CVJ NR. 674, MIERCURI 13 AUGUST 2014

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 674

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 13 August 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

De 12 ani

Echipamente de 21 de milioane de dolari zac nefolosite în curtea Termocentralei Mintia

Cioban muºcat de urs în Retezat >>> PAGINA A 3-A

Reprezentanþii POS Mediu au analizat stadiul lucrãrilor ApaServ

>>> PAGINA A 4-A

Bijuterii arhitecturale, ruine actuale >>> PAGINA A 5-A

Petroºaniul, la fel ca þara – mor mulþi, se nasc puþini >>> PAGINA A 6-A

”Deputatul Resmeriþã nu are concurenþã în partid, d-aia îºi impune oamenii” >>> PAGINA A 7-A

Contractul defectuos cu polonezii clatinã scaunele directorilor CEH >>> PAGINILE 8-9

Deschideri la o minã pe închidere

>>> PAGINA A 11-A

Demersuri pentru gratuitãþile pensionarilor

>>> PAGINA A 11-A

E

chipamente de producþie ruseascã în valoare de 21 de milioane de dolari, zac nefolosite în curtea Termocentralei Mintia. Echipamentele au fost cumpãrate în perioada Guvernului Nãstase, pentru retehnologizarea grupului IV energetic, dar investiþia a fost ulterior blocatã. Oficialii Complexului Energetic Hunedoara vor sã foloseascã echipamentele vechi de 12 ani în actualul proiect de retehnologizare a grupului energetic nr. 4. >>> PAGINILE 8-9

Festivalul Drumeþii Montane un real succes >>> PAGINA A 12-A

Bucureºtenii cuceresc Parângul

>>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 August2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 August 2014

Cioban muºcat de urs în Retezat

U

n bãrbat de 54 de ani, cioban la o stânã în zona de Vest a Vãii Jiului a fost muºcat noaptea trecutã de un urs. Omul a scãpat cu viaþã, dar a fost transportat cu un elicopter SMURD la spitalul din Tîrgu Mureº, pentru îngrijiri medicale.

Diana MITRACHE

Ciobanul are mai multe leziuni, dar este stabil ºi a reuºit sã sune la 112, dupã ce a fost atacat de un urs. Omul dormea la stânã, învelit într-o blanã de oaie ºi aºa a cãzut victimã ursului.

Animalul l-a muºcat ºi i-a provocat mai multe rãni. Totul s-a întâmplat luni, puþin dupã miezul nopþii, iar omul a reuºit sã cearã ajutor în jurul orei 1,32, marþi dimineaþã. Timp de mai multe ore, salvamontiºtii ºi jandarmii au urcat spre stâna

din zona Zãnoaga, ajungând la om, abia dimineaþã, dar era

deja stabilizat de o echipã de salvamontiºti din zona respectivã. „Având în vedere

ªi-a tâlhãrit prietenul de pahar

T

rei tineri cu vârste cuprinse între 18 ºi 31 de ani riscã sã ajungã dupã gratii, dupã ce l-au tâlhãrit pe un bãrbat cu care au bãut împreunã la un bar ºi l-au abandonat pe un deal din apropierea municipiului Deva.

Poliþia Municipiului Deva a fost sesizatã telefonic de cãtre un tânãr în vârstã de 29 ani, din comuna Certeju de Sus, cu privire la faptul cã a fost victima unei

infracþiuni de tâlhãrie, comisã în zona Dealului 700 din municipiul Deva.

Potrivit purtãtorului de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu, echipa operativã care a efectuat cercetãrile a stabilit faptul cã partea vãtãmatã a solicitat un taximetru pentru a se deplasa la domiciliu de la un bar situat pe

bulevardul 22 Decembrie în Deva. În taximetru au urcat alþi trei tineri – prieteni ai victimei - doi din municipiul din Deva, în vârstã de 27 ºi, respectiv, 18 de ani,

ºi un altul în vârstã de 31 de ani, din Petroºani, care au solicitat ca, în drum cãtre destinaþia finalã sã fi conduºi ºi aceºtia, la domiciliile lor.

Odatã ajunºi într-o izolatã de la periferia municipiului Deva, cei trei „tovarãºi de pahar” l-au obligat pe tânãr sã coboare din taxi ºi l-au deposedat, prin violenþã, de un

telefon mobil ºi de suma de 920 lei, dupã care l-au abandonat.

Poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale Deva au luat mãsura reþinerii celor trei suspecþi dar ºi a taximetristului care i-a transportat (acuzat de complicitate la comiterea infracþiunii de tâlhãrie), aceºtia urmând sã fie prezentaþi astãzi magistraþilor Judecãtoriei Deva cu propunere de arestare preventivã.

Pentru a nu deveni victime ale infracþiunii de tâlhãrie, poliþiºtii recomandã sã mãsuri de precauþie mai ales când se circulã noaptea, la ore târzii, pe strãzi pustii sau neiluminate; nu afiºaþi în mod ostentativ bijuterii sau alte bunuri de valoare, telefoanele mobile ori sume mari de bani ºi evitaþi pe cât posibil compania unor persoane aflate sub influenþa alcoolului ; dacã sunteþi victima unei agresiuni, încercaþi sã reþineþi cât mai multe dintre semnalmentele suspectului ºi anunþaþi de îndatã poliþia; sporiþi astfel ºansele de identificare, prindere ºi pedepsire a agresorului.

topografia locului ºi faptul cã este o zonã greu accesibilã, în jurul orei 9,00 echipele de salvatori

la Zãnoaga. Nu avem toate informaþiile.

Cert este cã s-a cerut o echipã medicalã aeropurtatã de la Târgu Mureº, pentru ca victima sã fie transportã pentru îngrijiri medicale, la o unitate specializatã”, a spus Dan Terteci, director al Cancelariei Prefectului judeþului Hunedoara.

Acesta nu este primul incident de acest fel din Valea Jiului. În septembrie 2013, un alt bãrbat a fost sfâºiat de un urs în zona munþilor Parâng, în propria gospodãrie aflatã la poalele muntelui.

Ciobanul de 54 de ani, care a fost atacat noaptea trecutã va fi supus mai multor intervenþii, dupã ce va ajunge la spitalul din Tîrgu Mureº.

au ajuns acolo.

Din fericire, dacã putem spune aºa, la momentul la care au sosit, victima era stabilã, conºtientã ºi se pare cã a primit primul ajutor din partea echipelor Salvamont care se aflau la refugiul de

Hoþ de mic

U

n minor în vârstã de 16 ani din comuna Brãniºca a intrat în atenþia poliþiei dupã ce a fost identificat ca fiind autorul unui furt dintr-un bar.

Mai exact, poliþiºtii Secþiei de Poliþie Ruralã Ilia au fost sesizaþi de cãtre o femeie în vârstã de 33 de ani, din comuna Dobra, cu privire la faptul cã, în timp ce se afla în incinta unui bar din comuna Ilia, i-a fost sustrasã o borsetã în care se afla actul de identitate, bunuri personale ºi suma de 50

de euro. În urma cercetãrilor efectuate, poliþiºtii au identificat

prezumtivul autor al furtului, un minor în vârstã de 16 ani, din comuna Brãniºca, iar bunurile sustrase au fost recuperate integral ºi predate pãrþii vãtãmate. În cauzã

s-a întocmit dosar penal pentru sãvârºirea infracþiunii de furt calificat.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 August 2014

Reprezentanþii POS Mediu au analizat stadiul lucrãrilor ApaServ

L

ucrãrile de extindere a reþelelor de apã ºi canalizare din Valea Jiului, un proiect derulat de ApaServ Valea Jiului SA cu fonduri europene, se apropie cu paºi repezi de final. O comisie a POS Mediu din cadrul Ministerului Mediului s-a aflat la Petroºani unde a fost analizat stadiul lucrãrilor. Progresul fizic al lucrãrilor este de peste 80%.

Monika BACIU Conducerea ApaServ Valea Jiului a avut o întâlnire cu reprezentanþii POS Mediu din cadrul Ministerului Mediului. În cadrul întrevederii sa realiza analiza proiectelor derulate pânã acum de societatea de apã, iar aceasta este fruntaºã la nivel naþional în ceea ce priveºte atragerea fondurilor

europene.

“Prezent la noi la analiza activitãþii ºi a proiectului este directorul general POSMEDIU din cadrul Minitserului Mediului este Ciprian Ghioc.

Am fãcut cu UIP-ul de la noi ºi ceilalþi colegi o analizã în derularea proiectului fiindcã România se aflã în urmã cu absorbþia fondurilor europene. Noi stãm foarte bine, proiectul, progresul

fizic este undeva la 84%, anul viitor va fi gata. Progresul financiar este de 54%, dar nu din cauza noastrã pentru cã noi avem bani numai cã constructorii nu ºi-au fãcut toate deconturile. Noi suntem printre cei mai buni din þarã.

Sãptãmânã viitoare vom încheia contractul la asistenþa tehnicã, la partea a doua a proiectului, lucru care ne avantajeazã fiindcã

bani pentru partea a doua sunt mai puþini faþã de cum s-au preconizat ºi atunci, primul venit e primul servit. Avem asistenþa tehnicã care are rolul de a afce studii de fezabilitate ºi de a face caietele de sarcini la toate lucrãrile care le vom scoate”, a declarat Costel Avram,

Programatorii ºi confecþionerii, cele mai cãutate meserii pe piaþa din România

P

este 14.600 de locuri de muncã sunt disponibile, luni, la nivel naþional, cele mai multe în Bucureºti ºi în judeþele Prahova ºi Cluj, iar cei mai cãutaþi sunt programatorii ºi confecþionerii, potrivit Agenþiei Naþionale pentru Ocuparea Forþei de Muncã.

Pentru persoanele cu studii superioare sunt oferite 1012 locuri de muncã pe urmãtoarele posturi: programator, inginer mecanic, referent, inginer nave, inginer de sistem software, inginer producþie, analist, inginer con-

strucþii civile, industriale ºi agricole, specialist marketing, medic specialist.

Pentru persoanele cu studii medii, profesionale ºi lucrãtori necalificaþi sunt disponibile 13.682 locuri de muncã, pentru urmãtoarele

posturi: muncitor necalificat în industria confecþiilor, confecþioner-asamblor articole din textile, muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor, lucrãtor comercial,

operator confecþioner industrial îmbrãcãminte din þesãturi, tricotaje, materiale sintetice, confecþioner cablaje auto, vânzãtor, ºofer autocamion/maºinã de mare tonaj, casier.

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI!

la G la O z În intervalul 09.09.2014 – 12.09.2014 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la P la Z

Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente semestrului I 2014 se vor efectua eºalonat, dupã cum urmeazã:

Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani).

z În intervalul 26.08.2014 – 29.08.2014 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la A la F z În intervalul 02.09.2014 – 05.09.2014 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de

Pensionarii care nu se prezintã pentru ridicarea plãþilor cuvenite în intervalul stabilit, îºi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul 15.09.2014 – 31.10.2014.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului”

directorul general al SC ApaServ Valea Jiului.

Mai mult decât atât, Avram spune cã sãptãmâna viitoare se va semna contractul de finanþare pentru partea a doua a proiectului de extindere ºi reabilitare a reþelelor de apã ºi canalizare. În partea a doua se prevede reabilitarea a 44 km canalizare, 3 captãri, 26 de kilometri de aducþiuni, reabilitarea a 2 staþii de tratare, precum ºi reabilitarea a 64 de kilometri reþele de distribuþie.

Valoarea totalã a lucrãrilor fiind de 67 de milioane de euro.

“Toatã lumea se plânge cã nu are bani, noi avem bani, important este ca ºi constructorul sã îºi facã lucrãrile pentru ca apoi sã nu vinã la

mine organismele de control sã mã sancþioneze pe mine cã ei nu îºi fac treaba.

Nu voi da drumul pânã ce actele nu sunt în regulã. Am fãcut o analizã pe total contract avem undeva la 2 milioane de euro economii care trebuie duºi la bugetul statului a venit o reglementare dacã avem banii aceºtia încercãm sã gãsim acele lucrãri care pot fi gata pânã anul viitor 31 decembrie 2015 sã fie ultima platã”, a mai sublinat Avram.

Progresul financiar este mai mic decât progresul fizic din cauzã cei care au executat lucrãrile nu au venit pentru deconturi, iar în al doilea rând trebuie menþionat cã pe fondurile europene birocraþia este foarte mare.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 August 2014

Bijuterii arhitecturale, ruine actuale A

mintiri despre epoca de aur. Doar câteva clãdiri care mai aduc aminte de fosta colonie Ianza mai pot fi zãrite în centrul municipiului Petroºani. Toate aceste care odinioarã erau bijuterii arhitecturale acum au ajuns ruine. Clãdirile nu sunt în proprietatea municipalitãþii, astfel cã oficialii primãriei nu pot face decât sã înºtiinþeze proprietarul de pericolul pe care îl reprezintã edificiile.

“Unele dintre aceste imobile prezintã deficienþe dar acestea pot intra în atribuþiile primãriei doar atunci cînd sunt în proprietatea noastrã.

Ele sunt în proprietate

privatã ºi putem sã intervenim în sensul de a atrage atenþia proprietarului dacã apar unele evenimente nedorite pentru cetãþenii care locuiesc pe acea stradã. Dacã

se prãbuºeºte tencuiala sau existã probleme la acoperiº atunci sesizam proprietarul pentru a îndepãrta orice risc sau evenimente nedorite pentru cetãþenii oraºului”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani.

Colonia Ianza este una dintre cele mai

Niciun arhitect nu vrea postul de la Petroºani rimãria Petroºani are prins în organigrama un P post de arhitect ºef. Conform

reglementãrilor în vigoare toate administraþiile locale ar trebui sã aibã o astfel de persoanã care sã vegheze asupra modului de construcþie. Deºi la Petroºani acest post este cuprins în organigramã, nicio persoanã nu a fost interesatã.

Totul se datoreazã salariilor mici din administraþia publicã.

“Acest post a fost cuprins în organigrama Primãriei municipiului Petroºani pentru cã legislaþia în vigoare ne obligã sã înfiinþãm aceastã funcþie a arhitectului ºef.

Funcþia nu a fost scoasã la concurs pentru cã aproape 4

ani au fost blocate posturi încã de pe vremea când premier era domnul Boc. Nu ºi-a manifestat intenþia nimeni de a veni pe acest post pentru cã necesitã o pregãtire specialã, iar arhitecþii au societãþi de proiectare. La noi nu ar putea câºtiga mai mult de 1800 de lei net. Cred cã va fi foarte greu sã ocupãm aceastã funcþie în urmãtorii ani”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani.

Consilierii locali de la Petroºani au aprobat în cursul acestei sãptãmâni noua organigramã.

Conform noii ordonanþe de urgenþã au fost desfiinþate posturile vacante ºi a fost înfiinþat un post de arhitect ºef.

Monika BACIU

vechi din Valea Jiului.

Ea a fost construitã la începutul anilor 1900 de cãtre bogatul om de afaceri Vasile Ianza, de loc din Sarmizegetusa,

dar aºezat pe plaiurile Vãii Jiului. Vasile Ianza a fost mai întâi pretor ºi apoi prim pretor al plasei Petroºani ºi a fost chiar decorat cu Steaua României în Primul Rãzboi Mondial, pentru modul în care a asigurat aproizionarea Petrosaniului în cele vremuri tulburi. Dupã ce Transilvania a revenit României, Ianza a fost ºi primul prefect român de Hunedoara. Colonia Ianza se întindea, iniþial, de la podul de peste râul Maleia, unde este astãzi sediul Complexului Energetic Hunedoara, pânã la calea feratã, care despãrþea Colonia Ianza de prima colonie muncitoreascã, construitã de austroungari.Ulterior, jumãtate din aceastã

colonie a fost vîndutã ºi transformatã în Colonia Teodorescu, dupã numele celui care o achiziþionase, dar în 1956 statul roman a naþionalizat imobilele deþinute de familia lui Vasile Ianza. Zeci de ani, cele "14 apartamente" cum era trecut în decretul de naþionalizare, au fost locuite de chiriaºi, inclusiv Casa cu Turn, o bijuterie arhitectonicã, dar care nu se aflã pe lista clãdirilor de patrimoniu din România.

Dupã 1990, o parte din imobile au ajuns la urmaºii lui Vasile Ianza, iar celebra Casa cu Turn, alãturi de alte douã construcþii, a intrat în proprietatea strãnepotului lui, artistul plastic Cristian Ianza.

Monika BACIU

Formulare din primãrie, la un click distanþã

N

u ne mai trebuie decât un singur click ºi listãm absolut toate actele necesare atunci când avem nevoie de serviciile publice locale din primãrii. De miercuri, toate instituþiile sunt gata sã trimitã formularele unui site care ne va descurca atunci când avem nevoie.

Instituþiile publice sunt invitate sã îºi punã pe un singur site toate actele de care cetãþenii au nevoie la diverse birouri din instituþiile publice.

Practic, de miercuri începe încãrcarea formularelor necesare pentru fiecare serviciu în parte ºi orice om poate sã îºi listeze de acasã actele, fãrã sã mai batã pe la birouri. „Existã un act normativ, HG 1132/2013, privind înfiinþarea Agendei Digitale a României, o agenþie guvernamentalã, aflatã în subordinea Guvernului României, care obligã toate instituþiile publice ºi autoritãþile locale sã posteze pe un site, pus la dispoziþie de aceastã agenþie, modelele de cereri pe care cetãþenii ar trebui sã le descarce ºi sã le

completeze în vederea obþinerii serviciilor pe care le acordã”, a spus jr. Adrian Negoe, secretar Primãria Petroºani.

Serviciile din cadrul primãriei aveau deja

modele postate pe site-urile lor, iar din aceastã sãptãmânã le vor posta public ºi pe site-ul oficial www.eDirectgov.ro.

Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 August 2014

Petroºaniul, la fel ca þara – mor mulþi, se nasc puþini

Î

n luna iunie 2014, în þarã s-au nãscut 16.098 copii ºi au murit 19.284, iar la Petroºani au fost 44 de naºteri ºi 55 de decese. Dintre copiii nãscuþi la nivel naþional 1600 au murit la vârste de sub un an...

Lunã de lunã, cu mici excepþii, în Valea Jiului se înregistreazã mai multe decese decât naºteri. Mulþi au spus cã este firesc pentru cã în localitãþile dintre Jiuri economia moare, iar o parte importantã a populaþiei active a migrat spre zone cu oferte de

muncã ceva mai atractive, dar ºi spre cele patru zãri ale lumii devenid pribegi pentru un trai decent. Doar cã fenomenul scãderii populaþiei este valabil în toatã þara ºi este accentuat dacã se comparã datele.

Numãrul naºterilor creºte lunar, dar cel al deceselor nu se lasã ºi creºte ºi el... ªi în luna iunie 2014, Institutul Naþional de Statisticã, aratã cã s-au nãscut, la nivelul þãrii, 16.098 copii, ceea ce este

Trenuri suplimentate pentru sãrbãtoarea de Sfânta Maria

N

umãrul trenurilor CFR Cãlãtori aflate în circulaþie va fi suplimentat în week-endul de Sfânta Maria, respectiv în zilele de 15, 16 ºi 17 august, potrivit unui comunicat la CFR Cãlãtori.

Astfel, în zilele de 15, 16 ºi 17 august, douã trenuri vor circula suplimentar în programul Trenurile Soarelui, spre/dinspre Constanþa: Bucureºti Nord (07,50) - Constanþa (10,30) - InterRegio 12696-1; Constanþa (18,30) - Bucureºti Nord (21,10) - InterRegio 12695-2. „În perioada menþionatã, trenurile care pleacã din Timiºoara Nord cãtre Bucureºti Nord la ora 22,10, ºi din Bucureºti Nord cãtre Timiºoara Nord la ora 21,45, îºi vor prelungi ruta pânã la/de la Constanþa. Este vorba de garniturile: Timiºoara Nord (22,10) - Constanþa (10,30) - InterRegio 1696/12696-1; Constanþa (18,30) - Timiºoara Nord (07,02) - InterRegio 126952/1695”, scrie în comunicat. Pe 15 august vor circula suplimentar: spre/dinspre centrul de pelerinaj din Ardeal - Mãnãstirea Nicula: Cluj Napoca (11,54) - Gherla (12,50) Regio 13402; Gherla (13,20) - Ilva Micã (15,32) - Regio 13408; Gherla (13,35) - Bistriþa Nord (15,32) - Regio 13410; Dej Cãlãtori (13,00) - Cluj Napoca (14,35) - Regio 13403. De asemenea, vor circula suplimentar

spre/dinspre centrul de pelerinaj din Valea Jiului - Mãnãstirea Lainici: Craiova (14,15) - Filiaºi (15,13) - Petroºani (18,33) - Regio 2085; Petroºani (19,15 ) - Filiaºi (22,51) - Craiova (23,36) - Regio 2086; spre/ dinspre localitatea Cacica: Cacica (14,00) - Suceava (14,56) - Regio 13604; spre/ dinspre localitatea Piteºti: Piatra Olt (16,20) - Piteºti (18,43) - Regio 9476; Piteºti (19,32) - Piatra Olt (21,41) - Regio 9479. „În ziua de vineri, 15 august, unele trenuri de navetã locale nu vor circula, pasagerii având posibilitatea de a cãlãtori cu celelalte trenuri aflate în circulaþie pe rutele respective”, mai scrie în comunicatul CFR. Potrivit comunicatului, agenþiile de voiaj nu vor avea program de lucru cu publicul vineri, 15 august, în schimb vor funcþiona sâmbãtã ºi duminicã dupã programul normal.

foarte puþin. Dar sunt cu 894 mai mulþi decât în luna mai. Asta

în timp ce decesele înregistrate au fost de 19.284, ºi deºi sunt mai puþine ca în luna mai cu 1.619, tot sunt mult mai multe decât naºterile. De precizat cã dintre copiii nãscuþi ºi înregistraþi, vreo 1600 au murit la vârste de sub un an.

Astfel, sporul natural a fost negativ în luna iunie cu 3.186 persoane, un spor negativ mai mic, ce-i drept, decât luna mai, care a fost de 5.699.

Compartimentul de

Stare Civilã din cadrul Primãriei Petroºani aratã aceeaºi situaþie. În luna iunie s-au înregistrat 44 de naºteri ºi 55 de decese, spun reprezentanþii serviciului de la Petroºani.

Cât privesc cãsãtoriile la nivel naþional, ºi acestea sunt mai puþine decât în luna precedentã – 10.054, cu 666 mai puþine.

Divorþurile au fost ºi ele mai puþine – 2.201, cu 75 în minus decât în luna mai.

Ileana FIRÞULESCU

Atenþie la campaniile de consultaþii gratuite pentru afecþiunile oftalmologice România sunt anunþate Îtaþiindesgratuite campanii de consulpentru afecþiunile oftalmologice. Medicii atenþioneazã însã pacienþii asupra modului în care trebuie realizat un control oftalmologic corect ºi ce calificare trebuie sã aibã cei care realizeazã investigaþiile medicale.

Este important ca pacienþii sã ºtie care este calificarea celor care fac astfel de contracte ºi care este ierarhia profesionalã. Practic dupã absolvirea Facultãþii de Medicinã medicul mai urmeazã pe o perioadã de 4 sau 5 ani o specializare teoreticã ºi practicã, timp în care se numeºte rezident. La finalul acestei perioade va susþine un examen în faþa unei comisii universitare, care îi va da dreptul sã facã consultaþii de specialitate pe care poate cere onorariu. Medicul rezident nu are dreptul de a cere

onorariu pentru consultaþie, de obicei consultã pe parafã de optometrist. De aici sunt atât de mulþi „doctori din Cluj”, care consultã gratuit. Dupã 5 ani de practica ca si medic specialist, acesta poate susþine un examen cu o comisie universitara care ii va acorda gradul de medic primar, examenul de maturitate profesionala al unui medic. Optometristul este tehnicianul care poate prescrie ochelari dar nu are pregãtirea ºi competenþa sã constate ºi sã trateze patologia ocularã. De asemenea ar fi de preferat sã nu prescrie ochelari copiilor ºi tinerilor unde problemele sunt mai delicate.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 August 2014

”Deputatul Resmeriþã nu are concurenþã în partid, d-aia îºi impune oamenii”

R

epartizarea pe posturi a dascãlilor a fost încã un motiv de supãrare în PSD Valea Jiului. Social democraþii s-au împãrþit în tabere, iar preºedintele executiv al PSD filiala Hunedoara, om al Vãii Jiului, Cristian Resmeriþã, este în egalã mãsurã criticat ºi susþinut pentru cã-ºi impune oamenii ºi la Petroºani dând la o parte membrii PSD Petroºani, care nu au susþinere din lipsã de lider.

Supãrãri peste supãrãri rãzbat din interiorul PSD cu privire la modul de lucru ºi acþiune în legãturã cu membri ai partidului.

Aºa s-a întâmplat ºi la Ziua Minerului, când preºedintelui PSD Hunedoara, deputat Laurenþiu Nistor, i s-a reproºat cã nu-i pasã de membri sãi din zonã, cã deºi partidul se aflã la putere, ei se simt mai rãu ca în opoziþie ºi cã deputatul ºi preºedintele executiv al filialei judeþene, Cristian Resmeriþã, îºi impune oamenii chiar ºi la

Petroºani. Este vorba de funcþii în diverse instituþii ºi în învãþãmânt, pânã la simple posturi...

Ultimul pretext de nemulþumire a fost repartizarea pe posturi a dascãlilor, de la

începutul lunii august. În acest sens, a fost dat un exemplu de un ”banal” post de dascãl, dupã susþinerea examenului, a unui membru activ al PSD Petroºani, cãruia i s-au dat patru ore tocmai la Zam. Adicã nu câºtiga, cât cheltuia pe navetã, deºi în Valea Jiului existau posturi. Pe lângã acest caz s-au mai invocat posturi de

conducere la unitãþi de învãþãmânt, pentru care nu au fost luate în seamã rezultatele ºi profesionalismul unor dascãli, care de-a lungul carierei au avut ºansa sã obþinã rezultate de excepþie, spun o parte dintre

membri PSD Petroºani arãtând înspre preºedintele executiv al judeþenei de partid, om al Vãii Jiului.

O altã parte a membrilor social democraþi i-au luat apãrarea lui Cristian Resmeriþã

Agresarea jurnaliºtilor de cãtre SUSTINATORII ANTENA 3 -

Un atentat la adresa libertãþii de exprimare

I

ncidentele din data de 10 august 2014, în care mai mulþi ziariºti au fost agresaþi de susþinãtorii postului Antena 3, sunt un atentat la adresa libertãþii de exprimare, rod al unor campanii de inspiraþie totalitarã, de instigare la urã ºi violenþã.

Actualitate 7 într-un mod... autocritic: ”Când vom fi activi ºi vom avea rezultatele celor de la Lupeni, abia atunci putem ridica pretenþii.

Deocamdatã, noi nu existãm în plan public ºi politic. El (Cristian Resmeriþã – n.n.) este lider ºi îºi susþine oamenii, iar noi nu avem lider pentru cã deºi oamenii noºtri ºi-au depus dosarele, nu i-a susþinut nimeni.

Practic, Cristian Resmeriþã nu are concurenþã în partid, d-aia îºi impune oamenii. Cei câþiva, ai noºtri, au reuºit prin adevãrate lupte pe cont propriu”.

PSD nu este singurul partid în care se produc fragmentãri de acest gen. De când cu alianþa ACL, nici ceilaþi nu stau prea bine, dar motivele sunt altele, ce par cu adevãrat de luat în seamã.

Ileana FIRÞULESCU

Desfãºurate în dispreþul legii, dar cu girul ºi ocrotirea unor membri ai Consiliului Naþional al Audiovizualului, campaniile de publicitate politicã ilegalã, violenþa de limbaj ºi ameninþãrile proferate de câþiva realizatori ai emisiunilor Sinteza Zilei ºi În Gura Presei s-au transformat în agresiuni fizice sub privirile nepãsãtoare ale jandarmilor sau chiar cu complicitatea Jandarmeriei.

Solicitãm Ministerului Administraþiei ºi Internelor sã desfãºoare o anchetã privind lipsa de reacþie a Jandarmeriei faþã de agresarea jurnalistelor Ioana Moldoveanu (Vice.com), Mãdãlina Dicu (B1TV) ºi a ziaristului Cristian Dorombach (Realitatea TV).

Freedom House România Societatea Timiºoara

8 Minerit chipamente de producþie E ruseascã în valoare

de 21 de milioane de dolari, zac nefolosite în curtea Termocentralei Mintia.

Echipamentele au fost cumpãrate în perioada Guvernului Nãstase, pentru retehnologizarea grupului IV energetic, dar investiþia a fost ulterior blocatã.

Oficialii Complexului Energetic Hunedoara vor sã foloseascã echipamentele vechi de 12 ani în actualul proiect de retehnologizare a grupului energetic nr. 4. Au inclus aceastã prevedere chiar ºi în caietul de sarcini al licitaþiei, aºa cã, dacã negocierile pentru un credit furnizor purtate cu partea chinezã se vor concretiza, echipa-

De 12 ani

Echipamente de 21 de milioane de dolari zac nefolosite în curtea Termocentralei Mintia „au fost câteva tentative, dar nu s-au concretizat. La un moment dat am avut finanþare, dar nu s-a gãsit contractor general care sã accepte sumele noastre, iar ulterior nu am mai avut finanþare”. De fapt, lucrurile au stat în felul urmãtor: s-au cumpãrat echipamentele în valoare de 21 de milioane de dolari din Rusia, mai apoi proiectul s-a blocat, iar investiþia nu s-a realizat nici în zilele noastre. mentele ruseºti tot vor fi folosite. Utilajele au fost achiziþionate pentru - la vremea respectivã - un ipotetic program de retehnologizare, aflat

mai mult la nivel de studiu, de necesitate ºi nepus în practicã niciodatã. Directorul general al CEH, Aurel Niculescu, a declarat cã

gizãrii grupului energetic nr. 4 prin folosirea acestor echipamente, cã tot le au la îndemânã.

Numai cã au ieºit din garanþie în acest rãstimp, aºa cã ruºii vor veni sã le expetizeze pentru prelungirea termenului de garanþie.

„Cu siguranþã, echipamentele sunt bune, pentru cã ele au fost conservate. Avem certitudinea cã le putem folosi, dar ele au ieºit din garanþie. Vrem sã încheiem un nou contract cu furnizorul, sã asigure asistenþa tehnicã ºi sã reluãm garanþia.

Partea rusã doreºte, însã, sã facã înainte o expertizare a lor”, a mai spus Niculescu.

Î

n tratative cu chinezii

Petru retehnologizarea grupurilor energetice 3 ºi 4 ºi realizarea instalaþiei de desulfurare, CEH este în negocieri avansate cu

R

uºii vin sã expertizeze echipamentele

Reprezentaþii CEH vor sã reducã costurile necesare retehnolo-

compania China Nuclear Engineering Group Corporation.

Proiectul se va desfãºura în sistem de credit furnizor, adicã partea chinezã va asigura finanþarea, urmând ca ambursarea banilor sã se realizeze în 10 ani, cu o perioadã de graþie de trei ani, dupã cum au precizat oficialii CEH. Potrivit calculelor, proiectul are o valoare estimativã cuprinsã între 200 ºi 220 milioane de euro. De precizat cã cã de realizarea investiþiilor depinde vitiorul Termocentralei Mintia, care a depãºit termenele de conformare la condiþiile de mediu impuse de Uniunea Europeanã.

Conducerea CEH sperã ca lucrãrile efective pentru modernizare sã înceapã pânã la finele anului curent.

Car men COSMAN-PREDA

Îi sufocã „istoria”

Datoriile CEH majorate de vechile creanþe ale termocentralelor upã nici doi ani D de la înfiinþare, Complexul Energetic

Hunedoara se aflã deja în topul datornicilor la bugetul de stat, cu creanþe ce aproape ating un miliard de lei.

Minerit 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 August 2014

Cunoscãtorii din domeniu spun, însã, cã datoriile i-au ajuns din urmã pe oficialii CEH, pentru cã Guvernul a uitat de creanþele acumulate de Termoelectrica, respectiv Termocentralalele

Paroºeni ºi Mintia.

Dupã ce Compania Naþionalã a Huilei Petroºani a fost consideratã, ani în ºir, „gaura neagrã” a economiei româneºti, care aduna sume colosale la rubrica datoriilor, Complexul Energetic Hunedoara vine vertiginos din urmã, dovedindu-se un „demn” moºtenitor al defunctei CNH. În nici doar doi ani de la înfiinþare, Complexul Energetic Hunedoara a acumulat datorii în

valoare de aproape un miliard de lei. În perioada aprilie – iunie datoriile CEH cãtre bugetul de stat au crescut cu peste 8 milioane de lei, potrivit datelor oficiale ale Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã (ANAF). Cifrele indicã

faptul cã sumele restante au ajuns la suma de 97.377.018 lei, dobânzile ºi penalitãþile fiind în sumã de 76.709.959 lei. ªi mai sunt datorii ºi la bugetul de sãnãtate, bugetul asigurãrilor sociale sau ºomaj. În total, datoriile

CEH au fost calculate la peste 800 milioane de lei, iar exerciþiile financiare ale entitãþii energetice sunt negative an de an. Un blocaj financiar din care are toatã lumea de pierdut, dat fiind faptul cã ºi furnizorii sunt plãtiþi cu mari întârzieri.

T

rãiesc de pe o zi pe alta

Conducerea CEH a recunoscut cã trãieºte de pe o zi pe alta ºi cã are o situaþi financiarã extrm de grea, context în care s-a vorbit despre necesitatea aplicãrii unui program de restructurare ºi reorganizare ce include ºi concedieri de personal

pânã la finele acestui an.

Cunoscãtorii spun, însã, cã datoriile înregistrate de CEH vin ºi din urmã, în condiþiile în care, la înfiinþarea entitãþii energetice guvernanþii au uitat de creanþele termocentralelor. Astfel, aproximativ 260 de milioane de lei ar veni de la Termoelectrica-adicã Termocentrala Paroºeni ºi Termocentrala Mintia, care nu au fost ºterse de cei care au înfiinþat CEH, iar alte 80 de milioane de lei din datoria totalã reprezintã credite contractate de Termocentrala Mintia.

Car men COSMAN-PREDA

Contractul defectuos cu polonezii clatinã scaunele directorilor CEH

D

upã ce au negociat luni în ºir cu polonezii pentru retehnologizarea unitãþilor miniere, pentru ca la final sã fie obligaþi de lege sã anuleze licitaþia, directorii Complexului Energetic Hunedoara riscã sã îºi piardã fotoliile. Reprezentanþii Sindicatului “Muntele” i-au cerut ministrului Energiei, Rãzvan Nicolescu, demiterea conducerii.

Sindicaliºtii considerã cã întreaga conducere a CEH trebuie demisã pentru salvarea societãþii energetice din judeþul Hunedoara care are aproape 6.600 de angajaþi. „Anularea licitaþiei pentru echipamentul minier este o dovadã clarã a lipsei de profesionalism. Este inadmisibil, dupã opt luni, sã anulezi o licitaþie despre care aveai semnale încã de la început cã nu este în regulã. Administraþia a fãcut regulile jocului, administraþia le-a încãlcat ºi apoi a anulat totul ca ºi cum timpul ar fi stat în loc, în aceastã perioadã.

Nu a fost interesatã nici mãcar de prejudiciile pe care le-a creat.

Investiþia era indispensabilã atât pentru oameni, cât ºi pentru situaþia economicã a societãþii. De aceea, îi cerem ministrului Energiei, Rãzvan Nicolescu, sã demitã conducerea CEH pentru cã nu a îndeplinit un punct din planul managerial ºi propus, ºi gestionat de aceastã echipã.

Acþiunile echipei manageriale contravin interesului societãþii”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Tot in cauza actului managerial defectuos, Sindicatul Muntele a cerut, în urmã cu o sãptãmânã, conducerii CEH sã îºi depunã mandatele, de onoare, numai cã niciunul dintre ºefii minerilor ºi energeticienilor nu ºi-a scris pânã acum demisia.

L

icitaþie anulatã

Reamintim cã Divizia Minierã din cadrul CEH a organizat, în luna ianuarie 2014, o licitaþie pentru

achiziþionarea de echipament minier necesar retehnologizãrii celor patru unitãþi miniere din cadrul societãþii.

Investiþia de 349.017.487 de lei, valoare fãrã TVA, urma sã reducã atât costul de producþie al cãrbunelui, cât ºi cel al energiei produse de CEH. Polonezii de la consorþiul Kopex Famur, au fost ºi singurii participanþi ºi au fost declaraþi eligibili, deºi nu au prezentat oferta financiarã, obligatorie pe lângã cea tehnicã. Cei de la CEH sperau cã oficialii Autoritãþii Naþionale pentru Reglementarea ºi Monitorizarea Achiziþiilor Publice îi vor lãsa sã se strecoare pe lângã lege ºi sã meargã mai departe, dar nu a fost aºa.

Rãspunsul ANRMAP a fost defavorabil, iar licitaþia a fost anulatã dupã luni de negocieri între pãrþi ºi amânãri de termene, cu vizite deopotrivã în Valea Jiului ºi Polonia. În toatã aceastã prioadã, polonezii de la Kopex au promis cã vor depune ºi oferta financiarã, dar nu s-au conformat cerinþelor stricte din caietul de sarcini, iar ANRMAP a blocat continuarea procedurii tocmai din acest motiv.

Car men COSMAN-PREDA

8 Minerit chipamente de producþie E ruseascã în valoare

de 21 de milioane de dolari, zac nefolosite în curtea Termocentralei Mintia.

Echipamentele au fost cumpãrate în perioada Guvernului Nãstase, pentru retehnologizarea grupului IV energetic, dar investiþia a fost ulterior blocatã.

Oficialii Complexului Energetic Hunedoara vor sã foloseascã echipamentele vechi de 12 ani în actualul proiect de retehnologizare a grupului energetic nr. 4. Au inclus aceastã prevedere chiar ºi în caietul de sarcini al licitaþiei, aºa cã, dacã negocierile pentru un credit furnizor purtate cu partea chinezã se vor concretiza, echipa-

De 12 ani

Echipamente de 21 de milioane de dolari zac nefolosite în curtea Termocentralei Mintia „au fost câteva tentative, dar nu s-au concretizat. La un moment dat am avut finanþare, dar nu s-a gãsit contractor general care sã accepte sumele noastre, iar ulterior nu am mai avut finanþare”. De fapt, lucrurile au stat în felul urmãtor: s-au cumpãrat echipamentele în valoare de 21 de milioane de dolari din Rusia, mai apoi proiectul s-a blocat, iar investiþia nu s-a realizat nici în zilele noastre. mentele ruseºti tot vor fi folosite. Utilajele au fost achiziþionate pentru - la vremea respectivã - un ipotetic program de retehnologizare, aflat

mai mult la nivel de studiu, de necesitate ºi nepus în practicã niciodatã. Directorul general al CEH, Aurel Niculescu, a declarat cã

gizãrii grupului energetic nr. 4 prin folosirea acestor echipamente, cã tot le au la îndemânã.

Numai cã au ieºit din garanþie în acest rãstimp, aºa cã ruºii vor veni sã le expetizeze pentru prelungirea termenului de garanþie.

„Cu siguranþã, echipamentele sunt bune, pentru cã ele au fost conservate. Avem certitudinea cã le putem folosi, dar ele au ieºit din garanþie. Vrem sã încheiem un nou contract cu furnizorul, sã asigure asistenþa tehnicã ºi sã reluãm garanþia.

Partea rusã doreºte, însã, sã facã înainte o expertizare a lor”, a mai spus Niculescu.

Î

n tratative cu chinezii

Petru retehnologizarea grupurilor energetice 3 ºi 4 ºi realizarea instalaþiei de desulfurare, CEH este în negocieri avansate cu

R

uºii vin sã expertizeze echipamentele

Reprezentaþii CEH vor sã reducã costurile necesare retehnolo-

compania China Nuclear Engineering Group Corporation.

Proiectul se va desfãºura în sistem de credit furnizor, adicã partea chinezã va asigura finanþarea, urmând ca ambursarea banilor sã se realizeze în 10 ani, cu o perioadã de graþie de trei ani, dupã cum au precizat oficialii CEH. Potrivit calculelor, proiectul are o valoare estimativã cuprinsã între 200 ºi 220 milioane de euro. De precizat cã cã de realizarea investiþiilor depinde vitiorul Termocentralei Mintia, care a depãºit termenele de conformare la condiþiile de mediu impuse de Uniunea Europeanã.

Conducerea CEH sperã ca lucrãrile efective pentru modernizare sã înceapã pânã la finele anului curent.

Car men COSMAN-PREDA

Îi sufocã „istoria”

Datoriile CEH majorate de vechile creanþe ale termocentralelor upã nici doi ani D de la înfiinþare, Complexul Energetic

Hunedoara se aflã deja în topul datornicilor la bugetul de stat, cu creanþe ce aproape ating un miliard de lei.

Minerit 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 August 2014

Cunoscãtorii din domeniu spun, însã, cã datoriile i-au ajuns din urmã pe oficialii CEH, pentru cã Guvernul a uitat de creanþele acumulate de Termoelectrica, respectiv Termocentralalele

Paroºeni ºi Mintia.

Dupã ce Compania Naþionalã a Huilei Petroºani a fost consideratã, ani în ºir, „gaura neagrã” a economiei româneºti, care aduna sume colosale la rubrica datoriilor, Complexul Energetic Hunedoara vine vertiginos din urmã, dovedindu-se un „demn” moºtenitor al defunctei CNH. În nici doar doi ani de la înfiinþare, Complexul Energetic Hunedoara a acumulat datorii în

valoare de aproape un miliard de lei. În perioada aprilie – iunie datoriile CEH cãtre bugetul de stat au crescut cu peste 8 milioane de lei, potrivit datelor oficiale ale Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã (ANAF). Cifrele indicã

faptul cã sumele restante au ajuns la suma de 97.377.018 lei, dobânzile ºi penalitãþile fiind în sumã de 76.709.959 lei. ªi mai sunt datorii ºi la bugetul de sãnãtate, bugetul asigurãrilor sociale sau ºomaj. În total, datoriile

CEH au fost calculate la peste 800 milioane de lei, iar exerciþiile financiare ale entitãþii energetice sunt negative an de an. Un blocaj financiar din care are toatã lumea de pierdut, dat fiind faptul cã ºi furnizorii sunt plãtiþi cu mari întârzieri.

T

rãiesc de pe o zi pe alta

Conducerea CEH a recunoscut cã trãieºte de pe o zi pe alta ºi cã are o situaþi financiarã extrm de grea, context în care s-a vorbit despre necesitatea aplicãrii unui program de restructurare ºi reorganizare ce include ºi concedieri de personal

pânã la finele acestui an.

Cunoscãtorii spun, însã, cã datoriile înregistrate de CEH vin ºi din urmã, în condiþiile în care, la înfiinþarea entitãþii energetice guvernanþii au uitat de creanþele termocentralelor. Astfel, aproximativ 260 de milioane de lei ar veni de la Termoelectrica-adicã Termocentrala Paroºeni ºi Termocentrala Mintia, care nu au fost ºterse de cei care au înfiinþat CEH, iar alte 80 de milioane de lei din datoria totalã reprezintã credite contractate de Termocentrala Mintia.

Car men COSMAN-PREDA

Contractul defectuos cu polonezii clatinã scaunele directorilor CEH

D

upã ce au negociat luni în ºir cu polonezii pentru retehnologizarea unitãþilor miniere, pentru ca la final sã fie obligaþi de lege sã anuleze licitaþia, directorii Complexului Energetic Hunedoara riscã sã îºi piardã fotoliile. Reprezentanþii Sindicatului “Muntele” i-au cerut ministrului Energiei, Rãzvan Nicolescu, demiterea conducerii.

Sindicaliºtii considerã cã întreaga conducere a CEH trebuie demisã pentru salvarea societãþii energetice din judeþul Hunedoara care are aproape 6.600 de angajaþi. „Anularea licitaþiei pentru echipamentul minier este o dovadã clarã a lipsei de profesionalism. Este inadmisibil, dupã opt luni, sã anulezi o licitaþie despre care aveai semnale încã de la început cã nu este în regulã. Administraþia a fãcut regulile jocului, administraþia le-a încãlcat ºi apoi a anulat totul ca ºi cum timpul ar fi stat în loc, în aceastã perioadã.

Nu a fost interesatã nici mãcar de prejudiciile pe care le-a creat.

Investiþia era indispensabilã atât pentru oameni, cât ºi pentru situaþia economicã a societãþii. De aceea, îi cerem ministrului Energiei, Rãzvan Nicolescu, sã demitã conducerea CEH pentru cã nu a îndeplinit un punct din planul managerial ºi propus, ºi gestionat de aceastã echipã.

Acþiunile echipei manageriale contravin interesului societãþii”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Tot in cauza actului managerial defectuos, Sindicatul Muntele a cerut, în urmã cu o sãptãmânã, conducerii CEH sã îºi depunã mandatele, de onoare, numai cã niciunul dintre ºefii minerilor ºi energeticienilor nu ºi-a scris pânã acum demisia.

L

icitaþie anulatã

Reamintim cã Divizia Minierã din cadrul CEH a organizat, în luna ianuarie 2014, o licitaþie pentru

achiziþionarea de echipament minier necesar retehnologizãrii celor patru unitãþi miniere din cadrul societãþii.

Investiþia de 349.017.487 de lei, valoare fãrã TVA, urma sã reducã atât costul de producþie al cãrbunelui, cât ºi cel al energiei produse de CEH. Polonezii de la consorþiul Kopex Famur, au fost ºi singurii participanþi ºi au fost declaraþi eligibili, deºi nu au prezentat oferta financiarã, obligatorie pe lângã cea tehnicã. Cei de la CEH sperau cã oficialii Autoritãþii Naþionale pentru Reglementarea ºi Monitorizarea Achiziþiilor Publice îi vor lãsa sã se strecoare pe lângã lege ºi sã meargã mai departe, dar nu a fost aºa.

Rãspunsul ANRMAP a fost defavorabil, iar licitaþia a fost anulatã dupã luni de negocieri între pãrþi ºi amânãri de termene, cu vizite deopotrivã în Valea Jiului ºi Polonia. În toatã aceastã prioadã, polonezii de la Kopex au promis cã vor depune ºi oferta financiarã, dar nu s-au conformat cerinþelor stricte din caietul de sarcini, iar ANRMAP a blocat continuarea procedurii tocmai din acest motiv.

Car men COSMAN-PREDA

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 August2014

Odatã mineri, viitori experþi în accesarea fondurilor europene

O

viaþã întreagã au muncit doar în fundul pãmântului dând la sapã, iar în scurt timp vor scrie proiecte europene ºi vor vorbi limba englezã. Este vorba de minerii de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului care vor fi disponibilizaþi la începutul lunii septembrie ºi vor urma cursuri de calificare în diferite domenii. Cele mai inedite cursuri sunt cele de expert în accesarea fondurilor europene ºi cele pentru limbile strãine.

Monika BACIU “Începînd de sãptãmîna viitoare sîntem în faza de semnare a contractului pentru acele cursuri de formare profesionalã.

Sunt chiar meserii

foarte atrãgãtoare ºi interesante, electrician suprafaþã, sudor flacãra oxiacetilenicã, multã lume cu studii superioare ºi medii au optat pentru limbile strãine.

Avem un curs pentru 15 persoane pen-

tru meseria de expert în accesarea fondurilor europene. Este un lucru foarte interesant pentru o persoanã care vine pentru prima datã din minerit.

Sãptãmîna aceasta semnãm contractele ºi

Minerii fãrã bani de vacanþã din cauza modificãrilor legislative

N

oua lege privind voucherele de vacanþã îi lasã pe minerii de la Divizia Minierã din cadrul Complexului Energetic Hunedoara fãrã prime de vacanþã.

Monika BACIU Prevederile noului contract colectiv de muncã unci pentru ortaci ºi energeticieni stipuleaz cã aceºtia beneficiazã de prime de vacanþã în bani.

Legea a fost modificatã, iar voucherele de vacanþã se vor elibera abia anul viitor.

“Acea lege 94/2014 ne pune în imposibilitatea din

punct de vedere legal de a acorda primele de vacanþã în lei aºa cum au fost negociate în contractul colectiv de muncã ºi aºa cum sunt negociate. Cã existã ºi o problemã financiarã la nivelul Complexului nu este de ascuns, dar cadrul legal ar facilita acordarea acestor prime în lei s-ar gãsi soluþii financiare sã se acorde. Parlamentarii

care ar trebui sã se ocupe de moficiarea acestei legi se ocupã de altceva”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatlui Muntele.

Cadrul legal pentru acordarea tichetelor de vacanta s-a modificat din 6 iulie. Mai exact, potrivit reglementarilor aplicabile din iulie, angajatii din mediul privat si cei din sectorul bugetar vor primi in locul tichetelor de vacanta vouchere de vacanta in valoare de maximum sase salarii minime brute. Noile tichete vor fi emise numai in sistem online, insa acest lucru va fi posibil din 1 ianuarie 2015, se arata intr-un act normativ publicat ieri in Monitorul Oficial.

“Voucherele de vacanþã se emit numai în sistem on-line, începând cu data de 1 ianuarie 2015. Prin derogare de la prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.

8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanþã, aprobatã cu modificãri ºi com-

urmeazã cã sãptãmîna viitoare sã stabilim programele ºi organizarea la nivelul sucursalelor”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Cursurile nu se adreseazã numai celor ce urmeazã a-ºi înceta activitatea în acest an. ªi minerii aflaþi încã în activitate pot participa la cursurile de reconversie profesionalã.

“Oamenii care sunt în preaviz vor face cursuri de competenta profesionalã ºi cei care sunt încã activi pletãri prin Legea nr.

94/2014, cu completãrile ulterioare, pânã la data de 31 decembrie 2014, voucherele de vacanþã sunt emise de unitãþile specializate autorizate de Ministerul Finanþelor Publice, la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanþe.

Voucherele de vacanþã emise în condiþiile alin. (1) au perioadã de valabilitate pânã la 31 decembrie 2014”, se aratã în monitorul oficial.

Ortacii din Valea Jiului au susþinut în repetate rânduri cã datoritã modificãrilor aduse legii, cei care pleacã în concediu dupã data de 15 iulie nu mai beneficiazã de acele tichete, în timp ce colegii lor care au beneficiat de zile de odihnã legale pânã la acea datã au primit tichetele.

pot opta pentru a face cursurile patru sau cinci luni de zile ca sã poatã sã se încadreze pînã la sfîrºitul anului 2014”, a mai spus sursa citatã.

Anul acesta, cursurile de reorientare

profesionalã nu se mai orgenizeazã prin Agenþia Judeþeanã de Ocupare a Forþei de Muncã. În medie, pânã acum, 400 de mineri de la închideri ºi-au manifestat intenþia de a lua parte la aceste activitãþi.

Mutãri ºi autorizãri la SNÎMVJ nspectoratul Teritorial de Muncã este cu ochii pe reorganizarea de Ila SNÎMVJ. În acest an încã 256 de

angajaþi ai Societãþii Naþionale de Închideri Mine vor pãrãsi sistemul, iar pentru ca activitatea sã nu fie afectatã cei de la ITM þin legãtura cu responsabilii societãþii.

Monika BACIU “Înainte de fiecare program de restructurare þinem legãtura cu Societatea de Închideri. De fiecare datã le reamintim cã din timp trebuie sã îºi gândeascã organizarea dupã ce cei care ies prin disponibilizare pleacã din sistem. ªi la aceastã datã avem în permanent o analizã a posturilor strict necesare, a modului de acoperire încã înainte de a pleca din sistem ºi toate unitãþile miniere îºi organizeazã activitatea în aºa fel încât sã asigure posturile minime necesare pentru asigurarea securitãþii oamenilor ºi asigurarea securitãþii zãcãmântului. ªi de aceastã datã am avut ºi înainte o analizã.

Urmeazã dupã ce ies din sistem o altã analizã, este clar cã trebuie dacã nu au personalul necesar sã îºi restrângã activitatea în aºa fel încât posturile strict necesare legale sã fie asigurate”, ºef SSM-ITM Valea Jiului. În acest context, la nivelul societãþii au avut loc mai multe mutãri de personal, dar ºi autorizãri.

“Pe parcursul timpului ºi-au format personal nou, ºi-au autorizat artificierii, era o categorie de personal care era deficitarã, au fãcut transferul între unitãþi, unitãþile care au mai puþine locuri de muncã ºi aveau excedent de anumite categorii de personal au fost transferate la late unitãþi. Este clar cã nu se poate funcþiona fãrã a asigura personal calificat, autorizat, conform prevederilor legale”, a mai spus sursa citatã.

256 de angajaþi ai SNÎMVJ vor pãrãsi sistemul în acest an.

Pânã la finele anului 2018 toate cele trei unitãþi miniere neviabile vor fi închise.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 August 2014

Deschideri la o minã pe închidere

L

ucrãri tehnice pentru redeschiderea efectivã a abatajului de la Mina Petrila. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine a dezechipat abatajul de la unitatea minierã unde în primãvara acestui an a avut loc focul endogen. Urmeazã deschiderea unui alt aliniament.

Monika BACIU “În ceea ce priveºte abatajul de la Mina Petrila am ºi terminat dezechiparea abatajului 433. Aceasta dezechipare s-a fãcut

în condiþii de maximã siguranþã cu monitorizare din partea INSEMEX ºi a conducerii SNIMVJ fãrã evenimente deosebite, conditile atmosferice sînt nor-

male, urmînd ca sãptãmîna viitoare sã începem deja lucrãrile la un alt aliniament al abatajului 433 prin sãparea efectivã ºi echiparea noului abataj 433.

Dezechiparea înseamnã recuperarea echipamentului de susþinere din abatajul 433 care a fost prins în acele evenimente dar în condiþii de siguranþã maximã adicã fãrã gaze ºi alte evenimente în zonã, urmînd ca acel echipament sã poatã fi montat pe noul aliniament

al abatajului 433.

Acum strãpungem undeva la 30 de metri de vechiul aliniament ºi vom muta linia frontului undeva la 30 de metri faþã de noul aliniament”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Dupã finalizarea acestor etape, cei din conducerea societãþii spun cã se va trece efectiv la producþia cãrbunelui. “Începînd de luni începe echiparea lui ºi va dura douã sãptãmîni dupã care vor urmã douã sãptãmîni de lucrãri tehnologice,

deci într-o lunã de zile abatajul 433 va reintra în producþie. Aceasta este procedura legatã

tinua pe acel aliniament ºi nu am vrut sã punem în pericol viaþa oamenilor în

de unele evenimente, este o procedurã pe care am mai practicat-o în momentul în care am mai trecut cu abatajele prin aceste zone. Este vorba doar de o redeschidere pentru cã nu s-a putut con-

acel moment”, a mai spus sursa citatã.

Mina Petrila se va închide anul viitor, aceasta fiind inclusã în programul de închidere a unitãþilor miniere necompetitive din Valea Jiului.

da aceste facilitãþi pensionarilor. Am întocmit un material, pe care l-am înaintat spre Departamentul de energie, Consiliul Concurenþei, unde am avut discuþii pozitive, pentru cã sunt dispuºi în a urma toþi paºii necesari cãtre UE, pentru a rezolva aceastã problemã. Mai trebuie, prin departametul Energie sã gãsim resursele financiare pentru anul

viitor”, a mai spus Anghel.

Practic, Aurel Anghel, spune cã acum cere o relocare a schemei de ajutor de stat, în care pensionarii sã poatã beneficia ºi în 2015 de aceste drepturi, cu ºtiinþa Uniunii Europene.

Banii trebuie prinºi în bugetul de venituri ºi cheltuieli a anului 215 ce va fi întocmit în luna noiembrie a acestui an.

Demersuri pentru gratuitãþile pensionarilor

de Mine Valea Jiului.

Nu doar actele sunt gata, dar responsabilii care gestioneazã situ-

decise sã îi sprijine pe foºtii mineri. „Am ºi gãsit resursele din notificare, mai ales având în vedere, cã aceastã societate, conform deciziei UE, a luat fiinþã doar în noiembrie 2012. Banii aferenþi anilor 2011, respectiv 2012,

aþia, spun cã au ºi banii necesari, iar mai multe instituþii sunt

primele 11 luni, putând sã îi redistribuim pentru a acor-

S

e fac paºi importanþi pentru acordarea gratuitãþilor minerilor pensionari ºi în anul 2015.

Societatea de Închideri de Mine Valea Jiului intenþioneazã sã prindã sumele necesare în bugetul ce va fi conturat la finele acestui an, dar mai sunt necesare demersuri pânã la Bruxelles.

Diana MITRACHE

Pensionarii plecaþi din minerit au ºanse sã le fie decontat consumul de energie electricã ºi termicã ºi în 2015. Demersurile au plecat de la nivel local ºi Societatea de Închideri de Mine este gata sã prindã în buget banii necesari.

Acum se fac demersurile necesare ºi lucrurile par sã evolueze. „La demersurile fãcute de întreaga

clasã politicã a judeþului Hunedoara, legate de gratuitãþile pensionarilor ce ar putea fi acordate ºi dupã 2014, am înaintat cãtre Departamentul pentru Energie, respectiv, Direcþia Generalã a Resurselor Minerale, un material prin care ne arãtãm disponibilitatea pentru a gestiona aceste sume de bani în continuare, pentru pensionarii minieri”, a spus Aurel Anghel, director al Societãþii Naþionale de Închideri

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 August2014

Festivalul Drumeþii Montane un real succes F estivalul „Drumeþii Montane” a constituit etapa a III-a în cadrul Campionatul Naþional „ªtafeta Munþilor”, fiind organizat de cãtre Asociaþia „Drumeþii Montane” & „Jnepenii”.

Anul acesta s-a desfãºurat, în perioada 1-3 august, la Complexul Turistic „Cheile Buþii” din Munþii Retezat, adunând la start peste 350 de oameni care au putut concura la diverse activitãþi cu specific montan.

Toþi cei care au dorit sã participe la Festival au ales o categorie în funcþie de vârstã, gen ºi experienþã, iar distribuþia echipelor s-a fãcut astfel: categoria feminin au fost „Domniþele suave” cu 9 echipe înscrise, categoria „Open” cu 31 echipe ºi „Family” cu 27 echipe, fiind „Haiducii”, „Veteranii” cu 6 echipe ºi „Elite” cu 10 echipe, fiind „Zmeii Înaripaþi”, iar categoriile „Copii” cu 8 echipe ºi „Juniori” cu 7 echipe, fiind „Dinozaurii Pitici”.

Toate echipajele au fost coordonate de cãtre organizatorii, care au fost numiþi „flãcãii viteji” ai acestui Festival. În cadrul poveºtii de basm, creatã de cãtre toþi cei prezenþi, s-au desfãºurat probe de orientare, escaladã, cunoºtinþe turistice, raid montan ºi proba culturalã.

Ziua de vineri, 1 august, între orele 12:00 ºi 23:00, a fost rezervatã aºteptãrii participanþilor, terminându-se cu o ºedinþã tehnicã unde „flãcãii viteji” le-au explicat celor sosiþi care va fi programul zilei de sâmbãtã.

Startul în probe a

fost sâmbãtã, 2 august, cu un numãr de 98 de echipe înscrise, iar cei care au întârziat nu au mai putut participa la activitãþi, transformându-se în susþinãtori pentru celelalte echipaje.

Competiþia propriuzisã a debutat la ora 6:44am, când fiecare echipã compusã din trei persoane a intrat în proba de cunoºtinþe turistice, având de rãspuns la 20 de întrebãri grilã din cele 240 publicate pe site-ul festivalului.

A urmat proba de escaladã, la care concurenþii au avut la dispoziþie 5 minute pentru a realiza trei noduri folosite în escaladã.

Echipele care au trecut cu succes prin probele de cunoºtinþe turistice ºi escaladã au intrat la proba de raid montan, având de strãbãtut un traseu montan într-un timp stabilit de cãtre organizatori.

Categoriile „Family” ºi „Copii” au avut de strãbãtut un traseu de 12 km tematic, realizat de cãtre organizatori, în maxim 240 de minute, plus o orã pauzã, cu întoarcere în tabãrã, dupã care au susþinut proba de orientare realizatã pe hartã.

Categoriile „Juniori”, „Veterani”, „Feminin” ºi „Open” au avut la dispoziþie 480 minute ºi o orã pauzã, iar cei mai experimentaþi dintre toþi, categoria „Elite”, au avut la dispoziþie 390 minute ºi o orã pauzã. Pentru toate aceste categorii, traseul a fost: Cheile Buþii - Cabana Buta Plaiul Mic – Vârful Albele – Vârful Piatra Iorgovanului – Campuºel, pe o lungime de 22km, iar echipele care nu s-au încadrat în acest timp au primit penalizãri în puncte.

Echipele ajunse la Campuºel au intrat în proba de orientare pe hartã, dupã care au primit un bonus din partea organizatorilor, fiind transportaþi în tabãrã cu autocarul.

Fiecare probã s-a desfãºurat conform regulamentului Campionatului Naþional „ªtafeta Munþilor”, echipele primind puncte în urma performanþei realizate, care s-au constituit în clasamentul final al fiecãrei categorii, precum ºi al festivalului.

La concursul de fotografie de sâmbãtã seara au participat foarte mulþi concurenþi, deoarece peisajul de pe traseul de raid montan le-a oferit posibilitatea de a realiza fotografii spec-

taculoase, iar organizatorilor le-a fost destul de greu sã desemneze un câºtigãtor.

Seara culturalã de sâmbãtã a fost o adevãratã provocare pentru participanþi. S-au realizat ºi pus în scenã piese de teatru, s-au

recitat poezii ºi s-au cântat la chitarã diferite cântece de munte în faþa tuturor participanþilor.

Duminicã, 3 august, s-a desfãºurat festivitatea de premiere pe baza clasamentelor, astfel încât fiecare

echipã participantã a plecat învingãtoare. În anul 2014 am reuºit sã ajungem cu participanþii în cadrul Festivalul „Drumeþii Montane” la altitudinea de 2014 m, pe vârful Piatra Iorgovanului. Acesta a fost cucerit în 3 ore ºi 50 minute de cãtre echipa „Dacii Liberi” înscrisã la categoria „Zmeilor Înaripaþi” („Elite”).

Mulþumim Jandarmeriei Montane Câmpul lui Neag, Salvamont Uricani ºi Poliþiei oraºului Uricani pentru sprijinul acordat în timpul festivalului.

Proiectul Festivalul „Drumeþii Montane” a fost un real succes anul acesta, oferinduse premii în valoare totalã de 13000 euro.

Alexandru CANAVOIU CANAVOIU

Luna August Luni: Supa crema de ciuperci cu crutoane/Ciorbã de pui a la grec Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii/Mozzarella pane cu cartofi natur Salatã/Desert Marþi: Supa minestrone/Ciorba de burtã Valdostana din pui cu legume mexicane/Piept de pui umplut cu ciuperci ºi orez sîrbesc Salatã/Desert Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa chili con carne (picant) Pui Shanghai cu cartofi

prãjiþi/ªniþel pane de porc cu cartofi sãseºti Salatã/Desert Joi: Ciorbã de varzã cu afumãtura/Ciorba de vãcuþa Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi Salatã/Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de þelina Ficãþei de pui cu cartofi piure/Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu orez sîrbesc Salatã/Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 August2014 prijinul oferit Bani mai mulþi pentru culturile bio S fermierilor care au produse ecologice poate ajunge la 600 de euro/ha în 2015. Fermierii mici ºi mijlocii care se vor înregistra ca operatori în agricultura ecologicã pânã la data de 29 august vor putea obþine sume mai mari pentru activitãþile desfãºurate, care ar putea ajunge la peste 600 de euro/ha în anul 2015 pentru fermierii aflaþi în perioada de conversie.

“Recomandãm tuturor fermierilor, în special celor mici ºi mijlocii, sã se înregistreze ca operatori în agricultura ecologicã în anul 2014, pânã la 29 august a.c., data limitã pânã când mai pot depune cereri pentru obþinerea sprijinului financiar conform HG 759/2010, ºi care va fi plãtit pânã la 30 iunie 2015. La solicitarea noa-

trã, Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale a solicitat ºi obþinut de la Comisia Europeanã o suplimentare a sumei ce va fi distribuitã fermierilor care intrã în conversie în anul 2014”, a declarat Marian Cioceanu, preºedintele Asociaþiei Bio România. În Programul Naþional de Dezvoltare Ruralã 2020 agricultura ecologicã are alocatã o sumã de 200 de milioane de euro, a anunþat la finele

lunii aprilie secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botãnoiu. “Poate cele 200 de milioane de euro nu sunt suficiente, dar cãutãm în continuare soluþii ca sã susþinem acest sector care în ultima perioadã a adus plus valoare în economia României, care vine din sectorul agriculturii ecologice” a spus oficialul MADR. Conform calculelor Asociaþiei Bio România,

fermierii aflaþi în perioada de conversie ar putea primi, în 2015, peste 600 de euro, conform HG 759/2010. Pe lângã subvenþia pe care o vor primi pentru conversie, începând din 2015 pânã în anul 2020, prin PNDR, “agricultura ecologicã va beneficia de sume record, pornind de la 250 euro/ha/an, pânã la 400 euro/ha/an, în funcþie de tipul de culturã”.

Produsele ecologice româneºti sunt mult mai sãnãtoase decât cele din celelalte state din UE, în condiþiile în care România foloseºte în agriculturã, pe hectar, de 10 ori mai puþine chimicale. ''România utilizeazã 25 de kilograme de azot la hectar, comparativ cu Olanda care utilizeazã de 10 ori mai mult pe hectar, ceea ce ne permite sã spunem cã majoritatea produselor româneºti, inclusiv cele care provin din agricul-

ªtefan Beregszaszy, premiantul campaniei de sfârºit de sãptãmânã

A

tletismul hunedorean este legat în mod direct de numele lui, Sportivi de performanþã au primit îndrumarea cãtre podium. ªtefan Beregszaszy, pentru cã despre el este vorba, a stat în spatele primei medalii olimpice care a poposit pe meleagurile hunedorene.

La 72 de ani, anul trecut, antrenorul emerit de atletism, ªtefan Beregszaszy, a acceptat încã o provocare, ºi-a prezentat planul prin care sperã sã redreseze activitatea grupãrii sportive de pe Cerna, e vorba despre Clubul Sportiv Siderurgica Hunedoara. Timp de mai bine de 40 de ani a reprezentat clubul hunedorean atât ca

sportiv, cât ºi antrenor.

Acum vrea sã încerce sã redreseze gruparea care are active, momentan, doar secþiile de box ºi popice.

Beregszazsy, care în ultimii ani s-a ocupat ºi de pregãtirea fizicã a jucãtorilor celor de la FC Hunedoara, a mai ocupat timp de trei ani, între 2004 ºi 2007, funcþia de vicepreºedinte al Federaþiei Române de Atletism.

Sâmbãtã, 16 august 2014, ora 11.00, vine sã-l cunoaºtem ºi sã-i spunem ce pãrere avem despre ceea ce a reuºit. Aveþi ocazia sã-l priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã

ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind, la ora 11.00, în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei.

Stefan Beregszaszy, fostul antrenor al campioanei Maria Cioncan, pastreaza de 40 de ani simbolul de la München! A refuzat o avere ca sa pastreze torta olimpica Omul care a antrenat-o pe Maria Cioncan, atleta care a cucerit medalia de bronz la Olimpiada de la Atena, pãstreazã cu sfinþenie torþa olimpicã

pe care a purtat-o în alergare, în urmã cu 40 de ani, pe strãzile Hunedoarei. A fost prima datã când simbolul Jocurilor

tura convenþionalã, sunt mai sãnãtoase ºi mai curate decât cele provenite din vechile state membre. ªi Polonia ºi Ungaria folosesc cantitãþi duble faþã de ce folosim noi astãzi'', a explicat Daniel Botãnoiu.

Bio-România susþine ca alimentele de bazã certificate bio sã aibã TVA zero, iar alimentele care sunt extrem de periculoase pentru sãnãtate, ar trebui sã fie suprataxate cu o cotã mai mare de 24%, în special cele care conþin mai mulþi aditivi alimentari. România are un potenþial imens în agricultura ecologicã, cu o suprafaþã de 300.000 de hectare de tern arabil certificat ecologic pentru producþie ºi alte 500.000 de pajiºti ºi un numãr de 15.000 de operatori înregistraþi în sistem la finele anului 2013.

România exportã 80% din producþie, în special materie primã ºi foarte puþine produse procesate.

Olimpice, organizate în 1972 la München, a ajuns ºi la Hunedoara, iar ªtefan Beregszaszy e ºi acum mândru de asta.

Ajuns acum la 71 de ani, Stefan Beregszaszy, unul dintre marile nume ale sportului românesc, antreneazã o grupã de copii talentaþi din municipiul Hunedoara ºi se implicã activ în organizarea concursurilor de atletism. Torþa pe care a purtat-o în 1972 este una dintre marile sale bucurii. "Eu am

fost cel care a întâmpinat convoiul olimpic la intrarea în judeþ ºi apoi am purtat flacãra olimpicã pe strazile municipiului Hunedoara.

Sentimentul a fost de nedescris. Niciodatã nu mai vazusem atâtea mii de oameni ieºiþi în centrul oraºului sã întampine purtãtorii flãcãrii olimpice", îºi aminteºte ªtefan Beregszaszy.

Hunedoreanul a avut voie sa pãstreze torþa olimpicã.

Iniþiatorii campaniei Premianþii fãrã premii

14 Program & Horoscop

10:00 Nimic prea bun pentru un cowboy 10:50 Discover România 11:00 Teleshopping 11:30 Garantat 100% 12:20 Discover România 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 18:10 Europa mea 18:45 Nimic prea bun pentru un cowboy 19:35 România.ro 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

10:30 11:15 12:00 12:30 13:30 14:00 15:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 21:00 21:30 22:30

10:00 11:00 12:00 13:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:00 22:30

Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Teleshopping Regina cumpãrãturilor Teleshopping Trãsniþii din Queens Alice Walker, poliþist texan Focus Râzi ºi câºtigi Cireaºa de pe tort Neam legat Cronica netului Epic Show Trãsniþii

ªtirile dimineþii Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 ªtirile B1 România, acum Evenimentul Zilei ªtirile B1 România, acum ªtirile B1 Bunã seara, România Butonul de panicã

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 August 2014

10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Alo, aterizeazã strãbunica!

19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele?

10:00 11:00 13:00 13:45 15:00 17:00 17:30 19:00 20:30 21:30 22:15

Tânãr ºi neliniºtit Impactul ªtirile Pro TV Tânãr ºi neliniºtit Iubirea vieþii mele ªtirile Pro TV Trãieºte-þi vara ªtirile Pro TV O sãptãmânã nebunã O sãptãmânã nebunã ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa este posibil sã plecaþi într-o delegaþie anunþatã în ultimul moment. Deºi întâmpinaþi mai multe obstacole, vã descurcaþi foarte bine. Relaþiile sentimentale s-ar putea sã fie puþin tensionate. Discutaþi calm cu partenerul de viaþã.

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Minciuna Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante

10:00 Jumãtatea mea ºtie 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Nuntã cu surprize 15:45 Teleshopping 16:30 Trãdarea 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la prima vedere 22:15 O iubire de-o varã

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Real Madrid Sevilla 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Real Madrid Sevilla 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 EuroFotbal 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal Club 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 EuroFotbal 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Arena Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Aveþi ocazia sã plecaþi într-o excursie cu prietenii. Vã simþiþi plin de energie ºi cei din jur vã apreciazã ideile. Încercaþi sã profitaþi de orice ocazie de a vã relaxa! Nu meritã sã vã gândiþi la cheltuieli, pentru cã meritaþi câteva momente de destindere.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Vã pregãtiþi sã plecaþi într-o cãlãtorie ºi toatã familia intrã în prizã. S-ar putea sã vã indispunã o rudã apropiatã. Totuºi, mai târziu, sfaturile sale s-ar putea dovedi utile. Spre searã, când situaþia se mai liniºteºte, mergeþi în vizitã la prieteni.

10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã 12:00 Pastila Vouã 12:15 Am ales sã fiu român 12:45 Clipuri 13:00 Pastila Vouã 13:30 Mica mireasã 14:30 Teleshopping 14:45 Copii contra pãrinþi 16:15 Fugarul 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Vulcanul 22:00 Kickboxer 2: Înfruntarea

21

23 iulie *** 22 august

Dimineaþa s-ar putea sã primiþi o veste bunã în legãturã cu o sumã de bani pe trebuie sã îi primiþi de la serviciu, spre bucuria partenerului de viaþã. Puteþi sã vã faceþi planuri de viitor ºi sã vã întâlniti cu prietenii. Nu-i neglijaþi pe cei tineri din familie.

23 august *** 22 septembrie

Astãzi sunt ºanse sã culegeþi roadele unei colaborãri. Dupãamiazã s-ar putea ca relaþiile sentimentale sã nu meargã prea bine. Nu este cazul sã vã îngrijoraþi, vã ajutã un prieten sa depasiti acest moment. Acordaþi mai mult timp odihnei.

Dupã o perioadã nu tocmai favorabilã pe plan sentimental, se pare cã astãzi norocul vã zâmbeºte din nou. Aveþi ocazia sã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã care s-ar putea sã vã rãpeascã inima. Nu este exclusã o relaþie de duratã!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Se pare cã sunteþi nemulþumit datoritã problemelor financiare.

Pe plan intelectual, sunteþi într-o formã deosebitã. Profitaþi ºi dedicaþi-vã studiului sau proiectelor de viitor. Sunteþi comunicativ ºi puteþi sã vã faceþi noi prieteni.

Aveþi multe probleme de rezolvat. Chiar dacã aveþi spor la treabã, nu refuzaþi ajutorul prietenilor! Dupã-amiazã, s-ar putea ca o persoanã mai în vârstã din familie sã vã facã un cadou, probabil o sumã de bani.

23 noiembrie *** 20 decembrie Sunteþi foarte bine dispus, iar relaþiile cu anturajul decurg fãrã probleme. Singurul lucru care nu vã mulþumeºte pe deplin este situaþia financiarã. Puteþi avea succes.

21 ianuarie *** 20 februarie

Astãzi aveþi un farmec deosebit, care vã deschide toate uºile.

Puteþi sã vã ocupaþi de afaceri ºi sã faceþi investiþii pentru cãmin.

Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu o membrii familiei.

21 decembrie *** 20 ianuarie Sunteþi foarte creativ ºi puteþi avea succes în afaceri. Planurile pe care vi le faceþi azi se vor concretiza rapid ºi vã vor aduce satisfacþii financiare.

21 februarie *** 20 martie Aveþi ocazia sã începeþi o activitate care vã va aduce mari satisfacþii profesionale ºi financiare.

La serviciu, munciþi într-un ritm alert, spre nemulþumirea colegilor. Nu încercaþi sã vã depãºiþi limitele.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 August 2014

DSP avertizeazã asupra caniculei

T

emperaturi ridicate din aceastã perioadã pot sã determine efecte negative asupra populaþiei din judeþul nostru, mai ales pentru copii, vârstnicii ºi persoanele cu dizabilitãþi sau boli cronice (pot sã aparã lipotimii, probleme cardiace sau respiratorii).

Direcþia de Sãnãtate Publicã a jud.Hunedoara avertizeazã din nou cã ieºitul din casã la orele prânzului, când asfaltul frige ºi aerul pare de nerespirat, este imprudenþã curatã.

Direcþia de Sãnãtate Publicã a jud.Hunedoara avertizeazã cã atunci când termometrele aratã la umbrã peste 34 de grade Celsius, trebuie sã evitãm pe cât posibil sã ieºim afarã. Pe strazile cu asfalt încins ºi printre blocurile ce radiazã caldura, chiar ºi cel mai sãnãtos organism poate sã cedeze.

Farã o hidratare corespunzatoare, care sã menþinã temperatura corpului în jur de 37 grade Celsius, pot aparea crampele de caldurã, insolaþie, epuizare sau ºoc hipertermic.

Crampele de caldurã apar la nivelul abdomenului, braþelor, membrelor inferioare, mai ales atunci când transpirãm abundent în timpul unor activitãþi fizice solicitante. În aceste condiþii, orice activitate fizicã va fi sistatã, iar pacientul va intra în repaos intrun loc rãcoros. Activitãþile fizice intense pot fi reluate dupã mai multe ore, când canicula s-a mai potolit.

Este recomandat consumul de lichide precum sucuri de fructe naturale sau de bãuturi energizante diluate cu apa. Dacã aceste crampe dureazã mai mult de o orã, este necesar consultul medical.

Epuizarea cauzatã de temperaturile ridicate apare dupã cateva zile de cãlduri excesive ºi se manifestã prin somnolenþã, senzaþia de slãbiciune ºi obosealã, somn agitat sau insomnie. Aceste stãri pot fi combãtute prin odihnã în locuri racoroase, consumul lichidelor, iar dacã simptomele continuã va fi

solicitat ajutorul medicului.

Insolaþia este datã de expunerea directã ºi prelungitã a capului la soare.

Se manifestã prin: dureri de cap violente, somnolenþã, greaþã ºi eventual

pierderea cunoºtinþei, febrã ºi uneori arsuri ale pielii. Riscul de insolaþie este mult mai ridicat la copii. De aceea, trebuie evitatã expunerea prelungitã la soare, mai ales între orele 11-18. Iar cel care a facut insolatie va fi dus la umbrã, încercandu-se rãcirea corpului cu gheaþã sau apã rece, ventilaþie, administrarea unei cantitãþi consistente de lichid.

Socul hipertermic este o urgenþã medicalã. Apare ca urmare a incapacitãþii organismului de a-ºi menþine temperatura normalã, aceasta crescând repede, ajungând/depaºind 40 grade Celsius. Simptomele ºocului sunt: pielea este foarte caldã, roºie ºi uscatã, dureri de cap violente, dezorienatare ºi pierderea cunoºtinþei (leºin), eventual convulsii. În acest caz va fi solicitat serviciul de urgenþe medicale (Salvarea). Pânã la sosirea acesteia bolnavul va fi dus la umbrã, udat cu apa rece, dacã este posibil, persoanei i se face un duº rece. Fãrã acordarea rapidã a ingrijirilor medicale, ºocul hipertermic poate fi fatal.

Pentru a limita efectele temperaturilor ridicate în locuinþe, ferestrele expuse

la soare vor fi inchise, fiind trase jaluzelele sau draperii. Ferestrele vor ramâne închise pe toatã perioada cât temperatura exterioarã este superioarã celei din locuinþã ºi vor fi deschise seara târziu, noaptea ºi dimineaþa devreme, provocând curenþi de aer, pe perioada cât temperatura exterioarã este inferioarã celei din locuinþã.

De asemenea, pentru a reduce temperatura din

casã este bine ca lumina artificialã sã fie menþinutã la intensitate scãzutã ºi utilizatã pentru perioade mai scurte. In plus, orice aparat electro-casnic de care nu este nevoie va fi închis.

Vestimentaþia în zilele cu temperaturi ridicate trebuie sã fie lejerã ºi amplã, din fibre naturale, de culori deschise. Pe cap vor fi purtate pãlãrii sau ºepci în culori deschise. O mare atenþie trebuie acordatã copiilor, vârstnicilor ºi persoanelor cu dizabilitãþi, oferindu-le periodic lichide, chiar dacã nu sunt solicitate. Parinþii trebuie sã evite sã iasã cu copilul din casã în orele cu temperaturile ridicate, mai ales dacã este vorba despre bebeluº (0-12 luni). În cazul în care este necesarã deplasarea, atunci copilul va fi îmbracat lejer, chiar dacã are pânã la 9 luni, iar capul va fi acoperit cu o pãlãrie de soare. Copilul trebuie lãsat dezvelit atunci cand doarme. În schimb, nu este recomandat scãldatul în apa rece deoarece diferenþele mari de temperaturã pot sã determine apariþia ºocului. Este bine ca în zilele cu temperaturi ridicate sã fie evitate activitãþile în exterior care

necesitã un consum mare de energie (sport, grãdinãrit, etc).

Pe parcursul zilei vor fi fãcute duºuri calduþe, apa fiind lãsatã pe corp. In zilele cu temperaturi ridicate, consumul de lichide trebuie sã depãºeascã doi litri, fãrã a aºtepta sã aparã senzaþia de sete.

Consumul de alcool (inclusiv bere sau vin) este interzis întrucât acesta favorizeazã deshidratarea ºi diminueazã capacitatea de luptã a organismului împotriva cãldurii. De asemenea, va fi evitat consumul bãuturilor cu conþinut ridicat de cofeinã (cafea, ceai, cola) sau de zahãr (sucuri rãcoritoare carbogazoase) deoarece acestea sunt diuretice. În schimb, Direcþia de Sãnãtate Publicã a jud.Hunedoara recomandã consum ridicat de fructe ºi legume proaspete (pepene galben, roºu, prune, castarveþi, roºii) deoarece acestea conþin o mare cantitate de apã. O dozã de iaurt produce aceeaºi hidratare ca ºi un pahar de apã. Dacã avem aer condiþionat, aparatul trebuie reglat astfel încât temperatura sã fie cu 5 grade mai micã decât temperatura ambientalã.

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet.

Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 August 2014

Bucureºtenii cuceresc Parângul

B

ucureºtenii vin sã cucereascã Parângul. O asociaþia nonguvernamentalã organizezaã la sfârºitul acestei sãptãmâni o tabãrã de relaxare în Parâng.

Aceºtia au în vedere cucerirea vârfului Parângul Mare.

Monika BACIU “Pentru ca sarbatoare si pentru ca dor de munte, mergem sa cucerim vârful Parângul Mare, care este al patrulea ca înãlþime din România ºi cel mai înalt din masivul cu acelaºi nume, Parâng. Munþii Parang sunt asemãnãtori cu Munþii Fãgãraº

ºi Munþii Retezat, având atât creste alpine impresionante cât ºi numeroase lacuri glaciare. Priviþi din Petroºani, Munþii Parang apar ca un imens meterez montan”, spun organizatorii. Bucureºtenii vor sosi în Parâng în data de 15 august, dupã ce vor parcurge un traseu bine stabilit.

“Plecãm pe 15.08.2014 din Bucureºti - Parcul Izvor ora 08.00 pe ruta Bucureºti - Piteºti - Rîmnicu Vîlcea Horezu - Staþiunea montanã Rînca. Pe drum în funcþie de cum avem chef putem

vizita: rezervaþia de mici de la Dedulesti, muzeul trovantilor de la Costeºti, peºtera Polovragi, Horezu ºi ce mai avem noi chef.

Odatã ajunzi în Rînca cotim pe Transalpina cu destinaþia Vilã Parîng de unde începe

traseul nostru.

Sîmbãtã dimineaþa odatã cu primele raze de soare lasam confortul cabanei sau a sacilor de dormit ºi plecãm spre vîrf via “Parîngul mic” ºi “Refugiul Cîrjã”. Cu multã voie bunã ºi fãrã

vreme rea pe înserat sîntem în civilizaþie”, mai spun organizatorii. Activitãþile principale vizezã obiectivele turistice ºi atingerea vîrfului Parîngul Mare situat la o altitudine de 2519 metri.

Românii nu pleacã departe în minivacanþã

Din ianuarie 2015, voucherele de vacanþã vor fi emise numai online de ANT

B

ugetul alocat de români minivacanþelor variazã în funcþie de destinaþia aleasã, de perioadã, de servciile incluse în pachetul turistic, precum ºi de agenþia de turism de la care este achiziþionatã vacanþa.

“Românii alocã un buget de 300 de euro de persoanã pentru minivacanþele din timpul anului ºi îºi cumpãrã pachetele turistice pe ultima sutã de metri.

Mulþi nici nu ºtiu dacã vor avea timp sã plece din oraº pentru 2-3 zile, aºa cã existã tendinþa de a cumpãra cu 2 sãptãmâni înainte de minivacanþã. Prin

urmare, se cer city break-urile de 3 nopþi/4 zile.

Minivacanþele ne aduc mereu un plus de rezervãri pe city breakuri. Cei mai mulþi aleg Roma, Verona, Paris, Viena ºi Londra.

Aleg hoteluri de 3 ºi 4 stele, în regim mic dejun”, a declarat Stefano Iervolino, director general al unei agenþii de tur-

ism.

V

acanþa de Sf. Mãrie Mare Pentru minivacaþa de Sf. Mãrie Mare, între 15-17 august, românii aleg sã meargã undeva aproape de casã, întro zonã turisticã cunoscutã. “Sunt preferate destinaþiile

autohtone de sezon, staþiunile animate ale litoralului românesc sau staþiunile montane, dar bineînþeles sunt ºi destui iubitori de city break-uri care aleg sã petreacã 3-4 zile în oraºe europene. Majoritatea turiºtilor profitã de zilele libere cãlãtorind împreunã cu familia, alegând hoteluri de 3 sau 4 stele cu servicii de masã incluse, de tip demipensiune sau chiar all inclusive”, a declarat Mãdãlina Grosu, reprezentantul unei agenþii de turism. “Pentru miniva-

canþa din luna august, prilejuitã de sãrbãtoarea de Sf. Maria, fiind în plin sezon estival, turiºtii aleg staþiunile de pe litoral sau pensiunile ºi vilele din zona ruralã, unde cu un buget modest poþi petrece un week-end prelungit foarte plãcut”, precizeazã Marius Pandel, reprezentantul unei agenþii de turism.

Autoritãþile încurajeazã românii sã-ºi petreacã vacanþele în þarã prin aprobarea legii tichetelor de vacanþã, adoptatã la

începutul lunii iunie.

Legea prevede cã pentru salariaþi tichetele de vacanþã sunt scutite de la plata impozitului pe venit ºi a asigurãrilor sociale aferente, iar sumele corespunzãtoare voucherelor vor fi deductibile pentru angajatori la calculul impozitului pe profit în limita a ºase salarii minime pe economie pentru fiecare angajat pe an calendaristic.

Aceste vouchere pot fi utilizate pentru achiziþionarea de servicii turistice pe teritoriul României.