Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 644

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 2 Iulie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Preot nemulþumit de “veselia” produsã de un restaurant

Se furã ca în codru... în codru >>> PAGINA A 3-A

Voluntari italieni întreþin ce au construit >>> PAGINA A 4-A

Mai multe locuri la UPET la studiile de licenþã >>> PAGINA A 6-A

Primãria ia clubul Jiul într-o lunã >>> PAGINA A 7-A

Fiscul din Petroºani - erori pe bandã rulantã >>> PAGINA A 7-A

“Piatra filosofalã între mit ºi tratament”, la Spitalul de Urgenþã Petroºani >>> PAGINILE 8-9

Scandal în UNPR Hunedoara >>> PAGINA A 10-A Un nou trend,

Cereri de întinerire a forþei de muncã în minerit >>> PAGINA A 11-A

piscopia Devei ºi Hunedoarei poartã corespondenþe cu administraþia din Petroºani pentru zgomotele produse de un restaurant ce denotã veselie. Este pentru prima datã când mai mulþi cetãþeni de pe strada General Dragalina din Petroºani aduc la cunoºtinþa autoritãþilor locale faptul cã sunt deranjaþi de zgomotele dintr-un restaurant din acea zonã. >>> PAGINA A 5-A

Pensionarii continuã rãzboiul >>> PAGINA A 13-A

Spaniol, accidentat pe defileu >>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Iulie2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Iulie 2014

Se furã ca în codru… în codru

urtul a devenit sport naþional în ultimii ani. Orice este realizat din metal îi atrage pe magneþii de fier vechi. Excepþie nu fac nici indicatoarele de pe traseele montane din Parâng. Cei de la Salvamont spun cã au încercat sã amenajeze câteva trasee, au fost montaþi stâlpi de semnalizare însã aceºtia au dispãrut. Monika BACIU “S-ar mai putea amenaja, noi am mai amenajat un traseu pânã la Cabana Mija, acum câþiva ani, dar este destul de complicat cã dacã punem stâlpi de marcaje pe zonele mai de jos aceºti stâlpi se furã pentru cã este metal ºi unii turiºti sau nu numai le mai deterioreazã, dar ne luptãm

Singurele noutãþi sunt cã au fost aduse mici îmbunãtãþiri acestor trasee.

cu morile de vânt”, a declarat Dumitru Bârlida, ºef Salvamont Parâng.

celeaºi trasee din 2009 În Parâng sunt aceleaºi trasee montane. Ultimele au fost omologate în anul 2009 de cãtre Ministerul Turismului.

“Avem aceleaºi trasee montane pe care le ºtie toatã lumea, sunt pe hãrþile turistice, traseele sunt destul de bune, sunt mai bine amenajate ca în anii anteriori pentru cã am mai lucrat puþin la amenajarea lor, am

Populaþia rezidentã a României rãmâne sub 20 de milioane de persoane

opulaþia rezidentã a României numãra, la 1 ianuarie 2014, 19.942.642 persoane, în scãdere cu 0,4% comparativ cu aceeaºi perioadã din anul precedent, aratã datele provizorii ale Institutului Naþional de Statisticã (INS), publicate luni.

Astfel, în prima zi a acestui an, populaþia rezidentã a României a fost mai micã de 20 de milioane de persoane, cauza principalã a acestei scãderi fiind reprezentatã de sporul natural negativ (-70.812 persoane). Din totalul raportat, populaþia masculinã s-a cifrat la 9.738.445, echivalentul a 48% din populaþia þãrii, situaþie

mai marcat, am mai reînnoit marcajele. Turiºtii pot sã meargã pe toate traseele care sunt pe hãrþile turistice”, a mai spus sursa

identicã cu cea de la 1 ianuarie 2013. În comparaþie cu anul anterior, numãrul populaþiei a scãzut atât pentru persoanele de sex masculin, cât ºi pentru cele de sex feminin. Pe grupe de vârstã, cea mai numeroasã categorie este cea cuprinsã între 25 ºi 64 de ani (56,6%), urmatã de 65 de ani ºi peste (16,5%), 014 ani (15,5%) ºi 15-

24 de ani (11,4%). Sursa datelor INS o constituie cercetarea statisticã privind populaþia rezidentã a României. Indicatorii privind populaþia rezidentã au fost construiþi utilizând date prelucrate din surse administrative, date primite de la institutele naþionale de statisticã a Spaniei ºi Italiei, baza de date a Eurostat privind populaþia ºi migraþia internaþionalã ºi rezultatele unui model econometric bazat pe tehnici de estimare pe domenii mici în vederea dimensionãrii componentei de migraþie internaþionalã. Populaþia rezidentã la data de 1 ianuarie a anului de referinþã cuprinde totalitatea persoanelor (cetãþenie românã, strãinã sau fãrã cetãþenie) care au reºedinþa obiºnuitã în România, pentru o perioadã de cel puþin 12 luni.

citatã. În aceastã perioadã

la munte este foarte frig, iar turiºtii trebuie sã þinã cont de o serie de recomandãri ce vin din partea salvatorilor montani. “Noi avem o patrulã permanentã în Parâng. Când se trece prin zona montanã ºi vor sã facã trasee mai lungi, turiºtii trebuie sã vinã sã se informeze de la salvatorii montani care sunt de serviciu ºi sã fie foarte bine echipaþi pentru cã în aceastã perioadã se vede cã

timpul este schimbãtor ºi vin averse ºi e foarte frig în zona montanã”, a mai spus Bârlida. În Parâng sunt omologate de Ministerul Turismului ºase trasee montane al cãror administrator este Consiliul Judeþean Hunedoara.

Doi morþi ºi ºase rãniþi pe DN 7

ouã persoane au decedat ºi alte ºase au ajuns la Spitalul Municipal din Deva, în urma unui grav accident de circulaþie produs ieri dimineaþã pe DN 7. Accidentul a avut loc în jurul orei 05:20, când un autoturism care circula pe DN 7, pe direcþia de deplasare Deva spre Arad, la km 409 a efectuat o manevrã neregulamentarã de depãºire ºi a intrat în coliziune cu un alt autoturism care circula regulamentar din sens opus. “În urma evenimentului rutier a rezultat decesul conducãtorului auto care circula regulamentar, fiind vorba despre un bãrbat în vârstã de 52 de ani din localitatea

Lugoj, precum ºi a pasagerei din dreapta faþã, o femeie în vârstã de 50 de ani, din aceeaºi localitate. De asemenea, în urma accidentului au fost rãnite ºi alte 6 persoane, 5 din autoturismul care a efectuat manevra de depãºire ºi o persoanã din autoturismul care circula regulamentar. Toþi au fost transportaþi la Spitalul Municipiului Deva pentru acordarea de îngrijiri medicale”, declarã Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Conducãtorul autoturismului care a efectuat manevra neregulamentarã de depãºire are vârsta de 53 de ani ºi este din judeþul Prahova. Cei 4 pasageri din autoturismul condus de acesta au vârste cuprinse între 19 ºi 51 de ani, 3 dintre ei fiind rãniþi uºor, iar cel de-al patrulea este rãnit grav ( 51 de ani, din judeþul Prahova). Pasagerul din autoturismul care circula regulamentar este rãnit uºor ºi are vârsta de 50 de ani, din localitatea Lugoj. Traficul rutier a fost blocat pe ambele sensuri de deplasare pentru aproximativ 2 ore. În cauzã poliþiºtii vor întocmi un dosar de cercetare penalã.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Iulie 2014

Voluntari italieni întreþin ce au construit M

ai mulþi tineri din Italia vin an de an la Casa Pollicino, cu scopul de a ajuta singura instituþie care le oferã copiilor cu dizabilitãþi un adevãrat sprijin. ªi acum sunt aici la Petroºani, unii dintre ei, pentru prima datã, alþii vin chiar de când au construit fundaþia, dar toþi cu acelaºi scop: de a fi de ajutor copiilor de aici. Fie cã se ocupã de copii, ori de spaþiile lor de joacã, voluntarii italieni lucreazã cât este ziua de lungã. Fiecare face muncã de voluntariat ºi tinerii care ajung aici sunt toþi elevi ai unor ºcoli profesionale din provincia Beluno. Au aflat de la cei care au

venit aici în anii trecuþi cã pot face ceva util ºi, dacã nu reparã spaþiile de joacã ale copiilor cu dizabilitãþi, îi ajutã ºi se joacã cu ei. Nimic nu este prea mult pentru ei, iar coordonatorii centrului de zi au doar cuvinte de laudã pentru ei. „Ca în fiecare an, începutul verii este, pentru Casa Pollicino, debutul

acþiunilor de voluntariat. Deºi vin tot anul, dar vara sunt mai mulþi ºi stau mai mult timp aici. Din 15 iunie am avut aici primii 20 de tineri de la liceul de asistenþã socialã, care ºi-au fãcut stagiul de practicã în centrul nostru, iar cele 15 eleve ºi cei doi profesori ºi trei

voluntari au stat aici douã sãptãmâni. Copiii noºtri s-au simþit foarte bine ºi este un câºtig pentru ambele pãrþi. De asemena, plecarea lor, duminicã, a adus alþi voluntari de la o ºcoalã profesionalã din Belluno. Ei sunt 13, 9 elevi, un profesor ºi 3 voluntari. În fiecare an, toate lucrãrile de întreþinere

sunt realizate de voluntari. Dupã cum se vede, aceºti tineri fac lucruri deosebite, reparã locurile de joacã pentru copii ºi toate acþiunile lor sunt

pentru a menþine casa în cele mai bune condiþii”, a declarat Florentina Presecan, director la Casa Pollicino din Petroºani. Voluntarii se simt ºi extraordinar ºi asta se vede în tot ceea ce fac. Unii vin prima datã, alþii de când s-a construit centrul de la Pollicino, dar toþi spun cã au de câºtigat mãcar cã trãiesc pentru scurt timp într-un oraº la poalele muntelui ºi sunt de folos copiilor. Ivano vine aici de când s-a pus prima piatrã ºi este ca ºi veteranul trupei. „Eu vin din 1994 de când s-a pus prima piatrã de temelie. Facem totul pentru copii ºi nici nu ar putea fi altfel, pen-

tru cã munca noastrã de voluntariat le este dedicatã lor”, a spus Ivano Sommavilla, voluntarul cu cei mai mulþi ani de voluntariat la Petroºani. Mario însoþeºte ºi el grupul italienilor de aici ºi, deºi e pentru prima datã, promite cã va reveni. „Eu vin pentru prima datã în casa Pollicino ºi ce am gãsit aici m-a impresionat

foarte mult. Sunt încântat de tot ce s-a realizat aici ºi voi veni de acum de fiecare datã”, a spus ºi Mario Rossa, voluntar. Silvio vine ca voluntar de câþiva ani ºi munca de aici a deveni o rutinã, aºa

încât ºtie ce are de fãcut mereu. „Vin aici pentru a treia oarã, deºi am multe lucruri de fãcut, cã sunt o persoanã destul de ocupatã, însã, am grijã sã îmi fac timp întotdeauna sã vin la Pollicino la Petroºani sã dau o mânã de ajutor. Asta mã încântã mult”, ne-a mãrturist Silvio Bogo. Renato vine aici ca sã-i coodoneze pe elevii de la ºcoala profesionalã. Ei au mai ajuns la Petroºani ºi au reparat chiar un

zid din centrul oraºului, prin munca de voluntariat. Acum are tineri care se specializeazã în diverse munci, dar care, prin munca de voluntariat, deprind competenþe. „Este pentru a treia oarã când mã gãsesc aici cu câte un grup de elevi de la ºcoala unde eu sunt profesor. Acum însoþesc un grup de elevi, de la ºcoala profesionalã de construcþii ºi noi venim aici de fiecare datã pentru a face lucrurile ce sunt necesare, sã reparãm ce s-a deteriorat, sau sã facem altele de la zero, pentru buna funcþionare. Este o experienþã bunã, atât pentru copii, cât ºi pentru elevii mei”, a mãrturisit ºi Renato Pellegrinotti. Casa Pollicino este locul în care copiii cu dizabilitãþi se simt acasã, iar voluntarii le fac zilnic viaþa frumoasã. Aici copiii învaþã sã socializeze ºi sã-ºi învingã handicapul. Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Iulie 2014

reot nemulþumit

Preotul Pogan din Petroºani este deranjat de muzica ce se aude de la un restaurant de pe strada General Dragalina. Nu este pentru prima datã când preotul sesizeazã aceste aspecte. “Din anul 1985 locuiesc în casa

Parohialã. În toatã aceastã perioadã am fost respectat de toþi locuitorii din vecinãtate cãrora le-am dat cuvenitul respect. Fiind preot, mã bucur de aprecierea ºi dragostea locuitorilor municipiului Petroºani ºi de consideraþia tuturor autoritãþilor statului. Cu toate cã sunt respectat de toþi

Violatorul din Lupeni contestã sentinþa

ecidivistul care a violat o tânãrã sub ameninþarea cuþitului a contestat sentinþa la care a fost condamnat de magistraþi ºi cere rejudecarea dosarului. Violatorul a primit trei ani ºi ºapte luni de detenþie.

Actualitate 5

Preot nemulþumit de “veselia” produsã de un restaurant cetãþenii nu acelaºi lucru pot sã spun despre administratorul restaurantului Românaºul Vesel, pe care de nenumãrate ori l-am sesizat cu faptul cã sunt deranjat atât eu cât ºi familia mea, cât ºi ceilalþi locuitori ai imobilelor învecinate, de folosirea la intensitate mare a muzicii în restaurant, în orele destinate pentru odihnã ºi mai ales dupã ora 23. Precizez cã situaþia este foarte greu de suportat mai ales la sfârºit de sãptãmânã ºi ori de câte ori este o sãrbãtoare, nunþi sau botezuri, pentru cã atunci distracþia se prelungeºte pânã dimineaþa ºi se desfãºoarã nu numai în interiorul clãdirii ci ºi afarã, pe zona verde, pe trotuar ºi pe stradã, chiar în faþa Casei Parohiale”, se aratã în corespondenþa pe care preotul Dorel Pogan o întreprinde cu autoritãþile locale de la Petroºani.

Greblã Ioan Adrian de 34 de ani din municipiul Lupeni a recurs la calea extraordinarã de atac a sentinþei judecãtorilor din Petroºani, ºi a formulat contestaþie în anulare, dupã ce restul demersurilor sale au fost sortite eºecului. Solicitarea a fost înregistratã la Judecãtoria Petroºani iar magistraþii urmeazã sã decidã dacã este întemeiatã, urmând apoi sã o judece pe fond. Practic Greblã Ioan Adrian susþine cã judecarea dosarului sãu nu a respectat în întregime procedura ºi a fost pedepsit pe nedrept. Bãrbatul a violat, pe 14 septembrie 2013, o tânãra de 19 ani din Lupeni. Fata lucra la un bar, unde individul îºi petrecea timpul, iar într-o noapte a acostat-o ºi i-a propus sã o conducã spre casa. Dupã ce au ajuns pe o alee întunecata, recidivistul a scos un cuþit ºi a ameninþat-o pe tânãrã. Apoi a forþat-o sã-l urmeze în apartamentul unui prieten, unde, tot sub ameninþarea cuþitului, a obligat-o sã bea cu el ºi apoi a abuzat de ea. Maximilian GÂNJU

lângere penalã

Mai mult decât atât, preotul afirmã cã a fãcut ºi plângere penalã împotriva celor de la restaurant. “Întrucât situaþia nu s-a rezolvat am fãcut o plângere penalã pentru infracþiunea de tulburarea folosinþei locuinþei, împreunã cu locuitorii care sunt deranjaþi de activitatea din restaurant dupã programul legal de funcþionare, dar s-a pronunþat Rezoluþia de scoatere de sub

urmãrire penalã ºi astfel administratorul restaurantului ºi-a continuat activitatea liniºtit, deºi nu respectã programul de funcþionare”, se mai aratã în notificarea preotului. Preotul a solicitat ºi retragerea autorizaþiei de funcþionare a localului.

ãspunul autoritãþilor

Autoritãþile de la Petroºani au verificat cele sesizate de preot ºi au constatat cã nu se

impune retragerea autorizaþiei de funcþionare a localului pe considerentul cã nu au fost încãlcate normele. “Vã informãm cã în urma verificãrilor efectuate la faþa locului de cãtre inspectorii Biroului AutorizareAvizare nu s-au constatat zgomote produse de activitatea restaurantului Românaºul Vesel ºi de asemenea vã comunicãm cã depãºirea programului de funcþionare, aprobat, respectiv de luni pânã duminicã între orele 7-23 intrã în atribuþiile Poliþiei municipiului Petroºani”, se aratã în rãspunsul oferit de Primãria Petroºani, Episcopiei Devei ºi Hunedoarei. Astfel, orice neregulã de acest gen trebuie sesizatã la Poliþie care va lua mãsurile legale dacã faptele o impun. Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Iulie 2014

Mai multe locuri la UPET la studiile de licenþã

ece procente din studenþii de la Universitatea din Petroºani provin din alte þãri. Fiecare instituþie de învãþãmânt din þarã are locuri destinate studenþilor strãini. ªi Universitatea din Petroºani se înscrie în aceastã clasificare, astfel cã în momentul de faþã, 10% din studenþii instituþiei provin din Republica Moldova ºi nu numai. Monika BACIU

regãtiþi pentru viitorii studenþi Absolvenþii claselor de liceu sunt pe ultima sutã de metri la examenul de bacalaureat. În aceste zile ei susþin ultimele probe din cadrul acestei testãri. Astfel, reprezentanþii Universitãþii din Petroºani au pregãtit locurile pentru studiile universitare de licenþã, care anul acesta sunt mai multe cu 30 faþã de anul trecut. “La licenþã avem un total de 1754 de locuri ceea ce reprez-

intã un plus de 30 de locuri faþã de anul universitar trecut, ºi acesta apare la studiile cu taxã pentru cã între timp Agenþia Românã de Asigurarea Calitãþii a mai evaluat periodic câteva programe de studii ºi a crescut capacitatea de ºcolarizare la acestea.

În ceea ce priveºte locurile finanþate de la bugetul de stat acestea au rãmas în aceeaºi cifrã, adicã 625 de locuri pe Universitate, dintre care cinci pentru candidaþii de etnie romã. Mai avem 110 locuri pentru absolvenþii din Republica

Master la Universitatea din Petroºani

a masterat, aproape 1000 de locuri. Absolvenþii cursurilor universitare de licenþã care vor sã îºi continue studiile au posibilitatea de a face acest lucru la UPET. Monika BACIU Pentru studiile masterale, instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului a pus la dispoziþia viitorilor masteranzi aproape 1000 de locuri. “Anul acesta organizãm examen de admitere ºi pentru studiile universitare de masterat. Avem ºi aici

18 programe de studii, câte ºase la fiecare dintre cele trei facultãþi, în total avem 920 de locuri, sunt 200 de locuri bugetate ºi 700 pentru studiile cu taxã ºi de asemenea avem ºi aici 20 de locuri alocate tinerilor din Republica Moldova dintre care cinci sunt cu bursã de ºcolarizare”, a

declarat prorectorul Universitãþii Petroºani, Codruþa Dura. În toate situaþiile, admiterea candidaþilor se face prin concurs de admitere, organizat pe bazã de dosar, prin evaluarea rezultatelor obþinute în studiile precedente absolvite. La calculul mediei generale de admitere la studii universitare de licenþã pot fi luate în considerare media de la bacalaureat ºi/sau notele de la probele de bacalaureat, conform specificului fiecãrui domeniu de studii. Media generalã de admitere la studiile universitare de masterat este datã de media obþinutã de candidatul respectiv la examenul de licenþã.

Moldova, din þãrile învecinate ºi diaspora, iar din totalul acestor 110 locuri, 100 sunt cu bursã. Mai avem patru locuri pentru absolvenþii din Republica Moldova care au diploma de Bacalaureat în România, deci în total avem 1754 de locuri, 625 sunt bugetate, 1015 sunt cu taxã, iar restul pânã la 1754 sunt alocate cetãþenilor din Republica Moldova ºi din þãrile

învecinate ºi diaspora”, a declarat Codruþa Dura, prorectorul Universitãþii Petroºani. La admiterea din acest an nu sunt schimbãri. Astfel, media obþinutã de absolvenþii claselor a XII+a la examenul de maturitate va conta în proporþie de 60 la sutã. “Modalitatea de calcul va fi de 60% media examenului de bacalaureat ºi 40% media obþinutã la o disciplinã din cadrul examenului de bacalaureat. În ceea ce priveºte aceastã disciplinã ea va fi matematica pentru cei care doresc sã se înscrie la ºtiinþe inginereºti sau alt

domeniu matematicã ºi va fi a treia notã scrisã pentru cei care doresc sã se încrie la ºtiinþe economice sau ºtiinþe sociale”, a mai spus sursa citatã. Taxele de ºcolarizare pentru studenþii admiºi la programele de studiu nesusþinute de stat au rãmas ca ºi anul trecut. “Pentru studiile de licenþã sunt de 1700 de lei pe an, iar pentru studiile de master de 2000 de lei pe an, taxa de înscriere pentru constituirea dosarului ºi depunerea sa este de 70 de lei”, a mai spus prorectorul UPET. Înscrierile pentru viitorii boboci vor începe în data de 15 iulie.

Scumpiri uriaºe la ºcoala de ºoferi, de la 1 iulie

colile de ºoferi s-au scumpit cu pînã la 30% de la 1 iulie, ca urmare a unor modificãri în legislaþie.

Astfel, potrivit unui ordin al ministrului Transporturilor, acestea sunt obligate prin lege sã îºi înregistreze toþi cursanþii la Autoritatea Rutierã Romanã (ARR). Acesta presupune

cã toþi instructorii sã cumpere o aplicaþie electronicã gestionatã de ARR în care sã treacã informaþiile despre cursanþi. În consecinþã, ºcol-

ile de ºoferi vor înregistra cheltuieli suplimentare, care se vor resimþi ºi în preþul cursurilor, ce vor creºte de la 1 iulie cu pînã la 30%.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Iulie 2014

Primãria ia clubul Jiul într-o lunã

ituaþia juridicã a Clubului Jiul, a S cãrui echipã fanion a

câºtigat acum 4 decenii Cupa României, pare sã fie lãmuritã. Clubul va ajunge în subordinea primãriei Petroºani, va fi pãzit, dar echipa nu va putea ajunge mai sus de cât e acum. Declinul unei echipe a fost pecetlui de cei care au adus-o în ultimii ani. Clubul Jiul din Petroºani va deveni club al primãriei din localitate, iar asta se va întâmpla în aceastã varã. Situaþia juridicã de care se ocupã acum un administrator, care a preluat locaþia imediat dupã ce a fost arestat patronul echipei Alin Simota, este pe cale de a se lãmuri.

ngajaþii de la finanþe spun cu seninãtate cã se bazeazã pe faptul cã contribuabilii nu-ºi mai pãstreazã chitanþele prin care pot face dovada cã au efectuat o platã ºi le mai cer o datã banii pentru aceiaºi decizie de impunere. Gluma potrivit cãreia statul este cel mai mare cãmãtar are mai mult decât un sâmbure de adevãr în anul 2014, iar dovadã stau ºi documentele prin care funcþionarii

Cei din Primãria Petroºani spun cã imediat ce vor avea clubul nu vor mai permite degradarea lui. „Complexul sportiv Jiul Petroºani este dat în comodat Asociaþiei Club Sportiv Jiul, care este în faliment. Acest contract expirã anul viitor în luna martie,, dar din câte ºtiu s-a fãcut o adresã la lichidator pentru reziliere unilateralã, având în vedere cã asociaþia, practic, nu mai existã, ºi nu îºi îndeplineºte scopul pentru care a fost înfiinþat

complexul. Sper sã putem prelua în maxim o lunã ºi sã putem sã îl pãzim, pentru a nu fi deteriorat mai mult, decât s-a întâmplat în ultimul timp”, a declarat Adrian Neagoe, secretar Primãria Petroºani. Hoþii au dat, încã din iarnã, mai multe atacuri clubului din Lunca Jiului ºi au furat tot ce au putut. Asta pentru cã paza

nu a putut fi asiguratã, iar din aceastã varã situaþia va fi remediatã mãcar din acest punct de vedere, în mod legal. În plus, edilii locali sperã sã salveze echipa, dar din pãcate nu o pot duce acolo unde a fãcut istorie, acum 40 de ani, când a câºtigat Cupa României. ‚A fost adoptatã acea HCL, prin care s-a

decis înfiinþarea secþiei de fotbal din cadrul Clubului Sportiv Municipal ºi clubul nostru va prelua echipa de fotbal ºi sã sperãm cã astfel se va salva ºi echipa de fotbal cu tradiþie. Din câte ºtiu, însã, cluburile din subordinea consiliilor locale nu pot funcþiona în Liga I ºi a II-a, doar aºa cum este echipa acum”, a mai spus Adrian Neagoe, secretar al Primãriei Petroºani. Pe 23 iunie 1974 la Bucureºti, în faþa a 12.000 de spectatori în finala Cupei României, Jiul Petroºani învingea cu scorul de 4-2 (2-1), pe Politehnica Timiºoara. Acum Jiul Petroºani nu mai este în prima ligã ºi nici mãcar în a doua, jucãtorii de aici fiind legitimaþi în Liga a 4-a. Diana MITRACHE

Fiscul din Petroºani erori pe bandã rulantã Administraþiei Finanþelor Publice Petroºani impun diverse taxe pe care le au oamenii de achitat cãtre bugetul statului, deºi ele au fost plãtite. Sunt erori care-i pun pe contribuabili pe drumuri, dar fiscul se bazeazã pe faptul cã oamenii nu au timp, bani ºi nervi sã umble pentru a anula deciziile ºi achitã încã o datã dãrile. O altã chichiþã de

Decizie de impunere AFP PETROªANI

care profitã funcþionarii este ºi lipsa documentelor doveditoare cu care contribuabilul ar trebui sã arate cã a plãtit o datã datoria. ”Mulþi contribuabili nu mai au chitanþele ºi noi nu putem cãuta „cotoarele” de acum cinci ani, sã vedem dacã au plãtit sau nu, iar legea spune cã el (n.r. presupusul datornic) trebuie sã facã dovada plãþii”, explicã cu seninãtate unul dintre funcþionari. Exemplu elocvent este ºi cazul unui contribuabil din Petroºani care s-a trezit cu o notificare pentru plata unui impozit din 2008 deºi îl plãtise. „Înºtiinþarea a venit

la începutul anului ºi se referã al suma de 8 lei pentru venituri obþinute în baza unui contract de comision sau mandat comercial derulat în anul 2008 ºi pentru care s-a achitat impozitul. Exact aceeaºi sumã a fost stabilitã de Administraþia Finanþelor Publice Haþeg, acolo unde aveam domiciliul la momentul respectiv ºi achitatã la Trezoreria Haþeg. Ulterior mi-am mutat domiciliul în Petroºani ºi fiscul de aici a sãrit ºi el cu aceeaºi impunere. Cicã ar fi din oficiu, sau cu alte cuvinte eu aº fi fost obligat în 2008 sã mã duc la

Decizie de impunere AFP HAÞEG

toate administraþiile din þara asta ºi sã le duc dovada plãþii, sã am siguranþa cã în orice oraº m-aº muta nu o sã sarã pe mine. Mã întreb cât de incompetenþi sunt unii funcþionari dacã nu sunt în stare sã facã o simplã verificare în baza de date a fiscului?”, declarã unul dintre contribuabilii

plimbaþi de funcþionarii fiscului de la Petroºani. Cronica Vãii Jiului a arãtat în ediþia de ieri, cum o petrileancã care ºi-a achitat o amendã a fost somatã ºi pusã pe drumuri pentru cã un funcþionar nu ºi-a fãcut datoria de a verifica plata. Maximilian GÂNJU

8 Actualitate

”M

arile poveºti de dragoste încep cu ºampanie ºi se terminã cu un ceai din plante” este motto-ul ultimei lucrãri, care circulã, precum documentele rare, a unui asistent principal de la SUP. Studiile prezentate pânã acum, în cadrul simpozioanelor Zilelor Spitalului Petroºani ºi la altele pe teme medicale din þarã, ”sunt o îmbinare între ºtiinþific, profesional, uman, moral, etic, istoric cu sclipiri ºi viziune” ºi vor fi publicate într-o carte la care sã aibã acces publicul larg. Autoarea, Adela Aringhe, este solicitatã, pentru prezentãri, de cluburi ale femeilor din Valea Jiului ºi din judeþ.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Iulie 2014

“Piatra filosofalã între mit ºi tratament”, la Spitalul de Urgenþã Petroºani De câþiva ani, în cadrul simpozioanelor Zilelor Spitalului de Urgenþã Petroºani, o asistentã medicalã, cu studii economice ºi manageriale, prezintã lucrãri altfel, studii cu multã informaþie depre beneficiile metodelor de prevenire a bolilor, metode vechi de sute de ani care sunt readuse în actualitate cu adaptãrile care se impun. Ultima dintre acestea se bucurã de succes depãºind limitele judeþului ºi care are drept motto ”Marile poveºti de dragoste încep cu ºampanie ºi se terminã cu un cei din plante” - Balzac. Autoarea, Adela Aringhe, este asistent principal de igienã în cadrul Serviciului de Prevenire ºi Control a Infecþiilor Nosocomiale – SPCIN, din cadrul Spitalului de Urgenþã Petroºani, secþie coordonatã de doctorul în ºtiinþe medicale, medic specialist epidemiolog Larisa Murariu Bogdan. Colectivul de aici are un rol complex, o largã paletã de control, educare ºi instruire a personalului din spital începând de la medici, la personal auxiliar. Cadru medical cu 30 de ani vechime, Adela Aringhe este într-o permanentã competiþie, prezentând ºi lucrãri pe teme economice,

inclusiv de management spitalicesc, relaþii interumane, de colaborare ºi comportament. Economic, s-a remarcat prin lucrarea despre investiþiile din cadrul spitalului, respectiv externalizarea blocului alimentar. Dar succes a avut mai ales cu cele care prezentau latura umanã ºi filosofia sãnãtoasã pentru a atinge performanþa... Studiile prezentate pânã acum, vor fi publicate într-o carte la care sã aibã acces publicul larg pentru cã în prezent acestea circulã precum documentele rare, multiplicate de cititor ºi date mai departe… Precizãm simpozioanele, temele acestora ºi ceea ce a prezentat Adela Aringhe drept studii ale sale ºi ale colectivului din care face parte: - Simpozionul cu tema: "Asistentul medical o forþã pentru schimbare, o sursã vitalã pentru sãnãtate", Deva – 8 – 10 mai 2014, participare cu lucrarea «Camellia sinensis – tradiþie ºi sãnãtate» - Simpozion “Actualitãþi terapeutice medico chirurgicale”, Petroºani, noiembrie 2013 – participare cu lucrarea «Camellia

faptul cã aceste lucrãri sunt o îmbinare între ºtiinþific, profesional, uman, moral, etic, istoric cu sclipiri ºi viziune sunt cerute de public. Drept dovadã stau cercurile de interesaþi, printre aceºtia aflându-se Cluburile Femina din Vale ºi din judeþ, care au invitat-o pe Adela Aringhe pentru prezentarea scrierilor, lucru ce-i cade ca o mãnuºã autoarei/autoarelor pentru cã este practic o campanie de promovare a cãrþii aflatã în pregãtire.

sinensis – tradiþie ºi sãnãtate» - Simpozion “Actualitãþi terapeutice medico chirurgicale”, Petroºani, noiembrie 2012 – participare cu lucrarea «Piatra filosofalã între mit ºi tratament” - Simpozion “Actualitãþi terapeutice medico chirurgicale”, Petroºani, octombrie 2011 – participare cu lucrarea «Investiþia în calitatea umanã – competenþã, interes, satisfacþie» - Conferinþa nationalã a Ordinului Asistenþilor Medicali

Generaliºti, Moaºelor ºi Asistenþilor Medicali din România «Echitate ºi calitate în ingrijirile de

”Aceste lucrãri, deºi mi se pare cã nu se potriveºte în multe din aceste cazuri denumirea de lucrãri, sunt valoroase chiar dacã unele dintre ele sunt de

sãnãtate acordate pacientilor», Geoagiu, septembrie 2011 – participare cu lucrarea «Competenþa umanã o investiþie în dezvoltarea calitãþii serviciilor» - Simpozion ”Actualitãþi medicochirurgicale”, Petroºani, octombrie 2010 – participare cu lucrarea «Infecþiile nosocomiale – sursa de referinþã în vederea inregistrãrii performanþei spitalului». Cã se preteazã la o carte preþioasã este

specialitate. De exemplu «Investiþia în calitatea umanã – competenþã, interes, satisfacþie». Citind-o, ne regãsim în anumite situaþii ºi aratã cazuri ºi posibile rezolvãri aflate chiar sub nasul nostru, la care nu ne-am gândit. În ceea ce privesc celelalte lucrãri despre tradiþie ºi tratament, cu studii ºi indicaþii precise cum putem preveni cancerul, bolile cardio-vasculare, cum putem ºi cu ce sã

ne menþimen sãnãtoºi cu metode ºi plante vechi de sute ºi sute de ani, care au devenit tradiþie în þãri civilizate ale Europei, sunt de interes. Adela Aringhe este, prin preocupãrile sale, un om de valoare al nostru, al Vãii Jiului” – a declarat Violeta Burlec, preºedinte Club Femina Petroºani. Ultima dintre aceste prezentãri ale Adelei Aringhe este «Camellia sinensis – tradiþie ºi sãnãtate», mai precis este vorba de vestitul ceai de la ora 5,00 pm a englezilor, care de fapt este ºi hranã ºi care fiecare dintre categorii – ceai alb, ceai verde, ceai negru, ceai dragon etc. – conþine ale ºi alte categorii, fiecare cu proprietãþi inimaginabile în prevenirea unor boli aºa-zis grele, dar ºi cu cele întâlnite frecvent. Lucrarea cuprinde moduri de recoltare ºi preparare, dar ºi legende vechi despre

ceai în China veche, unde s-a descoperit întâplãtor prin anul 2737 î.H. ºi adus de olandezi în Europa prin secolul al XVI-lea… ”În fiecare dintre lucrãri am abordat altfel lucrurile, plecând de la latura medicalã pe care am pliat latura realã ºi utilã. Poate de aceea sunt cerute, fapt care m-a fãcut sã le adun într-o carte” – a declarat Adela Aringhe. Ileana FIRÞULESCU

73% dintre români au o pãrere proastã despre calitatea asistenþei medicale din þarã

% la sutã dintre români au o pãrere proastã despre calitatea asistenþei medicale oferite în þarã, în timp ce media europeanã a celor nemulþumiþi de serviciile similare autohtone este de doar 27%, conform unui eurobarometru dat publicitãþii de Comisia Europeanã ºi citat de Mediafax.

În aceeaºi timp, 78% dintre români cred cã asistenþa medicalã asiguratã în þarã este de calitate mai slabã în comparaþie cu cea din alte state ale Uniunii Europene, se aratã în eurobarometrul "Siguranþa pacientului ºi calitatea îngrijirilor medicale", realizat în perioada noiembriedecembrie 2013. La întrebarea "Care consideraþi cã sunt cele mai importante trei criterii ce definesc o asistenþã medicalã de calitate înaltã în þara dumnevoastrã?", românii au rãspuns cã îi intereseazã personalul medical bine pregãtit (53%), tratamentele ce dau rezultate (36%) ºi respectarea demnitãþii pacientului (29%). La nivelul UE, respondenþii au pus pe poziþia a treia criteriul echipamentelor medicale moderne, menþionat de 25%, faþã de 23% în rândul românilor. Cercetarea a abordat ºi subiectul primelor trei surse de informare cu privire la calitatea asistenþei medicale. Cei mai mulþi români au indicat medicul generalist sau specialist (60%), prietenii sau familia (58%) ºi televiziunea (35%), în timp ce, la nivelul întregii Uniuni Europene, respondenþii au menþionat, drept a treia sursã, social media ºi forumurile online, înaintea programelor TV. La capitolul posibilitãþii ca pacienþii sã aibã de suferit în urma îngrijirilor primite într-un spital din þarã, 67% dintre români au spus cã acest lucru este foarte probabil, în timp ce media europeanã a opiniilor în aceeaºi direcþie este de 53%. Relativ paradoxal, ponderea românilor este mai micã decât cea a europenilor din punct de vedere al rãspunsurilor afirmative la întrebarea Cei mai mulþi dintre români au menþionat managementul spitalului (61%), Ministerul Sãnãtãþii (44%) ºi un avocat (26%), în timp ce, la nivelul UE, a treia variantã a fost indicatã de aproape jumãtate dintre respondenþi, conducerea unitãþii medicale - de 39%, iar autoritatea sanitarã a statului - de 33%.

8 Actualitate

”M

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Iulie 2014

Generaliºti, Moaºelor ºi Asistenþilor Medicali din România «Echitate ºi calitate în ingrijirile de

”Aceste lucrãri, deºi mi se pare cã nu se potriveºte în multe din aceste cazuri denumirea de lucrãri, sunt valoroase chiar dacã unele dintre ele sunt de

73% dintre români au o pãrere proastã despre calitatea asistenþei medicale din þarã

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Iulie2014

Scandal în UNPR Hunedoara U

România, pe ultimul loc în UE în privinþa standardului de viaþã

n consilier local din Deva riscã excluderea din UNPR pentru cã ar fi pus umãrul la înlocuirea viceprimarului Ovidiu Moº (PSD) ºi astfel a încãlcat protocolul încheiat la nivel naþional de UNPR cu PSD ºi PC.

Ovidiu MOª

Cei patru consilieri ai UNPR din Consiliul Local Deva au fost atenþionaþi înainte de ºedinþa în urma cãreia social democratul Ovidiu Moº avea sã fie înlocuit din funcþia de viceprimar, sã nu susþinã demersul noii majoritãþi. Cu toate acestea, dupã ce s-a trecut la vot, Ovidiu Moº a fost înlãturat cu 13 voturi, unul venind de la UNPR spre noua majoritate din CL Deva formatã din PDL-PNL-PNÞCD ºi PPDD, ultima formaþiune dând ºi noul viceprimar. Bãnuit cã a „trãdat” este consilierul local Carol Panduru, iar liderii judeþeni ai UNPR ameninþã cu mãsuri aspre împotriva vinovatului, dacã se va dovedi cã a trecut peste voinþa partidului. „Astãzi (n.r. marþi) avem ºedinþã ºi dacã se constatã cã

unul dintre consilieri a votat împotriva partidului, va suporta rigorile statutului. Deocamdatã mai multe amãnunte nu pot oferi, nu pot sã mã antepronunþ”, a declarat preºedintele UNPR Hunedoara. Pentru a se asigura cã nu vor fi trãdãri din partea UNPR, la ºedinþa de consiliu a participat chiar ºi prim-vicepreºedintele Organizaþiei Judeþene a UNPR, dar prezenþa sa în salã nu i-a determinat pe toþi aleºii locali ai UNPR sã meargã pe linia impusã de partid. Surse din interiorul formaþiunii politice susþin cã Panduru va fi exclus din partid ºi îºi va pierde ºi funcþia de consilier local, propunerea de excludere fiind fãcutã în cadrul ºedinþei de ieri a Biroului executiv al UNPR Hunedoara. Maximilian GÂNJU

Preluare de bunuri

onsiliul Judeþean Hunedoara a preluat ºcoala de la Pãcliºa.

Imobilele situate în Comuna Toteºti, sat Pãcliºa în care îºi desfãºoarã activitatea „Centrul de Îngrijire ºi Asistenþã Pãcliºa” –structurã funcþionalã aparþinând Direcþiei Generale de Asistenþã

Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara, cât ºi „ªcoala Specialã Pãcliºa”, fac parte din domeniul public al judeþului Hunedoara, atestat prin anexa 1 la Hotãrârea Guvernului României

ivelul standardului de viaþã în România este unul care claseazã þara noastrã pe ultimul loc în Uniunea Europeanã, în timp ce riscul sãrãciei este cel mai ridicat din zonã, alãturi de Bulgaria, a declarat într-o dezbatere de specialitate, directorul general al Institutului European din România, Gabriela Drãgan. Better Life Index este o cercetare care conþine 11 categorii de clasificare. La nivelul Uniunii Europene, preocupãrile sunt evidente pentru calitatea vieþii. Standardul de viaþã din România ne plaseazã pe ultima poziþie în clasamentul þãrilor UE, alãturi de Bulgaria, spun indicatorii statistici. De asemenea, riscul sãrãciei este de 41% în România, la fel ca în Bulgaria, echivalentul cu clasarea pe ultimele poziþii în rândul statelor-membre, a menþionat Drãgan. Potrivit oficialului, în ceea ce priveºte nivelul de trai, România este încadratã în a doua grupã valoricã din patru, respectiv ‘Stare bunã’.

nr.1352/2001, privind atestarea domeniului public al judeþului Hunedoara, precum ºi al municipiilor, oraºelor ºi comunelor din judeþul Hunedoara, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. “Pe de altã parte, în localitatea Pãcliºa, imobilul aferent ºcolii generale a fost retrocedat foºtilor proprietari, ºi în acest context, primãria ºi Consiliul Local al Comunei Toteºti au înaintat consiliului judeþean, o solicitare de transmitere a clãdirilor ºi terenului fostei Scoli Speciale Pãcliºa, din proprietatea publicã a judeþului Hunedoara în proprietatea publicã a Comunei Toteºti,

în vederea asigurãrii condiþiilor necesare funcþionãrii învãþãmântului primar-gimnazial în aceastã localitate”, se aratã în documentele CJH. Având în vedere faptul cã „ªcoala Specialã Pãcliºa” va fi desfiinþatã la sfârºitul acestui an scolar, imobilele reprezentând clãdirile ºi construcþiile în care aceastã instituþie de învaþãmânt special a funcþionat, vor deveni disponibile. Instituþiile precizate mai sus, sunt instituþii publice de interes judeþean aflate în subordinea ºi finanþarea Consiliului Judeþean Hunedoara. Monika BACIU

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Iulie 2014

Un nou trend,

Cereri de întinerire a forþei de muncã în minerit

n ultima perioada solicitãrile de angajare în sistemul minier au devenit un trend la nivelul primarilor Vãii Jiului. Ilie Pãducel, edilul de la Petrila a fost la Bucureºti sãptãmâna trecutã unde a cerut ministrului Economiei sã realizeze undeva la 250 de angajãri la Mina Lonea, unitate minierã consideratã viabilã. Pãducel este de pãrere cã aceastã unitate minierã are nevoie de tineri în contextul în care doar anul trecut s-au pensionat în jur de 100 de persoane. Monika BACIU

„Cea mai importantã problemã pentru care m-am dus ºi voi insista ºi în continuare împreunã cu colegii mei este problema angajãrii tinerilor la unitatea minierã Lonea, care a rãmas pe program de dezvoltare, am insistat ºi voi insista pentru angajarea a cel puþin 250 de tineri ºi fac precizarea cã nu întâmplãtor am ales cifra aceasta, pentru cã în 2013 s-au pensionat aproximativ

100 de salariaþi de la Mina Lonea, în 2014, 120 de salariaþi, iar în 2015 vor fi cam 115. Mina Lonea are capacitãþi de producþie disponibile, unde sã plaseze acest efectiv de personal, are asigurat ºi are obligativitatea ºi poate asigura securitatea personalului ºi zãcãmântului ºi are condiþii ca sã dea producþie ºi are cea mai bunã huilã energeticã din Valea Jiului, din

punct de vedere calitativ”, a declarat, Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Mai mult decât atât, edilul a solicitat

miniºtrilor sã prelungeascã activitatea minei Petrila pânã în anul 2017. „Tinerii din Petrila au nevoie de locuri de muncã ºi dacã atâta timp nu s-au creat alternative pentru crearea locurilor de muncã în oraºul nostru, disponibilizându-se peste 9.000 de suflete din activitatea de minerit ºi este necesar sã se înþeleagã cã aceºti tineri trebuie încadraþi în muncã”, a

mai spus sursa citatã.

i primarul Ridzi a cerut angajãri Sãptãmâna trecutã, primarul municipiului Petroºani a declarat cã a obþinut o promisiune prin care la Mina Livezeni vor fi angajate în cursul acestui an mai multe persoane. “În acest an, în urma pensionãrii a 120 de oameni, este neapãrat necesarã angajarea de personal la EM Livezeni. Luni am avut o discuþie cu domnul director Alexandru Niculescu, directorul Complexului Energetic Hunedoara (CEH), pe aceastã temã a

angajãrilor la Mina Livezeni ºi dumnealui a promis cã este deja în atenþia sa aceastã problemã. Sperãm cã se vor face aceste angajãri la minã, dar ºi la alte mine mine unde va fi nevoie”, a spus în urmã cu o sãptãmânã Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Petroºaniului. Edilii din Valea Jiului susþin cã e vital sã se realizeze angajãri la unitãþile miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara ºi totodatã criteriile de selectare a tinerilor sã nu mai fie la fel de exigente.

De la 1 iulie,

Au crescut toate amenzile de circulaþie: MINIM aproape 200 de lei

odul Rutier stabileºte, la articolul 98, cã amenzile contravenþionale se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea numãrului punctelor-amendã aplicate. Un punct-amendã reprezintã valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotãrâre a Guvernului. O creºtere a salariului minim de la 800 de lei (aproximativ 180 de euro), cât a fost în 2013, la 900 de lei, este planificatã sã aibã loc în douã trepte, respectiv pânã la 850 de lei, de la 1 ianuarie 2014, proces care a avut deja loc, ºi pânã la 900 de lei, de la 1 iulie 2014. Aºadar, punctul de amendã va creºte la 90 de lei de la 1 iulie 2014. În funcþie de gravitatea contravenþiilor comise ºi de pericolul social pe care il prezintã, sancþiunile sunt ierarhizate în mai multe clase, cãrora le corespund

un anumit numãr de puncte-amendã. Concret, clasele de sancþiuni sunt urmãtoarele: clasa I – 2 sau 3 puncteamendã; clasa a II -a – 4 sau 5 puncte-amendã; clasa a III -a – de la 6 la 8 puncte-amendã; clasa a IV-a – de la 9 la 20 puncte-amendã; clasa a V-a – de la 21 la 100 puncte-amendã (Sanctiunile prevazute la clasa a V-a se aplica numai persoanelor juridice). Asadar, de la 1 iulie, amenzile de circulaþie sunt,

in functie de clasa: de 180 sau 270 de lei (clasa I); de 360 sau 450 de lei (clasa a II); cuprinse intre 540 ºi 720 de lei (clasa a III-a); cuprinse intre 810 ºi 1800 de lei (clasa a IV-a); cuprinse intre 1890 si 9000 de lei (clasa a V-a). Cât vei plãti în plus pentru amenzile de circulaþie date de politiºtii rutieri De la 1 ianuarie, folosirea telefonului mobil la volan sau lipsa centurii de sigurantã vor fi pedepsite cu 2 puncte de penalizare ºi o amenda de

180 sau 270 de lei. Aceeaºi sanctiune este valabilã ºi pentru: oprirea în loc nepermis; depãºirea vitezei

legale cu 10-20 km/h; oprire neregulamentarã; circulaþia pe “interzis”. Cu 3 puncte de penalizare ºi amenzi de 360 sau 450 de lei sunt sancþionate, printre altele, urmãtoarele fapte: staþionarea neregulamentarã; depãºirea vitezei legale cu 20-30 km/h; pãtrunderea într-o intersecþie atunci când circulatþa în interiorul acesteia este blocatã.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Iulie2014

Turiºtii primesc banii înapoi dacã agenþia dã faliment

uriºtii care îºi cumpãrã o vacanþã prin intermediul unei agenþii vor fi despãgubiþi integral în cazul în care compania intrã în faliment. ªi asta pentru cã, începând de luni, agenþiile de turism sunt obligate sã asigure integral turiºtii în astfel de situaþii. Ministrul delegat pentru IMM, Mediu de Afaceri ºi Turism a interzis astfel asigurãrile în franºizã,

prin care, în caz de insolvenþã, agenþiile erau obligate sã suporte doar o micã parte din pierderile suferite de turiºti. Rãzvan Filipescu, preºedintele Autoritãþii Naþionale pentru Turism, a explicat cã pânã acum exista

posibilitatea încheierii de cãtre agenþii cu firma de asigurãri a unui contract de franºizã care, în unele cazuri, atingea 80% din suma asiguratã. Astfel, în caz de faliment, agenþia plãtea 20% din preþul vacanþei, iar restul de 80% cãdea în sarcina turistului. Filipescu afirmã cã din calculele ANT, în jur de 500 de agenþii de turism româneºti au contracte de

franºizã. “În unele cazuri, când cumpãra vacanþa, turistului nu i se aducea la

Alexandru Bulacu, premiantul sãptãmânii campaniei „Premianþii fãrã premii”

ewilding Romania. Aºa se numeºte proiectul pe care, alãturi de alþi oameni sufletiºti, îl deruleazã de o bunã bucatã de vreme. Mai mult decât atât, acesta, proiectul a început sã se materializeze. Este vorba despre readucerea zimbru-

lui românesc acasã, dar nu oricum, ci în sãlbãticie. Asta face Alexandru Bulacu, project officer la WWF România. În condiþiile în care am asistat cu toþii la modul cum a fost agresatã fauna din fondurile de vânãtoare, demersul WWF de a readuce animalele sãlbatice în

arealul lor reprezintã, spunem noi, o realizare deosebitã, care ne face cinste. Lam invitat pe Alexandru Bulacu sã îi mulþumim pentru modul în care el ºi echipa din care face parte apãrã fondul natural al þãrii, pentru exemplul pe care îl dã cu privire la respectarea mediului ºi pentru cã, astfel, prin

munca depusã România este altfel privitã de partenerii externi. Sâmbãtã, 05 iulie

cunoºtinþã existenþa franºizei ºi, implicit, a riscului la care era supus”, a mai spus Filipescu, citat de 2014, ora 11, vine sãl cunoaºtem ºi sã-i spunem ce pãrere avem despre ceea ce fac ei la WWf. Aveþi ocazia sã-l priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi

mediafax.ro. La rândul sãu, prim-vicepreºedintele Asociaþiei Naþionale a Agenþiilor de Turism (ANAT), Alin Burcea, a spus cã franciza era “o glumã proastã”, pentru cã turistul nu mai recupera aproape nimic din bani în cazul falimentului agenþiei. În anii trecuþi, sute de români s-au trezit traºi pe sfoarã de agenþii care le-au vândut vacanþe scumpe, dupã care au dispãrut fãrã urmã sau au intrat în insolvenþã. vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind, la ora 11.00, în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei. Iniþiatorii proiectului „Premianþii fãrã premii”

Luna Iulie Luni Supã de linte cu roºii/Ciorbã de pui a la greq Ruladã din cotlet cu spanac ºi brînzã feta/Salatã indianã cu orez ºi ºniþel de pui pane Salatã & Desert Marþi Ciorbe de periºoare/Supã cremã de roºii Ceafã la grãtar cu cartofi aurii/Spaghete cu mazãre, bacon crocant ºi parmezan Salatã & Desert Miercuri Supã chili con carne (picant)/ Supã de broccoli cu ºuncã ªniþel pane din cotlet cu garni-

turã de cartofi prãjiþi/Penne cu trei feluri de brînzã Salatã & Desert Joi Ciorbã de burtã/Supã de pui Ficãþei de pui cu cartofi piure/Pui marocan cu salsa de porumb Salatã & Desert Vineri Ciorbã de fasole cu afumãturã/Supa gulaº de viþel Mozzarella pane în crustã de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Piept de pui cu Cremã de brînzã ºi cartofi în crustã de muºtar Salatã &Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUA La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi deºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, de luni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Iulie2014

Pensionarii continuã rãzboiul

eprezentanþii Asociaþiei Pensionarilor din Petroºani continuã sã se rãzboiascã, aceºtia ajungând chiar ºi în instanþã. Mai exact, este vorba despre foºtii ºi noii conducãtori ai asociaþiei, care se acuzã unii pe alþii. Mircea NISTOR Astfel, în timp ce fostul preºedinte, Gheorghe Iuliu Pavel, i-a acþionat în judecatã pe noii lideri pentru “demitere ilegalã”, aceºtia au fãcut plângere penalã pentru o serie de fapte de care este acuzat fostul lider al Asociaþiei Pensionarilor pentru Ajutor de Deces ºi Ajutor Reciproc Petroºani. „Este trist

cã trebuie sã umblãm prin tribunale pentru a ne rezolva problemele create de cãtre fostul preºedinte. Din pãcate, acesta a fãcut ce a dorit cu banii ºi cu asociaþia pensionarilor. A dat bani cu împrumut, fãrã acoperire, a luat bani de la membrii asociaþiei sau a acordat împrumuturi, discreþionar, fãrã acoperire”, a declarat Dan Armulescu,

vicepreºedinte APADAR Petroºani. Printre altele, expreºedintele Pavel a reclamat faptul cã a fost lãsat fãrã animalele ºi pãsãrile, aflate pe raza asociaþiei. „Despre acest lucru nu prea am ce sã spun. Cine oare îºi þine animalele în curtea asociaþiei pe care o conduce? ªi, mai ales, unde? Nici nu ºtiu ce animale avea. Era vorba despre pãsãri, porci sau oi, chiar nu ºtiu. Oricum, vieþuitoarele acestea nu aveau ce cãuta pe terenul asociaþiei”, a mai precizat Dan Armulescu. Dupã câte se pare, procesul dintre foºtii ºi

Cãpuºele creeazã probleme

n ultima vreme, la Spitalul de Ugenþã din Petroºani au ajuns mai multe persoane care au suferit înþepãturi ale cãpuºelor. Tratate cu indiferenþã, acestea pot duce la boli grave. Mircea NISTOR

“Cu câteva sãptãmâni în urmã am fost muºcatã de o cãpuºã, am fost trimisã la spitalul din Vulcan, unde mi-a fost recomandat un tratament cu antibiotice pe timp de 10 zile. Acum am revenit pentru noi investigaþii la spitalul din Petroºani pentru cã piciorul mi s-a

cã nu am efectuat operaþia aºa cum trebuia pentru cã trompa ºi capul insectei mi-au rãmas în picior. În fiecare an am astfel de probleme ºi surprize neplãcute cu aceste cãpuºe”, a declarat o femeie. Chiar dacã vremea nu a fost idealã pentru ieºirea la iarbã verde, locuitorii Vãii Jiului au avut probleme cu

umflat foarte tare. În plus, am fost muºcatã de o altã cãpuºã, pe care am scos-o singurã. Se pare, însã,

înþepãturile micilor insecte. În special bãºtinaºii zonei care, în aceastã perioadã, au ca ocupaþie pri-

mordialã cositul fânului. Sfatul medicilor este ca astfel de probleme sã fie tratate doar la secþiile de urgenþã ale spitalelor din zonã. “Cei care s-au întâlnit cu astfel de probleme nu trebuie sã se trateze singuri. Mai exact, sã extragã cãpuºa pentru cã pot avea surpriza de a rãmâne cu capul insectei în zona afectatã. Este neapãrat sã se prezinte la un spital pentru cã doar aici pot fi trataþi corespunzãtor”, a precizat Liliana Dumitru, medic medicinã generalã la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Cea mai gravã boalã cauzatã de înþepãtura unei cãpuºe este borelioza. Primele semne ale acesteia sunt slãbiciunea muscularã ºi oboseala. În cazul în care nu se apeleazã la ajutorul unui medic boala poate provoca daune grave ale sistemului nervos ºi ale articulaþiilor.

noii lideri va începe abia în toamna acestui an. Asta, þinând cont de faptul cã judecãtorii au intrat, cu începere din data de 1 iulie, în vacanþã. „Justiþia îºi va spune cuvântul în favoarea oamenilor care au fost fraudaþi. Chiar ºi în toamnã.

Noi suntem siguri cã decizia ne va fi favorabliã”, a mai spus actualul vicepreºedinte al APADAR Petroºani. În acest timp Gheorghe Iuliu Pavel, care a „vizitat” ºi el (ieri) Judecãtoria din Petroºani, a precizat cã va face declaraþii

abia dupã încheierea procesului. „Deocamdatã nu vreau sã discut despre aceste probleme. Vorbim la finalizarea procesului”, a spus cel „detronat” în urma „loviturii de stat” din luna mai.

Spaniol, accidentat pe defileu

nul dintre componenþii echipei de salvamont spaniole care lucreazã pe defileul Vãii Jiului a suferit un traumatism facial. Accidentul a survenit în urma desprinderii unui cablu metalic, de pe un versant al unei stânci pe care lucra salvamontistul. Mircea NISTOR Dupã evaluãrile medicale de specialitate, bãrbatul a primit acceptul doctorilor de a pãrãsi Spitalul de Urgenþã din Petroºani. “La secþia de urgenþã a fost adus un bãrbat în vârstã de 46 de ani care a suferit un traumatism facial precum ºi o loviturã la ochiul stâng. În urma investigaþiilor clinice de specialitate, inclusiv oftalmologice, a primit acceptul medicilor de pãrãsi unitatea medicalã, cu atât mai mult cu cât bãrbatul a dorit sã plece”, a declarat Liliana Dumitru, medic medicinã generalã în cadrul secþiei de urgenþã a spitalului din Petroºani. Cel mai greu le-a fost medicilor din Petroºani sã se înþeleagã cu pacientul care vorbea doar limba sa natalã ºi un

pic de englezã. Noroc, însã, cã limbile românã ºi spaniolã sunt înrudite… “Pot sã spun cã neam descurcat ºi neam cam înþeles. Asta ºi pentru cã spaniola ºi româna sunt limbi latine ºi au multe cuvinte în comun. Principalul este cã bãrbatul a plecat, restabilit, pe propriile picioare”, au mai precizat medicii de la spitalul din Petroºani. Pe de altã parte, în principiu, restricþiile de circulaþie rutierã de pe defileu urmeazã a suferi o serie de modificãri. Acestea urmau a intra în vigoare cu începere din data de 1 iulie dar, deocam-

datã, Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale România nu a emis niciun comunicat în acest sens. Potrivit reprezentanþilor Companiei se intenþioneazã reducerea intervalului orar în care este sistatã circulaþia pe drumul care leagã Valea Jiului de Oltenia. “Am auzit ceva zvonuri legate de o posibilã modificare a programului de circulaþie rutierã pe defileu dar, pânã acum, nu am primit nimic oficial în acest sens. Noi, cu toþii, ne dorim sã reducem timpul de închidere al defileului dar, pânã în prezent, au fost doar discuþii de principiu. Dorim sã fie identificatã o soluþie avantajoasã în ceea ce priveºte transportul de cãlãtori ºi mãrfuri pe defileu”, a declarat Ion Tudor, ºef secþie în cadrul CNADNR Târgu Jiu.

14 Program & Horoscop

9:00 Campionatul Mondial Brazilia 2014 11:00 Campionatul Mondial Brazilia 2014 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:40 Pe scurt despre orice 16:50 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 17:30 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:10 Europa mea 18:40 Studio FIFA World Cup 2014 18:53 Campionatul Mondial Brazilia 2014 21:00 Telejurnal 22:10 Maradona by Kusturica

10:30 11:00 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 14:30 15:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:00 21:00

10:00 10:45 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

Secrete de Stil Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Teleshopping Nimeni nu-i perfect Nimeni nu-i perfect Teleshopping Trãsniþii din Queens Trãsniþii din Queens Dincolo de ficþiune Regina cumpãrãturilor ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Cireaºa de pe tort Din nou la 17 ani

ªtirile dimineþii Teleshopping Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Iulie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele? 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Declaraþie de dragoste 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Oameni mari ºi fãrã minte 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie La o întâlnire cu prietenii, faceþi cunoºtinþã cu o persoanã mai în vârstã, care vã va ajuta în afaceri. Puteþi obþine beneficiile materiale scontate, dacã evitaþi speculaþiile de orice fel, mai ales cele financiare. În partea a doua a zilei, vã ocupaþi de îmbunãtãþirea relaþiilor.

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Pastila Vouã Teleshopping Dragoste dulce-amarã Teleshopping Am ales sã fiu român Clipuri Pastila Vouã Teleshopping Mica mireasã Teleshopping Copii contra pãrinþi Prin flori ºi sabie Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Atacul tornadelor

Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Bucãtãria iadului Abisul pasiunii Rosa Diamante Clona Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Legãturi riscante Casa de alãturi

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 Plaja lui Teo 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la prima vedere 22:15 WOWbiz

10:00 10:15 11:00 11:15 11:45 12:00 12:15 13:00 13:15 14:00 14:15 15:00 15:15 15:45

ªtirile Digi Sport Digi Sport Mondial ªtirile Digi Sport Digi Sport Mondial Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Retrospectiva ªtirile Digi Sport Digi Sport Mondial ªtirile Digi Sport Digi Sport Mondial Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Un prieten vã propune sã vã asociaþi într-o afacere ce pare profitabilã. Nu vã grãbiþi sã luaþi o decizie! Analizaþi cu atenþie propunerea, împreunã cu partenerul de viaþã. De asemenea, ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile unei rude mai în vârstã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Aveþi rezultate deosebite pe plan social ºi afaceri. Daþi dovadã de rãbdare ºi nu forþaþi lucrurile. Spre searã primiþi o veste bunã de la persoana iubitã, în urma cãreia viaþa dumneavoastrã se schimbã complet.

10:30 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 14:30 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15

23 iulie *** 22 august

Este posibil sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes de serviciu, care va prilejui mari schimbãri pe plan financiar. O persoanã importantã vã destãinuie câteva secrete în domeniul afacerilor. Evitaþi speculaþiile financiare.

23 august *** 22 septembrie

Relaþiile cu anturajul sunt favorizate astãzi. În cursul dimineþii vã întâlniþi cu o veche cunoºtinþã. Este o zi bunã pentru rezolvarea problemelor sentimentale care vã frãmântã de mai mult timp. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.

Zi favorabilã schimbãrilor majore, mai ales pe plan social ºi sentimental. Sunt favorizate întâlnirile cu persoane importante, consolidarea relaþiilor de prietenie ºi sentimentale. Este favorizatã munca în echipã. Acceptaþi iniþiativele colegilor de serviciu.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Partenerul de viaþã vã oferã un cadou de care vã bucuraþi foarte mult. Un prieten de familie vã invitã sã petreceþi dupã-amiaza împreunã. Capacitatea de comunicare este excelentã.

Aveþi posibilitatea sã faceþi schimbãri importante pe plan social ºi în privinþa relaþiilor sentimentale. Este un moment bun pentru a încheia contracte, iar investiþiile pe care le faceþi se vor dovedi rentabile.

23 noiembrie *** 20 decembrie În cursul dimineþii primiþi bani dintr-o activitata extraprofesionalã. De asemenea, o persoanã mai în vârstã vã propune o nouã colaborare. Nu vã pripiþi în luarea deciziilor

21 ianuarie *** 20 februarie

Zi bunã pentru a începe noi activitãþi ºi pentru a face planuri de viitor. Dupã-amiazã sunteþi tentat sã cheltuiþi mai mult decât vã permite bugetul familiei. Fiþi cumpãtat ºi consultaþi-vã cu partenerul de viaþã!

21 decembrie *** 20 ianuarie Sunteþi hotãrât sã începeþi o nouã etapã în viaþa dumneavoastrã socialã ºi profesionalã. Azi sunt favorizate comunicarea, relaþiile cu persoanele tinere ºi cãlãtoriile în interes personal.

21 februarie *** 20 martie Capacitatea de comunicare este excelentã ºi vã ajutã sã vã afirmaþi în societate. Puteþi sã începeþi o nouã afacere, cu condiþia sã finalizaþi mai întâi lucrãrile deja începute.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Iulie 2014

Târg virtual pentru absolvenþi

este 600 de job-uri spun accesibile în urmãtoarele douã sptãmâni, iar la evenimentul virtual participã firme ºi companii din întreaga lume care cautã sã recruteze tineri. Pânã în 15 august 2014 va avea loc, pe www.hipo.ro, un eveniment de recrutare adresat studenþilor ºi masteranzilor care îºi finalizeazã studiile în aceastã varã. Târgul virtual Hipo.ro pentru absolvenþi oferã celor din promoþia 2014 de la ciclul de licenþã ºi masterat din Bucureºti, Iaºi, Cluj ºi Timiºoara, dar ºi altor

absolvenþi ºi tineri profesioniºti din þarã, posibilitatea sã se angajeze în aceastã vara. Evenimentul se aflã la cea de-a 8 ediþie ºi

Salariul de bazã minim brut a crescut de la 850 la 900 de lei

alariul de bazã minim brut pe þarã garantat în platã a crescut, de marþi 1 iulie, de la 850 la 900 de lei, pentru un program complet de lucru de 168 de ore în medie pe lunã, reprezentând 5,357 de lei pe orã.

De majorarea cu 50 de lei a salariului de bazã minim brut pe þarã vor beneficia 966.405 salariaþi, dintre care 281.542 bugetari ºi 684.863 din sectorul con-

ianuarie, când a crescut cu 50 de lei. În ianuarie, salariul de bazã minim brut pe þarã a crescut cu 50 de lei pentru 804.225 de salariaþi, dintre care

curenþial. Salariul de bazã minim brut pe þarã garantat în platã era 850 de lei din 1

238.143 din sectorul bugetar ºi 566.112 din sectorul concurenþial.

VÂNZÃRI

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþ negociabil.

reuneºte 27 companii care îºi desfãºoarã activitatea în domenii precum: financiar bancar, IT, inginerie, telecomunicaþii, retail,

cu experienþã sub 3 ani), dintre care cele mai multe joburi entry-level vor fi în vânzãri, client service, IT/ Telecom, marketing, financiarbancar ºi inginerie.

FMCG ºi consultanþã. Cei care acceseazã platforma online a evenimentului pot aplica la peste 600 de joburi entry-level, dar ºi pentru programe de internship ºi stagii de practicã, un numãr dublu al oportunitãþilor de carierã, comparativ cu ediþia 2013 a proiectului. În urma unui studiu realizat de Hipo.ro în perioada decembrie 2013 - ianuarie 2014, pe un eºantion de 234 de companii, a reieºit cã 63% dintre angajatori vor dezvolta programe dedicate juniorilor (studenþi, absolvenþi, candidaþi

Pentru poziþiile deschise, angajatori cautã absolvenþi care deþin cunoºtinþe tehnice sau au profil economic, care sunt motivaþi pentru evoluþie profesionalã pe termen lung, deþin cunostiinte de limbi strãine ºi au rezultatele academice bune, s-au implicat în activitãþi extracurriculare, proiecte ale ONGurilor sau proiecte internaþionale. Candidaþii pot aplica indiferent de oraºul în care locuiesc, iar prin intermediul soluþiei de

chat au ºansã sã interacþioneze cu reprezentanþii companiilor participante primind rãspuns în timp real. Cei care sunt interesaþi sã participe la Târgul virtual Hipo.ro pentru absolvenþi trebuie sã îºi creeze un cont ºi un CV pe portalul de carierã www.hipo.ro. Dupã logarea pe www.hipo.ro pot accesa platforma evenimentului ºi pot aplicã la oportunitãþile de carierã oferite de angajatori din toatã þarã. Printre companiile participante amintim: Asseco South Eastern Europe România, BCR, EURO TRADE SECURITIES, Genpact, IBM, KPMG România, Libra

Internet Bank, ProCredit Bank, AMIQ Consulting, AT&T, BeeNear, Brainspotting, Camline, Deloitte, Host Europe Group, Lidl România, Optaros, ORTEC Central & Eastern Europe, Philip Morris România, Rewe România - Penny Market, ROUTE 66, ThinSlices, TRW Airbag Systems, Xerox, Zentiva. Oportunitãþile de carierã vor fi actualizate constant pânã pe 15 august 2013. Mai multe detalii despre Târgul Virtual Hipo.ro pentru absolvenþi sunt disponibile în secþiunea special creatã pe www.hipo.ro Sursa: Gds.ro

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Iulie 2014

70% din angajatori nu au de gând sã facã angajãri în aceastã varã

proape 70% din companiile din România nu intenþioneazã sã facã angajãri în perioada iulieseptembrie. Mai mult, 5% din angajatori susþin cã vor face reduceri de personal pânã la începutul toamnei, potrivit studiului trimestrial Manpower Group privind Perspectivele Angajãrii de Forþã de Muncã, la care au rãspuns 625 de angajatori. Totuºi, 21% din angajatori intenþioneazã sã facã angajãri pânã în septembrie. Previziunea Netã de Angajare calculatã dupã eliminarea variaþiilor sezoniere este de +9%, valoare similarã cu cea a a trimestrului II, dar cu 3 puncte procentuale mai mare decât în trimestrul III din 2013. “Acesta este cel de-al optulea trimestru de optimism ponderat, dar constant”, remar-

cã directorul general al ManpowerGroup România, Valentin Petrof. “Încetul cu încetul, angajatorii au reînceput sã-ºi creascã volumul de angajãri, dar încrederea lor

continuã sã fie mai redusã decât în anii de dinainte de crizã economicã. Chiar dacã angajatorii vor continua sã prefere organizaþii agile, au apãrut totuºi semnale cã

aceºtia îºi depãºesc treptat reticenta de a face angajãri ºi au din nou în vedere nevoile pe termen lung”, a completat Petrof.

ompaniile cu angajaþi puþini nu fac angajãri Nivelul de încredere al angajatorilor variazã în funcþie de dimensiunea organizaþiei. Organizaþiile cu mai puþin de zece angajaþi raporteazã o previziune netã de angajare de -1%. Ei sunt mai puþin dispuºi sã-ºi redimensioneze forþa de muncã. Astfel, 77% dintre ei nu prevãd schimbãri ale numãrului total de

Cei aflaþi în cãutarea unui loc de muncã vor avea parte de oportunitãþi de angajare în toate cele

opt regiuni ale þãrii ºi în nouã din zece sectoare de activitate. Sectorul cel mai dinamic din punct de vedere al angajãrilor va fi industria prelucrãtoare, în care previziunea netã de angajare este de +19%, în scãdere cu 5% de la trimestrul doi, însã în creºtere de 3% comparativ cu trimestrul trei din 2013. Oportunitãþile se vor înmulþi probabil ºi în sectorul Finanþe, asigurãri, servicii imobiliare ºi servicii de afaceri, unde Previziunea de +17% s-a îmbunãtãþit atât faþã de trimestrul anterior (ÎI/2014), cât ºi faþã de trimestrul III al anului trecut.

laboratoarelor de restaurare ale MCDR Deva, în timp ce refacerea elementelor de legãtorie la volu-

mul amintit se datoreazã Muzeului Naþional al Literaturii Române din Bucureºti.

angajaþi în intervalul iulie – septembrie 2014, un procent în scãdere faþã de 85% în trimestrul II, dar în continuare superior cu 8% mediei naþionale. La polul opus se situeazã angajatorii cu peste 250 de angajaþi. 27% dintre aceºtia anunþa planuri de creºtere a numãrului de angajaþi în urmãtoarele trei luni, ºi numai 2% anticipeazã reduceri de personal.

ectorul cu cele mai multe angajãri

„Liturghie” din anul 1747, exponatul lunii iulie al Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 iulie 2014, o nouã piesã în categoria „Exponatul lunii”, piesã ce poate fi admiratã în spaþiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia. Exponatul lunii iulie 2014 face parte din colecþia de carte veche a MCDR, fiind reprezentat de un volum tipãrit la Râmnic, la jumãtatea secolului al XVIII-lea, mai precis o „Liturghie” din anul 1747. Volumul, ce cuprinde 277 de

pagini în format in quarto, este tipãrit cu roºu ºi negru, cu 24 rânduri pe paginã. Scrisã în limba românã, cu litere chirilice, cartea cuprinde cântãrile ºi rânduiala liturghiei, principala slujbã în biserica creºtinã. A apãrut sub patronajul

domnitorului Constantin Mavrocordat (17111769) care s-a îngrijit de cele câteva ºcoli existente pe timpul domniei sale, precum ºi de cultura preoþilor, cãrora le-a cerea sã ºtie carte româneascã. Un alt patron spiritual a fost

mitropolitul Þãrii Româneºti, Neofit Cretanul (17381754), sub pãstorirea cãruia s-au tipãrit un important numãr de cãrþi, pentru multe dintre ele plãtind personal tipãrirea. Restaurarea volumului „Liturghie, Râmnic 1747” a fost realizatã în cadrul

Cel mai frumos drum din România va fi redeschis traficului auto de la 1 iulie

NADNR a anunþat cã în perioada 1 iulie - 31 octombrie 2014 va fi redeschisã circulaþia pe drumul naþional DN 7C - Transfãgãrãºan, între localitatea Bascov, judeþul Argeº, ºi intersecþia cu DN1 Braºov - Sibiu. Compania de Drumuri solicitã conducãtorilor auto sã respecte semnalizarea rutierã, în condiþiile în care pe acest traseu sunt restricþii ºi zone periculoase. Pe sectorul de drum cuprins între km

104 ºi km 130 (Bâlea Cascadã), circulaþia este interzisã în intervalul orar 21:00 07:00. Transfãgãrãºanul este deschis traficului doar patru luni pe an, din cauza altitudinii.