CVJ NR. 687 MARTI 2 SEPTEMBRIE 2014

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 687

Cronica Vãii Jiului Marti, 2 Septembrie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Nu se scumpeºte apa!

Deocamdatã...

Care pe care!

Anchetã dificilã în dosarul de lovire ºi sechestrare de persoane al omului de afaceri Emil Bercea >>> PAGINA A 3-A

Studii la UPET pentru elevii fãrã BAC >>> PAGINA A 4-A

Vorbe’n vânt >>> PAGINA A 5-A

Opt tineri proprietari >>> PAGINA A 5-A

ApaServ Valea Jiului ºi lista neagrã a rãu-platnicilor >>> PAGINA A 6-A

Sarcinã de partid: Aurel Anghel, directorul SNÎM, va susþine prelungirea activitãþii minei Petrila >>> PAGINILE 8-9

Sã fie schimbare, dar sã o ºtim ºi noi >>> PAGINILE 8-9

Plãþile compensatorii, acordate preferenþial de guvernanþi >>> PAGINA A 11-A

C

onducerea Apa Serv Valea Jiului a anunþat public cã nu creºte preþul apei.

Mãsura este una de moment ºi a fost luatã dupã o consultare cu toþi primarii de aici. Totuºi, varianta ajustãrii costurilor nu a fost exclusã definitiv. Preþul apei potabile în toate oraºele Vãii Jiului nu va fi modificat. Directorul societãþii de distribuþie a apei s-a consultat cu edilii locali ºi, cel puþin deocamdatã, nu vor majora tarifele, deºi, spun ei, sunt conºtienþi cã ajustarea cu inflaþia este oarecum iminentã, dar mai sunt variante ºi una este cea legatã de furtul de apã. >>> PAGINA A 7-A

”Niºte mâncãtori de cãcat m-au anunþat cã vor fi aici, dar nu vãd pe nici unul...” >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Septembrie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Septembrie 2014

Care pe care!

Anchetã dificilã în dosarul de lovire ºi sechestrare de persoane al omului de afaceri Emil Bercea

A

nchetatorii au o misiune dificilã în a stabili care este adevãrul în dosarul în care este cercetat pentru sechestrare de persoane ºi lovire omul de afaceri din Petroºani Emil Bercea. Victimã este un tânãr de 24 de ani, care a fost diagnosticat cu policontuzii.

În acest dosar, constituit ca urmare a plângerii depuse de Gheorghe Pavel (24 de ani), din Vulcan, au fost deja audiate mai multe persoane, propuse - potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, de cãtre prezumtiva victima.

Printre ei sunt ºi prietenii tânãrului, care au ºi sunat la 112, dupã ce Gheorghe Pavel a fost luat cu maºina din Vulcan de cãtre Emil Bercea ºi un apropiat al acestuia ºi dus la un hotel pe care omul de

E

afaceri îl deþine în Petroºani. Anchetatorii trebuie, însã, sã vizioneze ºi imaginile surprinse de camerele de supraveghere de la hotelul respectiv, care ar demonta acuzaþiile aduse de tânãrul, fost angajat al lui Bercea.

Sursele menþionate anterior spun cã între omul de afaceri ºi angajatul acestuia conflictul ar fi fost mai vechi. În urmã cu câteva luni, locuinþa afaceristului a fost spartã de hoþi, iar din imobil s-au furat bunuri de aproximativ 80.000 de euro.

Gheorghe Pavel, angajat ca ºofer la firma lui

Emil Bercea, este inclus în cercul de suspecþi, iar acuzaþiile nu se opresc aici. La Poliþia Municipiului Vulcan se mai aflã în lucru un dosar constituit pe numele tânãrului, acesta fiind acuzat cã ar fi furat în repetate rânduri materiale de construcþii de la angajatorul sãu.

onflict deschis finalizat la C spital Acestea ar fi premisele conflictului deschis dintre cei doi.

Pe de o parte Emil Bercea îºi acuzã angajatul de furt ºi depune

ºi o plângere penalã în acest sens. Pe de altã parte, Gheorghe Pavel îºi acuzã ºeful de comportament violent ºi ameninþãri ºi sesizeazã la rândul sãu Poliþia Vulcan, acolo unde are domiciliul. Anchetatorii spun însã cã sesizarea nu s-a constituit într-o plângere, în urma cãreia sã se înregistreze ºi un dosar. Iar scandalul din seara zilei de 28 august nu a fost decât vârful icebergului, în urma cãruia Emil Bercea a ajuns sã fie cercetat sub control judiciar pentru lipsire de libertate în mod ilegal, loviri ºi alte violenþe.

Bercea persecutat de poliþie?

mil Bercea spune cã va depune plângere împotriva celor de la Poliþia Petroºani, dupã ce a fost arestat 24 de ore, pentru cã ar fi agresat un angajat pe care l-a bãnuit de ultraj.

Omul de afaceri crede cã este persecutat de poliþiºti ºi spune cã mereu a avut astfel de probleme. „Am muncit toatã viaþa ºi poliþia mã ia de pe stradã ºi îmi dã mandat de reþinere 24 de ore cã aºa a vrut un poliþist.

Avocata mea se va ocupa sã depunã o plângere la poliþie. De 5 ani de zile sunt mereu persecutat de Poliþia Petroºani”, a spus Emil Bercea.

Ca sã îºi susþinã afirmaþiile, omul de afaceri a fãcut referire la douã cazuri în care el ºi familia lui au avut de suferit.

Anul trecut, spune Bercea, a fost

prãdat de hoþi, dar poliþia nu s-a implicat, aºa cum s-a întâmplat ºi în cazul în care o rudã de a sa farmacistã a fost tâlhãritã ºi autorul încã nu a fost identificat din cauza poliþiei. „Am avut o spargere la o farmacie a familiei mele acum 6 luni de zile ºi nici acum nu ºtiu cine e vinovat, deºi erau înregistrãri, care poliþia le-a ºters.

Nici acum nu a fost prins, deºi angajata a fost ameninþatã cu un cuþit.

I-am lãsat în birou sã ia imaginile ºi, dupã ce a plecat poliþia au fost ºterse imaginile”, a spus Emil Bercea, omul de afaceri arestat 24 de ore pentru suspiciunea de ultraj.

Diana MITRACHE

Poliþiºtii l-au reþinut iniþial pentru 24 de ore ºi au solicitat arestarea preventivã a omului de afaceri, dar procurorii au respins cererea ºi au decis cercetarea lui Bercea sub control judiciar. Iar acest lucru înseamnã cã Emil Bercea nu are voie sã ia legãtura cu partea vãtãmatã, cu familia tânãrului sau cu martorii. În caz contrar, mãsura se revocã ºi se poate ajunge la varianta arestului preventiv. În schimb, anchetatorii trebuie sã stabileascã ºi dacã varianta apãrãrii, cum

cã sesizarea tânãrului ar fi fost fãcutã pentru a scãpa de acuzaþiile de furt care i se aduc, este sau nu conformã cu realitatea.

Este însã cert cã Gheorghe Pavel a fost lovit, lucru confirmat de diagnosticul pus în momentul în care acesta s-a prezentat la Spitalul de Urgenþã Petroºani, respective policontuzii prin agresiune, contuzie forte stern, contuzie forte toraco-abdominalã ºi un hematom la nivelul ºoldului stâng.

Iar victima spune cã trebuie sã îºi facã ºi alte investigaþii medicale amãnunþite ca urmare a loviturilor primite.

Car men COSMAN-PREDA

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Septembrie 2014

Studii la UPET pentru elevii fãrã BAC

C

olegii universitare pentru absolvenþii de liceu care nu au promovat examenul de bacalaureat. Din acest an, universitãþile au avut posibilitatea de a înfiinþa colegii pentru a veni în sprijinul elevilor care nu au reuºit sã promoveze examenul de maturitate. ªi la Universitatea din Petroºani s-a luat aceastã mãsurã.

Monika BACIU “Ceea ce vom face din acest an universitar, vom promova colegiul ºi aici a fost doleanþa ºi trebuia sã se promoveze douã programe de studiu pe fiecare universitate. Conform nomenclatorului li se acordã acea calificare de tehnician unde pot sã abordeze aceste programe de studii ºi absolvenþi de liceu fãrã bacalaureat. Anul acesta va fi numai în regim de taxã pentru cã numai de anul viitor ministerul va aloca locuri ºi la buget în funcþie de programe ºi de importanþa acestora. Noi

ne-am orientat ºi am rugat ºi decanatele sã chibzuiascã bine programe atractive care sã aibã prizã la potenþialii candidaþi pentru cã dacã facem altfel, în

toamnã nu va merge nimic”, a declarat prof. univ. dr. ing., rectorul Aron Poantã.

Programele promovate sunt atractive pe piaþa muncii dn þarã. Astfel, cei care nu au promovat bacalaureatul au posibilitatea de a urma studii care ulterior le vor fi utile în vederea angajãrii.

“Sunt programe atractive pe piaþã, dacã ne gândim ºi în domeniul topo, calculatoare, ingineria

mediului. Cam aici sunt calate, la ºtiinþe pe contabilitate care are prizã ºi solicitãri”, a mai spus sursa citatã.

Anul acesta, cursurile de la colegiile din cadrul UPET vor fi contra cost, urmând ca cei de la instituþia de învãþãmânt superior sã promoveze un regulament. “În ceea ce priveºte aceste colegii nu aº putea sã fac afirmaþii care sã nu se verifice pentru cã trebuie sã aparã o metodologie, vom elabora ºi noi o metodologie, dar va veni ºi

o metodologie cadru de la minister. Noi gândim acest lucru ca ºi cum a fost înainte sã existe posibilitatea continuãrii la nivelul de licenþã cu diferenþele de rigoare, dar deocamdatã nu aº putea sã spun cu exactitate pentru cã aºteptãm de la minister o metodologie cadru în baza cãreia ne vom dezvola metodologia proprie, respectând regulile generale”, a mai spus rectorul. 20 de locuri sunt disponibile la colegiile din cadrul UPET pentru anul de învãþãmânt 2014-2015.

Student cu orice preþ, facultatea puþin conteazã

Ce ºanse au pe piaþa muncii studenþii la cele mai populare facultãþi din România

A

tunci când îºi aleg facultatea, unii tineri cautã o instituþie de învãþãmânt superior unde sã fie admiºi pe bazã de dosar sau unde au de susþinut un examen de admitere cât mai puþin complicat, în timp ce alþii se lasã influenþaþi de discuþiile purtate cu prietenii, care le-au spus cã într-un anumit domeniu "se câºtigã bine", sau dorinþa pãrinþilor.

Rareori, spun specialiºtii în resurse umane, aceºtia se gândesc dacã, dupã anii de studiu, vor avea sau nu cunoºtinþele necesare pentru a pune bazele unei cariere de succes. În sesiunea de admitere din varã, zeci de candidaþi s-au bãtut pe locurile disponibile la unele dintre facultãþile bucureºtene.

Secþia de Limbi Moderne Aplicate, din cadrul Facultãþii de Limbi ºi Literaturi Stãine, a fost campioanã la acest capitol cu 85 de candidaþi pe loc. Din top nu a lipsit Facultatea de Geografie unde chiar

ºi 11 candidaþi au concurat pentru un loc la specializãrile Planificare Teritorialã ºi Hidrologie ºi Meteorologie. La Geografia Turismului au fost 10,72 candidaþi pe loc, iar la Cartografie ºi Geografie câte 9 persoane pe loc.

Studenþi cu orice preþ, facultatea conteazã mai puþin Mulþi dintre tinerii absolvenþii cu diplomã de bacalaureat nu iau în seamã semnalele trimise de piaþa muncii atunci când îºi aleg facultatea unde îºi vor petrece urmãtorii ani, înainte sã obþinã un loc de muncã stabil ºi

sã punã bazele unei cariere de care sã fie mândri.

"Tinerii din ziua de azi nu urmeazã neapãrat un trend în piaþã dat de anumite statistici, ci îºi orienteazã mai degrabã alegerile în baza unor criterii subiective familia îi poate orienta declarat sau nu cãtre un anumit domeniu, dar prietenii sau colegii pot fi un punct de reper. Deseori auzim din partea tinerilor explicaþii de genul <am auzit de la un prieten cã se câºtigã bine în acest domeniu, de aceea am ales ºi eu sã fac acelaºi lucru>", a declarat Corina

Diaconu, managing director ABC Human Capital. "Orientarea ºcolarã este aproape inexistentã, iar liceenii opteazã singuri sau ajutaþi de pãrinþi, în funcþie de informaþiile pe care ºi le identificã prin mijloace proprii.

Nu ºtiu în ce mãsurã aceste alegeri sunt bazate pe informaþii concrete din piaþa muncii", a declarat pentru gândul ºi Raluca Pârvu, business manager al BPI Group.

C

e ºanse au pe piaþa muncii noii studenþi Tinerii care au optat pentru facultãþi cu profil de limbi strãine sunt unii dintre cei care au fãcut alegeri bune pentru o viitoare carierã.

Tot mai multe com-

panii cautã persoane care sã cunoascã limbile strãine vorbite de clienþi. Existã însã ºi tineri care dupã terminarea studiilor liceale la profilul uman nu au foarte multe opþiuni atunci când vor sã se

înscrie la facultate, aºa cã aleg jurnalismul sau limbile strãine pentru cã ele le pot oferi o deschidere mai mare, este de pãrere Oana Datki, country manager Consulteam România.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Septembrie 2014

Opt tineri proprietari

8

noi proprietari. Consilierii locali de la Lupeni au aprobat în cadrul ºedinþei lunare repartizarea unor noi locuinþe ANL. Opt noi persoane au devenit chiriaºi ai acestor locuinþe. Dintre cele opt persoane, una va fi chiriaºa unui apartament cu douã camere, restul urmând a beneficia de garsoniere.

Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Chiar ºi în contractele de închiriere era stipulatã clauza prin care cei care nu plãteau chiria sau utilitãþile timp de trei luni vor fi evacuaþi.

Municipalitatea nu a

Monika BACIU Mai mulþi chiriaºi ai blocurilor ANL din Lupeni au renunþat la locuinþe, deºi au aºteptat ani de zile sã le primeascã.

Nu ºi-au mai putut plãti utilitãþile sau chiria, iar din acest motiv chiriaºii de la locuinþele destinate tinerilor din Lupeni au reziliat contractele cu

municipalitatea. Cel puþin asta declarã edilul localitãþii, Cornel Resmeriþã.

“Cei din ANL-uri nu au datori, si-au platit toti datoriile , care au avut datori au venit singuri si si-au reziliat contractul iar locuintele au fost date altor tineri. La fel se va face si in continuare”, a declarat

Vorbe’n vânt u rãmas cu promisiunile.

Autoritãþile locale de la Aninoasa A au primit doar promisiuni de rezolvare

a situaþiei financiare. În urmã cu o lunã de zile, primarul Nicolae Dunca, a spus cã Guvernul îi va achita datoria restantã. Acum, însã acesta spune cã nu a primit niciun leu.

fost nevoitã sã recurgã la aceastã mãsurã, pentru cã locatarii care nu au mai avut posibilitatea de a fi cu dãrile la zi au renunþat singuri la contracte. În utltima ºedinþã a consiliului local de la Lupeni au fost atribuite mai multe locuinþe unor noi chiriaºi. încadrat ºi Aninoasa sã primim fonduri.

Sperãm ca în luna septembrie sã primim aceste fonduri”, a mai spus Dunca.

Aninoasa a fost prima localitate din þarã care ºi-a declarat insolvenþa. Datoriile acesteia au fost

Monika BACIU “Acum la rectificarea din septembrie sperã sã fim prinºi. deocamdatãla rectificarea din august nu am fost priºiI la Aninoasa cu nicio sumã”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa.

Nicolae Dunca sperã ca la rectificarea bugetarã din septembrie sã primeascã bani pentru a-ºi achita datoriile.

“Promisiunile au fost , probabil bugetul general care era alocat rectificãrii nu s-a

immense, iar acum edilii au primit veºti bune de la Guvern.

Hoþ dus în arest de poliþiºtii din Deva

U

n tânãr de 20 de ani, condamnat definitiv pentru furt, a fost prinsd de poliþiºtii hunedoreni ºi dus în arest.

Carmen COSMAN - PREDA Cei care l-au depistat pe Vasile Dãnuþ Suiocan sunt poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale Deva.

Tânãrul a fost gãsit în curtea barãcilor de pe str. N. Grigorescu, în zona barãcilor “LA VOICU”, iar poliþiºtii au stabilit cã pe numele lui este emis un mandat de executare a pedepsei,

pentru sãvârºirea infracþiunii de furt calificat, mandat emis de Judecãtoria Tg.

Mureº. „Susnumitul nu se afla urmãrit naþional ºi a fost depus în Centrul de Reþinere ºi Arest Preventiv din cadrul Poliþiei Municipiului Deva”, au declarat reprezentanþii IPJ Hunedoara.

Vitezoman cu alcool „la bord”, prins de poliþiºti

S-

a suit bãut la volan ºi a plecat în trombã pe strãzile Petroºaniului. Acestea sunt faptele de vitejie ale unui bãrbat din Petrila în vârstã de 30 de ani, care a fost oprit din goana sa de poliþiºti.

pentru sãvârºirea infracþiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism sub influenþa bãuturilor alcoolice, faptã prevãzutã de

Carmen COSMAN PREDA Conducãtorul auto a fost depistat de poliþiºtii Serviciului Rutier Hunedoara pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, din municipiul Petroºani, cu viteza de 81 km/h. În plus, în urma testãrii conducãtorului auto cu aparatul etilotest a rezultat o concentraþie de 0,79 mg/l

de alcool pur în aerul expirat. „Poliþiºtii au întocmit pe numele bãrbatului un dosar de cercetare penalã

art 336 alin 1 Cod Penal”, au declarat reprezentanþii IPJ Hunedoara.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Septembrie 2014

ApaServ Valea Jiului ºi lista neagrã a rãu-platnicilor

Aproape 3000 de restanþieri au de achitat în jur de 80 de mii de lei

P

este 70 de mii de lei are de recuperat societatea de apã de la rãu-platnici. Oficialii ApaServ Valea Jiului au fãcut publicã lista neagrã a rãu-platnicilor.

Mii de persoane din Valea Jiului figureazã pe aceastã statisticã a societãþii de apã.

Monika BACIU

2849

de

restanþieri

ApaServ Valea Jiului are de recuperat peste 70 de mii de lei de la cei peste 2000 de restanþieri. Mai exact, 2849 de persoane nu ºi-au achitat facturile la apa curentã. Sumele datorate de aceste persoane se ridicã la 74.183 de lei.

Cea mai mare datorie îi aparþine unui petroºãnean, care are de achitat cãtre ApaServ Valea Jiului suma de 25.868,64 lei. Cea mai micã sumã restantã este de 501.03 de lei ºi trebuie achitatã de un vulcãnean.

soanele fizice. ”Aproape 6 miliarde de la persoanele fizice, dar nu toþi au dosar de jduecatã pentru cã pânã a fi dat în judecatã se mai parcurg trei paºi. Noi venim în ajutorul lor sã îºi plãteascã datoriile cãtre noi, iar ultima instanþã este darea în judecatã”, a mai spus sursa citatã.

Populaþia din Valea

Jiului are restanþe de 12 milioane cãtre operatorul de apã, iar conducerea ApaServ susþine cã cã, deºi se fac eforturi pentru recuperarea datoriilor, suma întreagã nu va fi recuperatã niciodatã.

Tocmai aceastã problemã a dus ºi la creºterea din toamnã a preþului apei în Valea Jiulu.

Scandal în piaþã, iscat de la gãini candalul dintre un comerciant ºi cei care au venit sãºi facã piaþa, a pornit de la faptul cã oamenii ºi-au S parcat maºinile chiar în faþa unor „boxe”, în care comer-

S

ute de procese

Sute de procese au fost intentate de societatea de apã împotriva rãu-platnicilor.

Societatea de apã din Valea Jiului are de recuperat milioane de lei de la rãu-platnici.

Pentru a-i determina pe aceºtia sã

plãteascã, ApaServ Valea Jiului a deschis mai multe procese.

Unele dintre ele deja au fost finalizate, iar instanþa a dat câºtig de cauzã furnizorului de apã.

“Sunt acþiuni pe care le facem sãptãmânã de sãptãmânã, ca ºi procent undeva peste 70% sunt cu

Trei zile fãrã verificãri

C

ine are apometre ºi vrea sã le verifice, mai are de aºteptat. Trei zile, în aceastã sãptãmânã, nu va putea fi efectuatã nicio verificare a contoarelor de apã. Asta pentru cã metrologia se aflã în procedura de acreditare a laboratorului ºi de joi se va intra în normal.

declarat Cristian Niþã, ºef Laboratorul de metrologie.

Verificarea unui apometru de apartament costã 27,05 lei, iar pentru agenþii economici, care au

Diana MITRACHE Pânã joi, în aceastã sãptãmânã, cei care vor sã îºi verifice contoarele de apã, aºa cum cer normativele, nu o pot face, pentru cã laboratorul urmeazã sã fie acreditat. Potrivit celor de la Apa Serv, standurile vor fi disponibile, dupã ce se fac verificãrile metrologice ºi preþurile rãmân aceleaºi ca ºi pânã acum. „În perioada 1-3 septembrie, laboratorul ºi-a suspendat activitatea din cauzã cã intrãm într-un proces

hotãrâri definitice prin care noi ar trebui sã ne recuperãm banii de la rãu-platnici”, a declarat Cristian Ionicã, directorul tehnic al SC ApaServ Valea Jiului.

Sumele pe care societate de apã le are de recuperat sunt astronomice. De-a lungul timpului s-a stabilit faptul cã cei mai mari datornici sunt per-

de reautorizare a laboratorului.

Aceasta se face o datã la 2 ani, iar din data de 4 ne reluãm activitatea. Programul va fi între 7,00 ºi 11,00 pentru primirea aparatelor. Preþul rãmâne la fel”, a

apometre cu un diamentru nominal mai mare de 2,5, costul este 44,39 lei cu TVA. Verificarea aparatelor de mãsurare a consumului de apã se face o datã la 7 ani ºi este obligatorie.

ciantul avea gãini. Circul a fost oprit de poliþiºti, înainte sã se lase cu vãrsare de sânge.

Maximilian GÂNJU Mai mulþi ºoferi care veniserã în Piaþa Centralã Petroºani pentru a-ºi face aprovizionarea ºi-au lãsat maºinile parcate în spatele pieþei.

Chiar în faþa unor cuºti în care un comerciant vinde gãini ºi raþe, iar pentru cã autoturismele îi blocau vederea, le-a „împodobit” cu gunoaiele de la containerele din apropiere. Când ºoferii au revenit la maºini ºi le-au vãzut pline de gunoaie a izbucnit scandalul.

Ambele pãrþi s-au rãzboit cu ce le-a

cãzut în mâini, dar principala armã au fost bolovanii de pe caldarâm. „Aici nu este parcarea interzisã ºi sunt oameni care nu ºtiau cã ºefii de la piaþã au mutat gãinile aici ºi ºi-au pus maºinile. Ãla cu gãinile, supãrat cã sunt maºinile în faþa cuºtilor, s+a dus la container ºi a umplut mai mulþi saci cu gunoi ºi i-a pus pe maºinile oamenilor.

Când au venit înapoi au început scandalul, cu bolovani, s-au strâns de gât.

De douã ori au chemat poliþia ca sã facã ordine. Vina este a celor de la piaþã

pentru cã i-au mutat pe ãºtia cu animale vii aici unde este zonã de aprovizionare”, spune unul dintre martorii la tãrãboi. Administraþia pieþelor Petroºani spune cã a fost nevoitã sã-i mute pe crescãtorii de pãsãri din cauza reclamaþiilor primite de la familiile care locuiau în blocurile unde era, iniþial, amplasat acest sector. Mutarea este Însã provizorie mai spune ºeful pieþei pânã când va fi gãsitã o locaþie corespunzãtoare. Pânã atunci însã scandalurile vor fi la ordinea zilei cred vânzãtorii din Piaþa Centralã.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Septembrie 2014

Nu se scumpeºte apa! Deocamdatã...

C

onducerea Apa Serv Valea Jiului a anunþat public cã nu creºte preþul apei. Mãsura este una de moment ºi a fost luatã dupã o consultare cu toþi primarii de aici. Totuºi, varianta ajustãrii costurilor nu a fost exclusã definitiv.

Diana MITRACHE Preþul apei potabile în toate oraºele Vãii Jiului nu va fi modificat. Directorul societãþii de distribuþie a apei s-a consultat cu edilii locali ºi, cel puþin deocamdatã, nu vor majora tarifele, deºi, spun ei, sunt conºtienþi cã ajustarea cu inflaþia este oarecum iminentã, dar mai sunt variante ºi una este cea legatã de furtul de apã. „Primarii, cât ºi eu, în calitate de director al SC Apa

Serv, ne-am declarat împotriva scumpirii preþului apei potabile, însã, analizãm posibilitatea ajustãrii preþului cu rata inflaþiei. Încercãm sã gãsim soluþii ca preþul apei sã nu creascã în Valea Jiului. ªi eu, dar ºi primarii, suntem conºtienþi de continuarea investiþiilor ºi

cât de mult va conta ca investiþiile sã vinã

în continuare în Valea Jiului”, a declarat Costel Avram, directorul SC Apa Serv.

Apa nu se scumpeºte deocamdatã, doar dacã societatea intrã în impas din cauza investiþiilor ce acum se deruleazã. „Dacã vom considera cã ei nu fac faþã cu investiþiile care trebuie sã le deruleze, atunci, probabil, se va face o ajustare cu rata inflaþiei.

Dar numai în urma unei analize”, a completat Dãnuþ Buhãescu, primarul

Criza vaccinului împotriva hepatitei B din spitalele hunedorene, dezbãtutã la tribuna Parlamentului

C

opii rãmân nevaccinaþi împotriva hepatitei B în spitalele hunedorene, iar problema se resimte cu atât mai acut în Valea Jiului unde vaccinul lipseºte de douã luni. Sute de nou – nãscuþi au pãrãsit spitalele fãrã sã fie imunizaþi.

Carmen COSMAN – PREDA Deputatul de Valea Jiului Monica Iacob – Ridzi îi atrage atenþia ministrului Sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu, asupra problemei

stringente generate de lipsa vaccinului împotriva hepatitei B din spitalele hunedorene, arãtând cã problema este semnalatã în mod acut în Valea Jiului, unde acest vaccin lipseºte

de mai bine de douã luni din maternitãþi. „Deja câteva sute de nou-nãscuþi din judeþul Hunedoara au pãrãsit unitãþile spitaliceºti fãrã sã le fi fost administrat acest vaccin, riscul de îmbolnãvire al acestora cu virusul hepatitei B fiind unul real ºi îngrijorãtor. Deºi vaccinul se gãseºte în farmacii, mulþi pãrinþi, în mod special din Valea Jiului, zona pe care o reprezint în Parlament, care este una cu probleme sociale deosebite, nuºi pot permite sã-l achiziþioneze contra cost. În acelaºi timp, nu cred cã este corect ca un vaccin a cãrui administrare este

cuprinsã în pachetul de servicii medicale de bazã sã nu fie asigurat pentru toþi cei care trebuie sã beneficieze de aceastã imunizare”, aratã Monica Iacob-Ridzi în interpelarea adresatã ministrului Sãnãtãþii.

Ridzi a cerut explicaþii din partea Ministerului Sãnãtãþii asupra datei ºi a modului în care aceastã problemã va fi remediatã.

oraºului Uricani, care a semnat acordul încheiat luni la ora prânzului.

Primarii Vãii Jiului au solicitat conducerii Apa Serv sã ia mãsuri drastice împotriva furturilor de apã, indiferent de funcþia celor ce se preteazã la acest lucru. Asta pentru a reduce pierderile la acestã firmã. „Nu vã ascund cã la ora aceasta avem 2.000 de oameni, beneficiari, care nu au apã ºi avem 4 echipe, ca sã vedem care este situaþia lor, cã a crescut consumul de apã. Din 2.000, 560 sunt plecaþi ºi nu stau în locuinþe. Sunt 28 de branºamente ilegale numai la Lupeni ºi vedem în continuare, verificãm pânã la 2.000”, a mai spus Costel Avram. În plus, tot ca sã nu creascã preþul apei, vor fi luate mãsuri de eficientizare a activitãþii, astfel încât sã nu fie afectate proiectele ce sunt derulate cu fondurile europene, care vizeazã modernizarea sistemului de

apã ºi canalizare din Valea Jiului. Totodatã, în curând vor veni bani ºi din vânzarea energiei electrice în microhidrocentrala ce va fi pusã în funcþiune în curând. „Aici mai sunt ºi niºte mãsuri pe care Apa Serv le-a luat legate de reducere a pierderilor, prin investiþii. Au ºi mãsuri economice pe care leau luat, aºa cum spunea domnul director Costel Avram,, vor da în funcþiune o nouã microhidrocentralã, care va produce energie electricã ºi va aduce venituri suplimentare ºi, sigur, toate celelalte mãsuri pe care le vor lua”, a completat ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Populaþia Vãii Jiului nu va avea deocamdatã de suferit, dar cei care nu plãtesc, ori cei care furã apã potabilã vor fi aspru pedepsiþi.

Acestea sunt soluþii luate dupã o consfãtuire cu toþi cei implicaþi, iar pânã ce nu vor fi epuizate toate variantele, preþul nu va fi modificat.

8 Politicã

”

Da, sâmbãtã, am înaintat în plen documentaþia domnului Laurenþiu Nistor, exact aceeaºi pe care am depus-o ºi la Ministerul Energiei. I-am spus cã mina Petrila poate funcþiona pânã în 2017, la fel ca minele aflate pe închideri, prin fondurile naþionale alocate pentru închideri mine.

Fiind la masa prezidiului, domnului director general al SNÎM, Aurel Anghel, i s-a spus ’sã te apuci sã faci documentaþia pentru mina Petrila aºa cum ai fãcut-o ºi pe cea pentru pensionari’. Laurenþiu Nistor a întrebat: poþi face asta? Directorul general ºi-a luat angajamentul în faþa celor din prezidiu ºi a întregii sãli cã va face tot ce depinde de societate în acest sens” – Cãtãlin Cenuºe, preºedintele Sindicatului ”Orizonturi Noi” al minei Petrila.

Sâmbãta trecutã a fost plinã pentru organizaþiile PSD din Valea Jiului. Petrila, Petroºani, Uricani, Aninoasa, au avut conferinþele ºi adunãrile generale, cu participarea conducerii judeþene, pentru a vota susþinerea candidatului la preºedenþia României, Victor Ponta.

Cu aceastã ocazie fiecare organizaþie ºi-a

T

Politicã 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Septembrie 2014

Sarcinã de partid: Aurel Anghel, directorul SNÎM, va susþine prelungirea activitãþii minei Petrila

dat votul, dar ºi-a spus ºi pãrerea privind funcþionarea internã, ºi-a ”strigat” nemulþumirile, dar s-au ºi cerut decizii politice.

Seria conferinþelor de sâmbãtã a început cu Petrila, numit ºi ”oraºul Bobar” - pentru cã în calitatea sa de preºedinte al organizaþiei orãºeneºti a PSD, ”taie ºi spânzurã” pe la

instituþii, dar mai ales la mina Lonea. Cu aceastã ocazie, sindicatul ”Orizonturi Noi” al minei Petrila, respectiv liderul acestuia Cãtãlin Cenuºe, a înmânat

deputatului ºi preºedintelui PSD Hunedoara, Laurenþiu Nistor, documentaþia pentru prelungirea activitãþii minei Petrila, explicând implicaþiile socio-economice.

Cenuºe a precizat cã acest lucru se poate face fãrã fonduri suplimentare. Se cunoaºte lipsa de implicare din partea conducerii Societãþii Naþionale de

Închideri Mine, ba mai mult, în declaraþiile publice ale directorului Aurel Anghel a lãsat sã se înþeleagã cã s-a cam sãturat sã i se cearã prelungirea activitãþii

minei Petrila, dar nimeni nu vine cu soluþii. Alþii, printre care ºi foºti directori ai exploatãrii miniere, spun cã dimpotrivã soluþii existã doar trebuie preluate.

Sâmbãtã dimineaþa, la Petrila, directorul general al SNÎM, Aurel Anghel a primit sarcinã pe linie de partid sã întocmeascã documentaþia ce-i revine societãþii, aºa cum a fãcut-o ºi pe cea cu privire la prelungirea gratuitãþilor pentru pesionarii minieri, iar rezolvarea este pe cale sã se materializeze.

Cãtãlin Cenuºe a confirmat faptul cã Laurenþiu Nistor l-a determinat pe Aurel Anghel sã promitã cã va face tot ce tine de societate pentru ca mina Petrila sã-ºi continue activitatea dincolo de anul 2015. ”Da, sâmbãtã, am înaintat în plen documentaþia domnului

Sã fie schimbare, dar sã o ºtim ºi noi

raseismul legiferat, mai nou, de Guvernul României i-a pus pe primari pe gânduri, însã, cei din Valea Jiului spun cã nu au de gând sã plece în urmãtoarele zile. Asta ºi pentru cã deja toþi ºi-au aºezat apele din timp ºi traseismul politic l-au practicat mereu, ca sã rãmânã valabil dictonul „Pleacã ai noºtri, vin ai noºtri”, dar nu în timpul mandatului.

Valea Jiului este aproape roºie ºi primarii, care au mai trecut dintr-o barcã în alta, sunt acum acolo unde trebuie. Social democraþii n-au avut aproape niciodatã surprize prea mari în zona Vãii Jiului, iar acum cã toþi sunt în

PSD, cu excepþia lui Tiberiu Iacob Ridzi, am vrut sã aflãm ºi pãrerea lor oficialã.

Primarul Nicolae Dunca, membru PSD ºi primar al singurului oraº din România care a intrat în insolvenþã, nici nu vrea sã audã de traseism, cã doar face casã bunã acum cu consilierii. „Eu nu am de gând sã migrez la alt partid. Nici colegii mei, aleºii locali din Aninoasa. Probabil sunt doritori din alte partide care sunt mai micuþe ºi care vor dori sã vinã la noi, cã ei au partide mai micuþe. Aºteptãm sã vedem textul ordonanþei. Nu mã gândesc nici sã îl iau pe viceprimar, care e în PNL, pentru cã este un partid prea mic ºi nu ne avantajeazã cu nimic.

5, sau 6 oameni cât are PNL la Aninoasa, nu ridicã ºtacheta în PSD”, a spus Nicolae Dunca, sigur pe PSD.

Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, nu este strãin de traseismul politic, cã tot a fost mâna dreaptã

a lui Dan Voculescu, dupã care a fugit la PDL, iar acum face casã bunã cu PSD, dar recunoaºte cã nu a schimbat regulile jocului în timpul jocului. „Cred cã nu este corect sã pleci în timpul mandatului, dar probabil cã sunt primari care nu au ce face, nu au o strategie pe care vor sã o dezvolte ºi atunci, vor trece independenþi. Noi,

PSD, nu vom accepta migrarea primarilor direct, în acest an.

Probabil, pe parcursul anilor da, dar acum nu e corect sã vinã direct la noi cã nu au fost votaþi pe listele noastre”, a declarat Gheorghe Ile, primarul PSD din Vulcan, care a glumit spunând cã „tocmai pe mine mã întrebaþi, care am fost pe la toþi?”.

Tiberiu Iacob Ridzi este singurul primar aflat în opoziþie acum, fiind membru PDL, dar ºi singurul care nu se gândeºte sã plece. „Nu am sã plec. Aici este o discuþie mai largã legatã

de aceastã Ordonanþã, vis a vis de lege ºi ce a fost când s-a fãcut aceastã lege cu migraþia primarilor, acum câþiva ani. Într-un fel, sigur cã aceastã ordonanþã dã posibilitatea aleºilor locali sã treacã la o altã

Laurenþiu Nistor, exact aceeaºi pe care am depus-o ºi la Ministerul Energiei. I-am spus cã mina Petrila poate funcþiona pânã în 2017, la fel ca minele aflate pe închideri, prin fondurile naþionale alocate pentru închideri mine. Fiind la masa prezidiului, domnului director general al SNÎM, Aurel Anghel, i s-a spus ’sã te apuci sã faci documentaþia pentru mina Petrila aºa cum ai fãcut-o ºi pe cea pentru pensionari’.

Laurenþiu Nistor a întrebat: poþi face asta?

Directorul general ºi-a luat angajamentul în faþa celor din prezidiu ºi a întregii sãli cã va face tot ce depinde de societate în acest sens” – a declarat Cãtãlin

Cenuºe, preºedintele Sindicatului ”Orizonturi Noi” al minei Petrila.

Acesta a confirmat cã este membru PSD, dar cã la locul de muncã nu se face politicã ºi cã nu este de acord cu unele persoane din PSD, în sensul atitudinii ºi lipsei de responsabilitate.

Colegii de minã ºi partid au spus cã este vorba ºi de Gheorghe Bobar, preºedintele PSD Petrila, pentru cã

formaþiune politicã decât cea pe listele cãreia au fost aleºi, dar depinde de fiecare în parte”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, care a rãmas în PDL, dupã ce ºi-a dat demisia din toate funcþiile de conducere ale partidului.

Primarul din Lupeni, Cornel Resmeriþã este singurul care nu a migrat niciodatã din PSD ºi e clar cã nu va pleca nici acum, cã doar valul trage spre

partidul lui. Este o Ordonanþã de Guvern, pe care nu pot sã o comentez, dar pentru mine nu are nicio valoare, pentru cã nu am fost niciodatã de acord sã plec dintr-o parte în cealaltã. Cred cã atunci când candidezi pentru un partid, trebuie sã duci acel mandat pânã la capãt în acelaºi partid”, a spus Cornel Resmeriþã, primarul PSD din Lupeni.

Nici Dãnuþ Buhãescu, primarul de la Uricani, nu este strãin de migraþia politicã, dar acum spune cã valul nu îi este potrivnic ºi nici nu are cum. Totuºi, Buhãescu pune totul pe seama egalitãþii între primari ºi parlamentari. „Cred cã s-a avut în vedere faptul cã PNL-ul care a devenit PD-L, practic fosta alianþã DA, nu corespunde cu ce au votat cetãþenii. Asta cred cã a fost punctul de plecare, dar, dacã avem în vedere cã parlamentarii au dreptul sã migreze de la un

a fost rugat sã treacã pe ordinea de zi a conferinþei ºi problema mina Petrila, lucru pe care nu l-a fãcut deºi se ºtie cã doar o decizie politicã poate schimba soarta minei.

Minerii care au fost scoºi din sistem prin pensionare, pe acelaºi program de închideri, au povestit cã la petrecerea datã cu aceastã ocazie de sindicatul condus de Cãtãlin Cenuºã, vineri 29 august, au primit diplome de merit pentru munca depusã la mina Petrila, cã le-a vorbit primarul oraºului Ilie Pãducel, dar ºi cã li s-a atras atenþia cã Gheorghe Bobar nu a fost invitat cu acelaºi scop... Se pare cã mina Petrila este una din puþinele ”insule” care nu stau în poziþie de drepþi în faþa controversatului preºedinte PSD de la Petrila.

Ileana FIRÞULESCU

partid la altul ºi o avem ca exemplu pe Elena Udrea, care a plecat de la PD-L la PMP, dupã ce cã ºi aºa a fost pe la toate partidele. ªi atunci, de ce sã nu fim egali? Ori toþi aleºii au aceeaºi lege, ori e inadmisibil sã permiþi parlamentarilor ºi primarilor nu”, a spus Dãnuþ Buhãescu, primarul PSD din Valea Jiului.

Miºcãrile din primãrii nu vor afecta, se pare, ºi Valea Jiului, iar primarii de aici sunt mai mult ca siguri pe electoratul ce mereu a votat social-democraþia.

Diana MITRACHE

8 Politicã

”

Da, sâmbãtã, am înaintat în plen documentaþia domnului Laurenþiu Nistor, exact aceeaºi pe care am depus-o ºi la Ministerul Energiei. I-am spus cã mina Petrila poate funcþiona pânã în 2017, la fel ca minele aflate pe închideri, prin fondurile naþionale alocate pentru închideri mine.

Fiind la masa prezidiului, domnului director general al SNÎM, Aurel Anghel, i s-a spus ’sã te apuci sã faci documentaþia pentru mina Petrila aºa cum ai fãcut-o ºi pe cea pentru pensionari’. Laurenþiu Nistor a întrebat: poþi face asta? Directorul general ºi-a luat angajamentul în faþa celor din prezidiu ºi a întregii sãli cã va face tot ce depinde de societate în acest sens” – Cãtãlin Cenuºe, preºedintele Sindicatului ”Orizonturi Noi” al minei Petrila.

Sâmbãta trecutã a fost plinã pentru organizaþiile PSD din Valea Jiului. Petrila, Petroºani, Uricani, Aninoasa, au avut conferinþele ºi adunãrile generale, cu participarea conducerii judeþene, pentru a vota susþinerea candidatului la preºedenþia României, Victor Ponta.

Cu aceastã ocazie fiecare organizaþie ºi-a

T

Politicã 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Septembrie 2014

Sarcinã de partid: Aurel Anghel, directorul SNÎM, va susþine prelungirea activitãþii minei Petrila

dat votul, dar ºi-a spus ºi pãrerea privind funcþionarea internã, ºi-a ”strigat” nemulþumirile, dar s-au ºi cerut decizii politice.

Seria conferinþelor de sâmbãtã a început cu Petrila, numit ºi ”oraºul Bobar” - pentru cã în calitatea sa de preºedinte al organizaþiei orãºeneºti a PSD, ”taie ºi spânzurã” pe la

instituþii, dar mai ales la mina Lonea. Cu aceastã ocazie, sindicatul ”Orizonturi Noi” al minei Petrila, respectiv liderul acestuia Cãtãlin Cenuºe, a înmânat

deputatului ºi preºedintelui PSD Hunedoara, Laurenþiu Nistor, documentaþia pentru prelungirea activitãþii minei Petrila, explicând implicaþiile socio-economice.

Cenuºe a precizat cã acest lucru se poate face fãrã fonduri suplimentare. Se cunoaºte lipsa de implicare din partea conducerii Societãþii Naþionale de

Închideri Mine, ba mai mult, în declaraþiile publice ale directorului Aurel Anghel a lãsat sã se înþeleagã cã s-a cam sãturat sã i se cearã prelungirea activitãþii

minei Petrila, dar nimeni nu vine cu soluþii. Alþii, printre care ºi foºti directori ai exploatãrii miniere, spun cã dimpotrivã soluþii existã doar trebuie preluate.

Sâmbãtã dimineaþa, la Petrila, directorul general al SNÎM, Aurel Anghel a primit sarcinã pe linie de partid sã întocmeascã documentaþia ce-i revine societãþii, aºa cum a fãcut-o ºi pe cea cu privire la prelungirea gratuitãþilor pentru pesionarii minieri, iar rezolvarea este pe cale sã se materializeze.

Cãtãlin Cenuºe a confirmat faptul cã Laurenþiu Nistor l-a determinat pe Aurel Anghel sã promitã cã va face tot ce tine de societate pentru ca mina Petrila sã-ºi continue activitatea dincolo de anul 2015. ”Da, sâmbãtã, am înaintat în plen documentaþia domnului

Sã fie schimbare, dar sã o ºtim ºi noi

raseismul legiferat, mai nou, de Guvernul României i-a pus pe primari pe gânduri, însã, cei din Valea Jiului spun cã nu au de gând sã plece în urmãtoarele zile. Asta ºi pentru cã deja toþi ºi-au aºezat apele din timp ºi traseismul politic l-au practicat mereu, ca sã rãmânã valabil dictonul „Pleacã ai noºtri, vin ai noºtri”, dar nu în timpul mandatului.

Valea Jiului este aproape roºie ºi primarii, care au mai trecut dintr-o barcã în alta, sunt acum acolo unde trebuie. Social democraþii n-au avut aproape niciodatã surprize prea mari în zona Vãii Jiului, iar acum cã toþi sunt în

PSD, cu excepþia lui Tiberiu Iacob Ridzi, am vrut sã aflãm ºi pãrerea lor oficialã.

Primarul Nicolae Dunca, membru PSD ºi primar al singurului oraº din România care a intrat în insolvenþã, nici nu vrea sã audã de traseism, cã doar face casã bunã acum cu consilierii. „Eu nu am de gând sã migrez la alt partid. Nici colegii mei, aleºii locali din Aninoasa. Probabil sunt doritori din alte partide care sunt mai micuþe ºi care vor dori sã vinã la noi, cã ei au partide mai micuþe. Aºteptãm sã vedem textul ordonanþei. Nu mã gândesc nici sã îl iau pe viceprimar, care e în PNL, pentru cã este un partid prea mic ºi nu ne avantajeazã cu nimic.

5, sau 6 oameni cât are PNL la Aninoasa, nu ridicã ºtacheta în PSD”, a spus Nicolae Dunca, sigur pe PSD.

Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, nu este strãin de traseismul politic, cã tot a fost mâna dreaptã

a lui Dan Voculescu, dupã care a fugit la PDL, iar acum face casã bunã cu PSD, dar recunoaºte cã nu a schimbat regulile jocului în timpul jocului. „Cred cã nu este corect sã pleci în timpul mandatului, dar probabil cã sunt primari care nu au ce face, nu au o strategie pe care vor sã o dezvolte ºi atunci, vor trece independenþi. Noi,

PSD, nu vom accepta migrarea primarilor direct, în acest an.

Probabil, pe parcursul anilor da, dar acum nu e corect sã vinã direct la noi cã nu au fost votaþi pe listele noastre”, a declarat Gheorghe Ile, primarul PSD din Vulcan, care a glumit spunând cã „tocmai pe mine mã întrebaþi, care am fost pe la toþi?”.

Tiberiu Iacob Ridzi este singurul primar aflat în opoziþie acum, fiind membru PDL, dar ºi singurul care nu se gândeºte sã plece. „Nu am sã plec. Aici este o discuþie mai largã legatã

de aceastã Ordonanþã, vis a vis de lege ºi ce a fost când s-a fãcut aceastã lege cu migraþia primarilor, acum câþiva ani. Într-un fel, sigur cã aceastã ordonanþã dã posibilitatea aleºilor locali sã treacã la o altã

Laurenþiu Nistor, exact aceeaºi pe care am depus-o ºi la Ministerul Energiei. I-am spus cã mina Petrila poate funcþiona pânã în 2017, la fel ca minele aflate pe închideri, prin fondurile naþionale alocate pentru închideri mine. Fiind la masa prezidiului, domnului director general al SNÎM, Aurel Anghel, i s-a spus ’sã te apuci sã faci documentaþia pentru mina Petrila aºa cum ai fãcut-o ºi pe cea pentru pensionari’.

Laurenþiu Nistor a întrebat: poþi face asta?

Directorul general ºi-a luat angajamentul în faþa celor din prezidiu ºi a întregii sãli cã va face tot ce depinde de societate în acest sens” – a declarat Cãtãlin

Cenuºe, preºedintele Sindicatului ”Orizonturi Noi” al minei Petrila.

Acesta a confirmat cã este membru PSD, dar cã la locul de muncã nu se face politicã ºi cã nu este de acord cu unele persoane din PSD, în sensul atitudinii ºi lipsei de responsabilitate.

Colegii de minã ºi partid au spus cã este vorba ºi de Gheorghe Bobar, preºedintele PSD Petrila, pentru cã

formaþiune politicã decât cea pe listele cãreia au fost aleºi, dar depinde de fiecare în parte”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, care a rãmas în PDL, dupã ce ºi-a dat demisia din toate funcþiile de conducere ale partidului.

Primarul din Lupeni, Cornel Resmeriþã este singurul care nu a migrat niciodatã din PSD ºi e clar cã nu va pleca nici acum, cã doar valul trage spre

partidul lui. Este o Ordonanþã de Guvern, pe care nu pot sã o comentez, dar pentru mine nu are nicio valoare, pentru cã nu am fost niciodatã de acord sã plec dintr-o parte în cealaltã. Cred cã atunci când candidezi pentru un partid, trebuie sã duci acel mandat pânã la capãt în acelaºi partid”, a spus Cornel Resmeriþã, primarul PSD din Lupeni.

Nici Dãnuþ Buhãescu, primarul de la Uricani, nu este strãin de migraþia politicã, dar acum spune cã valul nu îi este potrivnic ºi nici nu are cum. Totuºi, Buhãescu pune totul pe seama egalitãþii între primari ºi parlamentari. „Cred cã s-a avut în vedere faptul cã PNL-ul care a devenit PD-L, practic fosta alianþã DA, nu corespunde cu ce au votat cetãþenii. Asta cred cã a fost punctul de plecare, dar, dacã avem în vedere cã parlamentarii au dreptul sã migreze de la un

a fost rugat sã treacã pe ordinea de zi a conferinþei ºi problema mina Petrila, lucru pe care nu l-a fãcut deºi se ºtie cã doar o decizie politicã poate schimba soarta minei.

Minerii care au fost scoºi din sistem prin pensionare, pe acelaºi program de închideri, au povestit cã la petrecerea datã cu aceastã ocazie de sindicatul condus de Cãtãlin Cenuºã, vineri 29 august, au primit diplome de merit pentru munca depusã la mina Petrila, cã le-a vorbit primarul oraºului Ilie Pãducel, dar ºi cã li s-a atras atenþia cã Gheorghe Bobar nu a fost invitat cu acelaºi scop... Se pare cã mina Petrila este una din puþinele ”insule” care nu stau în poziþie de drepþi în faþa controversatului preºedinte PSD de la Petrila.

Ileana FIRÞULESCU

partid la altul ºi o avem ca exemplu pe Elena Udrea, care a plecat de la PD-L la PMP, dupã ce cã ºi aºa a fost pe la toate partidele. ªi atunci, de ce sã nu fim egali? Ori toþi aleºii au aceeaºi lege, ori e inadmisibil sã permiþi parlamentarilor ºi primarilor nu”, a spus Dãnuþ Buhãescu, primarul PSD din Valea Jiului.

Miºcãrile din primãrii nu vor afecta, se pare, ºi Valea Jiului, iar primarii de aici sunt mai mult ca siguri pe electoratul ce mereu a votat social-democraþia.

Diana MITRACHE

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Septembrie 2014

Din cauza calamitãþilor,

CJH achiziþioneazã servicii de refacere a drumurilor afectate

C

onsolidare de drumuri. Consiliul judeþean are în administrare o paletã largã de imobile în care îºi desfãºoarã activitatea instituþii publice din sfera asistenþei medicale de specialitate, a asistenþei sociale, a salvãrilor montane, a administraþiei publice, a muzeelor/siturilor arheologice, a artei dramatice.

De asemenea, are în administrare întreaga reþea de drumuri judeþene care însumeazã 1450 km.

Anual sunt alocate sume importante de bani, pentru repararea, întreþinerea ºi modernizarea acestor bunuri.

Pentru a estima costul lucrãrilor ºi natura lor necesarã elaborarea unor documentaþii tehnico-economice la faza studiu de fezabilitate care sã respecte prevederile Hotãrârii Guvernului României nr.28/2008 privind aprobarea conþinutuluicadru al documentaþiei tehni-

co-economice aferente investiþiilor publice, precum ºi a structurii ºi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiþii ºi lucrãri de intervenþii. În anul 2014, din cauza fenomenelor hidrometeorologice periculoase petrecute, au fost calamitate o serie întreagã de drumuri

judeþene, poduri, podeþe, ziduri de sprijin.În acestã situaþie se aflã ºi drumul judeþean DJ 668A: Strei Sângiorgiu (DJ 668)Chitid-Boºorod-LuncaniAlun-Târsa-Costeºti (DJ705A) unde au fot afectate 5 poduri, pentru înlãturarea efectelor calamitãþilor este necesarã achiziþionarea unei documentaþii tehnico-economice la faza studiu de fezabilitate pentru obiectivul de investiþii ”Refacere poduri calamitate pe DJ 668A”.

“Achiziþionarea ºi/sau elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate ºi a altor studii aferente obiectivelor de investiþii se pot

realiza cu aprobarea consiliului judeþean.

Datoritã fenomenelor meteorologice periculoase petrecute în acest an o serie întreagã de drumuri judeþene au fost afectate de scurgerile de pe versanþi sau creºterea excesivã a debitului unor cursuri de apã. În aceastã situaþie se aflã ºi drumul judeþean DJ 668A:Strei Sângiorgiu (DJ 668) Chitid-Boºorod Luncani-Alun - Târsa Costeºti (DJ705A), pe traseul cãruia în urma calamitãþilor, au fost afectate 5 poduri. Cele 5 poduri se aflã pe raza administrativã a comunei Boºorod, care traverseazã Valea Alunului. În urma expertizãrii podurilor de la km 16+000, km16+200,

km16+800, km17+400 ºi km18+500, s-a constatat cã acestea nu mai prezintã siguranþã pentru circulaþia autovehiculelor fiind necesarã înlocuirea acestora cu poduri noi. În acest scop este necesarã achiziþionarea unei documentaþii tehnico economice la faza studiu de fezabilitate pentru obiectivul de investiþii ”Refacere poduri calamitate pe DJ 668A”, la elaborarea acestuia respectându-se prevederile Hotãrârii Guvernului României nr.28/2008 privind aprobarea conþinutuluicadru al documentaþiei tehnico-economice aferente investiþiilor publice, precum ºi a structurii ºi metodologiei de elaborare a

devizului general pentru obiective de investiþii ºi lucrãri de intervenþii.

Procedura de achiziþie a acestei documentaþii va fi efectuatã în conformitate cu prevederile Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului României nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziþie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice ºi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare”, se aratã în docuemntele CJH. Elaborarea documentaþiei tehnico-economice, va fi fãcutã de cãtre persoane autorizate, selecþionate prin proceduri de achiziþie publicã, în conformitate cu prevederile Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului României nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziþie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice ºi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Monika BACIU

22,27% promovabilitatea la B a c a l a u r e a t

levii hunedoreni nu prea au E învãþat nici pentru

sesiunea de toamnã.

Judeþul Hunedoara se înscrie în procentul naþional de promovare al Bacalaureatului de toamnã, dar care este mai mare faþã de sesiunea de toamnã a anului 2013.

Nici mãcar o treime din candidaþii care au dat

bacalaureatul în sesiunea de toamnã nu au promovat. În judeþul nostru, cea mai mare medie finalã a fost 8,8 ºi a fost obþinutã de o elevã din Deva.

Profesorii spun, însã, cã procentul celor care au luat examenul maturitãþii este totuºi mai mare decât anul trecut. „Dintre cei 1.854 de candidaþi prezenþi, 257 au promovat examenul de bacalaureat în aceastã sesiune, ceea ce reprezintã

un procent de 22,27%. La nivelul Judeþului Hunedoara, procentul de promovare este mult superior celui din aceeaºi sesiune a anului ºcolar trecut”, a declarat Raluca Manea, purtãtor de cuvânt IªJ Hunedoara.

La sesiunea de toamnã din anul 2013, doar 21,5% dintre candidaþi au promovat examenul. Totuºi, ºi anul acesta, profesorii s-au plâns cã au venit degeaba în cursul verii sã facã meditaþii

cu elevii care au picat, iar rezultatele s-au vãzut.

Lista finalã a absolvenþilor care au promovat examenul de Bacalaureat în acest an

va fi afiºatã în 4 septembrie, dupã ce vor fi rezolvate eventualele contestaþii.

Diana MITRACHE

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Septembrie 2014 onducerea Complexului C Energetic

Hunedoara a semnat cu partenerii chinezi retehnologizarea Termocentralei Mintia. Liderul PSD Hunedoara anunþase luna trecutã, cã va fi semnat acordul cu partenerii chinezi pânã la data de 10 septembrie.

Chinezii investesc la Mintia. Contractul a fost perfectat Mintia a fost perfectat, investitorii fiind chinezii de la compania China National Electric Engineering

Construction Corporation.

Contractul are valoarea de aproximativ 271 milioane

dolari, iar negocieriole cu partae chinezã se poartã de luni de zile.

Contractul a fost perfectat cu prilejul vizitei

Contractul pentru modernizarea Grupului 4 ºi realizarea instalaþiilor de desulfurare de la grupurile 3 ºi 4 de la termocentrala

Plãþile compensatorii, acordate preferenþial de guvernanþi

P

lãþile compensatorii pentru salariaþii din cadrul companiilor energetice sunt acordate preferenþial sau trunchiat. În timp ce pentru unii legea este mumã, pentru angajaþii Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului aceaºi lege este ciumã.

Deputatul de Valea Jiului Monica Iacob-Ridzi a depus o întrebare parlamentarã, adresatã Departamentului pentru Energie din cadrul Ministerului Economie, prin care atenþioneazã responsabilii din domeniul Energiei cã adoptarea ordonanþei de urgenþã privind acordarea de salarii compensatorii pentru personalul unor societãþi ºi companii energetice din România la care se aplicã restructurãri de personal, este incompletã. În lista societãþilor vizate nu este inclusã ºi Societatea Naþionalã pentru Închideri Mine Valea Jiului. „Dintr-o analizã succintã a aces-

tei liste, am observat cã pe aceasta figureazã societãþi comerciale din domeniul energetic din Valea Jiului care nu mai au, în prezent, nici un angajat, fiind în stare de faliment ºi lichidare judiciarã, în cazul cãrora aplicarea prevederilor ordonanþei este tardivã. În schimb, din listã nu face parte, spre exemplu, Societatea Naþionalã pentru Închideri Mine Valea Jiului (SNIMVJ), companie a cãrei principalã responsabilitate este chiar derularea unui program de închidere a minelor neviabile din Valea Jiului, unde lucreazã câteva mii de salariaþi care, potrivit prevederilor din negocierile cu Comisia Europeanã, îºi vor pierde locurile de

muncã pânã la finele anului 2018. De altfel, chiar în aceste zile, peste 250 de salariaþi de la subunitãþile acestei societãþi, respectiv de la minele Petrila, Paroºeni ºi Uricani, au fost disponiblizaþi”, explicã Monica Iacob-Ridzi.

Aceasta mai spune cã, inclusiv activitatea din cadrul Complexului Energetic Hunedoara presupune nefericita posibilitate a adoptãrii, la un moment dat, a unui program de restructurare ºi disponibilizare. „Personal, sunt împotriva adoptãrii unor astfel de mãsuri care conduc la concedierea salariaþilor din minerit ºi energie, dar în acelaºi timp, consider cã orice discuþie legatã de o astfel de

situaþie nu trebuie pornitã fãrã a avea deja pregãtite soluþii concrete ºi eficiente de protecþie socialã pentru personalul afectat de eventualele mãsuri de disponibilizare”, mai aratã, în document, deputatul Monica Iacob-Ridzi.

Parlamentarul îi solicitã ministrului delegat pentru Energie, Rãzvan Nicolescu, lãmuriri cu privire la intenþiile Guvernului în legãturã cu companiile energetice din Valea Jiului, în ceea ce priveºte protecþia socialã a salariaþilor afectaþi de mãsurile de reorganizare ale acestora.

Car men COSMAN-PREDA

în China a premierul Victor Ponta, dar cu semnarea contarctului a fost însãrcinat directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Aurel Niculescu, ºi preºedintele Consiliului Naþional de Administraþie China National Electric Engineering Corporation, Xin Chunsheng.

De precizat cã cã de realizarea investiþiilor depinde vitiorul Termocentralei Mintia, care a depãºit termenle de conformare la condiþiile de mediu impuse de Uniunea Europeanã.

Conducerea CEH sperã ca lucrãrile efective pentru modernizare sã înceapã pânã la finele anului curent.

C

urtaþi ºi pentru partea minierã În cadrul unei întâlniri a premierului Victor Ponta cu oameni de afaceri chinezi, ministrul Economiei, Constantin Niþã, i-a invitat pe

investitorii chinezi sã se orienteze, pe cât posibil, ºi cãtre industria extractivã minierã, mai ales în domeniul modernizãrii minelor, pentru modernizarea ºi crearea unor structuri de producþie moderne în prelucrarea cuprului precum ºi privind metale neferoase.

Pentru retehnologizarea activitãþii miniere ar fi nevoie de utilaje de aproximativ 60 de milioane de euro. În acest caz au existat discuþii avansate cu polonezii de la consorþiul Kopex - Famur, care au fost ºi singurii participanþi la licitaþia organiozatã de CEH ºi, iniþial, au fost declaraþi eligibili.

Numai cã licitaþia a fost anulatã, pentru cã polonezii nu au depus oferta financiarã.

Pentru retehnologizarea minelor viabile – Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni -este nevoie de complexe mecanizate, combine de înaintare în cãrbune, în steril, dar ºi staþii de degazare.

Car men COSMAN-PREDA

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Septembrie 2014

Temperaturi în scãdere treptatã, în perioada 1- 14 septembrie; probabilitatea de apariþie a averselor creºte în a doua sãptãmânã

R

egimul termic diurn va marca o scãdere treptatã în urmãtoarele douã sãptãmâni (1-14 septembrie), iar probabilitatea de apariþie a averselor va fi mai ridicatã în a doua sãptãmânã a intervalului, potrivit Administraþiei Naþionale de Meteorologie (ANM). În Transilvania, temperaturile maxime, de 26...27 de grade, din primele douã zile ale intervalului de prognozã, vor scãdea cu aproximativ 2 grade, astfel încât, între 3 ºi 8 septembrie se vor menþine relativ constante, în jurul valorii medii de 25 de grade.

Ulterior, rãcirea uºoarã a vremii va continua, iar între 12 ºi 14 septembrie mediile maximelor nu vor mai depãºi 21 de grade Celsius.

Temperaturile minime vor marca o creºtere, de la 10 la 13 grade, între 1-4 septembrie, apoi vor scãdea uºor ºi se vor menþine în jurul unei medii de 11 grade pânã pe 10 septembrie,

pentru ca în ultimele zile sã coboare din nou, spre 8 grade la sfârºitul perioadei de prognozã.

Probabilitatea de apariþie a averselor va fi mai ridicatã pe 3 septembrie ºi, din nou, între 8 ºi 10 septembrie. În restul intervalului de prognozã vor fi ploi trecãtoare, slabe cantitativ. În Moldova, media maximelor termice va fi de 26...27 de grade între 1-4 septembrie, apoi temperaturile vor scãdea spre valori medii de 24-25 de grade între 5 ºi 9 septembrie. În ultimele zile ale intervalului de prognozã, tendinþa de rãcire va continua ºi, dupã 11 septembrie, maximele diurne nu vor mai depãºi, în

medie, 22 de grade Celsius.

Spre finalul celor douã sãptãmâni de prognozã valorile nocturne vor coborî spre o medie termicã de

aproximativ 10 grade.

Probabilitatea de ploaie va fi local mai ridicatã pe data de 3 septembrie ºi, din nou, dupã 9 septembrie. În restul intervalului de prognozã doar cu totul izolat vor fi condiþii sã plouã slab.

A început numãrãtoarea inversã!

Temperaturile maxime vor scãdea treptat, în Oltenia, de la o valoare medie de 28 de grade pe data de 2 septembrie, spre 24 de grade între 4 ºi 6 septembrie. O uºoarã încãlzire, cu aproximativ 2 grade, va avea loc între 7 ºi 9 septembrie, pentru ca

apoi sã se manifeste o tendinþã de rãcire treptatã, care va determina, la sfârºitul intervalului de prognozã, valori medii de 22 de grade Celsius.

Probabilitatea pentru averse va fi mai mare între

3 ºi 5 septembrie ºi, din nou, în jurul datei de 9 septembrie, iar în rest doar izolat vor fi condiþii pentru ploi trecãtoare.

La munte, în primele trei zile ale intervalului de prognozã, temperatura aerului va avea valori medii de aproximativ 18 grade ziua ºi 9...10 grade noaptea, iar în intervalul 4 10 septembrie se vor înregistra temperaturi diurne de 16 grade ºi nocturne de 8...

9 grade. În ultimele zile ale perioadei de prognozã, regimul termic va marca o nouã scãdere, spre valori maxime de 14 grade ºi minime de 5 grade, în medie.

Averse pe arii mai extinse ºi izolat mai importante cantitativ se vor semnala pe 3 septembrie, dar ºi în intervalul 7-10 septembrie. În rest vor fi ploi locale, de scurtã duratã.

AGERPRES

Preþuri reduse în staþiunile balneare

Care sunt ofertele speciale în perioada 15 septembrie - 15 decembrie

rganizaþia Patronalã a Turismului Balnear lanseazã o serie de programe cu preþuri reduse, prin care turiºtii se pot caza cu 330O 540 de lei timp de ºase nopþi, cu mic dejun sau douã mese pe zi într-o

staþiune balnearã sau pot sta zece zile, cu toate mesele incluse, plãtind între 710 lei ºi 830 lei.

Sâmbãtã 13 septembrie, de la ora 18:00 vã aºteptãm la primul spectacol din cadrul stagiunii 2014-2015.

PREMIERA spectacolului „PRAGUL ALBASTRU” de Ion D. Sîrbu, regia artisticã Cristian Ioan

Ofertele din aceste programe sunt valabile pentru intervalul 15 septembrie - 15 decembrie.

Programul "O sãptãmânã de refacere" presupune ºase nopþi de cazare ºi douã proceduri pe zi ºi costã 330 de lei de persoanã la douã stele, cu mic dejun, ºi 470 de lei cu douã mese pe zi, iar la trei stele preþul urcã la 360 de lei, doar cu masa de dimineaþã ºi la 540 de lei cu demipensiune. Prin programul "Decada balnearã", turistul va trebui sã plãteascã pentru un sejur de zece zile, cu toate mesele incluse ºi douã proceduri de tratament pe zi, 710 lei la douã stele ºi 830 de lei la trei stele. Un alt program, "Hai la bãi!", cu cinci nopþi de cazare cu pensi-

une completã ºi douã proceduri/zi, costã 625 de lei la douã stele ºi 750 de lei la trei stele.

"Wellness balnear", cel de-al patrulea program special, presupune trei nopþi de cazare, douã zile de demi-pensiune, o masã festivã, acces la piscine, saunã ºi salã de sport, douã proceduri tip wellness (masaj sau ºedinþã de întreþinere facialã/cosmeticã) este disponibil cu 625 de lei

de persoanã pentru hotelurile de douã stele ºi cu 650 de lei de persoanã pentru patru stele.

La program participã hoteluri din staþiunile Amara, Bãile Felix, Bãile Herculane, Bãile Tuºnad, Bãile Olãneºti, Buziaº, Cãlimãneºti-Cãciulata, Covasna, Eforie Nord, Lacu Sãrat, Moneasa, Sângeorz-Bãi, Sinaia, Saturn, Slãnic Moldova, Stâna de Vale, Turda ºi Vatra Dornei.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Septembrie 2014

În ”Centrul de vacanþã” de la Sîntãmãria Orlea, elevii au urmat ”cursuri de joacã” în limba francezã

P

este 30 de elevi de la ªcoala Gimnazialã Sîntãmãria Orlea au avut posibilitatea, în aceastã varã, sã înveþe sau sã îºi aprofundeze cunoºtinþele de limba francezã prin joc.

Datoritã proiectului ”Centre de vacanþã”, elevii au fost implicaþi în activitãþi de educaþie nonformalã, efectuate preponderent în aer liber, având ca scop familiarizarea cu limba francezã. Activitãþile au fost desfãºurate sub îndrumarea a doi

animatori francezi (Tanguy Le Mestre ºi Orlane Enard) ºi a trei animatori români (Dorel Oneasã, Ema Balintoni ºi Rãzvan Mituca), alãturi de

coordonatorii la nivelul ºcolii, prof. Liliana Farcaºiu, prof. Ancuþa Hibais ºi prof.

Ludovica Marica.

Timp de douã sãptãmâni, în perioada

Luna Septembrie

CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS:

Ciorbã a la greq de pui Ciorbã de burtã Ciorbã de periºoare Ciorbã de vãcuþã Ciorbã de fasole cu afumãturã Felul doi, la alegere, din felurile de mai jos + salatã & desert:

z z z z z

LUNI: - Ciocãnele cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã - Iahnie de fasole cu costiþã - Cotlet de porc cu sos de usturoi ºi piure de cartofi - Ceafã la grãtar cu cartofi aurii MARÞI: - Gulaº unguresc cu gãluºte - Spaghetti cu mazãre ºi bacon - Ruladã de porc cu spanac ºi brînzã ºi garniturã de cartofi pai

- Ficãþei de pui cu piure de cartofi MIERCURI: - Tochiturã ardeleneascã cu piure de cartofi - Friptura þigãneasca ºi orez cu legume - Rulada din piept de pui cu mozzarella ºi cartofi pai - ªniþel pui pane cu cartofi þãrãneºti JOI: - Ostropel de pui cu mãmãliguþa - Chifteluþe marinate cu piure de cartofi - Varza a la Cluj cu cîrnaþi - Piept de pui dulce-acriºor cu orez VINERI: - Ciulama de pui cu smîntîna ºi mãmãliguþa - Paprikas unguresc cu pipote de pui ºi cartofi în chimen - Ceafa de porc la grãtar cu cartofi pai - Paste cu pui aromat

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

7 – 22 august, elevii au învãþat diverse jocuri pe stadion, în curtea ºcolii, au pictat, au învãþat sã realizeze afiºe ºi au fãcut excursii în Geoparc, la Casa Dinozaurilor Pitici, la Casa Vulcanilor ºi la Bretea Românã, alãturi de elevi de la alte ºcoli din Þara Haþegului.

”Am gãzduit cu mare plãcere ºi în acest an activitãþile <<Centrului de vacanþã>>. Încã din anul 2001, de când a început acest proiect, elevii de la ªcoala Gimnazialã Sîntãmãria Orlea aºteaptã cu nerãbdare aceste cursuri la care participã cu mare plãcere, mai ales cã unii dintre ei nu au posibilitatea sã îºi petreacã vacanþa în altã parte. Activitãþile de aici le dau posibilitatea sã înveþe limba francezã, dar ºi sã împãrtãºeascã impresii ºi amintiri plãcute despre vacanþã cu ceilalþi colegi, la începerea ºcolii.

De altfel, impactul activitãþilor asupra elevilor este mare, astfel cã o parte dintre participanþii la ediþiile trecute au ales sã

devinã la rândul lor animatori ºi sã se întoarcã aici ca sã le ofere din experienþa lor colegilor mai mici”, afirmã prof. Liliana Farcaºiu, directorul ªcolii Gimnaziale Sîntãmãria Orlea ºi coordonator al proiectului. ”<Centrul de vacanþã> de la Sîntãmãria Orlea s-a derulat foarte bine ºi îl aºteptãm cu nerãbdare pe cel de anul viitor.

Copiii au fost foarte mulþumiþi, dovadã fiind ºi numãrul mare al celor care au venit la activitãþile noastre, comparativ cu anul 2013”, apreciazã Ema Balintoni, animator.

Proiectul este derulat în cadrul ”Comisiei de animaþie – Tineri cetãþeni” a Asociaþiei Quimper – Sântãmãria Orlea – Pays de Haþeg (QSOPH) ºi este finanþat de Asociaþia QSOPH ºi Primãria comunei Sîntãmãria Orlea.

14 Program & Horoscop

10:20 Biziday 11:00 Teleshopping 11:30 Nocturne 12:20 România în 5 minute 12:30 Lumea ºi noi 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 18:10 Interes general 18:40 România în 5 minute 18:50 Clubul celor care muncesc în România 19:00 Meteo 19:10 Aºa-i românul!

10:30 11:15 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 16:30 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:30 23:00

10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Teleshopping Trãsniþii din Queens Teleshopping Focus Totul se plãteºte Focus Walker, poliþist texan Focus Râzi ºi câºtigi Vrei sã fii milionar? În cãutarea unui erou Trãsniþii Click!

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Evenimentul Zilei Talk B1 ªtirile B1 Talk B1 Evenimentul Zilei ªtirile B1 Butonul de panicã Bunã seara, România Butonul de panicã Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Septembrie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Surogate 22:30 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Ingredientele dragostei 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Ursul Jack 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Grãdiniþa lu’ tãticu’ 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Terra Nova

21 martie *** 20 aprilie Se pare cã sunteþi nemulþumit de tot ce se petrece în jur ºi vã ieºiþi uºor din fire. Nu exageraþi ºi controlaþi-vã reacþiile. Evitaþi discuþiile aprinse cu persoana iubitã!

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Minciuna Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 12:30 13:30 16:00 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping B.D. în acþiune ªtirea zilei ªtirile Kanal D Trãdarea WOWbiz

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal European 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Digi Sport Special 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport 0:00 Rezumat Italia

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Se pare cã astãzi aveþi un spirit critic ieºit din comun ºi aveþi tendinþa sã faceþi o tragedie din orice mãrunþiº. Dupã-amiazã începeþi sã vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie în interes personal.

Reuºiþi sã vã liniºtiþi abia spre searã.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dimineata se pare cã reuºiþi sã vã dezamãgiþi un prieten apropiat. Sunteþi predispus la gafe. Nu îi cãutaþi nod în papurã partenerului de viaþã. Ar fi bine sã ascultaþi o persoanã mai în vârstã din familie, chiar dacã nu vã convine ce spune.

10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã 12:00 Pastila Vouã 12:15 Baronii 12:45 Clipuri 13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã 14:30 Teleshopping 14:45 Sã v-amintiþi Duminica...

18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Fugarul

21

23 iulie *** 22 august Aveþi tendinþa de a deveni prea insistent cu cei din jur ºi chiar sâcâitor. Neînþelegerile cu un prieten apropiat vã pun pe gânduri. Întrebaþi-vã dacã nu cumva exageraþi!

S-ar putea sã fiþi neliniºtit din cauza unor probleme financiare minore. Nu este cazul sã vã faceþi probleme. Dupã-amiazã, o rudã apropiatã vã împrumutã o sumã importantã sau vã propune o colaborare de pe urma cãreia puteþi câºtiga bine.

23 august *** 22 septembrie Se pare cã acordaþi prea multã importanþã unor probleme mãrunte ºi cã sunteþi tentat sã exageraþi. Încercaþi sã vã detaºaþi!

Grijile nejustificate ar putea sã vã afecteze sãnãtatea. Ar fi bine sã vã relaxaþi. Dacã vi se oferã ocazia sã ieºiþi în aer liber.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Faceþi câteva drumuri scurte, în care reuºiþi sã îmbinaþi interesele profesionale cu cele personale.

S-ar putea, însã, ca partenerul de viaþã sã nu fie de acord sã cumpãraþi un obiect de valoare.

Din cauza oboselii, este posibil sã fiþi din cale afarã de nervos ºi sã vã controlaþi cu mare greutate. Nu este exclus sã vã certaþi cu cei din jur. Stãpâniþi-vã agresivitatea, ca sã nu vã faceþi duºmani.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Aveþi tendinþa sã vã enervaþi fãrã motiv, ceea ce vã poate pune în situaþii neplãcute. Evitaþi activitãþile sociale ºi afacerile, pentru cã aveþi prea puþine ºanse de reuºitã. Pãstraþi-vã calmul!

Se pare cã aveþi dificultãþi de concentrare. Nu vã ocupaþi de mai multe lucruri în acelaºi timp, pentru cã riscaþi sã aveþi surprize neplãcute. Limitaþi-vã la activitãþi de rutinã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Un prieten vã redã buna dispoziþie ºi optimismul propunându-vã o colaborare. Terminaþi ce aþi început ºi nu neglijaþi problemele familiale. Ascultãþi cu rãbdare propunerile partenerului de viaþã!

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa sunteþi predispus la exagerãri. O discuþie banalã cu un coleg de serviciu poate sã degenereze într-o ceartã serioasã.

Puteþi evita divergenþele dacã nu încercaþi sã vã impuneþi punctul de vedere.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Septembrie 2014

La INSEMEX a început evaluarea

I

NSEMEX Petroºani trece, în aceste zile, printr-o evaluare a institututului de cercetare în vederea clasificãrii. Certificatul de clasificare este necesar în vederea obþinerii finanþãrii necesare pentru proiectele de cercetare.

Cea mai înaltã treptã de clasificare, pe care ºi-o doresc cercetãtorii din Valea Jiului, este A plus. “În perioada 1 – 2 septembrie este efectuatã evaluarea institutului în vederea clasificãrii. Vor fi analizate performanþele ºtiinþifice, cele manageriale, perspectivele de viitor, angrenarea tinerilor cercetãtori în proiectele majore de cercetare sau modul de formare profesionalã a acestora. În

funcþie de clasificarea pe care o vom primi va fi efectuatã ºi finanþarea de la bugetul de stat. Noi ne dorim sã intrãm în posesia A plus, cea mai înaltã treaptã de clasificare.

O nouã operaþiune de reclasificare ar urma sã se facã peste 5 ani”, a declarat Artur Gãman, director general INCD – INSEMEX Petroºani.

Evaluarea instituþiei, în vederea clasificãrii, este efectuatã de cãtre

Minerii, cei mai noi ºomeri

le oferã doar indemnizaþia de ºomaj. Nu ºi alte ajutoare bãneºti. „Dacã în anii anteriori, minerii disponibilizaþi care intrau în ºomaj mai primeau ºi niºte bani din partea AJOFM Hunedoara, în 2014, acest ajutor financiar nu mai este acordat. În afarã de indemnizaþia de ºomaj ei mai pot beneficia, gratuit, doar de unele cursuri de recalificare profesionalã. La acestea, oamenii pot opta sã participe sau nu, þinând cont de faptul cã mulþi dintre ei vor intra în pensie înainte de a se termina cele 12 luni în care primesc indemnizaþia de ºomaj”, a mai spus Judith Babþan.

Minerii, sau mai exact spus „foºtii mineri” care vor fi luaþi în evidenþã pentru a încasa ajutorul de ºomaj vor primi pânã la 650 de lei, lunar, timp de un an de zile.

Mir cea NISTOR

C

u începere de luni, 1 septembrie, o nouã tranºã de mineri a ajuns la agenþiile locale pentru ocuparea forþei de muncã din Valea Jiului pentru a fi luaþi în evidenþã în vederea primirii indemnizaþiei de ºomaj.

la noi, pânã în data de 9 septembrie, vor primi primul ajutor de ºomaj în data de 16 octombrie”, a declarat Judith Babþan, ºef Agenþia Localã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Petroºani. În acest an, minerilor disponibilizaþi, Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã

Dintre cei aproape 350 de mineri puºi pe liber de cãtre Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului, circa 100 se vor transforma în ºomeri. „Pe 1 septembrie au venit deja primii foºti mineri pentru a fi luaþi în evidenþã ºi pentru a li se deschide dreptul la indemnizaþia de ºomaj. Ei vor fi ºomeri pânã atunci când îºi vor putea întocmi actele de pensionare. Cei care vin sã se înregistreze

ANUNÞ PUBLIC SC GEOSOND SRL cu sediul în Timisoara, str. Memorandumului, nr.14, jud. Timiº, telefon/fax: +40356101020, anunþã publicul asupra restricþionãrii circulaþiei în perioada 02.09.2014-05.09.2014 pe str. Dãrãneºti din Municipiul Petroºani, la km 134+557 ºi km 134+698 ca urmare a efectuãrii unor lucrãri de execuþie foraje în zonã.

specialiºti din þarã dar ºi din cadrul Uniunii Europene. “La evaluarea instituþiei noastre participã 3 observatori din cadrul Ministerului Educaþiei Naþionale ºi Cercetãrii, respectiv Ministerului Economiei dar ºi 5 profesori universitari din þãri componente ale Uniunii Europene. Aceºtia sunt din Belgia, Olanda, Polonia, Franþa ºi Suedia”, a mai precizat Artur Gãman.

Rezultatele evaluãrii Institutului Naþional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã din Petroºani vor fi comunicate dupã data de 3 septembrie.

Mir cea NISTOR

STIMAÞI CLIENTI În perioada 1 - 3 septembrie 2014 Laboratorul de metrologie al S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani îºi întrerupe activitatea de verificare metrologicã a contoarelor de apã rece în vederea autorizãrii.

Va mulþumim pentru înþelegere.

Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani''

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet.

Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Septembrie 2014

”Niºte mâncãtori de cãcat m-au anunþat cã vor fi aici, dar nu vãd pe nici unul...”

A

cþiunea umanitarã – spectacol folk pentru salvarea vieþii Marianei Goguþã, din Petroºani, care a avut loc sãptãmâna trecutã la Lupeni, s-a încheiat cu succes.

Proteza de reconstrucþie în valoare de 44.500 ron a fost achiziþionatã, iar Mariana a plecat la Cluj, pentru greaua operaþie. Doar un ”ºefuþ” politic local a umbrit ”înomenirea”...

Ileana FIRÞULESCU Joia trecutã, la Valahia Pub, din Lupeni, a avut loc ”articularea omeniei” prin spectacolul folk cu scop caritabil, pentru strângere de fonduri în vederea achiziþionãrii unei proteze de recostrucþie, din titan, pentru ca Mariana Goguþã, din Petroºani, sã poatã trãi. Aceasta a fost diagnosticatã cu cancer osos...

Sala mare a locaþiei a fost plinã de oameni care au vrut sã ajute, de toate coloraturile politice, dar mai ales au fost tineri. Au existat ºi invitaþi care nu au putut participa, dar au trimis ajutorul...

Au concertat Cãtãlin Stepa ºi Florentin Budea, care au luat foarte în serios momentul ajutând chiar la organizare, la primirea de oaspeþi ºi ”au cântat Dumnezeieºte”, iar proprietarul localului, Zanet Stelian, a oferit celor prezenþi cafeau, vinul ºi gustãrile.

Ionuþ Drãgotesc, directorul general al Mondo TV&FM Valea Jiului, a prezentat cazul, dar spusele sale au miºcat inimi, au fãcut sã curgã lacrimi, au fãcut sã se nascã speranþa, au arãtat cum e cu omenia ºi cu cei ce-i adunã Cel de Sus: chitara Tatianei Stepa, rãpusã ºi ea de

vremurile de astãzi, stãm ascunºi dupã perdele ºi trãim ºi iubim pe facebook.

Aici este o articulare a omeniei... Nu doresc nimãnui sã treacã

aici, dar nu vãd pe nici unul... Vreau sã vã spun cã dincolo de bisturiul vestitului dr.

Lucaciu, este rugãciunea ºi Dumnezeu...”

– a spus printre multe

pragul Institutului de Oncologie. Acolo dispare funcþia ºi politica, dispare ºi lãcomia ºi setea de a fi ºef pentru cã este vorba de viaþa ta pe pãmânt. Un astfel de caz te demoleazã sau te schimbã radical...

Niºte mâncãtori de cãcat m-au sunat, dupã ce am anunþat evenimentul acesta, ºi mi-au spus cã vor fi

altele Ionuþ Drãgotesc.

Acesta i-a înmânat ºoþului Marianei Goguþã, prezent la eveniment, o icoanã a Sfântului Nectarie din Eghina, cunoscut ca ”vindecãtorul de cancer”, cel care a murit el însuºi de un cancer de prostatã... ªi pentru cã pe tricoul purtat de Ionuþ Drãgotesc scria ”NU închideþi mineritul”, ca o prelungire a acestor spuse, dar ºi pentru cã trãim pe aceste meleaguri, Cãtãlin Stepa a deschis spectacolul cu Imnul Minerilor.

De precizat cã de la anunþarea evenimentului ºi dupã desfãºurarea acestuia, au curs donaþiile, iar Mariana Goguþã a putut achiziþiona proteza necesarã ºi a ºi plecat cãtre Cluj pentru operaþie.

Dar, cu aceastã

cancer, trona scena, fiul ei care înþelege ce înseamnã ºi cum te poate dãrâma o asemenea boalã care þi-a furat pe cel mai drag om, apoi chiar Ionuþ, care la rândul sãu a luptat cu boala care o ameninþa pe cea mai dragã fiinþã a sa. Au fost prezente ºi

femei care fuseserã operate suspectate fiind de acelaºi cancer, mame ºi taþi de copii plecaþi de pe aceastã lume din aceeaºi cauzã, dar ºi mulþi oameni sãnãtoºi la trup ºi frumoºi la suflet... ”Pentru mine sunteþi OAMENI înainte de a fi spectatori, pentru cã de regulã, în

ocazie a ieºit la ivealã ºi lipsa calitãþii umane. Un lider de partid de la Petroºani ºi-a sancþionat verbal membrii care au fost prezenþi la acþiunea umanitarã, precizând cã au fost ”în cuibul PDL”.

Doar atât a putut înþelege respectivul din gestul de ajutorare a atâtor oameni. Vorba aceluiaºi Ionuþ Drãgotesc: ”cancerul nu are carnet de partid!” Noroc cã au spãlat aceastã ruºine ºefii judeþeni ai respectivului ”ºefuþ” local ºi au fãcut donaþii în cadrul conferinþei politice, de sâmbãtã, de la Petroºani.