Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 703

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 24 Septembrie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Costel Avram „a pus apa sã lucreze”

Procesul de pornografie infantilã al poliþistului Sucilã, la un pas de sentinþã >>> PAGINA A 3-A

Tarifele la cazare sunt stabilite împreunã cu studenþii >>> PAGINA A 4-A Monica Iacob Ridzi transmite “noroc bun”

Deputatul prezintã parlamentarilor situaþia dezastruoasã din minerit >>> PAGINILE 6-7

Sã dãm bani la mineri, nu pe femei! >>> PAGINA A 7-A

De la nepãsare la extaz, în Aninoasa >>> PAGINILE 8-9

Dorin Vezure, în comisia care analizeazã reorganizarea CEH >>> PAGINA A 11-A Subminarea CEH chiar din interior

Contracte atribuite unor firme de casã, în timp ce Salvaminul se reorganizeazã

>>> PAGINA A 12-A Prima ediþie a evenimentului

COMMUNITY CHALLENGE, LA PETROªANI >>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Septembrie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria DJ 687 Cristur – Hunedoara DJ

Radare în Hunedoara 687 Hunedoara – Hãºdat DN 66 Cãlan – Bãcia

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia – Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan Uricani pe DN 66A, str. Muncii

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Septembrie 2014

Procesul de pornografie infantilã al poliþistului Sucilã, la un pas de sentinþã

auza în care poliþistul vulcãnean Adrian Sucilã este judecat pentru pornografie infantilã se apropie cu paºi reprezi de final ºi doar o nouã solicitare a apãrãrii a fãcut ca sentinþa sã nu rãmânã în pronunþare.

Carmen COSMAN - PREDA Apãrãtorul poliþistului, avocatul Daniel Tomescu, se declarã, însã, nemulþumit de mersul procesului ºi nu este exclus sã formuleze o sesizare la forurile superioare împotriva judecãtorului de caz. Tomescu spune cã nu le-au fost acceptate probele aduse în apãrarea clientului sãu, poliþistul Adrian Sucilã, în timp ce despre expertiza criminalisticã solicitatã în acest dosar judecãtorul de caz ar fi spus

cã este doar „facultativã”, deºi s-a acceptat efectuarea ei la cererea lui Sucilã. Apãrarea a formulat mai multe obiecþii, dar toate au fost respinse. „Toate obiecþiile au fost respinse de cãtre instanþa de judecatã, toate probele propuse de apãrare, care mai rãmãseserã de administrat, au fost respinse. În mod cert s-a intenþionat lãsarea pe fond a cauzei, dar s-a pus în discuþie schimbarea încadrãrii juridice, pentru cã între timp a intrat în vigoare Noul Cod

Penal ºi în acest context am solicitat un termen, ca sã putem pregãti apãrarea ºi sã vedem dacã noua lege intratã în vigoare este sau nu mai favorabilã inculpatului”, a spus av. Daniel Tomescu. Iniþial, judecãtorul de caz a vrut sã acorde

Femeie de 80 de ani înºelatã prin metoda “ accidentul”

femei de 80 de ani a fost înºelatã cu suma de 6000 de lei de o persoanã care i-a spus sã vireze banii pentru a-l ajuta pe ginerele sãu, victimã într-un accident de circulaþie.

În fapt, în urma cercetãrile efectuate, poliþiºtii au stabilit cã în data de 22.09.2014, în jurul

orei 10:00, persoana vãtãmatã a fost apelatã de mai multe ori, pe telefonul mobil, de o persoanã de sex masculin, care i-a adus la cunoºtinþã faptul cã ginerele acesteia a fost implicat întrun accident de circulaþie, în seara zilei de 21.09.2014, pe raza municipiului

Petroºani, accident în urma cãruia a rezultat rãnirea unei persoane. Urmând indicaþiile primite din partea apelantului, partea vãtãmatã a virat 6.000 lei în contul indicat de acesta, ulterior constatând cã a fost victima unei infracþiuni de înºelãciune. În baza sesizãrii, poliþiºtii au întocmit dosar penal ºi au declanºat cercetãri în vederea identificãrii suspectului ºi a recuperãrii prejudiciului.

Pentru a nu deveni victime ale acestui gen de infracþiuni, poliþiºtii vã recomandã: verificaþi dacã ruda în cauzã a fost implicatã într-adevãr într-un eveniment rutier (cereþi date despre unitatea medicalã, de poliþie sau parchet unde s-ar afla aceasta ºi sunaþi pentru confirmare), dacã sunteþi contactat de un „binevoitor”, care vã apeleazã în numele unei rude apropiate ºi nu aþi putut verifica veridicitatea informaþiilor, solicitaþi-i acestuia o întâlnire directã ºi anunþaþi Poliþia la numãrul de urgenþã 112 pentru a vã acorda sprijin; fiþi atenþi la persoanele cu care intraþi în contact, pe stradã, în jurul blocului, aparent întâmplãtor. Este posibil ca acestea sã vã urmãreascã, sã încerce sã se împrieteneascã cu dumneavoastrã ºi sã afle detalii despre familie sau vecini.

doar un termen de o zi, însã ulterior a revenit, aºa cã Sucilã va compãrea din nou în instanþã în data de 30 septembrie.

robe respinse pe bandã rulantã Vorbind despre probele respinse, avocatul poliþistului spune cã sa încercat sã se stabileascã dacã în fotografiile incriminate de procurorii apar, într-adevãr minori. În plus, s-a mai solicitat sã se stabileascã dacã

aparatura folositã la percheziþiile informatice avea licenþa necesarã ºi era „aptã”. Asta, pentru cã, spune Daniel Tomescu, „este posibil ca date de pe unitãþile media de stocare ale inculpatului sã fi fost alterate chiar cu ocazia percheziþiei, altfel nu îmi explic neconcordanþa din raportul de expertizã cu privire la data creãri ºi data modificãrii acestor fiºiere. Cu alte cuvinte, majoritatea fiºierelor apar create la o datã ulterioarã modificãrii lor, ceea ce mie, personal, îmi ridicã suficiente semne de întrebare”. De fapt, din raportul de expertizã criminalisticã întocmit în cauzã reiese cã o mare parte din acele fiºiere au fost modificate înainte de a fi create. „Am cerut sã ne rãspundã expertul de ce sunt aceste mod-

ificãri, dar solicitarea a fost respinsã”, mai spune Tomescu.

in 300 de poze, au mai rãmas doar câteva Contactat de noi, Adrian Sucilã s-a mulþumit sã declare doar cã, numai dacã sar ajunge la condamnarea sa, procurorul ºi-ar putea motiva reþinerea acestuia pentru 24 de ore, chiar la debutul scandalului legat de acuzaþiile de pornografie infantilã. De precizat cã din sutele de poze incriminatoare despre care se vorbea în rechizitoriul întocmit de procurori, acum în cauzã abia ar mai exista câteva fiºiere ce ar fi fost stocate pe o unitate externã ºi niciuna în laptopul acestuia.

Prins la furat de arbori

n bãrbat în vârstã de 46 de ani din comuna Certeju de Sus s-a ales cu dosar penal ºi cu o amendã de 2.000 de lei, dupã ce a fost prins cu un transport de lemne furate. Bãrbatul a fost depistat în trafic, pe D.J. 761B, Vãrmaga - Nojag, cu o autoutilitarã plinã de lemne, fãrã a avea asupra aviz de însoþire pentru materialul lemnos. “Faþã de cel în cauzã au

fost luate mãsuri de sancþionare contravenþionalã cu amendã în valoare de 2.000 lei ºi s-a dispus confiscarea cantitãþii de 2,5 metri cubi de material lemnos”, declart[ Bogdan Niþu, purt[tor de cuvânt al

IPJ Hunedoara. Totodatã, în cauzã sa întocmit dosar de cercetare penalã sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor de tãiere fãrã drept de arbori ºi furt de arbori tãiaþi fãrã drept.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Septembrie 2014

Tarifele la cazare sunt stabilite împreunã cu studenþii

niversitatea din Petroºani îºi stabileºte preþurile pentru cazarea în cãminele studenþeºti dupã consultãri cu reprezentanþii studenþilor, astfel încât sã se ajungã la o soluþie de a acoperi costurile dar care sã nu împovãreze studentul. Maximilian GÂNJU „În primul consiliu de administraþie ºi apoi în senatul universitãþii va veni propunerea de preþ pentru cazare din parte administrativului ºi cea a organizaþiilor studenþeºti, din partea celor trei organizaþii studenþeºti.

Propunerile pe care le facem noi cãtre forurile de conducere ale Universitãþii Petroºani sunt luate împreunã cu studenþii. Este foarte important pentru cã ei trebuie sã fie mulþumiþi. Noi trebuie sã vedem dacã

studentul are posibilitatea sã plãteascã

aceste tarife. Atunci când se calculeazã preþul la cazare noi avem discuþii cu agenþii economici, cei de la apã, gaze, electricitate pentru a avea o estimare a creºterilor lor de preþ. Astfel putem stabili un tarif care sã fie acceptabil pentru studenþi”, a declarat, Dacian Ciodaru, director Universitatea Petroºani. Pentru noul an universitare care va începe peste o sãptãmânã, în cãminele din campus sunt disponibile 610 locuri de cazare. „În anii precedenþi locurile de cazare erau dublu, dar am renunþat la cantitate pentru a oferi calitate. Acum studenþii sunt cazaþi câte doi în camerã, au baie proprie, internet ºi televiziune prin cablu gratuit. Pe fiecare palier este ºi o încãpere cu bucãtãrie ºi salã de mese, pentru ca studenþii sã nu mai fie nevoiþi sã-ºi gãteascã în camere”, a explicat sursa citatã.

Ziua educatorilor cu activitãþi diverse

ãptãmâna educaþiei ºi Ziua Mondialã a Educaþiei. Sãptãmâna viitoare, în judeþul Hunedoara, vor avea loc mai multe manifestãri dedicate Zilei Mondiale a Educaþiei. ªi la Petroºani aceastã zi va fi marcatã, miercuri 1 octombrie, la Clubul Copiilor din localitate. Cu aceastã ocazie va avea loc deschiderea festivã a activitãþilor extracurriculare. Monika BACIU

În 1994, UNESCO a inaugurat prima zi mondialã a educatorilor, pentru a comemora semnarea, în 1966, a recomandãrii fãcute de UNESCO ºi Organizaþia Internaþionalã a Muncii privind condiþiile de muncã ale personalului didactic. Aceastã zi se sãrbãtoreºte în data de 5 octombrie în peste 200 de þãri, denumirea ei fiind World Teachers’ Day în englezã sau Journée Mondiale des Enseignants în

francezã. În mai multe þãri, Zilele profesorilor sunt destinate a fi zile speciale de apreciere a cadrelor didactice. Unele dintre ele sunt sãrbãtorite la sfârºitul sãptãmânii, în timp ce altele sunt celebrate în timpul zilelor lucrãtoare. Aceastã zi este

dedicatã cadrelor didactice care contribuie în mod esenþial la dezvoltarea unei þãri, asigurând transmiterea de cunoºtinþe. Ei joacã, de asemenea, un rol civic de mare importanþã, contribuind la pãstrarea coeziunii sociale.

UNESCO a creat aceastã zi pentru a atrage atenþia anumitor guverne asupra condiþiilor rele de muncã în care cadrele didactice îºi desfãºoarã activitatea, asupra salariilor mici ale acestora. ªi administraþia localã de la Petroºani va marca aºa cum se cuvine aceatsã zi. Consilierii locali au aprobat alocaea sumei de 62.000 de lei din bugetul local lei în vederea organizãrii unei acþiuni festive cu ocazia sãrbãtoririi ,,Zilei Mondiale a Educatorului”.

Parcul de la piaþã, trece din nou în administrarea SPADPP upã ce în urmã cu câþiva ani s-a decis transferarea unui parc de D lângã Piaþa Centralã Petroºani în

administrarea Serviciului Public Administrarea Pieþelor Petroºani, edilii revin asupra deciziei, pentru cã au realizat cã nu este îngrijit aºa cum ar trebui. Carmen COSMAN - PREDA

Ping – pong cu parcul de lângã Piaþa Centralã Petroºani. Municipalitatea a decis cã este nevoie sã intervinã ºi sã transfere

în ceea ce priveºte aspectul acestuia. „Serviciul Public Administrarea Pieþelor Petroºani este un serviciu care se autofinanþeazã, neprimind alte resurse financiare, ºi nu s-a reuºþit

adminsitrarea lui cãtre Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat. Parcul a fost transferat cãtre Administrarea Pieþelor în 2010, care promitea sã-l îngrijeascã ºi sã-i de ao nouã „faþã”, dar prea multe nu s-au schimbat

realizarea unor lucrãri de înfrumuseþare a parcului, mai ample”, a precizat primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob – Ridzi. Aºa cum au cerut ºi oamenii care locuiesc în acea zonã, parcuul urmeazã sã fie modernizat, cu fonduri de la bugetul local.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Septembrie 2014

Costel Avram „a pus apa sã lucreze”

roduc energie mai mult decât consumã. Vorbim despre cei de la Apa Serv din Valea Jiului, care marþi dimineaþã au apãsat butonul ºi au pornit încã un sistem de producere al energiei electrice la Vulcan. Costel Avram, directorul SC Apa Serv chiar a susþinut, atunci când a apãsat butonul roºu, cã a pus apa sã lucreze. Diana MITRACHE Cea de a treia investiþie în mirocentrale a celor de la Apa Serv a devenit funcþionalã de marþi dimineaþã, când la Vulcan, în zona Brazi, într-un loc ce pãrea pânã de curând pãrãsit, a fost pusã în funcþiune o nouã instalaþie, realizatã doar din fonduri proprii. Instalaþia va produce energie electricã ºi doar cu astfel de investiþii, spune directorul firmei, a fost posibilã reducerea cheltuielilor ºi, implicit, preþul apei nu a crescut pânã acum. „Staþiile Taia ºi Jieþ au acoperit consumul de energie cu producþia pe

care o facem noi aici, la Brazi. Prin tot ceea ce am fãcut, am gãsit soluþiile pentru scãderea cheltuielilor ºi

din punct de vedere energetic am demonstrat cã suntem independenþi. Faptul cã am þinut preþul apei la unul

Guvernul anuleazã scumpirea gazelor prevãzutã pentru 1 octombrie, pentru consumatorii casnici

uvernul a adoptat, în ºedinþa de luni, o hotãrâre prin care anuleazã scumpirea gazelor naturale pentru consumatorii casnici care era prevãzutã la 1 octombrie, informeazã un comunicat de presã al Executivului.

"Prin Hotãrârea adoptatã de Guvern se anuleazã aplicarea majorãrii preþului de achiziþie a gazelor naturale din producþia internã pentru consumatorii casnici, prevãzutã începând cu data de 1 octombrie 2014, în anexa HG nr. 511/2014, ºi se prevede renegocierea calendarului de eliminare a preþurilor reglementate în sensul extinderii perioadei aferente consumatorilor casnici pânã la data de 30 iunie 2021", precizeazã sursa citatã. Fondul Monetar Internaþional, Comisia

Europeanã ºi Banca Mondialã au fost de acord cu amânarea liberalizãrii pieþei gazelor pentru consumatorii casnici ºi cu

termenele propuse de partea românã. Potrivit calendarului de liberalizare asumat de România în 2012 în faþa Fondului Monetar Internaþional ºi a Comisiei Europene, preþul gazelor pentru populaþie ar fi trebuit sã se majoreze cu 3%, la 1 octombrie 2014. Preþul pentru consumatorii casnici ar fi urmat sã fie complet liberalizat la 31 decembrie 2018, potrivit aceluiaºi calendar.

dintre cele mai valori din România, o aratã ºi investiþia de astãzi. Sã vedem exact cât vom putea þine tariful atât de mic”, a declarat Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului. Investiþia a costat 443.000 de lei ºi staþia de la Brazi dezvoltã o putere de 34 kW. Iar sursa de alimentare cu apã este de la Valea de Brazi. Totuºi, cei de la Ape spun cã se descurcã mult mai greu decât în momentul în care au gândit aceste investiþii. „Am evaluat câtã energie putem vinde, câte certificate verzi putem cumpãra, dar lucrurile s-au schimbat. Dacã anul trecut

le-am vândut la 200 de lei certificatul, anul acesta, la preþul minim de 100 de lei, nu le cumpãrã nimeni. Suntem ºi în buget cu un deficit. Toate vor conduce la mãrirea preþului cu inflaþia, pentru cã ni se impune prin ceea ce se întâmplã la nivel naþional”, a mai spus Costel Avram. Prin intermediul celor 3 micro-hidrocentrale pe care le are, Apa Serv produce lunar 180 MWatti. În Valea Jiului mai sunt astfel de investiþii la Zãnoaga ºi Valea de Peºti, iar în alte douã locuri mai sunt proiecte. Firma va deveni absolut independentã de consumul de energie electricã, dar asta nu este suficient pentru ca preþul apei sã rãmânã constant.

6 Actualitate ineritul, în atenþia depuM tatului Monica Iacob

Ridzi. Problemele cu care se confruntã sistemul minier din Valea Jiului sunt mereu în actualitate. Lipsa tehnologiilor moderne ºi problemele sociale din rândul ortacilor sunt aduse la cunoºtinþa parlamentarilor de cãtre deputatul Monica Iacob Ridzi care a depus o declaraþie politicã având drept subiect situaþia din mineritul Vãii Jiului.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Septembrie 2014

Monica Iacob Ridzi transmite “noroc bun”

Deputatul prezintã parlamentarilor situaþia dezastruoasã din minerit mineritului acolo unde el încã existã, continuând în acelaºi timp, aº spune într-un mod iresponsabil, sã ne închidem minele”, explicã Monica Iacob-Ridzi.

nchiderea unitãþilor miniere, consecinþe dezastruoase

Monika BACIU Parlamentarul atrage atenþia Guvernului ºi Parlamentului asupra faptului cã, între promisiunile Puterii legate de perspectivele sectorului minier ºi energetic din judeþul Hunedoara ºi realitate existã discrepanþe care ating accente dramatice. „Situaþia este cu atât mai dramaticã cu cât ea se produce pe fondul în care, în ultimii ani, Ministerul Economiei ºi Departamentul pentru Energie au dat, în repetate rânduri, inclusiv la apelurile lansate de mine, asigurãri cã perspectivele sectorului minier ºi termoenergetic din Valea Jiului se îndreaptã spre un fãgaº de normalitate. Tot despre normalitate, ba chiar despre îmbunãtãþirea perspectivelor din sectorul minier ºi energetic al Vãii Jiului, despre investiþii de zeci de milioane de euro venite din partea unor investitori din China, ca urmare a demersurilor fãcute de Primul Ministru ori, mai departe, despre angajãri în cadrul minelor viabile din Valea Jiului primim, constant, informaþii

din partea Guvernului României. La fel ca oamenii din Colegiul meu, îmi doresc ca toate acestea sã nu fie doar simple declaraþii politice sau, mai rãu, iluzii”, aratã în declaraþia sa politicã, Monica Iacob-Ridzi.

orice condiþii, pentru ca România sã fie o þarã independentã din punct de vedere energetic”, aratã Monica Iacob-Ridzi.

Situaþia mineritului din Valea Jiului este extrem de gravã. Ortacii lucreazã cu improvizaþii, riscându-ºi viaþa zi de zi.

Monica Iacob-Ridzi solicitã parlamentarilor ºi, în egalã mãsurã, membrilor Cabinetului Ponta sã þinã cont, atunci când adoptã decizii cu privire la situaþia din cadrul Complexului Energetic Hunedoara ºi la viitorul industriei termoenergetice româneºti, de factorul social dar ºi de potenþialul pe care mineritul îl poate avea în noul context geopolitic european, care implicã regândirea siguranþei energetice a României ºi a Europei.

„Trist este cã, în loc sã adopte mãsuri care sã conducã la eficientizarea muncii minerilor din Valea Jiului, la investiþii în retehnologizare ºi echipare a minelor care dispun de cãrbunele necesar pentru funcþionarea CEH, Departamentul pentru Energie dã „undã verde” Complexului Energetic Hunedoara pentru a demara procedurile privind achiziþia de cãrbune din import. Nu pot sã nu constat cã o astfel de decizie vine nu doar în totalã contradicþie cu promisiunile fãcute de reprezentanþii Puterii minerilor din Valea Jiului, ci ºi ca o desconsiderare a eforturilor (deseori supraomeneºti) pe care le fac aceºti oameni bravi ºi anume acela de a munci, în

abinetul Ponta, responsabil de soarta Vãii Jiului

„Cred cã este inadmisibil ca, în timp ce þãrile din Europa acþioneazã pentru valorificarea la maxim a resurselor ºi potenþialului energetic naþional, noi sã stãm, pe un munte de cãrbune în Valea Jiului ºi, cu toate acestea, sã fim în situaþia de a importa cãrbune. Similar, cred cã este

inadmisibil ca atunci când Germania, spre exemplu, vorbeºte astãzi despre redeschiderea minelor, noi sã nu fim în stare sã susþinem, la nivel european, oportunitatea continuãrii

Închiderea unitãþilor miniere afecteazã toate palierele din Valea Jiului. Cel mai elocvent exemplu este cel al administraþiei locale din Aninoasa care a ajuns în insolvenþã. „Aninoasa este primul oraº din

România care, la puþin timp dupã închiderea minei de cãrbune, a ajuns în stare de insolvenþã, de sãrãcie. Desigur, nu pot decât sã salut decizia Primului Ministru de a scoate Aninoasa din faliment, acordând zilele trecute administraþiei locale sumele necesare pentru achitarea datoriilor. În acelaºi timp, vreau sã avertizez asupra faptului cã, prin continuarea procesului de închidere a minelor, la Petrila, la Vulcan, la Uricani sau în oricare alt oraº al Vãii Jiului, fãrã a gãsi între timp o alternativã care sã asigure continuitatea economicã a acestor oraºe, situaþia de la Aninoasa se poate repeta oriunde în Valea Jiului”, avertizeazã Monica Iacob-Ridzi. În aceeaºi situaþia poate ajunge ºi oraºul Uricani, unde unitatea minierã se va închide pânã în anul 2017, aceasta fiind singura exploatare de acest gen din localitate. Astfel, bugetul local va fi afectat dramatic de închiderea minei Uricani.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Septembrie 2014

oncedieri ºi false iluzii

Deputatul spune cã deºi a fãcut nenumãrate demersuri situaþia nu tinde spre normalitate. Monica Iacob Ridzi susþine cã realitatea din Valea Jiului este cu totul diferitã faþã de ceea ce vor guvernanþii sã arate. “Situaþia este cu atât mai dramaticã cu cât ea se produce pe fondul în care, în ultimii ani, Ministerul Economiei ºi Departamentul pentru Energie au dat, în repetate rânduri, inclusiv la apelurile lansate de mine, asigurãri cã perspectivele sectorului minier ºi termoenergetic din Valea Jiului se îndreaptã spre un fãgaº de normalitate. Tot despre normalitate, ba chiar despre îmbunãtãþirea perspectivelor din sectorul minier ºi energetic al Vãii Jiului, despre investiþii de zeci de milioane de euro venite din partea unor investitori din China, ca urmare a demersurilor fãcute de Primul Ministru ori, mai departe, despre angajãri în cadrul minelor viabile din Valea Jiului primim, constant, informaþii din partea Guvernului României. La fel ca oamenii din Colegiul meu, îmi doresc ca toate acestea sã nu fie doar simple declaraþii politice sau, mai rãu, iluzii. În tot acest timp însã, constat, zi de zi,

cã realitãþile din Valea Jiului sunt cu totul ºi cu totul altele decât cele despre care, în mod atât de optimist, ne vorbeºte Guvernul. Iar, în realitate, situaþia mineritului din Valea Jiului este una deosebit de gravã. De pildã, numai în aceastã lunã, peste 250 de mineri

din Valea Jiului au fost concediaþi, iar procesul se pare cã va mai continua. Între timp, s-a dovedit faptul cã minerii rãmaºi în structura Diviziei miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara nu pot da, doar cu sapa ºi lopata, cantitatea de cãrbune necesarã pentru funcþionarea la capacitatea programatã a termocentralelor din judeþul Hunedoara. Trist este cã, în loc sã adopte mãsuri care sã conducã la eficientizarea muncii minerilor din Valea Jiului, la investiþii în retehnolo-

gizare ºi echipare a minelor care dispun de cãrbunele necesar pentru funcþionarea CEH, Departamentul pentru Energie dã „undã verde” Complexului Energetic Hunedoara pentru a demara procedurile privind achiziþia de cãrbune din import.

Nu pot sã nu constat cã o astfel de decizie vine nu doar în totalã contradicþie cu promisiunile fãcute de reprezentanþii Puterii minerilor din Valea Jiului, ci ºi ca o desconsiderare a eforturilor (deseori supraomeneºti) pe care le fac aceºti oameni bravi ºi anume acela de a munci, în orice condiþii, pentru ca România sã fie o þarã independentã din punct de vedere energetic”, se aratã în declaraþia politicã a deputatului Monica Iacob Ridzi.

Sã dãm bani la mineri, nu pe femei!

vocaþii apãrãrii, în dosarul de la Mina Uricani, Paula Iacob ºi Daniel Ionaºcu cred cã exploziile din minele Vãii Jiului sunt cauzate de lipsa investiþiilor ºi de condiþiile de muncã. Cei doi încearcã sã facã o contra-expertizare a evenimentului ºi la termenul de marþi, când au ajuns în faþa instanþei de la Petroºani, au revenit asupra ideii cã vinovaþi nu sunt cei care stau acum în banca acuzãrii. Doar contraexpertiza, cerutã de cei doi avocaþi tocmiþi de la Bucureºti, mai poate face luminã în dosarul în care sunt judecaþi foºtii ºefi ai Minei Uricani, pentru ucidere din culpã. Dupã trei ani de când 5 electricieni au murit spulberaþi de o explozie pe galeria principalã, avocaþii cer în continuare o expertizare a locului în care s-a produs tragedia ºi, apoi, dupã ce vor audia ºi alþi martori, vor putea sã dovedeascã nevinovãþia clienþilor lor. Avocata Paula Iacob susþine în continuare cã ºi pentru explozia de la Petrila plãtesc oameni pe care îi considerã nevinovaþi ºi cã vina este a unui sistem învechit, subfinanþat în detrimentul divertismentului. „Eu sper ca probele care se vor face în acest dosar – pentru cã ne aflãm acum în faza probatoriului cu mar-

tori - ºi expertiza apoi, vor putea forma judecãtorului convingerea de care are nevoie. (…) Mineritul este un domeniu în care ar trebui sã se investeascã mult mai mult, decât se investeºte în domniºoarele cu picioarele lungi ºi frumoase. Noi româncele avem picioare frumoase ºi un aspect care place, dar trebuie sã placã ºi munca acestor oameni de curaj”, a spus la Petroºani, Paula Iacob. Paula Iacob crede cã lipsurile din minerit au contribuit la aceste evenimente nefericite ºi la fel susþine ºi colaboratorul sãu, Daniel Ioanºcu. Prezent ºi el în aceastã marþi dimineaþã la Judecãtoria din Petroºani, a revenit la ideea pe care a o va susþine pânã la finele judecãþii. „Se pune problema

unei anchete ºi a unei trimiteri în judecatã, în contextul în care un om, care a schimbat permisul de lucru, pentru cã nu trebuiau sã fie atunci oameni în minã, a schimbat permisul de lucru fãrã ºtirea clienþilor noºtri, au intrat în minã ºi au murit. Este absolut dramatic, suntem cu sufletul lângã victime, dar cât de corect este ca aceºti oameni care sunt în faþa instanþei sã nu ºtie nimic? Asta în timp ce omul care a schimbat permisul, nu e”, a spus ºi Daniel Ionaºcu. Ciucã Aurelian Dragoº Moga, Florin Nicuºor, Butari Lucian Claudiu ºi Moldovan Florinel sunt trimiºi în judecatã pentru ucidere din culpã, iar doi dintre ei sunt apãraþi de maestra Paula Iacob ºi asistenul sãu Daniel Ionaºcu. Diana MITRACHE

8 Actualitate

De la nepãsare la extaz, în Aninoasa N imeni în oraºul Aninoasa din Valea Jiului nu crede într-o viaþã mai bunã. „Nu mai este oraºul în insolvenþã? Nici cã se putea mai bine!” Cam asta spun oamenii de rând, ce nu mai cred în minuni ºi care sperã sã le ajungã asfaltul sau gazul la poartã, în timp ce primarul crede cã a rãsãrit soarele pe strada lui. Viaþa în Aninoasa este la fel de monotonã ca oricând ºi oamenii obiºnuiþi, care stau în faþa blocului nu mai cred în nimic. Aºa am întâlnit doi bãtrâni pe o bancã, oameni simpli, dar care ne-au mãrturisit cã, ºi cu, ºi fãrã insolvenþã, copiii nu le mai vin acasã ºi ei regretã anii comunismului. „Ne ia cu vrãjealã.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Septembrie 2014

Insolvenþã! Insolvenþã Te uiþi la mine? Abia merg ºi ca mine sunt mulþi, dar aºa cum era sistemul acela comunist era bun. Am avut loc de muncã. Eu îmi puneam problema cã mã duc mâine la muncã? Acum… peste tot insolvenþã! Trist!”, spune un bãtrân, în timp ce colegul lui de-o viaþã plânge cã nu ºi-a

mai vãzut copiii ºi cã îi este dor de anii când erau toþi acasã. „Eu în ianuarie ies la pensie, dar tinerii unde se duc? Nu vedeþi cã pleacã. Copilul mei îi plecat în Anglia. Nu l-am vãzut de 8 ani de zile. Al doilea e în Braºov. Oare se descurcã copiii mei? Eu nu ºtiu…. Sã nu îi vãd de 8 ani! Vã daþi seama ce durere?”, ne-a mãrturisit omul, care spune cã a lucrat ºi la minã ºi a fost ºi paznic. Ca ei sunt mulþi la Aninoasa. Uitaþi de copiii care le-au fugit din singurul oraº ce a

fost declarat în insolvenþã, falimentar, pe înþelesul tuturor, bãtrânii nu mai sperã la nimic. Ori poate doar speranþa încã nu le-a murit ºi mai cred cã primarul o avea bani de asfalt ºi cã el locuieºte în jumãtatea norocoasã a oraºului, ce va fi asfaltatã cu banii ce au venit acum. Asculta manele din maºina pe care o repara din cauza drumului rãu ºi plin cu gropi, dar era optimist, pentru cã insolvenþa oraºului nu l-a ajuns pe el la os. „Nu mã afecteazã cu nimic pe mine. Oraºul e mai

rimãriile scãpate de executarea silitã. Administraþiile locale care înregistreazã datorii faþã de creditori nu vor mai putea fi executate silit. Pentru plata datoriilor se va întocmi un plan de redresare. Mãsura a fost luatã de Guvern. "Se clarificã situaþiile privind executarea silitã prin poprire a conturilor în cazul în care se intrã în crizã financiarã sau insolvenþã. În acest caz se aplicã procedura aprobatã prin planul de redresare a crizei financiare sau a insolvenþei", a spus Dragnea, precizând cã mãsura se referã la autoritãþile locale. Vicepremierul a arãtat cã existã foarte multe situaþii de acest gen, fiind în jur de 10 autoritãþi locale în prag de

greu, cã nu a avut bani sã ne punã mai întâi asfaltul, cã mi-am distrus maºina. Am înþeles cã pentru jumãtate de drum sunt bani, jumãtate probabil cã o sã vinã în timp. Eu locuiesc în jumãtatea bunã ºi sper sã vinã asfaltul la mine la poartã. Speranþa moare ultima”, ne-a spus omul care a continuat sã asculte muzicã din maºina lui rablagitã de drumul rãu ºi plin de gropi. Alþii, însã nu mai cred în nimic. „ Nici sã mai trãiesc eu încã 70 de ani câþi am acum ºi

lucrurile nu mai sunt ca înainte!”, ne-a spus cu lehamite o altã femeie. Oraºul Aninoasa a primit bani de la Guvern ºi singurul care vede acum situaþia în bine este primarul Nicolae Dunca, cel care crede cã a rãsãrit soarele pe strada lui. „Fondurile necesare sau alocat. În zilele urmãtoare le primim ºi le distribuim cãtre creditori ºi astfel sã reuºim sã ieºim din insolvenþã. Mai mult, ne-au mai dat în plus încã un miliard jumãtate de lei vechi pentru a începe asfaltarea strãzilor din Aninoasa. Suntem deci prinºi în planul naþional de dezvoltare localã cu suma de 15 miliarde. Prima tranºã am ºi primit-o ºi urmeazã sã ne apucãm de treabã”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Edilul nu crede cã va mai fi în pericol sã ajungã de unde a plecat ºi crede cã îºi va calcula cheltuielile aºa încât sã nu mai rãmânã niciodatã în imposibilitate de platã. Diana MITRACHE

Primãriile scapã de executarea silitã

insolvenþã. "În momentul în care o primãrie ajunge în prag de insolvenþã, atunci îºi poate declara insolvenþa ºi în momentul în care a intrat în aceastã procedurã nu se mai dã posibilitatea unui creditor sã poatã sã execute imobile, mobile, sã

poatã pune poprire pe conturi ºi sã blocheze activitatea respectivã. Aceste datorii vor fi achitate conform planului de redresare care este aprobat conform Legii insolvenþei pentru autoritãþile locale", a explicat Liviu Dragnea. Monika BACIU

Accident chimic la Aninoasa cisternã cu substanþe O chimice s-a ciocnit de un alt autoturism. Mai mulþi oameni au fost rãniþi, copiii din ºcoala din apropiere au fost evacuaþi ºi chiar salvamontiºtii au folosit tiroliana pentru a salva un rãnit de la întâlþime. Totul a fost un exerciþiu, care a ieºit bine, spun organizatorii.

Forþe impresionante de la Petroºani, Vulcan ºi Petrila au venit la Aninoasa ca sã dea o mânã de ajutor, dupã ce o cisternã cu substanþe chimice a fost implicatã într-un accident, iar mai mulþi oameni din centrul oraºului au fost evacuaþi. Primarul Nicolae Dunca ne explicã mai exact care a fost scena-

riul exerciþiului pe care l-au desfãºurat. „O autocisternã, încãrcatã cu amoniac, se deplasa pe DN 66, cãtre primãria Aninoasa ºi, la intersecþia dintre strada

ªcolii cu Strada libertãþii a avut loc o coliziune. S-a fisurat o conductã din aceastã cisternã ºi s-au evacuat gaze toxice ce au pus în pericol vieþile cetãþenilor”, a declarat Nicolae Dunca, coordonatorul echipelor de intervenþie. La faþa locului au ajus ºi cei de la Ambulanþã, dar ºi spercialiºti ISU, care au reuºit sã gestioneze corect situaþia. Voluntarii de la Crucea Roºie, au preluat doi

rãniþi. „Cred cã a fost un exerciþiu reuºot. Scopul primordial a fost acela sã ne întâlnim ºi sã colaborãm. Am avut o plagã la cap la ºoferul care conducea cisterna. O pacientã a trebuit stabilizatã ºi un alt pacient intoxicat. S-a acordat primul ajutor, toþi au fost stabilizaþi ºi transportaþi la Spitalul de Urgenþã din Pretroºani”, a declarat Daniel Hãlãstãuan, preºedintele Filialei Crucea Roºie Vulcan, care a venit cu voluntarii sã ajute la acest exerciþiu. Reprezentanþii ISU spun cã totul a decurs normal ºi fiecare a ºtiut ce are de fãcut. „Acest exerciþiu a fost simulat pentru antrenarea forþelor de intervenþie, de la Aninoasa de la Serviciul Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã ºi a tuturor factorilor care pot fi implicaþi într-un astfel de eveniment. Din punctul de vedere al ISU, exerciþiul a fost executat bine, forþele de intervenþie au luat cele mai bune decizii ºi totul a ieºit bine”, a declarat cãpitanul Cãtãlin Eftimie, reprezentantul ISU Hunedoara. Toþi cei prezenþi ºi-au fãcut treaba ºi exerciþiul a fost considerat o reuºitã. Diana MITRACHE

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Septembrie 2014

Primãriile scapã de executarea silitã

riul exerciþiului pe care l-au desfãºurat. „O autocisternã, încãrcatã cu amoniac, se deplasa pe DN 66, cãtre primãria Aninoasa ºi, la intersecþia dintre strada

10 Politicã

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Septembrie 2014

Nicio ambulanþã nouã în judeþ

Monica Iacob Ridzi cere clarificãri vizavi de modul de repartizare a acestora

ãptãmâna trecutã la nivelul a 15 judeþe au fost împãrþite 37 de ambulanþe noi. Judeþul Hunedoara nu s-a regãsit în aceastã listã, fapt care o nemulþumeºte pe Monica Iacob Ridzi, care aduce la cunoºtinþa ministrului Sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu câteva date legate de starea de sãnãtate a hunedorenilor. Monika BACIU

“Am aflat cã Ministerul Sãnãtãþii a împãrþit, în cursul acestei luni, 37 de noi ambulanþe pentru deservirea serviciilor de specialitate din 15 judeþe ale þãrii. Constat, în acelaºi timp, cu tristeþe cã judeþul Hunedoara nu se numãrã printre beneficiari. Vreau sã vã informez, domnule ministru, cã judeþul Hunedoara reprezintã, din nefericire, un judeþ cu o incidenþã foarte

mare a cazurilor de boli cronice ºi de accidente care necesitã intervenþia serviciului de Ambulanþã, fapt confirmat ºi de datele statistice. În egalã mãsurã, activitãþi precum cele din domeniul minier – cum sunt cele de la minele de cãrbune din Valea Jiului – sau cele din domeniul energetic, dar ºi creºterea interesului turiºtilor pentru staþiunile ºi zonele montane din judeþul Hunedoara, sunt tot atâtea motive care mã determinã sã

Deputat hunedorean

Atac dur la Ponta

eputatul liberal Carmen Hãrãu îl criticã dur pe prim-ministrul Victor Ponta, pentru cã n-a gãsit bani pentru vaccinuri la nou nãscuþi, dar ºi-a fãcut trei lansãri pentru candidatura la preºedinþia României. Maximilian GÂNJU

„Se vorbeºte despre 2 milioane de euro, totul pentru niºte evenimente pe care nu le vedem în lumea cu adevãrat democraticã. Într-o þarã în care nu s-au gãsit vaccinuri pentru nou-nãscuþi, candidatul stângii s-a lansat în cursa electoralã cu spectacole megalomanice, care amintesc de dictatorii din Coreea de Nord. Într-o þarã în care elevii de clasele I si a

II-a încã îºi mai aºteaptã manualele, social-democraþii regizeazã spectacole omagiale pentru preºedintele lor, Victor Viorel Ponta. Într-o þarã în care bolnavii de cancer fac chimioterapie pe holurile spitalelor, reprezentanþii PSD, UNPR ºi PC se întâlnesc pe stadion sã ridice osanale, de ziua lui, întâiului pesedist al patriei”, susþine deputatul hunedorean într-un comunicat de presã.

cred cã probabilitatea incidentelor medicale care implicã intervenþia serviciului de Ambulanþã este una ridicatã ºi într-o continuã creºtere”, spune Monica Iacob Ridzi în interpelarea depusã cãtre ministrul Sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu. Reprezentanþii Serviciului Judeþean de Ambulanþã au precizat la rândul lor cã numãrul autospe-

cialelor este mic în comparaþie cu nevoile, iar Monica Iacob Ridzi îi transmite acest lucru ministrului. “În acelaºi timp, vã informez cã la nivelul Serviciului judeþean de Ambulanþã Hunedoara, numãrul de autosanitare nu este suficient pentru a asigura o intervenþie direct proporþionalã cu solicitãrile, ca sã nu mai vorbim despre faptul cã o parte din

autosanitarele din dotarea Serviciului de Ambulanþã judeþean Hunedoara au deja un grad de uzurã ridicat, fiind depãºite atât din punct de vedere tehnic, cât ºi al dotãrilor de specialitate”, se mai aratã în interpelarea depusã de deputatul Monica Iacob Ridzi. Totodatã, deputatul îi solicitã ministrului sã îi spunã pe ce bazã sau repartizat ambu-

Costel Avram rãmâne „galben”

ostel Avram nu trece la alt partid, chiar dacã a recunoscut public, în repetate rânduri, cã a fost curtat de alte partide. Ultimul zvon îl dãdeau în tabãra lui Victor Ponta, dar fostul vicepreºedinte al CJ Hunedoara spune cã va vota cu Klaus Iohannis. Diana MITRACHE Nu s-a gândit sã plece ºi nici nu vorbeºte decât despre planurile din viitorul apropiat. Costel Avram, care a trecut de la PRM la PNL, spune cã rãmâne în acest partid ºi cã toate zvonurile le poate infirma pentru cã este decis. „Costel Avram este membru al PNL ºi

va rãmâne membru al PNL. Cã mai sunt unii ce îmi sunt prieteni la PSD, asta este. Nu neapãrat politica trebuie sã ne facã sã nu mai vorbim cu ceilalþi oameni. Sunt ºi voi rãmâne membru al PNL”, a spus Costel Avram. Tot la bursa

zvonurilor s-a vorbit ºi despre o posibilã candidaturã ca senator, dar Costel Avram spune cã nu are decât

lanteþe ºi dacã acesta are în vedere alocarea unei autospeciale ºi pentru judeþul Hunedoara. Cele 15 judeþe care au primit noile ambulanþe sunt: Bacãu, Brãila, Botoºani, Cãlãraºi, Dâmboviþa, Ialomiþa, Maramureº, Neamþ, Satu Mare, Sãlaj, Sibiu, Gorj, Vrancea, Vaslui ºi Olt. Costul unei ambulanþe este de 63.000 de euro plus TVA, iar valoarea totalã a acestui program este de 92 milioane de lei, din fonduri ale Ministerului Sãnãtãþii. Noile ambulanþe au rolul de a înlocui cele mai vechi maºini de la serviciile judeþene de ambulanþã ºi vor putea fi trimise ºi în zone greu accesibile. Pânã la sfârºitul anului, ministerul de resort va mai aloca 137 de ambulanþe, însã potrivit reprezentanþilor SAJ nici de aceastã datã judeþul nu va beneficia de o autospecialã nouã. planuri pentru perioada imediat urmãtoare. „Este greu sã spun ce voi face mâine, dar sã spun ce fac peste 2 ani. Deocamdatã avem în faþã alegerile prezidenþiale ºi vrem sã câºtigãm cu Klaus Iohannis ºi apoi ne vom face planurile de viitor”, a mai adãugat Costel Avram.. Costel Avram a fost preºedintele PRM Hunedoara, pânã ce a fost demis de tribunul Vadim Tudor, iar în PNL coordoneazã acum activitatea tuturor structurilor din oraºele Vãii Jiului, fiind totodatã preºedintele Organizaþiei PNL de la Petrila.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Septembrie 2014

Dorin Vezure, în comisia care analizeazã reorganizarea CEH

orin Vezure, liderul de sindicat de la Preparaþia Coroieºti care s-a aflat în greva foamei, va face parte din comisia care va reanaliza rentabilitatea preparaþiei. Vezure va propune ca zilnic, la Preparaþia Coroieºti sã fie livrate 20 de vagoane cu cãrbune, nu câte douã pe sãptãmânã aºa cum s-a întâmplat pânã de curând. Monika BACIU

“Cei de la CEH neau stopat activitatea. Noi le vom demonstra unora cã suntem rentabili. Pânã acum ne trimiteau 2-3 vagoane cu cãrbune pe sãptãmânã ca sã îi creºtem puterea calorificã. Noi cerem sã intre în preparaþie 20 de vagoane pe zi ca sã ne putem dezvolta activitatea. Puterea caloricã trebuie sã fie undeva la 3100, iar ei ne trimit cu 2088 pentru cã 80% e piatrã. Acum existã pericolul ca ei sã trimitã 20 de vagoanei pe zi dintre care 15 sã fie piatrã ºi sã zicã cã nu suntem rentabili. Noi vom solicita sã se verifice fiºele la intrarea vagoanelor în preparaþie sã se vadã dacã existã neconcordanþe pentru cã ºi noi avem un laborator”, a declarat Dorin Vezure pentru Cronica Vãii Jiului. Liderii de sindicat spun cã se încearcã analizarea situaþiei în vederea identificãrii unor soluþii optime pentru funcþionarea corespunzãtoare a preparaþiei. “În ceea ce priveºte Preparaþia au premeditat aceastã decizie prin faptul cã au forþat conducerile subunitãþilor sã gãseascã orice soluþie omeneascã sau neomeneascã posibilã de a încãrca în vagoane cãrbune la calitatea cerutã de termocentrale, se fac tot felul de artificii tehnice pentru a se întâmpla acest lucru, în loc ca acestea sã fie dirijate la preparaþie care are exact aceastã menire. Mai mult decât atât, subordonarea

preparaþiei unei exploatãri miniere aduce prejudicii extrem de mari respectivei exploatãri miniere pentru cã în preparaþie se cunoaºte cã se genereazã niºte pierderi financiare ºi prin decizia luatã nu fac decât sã încarce o exploatare minierã care merge bine cu niºte costuri care nu fac vina preparatorului ci a proastei conduceri a sucursalei miniere. Preparaþia poate sã lucreze ca ºi entitate independentã în anumite condiþii extrem de corecte ºi uºor de aplicat, doar sã existe aplecare ºi bunãvoinþã din partea conducãtorilor”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Liderii minerilor cunosc problema de la EPCVJ. Cantitãþi importante de cãrbune au descãrcate la unitãþile miniere în loc ca acestea sã ajungã la preparaþie. “În momentul în care la punctul de lucru EM Lupeni cãrbunele încãrcat nu este la calitatea cerutã de termocentrale existã o posibilitate ca aceste vagoane sã fie descãrcae la acelaºi punct de lucru ºi amestecat un cãrbune la o calitate superioarã tot din mina Lupeni, sã îl aducã la o calitate cerutã de termocentralã, dar asta nu ar fi o problemã. Problema este cã aceastã descãrcare a vagoanelor se face cu încãrcarea facturilor cãtre CFR pentru cã ei fac manevra respectivã, înseamnã ca salariaþii din cadrul exploatãrii miniere sã fie luaþi de la un loc de muncã ºi sã fie trimiºi la un alt loc de muncã ºi sã fie obligaþi

sã porneascã niºte utilaje care de mult nu ar mai fi trebuit sã funcþioneze, nu mai existã alimentare cu energie electricã, nu existã alimentare pneumaticã, se fac niºte compromisuri maxime pentru ca acel vagon sã fie descãrcat acolo ºi nu în preparaþie unde existã tot sistemul tehnic de care au nevoie”, a mai subliniat Nica. Pânã vineri la ora 10, comisia trebuie sã prezinte un raport în ceea ce priveºte planul de reorganizare aprobat de CA al CEH. “S-a fãcut un prim pas în ceea ce priveºte aplanarea conflictului care a izbucnit la nivelul punctului de lucru, în sensul cã acea hotãrâre a Consiliului de Administraþie prin care s-a decis reorganizarea celor douã puncte de lcuru, Preparaþia Coroieºti, Salvaminul, dar ºi exploatarea minierã Vulcan ºi exploatarea minierã Lonea suferã o amânare în ceea ce priveºte aplicarea ei pânã la momentul în care alte comisii de specialitate vor analiza situaþia ºi vor spune dacã activitãþile de la cele patru puncte de lucru trebuie reorganizate sau dacã aceastã reorganizare propusã de conducãtori este una beneficã din punct de vedere economic sau nu face altceva decât sã creeze tensiuni sociale aºa cum s-a întâmplat. În urma acestui protocol pe care l-am încheiat cu directorul general al CEH cei doi colegi ai noºtri au hotãrât sã renunþe la greva foamei pentru cã starea de sãnãtate, cel puþin a colegului

Vezure Dorin, începea sã dea semne nu prea bune. Dupã cinci zile de greva foamei, lucrurile începuserã sã prindã o direcþie care nu era bunã pentru el. În aceste condiþii, colegul Dorin Vezure este în comisia care analizeazã situaþia de la Preparaþia Cãrbunelui Coroieºti ºi eu sper cã pânã vineri la ora 10 când este termenul pânã la care comisiile trebuie sã înmâneze un raport conducerii Complexului sã se gãseascã soluþiile prin care aceste entitãþi s rãmânã independente ºi aceastã reorganizare propusã de cei doi conducãtori ai Complexului Energetic Hunedoara, Drãgoi ºi Petrescu, aceastã decizie pe care ei au dat-o sã fie anulatã”, a mai spus Nica.

robleme ºi la unitãþile miniere Programul de restructurare viza ºi douã dintre cele patru unitãþi miniere viabile. Este vorba de Mina Lonea ºi Vulcan unde s-ar fi comasat douã sectoare de activitate.

“La cele douã puncte de lucru, Vulcan ºi Lonea, se comasau douã sectoare de activitate, sectorul de transport ºi sectorul electromecanic, lucru care din punct de vedere economic nu aduce aproape niciun beneficiu, mai mult decât atât, nu face decât sã creeze o stare de tensiune în rândul salariaþilor ºi sã încarce un salariat, respectiv ºeful de sector, cu sarcini în plus, pe acelaºi salaiu ºi sã îi dubleze responsabilitãþile. Cei care au decis

acest lucru nu sunt conºtienþi de faptul cã în mineritul din Valea Jiului se lucrã într-o sãrãcie care ne þine la limita subzistenþei, iar a da sarcini în plus unui conducãtor, indiferent la ce nivel, este un lucru lipsit de beneficii”, a mai precizat preºedintele Sindicatului Muntele. Din cauza acestor planuri de reorganizare, doi angajaþi ai Preparaþiei Coroieºti au intrat sãptãmâna trecutã în greva foamei. Protestul lor extrem a durat pânã luni.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Septembrie 2014

Subminarea CEH chiar din interior

Contracte atribuite unor firme de casã, în timp ce Salvaminul se reorganizeazã T

ermocentralele au contracte cu firme private pentru executarea unor lucrãri care s-ar putea realiza de salvatorii de la Salvamin. Declaraþia îi aparþine preºedintelui Sindicatului Muntele Petre Nica, care este de pãrere cã managerii de la CEH nu au o viziune în ceea ce priveºte activitatea Staþiei de Salvare Minierã din Petroºani. Salvaminul este cuprins într-un amplu plan de reorganizare. Aici se va restructura postul de conducere, personalul va fi redistribuit, iar clãdirea va fi închisã. “Reorganizarea Staþiei de Salvare Minierã este din punctul nosru de vedere o mãsurã pripitã ºi lipsitã de fundament pentru cã staþia de salvare minierã ar fi putut, dacã ar fi fost condusã de oameni cu gândul la activitatea CEH, ar fi putut sã presteze serviciile de medicina muncii, de instructaj, de salvare pentru cã echipa de salvatori minieri poate sã intervinã ºi în termocentrale dacã la un moment s-ar pune o astfel de problemã. Nu suntem limitaþi ca domeniu de activitate doar la minerit. Sunt salvatori profesioniºti care ar fi putut sã facã lucrãri pe care termocentralele le fac cu

firme private pe bani frumoºi. Ei au decis cã este bine sã defiinþeze acest punct de lucru, sã îl reorganizeze ºi ar fi trebuit ca toate aceste servicii care se întâm-

Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã” Petroºani 19 octombrie 2014 z Ora 19.00

plã ºi la Mintia ºi la Paroºeni ºi în minerit sã fie fãcute exact de staþia de salvare minierã ºi lucrurile ar fi mers într-o zonã a normalului, însã ei au luat o mãsurã care este potrivnicã bunului mers al activitãþii”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Nica spune în pe viitor se doreºte, din nou, divizarea Complexului Energetic Hunedoara având în vedere cã la termocentrale se

executã anumite lucrãri cu firme private. “Din câte cunaoºtem pentru cã existã o opacitate totalã în ceea ce priveºte activitatea celor douã termocentrale, noi nu suntem încã unii ºi aceiaºi. Noi încã am rãmas noi ºi ei ºi este doar vina conducerii ºi a sindicatelor aservite acesteia. Termocentralele au fost învãþate ca anumite lucrãri pe care le fac ºi pe care sunt obligaþi pe lege sã le între-

prindã, sã le facã cu firme private. Fie cã vorbim de medicina muncii, fie cã vorbim de curãþirea numitor silozuri pe care ar putea sã le facã salvatorii noºtri profesioniºti, sunt destul de multe exemple de lucrãri pe care termocentralele le fac cu altcineva ºi ar putea sã le facã cu servicii din cadrul CEH. Se pãstreazã aceastã carapace a termocentralelor cu gândul de a diviza în urmãtoarea perioadã de timp Complexul Energetic Hunedoara din nou în energeticieni ºi mineri”, a mai subliniat Nica. Potrivit conducerii CEH, angajaþii de la Salvamin se redistribuie conform activitãþilor pe care le desfãºoarã, iar celor care ocupã posturile ce se desfiinþeazã li se oferã posturi corespunzãtoare pregãtirii corespunzãtoare. Monika BACIU

Locuri neocupate, alocaþii reduse...

upã ultima zi de înscrieri ºi dupã ce sesiunea de admitere a fost prelungitã, la Universitatea din Petroºani tot au mai rãmas locuri neocupate. Astfel, la licenþã, dintre cele 625 de locuri bugetate scoase la concurs, au mai rãmas libere 25. Din acest motiv, alocaþiile ce vor veni din partea Ministerului Educaþiei vor fi reduse ºi, în plus, se va renunþa la unele programe de studiu cu elevi mai puþini înscriºi. “Din pãcate, datoritã numãrului mai mic de studenþi înscriºi, în acest an universitar valoarea alocaþiilor venite din partea ministerului va fi redusã. De aemenea, vom fi nevoiþi sã renunþãm la o serie de programe de studio pentru care au optat mai puþini elevi. La sesiunea de admitere din varã au fost ocupate aproape jumãtate dintre cele 625 de locuri scoase la concurs. Acum, în toamnã, s-au mai ocupat altele aproape 300 aºa cã nu putem spune cã stãm chiar rãu. Abia pe 24 septembrie vom trage linie ºi vom vedea care este situaþia realã a ocupãrii locurilor pentru cã existã situaþia înregistrãrii unor

redistribuiri de locuri”, a declarat conf. univ. dr. ec. Codruþa Dura, prorector “activitate învãþãmânt” Universitatea Petroºani. Dacã la “licenþã” au mai rãmas locuri libere, la “masterat” toate cele 200 de locuri au fost ocupate. În plus, tot la “masterat” dar la locurile cu taxã, sunt înscriºi 266 de studenþi. În paran-

tezã fie spus, taxa pe care vor fi nevoiþi sã o achite aceºtia este de 2.000 de lei pe an. “La masterat, în varã, au fost ocupate 195 de locuri dintre cele 200 bugetate. Acum, în toamnã, s-au ocupat ºi celelalte 5. Tot la masterat avem ºi alþi 266 de studenþi înscriºi pe locurile cu taxã, la cele 3 facultãþi”, a mai precizat Codruþa Dura. Noul an ºcolar universitar va demara luni, 29 septembrie. În parantezã fie spus, la universitatea din Petroºani, au fost ocupate doar 3 dintre cele 5 locuri destinate special studenþilor de etnie romã, precum ºi 80 dintre cele 110 de locuri acordate tinerilor din Republica Moldova sau “românilor de pretutindeni”. Mir cea NISTOR

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Septembrie 2014

Blocul lui Becali se degradeazã de la o zi la alta

mobilul deþinut de Becali în Petroºani este pus sub sechestru de cãtre fiscul local pentru datorii reprezentând impozite pe clãdire ºi teren, însã pânã când va fi vândut riscã sã ajungã o ruinã. Blocul de locuinþe aflat în proprietatea unei fundaþii patronate de Gigi Becali, a acumulat o datorie la bugetul local al municipiului Petroºani de peste 300 de mii de

lei. Edilii nu întrevãd însã nici o speranþã în a-ºi recupera din datorie, iar pânã când vor reuºit sã execute silit fundaþia, riscul ca blocul sã se degradeze într-atât încât sã nu

Târâº – grãpiº, vin ºi cardurile de sãnãtate

u începere de vineri, 19 septembrie, urma sã demareze operaþiunea de distribuire a cardurilor de sãnãtate ºi în judeþul Hunedoara. Acþiunea, care se deruleazã prin intermediul Poºtei Române, a fost însã amânatã cu o sãptãmânã. Astfel, prima zi în care poºtaºii din Petroºani îi vor cãuta acasã pe cetãþeni pentru a le acorda cardurile, ar putea fi ziua de luni, 29 septembrie. Actele vor fi primite la domiciliu ºi înmânate de cãtre poºtaºi, pe baza buletinului de identitate ºi a semnãturii de primire. În cazul în care titularul nu va fi gãsit acasã, de douã ori, cardul va fi returnat Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate de unde va putea fi ridicat. Actul aratã exact ca ºi un card bancar, având ºi un cip încorporat. La vedere sunt scrise numele ºi prenumele, un cod de asigurat, un numãr de card ºi data expirãrii. Cu începere din 2015, toate serviciile medicale oferite

asiguraþilor vor fi decondate doar pe baza acestui card de sãnãtate. În Petroºani au sosit primele carduri dar acestea sunt în numãr de doar câteva zeci ºi sunt trimise de cãtre Casele de Asigurãri de Sãnatate din alte judeþe. Celelalte, aproximativ 20.000 în prima tranºã, ar urma sã fie distribuite cu începere de sãptãmâna viitoare. Potrivit Legii Sãnãtãþii nr. 95 / 2006, cardul naþional de sãnãtate trebuia sã fie introdus în România pânã la finele anului 2007, însã acest lucru nu s-a întâmplat. Datoritã unor anumite “probleme” distribuirea acestuia a fost amânatã pentru toamna acestui an. Mir cea NISTOR

mai fie cumpãrat este foarte mare. Imobilul, deºi modernizat, este nelocuit de mai bine de ºapte ani. „Este o problemã, a existat o discuþie cu un nepot al domnului Becali care s-a angajat sã achite aceste restanþe, însã pânã în acest moment n-a venit. Este pus sechestru pe bloc ºi în cele din urmã aici se va ajunge, administraþia localã va intra în

posesia acestui imobil dacã nu se va achita restanþa. Este însã un proces lung, dar lucrurile nu vor rãmâne aºa, dacã nu va veni nimeni sã achite restanþele”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei

Petroºani. George Becali a investit în anul 2007, în reabilitarea imobilului, care a fost un cãmin de nefamiliºti, peste 600 de mii de euro. Rãmas nelocuit, în 2012 Fundaþia George Becali a transmis cãtre

Primãria municipiului Petroºani o adresã prin care îºi declarã disponibilitatea de a vinde acel bloc pentru suma de 825.000 de euro. Suma este prea mare, iar edilii au refuzat propunerea pentru cã nu dispun de banii necesari. Maximilian GÂNJU

ªomaj în scãdere

omânii au tot mai multe locuri de muncã. Acest lucru reiese din datele statistice. Astfel ca rata ºomajului a fost de 6,7%, în trimestrul II 2014, în scãdere fata de trimestrul anterior, cînd se înregistra 7,2%. Diferenþa pe sexe a fost de 1,5%, 7,4% pentru bãrbaþi faþã de 5,9% pentru femei, iar pe medii rezidenþiale de 3,7% ,8,4% pentru mediul urban, fata de 4,7% pentru mediul rural. Rata de ocupare a populaþiei în vîrstã de la 20 la 64 ani a fost de 66%, la o distanþã de 4% faþã de þinta naþionalã de 70% stabilitã în contextul Strategiei Europa 2020. În trimestrul ÎI 2014, rata de ocupare a populaþiei în vîrstã de munca între 15 ºi 64 ani a fost de 61,2%, în creºtere fata de cea înregistratã în trimestrul anterior cu 1,7 puncte procentuale. Chiar dacã toate aceste lucruri ar trebui sã ne facã sã ne simþim mai bine, realitatea nu arãta foarte bine mai ales în judeþul nostru ºi datoritã instabilitãþi din sistemul minier în Valea Jiului dar ºi a altor firme din judeþ. Monika BACIU

LUNA SEPTEMBRIE

CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS:

Ciorbã a la greq de pui Ciorbã de burtã Ciorbã de periºoare Ciorbã de vãcuþã Ciorbã de fasole cu afumãturã Felul doi, la alegere, din felurile de mai jos + salatã & desert:

z z z z z

LUNI: - Ciocãnele cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã - Iahnie de fasole cu costiþã - Cotlet de porc cu sos de usturoi ºi piure de cartofi - Ceafã la grãtar cu cartofi aurii MARÞI: - Gulaº unguresc cu gãluºte - Spaghetti cu mazãre ºi bacon - Ruladã de porc cu spanac ºi brînzã ºi garniturã de cartofi pai

- Ficãþei de pui cu piure de cartofi MIERCURI: - Tochiturã ardeleneascã cu piure de cartofi - Friptura þigãneasca ºi orez cu legume - Rulada din piept de pui cu mozzarella ºi cartofi pai - ªniþel pui pane cu cartofi þãrãneºti JOI: - Ostropel de pui cu mãmãliguþa - Chifteluþe marinate cu piure de cartofi - Varza a la Cluj cu cîrnaþi - Piept de pui dulce-acriºor cu orez VINERI: - Ciulama de pui cu smîntîna ºi mãmãliguþa - Paprikas unguresc cu pipote de pui ºi cartofi în chimen - Ceafa de porc la grãtar cu cartofi pai - Paste cu pui aromat

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

14 Program & Horoscop

10:20 Biziday 11:00 Teleshopping 11:30 Garantat 100% 12:20 România în 5 minute 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 18:10 Europa mea 18:40 România în 5 minute 18:50 Clubul celor care muncesc în România 19:00 Meteo 19:10 Aºa-i românul!

11:00 11:30 12:30 13:00 13:30 14:00 14:30 15:30 16:00 16:30 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:30

Teleshopping Haos Teleshopping Râzi ºi câºtigi Teleshopping Focus 90210 Trãsniþii Cusurgiii Focus Hawaii 5.0 Focus Râzi ºi câºtigi Cireaºa de pe tort Cronica cârcotaºilor Cusurgiii

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Septembrie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 Hercule 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Hoþi de onoare 22:30 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 La Mãruþã 11:30 Trandafirul negru 12:30 Dãdaca 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Trandafirul negru 15:00 Un tatã responsabil 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Anotimpul vrãjitoarei

21 martie *** 20 aprilie Demaraþi o afacere care vã va aduce în scurt timp avantaje materiale consistente. Dupã-amiazã, o cunoºtinþã vã propune o colaborare pe termen lung. Deºi pare tentantã, analizaþi cu mare atenþie propunerea ºi nu vã grãbiþi sã daþi un rãspuns.

Teleshopping Dragoste dulce-amarã Vouã Am ales sã fiu român Vouã ªtiri Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Vouã Legenda cãutãtorului Specialiºti în sãnãtate Fugarul Legenda cãutãtorului ªtiri Naþional TV Mica mireasã

10:00 12:30 13:30 16:00 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Teo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D KIDSing WOWbiz

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Culorile iubirii Legãturi riscante Minciuna Tânãr ºi neliniºtit Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Culorile iubirii Legãturi riscante

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

În prima parte a zilei aveþi ocazia sã vã afirmaþi pe plan social, în urma unei activitãþi caritabile pe care o promovaþi cu succes. Este bunã pentru a începe studiu, pentru comunicare cu persoanele mai tinere ºi pentru cãlãtorii în interesul familiei.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Aveþi idei originale, pe care un prieten apropiat le susþine. Astãzi aveþi un randament foarte bun ºi puteþi sã rezolvaþi tot ce v-aþi propus. S-ar putea sã întâmpinaþi mici dificultãþi pe plan financiar. Vã puteþi baza pe sprijinul unei persoane mai în vârstã.

23 septembrie *** 22 octombrie

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Liverpool Middlesbrough 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Liverpool Middlesbrough 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat UEFA Champions League 15:00 Arena Digi Sport 16:00 Fotbal: CS FC Viitorul Axintele - CFR Cluj 16:45 ªtirile Digi Sport 17:00 Fotbal: CS FC Viitorul Axintele - CFR Cluj 17:45 Digi Sport Special 18:30 Fotbal: CS Unirea Jucu - Petrolul

*** 21 mai

Sunteþi într-o formã intelectualã excelentã ºi reuºiþi sã le oferiþi sfaturi utile prietenilor. Aveþi grijã sã nu faceþi promisiuni pe care nu sunteþi sigur cã le veþi putea respecta! Petreceþi seara în vizitã la rude. 10:00 ªtirile dimineþii 10:45Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Evenimentul Zilei 18:00 ªtirile B1 19:00 Butonul de panicã 20:00 Bunã seara, România 21:30 Actualitatea româneascã

aprile

Activitatea intelectualã vã este perturbatã de mici probleme în relaþiile parteneriale. Dacã reuºiþi sã vã concentraþi suficient ºi sã nu riscaþi exagerat, puteþi obþine câºtiguri financiare. Þineþi cont de sfaturile celor apropiaþi!

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 15:00 16:00 16:15 17:30 18:30 19:15

23 noiembrie *** 20 decembrie În prima parte a zilei vã ocupaþi de o problemã financiarã de care nu aþi avut timp pânã acum. Dupã-amiazã, o rudã vã propune sã vã asociaþi într-o afacere prosperã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Un moment favorabil din toate punctele de vedere. Aveþi ocazia sã obþineþi câºtiguri financiare nesperate ºi sã vã afirmaþi în societate. Relaþiile cu partenerul sunt excelente, ceea ce vã întãreºte moralul.

Capacitatea de comunicare vã ajutã sã stabiliþi noi relaþii de parteneriat. Încep sã aparã rezultatele financiare ale muncii depuse în ultima vreme. Pentru deciziile importante, þineþi seama ºi de pãrerile partenerului de viaþã!

23 august *** 22 septembrie Reuºitele în afaceri din ultima perioadã vã determinã sã vã gândiþi la o investiþie pe termen lung. Partenerul de viaþã ºi un bãrbat mai în vârstã din familie vã susþin. Evitaþi speculaþiile de orice fel.

23 octombrie *** 22 noiembrie Intuiþia vã ajutã sã rezolvaþi probleme foarte dificile. Ar fi bine sã vã ocupaþi mai mult de problemele casei, pe care le-aþi cam neglijat. Nu vã implicaþi într-o afacere care presupune riscuri financiare.

21 decembrie *** 20 ianuarie Vã adaptaþi cu uºurinþã la situaþii noi ºi reuºiþi sã rezolvaþi unele probleme ale casei. Inspiraþia ºi claritatea în gândire vã ajutã sã le daþi sugestii excelente celor care vã solicitã sfaturi.

21 februarie *** 20 martie Astãzi puteþi avea realizãri deosebite pe plan profesional ºi social. În partea a doua a zilei, plecaþi într-o cãlãtorie neplanificatã. Pare sã fie o deplasare în interes personal.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Septembrie 2014

Un nou spaþiu, acelaºi festival

noul ediþie a festivalului DacFest 2014, dar de aceastã datã la Mãgura Uroiului. Festivalul din acest an nu se va mai þine în Munþii Orãºtiei, ci la Mãgura Uroiului, lîngã Simeria, în perioada 26 – 28 septembrie. Monika BACIU

Organizatorii au pregãtit o serie de activitãþi foarte interesante pentru pasionaþii de istoria anticã, care vor avea ocazia sã se bucure de spectacole cu tematica istoricã, ºi reconstituirea unor bãtãlii antice, dar ºi sã asculte artiºti conscraþi. mai mult decît atît pasionaþii se vor putea bucura ºi de vizitarea de situri arheologice ºi concerte. Vineri, în prima zi, publicul va putea vedea o paradã de costume de costume antice, sîmbãta fiind programate Concursul „Sica de Aur” ºi concerte de muzicã, medievala, rock ºi folk. Mai mult decît atît pentru ziua de vineri organizatorii au pentru doritori în program încãrcat încã de la primele ore ale dimineþii

astfel încît acþiunile vor începe cu ecologizarea monumentului Mãgura Uroiului cu participarea elevilor de la ªcoala Generalã Simeria, la aceastã acþiune fiind invitata toatã lumea care în mod voluntar va dori sã dea o mînã de ajutor. Programul continua seara cu vizioanarea filmului “Columna” în parcul „Sigismund Toduþã” din Simeria ºi cu o paradã de costume antice ºi deschiderea oficialã în parcul „Sigismund Toduþã” din Simeria. Sîmbãta ºi duminicã, participanþii la festival vor putea vedea jocuri de gladiatori ºi vor avea parte de ghidaj specializat în siturile

Bursã pentru absolvenþi

n data de 26 septembrie, pe plan naþional, va fi organizatã o bursã a locurilor de muncã destinatã absolvenþilor din acest an. Obiectivul principal al acþiunii îl reprezintã creºterea gradului de ocupare pentru absolvenþi, nefiind excluse ºi alte categorii de persoane aflate în cãutarea unui loc de muncã. Mircea NISTOR

“Am demarat deja acþiunile de pregãtire a acestei acþiuni ºi am contactat mai mulþi agenþi economici din Valea Jiului. Sper cã bursa de vineri sã reprezinte o reuºitã”, a declarat Judith Babþan, ºef Agenþia Localã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Petroºani. În capitala Vãii Jiului firmele care

ºi-au anunþat intenþia de a participa la Bursã au oferte de muncã în domeniile comerþ ºi servicii. Pe de altã parte, perioada de înscriere a tinerilor care au absolvit cursurile, în acest an, în evidenþele agenþiei locale de ocupare a forþei de muncã, pentru a beneficia de alocaþia de ºomaj a cam trecut. “Noi îi

arheologice Mãgura Uroiului ºi Rapolt-La Vie. Mai mult decît atît ºi în aceastã zi programul începe de dimineaþã cu ateliere civile ºi militare antice, continuînd cu ghidaj specializat în siturile arheologice Mãgura Uroiului ºi Rapolt-La Vie, Concursul „Sica de Aur”, participa tineri din satele Uroi ºi Rapoltu Mare, Jocuri de gladiatori, Ciocnirea civilizaþiilor iar spre searã vizionarea filmului “Burebista” ºi concert de muzica medievalã ºi rock avînd ca protagoniste foraºteptãm ºi pe cei care nu au fãcut acest pas sã vinã ºi, mãcar, sã-i îndrumãm în vederea obþinerii unui loc de muncã. Cei care ºi-au întocmit actele la momentul potrivit vor primi o indemnizaþie de ºomaj, pe termen de 6 luni de zile, în valoare de 250 de lei / lunã. Nu este mult, dar este mai bine decât nimic”, a mai spus Judith Babþan. Angajatorilor care vor participa la bursa de vineri li se va asigura posibilitatea de a beneficia de subvenþii acordate pentru angajarea absolvenþilor, potrivit prevederilor Legii nr. 76 din anul 2002. În Valea Jiului, Bursa va fi organizatã în Petroºani, Vulcan ºi Lupeni, cu începere de la ora 9:00.

COMUNICAT În perioada 25 - 26 septembrie 2014 Laboratorul de metrologie al S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petrosani isi intrerupe activitatea de verificare metrologica a contoarelor de apa rece in vederea autorizarii. Multumim tuturor beneficiarilor serviciilor noastre pentru intelegere. CONDUCEREA S.C. APA SERV VALEA JIULUI SA PETROSANI

matile Quartetul Cuore, Aspru, Axial 25. Organizatorii au pregãtit pentru duminica “ultimã confruntare dintre daci ºi romani” ºi un spectacol fol-

cloric care va încheia ediþia din acest an a DacFest. Proiect DacFest 2014 este finanþat de Administraþia Fondului Cultural Naþional ºi de Ministerul Tineretului ºi Sportului ºi îi are ca organizatori ºi parteneri pe Asociaþia „Terra Dacica Aeterna”, Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara, Primãria Oraºului Simeria, Direcþia Judeþeanã pentru Cultura Hunedoara, Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, Instituþia Prefectului – Judeþul Hunedoara, Asociaþia Culturalã pentru Istorie Vie Alba Iulia, Club OFF ROAD Hunedoara.

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Septembrie 2014

Prima ediþie a evenimentului

COMMUNITY CHALLENGE, LA PETROªANI C

ommunity Challenge este o caravanã a sportului ºi a miºcãrii în comunitate, care va avea loc în 3 oraºe din România (Petroºani, Oradea ºi Piatra Neamþ) în perioada 27 septembrie – 4 octombrie 2014. În cadrul evenimentelor se vor organiza cros-uri, cupe de fotbal ºi alte competiþii. Taxele de participare la aceste competiþii se vor folsi integral pentru finanþarea proiectului Creatori de viitor – Champions United. Agenda evenimentelor Community Challenge este urmãtoarea: sâmbãtã 27 septembrie, Oradea, Parcul I.C. Brãtianu, duminicã 28 septembrie, Petroºani, Parcul Carol Schreter ºi baza sportivã a Universitãþii, sâmbãtã 4 octombrie, Piatra Neamþ, Parcul Tineretului, zona pietonalã Turnul lui ªtefan ºi Colegiul naþional Petru Rareº. În Petroºani ziua va debuta în Parcul Central Carol Schreter cu un Cros al Comunitãþii începând cu ora 9, acþiune urmatã de 4 ore de competiþii ºi demonstraþii sportive diverse. Dupãmasa este rezervatã cupelor de fotbal ºi streetball, competiþii care se vor derula în cadrul bazei sportive a Universitãþii. Toþi cei care vor dori sã alerge la cros vor putea sã achite o taxã de 10 lei/adult ºi 5 lei/copil în beneficiul

elevilor performer din Petroºani care urmeazã sã ia parte la proiectul Creatori de viitor - Champions United. ªi prin cupele de streetball sau de fotbal taxele de participare încasate se vor folosi integral pentru finanþarea echipei de elevi performeri din Petroºani. Înscrierile la cros, streetball sau fotbal se pot face prin completarea formularului de înscriere pe www.creatorideviitor.ro. Pentru cei care doresc doar sã se relaxeze, organizatorii au pregãtit spaþii de jocuri (desene pe asfalt, badminton, ski pe iarbã, mini footbal, tir cu arcul, etc), precum ºi un program de demonstraþii sportive. Evenimentele Community Challenge sunt organizate cu sprijinul Kaufland România, iar susþinãtorul principal al proiectului Creatori de viitor

este Banca Transilvania. În Petroºani evenimentul se va desfãºura cu sprijinul Primãriei ºi a Consiliului Local Petroºani, a Universitãþii Petroºani, precum ºi a unor parteneri media: Mondo TV, Cronica Vãii Jiului, Gazeta de Dimineaþã, Ziarul Vãii Jiului. Tabãra Creatori de viitor – Champions United, proiect susþinut în cadrul evenimentelor Community Challenge, va avea loc în perioada 9-12 octombrie 2014 la Cluj Napoca. Proiectul va reuni elevi de liceu cu performanþe deosebite în educaþie, sport ºi leadership ºcolar din judeþele Bihor, Hunedoara ºi Mureº. Aceºtia au fost aleºi dintr-un numãr mare de aplicanþi în cadrul unui proces de selecþie care a demarat în luna august. Selecþia tinerilor performeri este realizatã de Asociaþia 11even – organizatorul programului, iar participarea elevilor selectaþi va fi gratuitã. Pe parcursul taberei participanþii vor avea parte de o agendã foarte interesantã, care va combina activitãþi de dezvoltare personalã cu diverse jocuri de team building ºi socializare. Punctul central al taberei va fi reprezentat de competiþia de proiecte „Oraºul viitoru-

lui”, competiþie la care vor lua parte toþi elevii participanþi. Competiþia le va da ºansa participanþilor sã-ºi dezvolte abilitãþi de muncã în echipã, de gândire strategicã ºi creativitate. Tabãra va beneficia ºi de prezenþa a 3 mentori care vor susþine sesiuni de training de dezvoltare personalã. Training-urile susþinute de aceºtia se vor concentra pe urmãtoarele tematici: viziune, trenduri ºi globalizare, gândire strategicã, leadership, muncã de echipã, tipuri de personalitãþi umane, gândire creativã, principii de viaþã.

Între mentori putem aminti pe Philipp Kandal (tânãr antreprenor ºi investitor, a cãrui aplicaþie de navigaþie a fost descãrcatã de peste 4 milioane de oameni) sau pe Teodora Migdalovici (ambassador Cannes Lions în România ºi unul din cei mai apreciaþi experþi în personal branding din þara noastrã). Finanþarea taberei se va realiza prin intermediul unor donaþii ºi sponsorizãri ºi donaþii obþinute în cadrul campaniei Community Challenge, precum ºi prin intermediul susþinerii unor parteneri naþionali.