Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 647

Cronica Vãii Jiului Luni, 7 Iulie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Haosul nebun ”care este” a cuprins þara, judeþul ºi Valea Jiului

Nu au plãtit impozitele niciodatã

Restanþele a doi aninoseni ar acoperi 10% din datoria localã >>> PAGINA A 3-A Þinta pentru finele lui 2014

Ieºirea din insolvenþã a oraºului Aninoasa >>> PAGINA A 3-A

Ultima probã scrisã la bac >>> PAGINA A 4-A

Canalizarea a fãcut faþã furtunii >>> PAGINA A 5-A

Ploaia, manã cereascã pentru agricultori >>> PAGINA A 5-A

Renunþã la orgolii pentru binele partidului? >>> PAGINA A 10-A De teama de a nu alunga investitorii,

Oficialii Departamentului pentru Energie nu acceptã insolvenþa CEH

>>> PAGINA A 11-A

Maidanezii ne vor copleºi >>> PAGINA A 13-A

Neatenþia la volan face victime

>>> PAGINA A 15-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Iulie2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Iulie 2014

Nu au plãtit impozitele niciodatã

Restanþele a doi aninoseni ar acoperi 10% din datoria localã oar douã personae din Aninoasa ar D putea acoperi 10% din

datoria oraºului cãtre creditori. Edilii de la Aninoasa centralizeazã listele cu rãu-platnicii. Sunt personae care nu ºi-au achitat taxele locale niciodatã acumulând astfel datorii de sute de mii de lei. Doar douã din peste 3000 de rãu-platnici au datorii cãtre bugetul local în sumã de peste 370 de mii de lei. “Deci avem persoane, în special pensionarii, care în cursul lunii ianuarie-februarie a fiecãrui am vin ºi îºi plãtesc cu prioritate taxele ºi impozitele locale cãtre primãrie, astfel încât pânã la sfârºitul anului sã stea liniºtiþi, dar avem ºi o parte din cetãþeni care nu îºi plãtesc impozitele cu anii, penalitãþile ºi majorãrile de întârziere se adunã, iar apoi

peranþe de ieºire din S insolvenþã. Nicolae

Dunca, primarul oraºului Aninoasa sperã ca pânã la finele acestui an sã iasã din insolveþã. Administraþia mai are de plãtit peste 3 milioane de lei cãtre creditori, iar reprezentanþii Guvernului i-au promis cã îl vor ajuta sã scape de datorie. “Eu sper cã anul acesta, pânã la sfârºit sã ieºim din insolvenþã ºi sã plãtesc toate datoriile, nu chiar cu veniturile proprii. Am ºi certitudinea dupã discuþia cu primul-ministru cã Guvernul se þine de cuvâtnt ºi mã ajutã cu plata arieratelor. 36 de miliarde, de la 92 de miliarde. Am fãcut un efort foarte mare pentru a achita aceastã diferenþã, diferenþa de 36 de miliarde, o pltim

se adunã sume prea mari ºi nu îºi mai pot plãti taxele ºi impozitele. Avem persoanã fizicã care are datorii la bugetul local, impozit pe clãdiri de 220 de mii de lei, de 150 de mii de lei. O persoanã fizicã sã aibã aºa datorii mi se pare strigãtor la cer ºi în atâþia ani de zile în care s-au acumulat aceste datorii nu s-a luat nicio mãsurã pentru a recupera debitul ºi a intra în normalitate. Eu acum lucrez la recuperarea tuturor

creanþelor pentru a îndestula creanþele creditorilor care aºteaptã sã fie plãtiþi”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Sãrãcia lucie descrie situaþia localnicilor din cel mai greu încercat oraº al Vãii Jiului, însã pentru a recupera banii, edilii vor pune sechestru pe bunurile rãu-platnicilor. “Vom începe executarea silitã, conform procedurilor standard prevãzute de lege, începem cu înºtiinþãrile de

platã, somaþile ºi apoi vom trece la executarea silitã prin punere de sechestre pe bunuri, pe mijloace de transport, pe terenuri, pe clãdiri, popriri pe pensii, pe salarii ºi încercãm sã strângem ban cu ban ca sã ne putem plãti datoriile ca sã mai miºcãm ceva în oraº cã cetãþenii sunt nemulþumiþi cã nu se face nimic, dar noi din 92 de miliarde de lei vechi datorii am mai rãmas cu 36 de miliarde de lei de achitat. În doi ani de zile e o realizare pe care numai eu ºtiu cum am putut sã o achit pânã la ora actualã”, a mai spus sursa citatã. Sumele pe care administraþia le are de încasat de la rãu-platnici diferã de la câteva sute de lei la câteva sute de mii de lei. Acum se lucreazã la centralizarea acestor date. “Nu am o sumã totalã, eu acum

lucrez pentru cã la noi programele informatice sunt vechi, de când s-au instalat nu s-a fãcut nicio reparaþie de mentenanþã, astfel încât funcþioneazã foarte greu. Dupã doi ani de zile am reuºit sã intru în posesia listei cu persoanele care au datorii la bugetul local ºi acum mã apuc de o centralizare ºi sã stabilim mãsurile care se impun”, a mai precizat edilul. Administraþia localã din Aninoasa încearcã sã adune fiecare leu astfel încât sã îºi achite datoriile cãtre creditori. Monika BACIU

Þinta pentru finele lui 2014

Ieºirea din insolvenþã a oraºului Aninoasa

ºi asta eºalonat cum prevede planul de redresare, dar ca sã putem ieºi din insolvenþã ºi sã putem depune ºi noi proiecte pe fonduri europene,

am discutat ºi cu domnul ministru Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene ºi mi-a spus cã asta e singurul impediment, aflarea în stare de insolvenþã pentru cã nu eºti eligibil”, a declarat Nicoale Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Dupã ieºirea din insolvenþã, edilul îºi propune sã acceseze fonduri europene, dar ºi sã realizeze un bloc

în care sã îi mute pe romi. “Pentru drum, nu numai drumul principal ci toate strãzile din oraº. Toate strãzile din oraº vom depune proiecte pentru a realiza infrastructura rutierã pe tot ce înseamnã strãzi în oraºul Aninoasa, pentru cã noi avem strada principalã Libertãþii ºi sunt strãduþele mici care unele au o lungime de 30-40 de metri, 800

de metri, nu ar fi un efort deosebit sã le punem la punct. În prima fazã eu optez pentru asflatarea tuturor strãzilor din oraº ºi pe urmã blocul pentru cetãþenii romi de la Vulculeºti pentru cã condiþiile de locuit sunt inumane, datoritã vechimii, ne mai fãcându-se niciun fel de reparaþii acoperiºurile stau sã pice, prioritatea numãrul doi ar fi blocul ca sã îi mutãm în condiþii civilizate pe cetãþenii din acest

cartier, am vorbit cu domnul vicepremier Dragnea, mi-a promis cã proiectul este depus la ministerul Dezvoltãrii ºi mi-a promis cã va cuprinde cu prioritate ºi acest bloc. Acum sper sã se ºi întâmple aºa”, a mai spus sursa citatã. Primãria Aninoasa a fost prima administraþie localã din þarã care ºi-a declarat insolvenþa. Cel mai mare creditor al primãriei este o unitate bancarã. Monika BACIU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Iulie 2014

Ultima probã scrisã la bac P ot rãsufla uºuraþi. Absolvenþii claselor a XII-a au susþinut vineri ultima probã scrisã din cadrul examenului de bacalaureat. Stresul a examenului a luat sfârºit pentru ei, iar acum aºteaptã rezultatele.

filul umanist. Elevii petroºãneni care au fost testaþi la biologie spun cã subiectele au fost uºoare. “Am dat la biologie ºi a fost foarte uºor. La

biologie chiar a fost uºor. Eu m-am pregãtit ºi pentru facultate ºi chiar mi s-a pãrut extrem de uºor. Aº vrea sã merg la Timiºoara pe tehnicã

Candidaþii au susþinut vineri testul la fizicã, chimie sau informaticã de cãtre elevii care au absolvit un liceu cu profil real ºi la geografie, filosofie, logicã, economice, psihologie sau sociologie de cãtre cei de la pro-

A început repartizarea în licee ineri dimineaþã a V început înscrierea absolvenþilor de gimnaziu, la liceu. Chiar dacã nu mai au mari emoþii, cei mai mulþi absolvenþi tot stau cu inima strânsã, ca sã prindã un loc în liceul pe care ºi-l doresc. Însoþiþi de pãrinþi, absolvenþii de clasa a VIII-a s-au îndreptat vineri, începând cu ora 9,00, spre centrele de repartizare. Fiecare copil a avut de completat un formular cu opþiunile dorite, iar pânã la afiºarea rezultatelor finale, fiecare aºteaptã sã vadã unde va fi repartizat de computer. Asta dupã ce au cam tremurat la primul examen din viaþa lor. „Am medie micã. La Economic

mã înscriu, dar am emoþii cã a fost greu examenul ºi nu ºtiu cam pe ce loc mã aflu”, a spus o tânãrã de la ªcoala Avram Stanca din Petroºani, iar o alta ne-a spus cã vrea la un liceu cu predare în limba maghiarã. „Am puþine emoþii, dar o sã îmi treacã. Sper sã nu fie probleme, pentru cã la maghiarã am ceva mai mare nota, dar la matematicã ºi românã mai mici. Mã înscriu la Deva, la Turism ºi alimentaþie, secþia maghiarã”, ne-a explicat tot o elevã a ºcolii Avram Stanca din Petroºani. Alþi absolvenþi sunt siguri pe ei ºi emoþiile au trecut imediat ce ºi-au vãzut afiºate rezultatele la examen. Acum totul este doar o formalitate. „Nu prea am emoþii. Stau destul de bine. Am luat 8,50 la mate, 9,20 la românã, 8,85 media dintre ani ºi 9,10 media de admitere la liceu, aºa cã mã înscriu la Colegiul Naþional Mihai Eminescu”, a spus una dintre absolventele care a obþinut medie mare. Peste 3.000 de elevi s-au înscris în judeþul Hunedoara pentru a susþine testele naþionale, iar aproape douã treimi au luat note peste 5,00. Patru elevi au luat note maxime la examenlul de Limba Românã, iar 59 de elevi au primit nota 10 la Matematicã. Înscrierile se fac pânã în data de 8 iulie. În Hunedoara, cea mai mare media a fost 9,96 ºi a fost obþinutã de douã eleve din Deva ºi Hunedoara. Diana MITRACHE

dentarã. Eu sper sã iau un opt la biologie ºi media va fi 7 ºi ceva. La tehnicã dentarã se þine cont doar 25% în rest e doar proba de admitere deci nu îmi pasã”, ne spune un candidat. “Am dat la anatomie ºi fiziologie ºi a fost foarte uºor. Sperã sã iau peste 8. cam 7 va fi media generalã cã la matematicã nu mã descurc foarte bine. Aº vrea sã merg la facultatea de litere

din Cluj”, ne spune o absolventã de clasa a XII-a. Alþii au susþinut aceastã probã a treia oarã ºi sperã ca de aceastã datã sã fie cu noroc. “A fost materia de bazã la biologie, am dat la anatomie. Nu ºtiu cum am fost celelalte subiecte cã nu am dat. Mie îmi trebuie 5,65 ca sã îmi iasã media, deci tot ce e peste nu mã intereseazã. E a treia oarã

când dau”, ne spune un candidat care a susþinut proba la biologie a treia oarã. Rezultatele vor fi afiºate în 7 iulie, pânã în ora 12.00. În aceeaºi zi vor putea fi depuse contestaþii (între orele 12.00 ºi 16.00), care vor fi soluþionate în perioada 8 - 10 iulie. Rezultatele finale vor fi anunþate la 11 iulie. Monika BACIU

Din plãcere nu înveþi nimic, din durere întotdeauna… nu ºi noi Spunea Pr Galeriu “ … din plãcere omul nu învãþa nimic, niciodatã, din durere învaþã întotdeauna”. Aºa este, suferinþa a fost ºi rãmîne cel mai bun pedagog pentru om. Cînd te arde, îþi tragi mîna, ºi altãdatã nu o mai bagi în soba… Nu la fel, însã, se întîmplã în Valea Jiului. Deºi ne-au fript, deºi ne-au ars de atîtea ºi atîtea ori, omul din Vale, baraba ori momîrlan nu învaþã din greºelile trecutului. Orbeºte, pe un drum parcã bãtãtorit facem aceleaºi greºeli, ne lãsãm minþiþi, manipulaþi, sîntem bãtaie de joc ºi apoi plîngem, jelim, uitãm ºi din nou votãm. Aud acelaºi lucu în ultimii ani, în Valea Jiului, cã este rãu. Nimeni, însã, nu schimbã nimic. Atît în 2008, cît ºi în 2012, Valea Jiului ºi-a reconfirmat atît primarii cît ºi parlamentarii, aceiaºi de cel puþin trei mandate (excepþie Aninoasa). Pãi dacã este rãu, dacã cei care ne

conduc nu îºi fac treaba, cum de îi reconfirmam cu aceeaºi înverºunare ? Cînd lucrurile nu merg, cineva trebuie schimbat, existã un vinovat. Deºi în Valea Jiului mergem din rãu în mai rãu, mergem cu aceiaºi. Sã nu auzim de schimbare. Nu. Însã, tot noi, imediat dupã alegeri începem sã îi “ suduim”. Cã nu au fãcut ce au promis, cã mint, cã furã, cã îºi fac ºi îºi dreg. Dar noi? Nu am avut stampila în mînã? Vinovaþi pentru ceea ce se întîmplã în Valea Jiului suntem ºi noi, nu doar ei. Înduri patru ani, însã, atunci cînd ai ocazia schimbi ceva, dacã lucrurile nu merg. Cînd, însã, nu faci asta, ºi mandatezi în continuare pe cel pe care pînã ieri l-ai bãgat de unde a ieºit, eºti pãrtaº cu acesta, chiar dacã o faci pentru o gãinã îngheþatã, pentru un plic ori pentru un “treling din strãinãtate”… Ionuþ DRÃGOTESC

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Iulie 2014

Ploaia, manã cereascã pentru agricultori

loaia din acest sezon, manã cereascã pentru micii producãtori. Localnicii din Valea Jiului îºi cultivã grãdinile cu produse de-ale gurii. Cartofii, porumbul sau fasolea sunt câteva dintre produsele ce se regãsesc în grãdinile celor de aici. Deºi a plouat destul de mult în ultima perioadã, micii producãtori spun cã apa picatã din cer va duce la o recoletã bogatã.

cum putem ºi noi”, ne spune Brânduºan Crãciun, un mic producãtor. Au fost ani când seceta sau ploile abundente au distrus culturile producãtorilor, însã aºa cum a fost anul acesta oamenii ne asigurã cã toatã recolta se va face.

Monika BACIU “Cultiv fasole, cartofi, sfeclã, toate plantele. De la ploaie se fac numai sã nu fie sãptãmâni întregi numai ploaie, dar în rest aici la noi trebuie cam din douã în douã zile ploaie. Ploaia de pânã acum ne-a ajutat. Pentru noi le cultivãm, mai dãm ºi la animale, mai vindem,

Investiþii judeþene pentru perioada 2014-2020

lanuri pentru perioada 2014-2020. Autoritãþile locale ºi judeþene îºi fac planurile pentru noua perioadã de atragere a fondurilor europene. Instituþia judeþeanã are ca obiective finalizarea proiectelor îndepute, dar ºi derularea altor investiþii noi. Monika BACIU “Avem mult de spus. Deci pentru Valea Jiului e clar, vreau sã finalizez drumul de la Dealul Babii pânã la Vulcan, vreau sã finalizez drumul de la Parâng, iar pe fonduri europene vreau sã finalizez liniile de troleu ºi

cele douã aqualanduri pe care le avem în plan ºi un lucru care este într-o continuã atenþie ºi în desfãºurare, noi investiþii în ceea ce priveºte infrastructura de apã ºi canal”, a declarat preºedintele Consiliului Judeþean

“Au fost ºi ani când a plouat mult, cartofii erau aproape fãcuþi ºi putrezesc dacã plouã mult în august-septembrie atunci ei sunt fãcuþi ºi putrezesc dacã plouã mult, dar aºa ploaia la noi trebuie cel puþin de douã ori pe sãptãmânã cã pãmântul e tare, se întãreºte repede, adicã trece apa repede prin el ºi dupã douã zile e tare pãmântul. Anul acesta vom avea o recoltã bogatã mai ales la cartof, porumb, dar depinde în funcþie de zonã, nu avem pretenþii sã fie

ca în Bãrãgan, dar oricum se fac pentru cât ne trebuie acasã. Eu fac pentru toatã familia care e mare, am cinci copii. Au de unde mânca toþi”, ne mai

spune Brânduºan Crãciun. Producãtorii spun cã pãmântul este acum ideal pentru plantaþiile semãnate, dar ºi pentru celelalte lucrãri de toamnã.

Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. Printre proiectele demarate de cei de la Consiliul Judeþean în Valea Jiului se numãrã modernizarea drumurilor spre staþiunile montane, dar ºi realizarea de la zero a drumului care face legãtura dintre Dealul Babii ºi Meriºor. Vor urma alte proiecte de infrastructurã precum realizarea liniilor de troleibuz ºi nu numai.

Canalizarea a fãcut faþã furtunii

furtunã însoþitã de grindinã, vânt ºi ploaie torenþialã a lovit estul Vãii Jiului, iar într-o orã a cãzut o cantitate de precipitaþii cât pentru jumãtate de lunã. Zeci de locuitori ai localitãþilor Petrila ºi Petroºani au sunat alarmaþi la 112 dupã ce au vãzut cã apa nu mai poate fi preluatã de sistemul de canalizare ºi au crezut cã le vor fi inundate gospodãriile. Maximilian GÂNJU

„Au fost ceva probleme în Petrila, mai ales cu canalizarea care nu a fãcut faþã în prima fazã la debitul mare de apã. Mulþi locuitori au sunat la 112. Imediat au fost trimise echipele Apa Serv în teren pentru a desfunda canalele ºi gurile de canal unde era nevoie ºi situaþia s-a rezolvat.

Nu au fost gospodãrii inundate”, a declarat directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Pentru a interveni în cazul în care situaþia o cere, în cele douã localitãþi au fost mobilizate ºi mai multe echipe de

pompieri din cadrul Detaºamentului de Pompieri Petroºani, cât ºi din cadrul serviciului voluntar de la Petrila.

6 Politic

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Iulie 2014

Haosul nebun ”care este” a cuprins þara, judeþul ºi Valea Jiului

a urmare a deciziilor de la centru ºi PSD ºi PNL ºi PPDD ºi PDL par s-o fi luat razna ºi în judeþ. Senatorul Cosmin Nicula l-a instalat pe Mircia Muntean - cel implicat în multe scandaluri, procese, condamnãri, plângeri penale fãcute altora etc., etc. - pentru a-i urma la conducerea PSD Deva, lucru ce a produs nemulþumire în rândul social democraþilor. Apoi Haralambie Vochiþoiu, trecut de la PPDD la UNPR, responsabil cu PSD, a fost instalat tot la judeþ, dupã care a fost îndepãrtat Mihail Rudeanu ºi urmezã ºi alþii. Se vorbeºte cã Haralambie Vochiþoiu poate reveni în fruntea PSD Petroºani, locul de unde a fost dat afarã, iar acest lucru pare pentru mulþi culmea ironiei politice. Fostul prefect Marius Cristian Vladu vrea sã stea la masã cu cei pe care i-a acþionat în justiþie ºi care stã la baza incompatibilitãþii lui Mircea Ioan Moloþ, aºa cum stau ºi alþii ”ºi mai rãi” etc., etc. Vestita vorbã a lui I.C.Brãtianu cum cã ”În chestiunile mari, în acelea de ordin moral care stãpânesc viitorul unei neam, de care sunt legate interesele lui supreme de onoare ºi naþionalitate, nu pot fi preþuri de tocmealã, nu pot fi motive de oportunitate care sã te hotãrascã a te compromite, coborându-te de pe tãrâmul înalt ºi sigur al principiilor”, s-a ales praful, pentru cã actualii politicieni se tocmesc între ei ducând compromisul dincolo de orice imaginaþie bolnavã fãrã sã-i pese de neam ºi onoare. Sloganul cã se vrea o dreaptã unitã pentru a contracara apariþia

partidului unic este motiv de prostituþie politicã de joasã speþã. Acest partid invocat, PSD, de prin 2004 nu câºtigat prea multe, nici preºedenþie, nici majoritãþi care sã-i permitã guvernãri, ci doar în zone cu adevãrat sãrace sau muncitoreºti a fost preferat de alegãtori. În judeþul Hunedoara exista un oarecare echilibru între dreapta ºi stânga, ba chiar la alegerile pentru Consiliul Judeþean, Valea Jiului a dat suficiente voturi dreptei ca urmare a fiinþãrii USL. Totul a mers relativ bine pânã când liderii liberali de la centru s-au rãzgândit – motivele nu au pãrut

solide pentru alegãtori – producând un adevãrat haos pe scena politicã. PSD-iºtii au încercat sã-ºi asigure o majoritate, dar ea este extrem de fragilã, lucru care poate bloca însãºi guvernarea ºi acest lucru se simte în teritoriu, iar PNL se aflã într-un proces de autodecimare fiind împãrþit în cel puþin trei tabere.

oþi ca unul…

Ca urmare a deciziilor de la centru ºi PSD ºi PNL par s-o fi luat razna ºi în judeþ. Senatorul Cosmin Nicula l-a instalat pe Mircia Muntean - cel implicat în multe scandaluri, procese, condamnãri, plângeri penale fãcute altora etc., etc. - pentru a-i urma la conducerea PSD Deva, lucru ce a produs nemulþumire în rândul social democraþilor. Apoi Haralambie Vochiþoiu, trecut de la PPDD la UNPR, a fost instalat tot la judeþ, dupã care a fost îndepãrtat Mihail Rudeanu ºi urmezã ºi alþii, care nu au fost destul de aprigi în ºedinþe ale CJH cu noua ”coaliþie” PNLPDL. Se vorbeºte cã prin tot felul de miºcãri de pe scena politicã judeþeanã Haralambie

Vochiþoiu poate reveni în fruntea PSD Petroºani, locul de unde a fost dat afarã, iar acest lucru pare pentru mulþi culmea ironiei politice. Pe partea cealaltã, PNL face alianþe cu oameni pe care cu o lunã în urmã nu bãnuiai sã-i vezi sub aripa lui Mircea Ioan Moloþ, în calitate sa de lider al liberalilor. Deºi nu este bãtutã în cuie fuziunea sau, mai nou, alianþa cu PDL, la judeþ s-a recurs la alianþã cu cei care au împroºcat cu mult noroi, ca sã nu spunem altceva, pe liberali. Acest lucru a

ºubrezit serios munca din teritoriu a liberalilor, pentru cã nu-i de colea sã fii obligat sã te înfrãþeºti cu cei care te-au înjunghiat în moduri suburbane. Mai mult, liberalii judeþeni au început un process de epurare a PSDiºtilor într-un mod care te lasã descumpãnit de nici nu mai ºtii cine o face, datoritã modului de a acþiona – PNLiºtii sau PDL-iºtii.

artener cu defãimãtorul care stã la baza interminabilului proces? Ultima informaþie apãrutã în presã,

respectiv cererea indirectã a fostului prefect PDL, actual secretar al Partidului Forþa Civicã, Cristian Marius Vladu, de a se alãtura alianþei/fuziunii PNL-PDL prin negociere cu… Mircea Ioan Moloþ a lãsat cu gura cãscatã pe mulþi cetãþeni ºi… liberali. ªi asta pentru cã între preºedintele Consiliului Judeþean ºi fostul prefect, apoi consilier judeþean Vladu au existat rãzboaie dure, lipsite de orice urmã de decenþã. Cu vicepreºedintele CJH de atunci, Costel Avram, de asemenea, s-a ajuns la plângeri în instaþele de judecatã, cu vorbe grele ºi ameninþãri. Vãzând cât de uºor ºi fãrã vreo reþinere sunt puºi acum sã lucreze împreunã oameni care nu pot trece peste mizeriile trecutului, parcã îþi vine sã crezi cã România nu mai are nici o ºansã. Marius Cristian Vladu a spus clar cã nu existã nici o problemã în a se aºeza la masã cu Mircea Ioan Moloþ. „Nu vãd niciun impediment în a mã aºeza la discuþii cu Mircea Moloþ. Desigur, am fost competitori, dar unele lucruri dintre noi nu aveau loc fãrã concursul unora din PDL”, a declarat Cristian Marius Vladu pentru Hunedoara Liberã.ro.

Politic 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Iulie 2014 Oare Moloþ sã uite cã din cauza lui Vladu se aflã în acest interminabil, parcã, proces de incompatibilitate care îl poate scoate în afara politicii pe uºa din dos? Reamintim scandalul din ºedinþã CJH, din luna ianuarie 2009, când Mircea Ioan Moloþ ºi Costel Avram îi imputau fostului prefect Cristian Marius Vladu modul distructiv în care a condus judeþul ºi reclamarea hotãrârilor care le permitea preºedintelui ºi celor doi vicepreºedinþi ai CJH sã reprezinte instituþia în acþionariatul celor douã firme, hotãrâri validate de prefect ºi pentru care unul din cei trei se judecã de ani de zile.

luptã din rãzboiului Cristian Vladu ºi Mircea Moloþ & Costel Avram ”Discuþii aprinse, ce semãnau a scandal în toatã regula, s-au iscat între consilierul judeþean al PD-L ºi fost prefect de Hunedoara, Cristian Marius Vladu, ºi conducerea Consiliului Judeþean, respectiv preºedintele Mircea Ioan Moloþ ºi vicepreºedintele Costel Avram. Motivul conflictului a fost faptul cã, prin douã hotãrâri ale CJH mai vechi, reprezentanþi ai

acþionarilor la SC Drumuri ºi Poduri SA ºi SC Apa Serv Valea Jiului au fost desemnaþi cei doi vicepreºedinþi ºi preºedintele CJH ºi respectiv vicepreºedintele Avram (la Apa Serv). Consilierul ºi fostul prefect Cristian Marius Vladu i-a acuzat cã acest lucru este ilegal, în sensul cã preºedintele ºi vicepreºedinþii nu au voie sã îi reprezinte… Ca urmare, conducerea CJH a introdus pe ordinea de zi a ºedinþei Consiliului Judeþean abrogarea celor douã hotãrâri prin care au fost desemnaþi sã reprezinte acþionarii judeþeni în cele douã societãþi. De aici s-a pornit tãvãlugul lucrurilor spuse în faþã. „Când am propus la vremea respectivã aceastã hotãrâre de

reprezentare, am avut la bazã tot o hotãrâre a CJH , când prefect era Cristian Marius Vladu ºi pe care a validat-o. Este hotãrârea 124/2006 în care reprezentanþi la

Drumuri ºi Poduri ºi Apa Serv erau tot vicepreºedinþii ºi preºedintele CJH. Dacã juriºtii Prefecturii au validat-o, iar prefectul Vladu a semnat-o, am considerat cã putem s-o facem în continuare, pentru cã Prefectura deþine controlul legalitãþii. Dacã acea hotãrâre nu era legalã, trebuia sã precizeze: … cu condiþia ca din acþionariat sã nu facã parte preºedintele ºi vicepreºedinþii.

Pentru a nu mai exista probleme, acesta este motivul pentru care v-am solicitat abrogarea hotãrârilor” – a explicat preºedintele Mircea Ioan Moloþ consilierilor judeþeni. Acesta a mai afirmat cã, de când a fost prefect ºi pânã în prezent, Cristian Marius Vladu a acþionat într-un mod distructiv pentru judeþul Hunedoara, târând primari ºi consilieri pe la DNA, care apoi s-a dovedit cã erau nevinovaþi, a blocat instituþii cu controale interminabile bazate pe zvonuri, iar acum dã telefoane ºi ameninþã salariaþii din CJH. ªi vicepreºedintele Costel Avram a explicat aceastã demisie din acþionariat prin abrogarea celor douã

hotãrâri care-i desemna reprezentanþi la Drumuri ºi Poduri ºi Apa Serv. „Când acest domn Vladu era prefect, era legalã aceastã decizie, aºa cum este în toatã þara. Acum mi s-a spus cã nu mai este legalã. Am vorbit cu colegii mei ºi am spus, haideþi sã ne dãm demisia… Sã-ºi asume responsabilitatea toþi acþionarii. Întreb când este legalã aceastã hotãrâre? Când sunt toþi ceilalþi

la conducere sau când sunt eu?” - a spus Costel Avram. ªi acesta a precizat cã fostul prefect a ameninþat salariaþii astfel încât se lucreazã sub presiune. Cristian Marius Vladu a intervenit cu: „Atât preºedintele Moloþ cât ºi Avram au folosit la adresa mea cuvinte insultãtoare ºi nu le permit! ªi eu am depus un jurãmânt ºi respect Constituþia. Nu sunt nici dis-

tructiv, nici prost cum m-a fãcut Avram. Nu am ameninþat pe nimeni ºi nu voi face aºa ceva. Vã atrag atenþia cã sunt grave insulte cele spuse aici” - a spus consilierul Marius Vladu. Disputele declanºate de consilierul PD-L Cristian Marius Vladu au devenit un obicei în cadrul Consiliului Judeþean Hunedoara, deºi toþi ceilalþi consilieri au fãcut apel la

seriozitate ºi decenþã” – Ileana Firþulescu/Cristian Anghel, 2 februarie 2009, ZVJ.

ine a trãdat, mai trãdeazã…

Cât privesc afirmaþiile preºedintelui CJH cã în spatele procesului de incompatibilitate a lui Mircea Ioan Moloþ - singurul dintre cei trei aflaþi în aceeaºi

situaþie - stã senatorul PSD Cosmin Nicula, chiar colegi de-ai social democratului spun cã poate fi adevãrat. La momentul în care se vehicula ca la ºefia judeþului sã candideze chiar Nicula, dar ºi alþi colegi de-ai sãi, cea mai sigurã cale era sã-l îndepãrteze prin alte mijloace pe preºedintele CJH în funcþie. ªi cum lui Nicula i se pun în spate trãdãri chiar în interiorul partidului din care face parte ºi acþiuni ce se aseamãnã cu cele ale interlopilor, cea în cazul lui Moloþ pare una elegantã dacã e s-o raportãm la celelalte. Dar dacã dovadã nu e, nimic nu e. Ileana FIRÞULESCU

8 Life&Style

Zece sfaturi pentru a avea toþi bãrbaþii la picioarele tale

tunci când femeile nu mai au încredere în puterea de seducþie, nu se considerã destul de sexy, li se pare cã sunt prea grase, prea puþin iubite, sigur cã le-ar placea sã devinã irezistibile, însã nu ºtiu cum sã procedeze. Ei bine, nu-i nevoie sã fie staruri, deoarece fiecare femeie gãseºte în ea resurse pentru a place atât de mult unui bãrbat, încât sã-l aibã la picioarele sale, ºi pentru a trãi, în general, mai bine. Ce înseamnã a fi o femeie irezistibilã. Nicidecum nu este femeia perfectã, dar degajã destulã energie

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Iulie 2014

curs oarecare de dans ce vã face cu ochiul.

pozitivã ca sã poatã cuceri un bãrbat. În mod evident, viaþa ei este mai uºoarã, nu se teme sã spunã adevãrul, nu intrã în competiþii cu bãrbaþii, se simte bine. Cu alte cuvinte, este ceea ce vrea sã fie ºi doreºte sã rãmânã originalã. Iatã cele 10 sfaturi, pentru a deveni o femeie irezistibilã

ecesitã un angajament personal Scopul este de a prelua controlul asupra vieþii, de a fi un fel de actor al propriei vieþi, responsabil de ea. Pentru aceasta, nu deveniþi o profesionistã a seducþiei cât ai pocni din degete. Autoarea comparã efortul cu cel pentru a vã menþine în formã. O ºedinþã de sport, de exemplu, nu este suficientã. În plus, adesea, este mai uºor sã ºtiþi ce trebuie fãcut decât sã puneþi în practicã. Eforturile sunt absolut necesare.

doptaþi o atitudine pozitivã

Bãrbaþii pot fi atraºi când vã aflaþi într-o dispoziþie bunã ºi nu atunci când sunteþi supãrate. Bombãniþi zilnic, ba împotriva ºoferului de

autobuz care vi se pare cã nu conduce destul de repede, ba împotriva ploii, a mâncãrii de la cantina/restaurant, gãsiþi o mulþime de alte pretexte, uitând sã vã bucuraþi de lucrurile pozitive. Ele sunt aºa cum sunt. În loc sã le schimbaþi, e mai bine uneori sã nu le bãgaþi în seamã.

u aºteptaþi sã gãsiþi pe cineva anume, sunteþi cineva Încetaþi sã credeþi cã atât timp cât nu v-aþi descoperit "jumãtatea", nu sunteþi mulþumite sau fericite, mergând pe ideea cã o viaþã implinitã nu poate fi decât viaþa în doi. Dacã v-aþi asumat celibatul, bucuraþi-vã din plin de viaþã, nu-l mai aºteptaþi pe Prinþul fermecãtor sã vinã sã vã ia de mânã pentru a vã înscrie la un

itaþi de reguli

Nu rãmâneþi agãþate de reguli pe care vi leaþi stabilit dintotdeauna ºi care nu mai sunt la fel de valabile în prezent (nu trebuie sã mã culc cu un bãrbat din prima noapte, ca sã luam doar un exemplu). Vã pot împiedica sã înaintaþi. Renunþaþi la acele principii ancorate în minte ca reguli ce nu le vreþi încãlcate. Lãsaþile ºi urmaþi-vã dorinþele.

u cãutaþi garanþii

Încetaþi sã puneþi presiuni asupra minþii: "Este cel mai bun? Mã va iubi mereu ºi îmi va fi fidel?". Acum, încercaþi sã vã reinventaþi zilnic. Redescoperiþi-vã în fiecare dimineaþã în oglindã. Paradoxal, suntem într-o evoluþie continuã. Deºi pare o prostie, nu sunteþi aceeaºi persoanã ca sãptãmâna sau luna trecutã. Faceþi la fel cu partenerul.

ãrã manipulare

Naturale prin farmecul vostru, prin ceea ce sunteþi, nu folosiþi strategii de manipulare. Seducând un bãrbat folosind arta manipulãrii, numitã "tehnicã diabolicã", riscaþi sã vã amãgiþi. Fiþi voi însevã, ºi, cu o dozã micã de încredere în sine, asiguraþi-vã cã veþi merita ca un bãrbat sã vã iubeascã pentru ceea ce sunteþi.

enunþaþi la lista bãrbatului

ideal Fiþi deschise bãrbaþilor, nu aºteptaþi un bãrbat ce ºtiþi bine cã nu existã (un Fãt-

Frumos), chiar dacã nu vã convine, vã împiedicã sã-i observaþi pe alþii. Cum ar fi: "trebuie sã fie brunet, avocat, sã iubeascã câinii" ºi lista e foarte lungã.

etaºaþi-vã de trecut

Eliberaþi-vã de trecut, pentru a trãi mai bine prezentul. Practic, când veþi întâlni un bãrbat, evitaþi sã-i povestiþi imediat cã vã este teamã sã nu vã pãrãseascã, pe baza unor experienþe anterioare, profitaþi de momentul prezent ºi încercaþi sã conversaþi pe teme commune (muzicã, evenimente etc.). Lãsaþi-l sã vã cunoascã aºa cum sunteþi acum ºi nu aºa cum aþi fost.

oncentraþi-vã asupra aspectului Acordaþi atenþie aspectului, pentru a atrage ºi a avea încredere în sine, când mergeþi la o întâlnire. Vã puteþi descoperi viitorul partener, pânã ºi la o brutãrie. Nu insistãm asupra metodelor de a vã face frumoase, astfel încât bãrbaþii sã vã priveascã admirativ, iar voi,femeile, sã vã simþiþi bine în propria piele.

iþi numai urechi

Femeilor le place sã fie ascultate, la fel bãrbaþilor. Învãþaþi-i sã fie atenþi la ceea ce spuneþi, ei pe voi. Este o etapã foarte importantã în acest proces. Existã tendinþa de a crede cã în câteva cuvinte s-a înþeles tot ce vroia sã spunã interlocutorul. ªi atunci îl întrerupeþi. Ascultaþi-l cu adevãrat ca ºi cum fiecare lucru pe care vi-l spune în faþã este foarte important.

Google a primit într-o lunã 70.000 de cereri din Europa de ºtergere de linkuri

oogle, gigantul american al internetului, a indicat cã a primit 70.000 de cereri de ºtergere de linkuri privind internauþi europeni de la 30 mai, datã la care motorul de cãutare a început sã aplice 'dreptul de a fi uitat', aºa cum a dispus Curtea Europeanã de Justiþie (CEJ), relateazã AFP.

Gigantul american a pus la dispoziþie online la 30 mai un formular accesibil europenilor pentru a cere ºtergerea rezultatelor cãutãrii, conformându-se astfel deciziei justiþiei europene, care a stabilit cã internauþii au dreptul sã cearã eliminarea linkurilor spre pagini conþinând informaþii personale depãºite sau inexacte.

Cu un vârf în prima zi, când Google a primit peste 12.000 de solicitãri, numãrul cererilor "s-a stabilizat în prezent la o medie de aproximativ 1.000 pe zi în Europa" ºi "a depãºit 70.000 de cereri în total între 29 mai ºi 30 iunie 2014", a precizat motorul de cãutare.

Facebook a cumpãrat LiveRail, companie fondatã de doi români ºi un american

acebook a cumpãrat LiveRail, companie dedicatã clipurilor publicitare video online, fondatã în 2007 de românii Andrei Dunca ºi Sergiu Biriº ºi de americanul Mark Trefgarne.

Cele mai reprezentate þãri sunt Franþa, cu peste 14.000 de cereri,

Anunþul a fost fãcut de vicepreºedintele Facebook Brian Boland printr-o postare pe blogul reþelei de socializare, informeazã joi venturebeat.com.

Germania (peste 12.600), Marea Britanie (aproape 8.500), Spania (peste 6.100) ºi Italia (aproape 6.000). În total, solicitãrile au vizat retragerea a 267.550 de linkuri, potrivit Google, care explicã faptul cã fiecare dintre ele "trebuie tratatã individual". Google a indicat cã nu va ºterge toate aceste linkuri, ci va "aborda fiecare cerere ºi va lua deciziile în funcþie de pertinenþa fiecãreia". Mãsura luatã de Google a apãrut în contextul îngrijorãrilor sporite ale utilizatorilor privind controlul asupra reputaþiei lor online ºi într-un moment în care autoritãþile europene de protecþie a datelor au indicat cã negociazã 'un pact de conformitate' cu Google pentru a determina gigantul american sã-i informeze mai bine pe internauþi privind utilizarea datelor lor personale. AGERPRES

Cei doi români nu sunt la primul business de succes, ei fiind fondatorii portalului Trilulilu.ro ºi anterior lucrând în poziþii de top în cadrul unor companii de dezvoltare web ºi software. LiveRail este o companie care oferã o platformã interactivã prin care editorii ºi agenþiile de publicitate îºi pot direcþiona în timp real reclamele cãtre clienþi, precum ºi o platformã de monitorizare a traficului în timp real pentru reclamele video. Reprezentanþii LiveRail au informat cã în prezent compania are sute de clienþi activi online ºi furnizeazã peste ºapte miliarde de clipuri publicitare video pe lunã. Printre clienþii sãi se numãrã Major League Baseball, ABC Family, A&E Networks, Gannet ºi Dailymotion. Achiziþia LiveRail de cãtre Facebook poate fi un semnal cã publicitatea video ar putea deveni parte integrantã a reþelei de socializare Facebook. AGERPRES

8 Life&Style

Zece sfaturi pentru a avea toþi bãrbaþii la picioarele tale

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Iulie 2014

curs oarecare de dans ce vã face cu ochiul.

doptaþi o atitudine pozitivã

Bãrbaþii pot fi atraºi când vã aflaþi într-o dispoziþie bunã ºi nu atunci când sunteþi supãrate. Bombãniþi zilnic, ba împotriva ºoferului de

itaþi de reguli

u cãutaþi garanþii

ãrã manipulare

enunþaþi la lista bãrbatului

ideal Fiþi deschise bãrbaþilor, nu aºteptaþi un bãrbat ce ºtiþi bine cã nu existã (un Fãt-

Frumos), chiar dacã nu vã convine, vã împiedicã sã-i observaþi pe alþii. Cum ar fi: "trebuie sã fie brunet, avocat, sã iubeascã câinii" ºi lista e foarte lungã.

etaºaþi-vã de trecut

iþi numai urechi

Google a primit într-o lunã 70.000 de cereri din Europa de ºtergere de linkuri

Facebook a cumpãrat LiveRail, companie fondatã de doi români ºi un american

acebook a cumpãrat LiveRail, companie dedicatã clipurilor publicitare video online, fondatã în 2007 de românii Andrei Dunca ºi Sergiu Biriº ºi de americanul Mark Trefgarne.

Cele mai reprezentate þãri sunt Franþa, cu peste 14.000 de cereri,

Anunþul a fost fãcut de vicepreºedintele Facebook Brian Boland printr-o postare pe blogul reþelei de socializare, informeazã joi venturebeat.com.

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Iulie2014

Renunþã la orgolii pentru binele partidului?

rei lideri politici hunedoreni sunt gata sã îngroape securea rãzboiului pentru binele „dreptei”, un conflict purtat în trecut ce-i drept. O eventualã fuziune între PNL ºi Forþa Civicã i-ar pune la aceeaºi masã pe trei foºti adversari, Cristian Marius Vladu, Mircea Moloþ ºi Costel Avram.

ãrã pupãturi

cu el (n.r. Mircea Moloþ) când era Alianþa D.A. Nu am avut niciodatã vreo problemã cu PNL, nu am resentimente, ba chiar am prieteni

Totuºi, acesta spune cã nu trebuie sã se aºtepte nimeni la „pupãturi pentru cã nu sunt nimerite între bãrbaþi” referitor la o

acolo, amici. Cu Moloþ, în afarã de lucrurile pe care le-am avut noi când am fost competitori ºi dupã aceea, fãcute de unul sau de altul mai ales din PDL, eu zic cã am lucrat ca niºte oameni serioºi”, a explicat Vladu.

conlucrare cu Costel Avram, cel care era principalul adversar al lui Vladu în perioada în care conducea PRM Hunedoara. „Eu securile le-am îngropat de mult, lucrurile evolueazã din toate punctele de vedere. Prefer sã îmi

Maximilian GÂNJU Fost prefect al judeþului, actualmente secretar general al organizaþiei judeþene Hunedoara a Forþei Civice, Cristian Marius Vladu spune cã nu are nici o informare de la partid privind fuziunea dintre Forþa Civicã ºi PNL, dar dacã se va întâmpla nu vede nici un fel de problemã în a colabora cu adversarii sãi din trecut, Mircea Moloþ ºi Costel Avram, fostul preºedinte al PRM, în

prezent vicepreºedinte al organizaþiei judeþene a PNL. „Eu nu ºtiu nimic, nu s-a oficializat nimic. Preºedintele nostru are mandat pentru a negocia ºi cu PNL ºi cu PDL, însã dacã s-au finalizat negocierile ori s-a stabilit ceva, eu

nu ºtiu”, a spus Cristian Vladu. Legat de colaborarea cu ºeful CJH, reprezentatul Forþei Civice spune cã „lucrurile trebuie sã se normalizeze. Animozitãþile dintre noi nu le putem duce la infinit, rãnile se mai cicatrizeazã. Eu am lucrat foarte bine

vãd de treabã ºi atâta timp cât existã intenþie de colaborare eu sunt deschis”, a mai spus Vladu. Nici Avram, în prezent vicepreºedinte al PNL Hunedoara, nu vede o problemã sã fie coleg cu Cristian Vladu. „Este foarte benefic pentru cã toate partidele de dreapta se unesc. Sigur, în politicã sunt momente când trebuie sã mãnânci ºi broaºte dar, cu Vladu eu nu am nimic. Am avut atunci discuþii contradictorii, important este sã mergem împreunã. Nu cred cã fuziunea în judeþul Hunedoara se poate lega de o chestie, de ceea ce a fost între Vladu ºi Avram. Putem merge împreunã foarte bine”, a declarat Costel Avram, vicepreºedinte PNL Hunedoara.

Fostul subprefect este noul director adjunct la „ape”

isputa dintre liberalii hunedoreni ºi social democraþi s-a mai soldat cu o victimã, de aceastã datã din tabãra PSD. Miercuri, directorul liberal al Termocentralei Mintia a fost schimbat din funcþie, în locul sãu fiind numit un director susþinut de social democraþi. Ca rãspuns, chiar dacã nimeni nu recunoaºte, liberalii au schimbat ºi ei un director protejat de PSD. Maximilian GÂNJU Consiliul de Administraþie al SC Apaprod SA Deva, societate aflatã în subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara, a decis, aproape, pe nepusã masã, cã sunt necesare schimbãri în structura de conducere a societãþii pentru eficientizarea activitãþii, iar în urma

ºedinþei s-a luat decizia „retrogradãrii” directorului general adjunct. Mai exact, protejatul PSD, Fabius Kiszely, a fost trecut în linia secundã, iar membrii C.A. al Apaprod SA Deva au decis angajarea fostului subprefect al judeþului, respectiv a liberalului Vasilicã Potecã la regia de apã. „S-a schimbat organigrama, iar domnul Kiszely, fostul director

adjunct a rãmas la departamentul tehnic de care sa ocupat ºi înainte. În baza organigramei, am legat departamentele Producþie de Comercial ºi domnul Potecã a avut experienþã pe partea comercialã lucrând o perioadã ºi la

Gospodãrirea comunalã. Nu a avut nici o legãturã, schimbarea, cu alte considerente, doar schimbarea organigramei pentru îmbunãtãþirea activitãþii SC Apaprod SA Deva”, a declarat directorul general al societãþii, Victor Arion.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Iulie 2014

De teama de a nu alunga investitorii,

Oficialii Departamentului pentru Energie nu acceptã insolvenþa CEH

iniºtrilor nu le convine termenul de insolvenþã pentru Complexul Energetic Hunedoara. Datoriile acumulate de Complexul Energetic Hunedoara sunt din ce în ce mai mari. Gaura financiarã în care se afundã entitatea energeticã este fãrã sfârºit, însã miniºtri de resort nu recunosc problema. Mai mult, aceºtia tind sã ascundã aceastã posibilitate pentru “a nu îndepãrta potenþialii investitori”. Monika BACIU “Vehicularea nejustificatã a iminenþei declarãrii stãrii de insolvenþã sau chiar mai rãu a falimentului societãþii, este extrem de nocivã societãþii din cel puþin urmãtoarele puncte de vedere: apariþia unei temeri nejustificate în rândul salariaþilor, care îi demotiveazã, înrãutãþirea relaþiilor comerciale cu furnizorii de materiale, piese de schimb ºi echipamente, îndepãrtarea potenþialilor investitori”, se aratã într+un rãspuns al oficialilor Departamentului pentru Energie, deputatului Monica Iacob

Ridzi. Chiar ºi sindicaliºti din minerit spun cã statul menþine aceastã stare pânã dupã alegerile prezidenþiale. Complexul Energetic Hunedoara are datorii de sute de milioane de euro,

S-

erificaþi din când în când dacã nu cumva aþi uitat sã plãtiþi datoriile la stat. Înºtiinþãrile Fiscului nu ajung mereu în cutiile poºtale, dar asta nu înseamnã cã funcþionarii nu blocheazã conturi ºi nu trec la executãri silite.

exemplu. Am continuat cu Deva, cu Veþelul, dar vor mai fi miºcãri de majoritãþi în vreo 18 localitãþi ale judeþului Hunedoara, acolo unde majoritãþile erau altele ºi deci unde se

Diana MITRACHE

Jiului. „Am început cu judeþul, ca sã dãm un

752 milioane de lei. De menþionat ºi cã, la înfiinþare, CE Hunedoara a preluat ºi o datorie de 70 milioane lei ale CNH. În prezent, se pare cã nu mai existã nicio variantã pentru salvarea CEH, în afarã de insolvenþã.

Mii de români au conturile blocate deºi nu au primit somaþie

iar potrivit liderilor de sindicat, insolvenþa este inevitabilã. “Din pãcate dacã pânã la alegerile prezidenþiale nu se va gãsi o soluþie pentru Complexul Energetic Hunedoara, singura variantã rãmâne insolvenþa deºi le este foarte greu sã o

a rupt lanþul de iubire, iar liberalii refac alianþele ºi majoritãþile în consiliile locale. Asta spune preºedintele PNL Hunedoara, Ioan Mircea Moloþ, care a avertizat cã Valea Jiului nu va scãpa de reformare.

urmã cu o lunã de zile, Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Conform raportului administratorilor companiei, CEH a avut pierderi de peste 147 milioane de lei în anul 2013, iar datoriile depãºeau

Fiscul executã prin surprindere

Alianþele, refãcute dupã USL

Liberalii fãceau în anumite localitãþi majoritãþi cu PSD-ul, dar acum nu se mai poate ºi, dupã ce a fãcut curãþenie în Consiliul Judeþean, la Deva sau Veþel, acum privirile ºefului liberalilor hunedoreni stau aþintite spre Valea

foloseascã ºi sã vorbeascã despre ea nu au altã posibilitate pentru cã acest Complex Energetic este încãrcat de datorii la cei care furnizeazã servicii ºi materiale care depãºesc ordinul zecilor de milioane de

realizau cu PSD-ul. Sunt situaþii unde lib-

euro. În condiþiile astea cred cã putem numãra cel puþin zece firme care ar putea sã declare insolvenþa astãzi dacã ºi+ar dori acest lucru. Insolvenþa va fi viitorul Complexului Energetic dacã rãmâne aceeaºi formulã ºi se feresc sã o spunã”, a declarat în eralii au majoritate singuri, dar unde au ºi PSD-iºtii singuri. Au fost situaþii ºi sunt ºi acum, unde PD-L-ul are majoritãþi, dar sunt localitãþi unde noua majoritate, unde includem ºi PP-DD –ul, este de dreapta în Hunedoara. Vor mai fi miºcãri ºi aici în Valea Jiului ºi în alte localitãþi ”, a spus Ioan Mircea Moloþ, preºedintele PNL Hunedoara. În ultima zi a lunii iunie, consilierii din Deva au schimbat viceprimarul Ovidiu Moº de la PSD a fost înlocuit cu Marian Muntean de la PP-DD, dupã formarea unei noi majoritãþi.

Reprezentanþii Fiscului spun cã trimit somaþie pentru fiecare român cu datorii, dar contribua-

purtator de cuvânt O listã cu datornici apare ºi pe site-ul ANAF, însã prea puþini ºtiu de exis-

bilii nu ridicã scrisorile de la poºtã. "În principiu, contribuabilii ar trebui sa ºtie cã au acele obligaþii de platã asupra cãrora a început executarea silitã, în baza somaþiei care li se comunicã", afirmã Nicoleta Rogalski,

tenþa ei. În urma popririi pe cont, Fiscul poate sã reþinã chiar ºi o treime din veniturile salariale. Inspectorii fiscali au blocat anul trecut un milion ºi jumãtate de conturi în care erau aproape 5 miliarde de lei.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Iulie2014

Cum sã alegi ochelarii de soare pentru a fi cool, dar ºi protejat

e timpul verii trebuie sã ne protejãm ºi mai mult ochii decît de obicei ºi asta înseamnã cã avem nevoie de ochelari de soare. Fashion bloggerul Carmen Negoita ºi stilistul George Enache oferã cîteva sfaturi pentru alegerea acestui accesoriu.

legerea lentilelor

"Sugestia mea este sã cumpãraþi lentile din sticlã, chiar dacã sunt mai scumpe, comparativ cu cele din plastic. Sticlã oferã o claritate vizualã sperioara ºi face faþã cu brio zgîrieturilor. Un alt aspect pe care nu ar trebui sã îl neglijãm este culoarea lentilelor. Aº începe prin a vã spune cã lentilele negre sînt pentru uz temporar. Folosirea în exces creazã dependenþa ºi în timp duce la fotofobie. Aceasta nu este pãrerea mea, ci a specialiºtilor", a spus

"Pentru faþa rotundã sînt recomandate ramele care depãºesc uºor linia pomeþilor, în formã pãtratã sau dreptunghiularã. Pentru un balans armonios evita ochelarii oversized", a explicat Carmen.

trebui sã fie cît mai ridicat, cel puþin 4. "Ochelarii de soare achiziþionaþi de la tarabe sau din pieþe nu îndeplinesc aproape nicio caracteristicã menþionatã mai sus. Puneþi preþ pe sãnãtate ºi, nu în ultimul rînd, pe esteticã", mai spun specialiºtii.

date ramele de þip cît eye sau ramele groase în parte de top ºi subþiri în partea de jos. Evitã sã porþi ochelarii supradimensionaþi deoarece aproape toatã faþa va fi acoperitã", consid-

Luna Iulie Luni Supã de linte cu roºii/Ciorbã de pui a la greq Ruladã din cotlet cu spanac ºi brînzã feta/Salatã indianã cu orez ºi ºniþel de pui pane Salatã & Desert Marþi Ciorbe de periºoare/Supã cremã de roºii Ceafã la grãtar cu cartofi aurii/Spaghete cu mazãre, bacon crocant ºi parmezan Salatã & Desert

Carmen Negoita, potrivit unui comunicat de presã. Aceasta adãugã cã multitudinea de culori este binevenitã, inclusiv lentilele în degrade, atîta timp cît nu sunt întunecate. De asemenea, un alt aspect important este flitrul UV, acesta ar

ºi respecta sfaturile din imagine.

aþã în formã de inimã "La acest tip de faþã trebuie sã te concentrezi pe partea superioarã a ochelarilor. Sunt recoman-

ata pãtratã

Poþi sã îndulceºti linia pronunþatã a bãrbiei ºi a maxilarului purtînd ochelari cu rame rotunjite sau ovale, cu o cromaticã veselã, dupã cum spune fashion bloggerul. Ziare.com

legerea ramelor

Fashion bloggerul avertizeazã cã ochelarii nu se aleg în funcþie de cît de atractiv este designul, ci þinînd cont de forma feþei. Observã ce structura anatomicã are fata ta

aþa rotundã

era Carmen Negoiþã.

aþa ovalã

Aceste persoane sunt cele mai norocoase, pentru cã pot alege aproape orice formã în privinþa ochelarilor.

Miercuri Supã chili con carne (picant)/ Supã de broccoli cu ºuncã ªniþel pane din cotlet cu garni-

turã de cartofi prãjiþi/Penne cu trei feluri de brînzã Salatã & Desert Joi Ciorbã de burtã/Supã de pui Ficãþei de pui cu cartofi piure/Pui marocan cu salsa de porumb Salatã & Desert Vineri Ciorbã de fasole cu afumãturã/Supa gulaº de viþel Mozzarella pane în crustã de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Piept de pui cu Cremã de brînzã ºi cartofi în crustã de muºtar Salatã &Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Iulie2014

Maidanezii ne vor copleºi

ubitorii de animale au câºtigat din nou, dar din pãcate, câinii comunitari ne vor costa mult. Asta spun toþi oamenii, care s-au sãturat de câini pe strãzi, iar haitele sunt tot mai multe ºi mai libere. Diana MITRACHE

Vom da bani mai mulþi pentru câini, decât pentru copii, sau bãtrâni, iar asta din vina unor aºa-ziºi iubitori de animale, care au cerut interzicerea eutanasierii animalelor fãrã stãpân. Nu sunt puþini cei care ne spun cã ne va fi greu, pentru cã în Valea Jiului, acþiunea de prindere a animalelor mai trebuia continuatã. „Din pãcate, intervenþia unor ONG-uri care nu ºtiu sã facã decât scandal ºi nu ne dau nici un sprijin în a rezolva problema câinilor comunitari, ne-a pus în situaþia de a bloca o activitate care era pentru noi, pentru cetãþeni, de bun augur. Adicã, ne scãpa de câinii comunitari, conform legii. Din pãcate, vom avea mari probleme, dar ºi mari cheltuieli. Vom cheltui mai mulþi bani pentru câini, decât pentru cãmine de copii ºi azile de bãtrâni, dar se pare cã cei care sunt puþini ºi bogaþi, sunt mai puternici decât cei mulþi, dar care tac. Aºa cã, sã nu vã aºteptaþi, indiferent

cine va veni la Guvern, pânã ce legea nu se rezolvã, sã se micºoreze numãrul de câini în judeþul Hunedoara!”, a spus Ioan Mircea Moloþ, preºedintele CJ Hunedoara, care gestiona activitatea de ecarisaj în întreg judeþul. Ideea de a rãmâne cu haitele de câini pe strãzi nu-i încântã nici pe localinici ºi chiar cei care se declarã iubitori de animale, ne spun cã ecarisajul era o soluþie. „Apãi nu e prea bunã soluþia de a-i lãsa iar pe strãzi, cã eu stau în Aeroport ºi mã mãnâncã câinii”, a spus, la aflarea veºtii cã maidanezii nu mai ajung în adãpost, o doamnã din Cartierul Aeroport. „Am o pãrere foarte, foarte proastã. De exemplu, la Parângul, (n.r în zona Cartierului Aeroport) sunt foarte mulþi câini, care au muºcat mulþi oameni. Ce sã vã spun? Nu sunt de acord. Trebuia sã îi strângem odatã”, a spus o altã doamnã. Uimiþi de numãrul mereu mare al maid-

anezilor, unii localnici cred cã aceºtia se înmulþesc ºi altfel, decât pe cale naturalã. „Mie, în general, îmi plac foarte mult animalele, dar am observat o treabã, pe care am discutat-o ºi cu alþi cetãþeni. Am impresia cã din Gorj, sau din alte localitãþi, noaptea, se aduc

camioane cu câini ºi le dau drumul dimineaþa, pentru cã, în urmã cu o sãptãmânã, am întâlnit haite de maidanezi, atât în zona Aeroport, cât ºi în zona centralã. Nu e bine. Sunt un pericol foarte mare pentru populaþie ºi, în special, pentru copii. Nu mai poþi sã îi laºi nici

în parc, pentru cã sunt atacaþi de câini. Îmi plac animalele, dar sã fie þinute în casã, sau adãposturi”, a adãugat un alt localnic. Pânã când guvernanþii se joacã alba-neagra cu legea maidanezilor, patrupedele se plimbã liniºtite prin parcuri, pe strãzi ºi printre

blocuri, iar cei care se declarã iubitori de animale fac prea puþin pentru ei. Numai la Petroºani sunt câteva adãposturi particulare, însã, oamenii care locuiesc în zona lor spun cã patrupedele sunt lãsate libere, fãrã apã ºi hranã ºi sunt þinute în condiþii mizere.

Bãtrân rãnit într-o explozie la Lupeni U n bãtrân de 92 de ani din Lupeni a fost la un pas de moarte, dupã ce a fost surprins de suflul unei explozii. Paramedicii SMURD l-au transportat la spitalul din localitate, iar pompierii au stins focul.

Sâmbãtã dimineaþã, un bãtrân de 92 de ani din Lupeni a fost surprins de suflul unei explozii în locuinþa sa.

Omul a fost rãnit, iar vecinii care au auzit bubuitura au sunat la 112. Imediat un echipaj SMURD a ajuns la faþa locului ºi, dupã ce i-au acordat primele îngrijiri, l-au trans-

portat la spitalul din localitate. Pompierii au ajuns ºi ei cu un echipaj de intervenþie ºi, dupã mai multe minute, au reuºit sã stingã focul care cuprinsese locuinþa bãtrânului.

Potrivit comandantului Detaºamentului de Pompieri de la Petroºani, Adrian Avram, în locuinþa bãrbatului se fac cercetãri pentru a stabili cu exactitate ce s-a petrecut ºi cum s-a iniþiat explozia. Poliþiºtii din Lupeni spun cã, cel mai probabil, explozia s-a produs din cauza unei acumulãri de gaz în locuinþã. Bãtrânul încercase sã aprindã aragazul ºi atunci s-a produs deflagraþia. Din fericire, omul este în afara oricãrui pericol. Diana MITRACHE

14 Program & Horoscop

9:00 Campionatul Mondial Brazilia 2014 11:00 Campionatul Mondial Brazilia 2014 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 17:30 Legendele palatului: Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:45 Nimic prea bun pentru un cowboy 19:35 Pe scurt despre orice 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:10 Joe Kidd 22:45 Celebritãþile timpului tãu: Rolling Stones

10:30 11:00 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 14:30 15:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:00 21:00

10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

Levintza prezintã Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Teleshopping Nimeni nu-i perfect Nimeni nu-i perfect Teleshopping Trãsniþii din Queens Trãsniþii din Queens Un înger în familie Regina cumpãrãturilor ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Cireaºa de pe tort Neam legat

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Iulie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Noi doi ºi Dupree 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Divã cu greutate 11:00 Hawthorne 12:00 Hawthorne 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Fete rele 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Frumoasa ºi bestia

21 martie *** 20 aprilie Începeþi ziua obosit ºi nervos, motiv pentru care nu este exclus sã aveþi probleme la serviciu ºi cu partenerul de viaþã. Nu vã lãsaþi copleºit de un insucces în afaceri, chiar dacã paguba nu este deloc neglijabilã. Pãstraþi-vã calmul.

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Pastila Vouã Teleshopping Dragoste dulce-amarã Teleshopping Baronii Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Specialiºti în sãnãtate Labirintul iubirii ªtiri Naþional TV Mica mireasã Destine împlinite Prin flori ºi sabie

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Bucãtãria iadului Abisul pasiunii Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 12:30 13:30 16:00 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Plaja lui Teo ªtirea zilei ªtirile Kanal D Feriha WOWbiz

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFA Europa League Review Show 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Drumul spre finala Real Madrid - Atletico Madrid 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Drumul spre finala Real Madrid - Atletico Madrid 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Drumul spre finala Real Madrid - Atletico Madrid 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Drumul spre finala

*** 21 mai S-ar putea ca partenerul de viaþã sã vã înþeleagã greºit dorinþa de libertate. Aveþi grijã ce ºi cum spuneþi! La nervi, existã riscul sã rostiþi cuvinte greu de iertat. Se pare cã nici prietenii nu sunt de acord cu ideile dumneavoastrã

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

S-ar putea sã aflaþi cã o persoanã apropiatã este grav bolnavã sau chiar mai rãu. Vi se cere ajutorul ºi sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri, împreunã cu prietenii. O femeie mai în vârstã vã ajutã cu bani ºi cu sfaturi.

23 august *** 22 septembrie

Relaþiile cu prietenii nu merg prea bine. Aveþi tendinþa de a fi autoritar ºi vreþi sã vã impuneþi punctul de vedere chiar ºi în familie, spre dezamãgirea partenerului de viaþã. Fiþi mai diplomat ºi ascultaþi ºi pãrerile celor din jur.

S-ar putea sã întâmpinaþi dificultãþi la serviciu, din cauza ideilor dumneavoastrã nonconformiste. Nu vã enervaþi ºi împãcaþi-vã cu ideea cã alþii preferã cãrãrile bãtãtorite. Dupã-amiazã sunteþi invitat pe neaºteptate la o petrecere.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Amânaþi întâlnirile de afaceri, pentru cã nu sunteþi în cea mai bunã formã la capitolul comunicare. Este indicat sã evitaþi deciziile importante, mai ales la locul de muncã. Spre searã, este posibil sã vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie.

Relaþiile cu prietenii sunt foarte bune, însã partenerul de viaþã sar putea sã nu vã aprecieze deloc exagerãrile. Daþi dovadã de tact ºi þineþi cont de pãrerile unei persoane mai în vârstã din familie.

23 noiembrie *** 20 decembrie Aveþi de rezolvat o mulþime de problemele dificile. Dacã nu reuºiþi sã vã controlaþi nervozitatea, existã riscul sã faceþi gesturi pe care le veþi regreta.

21 ianuarie *** 20 februarie

Nu sunteþi mulþumit de nimic ºi aveþi tendinþa de a-i critica pe toþi care vã ies în cale. Nu încheiaþi contracte. Riscaþi sã faceþi greºeli care vã pot pune în conflict cu autoritãþile. Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile

Dimineaþa nu reuºiþi sã vã respectaþi programul din cauza unor evenimente neprevãzute. Nu este momentul sã vã ocupaþi de afaceri, pentru cã riscaþi sã suferiþi un eºec usturãtor. Þineþi cont de sfaturile unui prieten cu experienþã! 10:30 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 15:15 18:30 19:15 20:15 21:15

21 decembrie *** 20 ianuarie Este posibil sã se accentueze dificultãþile financiare ºi problemele sentimentale. Nu îi reproºaþi partenerului de viaþã cã a fãcut cheltuieli inutile. Dupã-amiazã sunteþi invitat la o petrecere.

21 februarie *** 20 martie Fiþi prudent ºi temperaþi-vã nervozitatea! Altfel riscaþi sã aveþi probleme cu sãnãtatea. Dupãamiazã, intraþi în posesia unei mari sume de bani, din cauza cãreia este posibil sã vã certaþi cu partenerul de viaþã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Iulie 2014

Neatenþia la volan face victime

atru persoane, dintre care doi minori în vîrstã de 9 ºi 11 ani au ajuns la Spitalul Municipal Hunedoara în urma unui accident de circulaþie produs la sfârºitul sãptãmânii trecute. Accidentul s-a produs pe DJ 687E de un ºofer în vârstã de 56 de ani, din municipiul Hunedoara, care în timp ce conducea un autoturism pe direcþia de deplasare Hunedoara spre Teliuc, într-o curbã la dreapta a efectuat manevra neregulamentarã de depãºire a unui autoturism,

intrând astfel în coliziune cu un alt autoturism, care circula din sens opus ºi era condus regulamentar de o femeie în vârstã de 42 de ani, din comuna Teliucu Inferior. Traficul rutier a fost restricþionat aproximativ 20 de minute pe ambele sensuri de deplasare, pânã la

finalizarea cercetãrii la faþa locului. În urma evenimentului rutier au rezultat

douã victime rãnite grav, respectiv conducãtorul auto care s-a angajat în depãºirea neregulamentarã ºi pasagera care se afla pe scaunul din dreap-

Nu þi-ai plãtit amenda? Ai putea fi dat în judecatã de Primãrie

ersoanele care nu îºi plãtesc amenzile contravenþionale ºi care nu pot fi executate silit ar putea fi date în judecatã de primãrii pentru a presta muncã în folosul comunitãþii, conform unui proiect de lege supus dezbaterii publice de Ministerului Afacerilor Interne (MAI). nitãþii, þinându-se seama de partea din amendã care a fost achitatã”, se aratã în proiectul supus dezbaterii publice.

Proiectul vrea modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 2/2001, care reglementeazã regimul juridic al contravenþiilor. „În cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rãmânerea definitivã a sancþiunii ºi nu existã posibilitatea executãrii silite,

organele de specialitate ale unitãþilor administrativ – teritoriale în a cãror razã teritorialã domiciliazã contravenientul persoanã fizicã vor sesiza instanþa de judecatã pe a cãrei razã teritorialã s-a sãvârºit contravenþia, în vederea înlocuirii amenzii cu sancþiunea obligãrii contravenientului la prestarea unei activitãþi în folosul comu-

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

ta-faþã al autoturismului, fiind vorba de o femeie în vârstã de 53 de ani, din municipiul

infracþiunii de vãtãmare corporalã din culpã. Pânã la finalizarea cercetãrii la faþa locului, poliþiºtii Biroului Rutier Hunedoara au fost sprijiniþi de jan-

hicule. sã recurgeþi la executarea diferitelor manevre (depãºire, schimbarea benzii de circulaþie, mers înapoi etc.) numai dupã o prealabilã ºi temeinicã

Hunedoara. De asemenea, au fost rãnite uºor ºi persoanele din autoturismul care circula regulamentar. În autoturismul respectiv, pe lângã conducãtoarea auto, se mai aflau alte douã minore în vârstã de 9 ani ºi 11 ani. Victimele au fost transportate la Spitalul Municipiului Hunedoara pentru acordarea de îngrijiri medicale, iar poliþiºtii au întocmit un dosar de cercetare penalã pentru sãvârºirea

darmii din cadrul IJJ Hunedoara, care au asigurat zona în care s-a produs accidentul. Luând în considerare principalele cauze ale accidentelor rutiere, poliþiºtii Serviciului Rutier Hunedoara recomandã conducãtorilor auto: sã circulaþi cu atenþie sporitã, sã adaptaþi permanent viteza de deplasare în funcþie de condiþiile concrete de drum ºi sã mãriþi distanþa, în mers, între autove-

asigurare pietonii sunt sfãtuiþi sã aibã o conduitã preventivã, câtã vreme sunt prezenþi, în mod justificat, pe carosabil (respectiv, sã traverseze numai dupã o prealabilã asigurare, prin locurile special amenajate în acest sens, marcate ºi semnalizate în mod corespunzãtor, la culoarea verde a semaforului electric, dacã acesta existã ºi/sau este în funcþiune, perpendicular pe axul drumului ºi fãrã sã alerge).

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Iulie 2014

Ziua Crucii Roºii marcatã ºi în Valea Jiului ocietatea Naþionalã de Cruce S Roºie din România a sãrbãtorit vineri, 138 de ani de istorie ºi activitate umanitarã.

Voluntarii filialelor din Valea Jiului, dar ºi din restul oraºelor ale þãrii au sãrbãtorit cei 138 de ani de activitate umanitarã prin muncã: au fost prezenþi în stradã distribuind apã, au mãsurat tensiunea ºi glicemia.

La Petroºani, tinerii au putut fi observaþi în Parcul Carol Schreter, unde au mãsurat tensiunea ºi glicemia celor care au urcat la cupolã. Pe 4 iulie 1876, lua fiinþã Societatea Naþionalã de Cruce Roºie din România în incinta Spitalului Colþea din Bucureºti. Printre semnatarii

actului de înfiinþare a Crucii Roºii Române, se regãseau importante personalitãþi ale vremii: Dimitrie Ghica, Nicolae Kretzulescu, George Grigore Cantacuzino, C.A. Rosseti, Ion Ghica, Dimitrie Sturza ºi Dr. Carol Davila.

47% dintre românii care locuiesc la sate "sunt pe internet", iar 80% dintre ei au cont de Facebook

proape jumãtate din populaþia ruralã a României (47%) "se aflã" pe internet ºi acoperã toate segmentele de vârstã, iar 80% dintre ei "sunt pe Facebook", potrivit unui studiu al agenþiei de media Starcom MediaVest România transmis joi MEDIAFAX.

Potrivit studiului, Facebook este este principalul canal folosit de românii din mediul rural, dupã Google Search. "Dezvoltarea personalã ºi culturã generalã sunt arii de interes preponderente, precum ºi famil-

ia, sãnãtatea, gospodãria. Nu sunt preocupaþi de distracþie, ci mai degrabã sã se dezvolte. Majoritatea au venituri mici ºi medii care vin în general din salarii ºi alocaþii, aºa cã doresc sã-ºi îmbunãtãþeascã statutul personal prin

dezvoltare", se aratã în studiul citat. Potrivit aceleiaºi surse, românii din mediul rural sunt conectaþi la tehnologie - jocul pe calculator este în top, devansând activitãþi "clasice", cum ar fi statul

de vorba la bar cu vecinul, lucrul manual sau mersul la bisericã. "Pentru ei, online-ul e un mediu de conectare, ºi nu de afirmare. Fie cautã informaþie, fie cautã conectare: 26% aflã de evenimentele care

se întâmplã în mediul rural din online", se mai aratã în studiu. În plus, locuitorii din mediul rural sunt conectaþi ºi cu brandurile. Observã atât reclamele amuzante, cât ºi pe cele informative. "Dacã informaþia le este utilã, o vor memora ºi vor cumpãrã produsul. Chiar dacã majoritatea veniturilor sunt cheltuite pe utilitãþi ºi mâncare, oamenii sunt interesaþi de ceea ce au de spus brandurile", se mai aratã în studiul citat.

De-a lungul istoriei sale, Crucea Roºie s-a dovedit a fi un important simbol al speranþei ºi alinãrii pentru cei aflaþi în nevoie. Un suport de nãdejde pentru þarã în perioadele de nesiguranþã ºi suferinþã, Crucea Roºie Românã a intervenit ori de câte ori România s-a confruntat cu situaþii de rãzboi, epidemii sau dezastre. Astfel, Crucea Roºie Românã a fost activã pentru a uºura suferinþa umanã, iar în Valea Jiului, de fiecare datã când au fost evenimente

nedorite la unitãþile miniere, minerii accidentaþi au fost ajutaþi cu tratamente importate de la filiale din alte þãri. Mai mult, voluntarii din Vulcan sau Lupeni sunt primii care au în grijã zeci de familii sãrace, iar acþiunile lor sunt mereu încununate de succese. Toatã activitatea Crucii Roºii Române se bazeazã pe un element fãrã de care toatã istoria organizaþiei nu ar fi fost posibilã: voluntariatul. Diana MITRACHE