Skip to main content

CVJ Nr 671, vineri, 8 august

Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 671

Cronica Vãii Jiului Vineri, 8 August 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Minerii lucreazã pe dinamitã

Achiziþiile fãrã cap, dinamiteazã subteranele minelor

Metodã nouã de înºelãciune, escroci proºti >>> PAGINA A 3-A

Grãdinile de pe acoperiº, lux în zonele civilizate, indolenþã la noi >>> PAGINA A 4-A

28 august, primul termen dintre CEH ºi SNÎMVJ >>> PAGINA A 5-A

La facultate, fãrã bacalaureat >>> PAGINA A 6-A

Contestaþie. DIICOT îl vrea pe Alin Simota dupã gratii >>> PAGINA A 7-A

Abatajul deschis se poate reaprinde oricând >>> PAGINA A 10-A

Viaþa ei depinde de o protezã specialã de reconstrucþie! >>> PAGINA A 12-A

Cântãreþii bisericeºti, repuºi pe ºtatele de platã ale consiliilor judeþene >>> PAGINA A 13-A

Aventurã în apele Jiului Foto: Facebook

M

inerii din minele din Valea Jiului lucreazã într-un butoi cu pulbere. Achiziþiile de echipamente, atunci când se fac, se realizeazã fãrã a þine seama de mediul din subteran. Au fost achiziþionate aparate neconforme, ca ºi cum ar fi fost cumpãrate de la tarabele din piaþã, iar apoi, fãrã probleme, au fost introduse în subteran acolo, unde oricând s-ar putea produce un dezastru. >>> PAGINA A 11-A

>>> PAGINA A 16-A Tabãrã pentru copiii supraponderali, în Straja

Prin joacã vor scãpa de kilogramele în plus >>> PAGINA A 16-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 August2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 August 2014

Metodã nouã de înºelãciune, escroci proºti

M

etodele ”angajatul de la gaze” ori ”electricianul” prin care multe familii au fost înºelate sunt perimate. Aºa cã hoþii încearcã sã intre în locuinþele oamenilor ºi sã le ia banii dându-se angajaþi de la apã. Numai cã au uitat sã schimbe placa ºi prostia lor le-a atras atenþia oamenilor.

Rãtãcitã în Parâng

O

femeie care a plecat dupã afine în Masivul Parâng s-a rãtãcit ºi în cãutarea ei au plecat echipe mixte formate din jandarmi montani ºi salvamontiºti. Soþul femeii este cel care a dat alarma ºi le-a povestit salvatorilor montani cã femeia a plecat miercuri de acasã dupã afine în Masivul Parâng, în zona muntelui Slãvei. La un moment dat aceasta s-a despãrþit de grupul cu care era ºi nu a mai ajuns acasã. Echipe mixte, formate din efective ale Postului de Jandarmi Montane „Parâng”, împreunã cu efective ale Serviciului Public Judeþean Salvamont Hunedoara, ajutaþi ºi de voluntari, au pornit imediat în cãutarea femeii, dar

Mai multe familii din municipiul Vulcan-Valea Jiului au mers la sediul societãþii de apã ºi canal pentru a reclama cã la locuinþele lor s-au prezentat indivizi care susþineau cã sunt angajaþi ai SC Apa Serv Valea Jiului ºi trebuie sã le inspecteze instalaþiile sanitare din locuinþe cu „apã ºi sãpun”. Tocmai acest motiv aberant le-a atras oamenilor atenþia, pentru cã ar fi fost mai nimerit dacã li se spunea cã sunt verificate instalaþiile de gaze. „Din fericire nu au fost persoane care sã cadã în capcanã. La uºa lor s-au prezentat indivizi care le-au spus cã vin sã verifice instalaþiile

în jurul orei 23.30 cãutãrile au fost întrerupte din cauza întunericului ºi a condiþiilor meteo nefavorabile. Joi dimineaþa, echipele de salvare formate din 10 jandarmi ºi 5 salvamontiºti au pleca din nou în munte ºi au periat versanþii, ajutaþi ºi de un câine special antrenat pentru misiuni de salvare. Femeia, în vârstã de 46 ani, domiciliatã în localitatea Petrila a fost gãsitã in jurul orei 10.00 de cãtre echipele de o echipa de cãutare-salvare, în apropierea cabanei Mija din Masivul Parâng ºi le-a povestitsalvatorilor cã înnoptat peste noapte în pãdure. În zonã a ajuns ºi un echipaj SMURD în vederea acordãrii de îngrijiri medicale. Car men COSMAN-PREDA

sanitare cu apã ºi sãpun ºi cã sunt de la deratizare de la Apa Serv. Noi nu avem asemenea serviciu ºi oamenii sunt destul de inteligenþi ºi ºi-au dat seama de posibila înºelãciune. Li s-a cerut 150 de lei, însã au mers la Secþia Vulcan a SC Apa Serv Valea Jiului pentru a

afla despre ce este vorba. De acolo, imediat au fost direcþionaþi cãtre Poliþia Vulcan, sã depunã plângere, dat fiind fap-

tul cã nu erau angajaþii noºtri”, a declarat Daniel Preda, purtãtorul de cuvânt al SC Apa Serv Valea Jiului. Nu doar în Valea Jiului se merge pe acest tip de înºelãciune ci ºi în alte zone din þarã au primit informaþii reprezentanþii societãþii de apã ºi canal dupã ce au discutat cu regiile similare. Maximilian GÂNJU

ªi-a bãgat amicul în spital n tânãr de 36 de ani U din municipiul Lupeni care s-a urcat bãut pe un

ATV împreunã cu un alt amic, este cercetat penal pentru vãtãmare din culpã dupã ce s-a rãsturnat ºi ºi-a bãgat prietenul în spital. Accidentul a avut loc pe DN 67 D care leagã Tg. Jiu de Bãile Herculane, iar poliþiºtii au stabilit, în urma cercetãrilor, cã tânãrul care conducea ATV-ul era ºi bãut. ”Poliþia oraºului Baia de Aramã a fost sesizatã prin Serviciul Unic de Urgenþã 112, de cãtre P.A., de 36 ani, din municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara, despre faptul cã în apropierea pensiunii Dumbrava, pe DN 67 D, s-a produs un accident rutier soldat cu victime omeneºti. Echipa operativã constituitã la nivelul Poliþiei oraºului Baia de Aramã s-a deplasat la faþa locului, a efectuat cercetarea stabilind

cã P.A. în timp ce conducea un ATV, a acroºat cu roata dreapta spate parapetul metalic de pe marginea drumului rãsturnându-se pe partea carosabilã. În urma accidentului a rezultat rãnirea gravã a lui B.N., de 37 ani, din oraºul Uricani, judeþul Hunedoara, pasager pe ATV”, aratã anchetatorii. Tânãrul din Lupeni a fost testat cu aparatul etilotest care a arãtat o concentraþie de 0,51 mg/l alcool pur în aerul expirat. Poliþiºtii i-au fãcut dosar penal ºi-l cerceteazã atât pentru de vãtãmare corporalã din culpã cât ºi conducerea unui autovehicul sub influenþa bãuturilor alcoolice. În funcþie de evoluþia stãrii de sãnãtate a amicului sãu, anchetatorii ar putea schimba încadrarea juridicã a faptei. Maximilian GÂNJU


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 August 2014

Grãdinile de pe acoperiº, lux în zonele civilizate, indolenþã la noi

G

radina de pe acoperis este o solutie practica in orasele aglomerate din zonele civilizate, însã la Petroºani, vegetaþia crescutã pe blocuri se datoreazã lipsei implicãrii locatarilor. A plouat mult, s-a încãlzit ºi asta a fãcut ca vegetaþia sã existe din abundenþã. ªi nu oriunde, ci chiar pe acoperiºurile blocurilor de locuinþe, pe sediile firmelor sau peste tot la înãlþime. Nu a fost nevoie decât de o sãmânþã purtatã de vânt ºi totul s-a transformat în copaci. Unii mai mari, alþii mai mici, dar toþi la înãlþime. Aproape pe fiecare acoperiº de bloc turn a crescut un astfel de pomiºor, care în timp a devenit ditamai copacul, iar nici un locatar nu s-a sinchisit sã-i scoatã, chiar dacã rãdãcinile adânc înfipte în terasament distrug tencuiala ºi chiar structura de rezistenþã a acoperiºului, creând infiltraþii la ultimul etaj. “Ni se mai aduce la cunoºtinþã faptul cã pe

acoperiºul anumitor construcþii sau imobile creºte vegetaþie, în special copãcei ºi care afecteazã prin creºterea lor acoperiºul

astfel cã produc pagube celor care stau la etajele superioare. În urma unor astfel de sesizãri, cei de la Serviciul de Asociaþiei de Proprietari din

cadrul Primãriei Petroºani au emis notificãri cãtre asociaþiile de proprietari în ideea ca acestea sã verifice dacã existã astfel de

situaþii ºi sã ia toate mãsurile de înlãturare a vegetaþiei crescute pe acoperiº”, a declarat Dorina Niþã, viceprimaurl municipiului Petroºani.

L

ux la unii, indolenþã la noi

În timp ce la noi, vegetaþia de pe clãdiri creºte haotic, la zonele dezvoltate grãdinile de

Cîºtigã bani ºi se distreazã

i carte, ai parte. Acesta este un A proverb care este foarte

adevãrat dar care nu se aplicã în toate domenile de pe piaþa munci. Sunt foarte mulþi absolvenþi de universitãþi care deºi au învãþat o bunã parte din viaþã, nu se pot bucura de munca lor din cauza locurilor de muncã pe anumite specializãri, iar dacã acestea totuºi exista sunt foarte puþine ºi destul de prost plãtite. O categorie aparte de absolvenþi de universitate care dacã în decursul anilor de studenþie au învãþat acum se pot bucura de un loc de muncã bine plãtit, atît în þara cît ºi în strãinãtate. Aceºtia sunt absolvenþii facultãþilor de informaticã, mulþi dintre aceºtia provenind ºi de la Universitatea din Petroºani,

care dupã terminarea facultãþii au reuºit ceea ce nu mulþi pot, adicã sã aibã un loc de muncã bine plãtit la firme mari de IT din þãri ºi nu numai. O parte dintre aceºtia au ales sã facã programare, alþii designe web dar sunt ºi unii

care îmbina utilul cu plãcutul adicã sînt angajaþi în industria de jocuri video. Aproximativ 5.000 de români lucreazã în prezent în industria de gaming, unde salariul mediu este de circa 1.000 de euro net pe lunã. Pentru aceºtia salarul porneºte de la 250-300 de euro net pe lunã pentru poziþiile de game tester ºi pot ajunge la 600-800 de euro pentru joburile de programatori care nu necesitã experienþã pe piaþa muncii. Pentru celelalte categorii de angajaþi din domeniul IT salariul este chiar ºi de 1000 de euro pe lunã, salar la care multã lume din þara ar visa. Monika BACIU

pe acoperiº sunt un nou trend. Grãdinile situate în clãdiri, cum ar biosere moderne ºi sere clasice, pot face din plimbãri prin locuri pitoreºti o ocupaþie pe tot parcursul anului. Astfel de parcuri sub acoperiº pot nu numai vindeca excelent ipohondria de iarnã, însã clima controlatã permite a cultiva unele specii non-native de plante. Selectaþi o serã cu o listã extinsã de ecosisteme ºi veþi putea face o plimbare prin atracþiile naturale unice ale lumii, chiar ºi fãrã a pãrãsi clãdirea. Royal Botanic Gardens Kew, probabil, sunt cele mai cunoscute sere din lume, ele pot oferi vizitatorilor o varietate uimitoare de specii de plante. Punctul culmi-

nant atractiv este consideratã sera Prinþesei Wales, care reprezintã 10 zone climatice de la pãduri tropicale umede pânã la savana aridã. Expoziþia include orhidee si plante carnivore. La Kew existã alte ºapte grãdini sub acoperiº (care sunt închise periodic pentru renovare). Bonsai House, Palm House, Waterlily House sunt exemple de locuri în care puteþi petrece o zi (sau chiar mai mult), bucurându-vã pe deplin de natura unicã. Mai mult decât atât, datoritã valorii istorice mare, grãdinile botanice Kew sunt incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Monika BACIU


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 August 2014

Ginerele lui Blaga forþeazã în instanþã contractul pentru sistemele de alarmare de la unitãþile miniere

F

irma condusã de ginerele lui Vasile Blaga, Axis Corporate Sceurity, încearcã sã obþinã în instanþã contractul pentru întreþinerea serviciilor de alarmare de la Minele Lonea, Vulcan ºi Lupeni. Carmen COSMAN - PREDA Axis Corporate Security a pierdut licitaþia organizatã de Complexul Energetic Hunedoara pentru atribuirea serviciilor de monitorizare ºi de întreþinere a sistemelor de alarmare împotriva efracþiei aparþinând punctelor de lucru EM Lonea, EM Vulcan ºi EM Lupeni. Pentru cã nu a acceptat înfrân-

gerea din duelul ofertelor, Axis s-a adresat Consiliului Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor ºi a solicitat „anularea

raportului procedurii de atribuire ºi a actelor subsecvente acestuia, respectiv a adresei de comunicare a rezultatului procedurii nr. DG 889/1 din 20.03.2014 ca fiind nelegale ºi netemeinice ºi pe cale de consecinþã a cerut reevaluarea ofertelor (în special pe cea desemnatã câºtigãtoare, pe care o

considerã nerealistã ºi imposibil de realizat) ºi continuarea procedurii de atribuire cu stabilirea ofertei câºtigãtoare dintre ofertele admisibile. Firma con-

28 august, primul termen dintre CEH ºi SNÎMVJ

P

rocesul dintre Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului ºi Complexul Energetic Hunedoara va avea primul termen în data de 28 august. Monika BACIU Sãptãmâna trecutã, reprezentanþii societãþii de închideri au acþionat în instanþã Complexul Energetic Hunedoara pentru neplata facturilor restante. Procesul se va judeca la Tribunalul Hunedoara, primul termen în dosar fiind fixat pentru data de 28 august, ora 9. CA al SNÎMVJ nu a aprobat eºalonarea datoriilor CEH. Consiliul de Administraþie a Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului s-a întrunit sãptãmâna trecutã. Unul dintre subiecte a fost legat de reeºalonarea datoriilor pe care Complexul Energetic

Hunedoara le are faþã de societatea de închideri. “Consiliul de Administraþie nu a fost de acord cu reeºalonarea datoriilor. Acesta m-a mandatat sã mã ocup eu de acest lucru. Astfel, cea mai sigurã cale e cea a instanþei”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Potrivit conducerii SNÎMVJ, Complexul Energetic Hunedoara ar fi plãtit timp ce un an de zile o sumã de douã milioane de lei. “Cei de la Complex ne-ar fi achitat undeva la douã milioane de lei fãrã a specifica producþia livratã lunaã în valoare de 7-8 mil-

ioane. Acesta a fost motivul pentru care Consiliul de Administraþie a respins reeºalonarea datoriilor”, a mai spus sursa citatã. Conducerea societãþii de închideri spune cã mãsura de a acþiona Complexul în instanþã este una pur comercialã. “Nu avem probleme cu ei de altã naturã, nu ne certãm, dar e o relaþie pur proceduralã, comercialã”, a mai spus Anghel. Complexul Energetic Hunedoara are plãþi restante cãtre Societatea Naþionalã

de Închideri Mine Valea Jiului în valoare de aproximativ 40-45 de milioane de lei.

dusã de Ionuþ Rudeanu are ºi motive sãs e batã pentru acest contract, deoarece vorbim despre o sumã alocatã de peste 145.000 de lei.

T

rimis la barã

Numai cã CNSC ºia declinat competenþa de soluþionare a contestaþiei în favoarea Tribunalului Hunedoara, iar dosarul a ajuns pe rolul acestei instanþe de judecatã, la Secþia de Contencios Administrativ ºi Fiscal. Dupã o primã amânare, din cauza lipsei de procedurã cu reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara, magis-

traþii de la Tribualul Hunedoara au acordat un nou termen de judecatã pentru data de 10 septembrie, dupã vacanþa judecãtoreascã. Axis Corporate Security este deþinutã de Ionuþ Rudeanu, ginerele liderului PDL Vasile Blaga. Rudeanu s-a lansat în afacerea cu firma de protecþie ºi pazã în 2009, iar primul contract mare cu statul l-a câºtigat la doar o lunã de la înfiinþare, prin asocierea cu un alt “jucãtor” de pe piaþa de profil. Între timp, contractele au început sã curgã, iar cei mai buni parteneri de afaceri par sã rãmânã tot companiile ºi societãþile cu capital de stat.


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 August 2014

Numãrãtoarea inversã pentru a doua sesiune de bacalaureat

U

ltima zi de înscrieri. Vineri, 8 august, este ultima zi în care absolvenþii de liceu se mai pot înscrie pentru a susþine a doua etapã a examenului de bacalaureat din acest an. A doua sesiune a examenului de Bacalaureat 2014, pentru cei care nu au promovat în varã sau examenele din anii anteriori, începe în 18 august. Monika BACIU

Evaluarea competenþelor lingvistice într-o limbã de circulaþie internaþionalã se

românã. Pe 26 august va avea loc proba la limba ºi literatura maternã. Proba obligatorie a profilului va avea loc în 27 august

1 septembrie, pânã la ora 12.00, iar depunerea contestaþiilor se va putea face în aceeaºi zi, în intervalul orar 12.00 –

elevilor li se interzice sã aibã în îmbrãcãminte sau în încãlþãminte – telefoane mobile sau orice alte dispozitive electronice. bsolvenþii care încearcã sã copieze sunt eliminaþi indiferent dacã materialele au fost introduse de ei “sau de cadre didactice din comisie”. Prevederile

fac parte din Ordinul ministrului educaþiei naþionale privind organizarea ºi desfãºurarea examenului de bacalaureat naþional – 2014, publicat în Monitorul Oficial. Examenul de bacalaureat poate fi susþinut de elevii care au absolvit liceul, indiferent de forma de învãþãmânt. Candidaþii

pot fi atât din seria curentã, respectiv elevii care au absolvit liceul în acest an, cât ºi din seriile anterioare. Candidaþii care au participat, dar nu au promovat examenul în sesiunile de bacalaureat organizate începând din 2003, pot solicita recunoaºterea probelor promovate anterior.

La facultate, fãrã bac

H

aos în sistemul de învãþãmânt. Diferenþierea dintre absolvenþii de liceu care au promovat examenul de bacalaureat ºi care nu au reuºit sã facã acest lucru este finã, aproape insesizabilã.

de trecere la bacalaureat vor putea fi admiºi direct în anul 2 de facultate. Însã aceºtia vor trebui sã susþinã anumite examene de diferenþe la materiile care nu

Monika BACIU va susþine în zilele 19 ºi 20 august iar cea a competenþelor digitale – pe 21 ºi 22 august. Probele scrise vor începe pe 25 august, cu limba ºi literatura

iar cea la alegere a profilului ºi specializãrii, în 29 august. Afiºarea rezultatelor la cea de-a doua sesiune a bacalaureatului 2014 va avea loc pe

16.00. Contestaþiile vor fi rezolvate în zilele de 2 ºi 3 septembrie iar rezultatele vor fi afiºate pe 4 septembrie. La Bacalaureat 2014,

Liderii elevilor aprobã un nou regulament

R

eprezentanþii elevilor din þarã dezbat un nou regulament. Liderii elevilor din România se aflã la Sinaia, la ªcoala de varã, unde are loc Adunarea generalã extraordinarã aConsiliului Naþional al Elevilor (CNE). Tinerii s-au întrunit pentru a dezbate ºi vota un nou regulament de organizare ºi funcþionare internã. Monika BACIU Potrivit site-ului CNE, cu acest prilej va fi elaboratã ºi metodologia pentru alegerile din anul ºcolar viitor. “Consiliul Naþional al Elevilor reprezintã pentru mine provocarea de a-mi reprezenta colegii din judeþ ºi la nivel naþional.Sunt convinsã cã implicarea în aceastã structurã mã va supune la încercãri netrãite pânã acum ºi

sper sã fiu capabilã sã le fac faþã la fel de bine cum au reuºit preºedinþii CJE Hunedoara de pânã acum. CNE va avea un rol important în dezvoltarea ºi responsabilizarea proprie ºi sunt nerãbdãtoare sã lucrez cu oameni care înfãþiºeazã schimbarea pe care doresc sã o vadã în rândul elevilor”, se aratã în testimonialul Mirunei Ganea Preºedintele

Consiliului Judeþean al Elevilor Hunedoara la Sinaia, în cadrul congresului, tinerii vor participa la sesiuni de dezvoltare personalã ºi profesionalã prin traininguri ºi workshopuri facilitate de profesori din reþeaua de formatori a CNE. Adunarea CNE este a doua întâlnire de acest gen în anul ºcolar 2013-2014, dupã cea din februarie, de la Braºov, care a avut ca scop alegerea noii conduceri a elevilor.

Absolvenþii de liceu care au nu promovat examenul maturitãþii se vor putea înscrie la facultate. Pânã în septembrie, ei se pot înscrie la noile colegii înfiinþate anul acesta în cadrul universitãþilor. Iar dacã reuºesc sã ia Bac-ul pe viitor, ar putea sã fie admiºi direct în anul doi de facultate. Cursurile se fac contra cost ºi au o duratã de cel mult trei ani. “Este aberant. Nu mi se pare normal ceea ce se întâmplã. Pânã acum, tocmai diploma de bacaluareat era cea care fãcea diferenþa între

aceºti tineri. E un plus pentru universitãþile care au înfiinþat aceste colegii”, spun cadrele didactice. Cine vrea sã urmeze un astfel de colegiu va studia între 1 ºi 3 ani, în funcþie de specializare. Candidaþii care reuºesc sã ia o notã

au fost aprofundate în primual an. Pentru anul scolar 2014-2015 au fost alocate peste 20.000 de locuri cu taxã în colegiile din cadrul universitãþilor. 90.000 de absolvenþi de liceu nu au luat bac-ul în sesiunea de varã.


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 August 2014

Contestaþie. DIICOT îl vrea pe Alin Simota dupã gratii lin Simota nu poate rãsufla A uºurat cã a scãpat de

mãsura arestului preventiv. Procurorii DIICOT au contestat decizia pronunþatã de Tribunalul Alba în ceea ce-l priveºte pe omul de afaceri, care se aflã în arest la domiciliu. Magistaþii de la Tribunalul Alba au respins cererea procurorilor DIICOT privind arestarea preventivã a lui Alin Simota ºi a celorlalþi doi inculpaþi din dosarul de evaziune fiscalã, aflat pe masa celor de la Crimã Organizatã. La prima instanþã, judecãtorii au decis ca Simota sã rãmânã în arest la domiciliu, în timp ce pentru Gheorghe Dragomir ºi Ioan Tocilã, de asemenea cercetaþi în acest dosar, s-a decis mãsura controlului judiciar. Procurorii DIICOT au depus, însã, o contestaþie împotriva hotãrârii Tribunalului,care

va fi analizatã de magistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia. Reamintim cã, marþi, procurorii DIICOT au efectuat mai multe percheziþii domiciliare ºi au ridicat mai mulþi saci cu documente de la sediul firmelor controlate de omul de afaceri Alin Simota, într-un dosar se fac cercetãri pentru posibile infracþiuni de evaziune fiscalã ºi delapiare. Valoarae vehiculatã a

prejudiciului ar fi de peste un milion de euro, iar banii ar fi fost folosiþi pentru campania electoralã din anul 2008, când Alin Simota a candidat pentru postul de primar al Petroºaniulu, dar ºi pentru Senat. În plus, se pare cã anchetatorii ar mai fi descoperit nereguli ºi în ceea ce priveºte lucãrile contractate cu o unitate medicalã din judeþul Hunedoara, unde acesta a efectuat lucrãri, ºi pentru care ar exista state de platã falsificate. Alin Simota se afla în arest la domiciliu într-un dosar de crimã organizatã. A fost arestat pânã la sfârºitul lunii mai, când Tribunalul Hunedoara a hotãrât înlocuirea mãsurii cu arestul la domiciliu, decizia fiind menþinutã de Curtea de Apel Alba Iulia. De asemena, este judecat ºi într-un dosar de evaziune fiscalã, cauza fiind pe rolul Judecãtoriei Petroºani. Car men COSMAN-PREDA

Voucherele de vacanþã eliberate începând din 2015

oucherele de vacanþã se elibereazã abia V din 2015. Cadrul legal pentru acordarea tichetelor de vacanþã s-a modificat din 6 iulie.

Mai exact, potrivit reglementãrilor aplicabile din iulie, angajaþii din mediul privat ºi cei din sectorul bugetar vor primi în locul tichetelor de vacanþa vouchere de vacanþã în valoare de maximum ºase salarii minime brute. Noile tichete vor fi emise numai în sistem on-line, însã acest lucru va fi posibil din 1 ianuarie 2015, se arãta într-un act normativ publicat ieri în Monitorul Oficial. “Voucherele de vacanþã se emit numai în sistem on-line,

începînd cu data de 1 ianuarie 2015. Prin derogare de la prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanþã, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 94/2014, cu completãrile ulterioare, pânã la data de 31 decembrie 2014, voucherele de vacanþa sînt emise de unitãþile specializate autorizate de Ministerul Finanþelor Publice, la data intrãrii în vigoare a prezenþei ordonanþe. Voucherele de vacanþã emise în condiþiile alin. (1) au perioada de valabilitate pînã la 31 decembrie 2014”, se aratã în monitorul oficial. Ortacii din Valea Jiului au susþinut în repetate rânduri cã datoritã modificãrilor aduse legii, cei care pleacã în concediu dupã data de 15 iulie nu mai beneficiazã de acele tichete, în timp ce colegii lor care au beneficiat de zile de odihnã legale pînã la acea datã au primit tichetele. Monika BACIU

În timp ce unele afaceri se inchid, casele de amanet rãmân

N

umãrul caselor de amanet din Petroºani se menþine. Criza financiarã nu a lovit casele de amanet, ba din contrã le-a menþinut pe piaþa afacerilor. În crizã de bani, nu puþini sunt cei care renunþã la bijuterii pentru a obþine câteva sute de lei. Astfel, potrivit celor din administraþia localã numãrul acestor societãþi comerciale este unul care se menþine. “Noi avem înregis-

trate la ora actualã un numãr de 19 case de amanet care funcþioneazã pe raza municipiului Petroºani, un numãr care este relativ

constant dacã ne raportãm la anii precedenþi”,

a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Înfiinþarea unei case de amanet poate fi un proces mai dificil, deoarece aceasta are statutul unei instituþii financiare nebancare ce trebuie înregistratã la Banca Naþionalã a României. Autorizaþiile se elibereazã de

autoritãþile locale. “Ei trebuie sã vinã pânã la primãrie ºi în funcþie dacã respectã cerinþele în vigoare li se elibereazã un document care atestã dreptul lor de a desfãºura o astfel de activitate economicã”, a mai spus sursa citatã. Bijuteriile rãmase în

proprietatea unei case de amanet se încadreazã în categoria bunurilor second-hand. Prin norme se precizeazã în mod expres faptul cã în categoria bunu-rilor second-hand se încadreazã ºi obiectele vechi executate din metale preþioase ºi pietre preþioase sau semipreþioase. Monika BACIU


8 Life&Style

Munte misterios din Turcia numit ”nemurirea dacilor”

N

cã dupã moartea lui Antioch I, o uriaºã stea ar fi apãrut pe cer, aceasta fiind steaua urmatã de magi cãtre Bethleem. Inscripþiile descoperite nu mai oferã ºi alte date din care arheologii ºi experþii lingviºti sã fi înþeles ceva.

emrut Dãgi este un munte misterios din sud-estul Turciei care ascunde enigme nebãnuite care are legãturã ºi cu dacii, strãmoºii noºtri. Chiar numele muntelui sugereazã cã acesta ar prezenta un sanctuar enigmatic, traducîndu-se prin ”dacii nemuritori” sau ”nemurirea dacilor”. Muntele a fost descoperit în anul 1881 de cãtre oamenii de ºtiinþã germani, aceºtia descoperind în primul rînd statuile din vîrful muntelui ce prezintã particularitãþi care þin de istoria ºi cultura dacã. Structura megaliticã, Nemrut Dagi, este localizatã pe platoul munþilor Anti Taurus, la altitudinea de peste 2000 de metri. Deºi arheologii au desfãºurat lucrãri ample în locaþie, aceºtia nu au ajuns la un consens în ceea ce

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 August 2014

priveºte originea statuilor, desluºind însã cã acestea dateazã din perioada civilizaþiei commagenilor, populaþie care a trãit în zona respectivã în secolul 1 î.e.n., care au fost conduºi de Antioch Întîiul ºi care ar fi

obþinut independenþa micii zone în jurul anului 80 i.e.n.. Commagenii, cum au fost numiþi locuitorii, ar fi reuºit sã îºi creeze propriul regat pe muntele Nemrut Dagi, o locaþie destul de fragilã din punct de vedere politic, avînd în vedere cã la est se aflau persanii iar la vest se gãseau grecii, douã civilizaþii extrem de bogate cultural. Commagenii au lãsat o moºtenire arheologicã ºi culturalã demnã de luat în seamã în ciuda acestui lucru. Situl arheologic este acoperit cu pietre de mici dimensiuni de culoare albã, prezentînd mici statui sculptate în piatrã, douã temple ºi o piramidã conicã de mici dimensiuni. La marginea sitului arheologic se aflã mormintele ce dateazã de peste douã milenii, acestea avînd formã de timul ºi fiind din pãcate prãdate de multã vreme de cãtre romani, aceºtia fiind ºi cei care au distrus în mare parte statuile crommageniane din care au rãmas în prezent capurile. Mormintele din Nemrut Dagi se gãsesc în partea de nord, este

A

lte variante ale arheologilor

ºi vest a muntelui, fiind sculptate direct în rocã, ºi avînd ºi o curte interioarã. În estul sitului arheologic se afla o terasã impunãtoare pe care se afla rãmãºiþele a cinci statui imense, precum ºi un altar în formã de piramidã destinat sãlãºluirii focului etern menit a satisface zeul Mitra. Din templele crommageniene nu au mai rãmas decît bucãþi de zid în urma trecerii romanilor ºi a perºilor. Zeii ale cãror statui pot fi vãzute în fata mormintelor sînt Mithra -Apollo – zeul soarelui, Nuna – zeiþa fertilitãþii, Artagnes – Herakles – Ares sau zeul rãzboiului ºi Jupiter sau Oromasdes.

P

ovestea seminþiei dacilor din Turcia Se spune cã seminþia dacilor care trãia aici credea în nemurire datoritã regelui Antioch

Întîiul, care a inoculat oamenilor aceastã credinþã. Toþi cei care trãiau pe muntele sfînt Nemrut Dãgi credea cã îi este egal oricãrei zeitãþi, credinþa ce se reflectã ºi din sculpturile în piatrã rãmase în situl arheologic. Pe imaginile sculptate în piatrã se poate observa cu Antioch I se gãseºte în ipostaze apropiate ºi prietenoase cu înfãþiºãri ale unor zei. Arheologii cred cã aici se afla de fapt mormîntul regelui Antioch I. Interesant este faptul cã aceasta microcivilizatie anticã nu a fost cuceritã de niciun alt imperiu mare, ridicîndu-se ipotezã conform cãreia crommmagenii erau ajutaþi de experienþa ºi tradiþiile lor culturale, de ideea egalitãþii cu zeii ºi de credinþa lor foarte puternicã. Curios pentru romani este faptul cã imaginea acestei civilizaþii seamãnã foarte

mult cu cea a dacilor, avînd în vedere cã înfãþiºarea acestor misterioºi seamãnã izbitor de mult cu cea a dacilor. Arheologii nu pot explica aceste similitudini decît prin faptul cã între cele douã popoare trebuie sã fi existat anumite legãturi încã neexplicate. Pentru Turcia, muntele Nemrut Dagi rãmîne un adevãrat mister neelucidat. Textele antice descoperite nu oferã prea multe informaþii privitoare la obiceiurile sau credinþele crommagenilor, cele descifrate spunînd

Arheologii spun cã statuile uriaºe ºi cele mai mici aparþin de fapt culturilor variate din acea perioadã din apropierea muntelui, cu precãdere culturilor greceºti, armene ºi iraniene. Statuile ar fi fost cîndva într-o poziþie aºezatã, flancatã de cîte o statuie a unui leu ºi vultur, însã modul în care au fost distruse sugereazã cã acest lucru a fost deliberat pentru a se stîrpi o formã de iconoclastie. Pe o tãbliþã se afla ºi figuri în baso-relief care ar arãta în imagini originile lui Antioch, care se trage din perºi ºi greci deopotrivã. Pe terasa de vest se

gãseºte o tãblie imensã cu un leu, arãtînd un aliniament al planetelor Jupiter, Marte ºi Mercur, ce dateazã din iulie anul 62 i.e.n. Aceastã datã ar putea reprezenta momentul la care a început construcþia întregului monument din vîrf de munte. Printre întrebuinþãrile pe care le-ar putea avea acest monument se numãra ceremoniile religioase, în prima instanþã datoritã naturii religoase ºi astronomice a monumentului. Aranjamentul statuilor seamãnã cu cele de la

Bãtrânul care nu s-a spãlat de 60 de ani âteva imagini C au devenit virale pe internet în aceste zile, acestea prezentînd un bãrbat despre care se spune cã nu s-ar fi spãlat deloc în ultimii 60 de ani!

Amoo Hadji, bãrbatul în cauzã, este un Iranian care trãieºte în Dezhgah, ºi care a ajuns la venerabila vîrsta de 80 de ani. În ciuda vîrstei sale, Amoo a trãit aproape întreaga viaþã într-o manierã primitivã, nedetinand obiecte fizice care sã îl fi ajutat în viaþã, acesta

având drept comoarã o pipã din metal pe care o foloseºte pentru a îºi întreþine viciul. Puþine alte detalii sînt

Arsameia, care par a spune povestea lui Mithriades Calinic I, tatãl lui Antioch.

I

storia locaþiei cu daci

Civilizaþia crommageniana s-a oprit asupra muntelui Nemrut Dagi în urma înfrîngerii imperiului seleucid de romani în jurul anului 190 i.e.n., în urma cãruia s-au format noi regate mai mici ºi locale. Crommagenii au stãpînit teritoriul ce se întinde de la munþii Taur ºi pînã la munþii Eufrat. Avînd în vedere cã oamenii prezentau diferite credinþe proprii,

cunoscute însã despre viaþa bãtrînului Iranian despre care se spune cã nu s-a mai spãlat de 60 de ani, singurele mãrturii stînd fotografiile fãcute de cãtre un fotograf al unei agenþii de presã. Fotografiile cu bãtrînul au devenit virale pe internet ºi au generat o sumedenie de

regele Antioch I a avut o domnie religoasa dinastica ciudatã, incluzînd atît zeitãþi greceºti cît ºi persane, ºi chiar ºi pe Antioch ºi familia acestuia. Astfel, regele a încercat sã îºi uneascã oamenii sub forma unui singur regat multinaþional. Antioch I ºi-a dorit un cult al fericirii ºi salvãrii, deºi acesta nu a rezistat mult în formula de imperiu dupã moartea sa. În 1987, Muntele Nemrut Dagi a intrat în rîndul proprietãþilor protejate de UNESCO, acesta putînd fi vizitat de turiºti din martie ºi pînã în octombrie în fiecare an.

întrebãri ºi multe controverse în rîndul internauþilor care vor sã afle exact unde se afla acesta pentru a îl ajuta. Mulþi cred însã ºi cã întreaga poveste este una creatã pentru a sensibiliza lumea ºi a crea un produs viral pe internet. Sursã: straniu.ro


8 Life&Style

Munte misterios din Turcia numit ”nemurirea dacilor”

N

cã dupã moartea lui Antioch I, o uriaºã stea ar fi apãrut pe cer, aceasta fiind steaua urmatã de magi cãtre Bethleem. Inscripþiile descoperite nu mai oferã ºi alte date din care arheologii ºi experþii lingviºti sã fi înþeles ceva.

emrut Dãgi este un munte misterios din sud-estul Turciei care ascunde enigme nebãnuite care are legãturã ºi cu dacii, strãmoºii noºtri. Chiar numele muntelui sugereazã cã acesta ar prezenta un sanctuar enigmatic, traducîndu-se prin ”dacii nemuritori” sau ”nemurirea dacilor”. Muntele a fost descoperit în anul 1881 de cãtre oamenii de ºtiinþã germani, aceºtia descoperind în primul rînd statuile din vîrful muntelui ce prezintã particularitãþi care þin de istoria ºi cultura dacã. Structura megaliticã, Nemrut Dagi, este localizatã pe platoul munþilor Anti Taurus, la altitudinea de peste 2000 de metri. Deºi arheologii au desfãºurat lucrãri ample în locaþie, aceºtia nu au ajuns la un consens în ceea ce

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 August 2014

priveºte originea statuilor, desluºind însã cã acestea dateazã din perioada civilizaþiei commagenilor, populaþie care a trãit în zona respectivã în secolul 1 î.e.n., care au fost conduºi de Antioch Întîiul ºi care ar fi

obþinut independenþa micii zone în jurul anului 80 i.e.n.. Commagenii, cum au fost numiþi locuitorii, ar fi reuºit sã îºi creeze propriul regat pe muntele Nemrut Dagi, o locaþie destul de fragilã din punct de vedere politic, avînd în vedere cã la est se aflau persanii iar la vest se gãseau grecii, douã civilizaþii extrem de bogate cultural. Commagenii au lãsat o moºtenire arheologicã ºi culturalã demnã de luat în seamã în ciuda acestui lucru. Situl arheologic este acoperit cu pietre de mici dimensiuni de culoare albã, prezentînd mici statui sculptate în piatrã, douã temple ºi o piramidã conicã de mici dimensiuni. La marginea sitului arheologic se aflã mormintele ce dateazã de peste douã milenii, acestea avînd formã de timul ºi fiind din pãcate prãdate de multã vreme de cãtre romani, aceºtia fiind ºi cei care au distrus în mare parte statuile crommageniane din care au rãmas în prezent capurile. Mormintele din Nemrut Dagi se gãsesc în partea de nord, este

A

lte variante ale arheologilor

ºi vest a muntelui, fiind sculptate direct în rocã, ºi avînd ºi o curte interioarã. În estul sitului arheologic se afla o terasã impunãtoare pe care se afla rãmãºiþele a cinci statui imense, precum ºi un altar în formã de piramidã destinat sãlãºluirii focului etern menit a satisface zeul Mitra. Din templele crommageniene nu au mai rãmas decît bucãþi de zid în urma trecerii romanilor ºi a perºilor. Zeii ale cãror statui pot fi vãzute în fata mormintelor sînt Mithra -Apollo – zeul soarelui, Nuna – zeiþa fertilitãþii, Artagnes – Herakles – Ares sau zeul rãzboiului ºi Jupiter sau Oromasdes.

P

ovestea seminþiei dacilor din Turcia Se spune cã seminþia dacilor care trãia aici credea în nemurire datoritã regelui Antioch

Întîiul, care a inoculat oamenilor aceastã credinþã. Toþi cei care trãiau pe muntele sfînt Nemrut Dãgi credea cã îi este egal oricãrei zeitãþi, credinþa ce se reflectã ºi din sculpturile în piatrã rãmase în situl arheologic. Pe imaginile sculptate în piatrã se poate observa cu Antioch I se gãseºte în ipostaze apropiate ºi prietenoase cu înfãþiºãri ale unor zei. Arheologii cred cã aici se afla de fapt mormîntul regelui Antioch I. Interesant este faptul cã aceasta microcivilizatie anticã nu a fost cuceritã de niciun alt imperiu mare, ridicîndu-se ipotezã conform cãreia crommmagenii erau ajutaþi de experienþa ºi tradiþiile lor culturale, de ideea egalitãþii cu zeii ºi de credinþa lor foarte puternicã. Curios pentru romani este faptul cã imaginea acestei civilizaþii seamãnã foarte

mult cu cea a dacilor, avînd în vedere cã înfãþiºarea acestor misterioºi seamãnã izbitor de mult cu cea a dacilor. Arheologii nu pot explica aceste similitudini decît prin faptul cã între cele douã popoare trebuie sã fi existat anumite legãturi încã neexplicate. Pentru Turcia, muntele Nemrut Dagi rãmîne un adevãrat mister neelucidat. Textele antice descoperite nu oferã prea multe informaþii privitoare la obiceiurile sau credinþele crommagenilor, cele descifrate spunînd

Arheologii spun cã statuile uriaºe ºi cele mai mici aparþin de fapt culturilor variate din acea perioadã din apropierea muntelui, cu precãdere culturilor greceºti, armene ºi iraniene. Statuile ar fi fost cîndva într-o poziþie aºezatã, flancatã de cîte o statuie a unui leu ºi vultur, însã modul în care au fost distruse sugereazã cã acest lucru a fost deliberat pentru a se stîrpi o formã de iconoclastie. Pe o tãbliþã se afla ºi figuri în baso-relief care ar arãta în imagini originile lui Antioch, care se trage din perºi ºi greci deopotrivã. Pe terasa de vest se

gãseºte o tãblie imensã cu un leu, arãtînd un aliniament al planetelor Jupiter, Marte ºi Mercur, ce dateazã din iulie anul 62 i.e.n. Aceastã datã ar putea reprezenta momentul la care a început construcþia întregului monument din vîrf de munte. Printre întrebuinþãrile pe care le-ar putea avea acest monument se numãra ceremoniile religioase, în prima instanþã datoritã naturii religoase ºi astronomice a monumentului. Aranjamentul statuilor seamãnã cu cele de la

Bãtrânul care nu s-a spãlat de 60 de ani âteva imagini C au devenit virale pe internet în aceste zile, acestea prezentînd un bãrbat despre care se spune cã nu s-ar fi spãlat deloc în ultimii 60 de ani!

Amoo Hadji, bãrbatul în cauzã, este un Iranian care trãieºte în Dezhgah, ºi care a ajuns la venerabila vîrsta de 80 de ani. În ciuda vîrstei sale, Amoo a trãit aproape întreaga viaþã într-o manierã primitivã, nedetinand obiecte fizice care sã îl fi ajutat în viaþã, acesta

având drept comoarã o pipã din metal pe care o foloseºte pentru a îºi întreþine viciul. Puþine alte detalii sînt

Arsameia, care par a spune povestea lui Mithriades Calinic I, tatãl lui Antioch.

I

storia locaþiei cu daci

Civilizaþia crommageniana s-a oprit asupra muntelui Nemrut Dagi în urma înfrîngerii imperiului seleucid de romani în jurul anului 190 i.e.n., în urma cãruia s-au format noi regate mai mici ºi locale. Crommagenii au stãpînit teritoriul ce se întinde de la munþii Taur ºi pînã la munþii Eufrat. Avînd în vedere cã oamenii prezentau diferite credinþe proprii,

cunoscute însã despre viaþa bãtrînului Iranian despre care se spune cã nu s-a mai spãlat de 60 de ani, singurele mãrturii stînd fotografiile fãcute de cãtre un fotograf al unei agenþii de presã. Fotografiile cu bãtrînul au devenit virale pe internet ºi au generat o sumedenie de

regele Antioch I a avut o domnie religoasa dinastica ciudatã, incluzînd atît zeitãþi greceºti cît ºi persane, ºi chiar ºi pe Antioch ºi familia acestuia. Astfel, regele a încercat sã îºi uneascã oamenii sub forma unui singur regat multinaþional. Antioch I ºi-a dorit un cult al fericirii ºi salvãrii, deºi acesta nu a rezistat mult în formula de imperiu dupã moartea sa. În 1987, Muntele Nemrut Dagi a intrat în rîndul proprietãþilor protejate de UNESCO, acesta putînd fi vizitat de turiºti din martie ºi pînã în octombrie în fiecare an.

întrebãri ºi multe controverse în rîndul internauþilor care vor sã afle exact unde se afla acesta pentru a îl ajuta. Mulþi cred însã ºi cã întreaga poveste este una creatã pentru a sensibiliza lumea ºi a crea un produs viral pe internet. Sursã: straniu.ro


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 August2014

Abatajul deschis se poate reaprinde oricând S

ocietatea Naþionalã de Închideri Mine VAlea Jiului a luat decizia de a redeschide abatajul în care a fost focul endogen din luna aprilie. Chiar dacã responsabilii societãþii au luat toate mãsurile de a lichida incediul ºi au primit avizele de la INSEMEX pentru redeschiderea abtajului, oricând existã pericolul ca zona sã fie cuprinsã de flãcãri. ªi inspectorii ITM au fost înºtiinþaþi cu privire la redeschiderea abatajului.

“Nu este o obligaþie legalã sã ne informeze pe noi. Angataorul poartã întreaga responsabilitate, dar fiind o zonã cu pericol, o zonãp aºa cum se ºtie s-a produs un eveniment foarte grav ºi noi l-am avut în permanenþã sub observaþie. A fost îmbucurã-

tor faptul cã au luat acea mãsurã radicalã de inundare fiindcã odatã cu inundarea calculul debitului, calculul cantitãþii de apã care trebuia înmagazinatã acolo în aºa fel încât sã atingã zona focarului ºi urmãrirea în permanenþã a creºterii nivelului apei

plus faptul cã legsilaþia specificã cã abatajele închise pentru foc se

vor redeschide dupã minim 3 luni în condiþiile în care nu folosesc instalaþia de inertizare ºi în urma obþiunerii unui aviz de la un organism abilitat care sã treacã concluzia în urma determinãrilor de gaze din zonele spaþiului exploatat cã focul este stins atunci se poate redeschide acel abataj. Tocami pentru cã îl urmãrim cu atenþie ne-au informat cã vor sã redeschidã abatajul respectiv, cã monitorizarea s-a realizat cu INSEMEX, ne-au ºi înaintat punctul de

vedere al INSEMEXului din care rezultã cã focul este considerat

Un milion de tone de huilã pentru iarnã

D

epartamentul pentru Energie a estimat cã în perioada sezonului de iarnã, Complexul Energetic Hunedoara ar avea nevoie de peste un milion de tone de huilã. Perioada pentru care este estimatã prognoza este 1 octombrie 2014-31 martie 2015. Tot din documentul Departamentului pentru Energie reiese faptul cã CEH va produce 276.500 gigacalorii necesare pentru asigurarea agentului termic. Programul de iarnã în domeniul energetic, denumit, în continuare, Program de

iarnã, are ca obiectiv principal evaluarea consumului de energie electricã ºi termicã al þãrii în perioada octombrie 2014 - martie 2015, pentru satisfacerea acestuia în condiþii de calitate ºi siguranþã în alimentare ºi funcþionare sigurã ºi stabilã a Sistemului Electroenergetic Naþional.Documentul a fost întocmit pe baza evoluþiei consumului realizat în anii anteriori, þinându-se seama, totodatã, de dimensionarea core-

spunzãtoare ºi, în acelaºi timp, necesarã a stocurilor, la începutul lunii octombrie 2014. La energia electricã pentru perioada octombrie 2014 – martie 2015, Comisia Naþionalã de Prognozã a prevãzut o scãdere a consumului cu 1%, iar Dispecerul Energetic Naþional a prevãzut o creºtere a consumului cu o medie de circa 5,2%, faþã de realizãrile perioadei similare a anului trecut. Monika BACIU

stins”, a declarat Ileana Bodea, ºef SSM-ITM Valea Jiului. Mãsurile de lichidare a incediului au fost luate la acel moment, însã chiar ºi aºa nu existã siguranþa cã abatajul nu se va reaprinde în condiþiile în care apa nu a ajuns la etaleje superioare ale bancului subminat. “În condiþiile în care se respectã prevederile legale, nu l-au deschis înainte de trei luni, din monitorizarea INSEMEX a gazelor din zona închisã se poate trage concluzia cã focul este stins, mai mult mutarea abatajului pe un nou aliniament ca sã evite zona unde s-a produs la etajele superioare tragedia din 2008, deci e o mãsurã specialã, noi nu ne putem opune. Trebuie cu mult discernãmânt ºi în condiþiile în care apar la primul semn cã focul se poate reactiva e clar cã abatajul respectiv trebuie închis definitiv. În condiþiile prin care prin inundare nu s-a reuºit stingerea totalã a focarului, deci nivelul apei faþã de abataj aºa cum spun cei de la minã e cu 10 metri mai sus, deci tot bancul subminat ar fi trebuit sã fie inundat ºi astfel fiind inundat focul sã fie stins, dar la bancuri cu subminare, în condiþiile în care exploatarea se face pe verticalã cu foarte multe subetaje nu ºtim

dacã focarul a fost la 10 metri sau nu mai sus, care prin subminare, în timp poate sã aparã. Este clar cã abatajul necesitã o monitorizare permanentã ºi la primul semn cã ar exista un risc pentru oameni, abatajul trebuie din nou închis”, a mai spus sursa citatã. Pentru autoaprinderea cãrbunelui din abatajul minei Petrila, conducerea unitãþii a fost sancþionatã. Cea mai mare sancþiune, reducerea salariului de bazã ºi a sporului de conducere cu 5 la sutã timp de o lunã a fost aplicatã inginerului ºef SSM ºi inginerului ºef Producþie. Directorul minei Petrila a primit ºi el un avertisment scris. Sancþiunile nu au fost aplicate pentru incidentul în sine, ci pentru problemele organizatorice de dupã autoaprinderea cãrbunelui. ãrbunele de la abatajul 433 al minei Petrila s-a autoaprins în perioada în care minerii se aflau în minivacanþa de Paºte. Mina Petrila, în care mai lucreazã aproximativ 520 de persoane, este inclusã în programul de închidere a unitãþilor miniere neviabile, program ce se deruleazã – potrivit unei decizii a Uniunii Europene pânã în anul 2018. Potrivit planului de închidere, activitatea de la mina Petrila va înceta în anul 2015. Monika BACIU


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 August 2014

M

inerii din minele din Valea Jiului lucreazã într-un butoi cu pulbere. Achiziþiile de echipamente atunci când se fac, se realizeazã fãrã a þine seama de mediul din subteran. Au fost achiziþionate aparate neconforme, ca ºi cum ar fi fost cumpãrate de la tarabele din piaþã, iar apoi, fãrã probleme, au fost introduse în subteran, acolo unde oricând s-ar putea produce un dezastru.

Î

n regim de avarie

Minerii lucreazã în regim de avarie. De nenumãrate ori ortacii s-au plâns de faptul cã sunt nevoiþi sã achiziþioneze din banii lor ºi banalele cuie pentru a avea cu ce muncii. „Noi în minã nu mai avem nici lucrurile de bazã. Oamenii au ajuns sã îºi cumpere cuie, lanþuri de drujbã, furtunele de perforat, vidiile ºi alte obiecte care sunt necesare în activitatea de extracþie. La un salariu maximal de 2200 de lei, nu ne putem compara cu salariul unui director general de un miliard de lei (n.r. anual)”, a spus sãptãmâna trecutã, Ion Ciubotaru. În tot acest timp, inspectorii ITM fac verificãri periodice, iar controalele scot la luminã probleme grave. “Noi controlãm unitãþile miniere periodic, cel puþin o datã pe trimestru, vedem ºi noi cã se confruntã cu probleme deosebite, încearcã pe cât posibil sã funcþioneze la limitã în sensul în care nivelul de securitate sã

Minerii lucreazã pe dinamitã

Achiziþiile fãrã cap, dinamiteazã subteranele minelor fie la un nivel minim astfel încât sã nu facem sistarea de activitate. Se confruntã. Nu am avut cazuri care sã necesite oprirea locurilor de muncã sau oprirea din funcþionare a echipamentelor, dar în permanenþã oamenii se plâng ºi în condiþiile în care noi stabilim o mãsurã se strãduiesc cã dacã nu iau mãsurile e amendã contravenþionalã destul de mare ºi noi verificãm modul de verificare a lucrãrilor, sã rezlve acele mãsuri, dar strict punctual pe acele mãsuri la controalul anterior acolo le gãsim remediate, încearcã sã îºi facã rost de piese, de schimb de materiale, iar în timp poate gãsim aceleaºi deficienþe la alte echipamente. Este o problemã”, a declarat Ileana Bodea, ºef SSM-ITM Valea Jiului. Achiziþiile fãcute de angajatori nu respectã nicio normã. Minerii au fost prinºi în subteran cu utilaje sau materiale care nu respectã condiþiile de lucru în mediu grizutos. Potrivit inspectorilor ITM, angajatorul este cel care trebuie sã asigure echipamentele de lucru, nu angajaþii sã fie cei care aduc de acasã materiale pentru a muncii. “O problemã ºi mai mare pe care am semnalat-o ºi trebuie sã aibã grijã e cã pe de o parte se fac achiziþii de anumite echipamente, utilaje care poate în minerit nu corespund din punct de vedere al securitãþii, deci se ºtie cã nu orice echipament, orice utilaj, orice material se poate bãga în minã. Atrag atenþia cã introducerea de utilaje, materiale, echipa-

Ileana Bodea. Pânã acum, inspectorii ITM nu au închis niciun loc de muncã în subteran, însã aceºtia admit cã deficienþele sunt multe, iar în subsol se lucreazã în condiþiile minime de siguranþã.

R mente în minã trebuie sã respecte caracterul antizgrizutos ºi sã corespundã din punct de vedere al calitãþii locului de muncã din subteran ºi ca atare nu este bine ºi recomand celor care fac achiziþii ºi se descurcã cum pot sã nu le facã. Angajatorul este obligat sã asigure dotarea cu materiale, cu echipamente ºi prin comisiile pe care le au de recepþie sã se asigure cã echipamentele, materialele, uneltele achiziþionate corepsund mediului de lucru din subteran. Am gãsit aparate de mãsurã la electricieni, aparate de mãsurã pentru subteran care le aduceau de acasã, echipamente proprii. Problema este cã spuneau cã nu le folosesc în mediu exploziv, deci numai acolo unde se confirmã cã e curent de aer proaspãt. Din punct de vedere legal orice echipament de muncã, orice aparat trebuie sã respecte anumite caracteristici de calitate, confirmate prin certificare ºi trebuie avut grijã sã nu se introducã orice materiale în subteran”, a mai spus sursa citatã. Pericolul în acest caz pândeºte la orice pas. Un echipament neatestat poate duce la tragedii în subteran.

“În condiþiile în care introduc un motor, un dispozitiv, un aparat care nu este pentru mediu grizutos, cu protecþiile necesare specifice minelor din Valea Jiului constituie un pericol ºi tocmai de aceea în momentul în care se achizioneazã

echipamente ºi prin comisiile de recepþie trebuie sã se asigure cã echipamentul respectiv este certificat, marcat corespunzãtor pentru minele de subteran, ca sã se asigure cã corespunde pentru activitatea de subteran. E vorba ºi de calitatea materialului din care e fãcut aparatul, de protecþie, de aceea fiecare încearcã sã se descurce, dar recomandarea mea e sã respecte legea, angajatorul este obligat sã asigure dotarea necesarã ºi sã nu se facã achiziþii dupã cum considerã fiecare pentru cã la un moment dat o sã facã mai mult rãu decât bine”, a mai spus

etehnologizare amânatã

Minele viabile din cadrul Complexului Energetic Hunedoara ar trebui sã fie modernizate printr-un program de 60 de milioane de euro, însã pânã acum nu s-a concretizat nimic. Retehnologizarea minelor din Valea Jiului, cele considerate viabile, nu se va realiza anul acesta. Polonezii sunt singurii care s-au prezentat, în termenul limitã, la licitaþia pentru modernizarea ºi retehnologizarea minelor de huilã. Din ianuarie ºi pânã acum, de când trebuia realizatã licitaþia, CEH-ul a ajuns doar în faza depunerii ofertei preliminare. Mai mult, conducerea Complexului Energetic Hunedoara nu ºtie metoda prin care s-a realizat investiþia, iar polonezii au prezentat o ofertã fãrã preþ. Monika BACIU


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 August2014

Viaþa ei depinde de o protezã specialã de reconstrucþie! arianei Goguþã, din Petroºani, diagnosticatã cu M ”CONDROSARCOM BINE DIFERENÞIAT FEMUR PROXIMAL DREPT”, i se poate salva viaþa cu o protezã specialã de reconstrucþie, care costã 44.500 euro, o sumã ameþitoare pentru soþii Goguþã. Prof. dr. Dan Lucaciu, unul dintre cei trei specialiºti ai României care fac acest tip de operaþii pe os, aºteaptã achiziþionarea protezei de reconstrucþie pentru a interveni chirurgical. Pentru toate acestea, a fost deschis un cont umanitar. Mariana Goguþã este o femeie de 40 de ani, din Petroºani, care pare mult mai tânãrã datoritã fragilitãþii feminine pe care o emanã. Colegii sãi de la Apa Serv Petroºani spun cã este un om cu foarte mult bun simþ, care nu ºtie sã spunã nu... De când este bolnavã, rãspunde colegilor ºi prietenilor care o conacteazã telefonic cu ”nu vreau sã te încarc cu problemele mele” sau ”multumesc ºi iartã-mã...” Mariana avea probleme de sãnãtate de mai bine de un an de zile. Diagnosticul iniþial a fost de hernie de disc, cu tratamentul adecvat fãcut la Spitalul de Urgenþã Petroºani, pentru cã durerile îi afectaserã ºi piciorul drept... În luna aprilie a acestui an, în timp ce fãcea ºedinþe de fizioterapie, a aflat cã radiografiile arãtau o tumorã gigant pe os. Analizatã, tumora a fost iniþial benignã. La a doua intervenþie chirurgicalã, când osul a fost chiuretat ºi îndepãrtate celulule periculoase, a fost confirmat ceea ce era mai rãu –

ºold drept cu endoprotezã de rezecþie tumoralã. Rezecþia – reconstrucþia în tumorile maligne ale aparatului locomotor - este un concept relativ nou de "conservare" sau "salvare" a unui membru afectat de o tumorã malignã, care a câºtigat tot mai mult

”CONDROSARCOM BINE DIFERENÞIAT FEMUR PROXIMAL DREPT”. Diagnisticul a fost reconfirmat de alt set de analize. Mai precis, Condrosarcomul este un tip de cancer care se dezvoltã în os, iar Condrosarcomul diferenþiat este cea mai malignã formã a condrosarcomului ºi este un amestec între condrosarcomul de grad mic ºi sarcomul cu grad mare fibros în care fibrocitele au aspect carti-

teren în ultimii 25 de ani, ºi care salveazã pacientul de amputaþie ºi îi salveazã viaþa. Mariana a fost selectatã a fi ”compatibilã” cu aceastã protezã, doar cã fiind o protezã specialã din titan, are un preþ ameþitor pentru o familie care trãieºte

din salariu – 44.500 euro. Colegii de serviciu, în frunte cu directorul societãþii, au fãcut donaþii în bani, pentru a o sprijini pe Mariana Goguþã în aceastã perioadã, însã sumele sunt insuficiente, iar timpul, oamenii ºi Dumnezeu sunt singura speranþã.

laginos. Mariana Goguþã se aflã în grija unui medic renumit în þarã, prof.dr. Dan Lucaciu, specializat pe ortopedie-traumatologie, ºeful Clinicii de Ortopedie ºi Traumatologie Cluj, care este unul dintre cei trei specialiºti din România care pot face un anumit tip de operaþii. Este vorba de ceea ce are nevoie urgentã Mariana – ”necesitã artroplastie

Luna August Luni: Supa crema de ciuperci cu crutoane/Ciorbã de pui a la grec Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii/Mozzarella pane cu cartofi natur Salatã/Desert Marþi: Supa minestrone/Ciorba de burtã Valdostana din pui cu legume mexicane/Piept de pui umplut cu ciuperci ºi orez sîrbesc Salatã/Desert Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa chili con carne (picant) Pui Shanghai cu cartofi

prãjiþi/ªniþel pane de porc cu cartofi sãseºti Salatã/Desert Joi: Ciorbã de varzã cu afumãtura/Ciorba de vãcuþa Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi Salatã/Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de þelina Ficãþei de pui cu cartofi piure/Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu orez sîrbesc Salatã/Desert

Promoþii & oferte: cont umanitar, A fost deschis un i Marianei, pe numele soþulu ia. an la Banca Transilv ARMAND GOGUÞÃ EUGEN ANIA BANCA TRANSILV 01U48595XX 12 20 Cont RO83BTRL02

5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 August2014

Curþii de Conturi care au spus cã acest lucru nu este legal. Mai exact, dupã ce funcþia de cantor a fost inclusã, în Legea salarizãrii personalului bugetar, la personal clerical, inspectorii

se întâmplã ºi în cazul preoþilor. O eroare de redactare, spun cei de la Secretariatul de Stat pentru Culte, care au explicat cã funcþia de cantor este asimilatã personalului clerical doar în Cultul Mozaic. ªi, pentru ca aceastã categorie de personal bisericesc sã nu rãmânã în ºomaj, mai ales în prag de alegeri, Secretariatul de Stat pentru Culte a grãbit demersurile în Guvern pentru aoptarea actului normativ menþionat. „Începând cu data de 01 iulie 2014, ca urmare a controalelor Curþii de Conturi a României prin care s-a constatat cã s-au efectuat plãþi fãrã bazã legalã pentru personalul neclerical încadrat în funcþia de cantor, cea mai mare parte a consiliilor judeþene au sistat integral plãþile pentru acordarea sprijinului la salarizarea

Curþii de Conturi au reclamat cã plata celor încadraþi sub aceastã denumire în biserici nu ar trebui sã se mai facã prin Consiliul Judeþean - care plãteºte doar personalul neclerical - ci direct de la bugetul de stat, prin Secretariatul pentru Culte, aºa cum

personalului neclerical încadrat în unitãþile de cult, aparþinând cultelor religioase recunoscute potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasã ºi regimul general al cultelor. Astfel, un numãr de 18.951 de salariaþi, reprezentând persona-

Cântãreþii bisericeºti, repuºi pe ºtatele de platã ale consiliilor judeþene ântãreþii bisericeºti îºi C vor primi banii în continuare pe ºtatele de platã ale Consiliilor Judeþene. Guvernul a aprobat, „pe ºustache”, fãrã sã fie anunþatã nici înainte ºi nici dupã avizare, o ordonanþã care reglementeazã acest aspect, act normativ care intrã în vigoare îna ceste zile. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, spune, însã, cã acest lucru nu ar fi o problemã dacã banii vor veni ca ºi pânã acum de la bugetul de stat. Problema cântãreþilor bisericeºti a apãrut ca urmare a unor rapoarte ale Curþii de Conturi din 2011 ºi 2012, care a semnalat ca plãþi

ilegale sumele transferate bisericilor de la Consiliile Judeþene pentru salariile cântãreþilor. Cantorii au fost la un pas de a rãmâne fãrã bani, dar Premierul Victor Ponta a semnat de curând o ordonanþã de urgenþã prin care aproape 19.000 de cântãreþi în biserici sunt repuºi pe statele de platã ale Consiliilor Judeþene în

condiþiile în care erau, potrivit Guvernului, la un pas de concediere. Actul normativ a fost aprobat pe 31 iulie, fãrã dezbatere publicã, ºi nu a fost anunþat de Guvern nici înainte, nici dupã ºedinþa în care s-a adoptat. Mai mult, coincidenþã sau nu, observatorii au atras atenþia cã acest lucru s-a întâmplat la numai douã zile dupã lansarea oficialã a candidaturii pentru funcþia de preºedinte al României, cu tema apartenenþei sale la religia ortodoxã. Practic, vorbim despre o clarificare a statutului cântãreþilor bisericeºti, care au fost acum încadraþi explicit în categoria personalului neclerical, pentru a putea fi plãtiþi pe mai departe de cãtre Consiliile Judeþene. Ordonanþa de urgenþã a apãrut ca urmare a faptului cã unele autoritãþi locale refuzau sã îi mai plãteascã din bugetele lor pe cantori dupã o serie de controale ale

lul neclerical al cultelor, nu-ºi mai primesc drepturile salariale, angajatorilor (cultelor) rãmându-le doar soluþia concedierii acestora”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului legislativ.

N

u au fost probleme

În judeþul Hunedoara nu au fost, însã, probleme în ceea ce priveºte plata cântãreþilor bisericeºti ºi nici nu s-a pus vreodatã problema suspendãrii salariilor pentru aceastã categorie de personal, spune preºedintele CJH, Mircea Ioan Moloþ. „Ar fi o mare problemã doar dacã Guvernul, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, nu ar mai trimite banii pentru salariile personalului neclerical. Sã nu pãþim la fel cum s-a întâmplat cu plata dascãlilor de la ºcolile ajutãtoare”, a declarat Mircea Ioan Moloþ. Acesta a subliniat cã la nivelul Consiliulºui Judeþean existã un paln de salarii, iar dacã ar creºte cheltuilile la acest capitol, ar trebui renunþat la altceva, adicã la investiþii. „Renunþi la investiþii ºi dai salarii sau renunþi la salarii ºi faci investiþii”, a explicat preºedintele CJ Hunedoara. De precizat cã, al nivelul judeþului de ani de zile se pãstreazã acelaºi numãr de cântãreþi bisericeºti ºi, în ciuda solicitãrilor, pânã acum nu afost aprobatã suplimentarea posturilor. Car men COSMAN-PREDA

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


14 Program & Horoscop

10:50 Discover România 11:00 Teleshopping 11:30 Politicã ºi delicateþuri 12:20 Discover România 12:30 Lumea ºi noi 13:00 Beneficiar România 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Documentar TVR 1 16:50 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 18:10 Calãtorie printre gusturi 18:45 Nimic prea bun pentru un cowboy 19:35 România.ro 19:45 Sport

10:30 Râzi ºi câºtigi 11:15 Trãsniþii 12:00 Teleshopping 12:30 Regina cumpãrãturilor 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 15:00 Aventurile familiei Vickery 17:00 Walker, poliþist texan 18:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Cãsãtorie din prima 22:30 Trãsniþii 23:00 Haos

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 August 2014

10:00 10:50 11:10 meu 13:00 14:00 meu 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30

În gura presei Teleshopping Mireasã pentru fiul Observator Mireasã pentru fiul Observator Poftiþi pe la noi! Observator Observator special Vedete la apã

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Sfârºitul lumii 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Bãiatu’ mamei 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Trãieºte-þi vara 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Masca lui Zorro 23:00 Predator 1

21 martie *** 20 aprilie Se pare cã sunteþi irascibil ºi vã nemulþumeºte tot ce se petrece în jurul dumneavoastrã. N-ar strica sã fiþi mai conciliant, dacã vreþi sã nu stricaþi relaþiile cu partenerul de viaþã ºi cu prietenii. Membrii mai tineri ai familiei vã fac o mare bucurie în cursul dupã-amiezii.

Pastila Vouã Teleshopping Dragoste dulce-amarã Pastila Vouã Baronii Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Pastila Vouã Baronii Copii contra pãrinþi Specialiºti în sãnãtate Am ales sã fiu român ªtiri Naþional TV

10:00 Pastila de râs Medicament fãrã efecte secundare 10:30 Iancu Jianu, zapciul 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Nuntã cu surprize 16:00 Teleshopping 16:45 Iancu Jianu, haiducul 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la prima

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Minciuna Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Viktoria - Plzen 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Viktoria - Plzen 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 Fotbal Club UCL Draw Play-offs 14:00 Fotbal Club UEL Draw Play-offs 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Digi Sport Special 16:00 MotoGP FP1 18:45 Digisport Show

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Astãzi nu este indicat sã vã ocupaþi de afaceri, deoarece ºansele de reuºitã sunt reduse. De asemenea, evitaþi orice fel de speulaþii. În schimb, relaþiile sentimentale vã oferã mari satisfacþii.

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Începeþi ziua cu un sentiment de frustrare, din cauzã cã ºeful vã anunþã anularea unei cãlãtorii în care urma sã plecaþi peste câteva zile. Nu vã revãrsaþi nervii asupra colegilor! În partea a doua a zilei, acordaþi mai multã atenþie partenerului de viaþã.

23 august *** 22 septembrie

O zi foarte bunã pe plan profesional. Este posibil sã fiþi premiat sau avansat în funcþie. Activitatea intelectualã vã aduce mari satisfacþii. Dupã-amiazã sunteþi nevoit sã luaþi o decizie în privinþa relaþiilor cu persoana iubitã. Intuiþia vã ajutã.

Sunteþi indispus din cauza dificultãþilor financiare pe care le întâmpinaþi ºi aveþi tendinþa sã vã izolaþi. Nu vã angajaþi în activitãþi noi. Nu vã puneþi mari speranþe în succesul unei afaceri! S-ar putea sã fiþi dezamãgit.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Relaþiile dumneavoastrã cu persoana iubitã sunt excelente. În cursul dimineþii s-ar putea sã cunoaºteþi o femeie tânãrã care va juca un rol important în viaþa dumneavoastrã.

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Evenimentul Zilei 18:00 ªtirile B1 19:00 România, acum 20:00 ªtirile B1 21:00 Bunã seara, România 22:30 Actualitatea româneascã

aprile

22

Insuccesul într-o afacere vã dezamãgeºte ºi vã determinã sã vã întrebaþi dacã meritã sã riscaþi în continuare. Nu este cazul sã vã pierdeþi încrederea. Pur ºi simplu, ziua de azi nu este favorabilã afacerilor ºi nici comunicãrii cu persoane importante. 10:30 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 15:00 16:00 17:30 18:00 18:30

21

În prima parte a zilei, cumpãraþi un obiect de valoare pentru cãmin. Partenerul de viaþã se bucurã. Sunteþi nevoit sã vã schimbaþi programul în ultimul moment, din cauza unei situaþii neprevãzute la locul de muncã.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Vi se propune sã vã asociati întro afacere. Nu vã pripiþi în luarea unei hotãrâri. Este posibil sã aveþi dificultãþi de concentrare ºi sã nu reuºiþi sã luaþi o decizie inspiratã.

Munca din ultima perioadã îºi aratã rezultatele azi. Totul se datoreazã perseverenþei ºi seriozitãþii cu care trataþi problemele. Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor sentimentale!

21 ianuarie *** 20 februarie

Astãzi sunt favorizate relaþiile cu rudele ºi cu prietenii. În prima parte a zilei, vã întâlniþi cu o femeie tânãrã pe care nu aþi vãzut-o de mai mult timp. Este momentul sã vã ocupaþi de problemele de sãnãtate.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Sunteþi în formã ºi bine dispus, iar relaþiile cu anturajul sunt excelente. Puteþi avea succes în tranzacþii comerciale ºi investiþii financiare. Evitaþi speculaþiile de orice fel.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 August 2014

Zeci de poliþiºti hunedoreni pe ºosele

P

oliþiºtii hunedoreni vor participa în aceastã lunã la acþiunea „Blocada”, derulatã în vestul þãrii, care urmãreºte în principal reducerea infracþiunilor mai ales cele rutiere care duc la multe tragedii. Maximilian GÂNJU Din cadrul Inspectoratului de Poliþie al Judeþului Hunedoara vor fi mobilizaþi zeci de poliþiºti de la rutierã ºi de la ordine publicã pe tot parcursul lunii august. Echipajele vor desfãºura acþiuni mai ales pe drumurile intens circulate ale judeþului. Principala þintã a poliþiºtilor vor fi vitezomanii din cauza cãrora se produc accidente grave

soldate cu pierderi de vieþi omeneºti. „Avem în medie, la rutierã, cinci ºase echipaje pe zi, adicã cel puþin 12 oameni zilnic cuprinºi în aceastã acþiune. La ordine publicã nu avem un numãr stabilit pentru cã se suplimenteazã în funcþie de necesitãþi. Fiecare uni-

tate îºi stabileºte prioritãþile, însã avem, la nivel de judeþ, zeci de poliþiºti prinºi în aceastã acþiune. Aceºtia vor acþiona în vederea numãrului de evenimente rutiere, acesta este scopul final, în perioada de trafic intens pe principalele artere. Cauza principalã a producerii evenimentelor

Restricþii apã 8 august 2014

Tinerii hunedoreni, la Academia de Poliþie

9

tineri hunedoreni vor urma cursurile Academiei de Poliþie “Alexandru Ioan Cuza” din Bucureºti. Monika BACIU

Un sfert dintre tinerii care au depus dosarul de recrutare la I.P.J. HUNEDOARA au promovat examenul de admitere la Academia de Poliþie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureºti.

Cei care doresc sã urmeze cursurile uneia dintre cele douã ºcoli de agenþi de poliþie îºi mai pot depune dosarele de concurs la sediul Inspectoratului Judeþean de Poliþie pânã în data de 14 august. “În urma susþinerii probelor de concurs, 9 dintre cei 36 de hunedoreni care au depus dosarele de recrutare la sediul I.P.J.

Hunedoara au promovat examenul de admitere desfãºurat în luna iulie la Academia de Poliþie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureºti. Dupã parcurgerea programelor de studii în specializarea Drept, respectiv Ordine ºi Siguranþã Publicã, tinerii

absolvenþi vor putea opta pentru o carierã de ofiþer în cadrul Poliþiei Române”, se aratà în comunicatul IPJ Hunedoara. Tinerii mai au la dispoziþie o sãptãmânã pentru aºi depune dosarele în vederea susþinerii examenului de admitere la una dintre cele douã ºcoli de agenþi de poliþie, de la ClujNapoca ºi Câmpina. Anul

rutiere este viteza ºi în acest scop acþionãm, pentru reducerea riscului rutier”, a declarat subcomisar Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Acþiunea „Blocada” derulatã în zona de vest a þãrii a apãrut ca urmare a faptului cã traficul cãtre zonele turistice creºte în luna august, mai ales cã se întorc în þarã pentru concediu ºi românii care lucreazã în strãinãtate. „Blocada” se axeazã ºi pe segmentul transportului feroviar, o atenþie deosebitã fiind acordatã magistralelor CFR care fac legãtura cu intrãrile-ieºirile din þarã.

acesta, ºcoala de Agenþi de Poliþie Vasile Lascãr Câmpina va scoate la concurs 500 de locuri, dintre care 10 locuri pentru rromi ºi 5 locuri pentru alte minoritãþi, în timp ce ºcoala de Agenþi de Poliþie Septimiu Mureºan ClujNapoca scoate la concurs 125 de locuri, dintre care 3 locuri pentru rromi ºi 2 locuri pentru alte minoritãþi. “Pânã în momentul de faþã, peste 120 de tineri hunedoreni ºi-au depus dosarele la sediul I.P.J. HUNEDOARA în vederea susþinerii examenului de admitere la una dintre cele douã ºcoli de agenþi de poliþie”, mai spun reprezentanþii IPJ Hunedoara. Pentru cele douã ºcoli de agenþi de poliþie perioada de depunere a dosarelor de examen se va încheia în data de 14.08.2014. Recrutarea candidaþilor pentru admiterea la instituþiile de învãþãmânt ale M.A.I. se realizeazã de cãtre structurile teritoriale de resurse umane din cadrul inspectoratelor judeþene de poliþie, respectiv Direcþiei Generale de Poliþie a Municipiului Bucureºti, în funcþie de adresa de domiciliu înscrisã în cartea de identitate.

- Lupeni 10:00 15:00. Zona afectatã: Cartier Viitorului. Motivul restricþiei: Remediere pierdere pe branºament ºi reconfigurare distribuitor, str. Tineretului, bl. D1. Mulþumim pentru înþelegere Birou Presã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.


16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 August 2014

Tabãrã pentru copiii supraponderali, în Straja

Prin joacã vor scãpa de kilogramele în plus

persoane responsabile cu activitãþile sportive, distractive, culturale

educative, culturale si distractive + toate materialele necesare desfãsurãrii activitãþilor: dans,karate,orientare cu busola, vânãtoare de comori, drumeþii, cãþãrãri pe perete de frângii, parc aventura,

- psiholog, medic nutriþionist ºi actori. Sunt incluse mai multe servicii printre care activitãþi sportive,

campare cu cort, traversare pe frânghii, alpinism, tiroliana, jocuri pe echipe: fotbal, volei, baschet,

T

abãrã pentru copiii supraponderali. Începând de sãptãmâna viitoare în staþiunea montanã Straja va avea loc singura tabãrã din þarã destinatã copiilor supraponderali. Anul acesta, evenimentul se aflã la ediþia cu numãrul 4. Monika BACIU “Anul acesta in staþiunea Straja din judeþul Hunedoara vom desfãsura a patra “tabãrã de sãnãtate” pentru copiii supraponderali. Obiectivul nostru este sã-i ajutãm pe copii sã slãbeascã simþindu-se bine, fãcându-si prieteni si câstigând incredere in ei. Noi nu vom face din obezitate o problemã mai mare decât este, iar slãbirea nu inseamnã o dietã lipsitã de gust si consistenþã. Gãtim mâncãruri sãnãtoase, gustoase si dozãm corespunzãtor fiecare

masã. Misiunea taberei este de a induce copiilor comportamente de viaþã sãnãtoase (nutriþie, miscare, echilibru emoþional ) pe care sã le menþinã si când se intorc acasã. Ii asteptãm pe copii in tabarã sã le arãtãm cã slãbitul printr-un regim de viaþã sãnãtos poate fi DISTRACTIV!”, spun organizatorii. Timp ce trei sãptãmâni copiii supraponderali cu vârste cuprinse între 7 ºi 18 ani sunt aºteptaþi sã ia parte la acþiunile care vor avea loc în staþiunea montanã. “In tabãrã asigurãm

Aventurã în apele Jiului

J

iul, loc de întâlnire pentru iubitorii sporturilor extreme. În acest sfârºit de sãptãmânã râul Jiu se va anima. Pe Defileu va avea loc un concurs de rafting pe Jiu. Monika BACIU

Traseul canion de pe Jiu este unul din cele mai spectaculoase traseuri de rafting din þarã. Râul învolburat curge într-o albie

multe curbe, este plin de stânci pe care trebuie sã le ocolim în timp ce ne lovim de valuri care ne udã din cap pânã în picioare. Pe traseul 2 râul devine mai lat, însã pe

îngustã marginitã deseori de stânci de mai multe zeci de metri. Râul are foarte

nivel de apã crescut valurile sunt uriaºe. “E vara, e soare si noi mergem la rafting pe Jiu, unul din

preferatele rauri ale noastre. Degeaba e august debitul Jiului inca ne asigura conditii pentru un rafting palpitant! Jiul oferã conditii foarte bune pentru rafting cu barca mare aproape tot anul. Este cunoscut ca unul dintre cele mai antrenante rauri din tarã, fiind favoritul multor dintre clientii nostrii. Daca vreti adrenalina din plin va recomandam Jiul!”, spun organizatorii. Valea Jiului este consideratã de mulþi cea mai spectaculoasã zonã de rafting din România. Jiul are debit mare începând din primãvarã pânã în toamnã, iar peisajul este spectaculos. Râul Jiu, în Defileul pe care l-a sãpat între Munþii Vâlcan ºi Parâng, de la Livezeni la Bumbeºti Jiu, este

sectorul în care practicarea activitãþilor de rafting se poate face în cele mai bune condiþii din þarã ºi în cea mai mare perioadã a anului, din lunile martie/aprilie ºi pânã în octombrie, cu o eventualã pauzã in lunile iulie – august ale anilor mai secetoºi. Iar atracþii sunt suficiente pentru cei care se încumetã sã se aventureze cu barca pe apele Jiului. Astfel, accesul este uºor chiar ºi cu maºinile, traseul

rugby touch; lectii de educatie fizica, de masaj, de nutritie, de gatit, jocuri si petreceri de cabana, carnaval, seara talentelor, discotecã, parada pijamalelor, foc de tabãrã, karaoke, excursii prin judet In muntii Retezat, la strand si Pensiunea Retezat, vizitãri de pesteri, pescuit, dansuri, zumba,

(arta actorului, impovizaþie scenicã, dicþie, miscare scenicã) cursuri de nutriþie si lecþii de gãtit”, mai spun organizatorii. Pãrinþii care doresc sã îºi trimitã copiii în aceastã tabãrã trebuie sã plãteascã o sumã de 3000 de lei, iar rezervarea unui loc în tabãrã se face în momentul achitãrii

tae bo, karate, consiliere psihologicã (terapie de grup si la nevoie terapie cognitivã), lecþii de actorie

unui avans de 500 lei. Restul plãþii se poate face fie în rate lunare, fie integral în momentul sosirii in tabãrã.

acvatic are o lungime totalã de peste 40 km, iar cascadele, sãritorile, meandrele ºi viteza mare a apei asigurã toate condiþiile pentru o activitate mai

mult decât atractivã. ªi pe asta au mizat ºi cei de la Transilvania Adventure, care au organizat sâmbãtã primele curse de rafting pe Jiu.


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
CVJ Nr 671, vineri, 8 august by Geza Szedlacsek - Issuu