Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 702

Cronica Vãii Jiului Marti, 23 Septembrie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Apropiatã a bisericilor,

Monica Iacob Ridzi a adus 250.000 de lei pentru douã lãcaºe de cult

Îºi dovedesc utilitatea >>> PAGINA A 3-A

Amnistierea profesorilor, praf în ochi! >>> PAGINA A 6-A

Defileul, ºantier la foc continuu >>> PAGINA A 7-A

Ajutor guvernamental pentru Aninoasa ºi Lupeni >>> PAGINILE 8-9 Pentru boala limbii albastre,

La Petroºani, unitate localã de sprijin >>> PAGINA A 10-A Preparaþia Coroieºti nu se desfiinþeazã

În a cincea zi de grevã, protestatarii abia mai rãsuflã

>>> PAGINA A 11-A

Lunile tricolorului vor Basarabia în România

Tricolor de 200 de metri, desfãºurat la Petroºani

>>> PAGINA A 12-A

Municipiul Petroºani, sub ocrotirea Sfintei Varvara >>> PAGINA A 13-A

onica Iacob Ridzi este ctitorul Catedralei Sfântul Prooroc Ilie din Petroºani. Deputatul împreunã cu familia sa sunt cunoscuþi pentru faptul cã sunt apropiaþi de bisericã. Pentru a susþine cultele religioase, Monica Iacob Ridzi, din postura de parlamentar a atras fonduri pentru realizarea sau reparaþiile unor biserici din municipiul Petroºani. >>> PAGINILE 4-5

Respectul pentru contribuabil este piatrã de încercare pentru unii funcþionari >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Septembrie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria DJ 687 Cristur – Hunedoara DJ

Radare în Hunedoara 687 Hunedoara – Hãºdat DN 66 Cãlan – Bãcia

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia – Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan Uricani pe DN 66A, str. Muncii

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Septembrie 2014

Îºi dovedesc utilitatea

irourile de eliberare a cazierului judiciar înfiinþate de conducerea Inspectoratului de Poliþie al Judeþului Hunedoara îºi dovedesc utilitatea. Mii de oameni sunt scutiþi de drumuri costisitoare pânã în capitala judeþului, acolo unde erau eliberate cazierele.

mulþumiþi pentru cã scutesc banii cu transportul pânã în capitala judeþului. În plus primesc documentul în aceeaºi zi dacã sunt nãscuþi în judeþul Hunedoara ºi nu au antecedente penale.

rocesul în care poliþistul vulcãnean Adrian Sucilã este judecat, alãturi de fiica ex-viceprimarului din Vulcan stagneazã pânã în luna octombrie, astfel încât specialiºtii Laboratorului Interjudeþean de Expertize Criminalistice Cluj sã efectueze expertiza de voce ºi vorbire cerutã de inculpaþi. Carmen COSMAN - PREDA tanþi. Cei mai mulþi vor cazierul pentru eliberarea unui paºaport ori pentru reînnoirea lui sau pentru angajare. „În medie, la Petroºani, sunt înregistrate circa 50 de solicitãri pe zi pentru eliberarea cazierului judiciar, iar în municipiul

Deva, la sediul IPJ Hunedoara, sunt circa 100 de solicitãri zilnice. Aici mai vin ºi persoane care nu ºtiu cã ar putea obþine cazierul în localitatea de domiciliu. Numãrul celor care solicitã cazierul judiciar depinde ºi de mãrimea localitãþilor, pentru cã

Poliþia a transmis parchetelor în 2014 peste 750 de dosare penale pentru fapte de corupþie

este 750 de dosare penale pentru fapte de corupþie, conexe acestora sau pentru conflicte de interese din competenþa de investigare a Poliþiei Române au fost declinate în favoarea parchetelor competente în cursul anului 2014, informeazã luni un comunicat de presã al IGPR.

Poliþia Românã a soluþionat în cursul acestui an, cu propunere de declinare a competenþei în favoarea parchetelor competente, 757 de dosare penale în domeniul prevenirii ºi combaterii corupþiei, dintre care 257 în favoarea DNA. "În investigarea cazurilor sa colaborat cu Serviciul Român de Informaþii. 1.617 persoane sunt bãnuite de comiterea acestora, dintre care 633 de sãvârºirea infracþiunilor de dare ºi luare de mitã, 176 de sãvârºirea infracþiunilor de trafic ºi cumpãrare de influenþã, 31 de

de-al doilea inaugurat din judeþul Hunedoara, iar mai apoi au fost deschise asemenea birouri în majoritatea localitãþilor judeþului. Chiar dacã sunt nevoiþi uneori sã stea la coadã, oamenii sunt

Apãrare bazatã pe expertizarea vocilor ºi SMS-urilor în „Dosarul Sucilã”

Maximilian GÂNJU Din anul 2008, de când la Petroºani a fost deschis un birou pentru eliberarea cazierului judiciar, mii de persoane au fost scutite de drumul pânã la Deva, acolo unde aceste documente erau eliberate. Înfiinþarea acestui serviciu îºi dovedeºte utilitate, iar în prezent angajaþii din capitala Vãii Jiului nu au timp nici sã respire. Zilnic, în timpul programului de lucru cu publicul, sunt zeci de solicitãri. Spre exemplu, numai ieri dimineaþã, la prima orã, la ghiºeu erau deja circa 50 de solici-

la Baru Mare, spre exemplu avem o medie de douã cereri pe zi”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Biroul de la Petroºani a fost cel

sãvârºirea infracþiunii de conflict de interese ºi 777 de persoane sunt bãnuite de sãvârºirea unor infracþiuni conexe celor de corupþie, aºa cum sunt ele prevãzute în Legea 78/ 2000 pentru prevenirea, descoperirea ºi sancþionarea faptelor de corupþie", aratã sursa citatã. Din numãrul total de persoane implicate în fapte de corupþie cercetate cu sprijinul Poliþiei Române, 854 deþineau diferite funcþii de conducere în cadrul administraþiei publice locale, 301 dintre acestea fiind deferite

DNA. Faþã de 109 persoane au fost dispuse mãsuri preventive, dintre care 45 de arest preventiv, opt de arest la domiciliu, 33 de control judiciar, 23 de reþinere ºi au fost emise 46 de rechizitorii, se precizeazã în comunicat. Potrivit IGPR, prin dispoziþia ºefului Poliþiei Române, chestor general de poliþie Petre Tobã, a fost suplimentat numãrul de poliþiºti nominalizaþi sã desfãºoare, exclusiv, activitãþi în domeniul combaterii corupþiei, alãturi de procurorii anume desemnaþi sau cei ai DNA.

Expertiza costã 1.080 de lei, iar suma trebuie plãtitã de ambii inculpaþi, respectiv Adrian Sucilã ºi Mihaela Stoica. Chiar ei sunt cei care au solicitat instanþei de judecatã efectuarea acestei expertize asupra convorbirilor pe care procurorii susþin cã le-au interceptat, iar din acest motiov trebuie sã achite contravaloarea exoertizei, dar ºi sã se prezinte la Laboratorul Interjudeþean de Expertize Criminalistice pentru prelevarea de eºantioane de voce ºi vorbire. Potrivit magistraþilor de la Petroºani, expertiza criminalisticã a vocii ºi vorbirii are ca obiective verificarea autenticitãþii înregistrãrilor audio, respectiv dacã au fost realizate simultan cu evenimentele acustice conþinute,dacã suporturile ce conþin înregistrãrile sunt originale, dacã înregistrãrile conþin eventuale intervenþii - urme de ºtergeri, adãugiri, modificãri – dar ºi identificarea inculpaþilor Adrian Sucilã ºi Mihaela

Stoic dupã voce ºi vorbire. De asemena, va fi efectuatã ºi o expertizã criminalisticã a înregistrãrilor mesajelor telefonice tip SMS tot pentru verificarea autenticitãþii înregistrãrii SMS, a suporturilor ce conþin înregistrãri, dar trebuie sãs e stabileascã ºi dacã au fost realizate odatã cu desfãºurarea evenimentelor. Urmãtorul termen de judecatã a fost programat pentru data de 13 octombrie. Ridicat de la domiciliu în data de 4 iulie 2012, poliþistul Adrian Sucilã este judecat pentru corupere sexualã ºi act sexual cu un minor. În acelaºi dosar, fiica fostului viceprimar, Mihaela Stoica, este judecatã pentru complicitate la act sexual cu un minor ºi corupere sexualã. Sucilã a fost arestat dupã o descindere a procurorilor de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, dar în cele din urmã nu s-a mai prelungit mãsura de arestare preventivã, judecata având loc cu poliþistul în stare de libertate.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Septembrie 2014

Liniºte sufleteascã Liniºte sufleteascã, regãsitã în Casa Domnului. În aceastã perioadã de frãmântãri sociale, credincioºii îºi regãsesc liniºtea interioarã la bisericã. Biserica este locul unde preþ de câteva clipe ne deconectãm de la viaþa cotidianã, iar acolo ne rugãm pentru sãnãtate, liniºte ºi bunãstare. ªi aici, la biserici, existã însã nevoi. Credincioºii au nevoie de o catedralã, iar la Petroºani a început de doi ani de zile construcþia Catedralei Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul. Deputatul Monica Iacob Ridzi este unul dintre ctitorii bisericii. Graþie intervenþiilor deputatului care susþine aceste proiecte, Guvernul a alocat o sumã impor-

tantã de bani pentru realizarea edificiului religios. “De anul trecut am semnat un nou contract cu o altã firmã care sã ducã la bun sfârºit aceste lucrãri, cel puþin pânã la cota zero a bisericii mari din marea catedralã a Vãii Jiului cu hramul Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul ºi dacã anul trecut am primit printr-un amendament

Apropiatã a bisericilor,

Monica Iacob Ridzi a adus 250.000 de lei pentru douã lãcaºe de cult depus de doamna Monica Iacob Ridzi 250.000 de lei, anul acesta am primit deja 150.000 de lei cu promisiunea cã dacã vom justifica cum trebuie ºi vom respecta cele scrise de noi în cererea de finanþare e posibil ca în ultimul trimestru al anului acesta sã mai primim o sumã de bani de la Secretariatul de stat

pentru Culte prin efortul ºi susþinerea proiectului nostru de cãtre doamna deputat. De la Primãria municipiului Petroºani am primit 300.000 de lei, iar de la Consiliul Judeþean 40.000 de lei. Lucrãrile au început serios anul trecut, când erau la minus 4,90 adâncime, anul acesta suntem deja la 1,45, altarul e deja peste cota zero ceea ce pe noi ne determinã sã mergem pe aceeaºi linie a seriorizitãþii, a transparenþei cu care justificãm ºi cu care ne adresãm. Ceea de Dumnezeu a rânduit prin noi sã facem la bisericã, se regãseºte

în aceastã investiþie. Unii oameni doresc sã meargã la Bucureºti sã ne susþinã aceste proiecte pentru cã în felul acesta vor deveni ctitori ºi binefãcãtori ai Casei lui Dumnezeu ºi mã rog Bunului Dumnezeu sã Îi rãsplãteascã pe toþi ºi ca Sfânta Patriarhie sã includã cu timpul ºi aceastã bisericã mare în rândul celor care se organizeazã pelerinaje. Am avut ºi anul acesta o experienþã frumoasã cu aducerea raclei cu Sfintele moaºte ale Sfântului Nectarie ºi au fost câteva mii de oameni foarte disciplinaþi ºi care s-au închinat arãtând mare râvnã la acest tãmâduitor. Cred din tot sufletul sã prin eforturile pe care le face doamna deputat ºi reprezentanþii Primãriei Petroºani, Consiliul Local condus de domnul primar Tiberiu Iacob Ridzi, prin cei de la Consiliul Judeþean vom reuºi ca pânã în anul 2016 când avem autorizaþia de construcþie valabilã sã putem sã finalizãm biserica la roºu, ca apoi sã începem finisãrile ºi cele care trebuie pentru desfãºurarea cultului în biserica noastrã creºtin ortodoxã. De anul trecut am început sã lucrãm mai serios pentru cã doamna deputat Monica Iacob Ridzi ne-a susþinut la Bucureºti la secretariatul de stat pentru culte. Dumneaei fiind în Camera Deputaþilor ne-a susþinut. Dacã ne va ajuta Dumnezeu sã punem placa ºi sã punem piatra de

temelie în acest an, anul viitor vom începe zidãria ºi sperãm sã meargã mult mai uºor pentru cã oamenii vin cu încredere ºi este mai uºor la zidãrie. Nãdãjduim cã vor veni

fonduri ºi din alte pãrþi”, ne spune preotul Gabriel Bulf. De numele Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul se leagã o serie de minuni.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Septembrie 2014

Sfânta Varvara, ocrotitoarea minerilor Sfânta Varvara este consideratã ocrotitoarea minerilor, iar cum viaþa din Valea Jiului se învârte în jurul acestei meserii, în Petroºani se gãseºte ºi Biserica care poartã hramul Sfintei Muceniþe Varvara. ªi aceastã micã bisericuþã din cartierul Aeroport are nevoie de reparaþii. Prin eforturile depuse de Monica Iacob Ridzi, aici au ajuns 100 de mii de lei. La biserica Sfânta Varvara din Petroºani se construieºte un altar de varã ºi o capelã mortuarã, iar banii vor fi folosiþi pentru continuarea lucrãrilor. “Permanent la Biserica Sfânta Varvara ºi la Biserica Sfântul Gheorghe din Sãlãtruc sunt ºantiere ºi posibilitãþile locale sau ale parohiei noastre sunt limitate în situaþia în care ne aflãm ºi atunci apelãm la oamenii de bunã credinþã cu rugãminþi insistente ca sã ne ajute sã putem continua ºantierele pe care le-am început. Deja cu ajutorul lui Dumnezeu ºi a oamenilor înþelegãtori biserica a

devenit un complex ºi bisericesc ºi etnografic ºi în anii trecuþi ne-am preocupat de construirea unei capele mortuare ºi deasupra unui altar de varã ºi deasupra clopotniþã pentru cã se impune sã mutãm clopotele mari din turla bisericii în noua clopotniþã pentru asigurarea securitãþii bisericii, e turnul foarte înalt, intrã în balans ºi vrem sã evitãm o nenorocire ºi în acest scop am cerut cu ani înainte ajutorul Ministerului Culturii ºi Cultelor trimiþînd devize, autorizaþii ºi tot necesarul. Acum 4 ani am primit un ajutor substanþial de la Ministerul Culturii ºi Cultelor, cu ajutorul cãruia am construit capela mortuarã ºi altarul de varã. S-a oprit lucrarea pentru cã s-au terminat fondurile ºi anul acesta din nou am apelat ºi am avut înþelegerea domnului primar ºi a doamnei deputat Monica Iacob Ridzi care s-a implicat ºi a pus o vorbã bunã acolo unde trebuia ºi unde era necesar. Am primit anul acesta o sumã, nu toatã care era necesarã, dar am primit 100.000 de lei pentru continuarea lucrãrilor. Se lucreazã acolo ºi chiar acum

finanþe, iar prin eforturile depuse aceasta a reuºit sã atragã bani pentru bisericile din municipiul Petroºani. 500 de mii de lei ar trebui sã ajungã

trei zile am aºezat un nou etaj la clopotniþã. Se lucreazã în continuare ºi nãdãjduim cã pânã la 4 decembrie când e hramul bisericii Sfânta Mare Muceniþã Varvara sã terminãm lucrãrile strict necesare ºi rugente. Avem acest termen pentru cã an de an de hram am avut onoarea ºi bucuria de a avea slujba arhiereascã cu preasfinþitul nostru episcop Gurie al Devei ºi Hunedoarei. A fost prima liturghie arhiereascã pe care a sãvârºit-o în episcopia nou înfiinþatã dupã instalarea sa, la patru zile a venit la noi la bisericã”, a declarat preotul Octavian Pãtraºcu.

Eforturi susþinute pentru biserici Deputatul Monica Iacob Ridzi face parte din comisia de buget

pânã la finele anului aici, iar pânã acum 250.000 de lei deja au fost repartizaþi celor douã lãcaºe de cult. “În fiecare an am avut specificaþia, mã refer atît anul acesta cît ºi anul trecut, din comisia de buget din care fac parte, am fãcut amendamente pentru a suplimenta fondurile pe care ministerul le aloca bisericilor. A fost vorba de în amendament pentru 5 miliarde de lei vechi atît anul trecut cît ºi anul acesta. Anul acesta nu a ajuns toatã suma ci

doar 2,5 miliarde de lei vechi urmînd ca pînã la sfîrºitul anului sã fie alocaþi ºi ceilalþi bani, adicã diferenþa de pînã la 5 miliarde de lei vechi. Nu este suficient pe cît ar trebui dar este un pas foarte important atît pentru Catedrala din Petroºani dar ºi pentru Biserica Sfîntã Varvara pentru a reabilita ceea ce este în acest moment în neregulã ºi încã mai este nevoie de mulþi bani. Sper sã pot reuºi sã ajut cît mai mult atît Biserica Sfîntã Varvara cît ºi Catedrala de aici din municipiul nostru”, a declarat deputatul Monica Iacob Ridzi. Monica Iacob Ridzi ºi soþul sãu Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, sunt apropiaþi ai bisericilor. Aceºtia vor sprijini pe cât posibil

continuarea acestor investiþii în lãcaºele de cult. “O voi face ºi în continuare, voi sprijini toate cultele religioase atît eu cît ºi soþul meu în felul în care este

posibil. Nu toate aceste lucruri þin doar de noi, din pãcate banii alocaþi de cãtre Guvern au fost din ce în ce mai puþini. Ceea ce pe mine mã bucura foarte mult este faptul cã am reuºit de multe ori sã ajut bisericile în acest an ºi sper cã o voi putea face ºi în anii viitori”, a mai spus deputatul. Biserica este împãrãþia lui Dumnezeu pe pãmânt, Biserica este trupul tainic al Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Biserica este mediul în care credincioºii îi slujesc lui Dumnezeu, mediu de înaintare în viaþa spiritualã, Biserica este locul în care credincioºii primesc binecuvântãrile lui Dumnezeu. Biserica le este de folos credincioºilor, fiindcã în mediul aces-

ta credincioºii se pot dezvolta spiritual, ascultând învãþãturile Evangheliei ascultând cuvântul lui Dumnezeu, primind harul prin dumnezeieºtile taine.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Septembrie 2014

Amnistierea profesorilor, praf în ochi!

e-au luat sporul de Valea Jiului, nu mai trebuie sã restituie însã banii, dar tot în pierdere sunt. Vorbim despre dascãlii din Valea Jiului, care muncesc în aceleaºi condiþii, dar li se impun decizii birocratice ce mai mult îi devantajeazã. Niciunul nu a ajuns la salariul din 2009 ºi calculele le ies pe minus, oricum s-ar face mãsurãtorile, motiv pentru care liderii lor spun cã se îndreaptã spre justiþie. Diana MITRACHE Profesorii din Valea Jiului au pierdut 25% din salariul de bazã ºi apoi cu suma micã ce au rãmas, au aºteptat în zadar aministierea, pentru cã oricum nu au mai primit sporul de Valea Jiului. Acum liderii de sindicat spun cã orice calcul dã cu minus ºi cã fiecare dascãl a avut doar de pierdut. Noroc cu aministierea cã mãcar nu mai dau banii înapoi. Asta dupã ce contabilii Curþii de Conturi au decis cã sporul de Valea Jiului este ilegal. „Gândiþi-vã cã era vorba de 30% din salariul de pe o

zonã declaratã atunci defavorizatã. Liderii de sindicat spun, însã, cã îºi vor cãuta dreptatea în instanþã. „S-a spus sã s-a schimbat ºi nu mai

Sindicatul Spiru Haret, pe zona de Est Valea Jiului. Calculele birocratice sunt simple ºi dascãlii se considerã în continuare dezavantajaþi, mai ales cã acum au rãmas ºi fãrã sporul de Valea Jiului ºi cu salariul diminuat. Adicã, profesorii de aici au rãmas fãrã mai bine de jumãtate din suma din 2009, la care li s-a adãugat acum doar 25%.

Bani mai mulþi din octombrie lunã, timp de 3 ani de zile. Motivaþia a fost legatã de controlul Curþii de Conturi la Petroºani, iar ºcolile aparþinând de primãrie, s-a ajuns la concluzia cã în 31 decembrie 2009, Petro;ani, Vulcan ºi Lupeni nu mai erau zone defavorizate ºi, din aceastã cauzã, nu mai aveam dreptul de spor de zonã defa-

vorizatã în Valea Jiului”, a declarat Vasile Fãgaº, lider Sindicatul Spiru Haret, pe zona de Est Valea Jiului. O altã decizie, tot birocraticã, a concluzionat acest lucru, dar profesorii recunosc cã lor nu le este mai uºor, chiar dacã nu mai lucreazã în acelaºi oraº, care pânã acum câþiva ani era într-o

Bani pentru cãrþi, ori hainele profesorilor

rofesorii aºteaptã banii de cãrþi. Este vorba despre 100 de euro ºi, dupã cum spun liderii de sindicat din învãþãmântul preuniversitar, ar putea fi folosiþi ºi pentru haine. Asta pentru cã nu li se vor mai cere deconturile. Diana MITRACHE Cadrele didactice din Valea Jiului ar putea sã primeascã bani pentru a-ºi achiziþiona cãrþile necesare formãrii profesionale continue. Sumele ar putea sã le intre în cont peste douã luni, iar ca o noutate, se pare cã dascãlii, care nu au nevoie de cãrþi, ori cursuri de formare profesionalã, ar putea chiar sã îºi cumpere haine de bani. „Se pare cã în luna noiembrie, vom primi o sumã de 150 de euro pentru didactic de predare ºi didactic auxiliar, care se va folosi

este acea situaþia de înainte. Ceea ce este un abuz, o aberaþie. Noi aici ne-am nãscut, aici trãim, în aceleaºi condiþii în care am trãit ºi în anii trecuþi. Nu s-a modificat nimic. Noi, sindicatul, sper sã facem procese pe Legea 330, care spune cã trebuie avem acelaºi salariu ca ºi în decembrie 2009. Atunci am luat salariul, iar acum îl luãm fãrã cei 30%”, a mai adãugat Vasile Fãgaº, lider

pentru carte, sau pentru formarea profesionalã, ori chiar pentru altceva. Se vehiculeazã cã ar exista posibilitatea sã nu mai aducem facturi pentru acei 150 de euro ºi atunci pot fi folosiþi pentru haine, sau hranã”, a declarat Vasile Fãgaº, lider

Sindicatul Spiru Haret, Petroºani, Petrila, Aninoasa. Profesorii au nevoie de formare continuã ºi cei 150 de euro pot fi daþi ºi pe alte cheltuieli curente, mai ales cã o bunã parte dintre ei fac naveta ºi deconturile le sosesc cu mari întârzieri.

este bunã pentru angajaþi. Salariile angajaþilor ar putea creºte din luna octombrie. Toate aceste lucruri se vor datora reducerii CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori, reducere care va intra în vigoare de la 1 octombrie. Acest lucru ar putea declanºa un întreg val de negocieri între angajaþi ºi firme cu privire la nivelul salarial. Monika BACIU Mãsura legislativã ar putea sã ducã la creºterea salariilor angajaþilor cu circa 4% sau la majorarea investiþiilor companiilor, cu impact asupra creãrii de noi locuri de muncã, iar contribuþiile de asigurãri sociale vor fi diminuate la angajatori de la 20,8% la 15,8% din salariul brut al angajatului. Pentru un salariu de 2.000 de lei net pe lunã, care presupune o cheltuialã totalã a angajatorului, cu salariul, impozit ºi con-

tribuþii, de 3.644 lei, dacã angajatorul decide sã transfera scãderea CAS cãtre salariat, acesta va primi 143 de lei în plus la salariu. La nivelul judeþului Hunedoara sunt foarte multe persoane care se

vor bucura de aceastã nouã lege care le-ar putea adduce oamenilor mai mulþi bani în buzunare mai ales ca mulþi dintre angajaþi beneficiazã de salarii foarte mici care din pãcate nu le ajung sã trãiascã de la o lunã la alta.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Septembrie 2014

Defileul, ºantier la foc continuu

e lucreazã într-un ritm alert la construcþia drumului din Defileul Jiului. Mai mult, cei de la drumuri spun cã de marþi se fac raportãri zilnice, pentru ca la mijlocul lunii viitoare sã fie turnat primul strat de asfalt. Muncitorii din Defileul Jiului trag tare sã se încadreze în termenul stabilit de cei de la Drumurile Naþionale. În acest moment, pentru ca lucrãrile sã fie executate în termen, una dintre firme chiar a scos la muncã 12 deþinuþi de la Penitenciarul Târgu Jiu, iar de marþi dimineaþã se fa raportãri zilnice cãtre CNADR. Totul pentru ca sã nu mai existe suspiciuni cã lucrãrile ar putea fi întârziate. De marþi, în fiecare zi, se va analiza stadiul lucrãrilor ºi cei de pe defileu vor face raportãri ale activitãþii. „Ne-am luat angajamentul cã pânã la 15 octombrie se va circula pe primul strat de asfalt, deci pe asfalt nou pânã la Bumbeºti Jiu. Urmeazã sã se continue ºi anul viitor. Trebuie sã accelerãm ritmul ºi sã suplimentãm,

Acest lucru se vede cel mai bine în zilele în care circulaþia rutierã este restricþionatã în anumite zone. La nivelul localitãþii sunt înregistrate un numãr de aproximativ 15.000 de autovehicule, în timp ce numãrul locuitorilor este undeva la 38 de mii. “Conform a ceea ce mi-au spus colegii mei de la Seviciul de Impozite ºi Taxe, la nivelul municipiului

Evidenþa sancþiunilor rutiere va fi þinutã printr-o aplicaþie informaticã

P dacã va fi nevoie cu utilaje ºi oameni. Vom face ºi reparaþiile necesare, pentru cã sunt podeþe unde se lucreazã la denivelãri, acolo unde se lucreazã, fie la casetã, fie se fac acele console, se va turna ºi în zona respectivã asfalt, ca zona sã fie cât mai bine pregãtitã pentru iarnã”, a declarat Ion Tudor, ºef CNADR, Districtul

Gorj. DN 66 trebuia sã fie gata la sfârºitul acestui an, dar din cauza complexitãþii lucrãrilor, contractul va fi prelungit pânã anul viitor. Firma care modernizeazã ºoseaua este din Spania, o parte dintre lucrãri fiind contractate ºi de o societate de construcþii din Gorj. Defileul Jiului este una dintre principalele cãi de acces dintre Oltenia ºi Ardeal. De ani de zile, Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România încearcã sã modernizeze Drumul Naþional 66, care traverseazã judeþul Gorj, iar traficul este oprit zilnic pentru ca muncitorii sã se poatã încadra. Diana MITRACHE

Numãrul autoturismelor, la jumãtate faþã de cel al locuitorilor

mii de maºini, la 38 de mii de persoane. Numãrul autoturismelor din municipiul Petroºani reprezintã aproximativ o jumãtate din cel al locuitorilor.

Atenþie, ºoferi!

Petroºani sunt înregistrate aproximativ 15 mii de autovehicule, este vorba de autoturisme, dar ºi de motociclete, mopede ºi tot ceea ce þine de aceastã clasã de autovehicule”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Anual, la Petroºani au fost realizate parcãri, iar pe viitor astfel de puncte vor mai fi construite. “Avem un numãr

important de parcãri în municipiul Petroºani. De altfel, în fiecare an administraþia publicã localã s-a preocupat de realizarea acestor parcãri, cu siguranþã mai este nevoie pentru cã numãrul de autovehicule este foarte mare, însã administraþia localã de la Petroºani va continua sã mai amenajeze parcãri, inclusiv în cartiere”, a mai spus sursa citatã.

15.000 este numãrul autoturismelor care sunt luate în evidenþele Serviciului de Impozite ºi Taxe Locale. Numãrul acestora poate fi mai mare având în vedere faptul cã pe strãzile din localitate circulã ºi autoturisme înmatriculate în Bulgaria sau alte þãri. Monika BACIU

otrivit unui ordin al Ministerului Afacerilor Interne privind evidenþa permiselor de conducere reþinute ºi a sancþiunilor aplicate conducãtorilor de autovehicule sau tramvaie, evidenþa permiselor de conducere reþinute ºi a sancþiunilor aplicate conducãtorilor se þine de cãtre poliþia rutierã din cadrul Poliþiei Române, prin intermediul unei aplicaþii informatice. Astfel, evidenþa permiselor de conducere reþinute ºi a sancþiunilor aplicate conducãtorilor de autovehicule sau tramvaie, în condiþiile stabilite de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaþia pe drumurile publice, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, denumitã în continuare ordonanþa de urgenþã, se þine de cãtre poliþia rutierã din cadrul Poliþiei Române, prin intermediul unei aplicaþii informatice. De asemenea, ºoferii vor avea acces la informaþii doar la cerere. Inspectoratul General al Poliþiei Române este abilitat sã efectueze prelucrãri de date cu caracter personal ºi este desemnat ca operator de date cu caracter personal pentru evidenþa permiselor de conducere reþinute ºi a sancþiunilor aplicate conducãtorilor de autovehicule sau tramvaie, în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecþia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal ºi libera circulaþie a acestor date, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Menþiunile privind permisele de conducere reþinute ºi sancþiunile aplicate se introduc, se modificã sau se ºterg în/din aplicaþia informaticã de cãtre structurile de poliþie autostrãzi, Brigada Rutierã sau serviciul rutier competent, denumite în continuare poliþia rutierã competentã.

8 Actualitate

Ajutor guvernamental pentru Aninoasa ºi Lupeni

uvernul a decis sã ajute primãriile din Lupeni ºi din Aninoasa, una aflatã în incapacitate de platã, iar cea de a doua în insolvenþã. În total, Guvernul a alocat 25,584 de milioane de lei pentru 11 localitãþi din þarã aflate în insolvenþã, în executare silitã sau în imposibilitate de platã. Printre acestea se gãsesc ºi administraþiile publice locale din Aninoasa ºi Lupeni, judeþul Hunedoara. Potrivit hotãrârii adoptate de Guvern, Aninoasa va primi suma de suma de 3,7 milioane de lei, sumã necesarã conform Planului de redresare financiarã admis de Tribunalul Hunedoara, ca urmare a procedurii de insolvenþã a oraºului, deschisã în anul 2014. Municipiul Lupeni va primi suma de 3,8 milioane de lei, ca urmare a intrãrii în procedura de executare silitã, pronunþatã încã din 2012, potrivit

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Septembrie 2014

datelor oficiale ale Executivului. Aninoasa este primul oraº din România care ºi-a declarat isolvenþa în instanþã. Datoriile extrem de mari, de peste 9,2 milioane de lei, care depãºeau puterea financiarã a bugetului local, au împins localitatea în pragul falimentului. În consecinþã, edilii din Aninoasa au cerut în instanþã insolvenþa, iar la jumãtatea lunii iunie a anului trecut Tribunalul Hunedoara a admis cererea. Magistraþii au numit un administrator judiciar, respectiv SCP Tudor & Asociaþii SPRL, care sã administreze localitatea alãturi de primar ºi sã încerce sã aducã administraþia publicã pe linia de plutire. Insolvenþa poate

dura cel mult trei ani, perioadã în care autoritãþile locale declarate insolvente ar trebui sã achite creditorilor sumele cuvenite. Cei care conduc acum oraºul au conceput un plan de redresare, care a primit girul Consiliului Local Aninoasa, dar ºi pe cel al Curþii de Conturi ºi care trebuie aplicat, aºa încât administraþia sã revinã pe linia de plutire.. Chiar dacã nu e încã în faliment, ºi Primãria Lupeni se aflã într-o situaþie fiananciarã extrem de gravã. De

vinã sunt arieratele ce se apropie de 49 de milioane de lei, care cresc de la lunã la lunã ºi care plaseazã administraþia publicã din Lupeni în fruntea datornicilor la nivel naþional. De precizat cã, în luna septembrie 2013 primãria avea datorii de aproape 38 de milioane de lei, însã sumele cresc exponenþial lunã de lunã. Practic, vorbim tocami despre datoria pe care municipalitatea din Lupeni o are faþã de constructorii domeniului schiabil din Straja ºi pentru care existã mai

Se scrie un nou Cod Silvic

multe procese pe rolul instanþelor de judecatã. Firmele care au câºtigat licitaþia ºi au executat lucrãri ãºi cer banii de la primãrie. La rândul ei, administraþia publicã întinde mâna dupã bani cãtre instituþiile guvernamentale, care – spun edilii –ar fi trebuit sã aloce banii pentru lucrãrile efectuate. Cercul se închide la Guvern, care susþine, al rândul sãu, cã nu a dat undã verde pentru ce sa executat, deci nu are ce plãti, cu alte cuvinte. Car men COSMAN-PREDA

Noua lege ar putea distruge hectare întregi de pãdure

arlamentarii susþin cã România nu are nevoie de prea multe hectare de pãdure nouã, deºi þara noastrã este tot mai des lovitã de inundaþii, sau alte fenomene meteorologice care au legãturã cu defriºãrile masive. Un nou Cod Silvic este discutat de parlamentari, dupã ce 127 de deputaþi ºi senatori au semnat o iniþiativã legislativã care prevede modificarea Codului Silvic. Dacã el va fi aprobat, suprafaþã care ar trebui împãduritã în urmãtorii ani va fi redusã la jumãtate, iar autoritãþile locale nu vor mai trebui sã asigure pazã sau sã înfiinþeze ocoale silvice pentru fiecare hectar de pãdure.

Finalizarea bãii comunale din Vulcan aºteaptã rectificarea bugetarã

rimãria Vulcan se vede nevoitã sã amâne deschiderea oficialã a bãii comunale din localitate, amenajatã într-unul dintre cele mai sãrace cartiere. Mai sunt ultimele retuºuri de fãcut pentru ca investiþia sã poatã fi declaratã ca finalizatã, dar edilii aºteaptã rectificarea bugetarã pentru continuarea lucrãrilor. Lucrurile au fost date peste cap ºi de hoþii care au dat lovitura cu puþin timp înainte de deschiderea oficialã programatã iniþial pentru finele lunii iunie. „mai avem câte

ceva de fãcut, ultimele retuºuri, ca sã spunem aºa. Mai trebuie aduse bãnci, dulapuri, prosoape. Ca sã continuãm lucrãrile trebuie sã aºteptãm rectificarea bugetarã, pe

care putem sã o facem dupã data de 1 octombrie”, a declarat primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Acesta spune cã ºi vandalizarea sediului situat în cartierul Micro 3 B, supranumit Dallas, le-a dat de furcã, pentru cã a trebuit schimbat ce s-a distrus sau s-a furat. Deºi sediul are pazã, hoþii au pândit momentul în care agentul îºi fãcea rondul, au spart uºa ºi au furat cam tot ce au gãsit acolo. ªi ce nu au sustras, au stricat. Baia comunalã a fost amenajatã din fonduri de la bugetul local într-un fost punct termic, acum dezafectat, iar pentru încãlzirea apei vor fi folosite inclusiv panourile solare montate pe acoperiºul ªcolii generale nr. 6. Locaþia a fost aleasã special, în condiþiile în care în cartierul Micro 3 B sunt foarte multe familii care nu au apã caldã în locuinþe. Bãile comunale din Vulcan vor avea, pentru început, 8 cuºete pentru bãrbaþi ºi 8 pentru femei, dar acolo se intenþioneazã sã fie amenajat ºi un bazin. Carmen Carmen COSMAN-PREDA

Astfel, dacã acum pentru a scoate un anumit teren din fondul forestier naþional este obligatorie compensarea cu un teren de o valoare de cinci ori mai mare ºi de o suprafaþã de cel

puþin trei ori mai mare, aceste prevederi ar putea fi reduse prin noul cod silvic. Mai grav, în unele cazuri, nici nu se va mai cere compensarea pãdurii care va fi tãiatã.

mpãduriri reduse la jumãtate Dacã acum România este obligatã ca pânã în

2035 sã împãdureascã o suprafaþã de douã milioane de hectare, prin Programul naþional de împãdurire, parlamentarii vor sã reducã suprafaþa la jumãtate, potrivit iniþiativei legislative aflate pe masa deputaþiilor ºi senatoriilor. O altã modificare la actualul Cod Silvic oferã Regiei Autonome Administraþia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) dreptul de aºi constitui un ocol silvic propriu, fiind exceptat de la regulile privind suprafaþa terenurilor administrate (pentru câmpie 3.000 de hectare fond forestier, pentru zonele de deal 5.000 de hectare ºi pentru munte - 7.000 de hectare).

A fost deschis un nou drum montan care va rivaliza cu Transalpina ºi Transfãgãrãºan

RANSRARÃU, unul dintre cele mai importante drumuri turistice din munþii Moldovei, care face legãtura dintre Valea Bistriþei, de la Chiril ºi Valea Moldovei, la Pojorâta, a fost deschis în urmã cu câteva zile. TRANSRARÃU. Drumul care strãbate Masivul Rarãu va fi denumitã Transrarãu Drumul Comorilor. În ultima etapã a fost refãcutã o porþiune de aproximativ 10 kilometri, drumul care face legãtura dintre satul Chiril ºi cabana Rarãu. TRANSRARÃU. De altfel, pe acest drum se putea merge doar cu maºina de teren ºi nu a mai fost îngrijit din anii '80, potrivit Yahoo News. „Este un drum pe care noi vrem sã îl

denumim generic TRANSRARÃU– Drumul Comorilor, fiind legat de zona de munte, Pietrele Doamnei, de comorile care sunt ºi în plan natural, având în vedere cã aici sunt foarte multe resurse naturale, dar ºi de oamenii din aceste locuri", a declarat preºedintele Consiliului Judeþean Suceava, Cãtãlin Nichifor. Pe aceastã porþiune, de la Chiril pânã la cabanã, se va circula cu maxim 30 km/h ºi nu vor avea voie maºinile mari.

8 Actualitate

Ajutor guvernamental pentru Aninoasa ºi Lupeni

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Septembrie 2014

Se scrie un nou Cod Silvic

Noua lege ar putea distruge hectare întregi de pãdure

Finalizarea bãii comunale din Vulcan aºteaptã rectificarea bugetarã

ceva de fãcut, ultimele retuºuri, ca sã spunem aºa. Mai trebuie aduse bãnci, dulapuri, prosoape. Ca sã continuãm lucrãrile trebuie sã aºteptãm rectificarea bugetarã, pe

Astfel, dacã acum pentru a scoate un anumit teren din fondul forestier naþional este obligatorie compensarea cu un teren de o valoare de cinci ori mai mare ºi de o suprafaþã de cel

puþin trei ori mai mare, aceste prevederi ar putea fi reduse prin noul cod silvic. Mai grav, în unele cazuri, nici nu se va mai cere compensarea pãdurii care va fi tãiatã.

mpãduriri reduse la jumãtate Dacã acum România este obligatã ca pânã în

A fost deschis un nou drum montan care va rivaliza cu Transalpina ºi Transfãgãrãºan

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Septembrie 2014

Pentru boala limbii albastre,

La Petroºani, unitate localã de sprijin

nitatea localã de sprijin se reactiveazã la Petroºani. Boala limbii albastre duce la reactivarea unitãþii locale de sprijin la Petroºani. Astfel, în cadrul ºedinþei de consiliu local din aceastã lunã se va reactualiza componenþa comisiei. Monika BACIU “Direcþia Sanitar Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara a informat primãriile din judeþ despre faptul cã în þarã au apãrut focare de bluetongue (boala limbii albastre). Pentru aceasta, una din primele mãsuri dispuse a fost reactivarea unitãþii locale de sprijin. Prin hotãrârea Consiliului Local nr. 232/2013 a fost stabilitã componenþa unitãþii locale de spri-

jin, însã se impune reactualizarea acesteia, deoarece unele persoane au pãrãsit funcþiile avute”, se aratã în nota de fundamentare a CL Petroºani. Unitatea localã de sprijin va fi constituitã din Tiberiu Iacob Ridzi care va deþine funcþia de preºedinte, Dorina Niþã, vicepreºedinte, iar membrii vor fi Adrian Negoe, Daniel

Viºan, Muntean Ovidiu, Nicolae Drãgoi, Petre Drãgoescu ºi Viorel Durbacã.

Direcþia Sanitar Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara a luat decizia de a interzice

organizarea târgurilor de animale în judeþul Hunedoara, în luna septembrie. Motivul îl reprezintã incidenþa bolii limbii albastre, manifestatã la vaci. Potrivit autoritãþilor, în situaþia în care aceastã boalã ar ajunge ºi în judeþul Hunedoara, pe lângã pagubele directe generate de morbiditate, care poate ajunge la 100 la sutã, ºi mortalitate, s-ar genera ºi scãderea producþiilor pe termen lung, costuri cu vaccinarea, consecinþe economice importante privind punerea sub restricþie de miºcare a tuturor rumegãtoarelor ºi s-ar bloca activitatea centrelor de colectare autorizate pentru comerþ intracomunitar de rumegãtoare. Cei mai afectaþi ar urma sã fie

crescãtorii de oi, care nu ar mai putea, timp de doi ani, sã-ºi exporte producþiile. Bluetongue (BTV) sau boala limbii albastre este o boalã infectocontagioasã, o arbovirozã specificã rumegãtoarelor, de severitate clinicã variabilã, caracterizatã prin inflamaþia mucoaselor, hemoragii la nivelul întregului organism ºi edeme. Agentul etiologic este reprezentat de un virus încadrat în familia Reoviridae, genul Orbivirus. Virusul este transmis prin intermediul vectorilor – insecte hematofage din Genul Culicoides, un soi de musculiþe care înþeapã, iar factorii naturali de mediu din Europa fac boala deosebit de dificil de controlat.

Recuperator: Jumãtate din datornici nu sunt de gãsit

irca jumãtate din titularii de creanþe pe care recuperatorii le cumpãrã nu sunt de gãsit, a spus Georg Kovacs, director general al companiei de management al creanþelor, Eos Ksi, liderul pieþei de profil din România. De asemenea, un sfert din titularii de creanþe sunt cei care au probleme ºi nu pot plãti creditul, chiar dacã e vorba de probleme temporare. „Aºa cã, practic, lucrãm numai cu 25% din cei care au datorii, dar din diverse motive nu plãtesc”, a mai spus Kovacs. „Reuºim sã recuperãm un portofoliu de creanþe în circa cinci ani de la achiziþie”, a mai spus Kovacs. Românii plãtesc cel mai greu facturile, dar nu strâng multe restanþe. Circa 24% dintre

români au întârzieri la plata facturilor, potrivit unui studiu realizat de Eos Ksi. Comparativ cu România, în Grecia ºi Slovacia, 22% din datornici întârzie plata facturilor, în timp ce media Europei de Est este de 20%. În Europa de Vest, circa 15% dintre datornici întârzie plata facturilor. Cu toate astea, România înregistreazã mai puþine plãþi neperformante decât statele din jur, respectiv credite care nu mai sunt rambursate.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Septembrie 2014

Preparaþia Coroieºti nu se desfiinþeazã

În a cincea zi de grevã, protestatarii abia mai rãsuflã

cincea zi de grevã a foamei. Unul dintre angajaþii Preparaþiei Coroieºti se aflã de cinci zile în greva foamei. Dorin Vezure a apelat la aceastã mãsurã extrem ca formã de protest împotrivã planurilor de reducere a cheltuielilor aplicate de conducerea Complexului Energetic Hunedoara. A avut atacuri de panicã ºi a cerut ajutorul celor de la salvare, dar nu va renunþa. Monika BACIU “În principiu nu ºtiu cât mai rezist dar cât pot eu mã duc tot înainte, pentru cã indiferent ce se întâmplã ce au fãcut ei vizavi de noi nu este normal. Acea ºedinþã a început cu toþi factorii de decizie din partea sindicatului ºi a Complexului Energetic Hunedoara, nu pot sã spun cã sunt încrezãtor la ceea ce se va întâmpla. Vor fi abureli ºi nu se va întâmpla nimic acum”, a declarat Dorin Vezure. Slãbit, Dorin Vezure are douã revendicãri ºi anume anularea planului de reducere a cheltuielilor ºi demiterea celor care au realizat acest plan. “Sunt douã revendicãri. Prima este anularea programului de reducere pentru cã s-a fãcut pe genunchi fãrã nicio bazã financiarã ºi

fãrã niciun calcul real ºi mai vrem demiterea celor care au fãcut parte din acea comisie ºi au înaintat acel referat la Consiliul de Administraþie a Complexului Energetic”, a mai spus sursa citatã. Protestatarul spune cã va continua sã stea nemâncat pânã când solicitãrile îi vor fi îndeplinite. Ba mai mult, acesta aºteaptã sã i se alãture ºi alþi colegi. “Dacã ne gândim la siguranþa locului de

muncã trebuie sã punem în balanþã, stãm cu mâinile în sân ºi nu ne uitãm cum ne macinã unii care habar nu au de ce înseamnã preparare sau facem ceva. Dacã ne apucãm ºi mergem pe cãile legii dialogului social atunci trebuia sã ne apucãm de Paºti de

S-a supãrat pe maºina fostului soþ

tânãrã de 27 de ani din comuna Vaþa de Jos s-a ales cu un dosar penal, dupã ce i-a distrus maºina fostului soþ.

În fapt, la sfârºitul sãptãmânii trecute Poliþia Municipiului Brad a fost sesizatã de cãtre un bãrbat în vârstã de 27 de ani, din comuna Vaþa de Jos, cu privire la faptul cã autoturismul sãu a fost distrus de cãtre fosta soþie, o tânãrã în vârstã de 21 de ani, din comuna Baia de Criº, în timp ce se afla la domiciliul acesteia. În urma sesizãrii, la faþa locului s-a deplasat o echipã operativã, care a constatat cã autoturismul în cauzã prezenta urme de avariere la nivelul capotei ºi pe pãrþile laterale, produse de cãtre suspectã cu o bâtã, chiar în prezenþa reclamantului.

Totodatã, cele douã pneuri din partea dreaptã a autoturismului au fost înþepate cu un obiect ascuþit de cãtre persoane încã neidentificate, în timp ce partea vãtãmatã se afla în locuinþa fostei soþii. În cauzã a fost întocmit dosar penal pentru sãvârºirea infracþiunii de distrugere, poliþiºtii efectuând cercetãri în vederea identificãrii persoanelor suspecte de comiterea faptei.

anul trecut sã ajungem acum în grevã generalã ºi eu am ales aceastã formã de protest ºi vineri a venit ºi colegul. Asta e viaþa. Am niºte informaþii, e vorba de douã persoane care sã vinã sã ni se alãture. Eu voi

continua indiferent de ce se va întâmpla. Poate cã într-o zi voi claca, dar nu mã las pentru cã cadrele medicale îºi fac datoria faþã de noi. Cât o sã reziste organismul eu o sã merg înainte”, a mai spsu Dorin Vezure. În tot acest timp, reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara spun cã Preparaþia Coroieºti nu va fi desfiinþatã. “Punctele de lucru Staþia de Salvare Minierã ºi Prepararea Cãrbunelui Valea Jiului nu sunt închise ºi nu se vor închide. Mãsurile privind reorganizarea acestor puncte de lucru nu prevãd închiderea activitãþii. Având în vedere efectivele reduse nu se mai justificã personalul de conducere de la cele douã puncte de lucru. O astfel de organizare se preteazã punctelor de

lucru cu efective mari. Punctul de lucru Prepararea Cãrbunelui Valea Jiului se vor închide numai atunci când se vor înfiinþa preparaþii la fiecare punct de lucru. Activitãþile desfãºurate la punctele de lucru EPCVJ se redistribuie în cadrul sucursalei Diviziei Miniere cu excepþia posturilor de conducere care se desfiinþeazã. Angajaþii se redistribuie conform activitãþilor pe care le desfãºoarã, iar celor care ocupã posturile ce se desfiinþeazã li se oferã posturi corespunzãtoare pregãtirii corespunzãtoare. Personalul de la Salvamin ºi EPCVJ va fi redistribuit în totalitate, astfel nu se pune problema concedierii”, spun cei din conducerea CEH. Luni, la sediul CEH a avu loc o întâlnire pe tema solicitãrilor evocate de protestatari. Petre Nica, liderul de sindicat de la Muntele, care i-a încurajat pe greviºti ºi a declarat cã îi susþine pânã la capãt, a avut o întâlnire la sediul CEH. Discuþiile au fost purtate pe seama problemelor ce au fost generate de reorganizrea activitãþii ºi a cerut, la rândul sãu, sã se renunþe la desfiinþarea Staþiei de Salvare Minierã SALVAMIN, dar ºi a Preparaþiei Coroieºti.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Septembrie 2014

Lunile tricolorului vor Basarabia în România

Tricolor de 200 de metri, desfãºurat la Petroºani

unile tricolorului au ajuns ºi la Petroºani. La sfârºitul sãptãmânii trecute, în municipiul Petroºani a fost desfãºurat un tricolor lung de 200 de metri. Peste 100 de tineri au luat parte la aceastã acþiune care vrea sã atragã atenþia asupra faptului cã Basarabia e parte din România. Monika BACIU “Idea vine de la Bucureºti, face parte din campania Lunile tricolorului, acest tricolor a trecut prin opt oraºe din þarã, a fost ºi la Chiºinãu, de acolo vine acum, iar dupã noi urmeazã Bucureºtiul. Are 200 de metri. Sunt în jur de 150-200 de participanþi. Foarte mulþi oameni s-au implicat ºi mã bucurã lucrul acesta. Promovãm naþionalismul ºi oamenii trebuie sã ºtie acest lucru

ºi trebuie sã ºtie faptul cã ºi în Basarabia sunt români, avem acelaºi tricolor, dar vorbim aceeaºi limbã ºi asta conteazã”, ne spune Anca Elena Todor, unul dintre organiza-

tori. Platforma Unionistã Acþiunea 2012 a iniþiat o amplã campanie de promovare a unitãþii naþionale sub genericul Lunile Tricolorului. Prin tricol-

or care este simbol al identitãþii ºi unitãþii naþionale se doreºte promovarea dorinþei de regãsire a românilor de pe ambele maluri ale Prutului în cadrul aceluiaºi stat. “Aceastã campanie a fost pornitã de cãtre Acþiunea 2012, numindu-se lunile tricolorului. Tricolorul a pornit de la Izvorul Mureºului, a fost în cele mai mari oraºe din þarã, a fost la Cluj, Timiºoara, Constanþa, acum a venit rândul

nostru, iar pe 12 octombrie va fi la Bucureºti într-un marº de peste 20 de mii de oameni. Marºul vrea sã solicite unitatea românilor de peste tot, din Basarabia în primul rând, dar în celelalte zone Bucovina ºi românii din afara graniþelor care au plecat. Am vrut sã vedem cât mai mulþi tineri la acest eveniment, sã nu uite cã ceea ce ne uneºte pe noi ca români este tricolorul, nu avem nimic ce sã facem

Tendinþã de rãcire a vremii ºi intervale cu ploi

eteorologii estimeazã pentru urmãtoarele douã sãptãmâni (22 septembrie - 5 octombrie) un regim termic în general normal pentru aceastã perioadã, cu episoade de temperaturã peste normele climatologice, dar ºi cu intervale în care vremea se va rãci, iar ploile vor fi prezente la nivelul întregii þãri, potrivit prognozei Administraþiei Naþionale de Meteorologie /ANM/, publicatã luni. În Banat, la începutul intervalului de prognozã valorile termice vor scãdea accentuat, astfel încât în perioada 23 - 26 septembrie, vremea va fi rece, cu maxime, în medie, de 1516 grade ºi minime între 5 ºi 8 grade. Din 28 septembrie temperaturile vor creºte pânã la valori medii diurne de 18-20 de grade ºi în jur de 8 grade în timpul nopþilor, apoi se vor menþine relativ staþionare. Va ploua pe arii extinse în primele douã zile, iar cantitãþile de apã vor fi mai însemnate pe 22 septembrie. Ploi slabe sunt posibile ºi în restul intervalului, cu o probabilitate mai mare în

jurul datelor de 25, 26 ºi 30 septembrie. Pentru regiunea Transilvaniei, în prima zi, valorile termice diurne se vor situa, în medie, în jurul a 22 de grade, apoi vor marca o scãdere bruscã, de 8-10 grade, vremea devenind rece pentru a treia decadã a lunii septembrie. Din 27 septembrie, vremea va intra într-un proces de încãlzire uºoarã, iar la sfârºitul intervalului de prognozã mediile temperaturilor maxime se vor situa în jurul a 16 grade. Mediile minimelor vor avea aceeaºi evoluþie, cu valorile cele mai scãzute, de pânã la douã grade Celsius, în jurul datei

de 25 septembrie. Probabilitatea de apariþie a ploilor va fi ridicatã pe tot parcursul celor douã sãptãmâni de prognozã, dar acestea se vor semnala pe arii mai extinse ºi vor fi mai însemnate cantitativ în 2223 septembrie, ºi posibil în 26, respectiv 30 septembrie. La munte, regimul termic diurn va suferi schimbãri bruºte în prima sãptãmânã de prognozã, când temperaturile vor scãdea cu aproximativ 10 grade, astfel cã în intervalul 23-25 septembrie, maximele diurne se vor situa, în medie, în jurul valorii de 6 grade, iar minimele nocturne vor

deveni negative. Din data de 27 septembrie, vremea se va încãlzi uºor, iar valorile termice vor fi apropiate de normele climatologice ale perioadei. Probabilitatea

împotriva faptului cã ne-am nãscut români, trebuie sã fim mândri cã suntem români ºi pe viitor sã încercãm sã fim ataºaþi de acest simbol pentru cã de multe ori luãm în derâdere ºi asta nu ne ridicã cu nimic ºi nu ne va aduce nimic bun”, ne spune Florin Claudiu Muscalu, unul dintre organizatori. Tinerii pot schimba România. Trebuie doar sã aibã voinþã ºi sã dea dovadã de unitate. “Tinerii dacã se unesc ºi dacã se afiliazã la ONG-uri care fac o campanie pro România pot schimba multe lucruri ºi votul este o forþã, nu este o scuzã pentru cei care nu voteazã pentru cã asta nu face decât sã arunce în altã tabãrã cei care vor sã câºtige”, ne-a mai spus Florin Claudiu Muscalu. Participanþii la eveniment au avut posibilitatea de a se înscrie ºi la o tombolã. Câºtigãtorul va beneficia de o excursie în Basarabia, de 1 Decembrie, Ziua Naþionalã a României.

de precipitaþii va fi ridicatã pe tot parcursul intervalului de prognozã, dar pe 22-23 septembrie, ºi din nou pe 26 septembrie, se pot înregistra cantitãþi de apã mai însemnate. Estimarea temperaturilor este realizatã folosind produsele numerice ale Centrului european pentru prognoze pe medie duratã (ECMWF) de la Reading, Anglia, menþioneazã ANM. AGERPRES

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Septembrie 2014

Municipiul Petroºani, sub ocrotirea Sfintei Varvara unicipiul M Petroºani se va afla sub

octrotirea Sfintei Mare Muceniþe Varvara. Viaþa din Valea Jiului se învârte în jurul industriei miniere, iar primarul municipiului Petroºani; Tiberiu Iacob Ridzi, a iniþiat un proiect de hotãrâre prin care solicitã consilierilor locali aprobarea unui proiect care vizeazã declararea Sfintei Varvara ca octrotitoare a urbei. “În tradiþia creºtinã este deosebit de prezentã cinstirea ºi venerarea sfinþilor. Aceºti filosofi ai duhului sfânt pe a cãror chipuri se releveazã ºi strãluceºte slava lui Dumnezeu reprezintã înâlþimea la care este chematã viaþa pãmânteascã a omului. De pe poziþia unirii cu Hristos Mântuitorul sfinþii au dezlegat ºi au arãtat taina ºi sensul existenþei omului. În acelaºi timp ei sunt pietrele de temelie prin care se zidesc ºi prin care dãinuie popoarele. Prezenþa lor menþine neamurile în istorie, iar absenþa lor duce la stingerea acestora întrucât cârmuirea neamurilor de la Dumnezeu se face.

Fãrã sfinþi naþiunile se dezintegreazã pentru cã nu mai au vizionari care sã dea istoriei un sens mai înalt decât cel al supravieþurii... Sfinþii sunt mãsura ºi reperul vieþii de familie ºi al vieþii sociale. Ei sunt mãsura omului de ºtiinþã, garanþia cã demersul cunoaºterii umane nu îºi va muta graniþele spre monstruozitate. De asemenea ai dau sens culturii salvând-o din ispita de a se pune în slujba instinctelor ºi raþiunii demonice. Din aceste

considerente, precum ºi pentru faptul cã activitatea minierã constituie coloana vertebralã ºi fundaþia pe care se sprijinã viaþa economicã, socialã ºi spiritualã a municipiului nostru ºi de fapt a întregii Vãi a Jiului propun ca Sfânta Muceniþã Varvara sã fie declaratã ca patron spiritual al municipiului Petroºani”, a declarat primarul municipiului

Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. La Petroºani, una dintre bisericile ortodoxe poartã hramul Sfintei Mare Muceniþe Varvara. Pãrintele Octavian Pãtraºcu ne spune ce înseamnã declararea acesteia ca octrotitoare a urbei. “Anul acesta se împlinesc 20 de ani de la punerea pietrei fundamentale. În plus, pentru cã biserica Sfânta Varvara a început sã fie vizitatã ºi apreciatã de turiºti din

þarã ºi de peste hotare au înþeles ºi consilierii noºtri ºi împreunã cu domnul primar ne ajutã ºi mai mult, spre bucuria noastrã, domnul primar împreunã cu membrii consiliului local se gândesc sã solicite aprobarea preasfinþitului pentru ca municipiul Petroºani sã primeascã drept patron ºi octrotitor spiritual pe Sfânta Mare Muceniþã Varvara. Este o bucurie pentru noi pentru cã ne întoarcem la vechea tradiþie, la vechea rânduialã ºi la fiecare minã exista altar cu icoana Sfintei Varvara, cu candele, cu Sfânta cruce ºi nu intrau minerii în minã ºi nu ieºeau din minã fãrã sã treacã sã se închine ºi sã cearã ajutorul ºi ocrotirea lui Dumnezeu ºi grija patroanei minerilor, Sfânta Mare Muceniþã Varvara. Deja preasfinþitul ºi consiliul

eparhial au aprobat aceastã solicitare ºi la 4 decembrie anul acesta va avea loc ºi aceastã instituire a patronului spiritual al municipiului Petroºani”, a declarat preotul Octavian Pãtraºcu.

Sfânta Muceniþã Varvara este sãrbãtoritã în ziua de 4 decembrie. În aceastã zi, minerii îºi comemoreazã ortacii care ºi-au pierdut viaþa în subteran punând pomeni la monumentele Sfintei Varvara de la toate

unitãþile miniere din Valea Jiului. De Sfânta Varvara minerii se roagã pentru colegii lor care au trecut în nefiinþã, sacrificându-ºi viaþa pe altarul aurului negru. Monika BACIU

LUNA SEPTEMBRIE

CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS:

Ciorbã a la greq de pui Ciorbã de burtã Ciorbã de periºoare Ciorbã de vãcuþã Ciorbã de fasole cu afumãturã Felul doi, la alegere, din felurile de mai jos + salatã & desert:

z z z z z

LUNI: - Ciocãnele cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã - Iahnie de fasole cu costiþã - Cotlet de porc cu sos de usturoi ºi piure de cartofi - Ceafã la grãtar cu cartofi aurii MARÞI: - Gulaº unguresc cu gãluºte - Spaghetti cu mazãre ºi bacon - Ruladã de porc cu spanac ºi brînzã ºi garniturã de cartofi pai

- Ficãþei de pui cu piure de cartofi MIERCURI: - Tochiturã ardeleneascã cu piure de cartofi - Friptura þigãneasca ºi orez cu legume - Rulada din piept de pui cu mozzarella ºi cartofi pai - ªniþel pui pane cu cartofi þãrãneºti JOI: - Ostropel de pui cu mãmãliguþa - Chifteluþe marinate cu piure de cartofi - Varza a la Cluj cu cîrnaþi - Piept de pui dulce-acriºor cu orez VINERI: - Ciulama de pui cu smîntîna ºi mãmãliguþa - Paprikas unguresc cu pipote de pui ºi cartofi în chimen - Ceafa de porc la grãtar cu cartofi pai - Paste cu pui aromat

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

14 Program & Horoscop

10:20 Biziday 11:00 Teleshopping 11:30 Nocturne 12:20 România în 5 minute 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 18:10 Interes general 18:40 România în 5 minute 18:50 Clubul celor care muncesc în România 19:00 Meteo

11:00 11:30 12:30 13:00 13:30 14:00 14:30 15:30 16:00 16:30 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:30

Teleshopping Haos Teleshopping Râzi ºi câºtigi Teleshopping Focus 90210 Trãsniþii Cusurgiii Focus Hawaii 5.0 Focus Râzi ºi câºtigi Cireaºa de pe tort Fiul dragonului Cusurgiii

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Septembrie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 În gura presei 11:45 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Bona de la forþele speciale 22:30 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 La Mãruþã 11:30 Trandafirul negru 12:30 Dãdaca 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Trandafirul negru 15:00 Între douã iubiri 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Eroi de sacrificiu 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Sunt ºanse sã începeþi o activitate comercialã din care veþi câºtiga bine. Sunteþi apreciat de ºefi, ceea ce stârneºte invidia colegilor. Acceptaþi munca în echipã.

Dragoste dulce-amarã Vouã Specialiºti în sãnãtate ªtiri Naþional TV Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Vouã Legenda cãutãtorului Vouã Fugarul Legenda cãutãtorului ªtiri Naþional TV Mica mireasã Destine împlinite Autopsia Crimei

10:00 12:30 13:30 16:00 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Teo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Trãdarea WOWbiz

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Evenimentul Zilei Talk B1 ªtirile B1 România, acum Evenimentul Zilei ªtirile B1 Butonul de panicã Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Culorile iubirii Legãturi riscante Minciuna Tânãr ºi neliniºtit Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Culorile iubirii Legãturi riscante

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Aveþi un farmec deosebit ºi atrageþi admiraþia celor din jur. Cu puþinã atenþie, vã puteþi descurca excelent în afaceri. Aveþi ocazia sã faceþi o investiþie importantã pentru casã. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu persoane mai în vârstã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Este o zi bunã pentru a trece la schimbãri în domeniul afacerilor ºi pe plan sentimental. Sunt ºanse mari sã prindeþi un contract de colaborare. Relaþiile cu cei din jur sunt foarte bune, însã fiþi mai îngãduitor cu o persoanã din anturajul dumneavoastrã.

23 septembrie *** 22 octombrie

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal European 16:00 Fotbal: CSM Rm. Vâlcea - CSMS Iaºi 16:45 Digi Sport Special 17:00 Fotbal: CSM Rm. Vâlcea - CSMS Iaºi 17:45 Fotbal Club 18:30Fotbal: ASA 2013 Tg. Mureº - CS Concordia Chiajna 19:15 Fotbal Club

*** 21 mai

Este foarte posibil sã se petreacã ceva deosebit pe plan social sau în relaþiile sentimentale. Sunt favorizate relaþiile de parteneriat, întâlnirile de afaceri ºi investiþiile pentru cãmin. Ascultaþi-vã intuiþia. 10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

Creativitatea vã ajutã sã aveþi succes la locul de muncã sau în afaceri. Planurile referitoare la o investiþie serioasã încep sã prindã contur. Nu vã neglijaþi familia. Ar fi bine sã vã faceþi timp ºi pentru odihnã.

11:00 12:00 12:15 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 15:00 16:00 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa nu vã vedeþi capul de treabã. Organizaþi-vã cât mai eficient! Dupã-amiazã aveþi ocazia sã puneþi bazele unei afaceri. Ca sã nu aveþi probleme, apelaþi la persoane cu experienþã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Colaboraþi foarte bine cu un partener de afaceri ºi reuºiþi sã încheiaþi o tranzacþie strãlucitã. Relaþiile cu persoana iubitã trec printr-un moment delicat. Dar, dacã sunteþi dispus sã discutaþi calm, totul se poate rezolva.

La serviciu reuºiþi sã vã afirmaþi aproape fãrã nici un efort. Sunteþi plin de energie ºi meritaþi sã valorificaþi momentul ca sã terminaþi tot v-aþi propus. Dupã-amiazã s-ar putea sã aveþi o discuþie cu un prieten pornind de la o datorie mai veche.

23 august *** 22 septembrie Dimineaþa nu prea reuºiþi sã faceþi ce v-aþi propus, pentru cã intervin o mulþime de evenimente neprevãzute. Nu vã enervaþi ºi sã fiþi perseverent. Dupã-amiazã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã care vã dã câteva idei de afaceri.

23 octombrie *** 22 noiembrie Sunteþi foarte bine dispus, iar relaþiile cu cei din jur decurg fãrã probleme. Pe plan financiar nu staþi grozav, dar puteþi avea succes în chestiuni casnice ºi în societate.

21 decembrie *** 20 ianuarie Situaþia financiarã nu vã mulþumeºte deloc. În schimb, sunteþi într-o formã intelectualã deosebitã. Puteþi avea succes la examene, concursuri etc. Analizaþi serios perspectivele.

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa s-ar putea ca relaþiile sentimentale sã fie mai încordate. Nu vã ambiþionaþi ºi aveþi rãbdare ca partenerul de viaþã sã se calmeze. Se pare cã sunteþi nevoit sã plecaþi într-o delegaþie care se anunþã destul de dificilã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Septembrie 2014

Primim de la Prefectura Hunedoara

Arborarea drapelului naþional În calitate de reprezentant al Guvernului, Prefectul asigurã, la nivel judeþean, aplicarea ºi respectarea Constituþiei, a legilor, a ordonanþelor ºi a hotãrârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum ºi a ordinii publice. Având în vedere faptul cã s-au identificat situaþii în care drapelul naþional nu a fost corect arborat sau cã acesta se afla într-o stare avansatã de degradare, În vederea respectãrii legislaþiei naþionale referitoare la arborarea drapelului României, intonarea imnului naþional ºi folosirea sigiliilor cu stema României de cãtre autoritãþile ºi instituþiile publice, vã facem cunoscute câteva dintre prevederile legale incidente, solicitându-vã, totodatã, sã asiguraþi respectarea actelor normative în domeniu. Astfel: - Legea nr. 75/1994 instituie liniile directoare referitoare la arborarea în mod permanent sau temporar a drapelului României (art. 2 ºi 3), precum ºi cele legate de arborarea drapelului României, alãturi de drapelele altor state (art. 7 ºi 8). ART. 2 Drapelul României se arboreazã în mod permanent: a) pe edificiile ºi în sediile autoritãþilor ºi instituþiilor publice; b) la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituþiilor de învãþãmânt ºi culturã; c) la punctele pentru trecerea frontierei, precum ºi la aeroporturile cu trafic internaþional; d) ca pavilion pentru navele de orice fel ºi alte ambarcaþiuni ce navigheazã sub pavilion românesc. ART. 3 Drapelul României se arboreazã temporar: a) cu prilejul zilei naþionale a României ºi al altor sãrbãtori naþionale, în

locurile publice stabilite de autoritãþile locale; b) cu ocazia festivitãþilor ºi ceremoniilor oficiale cu caracter local, naþional ºi internaþional, în locurile unde acestea se desfãºoarã; c) cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de ºefi de stat ºi de guvern, precum ºi de înalte personalitãþi politice reprezentând principalele organisme internaþionale interguvernamentale, la aeroporturi, gãri, porturi ºi pe diferite trasee; d) în cadrul ceremoniilor militare, conform regulamentelor militare; e) cu ocazia desfãºurãrii competiþiilor sportive, pe stadioane ºi alte baze sportive; f) în timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale ºi al secþiilor de votare. ... ART. 7 Drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul României numai împreunã cu drapelul naþional ºi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivitãþi ºi reuniuni internaþionale, pe clãdiri oficiale ºi în locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor prezentei legi. Arborarea drapelului României la manifestãrile

care se desfãºoarã sub egida organizaþiilor internaþionale se face potrivit reglementãrilor ºi uzanþelor internaþionale. În locurile în care se arboreazã drapelul României poate fi arborat ºi drapelul Consiliului Europei. ART. 8 În situaþia în care o datã cu drapelul României se arboreazã ºi unul sau mai multe drapele de stat strãine, drapelul României se arboreazã astfel: a) când drapelul României se arboreazã alãturi de un singur drapel de stat strãin, drapelul României se va aºeza în stânga, privind drapelele din faþã; b) când drapelul României se arboreazã alãturi de mai multe drapele de stat strãine ºi numãrul drapelelor este impar, drapelul României se va aºeza în mijloc. Dacã numãrul drapelelor este

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Marti 23.09.2014 în oraºul: - Petroºani între orele 8,00 - 11,00. Zona afectatã: Str. Pârâieni, str. Saºa. Motivul restricþiei: Remediere pierdere pe conducta de alimentare cu apã str. Pârâieni, nr.10

par, drapelul României va fi aºezat în stânga drapelului împreunã cu care ocupã centrul, privind drapelele din faþã. Toate drapelele de stat care se arboreazã vor avea dimensiuni egale ºi vor fi amplasate la acelaºi nivel. - Hotãrârea Guvernului României nr. 1157/2001 reglementeazã normele privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naþional ºi folosirea sigiliilor cu stema României, iar în legãturã cu acestea, vã rugãm sã acordaþi o atenþie deosebitã prevederilor articolelor 1-10 (arborarea drapelului României), dar ºi 21-25 (dispoziþii finale) din din normele aprobate prin H.G. amintitã mai sus; - structurile Ministerului Afacerilor Interne vor avea în vedere ºi prevderile O.MAI nr. 89/2012 privind arborarea drapelului României în structurile Ministerului Administraþiei ºi Internelor, publicat în Monitorul Oficial al României 243/ 10 aprilie 2012. - se va avea în vedere, cu titul general, faptul cã în locurile în care se arboreazã drapelul României pot fi arborate ºi drapelele Uniunii Europene ºi N.A.T.O.

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Septembrie 2014

Respectul pentru contribuabil este piatrã de încercare pentru unii funcþionari

ulþi contribuabili din „capitala” Vãi Jiului sunt nemulþumiþi de modul cum sunt trataþi de cãtre o parte a angajaþilor Serviciului taxe ºi Impozite Locale Petroºani. Conducerea municipalitãþii le-a cerut angajaþilor din subordine sã adopte un comportament civilizat faþã de contribuabil, dar cu vorba bunã lucrurile nu se prea rezolvã. Maximilian GÂNJU

Pe lângã faptul cã sunt o mulþime de funcþionari în cadrul Serviciului Taxe ºi Impozite Locale din cadrul municipalitãþii Petroºani, o mare parte din timp funcþioneazã doar vreo douã ghiºee, iar oamenilor li se rãspunde la întrebãri cu jumãtate de gurã. Asta, dacã nu este disponibilã femeia

de serviciu pentru a-i îndruma ºi ordona. Atitudinea unora dintre angajaþi le lasã un gust amar celor care au probleme de rezolvat la ghiºeele fiscului local, deºi ei sunt cei care contribuie prin impozitele plãtite la lefurile funcþionarilor. „Ieri dimineaþã erau cinci doamne ºi douã ghiºee deschise. Cele cinci îºi depãnau amintiri din week-end în vãzul oamenilor, iar

cele care munceau rãspundeau cu o greaþã de parcã le bãgai mâna în buzunar. Ori aveau greþuri matinale, lucru care nu-l prea cred, ori nu aveau pur ºi simplu chef de lucru. ªtiu cã au lefuri mici ºi cã lucrul cu publicul nu este uºor, însã dacã nu eºti în stare sã faci meseria asta mai bine te ceri la alt serviciu. Nu este corect ºi nici frumos sã iei omul din

faþa ta ºi sã-l tratezi cu lipsã de respect”, spune Victor, unul dintre contribuabilii care au avut ghinionul sã se confrunte cu lipsa de

chef a funcþionarilor. Conducerea municipalitãþii organizeazã în fiecare an ºedinþe cu subordonaþii iar una dintre discuþii este

Se lucreazã la staþia de sortare ºi transfer a deºeurilor

ea mai mare staþie de sortare a deºeurilor menajere din Valea Jiului va fi construitã la Petroºani, în cadrul proiectului „Sistem de Management Integrat al Deºeurilor-Judeþul Hunedoara”. Maximilian GÂNJU

Lucrãrile la staþia de sortare ºi transfer a deºeurilor menajere care se construieºte în zona fostei mine Dâlja din municipiul Petroºani sunt în grafic, iar anul viitor obiectivele ar trebui sã fie funcþionale. În fapt sunt douã staþii situate una lângã alta ºi sunt finanþate din fonduri europene în cadrul proiectului derulat la nivel judeþean „Sistem de Management Integrat al Deºeurilor Judeþul Hunedoara”.

„Staþia de sortare a deºeurilor menajere se realizeazã tot pe proiectul european derulat de Consiliul Judeþean, unde suntem parteneri cu toatele cele 68

de administraþii publice locale din judeþul Hunedoara. Din aceastã staþie de sortare ºi transfer gunoiul menajer va fi dus la cele douã gropi ecologice care vor fi la nivelul judeþului

Hunedoara, în partea de centru ºi de nord a judeþului”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Staþia de sortare de la Petroºani are capacitatea de 15.980 t/an iar cea

axatã exact pe atitudinea angajatului care lucreazã cu publicul. Funcþionarilor li se cere sã ofere respect oamenilor pentru a fi respectaþi la rândul lor ºi li se explicã ºi faptul cã greºelile lor se rãsfrâng asupra întregului aparat administrativ. Dar vorba dulce nu aduce pentru unii ºi sigura soluþie de a se „da pe brazdã” este cu sancþiunea disciplinarã. de transfer are capacitatea de 42.600 t/an. Dupã finalizarea investiþiei costurile populaþiei pentru acest serviciu ar trebui sã rãmânã la nivelul actual. „Aici este o discuþie legatã de preþ, pentru cã cu cât vom transporta o cantitate mai micã la groapa ecologicã cu atât preþul va fi mai mic. Din discuþiile pe care le-am avut cu consultantul acestui proiect existã un standard european care nu permite ca preþul gunoiului sã fie mai mare decât un anumit coeficient care se numeºte de „suportabilitate”. Astfel, în Valea Jiului, preþul, dupã implementarea proiectului, nu va putea depãºi 0,62 de bani pe metru cub”, a explicat edilul ºef al municipiului Petroºani.