Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 528

Cronica Vãii Jiului Luni, 13 Ianuarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Cu târnãcopul ºi lopata dupã o coajã de pâine

Martorii din dosarul Simota, aduºi cu mandat >>> PAGINA A 3-A Cornel Resmeriþã:

,,În 2014 vom finaliza proiectele aflate în derulare în municipiul Lupeni” >>> PAGINA A 5-A

Decedatã în locuinþã >>> PAGINA A 6-A

Laptele poate fi vândut în pieþe cu anumite condiþii >>> PAGINA A 7-A

Încã douã demisii din conducerea PSD Petroºani, iar preºedintele Rus dã vina pe liberalul Avram >>> PAGINILE 8-9

La Aninoasa, bani puþini, optimism destul >>> PAGINA A 11-A

Dosarul „Uricani” din nou fãrã avocaþi >>> PAGINA A 12-A

unt sãraci lipiþi pãmântului, nu au ºcoalã ºi sapã cât e ziua de lungã. La final, împart bruma de bani pe care o iau pe bucãþile de fier vândute cu 6 lei kilogramul. Este povestea a zeci de aºa-ziºi magneþi – oameni sãraci ºi nãpãstuiþi de soartã. I-am întâlnit la marginea Petroºaniului, într-un loc în care pânã nu demult erau niºte construcþii din care mai rãmãsese doar scheletul. Acum cã au fost demolate, ei sapã ºanþuri în molozul rezultat. >>> PAGINA A 4-A

Lipsa zãpezii lasã Straja fãrã turiºti de Revelionul pe stil vechi >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Ianuarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Ianuarie 2014

Martorii din dosarul Simota,

aduºi cu mandat

ei doi martori propuºi în dosarul în care Alin Simota este judecat pentru evaziune fiscalã vor fi aduºi cu mandat la termenul de marþi, asta dupã ce nu s-au prezentat când au fost citaþi. Cele douã persoane propuse ca martori sunt, practic, cei indicaþi în timpul audierii de cãtre Alin Simota ca având calitatea de administrator al firmei Simar în perioada în care s-ar fi comis faptele pentru care omul de afaceri a fost trimis în judecatã. De asemenea, în acest dosar a fost admisã ºi cererea privind

efectuarea unei expertize contabile formulatã de inculpat prin apãrãtorul sãu. Iar în acest sens, magistraþii de la Judecãtoria Petroºani au decis ca expertiza sã fie efectuatã de cãtre expertul Marinela Duma. Documentul financiar – cotabil trebuie sã reliefeze dacã în perioada ianuarie 2011-aprilie 2012 SC Simar SRL Petroºani a avut încasãri ºi care este valoarea acestora, dacã în aceeaºi perioadã SC Simar SRL Petroºani a efectuat plãþi ºi care este valoarea acestora, care este valoarea taxelor ºi impozitelor cu reþinere la sursã în perioada de referinþã, dacã în aceeaºi

perioadã SC Simar SRL Petroºani a virat bugetului de stat taxele ºi impozitele datorate cu reþinere la sursã ºi care este valoarea acestora. În plus, expertiza va mai evidenþia dacã în perioada ianuarie 2011-aprilie 2012 SC Simar SRL a plãtit salariile personalului angajat ºi dacã a reþinut contribuþiile aferente pentru bugetul de stat; dacã salariile au fost plãtit la nivelul net ºi dacã au existat disponibilitãþi bãneºti pentru plata contribuþiilor aferente la data plãþii salariilor; dacã în aceeaºi perioadã DGFP Hunedoara a beneficiat de recuperarea creanþelor bugetare

reprezentând stopaje la surã prin plãþi directe sau prin poprirea conturilor bancare, care este cuantumul acestor sume; dacã societatea a deþinut resurse materiale pentru achitarea contribuþiilor cãtre bugetul de stat reprezentând impozite sau contribuþii cu reþinere la sursã pe perioada ianuarie 2011aprilie 2012; care este prejudiciul cauzat bugetului de stat prin reþinerea ºi nevãrsarea în cel mult 30 de zile de la scadenþã a sumelor reprezentând impozite sau contribuþii cu reþinere la surã în perioada ianuarie 2011aprilie 2012,cu arãtarea debitului, dobânzilor ºi a penalitãþilor de întârziere. La termenul de marþi va fi citat ºi Alin Simota, care se aflã în Penitenciarul Aiud. Alin Simota a fost trimis în judecatã în data de 12 martie pentru evaziune fiscalã în calitate de reprezentant legal al SC Simar SRL Petroºani, prejudiciul calculat fiind de 440.972 de lei. El este reþinut într-o altã cauzã privind coordonarea unei grupãri specializate în infracþiuni comise cu violenþã, care se aflã pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia. Car men COSMAN-PREDA

Bani încasaþi ilegal

eci de hunedoreni au încasat necuvenit indemnizaþii pentru creºterea ºi îngrijirea copilului, valoarea sumelor calculate de Agenþia Judeþeanã pentru Plãþi ºi Inspecþie Socialã (AJPIS) Hunedoara depãºind 900.000 de lei pe 11 luni ale anului trecut. Majoritatea celor care au încãlcat legea sunt persoane ce au obþinut venituri impozabile în plus, în contradicþie cu prevederile actelor normative în

vigoare care nu permit acest lucru. Situaþia a rezultat dupã ce instituþia a verificat, prin încruciºarea bazelor de date, legalitatea plãþilor efectuate pentru mai multe categorii de beneficiari, stabilindu-se astfel cã o parte dintre aceºtia au primit bani la care nu aveau dreptul. (M. GÂNJU) GÂNJU)

Specialist în furturi din instituþii publice, reþinut de poliþiºti

n bãrbat din Petroºani, care îºi crease un adevãrat modus operandi din a intra în birourile unor instituþii publice de unde nu pleca cu mâna goalã, a fost prins de poliþiºti ºi apoi arestat pentru 29 de zile. Totul a pornit de la un apel pe care poliþiºtii l-au primit la 112, prin care ofiþerul de serviciu din cadrul Poliþiei Municipiului Petroºani a fost sesizat telefonic de cãtre o femeie în vârstã de 51 de ani, din Petroºani, personal administrativ în cadrul unei

unitãþi ºcolare din municipiul Petroºani, despre faptul cã, în timp ce se afla la serviciu, persoane necunoscute i-au sustras portofelul dintr-o geantã aflatã într-o încãpere a ºcolii. „În urma activitãþilor efectuate, poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale au reuºit, în scurt timp, identificarea prezumtivului autor al faptei în persoana lui Ion R., de 36 ani, din Petroºani, cu antecedente penale, iar prejudiciul cauzat a fost recuperat în totalitate”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuânt al IPJ Hunedoara. Dar, cercetãrile au scos la ivealã faptul cã bãrbatul

nu era la primul furt de acest gen. În data de 26 septembrie a anului trecut a intrat într-un birou din Primãria Municipiului Petroºani de unde a sustras trei telefoane mobile, un portofel în care se afla

suma de 450 lei, un lãnþiºor din aur cu pandantiv, un permis de conducere ºi un card bancar, bunuri ce aparþin unei angajate a instituþiei. Prejudicuul în acers caz a fost calculat la 3.500 lei, iar pânã în

prezent s-a reuºit recuperarea permisului de conducere ºi a cardul bancar. „Suspectul ºi-a recunoscut fapta, declarând totodatã cã telefoanele mobile au fost vândute unor clienþi de ocazie pe raza municipiului Arad. În urma probelor administrate în cauzã, faþã de învinuitul s-a luat mãsura reþinerii pe 24 de ore pentru sãvârºirea infracþiunilor de furt calificat ºi a fost prezentat Judecãtoriei Petroºani, care a emis pe numele sãu mandat de arestare preventivã pentru 29 de zile”, a mai declarat Niþu. Car men COSMAN-PREDA

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Ianuarie 2014

Cu târnãcopul ºi lopata dupã o coajã de pâine

Cât e ziua de lungã sapã în pãmânt. Când epuizeazã resursele de fier prospectate dupã metode doar de ei ºtiute, cautã alte rezerve. Nu ºtiu decât cã azi au ce pune pe masã. Nu e mult ºi puþinul de bani îl câºtigã sãpând în pãmânt, pe rând, dupã o formulã bine gânditã. Câte doi sau trei dau cu târnãcopul în pãmântul îngheþat bocnã, iar, pe rând, sunt înlocuiþi de colegii lor. Asta ca mai apoi, când se adunã destul pãmânt în traºeu, sã intre cei care îl scot cu lopata. Cât le este de

greu ºi cum au ajuns aici, ne spun chiar ei. Unul dintre ei recunoaºte cã la 38 de ani are doar douã clase ºi cã se descurcã atât timp cât face bani.”Venim aici sã câºtigãm un ban, cã avem un social (n.r ajutor social) ºi cât sã trãim cu el? Aºa mai

câºtigãm un ban. Depinde cât sãpãm. Dacã sãpãm mai mult, scoatem pânã la un milion (n.r lei vechi), ori douã, pe zi. Da uite cã suntem 6 oameni. Nu avem locuri de muncã. Pãi am cãutat dar de unde, cã nu am ºcoalã, unde mergem

ne cere diplome ºi calificãri, de unde cã nu avem?”, spune unul dintre bãrbaþi, care pare a fi liderul grupului de sãpãtori. Omul recunoaºte cã are ca ajutor niºte nepoþi ºi lucreazã în familie, ca sã împartã cinstit banii, dar cã îi mai lasã ºi la ºcoalã, cã a vãzut cã nu faci nimic fãrã carte. „Ei merg la ºcoalã ºi acesta ºi celãlalt. Ce sã facã? Ei nu mãnâncã? Când gãsim, unde gãsim, sãpãm cu ei, cu toþii. Am gãsit niºte þeavã ºi o ducem la fier vechi, dar fierul e ieftin, 6 lei”, mai spune bãrbatul. Când nu merg la ºcoalã, sapã cu unchii sãi aici. E povestea unui licean pe care lam gãsit în Colonia din Petroºani, în zona unor ruine ale unei foste fabrici. El ºi încã un prieten a gãsit þeava, ºi s-a apucat sã sape dupã ea. Muncã

fizicã, grea ºi istovitoare, dar ºtie cã aºa are pâine pe masã ºi ne povesteºte mândru cã a fost cel care a gãsit þeava mai groasã, iar acum lasã un pic ºcoala ºi vine

epuizarea fizicã ºi se bucurã cã nu a fost o iarnã grea, cu zãpadã. Pânã nu demult, ei ºi alþii ca ei dãdeau cu barosul în construcþiile din fier beton care cândva serveau drept fabrici la Petroºani. Acolo îºi riscau pur ºi simplu viaþa, iar pro-

aici sã termine treaba. „Pãi de la ºcoalã vin aici tot timpul. Vin sã câºtigãm ºi noi pâinea. Treaba merge, dar trebuie sã dai tare, cã e îngheþat pãmântul. M-a învãþat tata sã sap. E mai greu un pic pentru noi, cã nu avem aºa putere, dar…”, afirmã liceanul. Cei 6 bãrbaþi muncesc cât e ziua de lungã. Vin dimineaþa ºi pleacã atunci când sunt istoviþi. Mai au de sãpat câteva zile. Apoi rezerva descoperitã aici se va epuiza. Vor pleca sã caute în alt loc ºi sperã sã obþinã zilnic banii de pâine, trudind din greu, uneori pânã la

prietarii au venit ºi leau demolat. Atunci au adoptat un alt stil de recuperare a bucãþilor de fier ºi acum sapã tranºee. Spun cã e mai sigur acum, cã nu le mai cade nimic în cap ºi nici nu riscã sã fie surprinºi de bucãþi de beton. Cât priveºte pericolul de surpare a malurilor ºanþului, ei spun cã nu sapã prea adânc ºi cã, de fiecare datã, dupã ce scot þeava, acoperã ºanþul. Centrul de fier vechi este la doar 2 paºi. Duc bucãþile, le cântãresc, iau banii ºi, dacã e prea puþin, mai sapã, dacã nu, vin mâine.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Ianuarie 2014

Cornel Resmeriþã: ,,În 2014 vom finaliza proiectele aflate în derulare în municipiul Lupeni”

Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, pentru finanþarea “Proiectului privind închiderea minelor, refacerea mediului ºi regenerarea socio-economicã”, derulat de MDRT, prin Agenþia Românã pentru

Un alt proiect major care se deruleazã în municipiul Lupeni este cel care vizeazã îmbunãtãþirea calitãþii ºi ridicarea la standarde europene a serviciilor medicale din cadrul Ambulatoriului spitalului lupenean, cu implicaþii

realizat în proporþie de 60%. În prezent se lucreazã în interiorul Ambulatoriului, au fost montate noile geamuri termopan se fac recompartimentãri ºi noi amenajãri interioare. Un alt proiect care va fi finalizat anul acesta îl reprezintã reabi-litarea Palatului Cultural, proiect care are o valoare de 9.374.664,03 lei ºi este realizat în proporþie de 75%. Dupã ce s-a fãcut reabilitarea exterioarã, pe ultima sutã de metri a lunii decembrie s-a reuºit montarea geamurilor din

Dezvoltarea Durabilã a Zonelor Industriale. Lucrãrile de reabilitare au fost adjudecate de firma S.C. Colosseum SRL pentru suma de 1.364.758, 48 lei, pe un proiect tehnic realizat de Poyry România SRL. S-au efectuat lucrãri de introducere a canalizãrii pe strada Eroilor pe o suprafaþã de 286 m, dupã care, strada a fost reabilitatã ºi modernizatã. Centrul vechi beneficiazã acum de mobilier modern pentru parcuri ºi a devenit o atracþie pentru locuitorii din zonã, un loc de promenadã pentru tineri ºi bãtrâni, iar parcul de joacã este luat cu asalt de copiii din zonã. ªi pentru anul 2014 administraþia localã a municipiului Lupeni are în vedere atragerea de noi fonduri europene ºi pentru alte cartiere ale oraºului.

majore asupra gradului de sãnãtate acordat cetãþenilor din zona de vest a Vãii Jiului. Grupul þintã al acestui proiect de reabilitare, modernizare ºi echipare cu aparaturã de specia-litate a ambulatoriului integrat Spitalului municipal Lupeni este întreaga populaþie a Vãii Jiului cât ºi pentru acele persoane care se aflã în tranzit prin zona noastrã, turiºti, care, dintr-un motiv sau altul, au nevoie de servicii medicale. Valoarea totalã a proiectului se ridicã la 19.715.000 lei ºi a fost

lemn stratificat iar, în prezent, constructorul lucreazã în interior la ultimele lucrãri de reamenajare. Se vor pãstra elementele de identificare localã, în sensul cã stilul brâncovenesc al dotãrii acestuia, aºa cum era el în perioada interbe-licã, nu va fi schimbat, iubitorii de artã urmând sã fie întâmpinnaþi într-un foaier modern unde vor avea loc diferite expoziþii, lansãri de carte, spaþiul disponibil fiind pretabil pentru astfel de activitãþi culturale. Sala de spectacole va fi

nul 2014 este anul când se vor finaliza cele mai importante proiecte care se deruleazã în municipiul Lupeni, pe fonduri europene ºi care vor conduce, în final, la schimbarea din temelii a imaginii oraºului. Mare parte din aceste proiecte sunt rezultatul câºtigãrii lor prin POR, municipiul Lupeni fiind unul dintre oraºele fruntaºe ale judeþului Hunedoara care a reuºit accesarea unor proiecte complexe ºi cu un impact deosebit asupra populaþiei. Meritul este al colectivului din primãria municipiului Lupeni care a venit cu proiecte coerente ºi intocmite la un nivel profesional ridicat, dar ºi datoritã implicãrii directe a primarului Cornel Resmeriþã, ºi a deputatului Cristian Resmeriþã care a fost puntea de legãturã cu factorii de decizie din ministerele care au alocat fondurile europene. Un rol important l-a avut aici ºi comunitatea localã care a identificat prioritãþile ce au fost cuprinse în strategia de dezvoltare localã, care, anul acesta urmeazã sã fie din nou dezbãtutã ºi îmbunãtãþitã în funcþie de schimbãrile parcurse, dar ºi de nevoile comunitãþii locale. Printre proiectele aflate spre finalizare se aflã ºi cel care vizeazã realizarea infrastructurii rutiere de pe strada Stadionului ºi Vitoº Gavrilã, reabilitarea, modernizare strãzi ºi poduri urbane, ºosea de centurã, un proiect în valoare de 33.199,83 lei ºi care este realizat în proporþie de 90%. Profitând de vremea excelentã, lucrãtorii de la Drupo au asfaltat în luna decembrie ºi strada întrunul dintre cartierele oraºului în care nu s-au mai fãcut investiþii de mai bine de 20 de ani ºi s-au fãcut lucrãri pe strada Tusu ºi la podul de la Tusu. Urmeazã în primavarã sã înceapã lucrãrile de pe stada Mierleasa. Centrul vechi dispune ºi el acum de o infrastructurã care a fost modernizatã printr-un subproiect depus în cadrul programului de infrastructurã municipalã ce s-a derulat în urma ratificãrii acordului de împrumut dintre þara noastrã prin Banca

una la standarde europene, va dispune de aparaturã ºi dotãrile necesare de ultimã generaþie necesare unei asemenea locaþii ºi se are în vedere, organizarea unor spectacole de teatru, de revistã, spectacole susþinute de elevii de la ºcolile din municipiul Lupeni ºi nu numai. În funcþie de posibilitãþile materiale se are în vedere organizarea unor festivaluri sau evenimente culturale, care vor deveni emblematice pentru activitatea culturalã de pe întreg arealul Vãii Jiului ºi nu numai. “Anul acesta avem în vedere finalizarea proiectelor începute în anii anteriori. Mã bucur cã am reuºit sã oferim ºi finanþarea necesarã lucrãrilor, în luna decembrie fãcându-se deconturi cãtre beneficiarii care executã aceste lucrãri. În funcþie de alocãrile bugetare de care vom mai dispune vom încerca sã finalizãm la timp, ori poate chiar mai devreme, investiþiile la proiectele europene pe care le derulãm în prezent. Împreunã cu reprezentanþii biroului care se ocupã de accesarea fondurilor europene ºi în funcþie de dezbaterea publicã care va avea loc pentru dezbaterea proiectului de buget ºi a investiþiilor pe care urmeazã sã le facem în acest an, vom încerca sã identificãm nevoile comunitãþii. Sper sã finalizãm ºi construcþia grãdiniþei de pe strada Parângului care este extrem de necesarã pentru copiii din aceastã zonã importantã a municipiului nostru, sã finalizãm introducerea gazului pe strãzile cuprinse în proiect, precum ºi multe alte investiþii necesare ºi utile pentru comunitatea noastrã, pe care le dorim a fi realizate cu bani europeni”, a þinut sã declare primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Ianuarie 2014

Decedatã în locuinþã

persoanã de sex feminin din municipiul Petroºani a fost gãsitã la sfârºitul sãptãmânii trecute în casã fãrã suflare, dupã ce vecinii femeii de 79 de ani au alertat pompierii, SMURD-ul ºi Poliþia de faptul cã nu au mai vãzut-o de aproape o lunã. Monika BACIU

”Cam de vreo lunã ºi jumãtate nu am vãzut-o. Noi tot am întrebat vecinii de lângã etaj, dar nimeni nu ºtia nimic. A venit cineva de la Lonea acum, au încercat sã intre în casã ºi nu au putut sã intre. Atunci ºi-au pus un semn de întrebare. Doamna era foarte retrasã, nu prea era comunicativã,

pleca pe la bãi, mai dispãrea, dar acum e de prea mult timp. Au rãmas plicurile în cutia poºtalã de prea multã vreme. Nu am vãzut nimic suspect”, spune unul dintre vecinii femeii. Femeia locuia singurã într-un apartament de pe strada Oituz din Petroºani, însã vecinii spun cã aceasta era vizitatã de niºte cunoscuþi care

aveau grijã de ea. ”A locuit în Lonea ºi s-a împrietenit cu soþia mea. Când pleca la bãi ne lãsa cheile sã udãm florile. Ultima datã când am fost la dânsa prin octombrienoiembrie i-am udat florile, am mai venit iam pus un geam la

întrebat vecinii ºi neam gândit cã e plecatã undeva, am venit acum am luat legãtura cu vecinul de sub dânsa ºi în prezenþa dânsului am încercat sã intrãm în casã dar nu intra cheia. Din afarã nu se deschidea, atunci vecinul a anunþat pompierii. Locuia singurã, are o

balcon cã s-a spart ºi acum de sãrbãtori am înþeles de la dânsa cã merge undeva ºi noi am venit ºi înainte. Avea 79 de ani, avea probleme cu inima. Nu a mai rãspuns la telefon ºi asta a fost tot. Am venit acum o sãptãmânã, nu a rãspuns, noi am uitat sã luãm cheia. Am

fatã în Petrila cu care nu se înþelegea ºi are un nepot la Lonea ºi cu el se înþelege cel mai bine”, a declarat un cunoscut al bãtrânei. Pompierii au fost nevoiþi sã intre în imobil de pe balcon, aceºtia fiind cei care au gãsit-o pe bãtrânicã

Perdele forestiere pe DN7 ºi DN 68A

N 7 ºi DN 68 A, ambele din judeþul Hunedoara, vor fi mãrginite de perdele forestiere. Ministrul delegat pentru Ape, Pãduri ºi Pisciculturã, Lucia Varga, a declarat la Deva cã, din primãvara acestui an va începe programul ce vizeazã autostrãzile ºi drumurile naþionale. Carmen COSMAN Astfel, potrivit programului, într-o primã etapã sunt prevãzute plantãri de arbori pe o lungime de 870 de kilometri. „La nivel naþional sunt necesari 1.700 de kilometri de perdele forestiere dea lungul drumurilor naþionale ºi judeþene. În prima etapã a fost aprobat Programul naþional de realizare a perdelelor forestiere a

autostrãzilor ºi drumurilor naþionale pentru 870 de kilometri. Pentru acestea avem întocmite studiile de fezabilitate ºi avem fondurile necesare”, a declarat la Deva ministrul Lucia

Varga. Sumele alocate pentru acest an se ridicã la 30 de milioane de lei, dar finanþãrile vor continua pe parcursul derulãrii programului. În a doua etapã, sunt

prevãzute ploantãri de perdele forestiere ºi de-a lungul drumurilor judeþene. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, a declarat cã programul este binevenit pentru autoritãþile locale, în condiþiile în care anual se cheltuiesc sume importante de bani pentru operaþiunile de deszãpezire a drumurilor. ”Cu aceste perdele forestiere care se fac pe marginea drumurilor vom avea un ajutor enorm. Nu vom mai folosi atât de mulþi bani la deszãpeziri”, a spus preºedintele CJ Hunedoara.

fãrã suflare. ”La ora 9.45 am fost anunþaþi prin serviciul unic de urgenþã 112 despre o persoanã domiciliatã pe strada Oituz, blocul 2, scara 2, etajul 3 cã nu a fost vãzutã în ultima perioadã. Ne-am deplasat cu trei autospeciale la adresa menþionatã, am pãtruns în interiorul apartamentului prin geamul de la balcon ºi am gãsit o persoanã de sex feminin de vârstã de aproape 80

de ani decedatã în bucãtãrie. Momentan nu se ºtie cauza decesului”, a declarat Florin Cojocaru – plutonier adjutant ºef Detaºamentul de Pompieri Petroºani. La faþa locului s-au deplasat ºi angajaþii Serviciului de Criminalisticã din cadrul Poliþiei municipiului Petroºani. Trupul neînsufleþit al femeii a fost transportat la morga spitalului de Urgenþã din Petroºani.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Ianuarie 2014

Laptele poate fi vândut în pieþe cu anumite condiþii

oile reglementãri cu privire la comercializarea laptelui proaspãt în pieþe au bãgat spaima în crescãtori, însã dacã sunt respectate câteva condiþii de igienã, þãranii pot sã-ºi vândã laptele fãrã opreliºti. Maximilian GÂNJU Precizarea vine de la DSVSA Hunedoara, iar producãtorilor particulari le sunt explicate ºi normele pe care trebuie sã le respecte. „În ultima perioadã au apãrut în spaþiul public o serie de informaþii care pot crea confuzii în rândurile producãtorilor individuali de lapte. Aceºtia vor fi încurajaþi ºi pe mai departe pentru a continua producþia de lapte colectat de la animalele crescute în

gospodãrii, iar accesul lor pe piaþã este nerestricþionat, singurele condiþii care trebuiesc respectate sunt cele referitoare la condiþiile de igienã ºi de siguranþã alimentarã. Astfel, referitor la condiþiile de comercializare a laptelui crud provenit de la producãtorii individuali de lapte din judeþul Hunedoara, DSVSA Hunedoara face urmãtoarele precizãri: începând cu 1 ianuarie 2014, în conformi-

tate cu Regulamentul CEE nr. 853/ 2004 secþiunea 9, cap. III, pct. 3, livrarea la centrele de colectare, unitãþile de procesare, precum ºi punerea pe piaþã a laptelui crud este permisã numai cu respectarea criteriilor de calitate prevãzute de legislaþia UE, respectiv: numãrul total de germeni <100.000/ ml ºi

numãrul de celule somatice <400.000/ ml pentru laptele de bovinã”, declarã Mihai Jula, directorul executiv al DSVSA Hunedoara. Potrivit acestuia condiþiile menþionate pot fi asigurate în gospodãriile proprii de cãtre producãtorii individuali cu respectarea strictã a igienei în timpul mulsului, mecanic sau manual, ºi cu rãcirea imediatã a laptelui dupã mulgere. Pentru confirmarea respectãrii codiþiilor de calitate a laptelui, producãtorii vor deþine Buletine de analizã eliberate de Laboratorul Sanitar Veterinar judeþean Hunedoara, pe baza analizelor probelor prezentate.

Bani pentru cãminele din Cimpa ºi Bãniþa

xecutivul va aloca, în acest an, 30 de milioane de lei în vederea reabilitãrii unor cãmine culturale din mediul rural ºi semi-urban. O parte dintre bani vor ajunge ºi la douã aºezãminte culturale din Valea Jiului. Mircea NISTOR Mai exact, cele din Bãniþa ºi Cimpa. Pentru obþinerea finanþãrii, în judeþul Hunedoara, au fost depuse 17 cereri dar doar 11 au întrunit condiþiile legale pentru acordarea banilor. „Avem douã cãmine culturale pentru care am depus documentaþia necesarã obþinerii finanþãrii, în vederea

reabilitãrii acestora. Unul este cel de la Jieþ pentru care am obþinut bani în cursul anului trecut ºi pe care l-am redat în folosinþã. Acum avem bucuria sã aflãm cã vom primi bani ºi pentru cel de la Cimpa. În cazul acestuia era necesarã o investiþie mai mare decât puteam oferi noi de la bugetul local pentru cã este nevoie

de refacerea acoperiºului, dotarea cu mobilier sau reamenajarea curþii interioare”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Un alt proiect depus de cãtre edilii din Petrila se referã la amenajarea casei memoriale a dramaturgului I. D. Sîrbu. „În acest caz proiectul este depus de mai mult timp ºi sperãm

sã obþinem, tot în acest an, finanþarea pentru acestuia. Nu de alta dar, o casã memorialã a dramaturgului I. D. Sîrbu ar putea reprezenta un obiectiv tuiristic important ºi reprezentativ pentru localitatea noastrã”, a mai spus Vasile Jurca. Banii, pentru modernizarea cãminelor culturale din Cimpa ºi Bãniþa, urmeazã a fi alocaþi de cãtre Guvern prin Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice.

Zeci de kilometri de reþea de apã

roiecte finalizate la ApaServ Valea Jiului. Societatea de apã din Valea Jiului a fãcut publicã lista proiectelor finalizate. Reabilitarea reþelelor de apã a fost principalul proiect al SC ApaServ Valea Jiului, iar banii au venit de la Uniunea Europeanã ºi de la Consiliul Judeþean Hunedoara. Proiectul, unul de anvergurã a fost împãrþit în mai multe perioade de execuþie, iar douã dintre acestea au ajuns la sfârºit.

ani pentru prima etapã

Prima etapã de reabilitare a reþelelor de apã a avut loc în perioada 1999-2002. Pe patru ani s-a întins acest proiect iar valoarea totalã a lucrãrilor a fost de 30.079.546,39 RON, iar lungimea conductelor rehabilitate (inclusiv bransamente) este de 85,23 km ºi lungimea retelei extinse (inclusiv bransamente) este de 39,98 km.

lþi patru ani

Etapa a doua pentru reabilitarea reþelelor de apã a avut loc în perioada 2003-2007, banii fiind asiguraþi de

Consiliul Judeþean Hunedoara. Valoarea totala a lucrarilor a fost de 5.106.775,95 RON. În cadrul acestui contract au fost reabilitaþi 108,97 de kilometri de reþea de apã. Tot în acest interval lungimea retelei extinse (inclusive bransamente) a fost de 22,31 km. Douã microhidrocentrale au fost realizate în aceastã perioadã. Este vorba de Micro Hidrocentrala Polatiste cu o putere de 35-65 kw/h realizata in anul 2000 ºi Micro Hidrocentrala Valea de Pesti cu o putere de 65-95 kw/h pusa in functie in anul 2007. De pe urma celor douã microhidrocentrale societatea de apã din Valea Jiului are anumite beneficitii. Datoritã energiei produse aici ºi comercializate pe piaþa liberã societatea de apã îºi atrage fonduri suplimentare. În ceea ce priveºte lucrarile de reabilitare a retelei de distributie apa Colonie – Petrosani inel 5 au avut o valoare totala a lucrarilor de 203.286,12 RON.

8 Politic

Politic 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Ianuarie 2014

Încã douã demisii din conducerea PSD Petroºani, iar preºedintele Rus dã vina pe liberalul Avram n data de 6 ianuarie a demisionat din funcþiile de vicepreºedinte Îa demisionat PSD, vicepreºedinte OFSD Petroºani, Mariana Popa. În 10 ianuarie, din funcþiile de preºedinte OFSD Petroºani, vicepreºedinte OFSD Hunedoara, Margareta Burduf. În aceeaºi zi, a demisionat din Biroul OFSD, Ramona Goia. La ºedinþele, care au avut loc sâmbãtã, cele trei demisionare nu au fost invitate din ordinul lui Ioan Rus, care a afirmat cã au plecat pentru cã au avut oferte de la PNL, din partea lui Costel Avram, sau de la alte partide, deºi cele douã au invocat motive grave ce þin de preºedintele PSD Petroºani, Ioan Rus. Ileana FIRÞULESCU Dupã ce vicepreºedintele PSD Petroºani, care era ºi vicepreºedinte la OFSD ºi membru în Consiliul Judeþean al

femeilor socialdemocrate, Mariana Popa, a demisionat din funcþii în 6 ianuarie 2014, pentru cã PSD nu existã în viaþa comunitãþii, cu ºtiinþa preºedintelui judeþean

Laurenþiu Nistor, a urmat altã demisie, cea a preºedintei OFSD Petroºani, vicepreºedintã la filiala judeþeanã ºi membrã în Biroul PSD Petroºani. În data de 9 ianuarie, la prima sedinþã a Organizaþiei Judeþene a Femeilor SocialDemocrate din anul 2014, de la Deva, Margareta Burduf, aflatã la al doilea mandat în fruntea OFSD Petroºani, ºi-a anunþat demisia. O datã cu ea, ºi-a prezentat demisia din Biroul OFSD ºi Ramona Goia. Mulþi au crezut cã este un gest de soli-

daritate cu dubla vicepreºedintã Mariana Popa, dar cele douã au infirmat categoric vreo legãturã. ”Eu am aflat de demisia Margaretei Burduf în timp ce mergeam spre Deva, pe 9 ianuarie, la ºedinþa organizaþiei judeþene a OFSD. Deºi aveam de acum calitatea de simplu membru de partid, am fost la Deva pentru cã preºedintele Laurenþiu Nistor mi-a cerut sã merg pentru a-mi expune motivele demisiei mele. Am fost surprinsã sã aflu cã Margareta Burduf îl va informa cã

demisioneazã. ªi aºa a fãcut. Pãcat. Am vãzut, la Deva, la prezentarea activitãþii pe organizaþii, cã Petroºaniul ºi încã vreo douã din judeþ au fost cele mai active organizaþii. Repet, demisiile noastre nu au nici o legãturã. Fiecare a avut motivele sale. ªi

mai repet: nu plec din PSD”- a declarat Mariana Popa, fost vicepreºedinte PSD&OFSD Petroºani. ”Am informat-o pe Natalia Intotero, preºedinta OFSD Hunedoara de intenþia mea de a demisiona, dupã care

Cursuri de calificare pentru ºomeri

oul an vine cu noi cursuri de calificare pentru ºomerii din Valea Jiului. ªapte astfel de cursuri vor putea fi urmate de persoanele fãrã loc de muncã. ”Noi deja începem selecþia pentru primele cursuri pe care vrem sã le demarãm în luna ianuarie. Prima selecþie va avea loc în 23 ianuarie pentru ºapte cursuri de formare profesionalã ºi anume pentru asfaltatori, confecþioneri industriali, lucrãtori în comerþ, ospãtari, manichiuriºti, zidari ºi brutari. Chiar dacã în perioada aceasta nu putem sã le oferim un loc de muncã, fiind perioada de iarnã încercãm sã venim în sprijinul ºomerilor prin cursuri de formare profesionalã”,

a declarat Iudith Babþan, ºef ALOFM Petroºani. Existã mai multe cursuri care sunt mai atractive pentru ºomeri. Fie cã e vorba de manichiurist, bucãtar sau hair-stilist toate aceste cursuri sunt cele mai

frecventate. ”Unele cursuri sunt foarte solicitate, manichiuriºtii, zidarii, brutãrii, sînt cursuri foarte dorite. La asfaltatori avem mai puþine solicitãri, dar sperãm sã ocupãm ºi acele cursuri. Posturi de ospãtari au fost în Germania, dar condiþii severe, ospãtarii se angajeazã ºi la noi pe plan local. Cel puþin jumãtate din cursanþi se angajeazã, iar manichiuriºtii sînt care îºi scot autorizaþii de persoane independente ºi se descurcã pe cont propriu”, a mai spus ºefa ALOFM Petroºani Alte modificãri semnificative nu vor fi anul acesta în ceea ce priveºte acest sector. ”În legislaþia noastrã

sînt modificãri în ceea ce priveºte indemnizaþia de ºomaj, valoarea indicatorului social de referinþã a rãmas nemodificat la 500 de lei. Avem peste 300 de ºomeri care primesc indemnizaþia de ºomaj, este perioada de iarnã ºi în fiecare an iarnã avem un numãr mai mare de ºomeri”, a mai precizat sursa citatã. La nivelul Vãii Jiului sînt înregistraþi peste 3000 de ºomeri, numãrul acestora fiind mai mare în perioada de iarnã. Monika BACIU

am vorbit cu preºedintele Laurenþiu Nistor. La Deva, i-am explicat domnului preºedinte cã motivele mele sunt aceleaºi ca acelea expuse la Petroºani, când dl.Nistor, împreunã cu Cristian Resmeriþã ºi Ioan Riºteiu au venit sã ne asculte, pentru cã PSD Petroºani se ocupa de orice, numai cu munca de partid – nu. S-au pus cãrþile pe masã, colegii de partid vorbind deschis despre practicile lui Ioan Rus, despre minciunã ºi intrigã, cu exemple concrete, despre lipsa de consideraþie pentru oameni, despre dezbinãri ºi lepãdarea de oamenii care au cerut un singur lucru

– activitate, pentru a putea merge cu fruntea sus pe stradã, în mijlocul cetãþenilor. Atunci i s-au dat preºedintelui Ioan Rus sarcini precise ºi urma ca preºedintele judeþean Laurenþiu Nistor sã vinã pânã la sfârsitul anului pentru a verifica. Nu s-a întâmplat acest lucru. De la acea ºedinþã, din luna octombrie 2013, lucrurile nu s-au îmbunãtãþit deloc, dimpotrivã, este mai rãu. Minciuna ºi intriga cu limbaj ºi situaþii suburbane au ajuns la cote alarmante. Am încercat sã stopez aceste derapaje îngrijorãtoare pentru un partid

preºedintã OFSD Petroºani, Margareta Burduf. Ramona Goia membru în Biroul OFSD a demisionat din motive asemãnãtoare. Între timp, nimeni de la PSD Petroºani nu le-a contactat pe cele trei demisionare pentru eventuale discuþii, explicaþii etc.O singurã datã a fost sunatã pe telefonul mobil Mariana Popa, care se afla în timpul serviciului, ºi nu de cinci ori ºi de ”nenumãrate ori” pe Margareta Burduf, cum spune preºedintele Ioan Rus, drept scuzã la întrebarea unor membri ai

politic, dar fãrã rezultat. Vineri, 10 ianuarie, mi-am depus demisia la organizaþie. Rãmân membru de partid PSD ºi nu voi pleca la alt partid” – a declarat fosta

biroului PSD de ce nu au fost invitate cele trei doamne. Cu o repeziciune ce dã de bãnuit cã nu existã nici un regret cã au fost prezentate

trei demisii - în semn de protest cu privire la organizaþia de râsu-plânsu, ca activitate, vorba unui moderator tv: ”PSD Petroºani este o camerã într-o clãdire!”- sâmbãtã, 11 ianuartie, au avut loc cele douã ºedinþe ale biroului PSD ºi OFSD unde nu au fost invitate cele trei demisionare, ”din dispoziþia preºedintelui Rus”, spun surse din interiorul partidului, preºedinte care ar fi spus cã demisia este un act de voinþã unilateralã ºi cã are informaþii cã existã oferte din partea PNL, respectiv a lui Costel Avram, sau alte partide. Ulterior pe marginea cvorumului ºedinþei OFSD s-au iscat discuþii pentru cã s-ar fi recurs la ”tertipuri specifice”. Deci, s-a dus pe apa sâmbetei protestul a trei membre ale conducerii PSD. Se pare cã tot liberalul Avram e de vinã de toate relele ºi nerealizãrile PSD Petroºani, pentru cã nu existã ºedinþã în care sã nu fie pomenit. La fel ºi presa care îndrãzneºte sã critice lipsa de activitate a unei organizaþii PSD votatã masiv de cetãþeni. Degeaba i-a certat Nistor

Laurenþiu, la Lupeni, sã nu se mai plângã de Avram, ci sã-l depãºeascã în acþiuni. Comparaþia dintre cei doi este umilitoare pentru Ioan Rus. A fost desemnatã ca preºedinte interimar la OFSD, Angela Popa, vicepreºedintã a femeilor socialdemocrate de la Petroºani. Cu acest prilej s-a stabilit ºi data legerilor la OFSD – 15 martie 2014. Locul Marianei Popa, de vicepreºedinte al PSD Petroºani, a fost ocupat de urmãtorul de pe listã, în ordinea voturilor, respectiv George Artur Gãman. Acesta a precizat cã nu-i este confortabilã situaþia existentã, care ar putea fi interpretatã ca o intrare în conducerea partidului pe uºa din dos. Artur Gãman a precizat cã nu ºtie dacã va putea fi la fel de activ ca Mariana Popa, care a fãcut multe pentru partid. Pe lângã înlocuirea demisionarelor, Ioan Rus a informat biroul PSD cã Ioan Mircea Moloþ va pleca de la ºefia judeþului ºi ca urmare trebuie sã fie pregãtiþi ºi pentru alegeri pentru conducerea Consiliului Judeþen Hunedoara.

8 Politic

Politic 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Ianuarie 2014

femeilor socialdemocrate, Mariana Popa, a demisionat din funcþii în 6 ianuarie 2014, pentru cã PSD nu existã în viaþa comunitãþii, cu ºtiinþa preºedintelui judeþean

Cursuri de calificare pentru ºomeri

politic, dar fãrã rezultat. Vineri, 10 ianuarie, mi-am depus demisia la organizaþie. Rãmân membru de partid PSD ºi nu voi pleca la alt partid” – a declarat fosta

biroului PSD de ce nu au fost invitate cele trei doamne. Cu o repeziciune ce dã de bãnuit cã nu existã nici un regret cã au fost prezentate

10 Administratie

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Ianuarie 2014

Proiecte atinse de Consiliul Judeþean Hunedoara D C onsiliul Judeþean Hunedoara ºi planurile pentru perioada care tocmai a trecut. În urmã cu ºapte ani reprezentanþii instituþiilor publice au elaborat mai multe strategii de dezvoltare. La vremea respectivã punctul de plecare al elaborãrii Strategiei Planului de Dezvoltare al judetului Hunedoara, 2007-2013 l-a reprezentat Strategia Planului de Dezvoltare Regionalã Vest 2007-2013, aprobat de cãtre Consiliul pentru Dezvoltare Regionala Vest ºi transmis Ministerului Integrarii Europene.

La acel moment, responsabilii judeþului Hunedoara au avut în plan realizarea mai multor obiective de investiþii de interes judeþean, local ºi chiar naþional.

utostradã

Dacã acum câþiva ani proiectul privind realizare unor autostrãzi care sã treacã prin judeþul Hunedoara reprezenta un vis, acum acest vis a devenit realitate. Conform strategiei de dezvoltare a judeþului Hunedoara, responsabilii CJH vorbeau atunci de ”Construcþia autostrãzii Nãdlac – Arad – Timiºoara – Lugoj – Deva (coridorul IV Pan – European). Reabilitarea ºi îmbunãtãþirea infrastructurii de transport rutier de interes local ºi regional”. Proiectul autostrãzii de 100 de kilometri Lugoj – Deva este finalizat în proporþie de 25 la sutã. Un tronson de 27 de kilometri al autostrãzii, în judeþul Timiº, este deschis traficului rutier, iar celelalte trei loturi se aflã în faza de proiectare. În curând, va începe construcþia efectivã a tronsoanelor 2, 3 ºi 4, însã deocamdatã situaþia

exproprierilor nu s-a clarificat. Tronsonul de autostradã DevaOrãºtie, în lungime de 32,5 kilometri, a fost deschis în luna mai a anului trecut traficului auto, în prezenþa ministrului delegat pentru Proiecte de Infrastructurã, Dan ªova, acesta apreciind faptul cã lucrãrile s-au încadrat în graficul stabilit. Lucrãrile au durat doi ani ºi au fost efectuate în baza unei finanþãri prin Programul ISPA al Uniunii Europene. Constructorii au precizat cã stratul de uzurã turnat pe carosabilul dintre Deva ºi Orãºtie este unul care permite evitarea fenomenului de acvaplanare. Accesul pe sectorul de autostradã se face pe la podul din localitatea ªoimuº, pentru autovehiculele care vin de la Arad, ºi la nodul rutier din Simeria Veche, la

intersecþia cu DN 66 Simeria-Petroºani. De asemenea, autovehiculele care vin dinspre Alba Iulia spre Deva pot intra pe autostradã în zona localitãþii Gelmar, înainte de Orãºtie. Construcþia sectorului de autostradã DevaOrãºtie s-a constituit ºi ca o premierã în ceea ce priveºte marile lucrãri, aici fiind realizat cel mai lung pod rutier peste un curs de apã. Este vorba de podul este râul Mureº, în zona localitãþii Uroi, care mãsoarã 720 de metri lungime. Tronsonul de autostradã DevaOrãºtie mai cuprinde 21 de poduri ºi pasaje, pe o lungime de 18 kilometri fiind amplasate panouri antifonice. Autostrada va prelua traficul greu de pe DN7 Sibiu Deva - Arad ºi va funcþiona ca o centurã

ocolitoare a oraºelor Deva - Simeria ºi Orãºtie. Investiþia este în valoare de 204 de milioane de euro ºi este finanþatã prin Programul ISPA al Uniunii Europene ºi de Guvern. Valoarea fondurilor alocate de Comisia Europeanã este de 113,73 milioane de euro, iar 90,3 milioane de euro reprezintã contribuþia Guvernului. Valoarea contractului de execuþie este de 197,39 milioane de euro. Toate costurile sunt prezentate fãrã TVA. Construcþia proiectului a fost câºtigatã de Asocierea Strabag SRL-Straco SRL.

rumuri judeþene

Reabilitarea ºi-sau modernizarea drumurilor aflate în gestiunea autoritãþilor judeþene, locale ºi comunale au fost alte obiective ale instituþiei judeþene. Mai multe drumuri judeþene au fost reabilitate de Consiliul Judeþean Hunedoara. La nivelul judeþului Hunedoara sau aplicat proiecte de modernizare ºi reabilitare a peste 50 de drumuri judeþene. Valoarea contractelor pentru aceste lucrãri a fost de peste 253.493.174 de lei. La nivelul Vãii Jiului mai multe drumuri de interes judeþean ºi local au beneficiat de acest proiecte. Este vorba de drumul Dealul Babii- Meriºor, Lupeni-Straja, Slãtinioara-Cabana Rusu ºi Vulcan-Pasul Vâlcan.

ezvoltarea infrastructurii de afaceri Un alt obiectiv al instituþiei judeþene a fost crearea de parcuri industriale, parcuri ºtiinþifice ºi tehnologice în judeþ, extinderea

ºi dezvoltarea celor existente. Pentru acest lucru, la nivelul CJH a avut loc un proiect privind reabilitarea platformei industriale de la Cãlan ºi realizarea unui parc de afaceri la Simeria. Realizarea parcului de afaceri de la Simeria a costat 17.145.637 lei. Procesul de ecologizare programat pe vechea platformã industrialã a oraºului Cãlan mai are de aºteptat, în ciuda promisiunilor din ultimii ani fãcute de autoritãþile locale. Cele peste 40 de hectare ocupate în trecut de uzinele Combinatului Victoria vor deveni, potrivit reprezentanþilor Consiliului Judeþean Hunedoara, terenul unui imens parc industrial. Dacã în zona industrialã a municipiului Hunedoara, întinsã pe aproximativ 138 de hectare, ecologizarea va avea loc pe bucãþi, dupã cum susþin reprezenanþii SC Ecosid, societatea care administreazã platforma ocupatã de ruine, situaþia este diferitã la Cãlan, unde proiectul cuprinde întregul teritoriu al combinatului.

În ajunul sãrbãtorilor de iarnã a fost inauguratã porþiunea de autostradã ce leagã localitatea hunedoreanã Orãºtie de localitatea Sebeº din judeþul Alba.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Ianuarie 2014

rearea de muzee tematice în regiune La nivelul Consiliului Judeþean Hunedoara sa vorbit intens în cursul anului trecut de realizarea unui sat viu al judeþului Hunedoara, obiectiv care sã cuprindã toate tradiþiile din judeþ. Un proiect amplu a celor de la Consiliul

Judeþean Hunedoara. Toate aceste investiþii care au fost fãcute dar ºi cele care vor fi duse la bun sfârºit ºi de acum înainte, alãturi de Cetatea de la Hunedoara ºi de Sarmisegetusa se spera cã vor atrage tot mai mulþi turiºti în judeþul Hunedoara. ”Este greu de zis, dar colaborat cu

mise de la o generaþie la alta. ”Ar fi bine pentru cã noi avem haine momarlanesti dar nu le putem lua. Când îi vãd pe cei mici îmbrãcaþi în momârlani în vine sã cad jos de bucurie”, a spus tanti Ioana Privoian, o momârlancã din Sãlãtruc. Cei de la Consiliul Judeþean Hunedoara au în vedere realizarea unui muzeu al momârlanului.

ezvoltarea turismul montan

Judeþean Hunedoara. Este vorba de nou muzeu care se va afla între municipile Deva ºi Hunedoara. Aici a fost fãcut deja studiul de fezabilitate pentru acest muzeu iar proiectul ar trebui sã fie finalizat în doi ani. ”Pot sã vorbesc despre proiectul pe care îl am pentru cã el se aflã între Deva ºi Hunedoara. Am fãcut studiu de fezabilitate acum se lucreazã la proiectare ºi sper cã în doi ani de zile sã îl avem pus pe picioare ºi mã voi ocupa ºi de Muzeul Momârlanilor dupã ce mã voi informa mai mult despre el” a declarat Mircea Ioan Moloþ preºedintele Consiliului

Cetatea din Hunedoara ºi cu Sarmisegetusa cred cã vor fi sute de mii de turiºti care vor veni”, a mai spus sursa citatã. La fel ca în celãlalt caz, ar fi vorba de un muzeu viu. Bãºtinaºii locului, spun cã tradiþiile ar trebui pãstrate, acestea sã fie trans-

Reabilitarea pârtiilor de schi existente, a schilifturilor ºi crearea de noi pârtii de schi, instalaþii de ski lift ºi telescaun cu respectarea standardelor europene, renovarea ºi extinderea spaþiilor de cazare, masa ºi agrement crearea ºi reabilitarea infrastructurii de utilitãþi (alimentare cu apã, gaze naturale, canalizare, depozitare reziduri menajere), crearea cãilor de acces ºi a potecilor marcate în zonele montane sau valorificarea potenþialului turistic speologic sunt câteva dintre obiectivele care au fost cuprinse în strategia de dezvoltare a judeþului Hunedoara în perioada 2007-2013.

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Simpozion naþional cu operatorii de apã, la Petroºani

ele mai mari firme de furnizare a apei din þarã, au venit la sfîrºitul sãptãmînii trecute Petroºani. Reprezentanþii acestora au discutat, printre altele, despre problemele juridice din domeniu. La sfârºitul sãptãmânii, în Valea Jiului a avut loc o întâlnire a celor mai importanþi operatori de apã, care au venit la Petroºani pentru a discuta probleme ce þin de acest segment. “ Ne-am întâlnit la Petroºani pe douã activitãþi, una este comitetul teritorial Olt- Jiu în

La Aninoasa, bani puþini, optimism destul

ugetul pentru 2014 se anunþã mai mic la Aninoasa decât cel de anul trecut. Dar, primarul localitatii, Nicolae Dunca, pare optimist. Dupã ce anul trecut a fost unul furtunos, cu intrarea în insolvenþã, scandaluri ºi denunþuri penale la Aninoasa, 2014 poate se îndurã ºi va fi mai bun. Cel puþin asta sperã primarul Nicolae Dunca, cel care de altfel a început anul destul de optimist, fãrã motive reale, însã. „Anul 2014 cred cã ar fi unul mai bun pentru noi, întrucât se întrezãresc anumite oportunitãþi de

care sunt implicaþi directorii din aria de operare din cele douã bazine hidrografice, am avut raportul anual, prezentarea programului pe 2014, alegerea unui vicepreºedinte pentru cã s-a vacantat postul, iar apoi s-a desfãºurat activitatea comisie juridice ”, ne-a declarat Mircea Niculescu, director Comitetul Teritorial Olt –Jiu. “A fost dezbãtutã o serie de probleme care preocupã activitatea curentã a acestor operatori de apã, legate atât de chestiunile de naturã operaþionalã, cât ºi cele extrem de importante al implementãrii investiþiilor aflate în curs”, a afirmat ºi Radu Micle, ºeful comisiei juridice. Aceastã întâlnire s-a derulat pe douã segmente, prima parte cu reprezentanþii a 10 societãþi de furnizare a apei, iar cea de-a doua cu juriºti din toatã þara. Faptul cã simpozionul s-a þinut la Petroºani este un lucru foarte bun pentru Valea Jiului, este de pãrere directorul Apa Serv, Costel Avram. “Dupã 15 ani, comisia asociaþiilor de ape are loc la Petroºani. Pentru noi este foarte important, pentru cã operatorul de apa din Valea Jiului este luat în seamã pentru importanþa pe care o are”, a spus ºi Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului SA. Luiza ANDRONACHE creare a locurilor de muncã dacã se mai dã drumul ºi la barajul de pe Defileul Jiului, aºa cã vor fi mai multe fonduri pentru bugetul local”, a declarat Nicolae Dunca, primarul Oraºului Aninoasa Cu toate acestea însã, chiar dacã banii sunt ºi mai puþini decât anul trecut, edilul aninosean spune cã va încerca sã mai facã una, alta prin oraº, mai ales în privinþa drumurilor. Luiza ANDRONACHE

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Ianuarie 2014

Dosarul „Uricani” din nou fãrã avocaþi

mânãri peste amânãri ºi toate din lipsa avocaþilor tocmiþi de inculpaþi. Nici Paula Iacob, nici Daniel Ionaºcu nu a ajuns la termenul de vineri, 10 ianuarie, de la Petroºani, deºi era preconizatã audierea martorilor. La trei ani de la explozia de la mina Uricani, oamenii sunt încã purtaþi pe drumuri ºi instanþa a cerut amendarea lui Ionaºcu. Abia dacã au fost audiaþi 4 martori ºi vãduvele celor 5 electricieni morþi în accidentul de la mina Uricani de acum 3 ani, aºteaptã încã sã afle adevãrul. Vorbim de femei, care au rãmas fãrã sprijin, iar una dintre ele este extrem de mâhnitã, pentru cã soþul ei nu a mai apucat sã/ºi vadã niciodatã bãiatul. Nici la termenul de la sfârºitul sãptãmânii trecute, Daniel Ionaºcu nu a ajuns ºi instanþa a decis sã fie amendat. Asta dupã ce judecãtorul a aflat de la inculpaþi cã Daniel Ionaºcu avea o întâlnire cu coordonatorul sãu de doctorat fix în ziua procesului de la Petroºani, proces care a fost amânat, din nou, din cauza sa. „S-a amânat judecarea cauzei

pentru termenul de judecatã stabilit la data 24 ianuarie 2014, instanþa dispunând de emiterea unor adrese pentru desemnare de apãrãtori din oficiu, pentru inculpaþii Ciucã Aurelian ºi Moga Florin, apãrãtorul ales al inculpaþilor, neasigurând substituirea la acest termen ºi lipsind în aceste condiþii”, a declarat Gabriela Ponyiczky preºedinta Judecãtoriei Petroºani. Ioan Zgripcea, avocatul lui Florinel Moldovan, cel de al treilea inculpat în acest dosar, a precizat cã a cerut pentru clientul sãu sã nu fie deocamdatã amendat de ITM, dar a admis cã toþi vor trebui sã plãteascã o parte din suma de aproximativ 6.000 de lei pentru contraexpertiza

Dezbatere pentru buget, la Lupeni

n câteva zile se dezbate bugetul ºi la Lupeni. Oamenii care locuiesc aici vor putea vedea cum urmeazã sã fie cheltuþi banii publici. În aceste zile se schiþeazã ºi se va dezbate bugetul local pentru anul care tocmai a început, la Lupeni. Aici, prioritare sunt

solicitatã ºi care va avea loc în data de 4 februarie la mina Uricani. „ITM a greºit când l-a amendat pe inculpatul meu cu suma de 5.000 de lei, pentru nerespectarea mãsurilor de protecþia muncii. Inculpatul meu nu a primit procesul verbal ºi trebuia atacat în instanþã, pentru cã avea trecut numele greºit. Este adevãrat cã va plãti, însã, econtraexpertiza solicitatã. Expertul când vine, trebuie sã i se plãteascã onorariul de expert, ori onorariul de expert trebuie sã-l achite inculpaþii, care au cerut-o. Atunci doamna preºedinte a dispus ca

proiectele deja începute, care necesitã cofinanþare. „Noi lucrãm la bugetul pe anul 2014 ºi în curând vom face ºi o dezbatere publicã, aºa cum prevede legea, iar apoi ºi o conferinþã de presã”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni. Anul 2013 nu a fost unul prea bun nici pentru Lupeni, pentru cã o perioadã de timp primãria a avut conturile blocate din cauza arieratelor, iar apoi nu a avut suficiente fonduri pentru plata salariilor ºi indemnizaþiilor. Luiza ANDRONACHE

fiecare sã achite câte 1.000 de lei”, a declarat Ioan Zgripcea, avocat, iar restul sumei va fi achitatã pe parcursul procesului. La termenul din 24 ianuarie vor fi din nou citaþi martorii ºi, dacã nici Paula Iacob ºi nici Daniel Ionaºcu nu vor ajunge la Petroºani, atunci Moga ºi Ciucã vor fi apãraþi de un alt avocat, ales din oficiu, sau de unul pe care îl vor cere cei doi. Contraexpertiza a fost solicitatã de Paula Iacob, care vrea ca un expert judiciar sã verifice din nou împrejurãrile în care a avut loc explozia de acum 3 ani. La termenul de vineri, însã, unul dintre experþii desemnaþi aleatoriu pentru a efectua expertiza electromecanicã a precizat cã obiectul expertizei depãºeºte pregãtirea sa profesionalã ºi a declinat cazul. Instanþa l-a propus, însã, pe Mihai Florin

Marian, un alt expert judiciar din Gorj, care va fi anunþat pânã la termenul din 24 ianuarie. Tot vinerea trecutã, în faþa instanþei de la Petroºani, au venit ºi doi dintre cei 3 martori propuºi pentru audieri, însã, au fost nevoiþi sã

plece acasã. Pânã acum, în acest proces au fost audiaþi doar 4 martori. Doi dintre inculpaþi, Dragoº Aurelian Ciucã ºi Claudiu Lucian Butari, sunt apãraþi de avocatul Paula Iacob ºi asistentul sãu Daniel Ionaºcu. Patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere Uricani, respectiv Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, au fost trimiºi în judecatã de procurori, pentru ucidere din culpã. Cinci electricieni ºi-au pierdut viaþa la mina Uricani în luna februarie, acum 3 ani, în urma unei explozii care s-a produs pe galeria principalã, acolo unde lucrau la un transformator. Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Ianuarie 2014

hinezii sãrbãtoresc primãvara, iar minerii de la viabile aºteaptã utilajele moderne de lucru. Sãrbãtorile de iarnã, festivalul Primãverii din China ºi îndoielile referitoare la specificaþiile utilajelor au amânat deschiderea ofertelor pentru retehnologizarea minelor de la Divizia Minierã din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Responsabilii Complexului Energetic Hunedoara au postat pe SEAP anunþul privind retehnologizarea minelor viabile în cursul lunii noiembrie a anului trecut. De atunci ºi pânã în prezent responsabilii CEH au fost nevoiþi sã ofere mai multe clarificãri unor operatori interesaþi de aceastã procedurã. Mai exact, 12 clarificãri au primit rãspunsul celor de la CEH.

ãrbãtorile ºi festivalul S Primãverii, motive de amânare

China se pregãteºte sã celebreze Festivalul Primãverii. Anul acesta pe 10 februarie, oamenii vor întâmpina Anul Nou într-un mod. În aceastã perioadã începe cea mai mare migraþie, milioane de muncitori ºi studenþi chinezi cãlãtorind spre casã pentru a-ºi vizita familiile. Anul Nou este una dintre puþinele momente când familia se poate întâlni nestingheritã. Când sunt atârnate ºi lampioanele roºii, se terminã totul. În cea de-a 15-a noapte a Noului An, sezonul de sãrbãtori se încheie cu Festivalul Lampioanelor. Ofertele pentru contractul de 65 de mili-

Actualitate 13

Tradiþiile chinezeºti...

Trecerea în noul an chinezesc, motiv de amânare pentru retehnologizarea minelor viabile

oane de euro ar fi trebuit deschis în data de 15 ianuarie însã acest lucru nu se mai întâmplã datoritã chinezilor care au solicitat o amânare pentru a studia documentaþia. Conform clarificãrilor de pe SEAP chinezii solicitã un nou termen datoritã evenimentelor din luna decembrie ºi a unui festival al primãverii. ”Întrebare: Avînd în vedere apropierea Crãciunului, Anului nou, Festivalului Primãverii din China, este posibilã o amînare de o lunã?”, se arata într-o întrebare venitã cel mai probabil din partea investitorilor chinezi. ”Rãspuns: Avem în vedere propunerea dumneavoastrã, o vom analiza ºi vã vom comunica decizia noastrã. În cazul în care decidem sã modificãm termenul de depunere a documentelor de calificare”, se aratã în clarificarea emisã de CEH. Acest document dateazã pe portalul destinat licitaþiilor din data de 19 noiembrie 2013. Compania chinezã China Coal a solicitat amânarea termenului de deschidere a ofertelor pânã în luna februarie pentru a analiza oferta astfel încât sã se

poatã prezenta la licitaþie. ”Era data de 15 ianuarie pentru deschiderea ofertelor de retehnologizare a minelor din Complexul Energetic Hunedoara, dar din câte am aflat este o cerere depusã de compania chinezã China Coal care solicitã o amânare undeva la jumãtatea lunii februarie ºi aceastã cerere va fi analizatã ºi cred cã se va amâna aceastã datã undeva la jumãtatea lunii februarie. Vor o lãmurire pentru a putea participa ºi dânºii la retehnologizarea Diviziei Miniere”, a declarat sãptãmâna trecutã Nicolae Drãgoi, directorul general adjunct al Complexului Energetic Hunedoara. În cadrul contractului de peste 60 de milioane de euro ar urma sã fie realizate mai multe investiþii majore la minele viabile din cadrul CEH. Ultima investiþie majorã la minele din Valea Jiului dateazã de acum opt ani, atunci când la Lupeni s-a pus în funcþiune un complex mecanizat. ”Sunt complexe mecanizate, combine de înaintare în cãrbune, combine de înaintare în steril, este staþia de degazare de la Livezeni,

sunt utilajele necesare retehnologizãrii pãrþii miniere. În principiu e vorba de complexe mecanizate pentru fronturi lungi la Livezeni ºi Lupeni, complexe mecanizate pentru bancurile subminate, combine de înaintare. Ultima investiþie majorã este acel complex mecanizat de la Lupeni din 2006-2007, un complex care funcþioneazã ºi astãzi ºi care nu a prezentat probleme de funcþionare”, a mai spus sursa citatã. Retehnologizarea minelor de la Divizia Minierã ar duce atât la creºterea producþiei cât ºi la scãderea preþului pe gigacalorie. ”Încercãm sã ajunem undeva la 1.800.0002.000.000 de tone, dar scopul retehnologizãrilor este scãderea leului pe gigacalorie pentru a putea fi prezenþi pe piaþã la vânzarea energiei electrice, la vânzarea MWH-ului”, a mai spus Drãgoi.

S pecificaþii îndoielnice Un alt posibil investitor acuzã specificaþiile îndoielnice ale utilajelor ce urmeazã a fi furnizate, iar pe acest

motiv solicitã o amânare. ”Întrebare: În legãturã cu multe Îndoieli referitoare la speciticatii vã rugãm sã amînaþi termenul limitã de depunere a candidaturii”, se aratã în întrebarea venitã din partea ofertantului. ”Rãspuns: Termenul limitã de depunere a candidaturilor s-a decalat pentru data de 19.02.2013, ora 08:00”, se aratã în rãspunsul CEH.

lte clarificãri

Numeroare întrebãri au fost adresate responsabililor Complexului Energetic Hunedoara de diferite societãþi care ar urma sã participe la licitaþie. Cele mai multe se referã la modalitatea de platã a utilajelor miniere.

”Întrebare: Puteþi furniza ofertantului garanþia de rambursare de la o bancã internaþionalã de prima clasã? Rãspuns: CEH prin procedura demaratã va garanta rambursarea potrivit condiþiilor negociate contractual. Sunt excluse garanþiile din partea statului ºi garanþiile bancare”, se arata într-una dintre clarificãri. O altã întrebare face referire la posibilitatea achitãrii unei contribuþii din partea beneficiarului, respectiv a CEH. ”Întrebare: Vã rugãm sã ne informaþi dacã exista posibilitatea unei contribuþii de 15% din partea Beneficiarului. Restul de 85% se va plãti în termen de 10 ani. Rãspuns: Procedura demaratã are în vedere finanþarea în totalitate din partea furnizorului ºi practic, participarea cu o cotã a beneficiarului, nu este posibilã”, se aratã în documente. În momentul de faþã de la minele viabile din Valea Jiului se extrag undeva la 1.300.000 de tone de huila pe an. Modalitatea de platã a echipamentelor miniere se realizeazã prin Fonduri proprii-Intreg contractul se executã în sistem de finanþare "credit" furnizor asigurat de cãtre furnizor. Divizia Minierã din cadrul CEH a elaborat documentaþia necesarã pentru demararea unor investiþii semnificative în modernizarea activitãþilor de producþie din subteran. Monika BACIU

14 Program & Horoscop

10:20 Oameni care au schimbat Lumea 10:30 Ora Regelui (r) 11:30 Profesioniºtii... (r) 12:30 În grãdina Danei (r) 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Vreau sã fiu sãnãtos 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Întrebãri ºi rãspunderi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

9:30 NCIS: Anchetã militarã (r) 10:30 Fii pe fazã! (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Viitorul, Azi 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Cireaºa de pe tort (r) 15:00 Focus 15:30 Cu lumea-n cap (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:00

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 ªtirile B1 Bunã seara, România

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Top Chef 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Ianuarie 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Gossip Girl: Intrigi la New York (r) 11:00 Motelul iubirii 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Comoara din spatele cãrþilor 2 (r) 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Îngerii lui Charlie 22:15 Lovitura decisivã 0:15 CSI New York

21 martie *** 20 aprilie S-ar putea sã pierdeþi o afacere profitabilã, din cauza prudenþei exagerate. Nu sunteþi prea sociabil ºi riscaþi sã vã izolaþi de cei din jur. Când vã veþi da seama, ar putea fi prea târziu. Dupã-amiazã puteþi sã vã gândiþi la planuri de viitor.

10:45 Teleshopping 11:00 Maricruz (r) 12:00 Viaþã de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Doctorul casei (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Viaþã de împrumut 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Îþi ordon sã mã iubeºti! 0:30 Regina (r)

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Atletico Madrid - Barcelona 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Atletico Madrid - Barcelona 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal Club 17:00 Interviurile Speciale DGS - Ilie Dumitrescu 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Dimineaþa sunteþi de nerecunoscut ºi cei din jur încearcã sã vã scoatã din starea de apatie în care aþi cãzut. De vinã pot fi oboseala acumulatã ºi problemele financiare, care vã preocupã serios. Nu luaþi decizii de unul singur.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Se pare cã vã concentraþi mai greu, din cauza neînþelegerilor cu persoana iubitã. De aceea, ºi dificultãþile de la serviciu vi se par mai mari decât de obicei. Puteþi câºtiga bani cu uºurinþã, cu condiþia sã nu vã forþaþi norocul.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Specialiºti în sãnãtate 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Grupul Vouã (r) 16:15 Iubire mutã (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui 22:30 Fosta mea iubire (r) 0:15 ªtiri Naþional TV (r)

23 iulie *** 22 august Dimineaþa s-ar putea sã amânaþi o cãlãtorie în interes de familie, din cauza banilor. Este momentul sã vã concentraþi asupra proiectelor ambiþioase, pe termen lung. Spre searã, s-ar putea sã fiþi invitat la o petrecere.

Astãzi aveþi succes în afaceri. Ori încheiaþi un contract, ori vã gãsiþi un al doilea serviciu. Evitaþi discuþiile în contradictoriu. Nu refuzaþi sfaturile unei persoane cu mai multã experienþã!

23 august *** 22 septembrie Dimineaþa sunteþi inhibat ºi nu vã exprimaþi prea clar. Evitaþi întâlnirile cu prietenii, pentru cã s-ar putea sã fiþi înþeles greºit, din cauza problemelor de comunicare. Nu faceþi investiþii ºi nu cumpãraþi obiecte de valoare!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

În cursul dimineþii, vã indispune o problemã minorã de sãnãtate. Nu sunteþi prea sociabil ºi preferaþi sã fiþi singur. Nu refuzaþi dialogul cu prietenii sau cu partenerul de viaþã. O rudã apropiatã reuºeºte sã vã redea buna dispoziþie.

Astãzi nu vã recomandãm sã cãlãtoriþi ºi nici sã urmãriþi câºtiguri financiare. Sunteþi prea puþin sociabil ºi puteþi pierde în afaceri. Nu sunt excluse nici deziluziile pe plan social.

23 noiembrie *** 20 decembrie Se pare cã sunteþi inhibat ºi irascibil. Fiþi prudent ºi evitaþi cearta cu colegii de seviciu! Puteþi sã vã ascultaþi intuiþia. Implicaþi-vã mai mult în problemele casei!

21 ianuarie *** 20 februarie

La serviciu, sunteþi foarte bine dispus ºi munciþi cu tragere de inimã. Aveþi însã grijã, pentru cã sunt colegi care vã sapã! Astãzi nu aveþi cum sã câºtigaþi mulþi bani. Acordaþi mai multã atenþie partenerului de viaþã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa nu aveþi chef sã discutaþi cu nimeni ºi nici mãcar sã rezolvaþi problemele care vã privesc în mod direct. Fiþi atent, pentru cã vã puteþi izola la serviciu! Fiþi mai sociabil.

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa simþiþi nevoia sã vorbiþi cu cineva despre problemele sentimentale. Aveþi impresia cã sunteþi neglijat. Nu vã lãsaþi pradã sentimentelor, întrucât riscaþi sã deveniþi melancolic. Nu fiþi morocãnos!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Ianuarie 2014

Comorile dacilor, traficate la liber pe e-bay NATALIA ARE NEVOIE DE n timp ce autoritãþile române cheltuiesc sume Îpatrimoniu importante pentru repatrierea obiectelor de NOI! de peste hotare, inclusiv a monedelor dacice din aur cunoscute drept kosoni, aceºtia continuã sã fie tranzacþionaþi electronic, la vedere. Ilegal, dupã cum au spus nu o datã oamenii legii, însã comerþul este încã profitabil. Carmen COSMAN-PREDA Doar douã zile mai sunt pânã la încheierea licitaþiei de pe e-bay unde o persoanã a scos la vânzare un koson datat 45BC. O monedã extrem de preþioasã, mai ales pentru patrimoniul nostru naþional ºi care se aflã încã la mare cãutare pe piaþa colecþionarilor externi, fie ea ºi piaþa neagrã. Licitaþia pentru moneda dacicã din aur a pornit de la suma de 1.250 USD, iar vânzã-

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

torul atenþioneazã cã „nu se poate expedia în România”. ªi nu degeaba. La noi în þarã, oamenii legii fac eforturi aproape disperate pentru recuperarea obiectelor de patrimoniu dispãrute peste graniþã. Sunt sute, dacã nu mii, de monede date în urmãrire naþionalã ºi internaþionalã dupã ce au dispãrut din siturile arheologice. Iar de multe ori rãscumpãrarea lor înseamnã gãuri importante în bugetul statului, în condiþiile în care cumpãrãtorii se dovedesc a fi de bunã credinþã ºi trebuie despãgubiþi.

ute de kosoni repatriaþi în 8 ani

Numai în luna noiembrie a anului trecut, autoritãþile judiciare româneºti anunþau au repatriat, din Londra, un nou lot de artefacte antice, de 145 monede antice din aur de tip Koson (43-42 BC). Monedele au fost indisponibilizate în urma controlului efectuat autoturismului unui inculpat, cetãþean român, la intrarea în tunelul Folkestone, din Marea Britanie. Artefactele urmau a fi transportate la o casã de licitaþie din Germania, spre valorificare. Din anul 2005 ºi pânã la finele lui 2013, prin activitatea organelor judiciare, au fost repatriate mai multe tezaure antice, printre care

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

711 monede Koson din aur ºi 13 brãþãri dacice din aur. În cele ºase dosare soluþionate pânã în prezent s-a dispus trimiterea în judecatã a 34 inculpaþi pentru asociere în vederea sãvârºirii de infracþiuni, detecþii ºi sãpãturi neautorizate în siturile arheologice, furt calificat de bunuri culturale, ºantaj, nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri, spãlare de bani etc. Povestea kosonilor a început în urmã cu aproape 2.000 de ani, în

vremea primilor urmaºi la tron ai regelui dac Burebista. Potrivit unor istorici, monedele din aur descoperite în zona cetãþilor dacice din munþii Orãºtiei au fost bãtute în Macedonia. Alþi istorici susþin, însã, cã monedele din aur ar fi fost emise în timpul domniei regelui Koson (Cotiso), cel care ar fi uneltit la uzurparea regelui Burebista, ori cã sunt monedele emise în vremea consului Brutus, cel care a uneltit la uzurparea împãratului roman Cezar. Monedele cântãresc în jur de opt grame, sunt monede bãtute la cald ºi au o figuraþie inspiratã dupã cea a denarilor romani. Pe aversul kosonilor este reprezentat un vultur aºezat pe o ghioagã, care þine într-una din gheare o cununã cu lauri, iar pe reversul monezilor sunt înfãþiºate trei personaje a cãror costumaþie seamãnã cu cea a demnitarilor romani din trecut. Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Ianuarie 2014

Lipsa zãpezii lasã Straja fãrã turiºti de Revelionul pe stil vechi

este 700 de rezervãri ar putea fi anulate la Straja pentru cã nu este zãpadã. Vorbim de cei care s-au gândit sã petreacã aici Anul Nou pe stil vechi. Lipsa zãpezii la munte poate face ca sute de moldoveni, lipoveni, sârbi, ruºi ºi ucrainieni sã îºi

anuleze rezervãrile pe care le-au fãcut pentru perioada în care ei sãrbãtoresc

Masã credalã pentru Aninoasa, din nou

reditorii încã nu s-au înþeles cu privire la împãrþirea banilor pe care trebuie sã îi recupereze de la primãria Aninoasa. Tribunalul Hunedoara va definitiva lista cu creanþe.

Revelionul pe rit vechi. În fiecare an, aici au venit sute de astfel de turiºti, însã acum

tabelul de creanþe. Dacã rãmâne definitiv, atunci putem sã mai plãtim din datoriile pe care le avem. Pânã acum am plãtit cam jumãtate din ele”, a declarat Nicolae Dunca, primarul Oraºului Aninoasa Oraºul Aninoasa a intrat în insolvenþã pe parcursul anului 2013, fiind de altfel prima localitate din România care a fãcut acest lucru. Luiza ANDRONACHE

lucrurile ar putea sta altfel. “Din cunoºtinþele pe care le am, exista un procent destul de mare de rezervãri, aproximativ la 7-800 de persoane care doreau sã-ºi serbeze noul an în staþiunea Straja. Acum, n-aº putea sã vã spun câte din aceste rez-

ervãri s-au menþinut valide ºi la câte s-a renunþat”, ne-a declarat George Resiga, ºef Salvamont Lupeni. Ortodocºi de rit vechi vor sãrbãtori Revelionul în noaptea de 14 spre 15 ianuarie. Luiza ANDRONACHE

La Aninoasa încã nu s-a definitivat tabelul de creanþe, aºa cã sãptãmâna viitoare, la Tribunalul Hunedoara are loc încã o ºedinþã privind masa credalã a administraþiei de aici. „Suntem programaþi pe data de 14 ianuarie la Deva, la Tribunal, pentru a stabili

Uniformizarea TVA de 9 la sutã în turism, o ºansã pentru operatorii din turism

inistrul delegat pentru IMM, Maria Grapini susþine cã TVA de 9 la sutã în turism ar trebui uniformizatã, astfel încât cã nu mai existe diferenþe de taxare între alimentele servite în hoteluri dimineaþa ºi cele servite în restul zilei, când TVA creºte la 24 la sutã. Ministrul Maria Grapini a declarat, într-o conferinþã de presã cã va propune Guvernului ca TVA în turism sã fie uniformizatã la 9 la sutã. "În momentul de faþã, la cazare se plãteºte TVA de 9 la sutã, la micul dejun, mâncarea pe care o dã hotelul, se plãteºte 9 la sutã, dar dacã serviþi cina la hotel, TVA este de 24 la sutã. Adicã dacã primiþi salatã de roºii dimineaþa, pe roºia aia s-a plãtit 9 la sutã TVA, dacã primiþi salata seara,

pe roºia aia TVA este 24 la sutã. Trebuie uniformizatã, pe undeva sunt neîndreptãþiþi hotelierii pentru cã oamenii nu mai mãnâncã seara la restau-

rantul hotelului, fiind mai scump, merg undeva în oraº, unde e mai ieftin", a spus Grapini. Ministrul a adãugat cã în Bulgaria TVA este uniformizatã în turism, iar operatorii din turism din România "vin ºi zic cã ei nu au aceleaºi condiþii ºi îºi pierd turiºtii". "TVA uniformizatã ar permite o gestionare corectã, pentru cã eu am dubii aici cã se separã roºiile cu 9 la sutã TVA de cele cu 24 la sutã (…) Susþin aceastã mãsurã chiar dacã intru în contradicþie cu Ministerul Finanþelor" a adãugat Grapini.