Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 625

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 4 Iunie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Grevã în mineritul de huilã

Mediile de angajare de la CEH “bat” mediile de admitere la facultãþile de prestigiu >>> PAGINA A 3-A

Pânã ajunge cãmin cultural, se ruineazã >>> PAGINA A 4-A

Apele Române cheamã cabanierii la branºare >>> PAGINA A 5-A

Avram îºi taie apa >>> PAGINA A 6-A

Primarul semneazã… ca primarul! >>> PAGINA A 7-A

Incursiune în timp prin galeriile mineritului >>> PAGINILE 8-9

”Politicienii care conduc sunt câini, privesc cu nepãsare cum mor oameni” >>> PAGINA A 11-A

ªi-au desemnat reprezentantul în ADI „Termoficare” >>> PAGINA A 13-A

inerii din Valea Jiului sunt gata sã intre în grevã. Joi, timp de o orã vor opri lucrul, nemulþumiþi de faptul cã nu au buget, iar problemele din minerit sunt tot mai grave. Decizia a fost luatã de liderii de sindicat marþi dimineaþã. Minerii din Valea Jiului vor sta în grevã. Este decizia pe care au luat-o ortacii din mineritul de huilã, dupã mai multe runde de negocieri în care sindicaliºtii ce le reprezintã interesele le-au avut cu administraþia. >>> PAGINA A 3-A

Sãrãcia reînvie bãile comunale din perioada interbelicã >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Iunie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Iunie 2014

Grevã în mineritul de huilã

inerii din Valea Jiului sunt gata sã intre în grevã. Joi, timp de o orã vor opri lucru, nemulþumiþi de faptul cã nu au buget, iar problemele din minerit sunt tot mai grave. Decizia a fost luatã de liderii de sindicat marþi dimineaþã. Diana MITRACHE Carmen COSMAN-PREDA Minerii din Valea Jiului vor sta în grevã. Este decizia pe care au luat-o ortacii din mineritul de huilã, dupã mai multe runde de negocieri, în care sindicaliºtii ce le reprezintã interesele, le-au avut cu administraþia. Petre Nica ne

spune cum se va desfãºura greva. „Chiar în aceastã dimineaþã, am hotãrât ca în data de 5 iunie, între 11,00 ºi 12,00, sã se desfãºoare greva de avertisment în baza Legii 62 ºi a hotãrârii biroului executiv. Asta înseamnã cã toþi membrii noºtri de sindicaþi, salariaþi ai Complexului Energetic Hunedoara, vor înceta lucrul la ora 11,00

pânã la 12,00. Ne vom afla în sãlile de pintaj în echipament de lucru ºi vom aduce la cunoºtinþa salariaþilor motivele”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului „Muntele”. Aproape 2000 de sindicaliºti ºiau exprimat acordul pentru declanºarea grevei, iar situaþia este descrisã ca fiind extrem de criticã, dincolo de faptul cã încã nu existã un buget de venituri ºi cheltuieli pe care sã se bazeze, pânã la urmã negocierile dintre administraþie ºi sindicate. Pe mineri îi nemulþumeºte lipsa

bugetului, previziunea sumbrã cã ar putea sã intre în ºomaj tehnic la fel ca ºi cei din TESA, dar ºi faptul cã de la o zi la alta sunt tot mai nesiguri cã vor avea salariile asigurate. „Nu avem un buget de venituri ºi cheltuieli în baza cãruia sã putem sã semnãm un contract colectiv de muncã. Mai mult, în negocierile avute pânã acum, au fost foarte multe divergenþe în ceea ce priveºte anumite drepturi ºi facilitãþi ale salariaþilor, iar connflictul de muncã pe care l-am declanºat noi ca ºi organizaþie nu a fost conciliat de ITM Hunedoara”, a

Mediile de angajare de la CEH “bat” mediile de admitere la facultãþile de prestigiu

uncitorii necalificaþi, mai ceva ca studenþii. Nici mãcar studenþii nu sunt admiºi la facultãþile de prestigiu din þarã cu mediile pe care le-au obþinut cei care au susþinut concursul de angajare în minerit. Monika BACIU Mediile de angajare la CEH, mai mari decât cele la admiterea pentru facultate. Luni au fost afiºate rezultatele concursului de angajare la minele Lonea ºi Vulcan. Ultima medie de admitere în urma celor douã probe a fost de 9,40. Cele 75 de persoane vor fi angajate pe post de muncitor necalificat, pe o perioadã de ºase luni. În timp ce ultimele medii ale concursului de angajare au fost de peste 9,40, tinerii studenþi, au intrat la facultate ºi cu media de puþin peste 6. Spre exemplu, la Universitatea Petrol ºi Gaze din Ploieºti, la

Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã ultima medie cu care s+a intrat anul trecut a fost de 6,55 iar prima medie de admitere a fost de puþin peste 9. Chiar ºi în sesiune de admitere din toamnã au existat tineri care au prins un loc la buget cu media de 6. Chiar ºi la Universitatea Tehnicã din Cluj mediile de admitere au fost mult mai mici decât cele de angajare în domeniul minier. Spre exemplu, în sesiunea din iulie 2013, la Universitatea Tehnicã din Cluj, la ingineria mediului ultima medie de intrare a fost de 7,54 în timp ce la ºtiinþa mediului cea

mai micã medie a fost de 6,41. cele mai mari medii nu au trecut de 9.40.

al de nemulþumiri dupã afiºarea rezultatelor Dupã afiºarea rezultatelor au apãrut ºi nemulþumirile. Zeci de persoane care au participat la concurs sunt decise sã depunã contestaþie pentru cã punctajele obþinute nu reflectã realitatea. Timp de trei zile, cei care sunt nemulþumiþi de rezultate pot

depune contestaþiile la sediul Complexului Energetic Hunedoara, iar rezultatele finale vor fi afiºate în data de 12 iunie.

mai spus Nica. De precizat cã activitatea nu va fi perturbatã, pentru cã la protest vor lua parte doar angajaþii care nu sunt în acel moment la lucru. Greva de avertisment se va desfãºura la nivelul fiecãrei subunitãþi înglobate în CEH. De la 1 iunie salariaþii TESA de la energeticieni ar fi trebuit sã fie în ºomaj tehnic. Asta îi sperie acum ºi pe cei de la divizia minierã, care cred cã nu mai este mult ºi ajung ºi ei sã stea fãrã bani acasã. „S-a luat o hotãrâre ca, din data de 1 iunie, sã intre în ºomaj tehnic colegii noºtri din divizia energeticã, TESA. Cunosc cã s-au fãcut presiuni destul de mari pe conducerea administrativã a CEH, de cãtre organizaþiile sindicale care au rãmas aservite Federaþiei Energetica, iar în urma acestora, se pare cã la CA de vinerea aceasta se doreºte extinderea

acestui mod de reducere a chetuielilor ºi cãtre personalul TESA din cadrul Diviziei miniere ºi nu numai a lor. Am atars atenþia conducerii cã, în cadrul Diviziei Miniere, TESA reprezintã undeva la 8%, din total angajaþi, iar la Divizia Energeticã, peste 20%. Cred cã a cântãri cu aceeaºi mãsurã lucrurile este o mare greºealã pe care sper sã nu o facã cei din conducerea CEH”, a conchis Petre Nica. Dacã lucrurile vor degenera rãmâne de vãzut. Cert este cã joi, timp de o orã minerii vor sta în sala de apel ºi nimeni nu va conorî în subteran. Aceasta este prima acþiune de protest legalã din ultimii ani, pentru care s-au parcurs toþi paºii legali. Greva de avertisment este prima acþiune din calendarul miºcãrilor de protest ºi, dacã lucrurile nu se vor rezolva nu este exlusã nici declanºarea grevei generale greva generalã.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Iunie 2014

Pânã ajunge cãmin cultural, se ruineazã

flatã la intrarea dinspre Defileul Jiului în Petroºani, ºcoala în care au învãþat copiii din comunitatea de rromi Saºa stã sã se dãrâme. De acolo s-a furat tot ce se putea folosi, iar clãdirea nu mai are nici gard, nici geamuri, nici þigle. Totuºi, edilii locali sperã sã facã ceva cu ea. Diana MITRACHE A fost ºcoalã ºi aici învãþau copiii din comunitatea de rromi de la marginea Petroºaniului. Colonia Saºa a fost alfabetizatã în acest

loc, dar, odatã ce rromii au primit un microbuz ºcolar care îi duce la ªcoala nr 7, clãdirea veche a rãmas ca a nimãnui. Acum nu mai are geamuri, þiglele au fost furate, magazia

Drumul spre Voineasa cu finanþare, dar fãrã bani

rumul spre Voineasa are finanþare, dar nu sunt bani în vistieria statului. Asta spune primarul din Petrila, în condiþiile în care de ani buni a bãtut pe la uºile ministerelor pentru finanþarea lucrãrilor. Acum proiectul a fost aprobat, dar nu sunt bani. Diana MITRACHE

Un drum important ce leagã Valea Jiului de Vâlcea, ori de cea mai cãutatã rutã Transalpina, nu poate fi reparat cã nu sunt bani. Proiectul de finanþare al lucrãrilor

de reparare a arterei rutiere a fost aprobat, dar lichiditãþile lipsesc ºi acum primarul din Petrila spune cã reia ºirul apelurilor cãtre autorãtãþile de la Bucureºti. „Este, pentru acest drum, proiect, s-a aprobat ºi finanþarea, dar deo-

camdatã nu sunt bani. Voi insista în continuare. Drumul este în administrarea Drumurilor Naþionale, nu este în competenþa ºi administrarea primãriei, dar fiindcã este pe teritoriul oraºului Petrila ºi cetãþenii ne-au solicitat ºi acest lucru, am sã insist în continuare pentru rezolvarea acestei probleme”, a spus Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Traseul trece printr-un defileu ºi ar putea sã facã legãtura cu Transalpina, dar acest drum este acum închis. Responsabilii de la drumuri spun cã iarna nu mai pleacã de acolo ºi le recomandã turiºtilor sã nu foloseascã aceastã rutã. În plus, reparaþiile vor fi fãcute, doar dacã se va gãsi finanþarea necesarã.

stã sã cadã, iar pe uºã poate intra oricine. Asta pentru cã gardul a fost furat mai demult. Totuºi, administraþia localã are planuri cu clãdirea, dupã ce comunitatea localã ar cam vrea-o. „E adevãrat cã se degradeazã. E o clãdire care nu mai are destinaþia de ºcoalã. Au fost câteva discuþii la un moment dat, cu localnicii din zona respectivã, sã o facem un fel de salã de evenimente.

Poate fi o idee aceasta, dar încã nu am luat o hotãrâre”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În acest loc existã ºi o comunitate veche de momârlani, bine închegatã în jurul bisericii ºi cimitirului din zonã, iar posibili-

tatea ca rromii din comunitate ºi momârlanii sã organizeze acolo petrecerile ar putea sã devinã realitate. Sigur, toate þin de lipsa fondurilor necesare, iar pânã va deveni cãmin cultural, construcþia ar putea sã ajungã la stadiul de ruinã.

Avram Iancu va traversa Lacul Snagov

portivul de 38 de ani din Petroºani, bibliotecar de meserie, care se antreneazã pentru a deveni primul român care va traversa înot Canalul Mânecii, va înota 15 kilometri fãrã oprire. Maximilian GÂNJU

Avram Iancu se va muta în acest weekend pe Lacul Snagov, unde va avea în cadrul programului sãu de pregãtire mai multe sesiuni de antrenamente care vor culmina, duminicã, cu încercarea de a înota 15 kilometri fãrã întrerupere. Bibliotecarul parcurge astfel aproape jumãtate din distanþa pe care va trebui sã o strãbatã înot pentru a ajunge

de pe malul englezesc al Canalului Mânecii pe cel franþuzesc. ”Este determinat, pregãtirea merge bine ºi acum alcãtuim o caravanã care sã-l promoveze, sã afle toþi românii de aceastã acþiune a lui Avram Iancu, respectiv de a deveni primul român care trece înot Canalul Mânecii. Asociaþia Rosa Multiflora, sponsorul principal al lui Avram Iancu ºi Apa Serv Valea Jiului, societate care îl sprijinã logistic, atât cât îºi permite,

vor fi inscripþionate pe autoturismul care va strãbate þara pentru a-l promova pe sportiv”, a declarat, Costel Avram, preºedinte Asociaþia Rosa Multiflora ºi director Apa Serv Valea Jiului. Totodatã ºi o firmã de telefonie mobilã din Anglia îl va sponsoriza pe Iancu, însã bibliotecarul are încã mare nevoie de susþinere financiarã pentru a-ºi atinge obiectivul. Încercarea de traversare a Canalului Mânecii are loc în august a.c., iar sportivul este la jumãtate cu perioada de pregãtire. Pânã acum a traversat mai multe lacuri mari de acumulare din judeþul Hunedoara.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Iunie 2014

Apele Române cheamã cabanierii la branºare

oar 10 canbane din Parâng au contracte cu Apele Române. Ilegalitãþile ce au ieºit la ivealã în toamna trecutã ar putea fi eliminate, iar pentru asta, responsabilii de la Apele Române au cerut cabanierilor, o întâlnire la Petroºani. Dupã aceea aflãm câþi îºi vor face contract pentru apa pe care o consumã la munte. Diana MITRACHE

Un numãr de 10 cabane din zona turisticã Parâng au, în mod oficial, apã curentã. Contractele se pot numãra pe degetele ambelor mâini, în timp ce numãrul canbanelor este de câteva ori mai mare. Tocmai de aceea, ca sã intre odatã în legalitate, cabanierii sunt chemaþi luna aceasta

la o întâlnire, la care au fost invitaþi ºi responsabilii din primãrie. „Am propus primãriei o întâlnire la

care sã fie ºi dumnealor prezenþi, cu câþiva cabanieri din Parâng. Au rãmas în jur de 20 de cabane

care nu au intrat în legalitate. Noi le propunem sã îºi facã documentaþiile ºi, în fuincþie de aceastã întâlnire, vom stabili ºi mãsurile ce se impun”, a declarat Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic Valea Jiului. Anul trecut, mai multe cabane au fost depistate branºate ilegal la sediul Academiei Naþionale de Educaþie Fizicã ºi Sport din Parâng, iar pânã acum aceºtia au fost avertizaþi, dar au rãmas fãrã apã. „E adevãrat, controalele de atunci s-au lãsat cu avertismente, între timp au fost ºi tãiaþi. Anumite

ApaServ vinde energie la un preþ minim

u doar Complexul Energetic Hunedoara se confruntã cu probleme în ceea ce priveºte vânzarea energiei electrice, ci ºi ApaServ Valea Jiului. Societatea de apã din Valea Jiului produce energie electricã pe care o vinde. Chiar dacã în ultimele sãptãmâni a plouat destul de mult, energia produsã de ApaServ se vinde la un preþ minim istoric. Monika BACIU “Producem multã energie, dar stãm rãu la capitolul vânzarea energiei. Din pãcate, vindem energia electricã ce am contractat, existã un contract ferm pânã la sfârºitul anului 2014, dar certificatele verzi nu se vând. Avem vreu 540 de certificate verzi ºi nici la preþul minim istoric de 120 de lei certificatul nu am vândut. Încercãm sã

facem un contract, sã vindem certificatele existente, dar ºi asta este greu. Nu ºtiu ce fac cei de la Complexul Energetic dacã noi nu putem sã vindem energia care este ºi ieftinã, este la un preþ istoric, minim. Din pãcate în bugetul nostru am prins vânzarea certificatelor verzi, ºi nu sunt puþine, la un preþ mediu de anul trecut, dar deja foarte puþini bani vor intra în bugetul nostru pentru energia ºi certificatele

verzi nu se vând. Nu se vând pentru cã economia nu merge ºi nu se consumã enegie electricã”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. Societatea de apã ºi+a structurat bugetul de venituri ºi cheltuieli ºi în funcþie de preþul la care se vând certificatele verzi, însã acest preþ este cel de anul trecut. Nevânzarea acestor certificate nu aduce nimic bun soci-

etãþii. “Ne afecteazã ºi stãm ºi discutãm foarte, foarte des problema preþului apei, nu vrem sã mãrim preþul apei, dar inflaþia trebuie sã o

punem la preþul apei. Toþi colegii mei din conducere, fac analize, iar dupã aceea vom avea o discuþie cu acþionrii noºtri ºi vom vedea exact care este

cabane au intrat în legalitate. Pot sã spun cã ªcoala Sportivã, ºi câteva cabane, plus staþia meteo au intrat în legalitate, iar întâlnirea din aceastã lunã are tocmai acest scop, sã intre în legalitate. Asta ca în sezonul de iarnã sã nu mai fie probleme cu apa”, a mai spus Corici.. Cel puþin 25 de

proprietari de cabane ºi pensiuni din Parâng sunt aºteptaþi la mijlocul acestei luni sã discute problema alimentãrii cu apã. Apele Române sunt singurele care încheie contracte în aceastã zonã, pentru cã deocamdatã acolo nu a ajuns sistemul de aducþiune al apei potabile, din reþeaua oraºului.

drumul pe care trebuie sã îl urmãm”, a mai spus sursa citatã. Singurele venituri externe sunt cele europene, însã acestea sunt pentru programele de investiþii. Potrivit conducerii de la ape, nici mãcar apa nu se mai consumã în Valea Jiului. “Mâine voi merge la Bucureºti ºi voi încheia un contract de asistenþã tehnicã,

funcþiona cu chletuielile pe care noi le avem, sunt cheltuieli minime, dar în acelaºi timp veniturile scad în fiecare lunã ºi datoritã faptului cã ºi producþia a scãzut. Oamenii nu mai consumã nici apã, oamenii din firmele mari nu consumã ºi reducerea producþiei fizice duce la micºorarea veniturilor societãþii”, a mai spus Avram.

adicã contractul de finanþare din partea POSMEDIU, chiar ieri am avut o întârlnire cu directorul, dar nu investiþiile sunt o problemã, problema este ca firma poatã

ApaServ Valea Jiului a tranzacþionat energia vândutã. În momentul de faþã existã în vigoare un contract caree expirã la sfârºitul acestui an.

6 Actualitate

Rutele pentru transportul public, aprobate de Consiliul Judeþean Hunedoara

ransportul public, T modificat la

nivelul judeþului. Consiliul Judeþean Hunedoara a aprobat modificarea programului de transport judeþean dupã ce s+a observat o modificare a afluxului de cãlãtori. “Pe parcursul derulãrii activitãþii de transport public judeþean de persoane, s-au constatat modificãri ale fluxurilor de cãlãtori, unele trasee

necesitã modificarea graficelor de circulaþie respectiv modificarea orelor de plecare/sosire în/din curse, suplimentarea/ reducerea numãrului

de curse ºi a zilelor de circulaþie, prelungirea unor trasee existente, introducere/eliminare staþii, astfel încât Programul de transport public judeþean

Avram îºi taie apa A

vram îºi taie apa, din nou. Directorul general al SC ApaServ Valea Jiului, Costel Avram, va rãmâne începând de astãzi (miercuri n.r.) fãrã apã. Paradoxul face ca tocmai acesta sã aprobe debranºarea scãrii în care locuieºte de la alimentarea cu apã potabilã. Mãsura vine în urma facturilor neachitate de cãtre vecini. “Rãu-platinici la firmele mari nu mai existã. Spitalul de

Urgenþã Petroºani este cu factura la zi, dar sã vedem dacã o vor plãti în termen. Singurii rãu-platnici sunt asociaþiile ºi o parte din populaþie care începând de astãzi vor intra în debranºãri masive. Din pãcate, sunt ºi bun-platnici care vor suferi, însã eu nu am contract cu dumnealor ci cu asociaþiile, iar asociaþiile dar scãrile care trebuie

debranºate, nu ApaServ spune unde se debranºeazã, ci conducerea asociaþiilor spune”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. În decursul timpului, mai multe blocuri au fost debranºate de la apã. Abia atunci, cei cu restanþe foarte mari au început sã îºi plãteascã din datorii. “Din pãcate numai dupã ce se iau mãsurile coercitive se ajunge la concluzia cã trebuie sã ºi plãteascã”, a mai spus sursa citatã. Nu este pentru prima datã când Avram îºi taie apa. ªi anul trecut, tot din cauza rãu-platnicilor blocul de pe Aleea Poporului, acolo unde îºi are domiciliul directorul de la Ape a rãmas fãrã....apã. Monika BACIU

de persoane nu mai corespunde nevoilor actuale de deplasare ale publicului cãlãtor. În sensul celor expuse unele primãrii ºi operatori de transport au depus solicitãri ºi propuneri privind actualizarea Programului de transport public judeþean de persoane prin curse regulate, valabil în perioada 01.01.201430.06.2019”, se aratã în documentele CJH. Astfel operatorii de transport public judeþean de persoane au depus la Serviciul Autoritate Judeþeanã de Transport, note de fundamentare privind stabilirea tarifelor de cãlãtorie. Operatorii de transport public judeþean de persoane au solicitat aprobarea tari-

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Iunie 2014 felor de cãlãtorie maximale, acestea fiind fundamentate prin argumente precum, creºterea preþului la anvelope, uleiuri, piese de schimb, creºterea accizei pentru carburanþi care a avut ca efect creºterea preþurilor carburanþilor. Transportul public judeþean de persoane prin curse regulate speciale se efectueazã de operatorii de transport rutier în baza licenþei de traseu eliberate de autoritãþile administraþiei publice de la nivel judeþean în a cãror razã administrativã se aflã traseul respectiv, cu avizul Autoritãþii Rutiere Române - A.R.R. La nivelul Vãii Jiului, operatorul de transport S.C. ZMK S.R.L. a solicitat: eliminarea staþiei Autogarã Siva Trans din caietele de sarcini ale traseelor nr.92: Lupeni – Deva; nr.93: Petroºani – Deva; nr.94: Petroºani – Haþeg; nr.95:

Petroºani – Uricani; nr.97: Petroºani – Aninoasa; nr.98: Petroºani – Lonea; nr.99: Petroºani – Cimpa; nr.100: Petroºani – Gura Rãscoala; nr.101: Petroºani – Jieþ; nr.102: Jieþ – Petroºani urmând ca plecãrile ºi sosirile sã se efectueze din staþia Piaþa Victoria Petroºani, introducerea staþiilor din municipiul Deva: Cãminul Cultural Ceangãi 2; Liceul Tehnic Transilvania 2; Opera 2 în caietele de sarcini ale traseelor nr.92: Lupeni – Deva ºi nr.93: Petroºani – Deva, modificarea graficelor de circulaþie pentru traseele nr.92: Lupeni – Deva; nr.93: Petroºani – Deva; nr.94: Petroºani – Haþeg; nr.95: Petroºani – Uricani, conform adreselor nr. 153/2014, 844/2014, 2811/2014. Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Iunie 2014

Adrian David, noul vicepreºedinte al CJ Hunedoara în locul lui Ioan Rus

onsilierul judeþean Adrian David (UNPR) este cel mai probabil noul vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara, în locul lui Ioan Rus, dupã ce aleºii locali s-au regrupat într-o nouã majoritate formatã de PNL, PDL ºi PP-DD. Marius MITRACHE Vicepreºedintele PSD Ioan Rus va fi schimbat la urmãtoarea ºedinþã a Consiliului Judeþean, iar potrivit unor informaþiilor vehiculat în mediile politice, Adrian David este înlocuitorul lui Rus ºi nu Dorin Gligor (PDL). Deºi Dorin Gligor ar pãrea ca

favorit pentru aceastã funcþie totuºi acesta nu este agreat de majoritatea consilierilor judeþeni, dupã ce s-a transformat dintrun vehement luptãtor împotriva lui Mircea Ioan Moloþ, într-un apropiat politic, fapt ce i-a adus multe semne de întrebare asupra caracterului sãu. Pe de altã parte, Adrian David a evitat

sã comenteze informaþia, însã nu a negat-o. “ Este posibil

sã ajungã orice consilier judeþean vicepreºedinte al Consiliului Judeþean atâta timp cât acesta

va fi votat de consilierii judeþeni, deci inclusiv eu pot fi

urmãtorul vicepreºedinte”, a declarat David. Unii consilieri judeþeni din cadrul PNL susþin cã dintre persoanele vehiculate pentru postul de vicepreºedinte al CJ Hunedoara, Adrian David ar fi cel mai potrivit, dar ºi susþinut, inclusiv de unii consilieri PSD, cât ºi de cei ºapte consilieri judeþeni din Valea Jiului. În plus, numirea lui Adrian David vicepreºedinte al CJ Hunedoara ar repara,

Primarul semneazã… ca primarul!

ituaþia incredibilã la Petrila unde edilul ºef al localitãþii a iniþiat un proiect de HCL privind reabilitarea unei conducte de apã, însã în nota de fundamentare a proiectului se vorbeºte de reabilitarea unei secþii de spital. Maximilian GÂNJU

Un proiect prezentat consilierilor locali din Petrila, în ultima ºedinþã de consiliu

local i-a lãsat pe mulþi dintre edili cu gura cãscatã. Proiectul a trecut dupã ce s-au fãcut „ajustãrile necesare” însã câþiva din-

tre aleºii locali se întreabã dacã nu cumva mai toate proiectele sunt fãcute la fel, adicã eronat. Mai exact, primarul Ilie Pãducel s-a dus în

faþa legislativului local pentru a cere votul privind alocarea unei sume de bani pentru o lucrare de reabilitare a conductei de

apã de pe strada Cimpa-Colonie din Petrila, iar pentru aceastã lucrare suma necesarã este cu puþin mai mare de 47 de mii de lei. Primarul localitãþii anexeazã la proiect ºi documentaþia tehnicã, însã când consilierii vor sã vadã pentru ce lucrãri alocã bani au o mare surprizã. În loc de reabilitarea reþelei de apã, primarul le explicã de ce este nevoie de reabilitarea unei secþii de spital. „În urma verificãrii din teren efectuate de inspectorii instituþiei noastre, s-a considerat a nu fi necesare toate lucrãrile trecute în devizul iniþial. Consider oportunã realizarea acestei investiþii la secþia de fizioterapie spital Petrila, având ca efect aducerea imobilului respectiv la parametrii iniþiali”, explicã iniþiatorul proiectului, pri-

marul Ilie Pãducel. Eroarea a fost corectatã pe loc, cu pixul, în cadrul ºedinþei, iar proiectul avizat ºi va ajunge la Prefecturã cu tot cu corecturã pentru a fi validat. Greºeala i-a fãcut însã pe unii consilieri sã se întrebe cum de întreg aparatul primãriei a putut omite cã se vorbeºte despre mere

ºi se cumpãrã pere. „Acesta este un exemplu de

chiar ºi moral, faptul cã în acest mandat, cel puþin pânã acum, Valea Jiului a pierdut fotoliul de vicepreºedinte al Consiliului Judeþean. copy/paste, de la un proiect la altul. De ce sã/ºi mai facã cineva treaba când poþi copia ºi acele trei rânduri ºi sã-ºi iei leafa fãrã sã faci nimic. Oare câte hotãrâri au fost fãcute pe acest principiu, copiate între ele? Nu este normal sã ajungã pe masa consilierilor o greºealã de acest fel ºi primarul sã permitã acest lucru, ba chiar sã ºi garanteze cu semnãtura pentru acest proiect eronat. Practic nici el nu a mai citit ce scrie acolo, aceasta este concluzia mea, a semnat *ca primarul*”, a spus unul dintre consilierii locali.

8 Actualitate

Incursiune în timp prin galeriile mineritului

ogãþiile de lângã noi, nepromovate suficient. Muzeul Mineritului din Petroºani gãzduieºte o istorie de sute de ani, însã puþini sunt cei care vor sã afle câte ceva din tainele mineritului. Ba mai mult, acest muzeu din Petroºani este unic la nivel naþional. Niciunde în þarã nu mai existã un muzeu al mineritului unde sã fie expuse atâtea lucruri minereºti. Acum, un ONG de la Bucureºti vrea sã includã ºi muzeul Mineritului într-un program de promovare prin fonduri europene. “Este unicul muzeu de acest gen din România, din pãcate foarte puþin promovat. Noi am încercat anul acesta printr-un ONG de la Bucureºti sã facem un proiect pentru promovarea muzeelor tehnice din þarã, aºteptãm sã vedem dacã suntem eligibili, noi am trimis toate docu-

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Iunie 2014

mentele. Ne-ar bucura acest lucru pentru cã am aduce mai mulþi oameni sã vadã, sã înþeleagã munca din subteran. Avem aici în muzeul nostru unelte din 1869, deci de la începuturi, unelte pe care nu le regãsim în altã parte, în alte zone din þarã. Ar fi interesant sã vinã lumea sã vadã ºi Valea

Jiului din perspectiva adevãrului, oamenii muncesc foarte greu în subteran, uneltele sunt foarte grele, la început au fost manuale, apoi tehnica a evoluat, însã munca în subteran este foarte grea, ar trebui sã înþelegem sufletele oamenilor coborâþi în subteran cã nu sunt

cernite aºa cum sunt când ies la suprafaþã. Ei sunt niºte oameni minunaþi care muncesc foarte greu ºi Valea Jiului s-a învârtit în jurul mineritului ºi ne dorim sã vinã cât mai multã lume ca sã ne înþeleagã ºi sã vadã cu adevãrat

ce înseamnã Valea Jiului, frumuseþea acestor locuri, frumuseþea oamenilor pentru cã asta înseamnã Valea Jiului, nu doar o vale a plângerii cum ni se spune pentru cã munca este grea, dar oamenii sunt

minunaþi ºi ei radiazã, sufletele lor radiazã. Locurile sunt deosebite ºi noi încercãm sã promovãm. Avem nevoie de ajutor, avem nevoie de sprijin, aºteptãm ºi sperãm sã intre muzeul ºi într-un program de reabilitare, necesitã asta deoarece de foarte mult timp nu s-a mai întâmplat ºi cu sprijinul autoritãþilor ºi al ONGurilor sã fim ºi noi promovaþi la adevãrata valoare pentru cã vine foarte puþinã lume. Cei

care vin au apreciat extraordinar de mult, au rãmas extrem de încântaþi. Pentru noi, cei din zonã, probabil cã nu mai este o noutate însã sufleteºte suntem legaþi de aceste locuri, de anumite poveºti pe care noi le ºtim aici, însã pentru cei din afarã sunt spectaculoase ºi ne dorim sã facem asta mai ales cã este un punct de atracþie, ne dorim sã promovãm turismul ºi aºa cum în alte pãrþi alþii ºtiu sã îºi promoveze ceea ce au de valoare este important sã ne promovãm ºi noi ºi sunt convinsã cã putem avea sprijin ºi ajutor din toate pãrþile”, a declarat Anca Fotãu, reprezentant Muzeul Mineritului. Nu doar uneltele minereºti sunt expuse aici, ci ºi documente ºi fotografii care stau mãrturie anilor trecuþi. Ba mai mult, în cadrul muzeului este ºi o placã pe care sunt trecute numele ortacilor care ºi-au pierdut viaþa în timpul grevei minereºti de la Lupeni din anii 1929. “Avem dovezi de solidaritate ale muncitorilor din Valea Jiului cu muncitorii din þarã, la grevele care au avut loc pe parcursul anilor, muncitorii din industria sãrii, din lemn ºi bineînþeles grevele noastre muncitoreºti sunt cuprinse aici, avem fragmente din ziare, lista cu cei 22 de morþi

din 1929 de la greva de la Lupeni, avem o grãmadã de fotografii din subteran, din 1920, din 1930 care sunt mãrturii ale muncii de atunci, muncii grele, ale vieþii minerilor. Avem aspecte ºi fotografii din coloniile muncitoreºti, ca sã înþeleagã lumea ºi sã ºtie lumea istoria mineritului de la începuturi ºi pânã acum pentru cã avem ºi tehnologie modernã pânã în zilele noastre”, a mai spus sursa citatã. Promovarea muzeului ar urma sã fie realizatã printr-o strategie de marketing bine pusã la punct. “Printr-o promovare, cred cã ar fi important sã construim ºi un site al muzeului, unde sã fim gãsiþi mai uºor, cred cã am putea scoate câteva pliante”, a mai spus Anca Fotãu. Colectia Muzeului are în componenþã aproxi-

mativ 1500 de piese cu caracter minier constând în: documente originale, fotocopii, schiþe, aparate, utilaje miniere, insigne, obiecte specifice vietii din regiune. Cladirea care adãposteºte astãzi Muzeul Mineritului din Petroºani a fost construitã în anul 1900.La început a servit ca locuinþã de serviciu pentru cadrele din conducerea Societãþii Anonime Petroºani, primul locatar fiind inspectorul ºef Iosif Iancu. În decursul anilor clãdirea a suferit o serie de modificãri, în prezent fiind inclusã în lista monumentelor istorice. Monika BACIU

unþii Retezat sunt tãrâmul unor frumuseþi naturale bine conservate ºi gãzduiesc o varietate de specii. Aceºtia au fost de-a lungul timpului cercetaþi din motive ºtiinþifice dar au facut ºi obiectul practicãrii turismului. Cu acest scop s-a înfiinþat Parcul Naþional Retezat, care dispune de o rezervaþie ºtiinþificã cu protecþie integralã. Munþii Retezat fac parte din ramura Carpaþilor Meridionali ºi sunt clasaþi cei mai înalþi ºi mai stâncoºi munþi dintre Jiu ºi Dunãre. Sunt formaþi din doua creste alpine, una la nord ºi cealalata la sud, legate între Vârful Pãpuºa ºi Vârful Custura printr-o creasta ascuþitã cu lungime de aproximativ 2,5 km. Nu doar relieful muntos creeazã frumusetea locului dar ºi peºterile aflate în cercetarea speciologilor europeni, precum ºi o bogatã florã ºi faunã. Structura muntelui Retezat prin forma sa platã dã senzaþia cã ar fi fost retezat, ceea ce în cultura româneascã a dat naºtere la multe legende ºi basme populare. Se spune cã în Þara Haþegului din judeþul Hunedoara traiau niºte uriaºi. Potrivit unei variante, aici trãia un cãpcãun care cobora periodic în sate ºi fura vitele oamenilor. Mulþi feciori ºi-au pierdut viaþa încercând sã-l opreascã, rãmânând astfel multe

Legendele Parcului Naþional Retezat

familii îndurerate. Într-o zi însã, un voinic a reuºit sã-l rãpunã pe cãpcãun. Ca sã fie sigur cã acesta nu supravieþuieºte, i-a tãiat capul. În acel moment, cãpcãunul s-a prefãcut într-o piatrã mare „fãrã cap“ (Retezatul), iar mâna stângã i-a cãzut printre munþi ºi s-a prefãcut în apã. Podul palmei sale s-a transformat în lacul Bucura, iar degetele în lacurile Slãvei, Lia, Ana, Viorica ºi Zãnoaga. O altã legendã vorbeºte despre fata cãpcãunului, Rusca pe numele ei. Înainte de moartea sa, cãpetenia uriaºilor a împãrþit þara celor doi copii ai sãi, un bãiat ºi o fatã. Ca sã vadã mai bine cât de mare este partea lor din moºtenire, cei doi s-au urcat pe câte un munte: feciorul pe muntele Retezat (care atunci avea alt nume), iar fata pe vârful Rusca, spre apus de Retezat. Fetei i s-a pãrut cã partea de þarã a fratelui sãu este mai mare ºi mai frumoasã decât a ei, care era plinã de stânci ºi nu

avea prea multe pãduri ºi poieni frumoase. De ciudã, fata a luat un fier de plug ºi l-a aruncat spre fratele sãu, care era pe celãlalt vârf. Fierul nu l-a nimerit pe flãcãu, dar a retezat vârful muntelui, care de atunci a rãmas retezat. De aceea i se spune muntele Retezat. Una dintre legendele Retezatului, în care se pomeneºte despre lacul Bucura, este legatã de comori. Potrivit legendei, lacul Bucura este locul unde haiducii din Banat, Transilvania ºi Oltenia se întâlneau pentru a-ºi împãrþi comorile. Pe urmele haiducilor se afla potera, aºa cã, pentru a nu fi prinºi cu aurul ºi bijuteriile asupra lor, haiducii le aruncau în lac. Oamenii locului spun cã ºi astãzi, pe fundul lacului se aflã comori ce aºteaptã sã fie scoase la luminã. Tot aici se fãceau nedei încã din secolul XVI. Nedeile mari de la Bucura se þineau în anii bisecþi ºi durau 3 zile. La aceste sãrbãtori erau atât de mulþi participanþi, încât

se încingea o horã care înconjura lacul. Pãºeºte în þinutul poveºtilor fascinante despre flacãi viteji, domniþe suave, haiduci, zmei înaripaþi, dinozauri pitici ... savureazã tot ce te înconjoarã ºi vei fi un câºtigãtor! Te aºteptãm în perioada 01 – 03 august 2014 la Complexul Turistic Cheile Buþii unde cei mai curajoºi dintre participanþi vor urca la 2014m pe Vârful Piatra Iorgovanului, locul de odihnã al învingãtorilor! Activitãþile din cadrul festivalului sunt gratuite iar cei mai meritoºi dintre participanti vor fi premiaþi de cãtre susþinãtorii evenimentului: Ch-Center Hosting, Dwyn.ro , Lew.ro, Doppelherz, VitalisGroup.ro, Auro Media, Biroul de Avocaturã Cuculis ºi Asociaþii, Mobilã Dalin, Touch Antibacterial, PitiClic, Belkin, Craimont, CEDES Cercetare Dezvoltare. Mulþumim partenerilor: Uniunea Naþionãl a a Studenþilor din România, Music Channel România, Complexul Turistic Cheile Buþii, Parcul Naþional Retezat, Regia Naþionalã a Padurilor Romsilva. Datoritã acestor poveºti putem spune cã Muntii Retezat sunt un tãrâm unde legenda se împleteºte fericit cu realitatea istoricã, un þinut care ascunde comori spirituale ºi materiale de o inestimabilã valoare.

8 Actualitate

Incursiune în timp prin galeriile mineritului

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Iunie 2014

Legendele Parcului Naþional Retezat

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Iunie 2014

Kosonii recuperaþi din Italia, descoperiþi pe internet

ele 27 de monede dacice recuperate de autoritãþi din Italia au fost descoperite în urma unei licitaþii pe internet ºi astfel anchetatorii au putut sã aducã înapoi tezaurul care ar fi ajuns în colecþii particulare. Readucerea în þarã a 27 monede de aur dacice de tip Koson reprezintã rezultatul a aproape doi ani de muncã, la care au participat magistraþi de la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia, ofiþeri de poliþie, funcþionari din Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe ºi experþi de la Muzeul Naþional de Istorie a României, precum ºi omologii lor din Italia. Lotul monetar provine dintr-un tezaur de monede Koson sustras din situl arheologic Sarmizegetusa Regia ºi a fost depus, pentru examinare, în Tezaurul Muzeului Naþional de Istorie a României din Bucureºti.

-au dat singuri de gol Procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia, Augustin Lazãr, a spus cã acþiunea de recuperare a monedelor dacice din

Italia a început dupã ce au fost descoperite "douã-trei monede" de acest tip, scoase la licitaþie pe internet. Potrivit acestuia, dupã descoperirea obiectelor, a fost transmisã o cerere de comisie rogatorie internaþionalã. Anchetatorii au descoperit, cu timpul, cã de fapt aceste câteva monede fãceau parte dintr-un grup de 36, vândute în licitaþii, internaþional. În total, 27 dintre aceste monede au fost recuperate de la fiecare cumpãrãtor în parte, cu ajutorul unei case de licitaþii din Italia. Restul de 9 monede de acelaºi tip urmeazã sã fie recuperate, dupã ce va fi clarificatã situaþia lor. De asemenea, Augustin Lazãr a amintit cã cele 138 de monede de aur de tip Koson au fost recuperate recent de pe teritoriul satului Ocoliºul Mare datoritã unor copii care se jucau în zona în care acestea erau ascunse. Potrivit autoritãþilor, acest lot ar fi fost ascuns ºi

pregãtit "pentru export ilegal". "Noi ºtim cine a luat acel lot", a afirmat Lazãr. Cele 138 de monede vor fi supuse unor expertize, pentru a se stabili cãrui tezaur aparþin. Conform directorului Muzeului Naþional de Istorie a României, Ernest Oberlander Târnoveanu, monedele de aur de tip Koson, realizate de daci, ar fi fost emise pentru plata unor mercenari "într-un rãzboi care nu a mai avut loc". Acþiunea de recuperare de luni face parte dintr-o serie mai amplã. Pânã în prezent s-au

desfãºurat 11 operaþiuni de recuperare ºi repatriere a brãþãrilor de aur dacice (patru în 2007, una în 2008, una în 2009, una în 2011, douã în 2012 ºi douã în 2013), având ca obiect piese de patrimoniu repatriate prin aplicarea convenþiei UNIDROIT, din Franþa, Elveþia,

Secrete “eficiente” într-o perioadã incertã

lanul de eficientizare al Complexului Energetic Hunedoara este confidenþial. Într-o perioadã de frãmântãri sociale ºi probleme financiare care pot afecta toatã Valea Jiului, miºcarea “motoarelor” într-o direcþie bunã la CEH este secretizatã. Entitatea energeticã din judeþul Hunedoara se aflã într-o situaþie foarte delicatã. S-a lucrat la un plan de eficientizare, însã potrivit liderilor de sindicat punctele cuprinse în acest plan ar avea rezultate vizibile pe termen lung, însã Complexul are nevoie urgentã de mãsuri ale cãror finalitate sã fie cât mai repede. “De la ºedinþa de consiliu de administraþie am avut prezentat acest plan de eficientizare, problema este cã avem nevoie de soluþii urgente nu de soluþii care sã se întrevadã peste un an sau 2 ani. Complexul Energetic are

Germania, Spania, Irlanda, Statele Unite ale Americii ºi Germania. Cele douã loturi de monede din aur dacice recuperate recent din Italia ºi din judeþul Hunedoara sunt alcãtuite numai din stateri emiºi de regele Koson (cca 44-29 î.Hr.), unul dintre urmaºii lui

Burebista. Monedele regelui Koson sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartã o legendã scrisã cu caractere greceºti, menþionând numele ºi titlul suveranului emitent. Ele au fost emise în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia. M. GÂNJU

nevoie astãzi de un plan de sprijin, iar acel plan de eficientizare nu poate sã ne garanteze cã noi putem asigura venituri ca sã plãtim minimul necesar peste o lunã”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Atât liderii de sindicat cât ºi administraþia susþin cã acest plan de eficientizare este unul confidenþial, cel puþin pentru moment. “Sunt mai multe aspecte care vizeazã activitatea complexului, se vorbeºte de investiþii, de retehnologizare, de anumite reduceri de cheltuieli, este un act care are un caracter secret ºi nu pot sã îl dezvãlui”, a mai declarat sursa citatã. Complexul Energetic Hunedoara are datorii de milioane de euro, iar nici pânã acum acesta nu are bugetul de venituri ºi cheltuieli aprobat. Monika BACIU

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Iunie 2014

”Politicienii care conduc sunt câini, privesc cu nepãsare cum mor oameni”

"Ã

ºtia ne vor morþi, cã altfel nu înþeleg câtã nepãsare poate exista când oamenii mor cu zile cã nu vor sã actualizeze listele de medicamente… Toþi politicienii ãºtia ai noºtri sunt câini, cã nu pot spune altfel unora care vãd cum mor tineri ºi oameni care au viaþa înainte ºi ei nu fac nimic. Ne adunãm toþi ºi îi vom da ºi noi în judecatã, cã nu respectã nici Constituþia unde spune cã se asigurã dreptul la sãnãtate” – Natalia Marioara Junc, din Petroºani.

Ileana FIRÞULESCU Dupã anunþul fãcut de Alianþa Pacienþilor Cronici din România - APCR cã a dat în judecatã statul român, în trei dosare diferite, pentru nerespectarea dreptului pacienþilor la Sãnãtate, garantat prin Constituþie, prin faptul cã nu a reactualizat timp de ani de zile lista medicamentelor compensate, ºapte familii din Valea Jiului vor sã facã acelaºi lucru. Este vorba de oameni cu diagnostice grele, cãrora li se pune viaþa în pericol pentru cã

lista medicamentelor gratuite ºi compensate nu s-a mai actualizat de ºase ani, iar în cea existentã nu existã medicamentele de ultimã generaþie care pot salva vieþi. APCR a anunþat sãptãmâna trecutã cã a demarat procese împotriva statului român, respectiv declanºarea procedurii de infringement pentru încãlcarea Directivei 89/105 care prevede ca statele europene sã soluþioneze cererile de introducere a unor terapii pe listele de

medicamente compensate ºi gratuite în maxim 180 de zile, demararea unei acþiuni în instanþã pentru obligarea Guvernului, Ministerului Sãnãtãþii ºi Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate sã actualizeze lista medicamentelor compensate ºi demararea unei ordonanþe preºedinþiale prin care pacienþi care suferã de boli cronice solicitã autoritãþilor sã le punã la dispoziþie tratamentul inovator prescris de medic care este esenþial pentru supravieþuirea lor ºi care nu are alternativã pe lista existentã, veche de ºase ani, a medicamentelor gratuite ºi compensate. Din Valea Jiului cinci familii s-au hotãrât sã facã acelaºi lucru. "Ãºtia ne vor morþi, cã altfel nu înþeleg câtã nepãsare poate exista când oamenii mor cu zile cã nu vor sã actualizeze listele de medicamente. Fiicei mele ia prescris medicul de inimã de la Cluj medicamente

noi, eficiente care ar face-o sã ducã o viaþã cât de cât normalã. Cu ce ia acum, nu se poate miºca mai mult de o orã pe zi ºi atunci cu mare grijã. La fel ca fata mea, mai sunt doi tineri din Vulcan, unul cu o boalã de sânge, iar celãlalt cu o boalã care îl sufocã, e mereu vânãt, cu care ne-am adunat sã mergem toþi la Cluj cu câte o maºinã, cã de unde atâþia bani ºi de deplasãri lunare ºi de medicamente. Ne-am îngropat în datorii ºi chiar nu mai gãsim soluþii pentru viitor. Uitaþi-vã numai în Polonia ºi celelalte þãri de pe lângã noi cã au grijã de oamenii lor ºi au actualizat listele de medicamente compensate ºi de trei-patru ori în doi ani. Toþi politicienii ãºtia ai noºtri sunt câini, cã nu pot spune altfel unora care vãd cum mor tineri ºi oameni care au viaþa înainte ºi ei nu fac nimic. Ne adunãm toþi ºi îi

vom da ºi noi în judecatã, cã nu respectã nici Constituþia unde spune cã se asigurã dreptul la sãnãtate” – a declarat cu lacrimi în ochi, Natalia Marioara Junc, din Petroºani. De precizat cã Alianþa Pacienþilor Cronici din România a fãcut eforturi în toþi aceºti ani pentru a câºtiga drepturile celor bolnavi prin audienþe ºi discuþii, pe cazuri concrete, cu autoritãþile de la toate nivelurile, dar autoritãþile au preferat sã-i ignore. ªi pentru cã oamenii cu boli cornice mor cu zile, s-au hotãrât sã le oblige prin instanþã sã-ºi îndrepte atenþia cãtre cei suferinzi ºi sã le permit accesul la medicamente de ultimã generaþie. Cele cinci familii din Valea Jiului se vor constitui parte în precese, ca ultimã soluþie pentru a-ºi þine în viaþã membri ai familiilor lor.

Ministerul Mediului declarã luna iunie drept “luna deºeurilor”

inisterul Mediului ºi Schimbãrilor Climatice (MMSC) a decis sã declare luna iunie drept 'luna deºeurilor', timp în care va face noi reglementãri în acest domeniu, a declarat, marþi, ministrul de resort, Attila Korodi, într-o conferinþã de specialitate. Aceasta înseamnã cã toate eforturile noastre vor fi direcþionate cãtre acest sector, bineînþeles, fãrã a le neglija pe celelalte. Vorbim, în primul rând, despre reglementãri clare în domeniu pe care avem de gând sã le finalizãm luna aceasta în sectoare precum ambalajele ºi deºeurile din ambalaje, vehicule scoase din uz, deºeurile de echipamente

electrice ºi electronice, precum ºi deºeurile din construcþii', a spus Attila Korodi. În acest context, MMSC va demara discuþii ºi dezbateri cu toþi jucãtorii din piaþa de profil, cu autoritãþile locale, precum ºi cu reprezentanþii Parlamentului. 'Noua directivã europeanã ne obligã sã avem reglementãri cât mai

clare în aceste direcþii. Eu cred cã, dacã ne vom face bine treaba, industria deºeurilor din România are capacitatea sã urmeze un trend ascendent ºi chiar sã devinã un important generator de locuri de muncã', a adãugat ministrul Mediului. MMSC susþine toate iniþiativele legate de colectarea deºeurilor, acestea putând conduce la o scãdere semnificativã a costurilor cu salubritatea, facilitând, totodatã, colectarea selectivã prin intermediul unui acces rapid ºi comod al cetãþenilor la punctele de colectare. AGERPRES

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Iunie 2014

Un milion de locuri de muncã mai puþin – migraþie masivã m 24 de ani ºi am fost angajat la mai multe firme, dar la ”A negru sau pe douã ore pe contract, dar eu munceam ºi câte 10 ore. În condiþiile în care am cãutat ºi caut zilnic sã mã angajez, am ajuns sã lucrez doar cu ziua ºi am noroc cã existã câteva familii de gospodari care þin la mine pentru cã, zic ei, sunt harnic… M-au selectat în alte localitãþi, cum ar fi Timiºoara, dar cum sã plãtesc chirie ºi transport, plus mâncare din 1000 de lei? Am încercat, dar nu a mers pentru cã doar pe chirie dãdeam mai mult de jumãtate. Este mult prea puþin. Cum prind ocazia, plec din þarã” – Gabriel Poruºca, din Petrila. Taxele ºi impozitele în þara noastrã au fost numite biruri care omoarã economia ºi nu au fost însoþite niciodatã de politici care sã dea posibilitatea firmelor sã se dezvolte pentru a avea de unde

da. Efectul acestora a fost scãderea dramaticã a angajaþilor, numãrul locurilor de muncã scãzând dramatic pe mãsurã ce firmele ºi-au închis porþile sufocate de dãri. La nivel de þarã s-a ajuns, în ultimii 15 ani, fãrã aproape un milion de salariaþi, astfel cã în prezent în economie existã mai puþin de 4,4 milioane de angajaþi la o populaþie activã aptã de muncã - de 10 milioane de persoane. Plecarea masivã a populaþiei începând cu anul 2007, în special cãtre state precum Italia sau Spania, dar ºi perioada de crizã în

care s-au fãcut câteva sute de mii de concedieri, în special din mediul privat, au fost cauzele scãderii efectivelor de angajaþi. În plus, fiscalitatea crescutã - la un salariu net de 1.000 de lei oferit angajatului, costul total al angajatorului este de 1.800 de lei reprezintã o adevãratã povarã pentru companii, astfel cã existã unele estimãri potrivit cãrora între 1 ºi 2 milioane de angajaþi ar lucra în economia informalã, adicã „la negru“, fãrã contract de muncã ºi „la gri“, care au doar o parte din salariu pe

contractul de muncã. În aceste ultime condiþii salariaþii pot deveni ”sclavi”, iar de drepturi nici nu poate fi vorba ºi nici de progres ºi creºterea nivelului de trai, ci doar de supravieþuire. ”Am 24 de ani ºi am fost angajat la mai multe firme, dar la

negru sau pe douã ore pe contract, dar eu munceam ºi câte 10 ore. În condiþiile în care am cãutat ºi caut zilnic sã mã angajez, am ajuns sã lucrez doar cu ziua ºi am noroc cã existã câteva familii de gospodari care þin la mine pentru cã, zic ei, sunt harnic. Cum dracu sã nu fiu harnic când

am nevoie de orice este de lucru ºi ºtiþi cum este, oamenii vorbesc între ei ºi te recomandã dacã eºti bun.. Sunt în putere ºi îmi vine sã mor cã nu am de lucru, cu carte de muncã pentru cã firmele nu-ºi permit. M-au selectat în alte localitãþi, cum ar fi Timiºoara, dar cum plãtesc chirie ºi transport, plus mâncare din 1000 de lei? Am încercat, dar nu a mers pentru cã doar pe chirie dãdeam mai mult de jumãtate. Este mult prea puþin. Cum prind ocazia, plec din þarã” – a declarat Gabriel Poruºca, din Petrila. Chiar dacã în þarã existã locuri de muncã, puþine câte existã, sunt de regulã refuzate pentru cã banii sunt insuficienþi ºi pentru facturi, cã de trãi nici nu poate fi vorba. Ileana FIRÞULESCU

Luna Iunie Premiantul fãrã premiu, maratonistul Aristide Necula Fiecare sãptãmânã reprezintã, desigur, ºi o aºteptare pentru cei care au susþinut ºi alimentat Campania Premianþii fãrã premii. În acelaºi timp reprezintã ºi o provocare la respectarea standardelor pe care le-am regãsit cu toþii în spaþiul public. Am reluat ºirul acestor evenimente de sâmbãtã cu gândul de a ajunge sã ne cunoaºtem oamenii valoroºi din societate. În opinia noastrã, ºi credem cã nu greºim fundamental, nu existã o valoare mai mare a unui decât aceea care ajutã pe ceilalþi semeni. Din acest punct de vedere, ne-am decis sã vã propunem un alt om care sã primeascã gratitutinea noastrã în

mod public. Am gãsit descrierea lui pe blogul propriu: Are 47 de ani, 3 copii ºi este de meserie inginer mecanic naval. Alergãtor amator de maraton ºi semimaraton, poartã din 2012 titlul de Ambasador sportiv al organizaþiei caritabile PRO VITA – filiala din Bucureºti. Echipamentul sãu este inscripþionat cu „inimile îngemãnate” ale mamei ºi copilului, simbol care reprezintã misiunea generoasã a PRO VITA: necesitatea de a proteja mama ºi copilul aflaþi în dificultate, de a proteja ºi promova viaþa în general, ca cel mai de preþ dar pe care Dumnezeu l-a fãcut omului. Dragi prieteni, cu emoþie vã anunþãm faptul cã, sâmbãtã 07 iunie 2014 ne vom vedea cu maratonistul Aristide Necula. Aveþi ocazia sã-l cunoaºteþi, sã- spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care-i vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind, la ora 11.00, în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei.

Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema de þelinã Pui Shanghai în crusta de susan/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii Salatã & Desert Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema de legume Mozzarella pane în crusta de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Cotlet de porc cu piure de cartofi Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã

Salatã & Desert Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu garniturã de orez sîrbesc/ªniþel pane de pui cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi afumaþi/Ficãþei de pui cu cartofi piure Salatã & Desert Preþ meniul zilei: 15.00 lei (include felul 1+ felul 2 + salata + desert, la alegere din variantele din meniul pentru ziua respectivã).

Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã de apã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã! Telefon comenzi: 0726 669 060

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Iunie 2014

ªi-au desemnat reprezentantul în ADI „Termoficare”

unicipaliatea din Petroºani ºi-a desemnat reprezentantul în Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã „Termoficare” Valea Jiului. Aceastã asociaþie a fost constituitã pentru unificarea serviciilor de termoficare din Valea Jiului, aºa încât sã se poatã realiza un sistem centralizat unic în întreaga zonã. Carmen COSMAN - PREDA Reprezentantul Primãriei Petroºani în ADI „Termoficare” a fost desemnat, prin votul consilierilor locali, Marian Popescu, cel care este ºi city manager al municipiului Petroºani. Bazele ADI „Termoficare” s-au pus încã de la finele anului 2012, când, împreunã cu

oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara ºi ai Prefecturii, reprezentanþii celor ºase unitãþi administrativ teritoriale din Valea Jiului au hotãrât înfiinþarea Agenþiei de Dezvoltare Intercomunitarã pentru furnizarea agentului termic în sistem centralizat. Asociaþia are drept scop atragerea de fonduri structurale pentru reabilitarea

magistralei ºi a reþelelor furnizare a agentului termic în localitãþile Vãii Jiului. Noul operator de termoficare, ce va funcþiona în toate localitãþile Vãii Jiului, va fi, de fapt, o sucursalã a Complexului Energetic Hunedoara, iar decizia a fost luatã dupã ce au fost analizate oportunitãþile ºi posibilitãþile de înfiinþare a unei asemenea societãþi de distribuþie a agentului termic.

u îi sperie posibilitatea privatizãrii CEH Acum, cei mai mulþi localnici se încãlzesc cum pot ºi asta deºi se spune

Geoparcul dinozaurilor Þara Haþegului celebreazã sãptamîna europeanã a geoparcurilor Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului – Universitatea din Bucureºti marcheazã ºi în acest an Sãptãmâna Europeanã a Geoparcurilor prin evenimente menite sã promoveze potenþialul ºtiinþific ºi turistic al zonei. Sãptãmâna Europeanã a Geoparcurilor este un eveniment internaþional de tradiþie, desfãºurat, anul acesta, concomitent în 59 de Geoparcuri din Europa. Activitãþile derulate în România, în acest an, în cadrul Sãptãmânii Europene a Geoparcurilor pun accent pe promovarea Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului în scopul impunerii sale drept un brand puternic, atât la nivel naþional cât ºi internaþional. Printre acþiuni se numãrã participarea reprezentanþilor Geoparcului la conferinþe naþionale ºi internaþionale pe teme de geodiversitate ºi arii protejate, organizarea

de expoziþii ºi workshop-uri, participarea la festivaluri ºi târguri hand-made ºi desfãºurarea de tururi ghidate ºi activitãþi educaþionale destinate atât copiilor cât ºi adulþilor. ”Unul dintre evenimentele majore îl reprezintã întoarcerea acasã a dinozaurilor pitici. Exemplarul de Magyarosaurus dacus realizat de renumitul paleoartist canadian Brian Cooley a plecat din Calgary spre Þara Haþegului datoritã unei acþiuni de strângere de fonduri încheiatã cu succes pe una dintre cele mai importante platforme de profil, Kickstarter. Workshopul destinat construirii Casei Vulcanilor de la Densuº, participarea cu stand propriu la Târgul cu poveºti organizat la Muzeul Naþional al Þãranului Român din Bucureºti, pregãtirile pentru promovarea Geoparcului la Ziua Ariilor Protejate, ce se va desfãºura joi 5 iunie, în parcul Herãstrau din Bucureºti, sunt alte activitãþi derulate în cadrul Sãptãmânii

Europene a Geoparcurilor. Prin organizarea de evenimente, târguri, expoziþii ºi participarea la conferinþe naþionale ºi internaþionale desfãºurate în aceastã perioadã, Geoparcul Dinozaurilor îºi doreºte sã fie cunoscut de un numãr cât mai mare de iubitori de ºtiinþã ºi naturã”, apreciazã dr. Alexandru Andrãºanu, directorul Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului – Universitatea din Bucureºti. Sãptãmâna Europeanã a Geoparcurilor este marcatã în toate cele 59 de Geoparcuri din Reþeaua Europeanã a Geoparcurilor prin evenimente organizate cu scopul de a familiariza ºi sensibiliza publicul pe teme privind importanþa lor, geoconservarea ºi promovarea patrimoniului geologic. Totodatã, evenimentul îºi propune sã conºtientizeze fiecare comunitate cã face parte dintr-o importantã reþea europeanã care susþine utilizarea durabilã a patri-

cã Valea Jiului stã pe un munte de huilã. ªi, pentru rezolvarea problemei cãldurii din casele localnicilor s-a decis înfiinþarea unei societãþi unice, care va fi constituitã practic ca un punct de lucru al Complexului Energetic Hunedoara. Furnizorul va funcþiona la Paroºeni, acolo unde funcþioneazã termocentrala ce asigurã ºi a cum agentul termic necesar, înglobatã de asemenea în Complexul Energetic Hunedoara. Dar posibilitatea privatizãrii CEH nu îi sperie pe edilii care au aderat la ADI Termoficare, pentru cã, spun aceºtia, societatea – deºi constituitã ca punct de lucru – nu

moniului geologic cu beneficii majore pentru fiecare zonã ºi locuitorii sãi. Chiar dacã se desfãºoarã sub titlul Sãptãmâna Europeanã a Geoparcurilor, activitãþile derulate în cadrul acestui eveniment se întind pe o perioadã mai lungã de timp, tocmai pentru a permite unui numãr cât mai mare de persoane sã participe la acestea ºi sã afle informaþii referitoare la Geoparc. În România, activitãþile destinate acestui eveniment se deruleazã în perioada 25 mai – 22 iunie ºi vor include ºi celebrarea Zilelor Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului.

se va privatiza odatã cu restul subunitãþilor ce comun Complexul energetic. „Privatizarea CEH nu implicã ºi privatizarea acestui operator unic de termoficare, care distribuie reþelele. ADI este proprietar. Practic, proprietatea rãmâne a consiliilor locale”, a explicat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Edilul a mai preciza cã, în aceastã asociere fiecare membru intrã cu patrimoniul, pe care îl dau în concesiune cãtre un operator. Pentru finalitatea proiectului, mai este nevoie doar ca ANRSC sã vizeze caietul de sarcini, pentru cã, în baza prevederilor legale, serviciul trebuie scos la licitaþie.

Teatrul Dramatic “I.D Sîrbu” Petroºani

PREMIERÃ

Sâmbãtã, 7 iunie, ora 18:00 z Preþ bilet 20 lei

14 Program & Horoscop

10:30 România la Cupa Mondialã 12:25 Opinii fiscale 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:30 Convieþuiri 16:50 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 17:30 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:10 Europa mea 18:45 Clubul celor care muncesc în România 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România 21:00 Dosar România 22:00 O þarã mai bunã

10:30 11:00 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 15:00 15:30 16:00 lume 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

Jurnalul unui burlac (r) Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping Epic Show (r) Teleshopping Râzi ºi câºtigi (r) Trãsniþii (r) Trãsniþii din Queens Trãsniþii din Queens Imagini incredibile din Cireaºa de pe tort ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Cronica cârcotaºilor

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 Aktualitatea B1 Butonul de panicã Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Iunie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Serviciul Român de Comedie: Happy Show 21:30 Fotbal amical: România vs Algeria

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Pãmântencele cedeazã uºor (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 14:45 Operaþiunea Monstrul 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:45 Doctorul Dolittle 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Spartacus: Rãzboiul celor blestemaþi

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa luaþi o decizie în urma cãreia vi se schimbã tot programul. Este posibil sã faceþi pregãtiri pentru o petrecere. Astãzi puteþi sã vã ocupaþi de problemele financiare, dar abþineþi-vã de la speculaþii.

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Am ales sã fiu român Clipuri Pastila Vouã (r) Teleshopping Pastila Vouã (r) Mica mireasã (r) Copii contra pãrinþi (r) Prin flori ºi sabie (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Taras Bulba

Soþ de închiriat (r) Pentru cã te iubesc (r) Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Forþa destinului Abisul pasiunii Rosa Diamante (r) Chemarea inimii Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc (r) Spune-mi cã eºti a mea Forþa destinului 16 & Pregnant

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:30 Pastila de râs Medicament fãrã efecte secundare 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 D-Paparazzi (r)

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Cehia - Austria 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal: Cehia – Austria 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Rezuat UEFA Europa League R eview Show 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 Fotbal: Olanda - Þara Galilor 22:15 Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Puteþi avea întâlniri agreabile cu prietenii ºi cu rudele. Dupã-amiazã este posibil sã aveþi mici probleme de sãnãtate. Vã reveniþi repede ºi vã recãpãtaþi buna dispoziþie. Fiþi cumpãtat în toate domeniile vieþii!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Este momentul sã concepeþi proiecte ambiþioase pe termen lung. Amânaþi o cãlãtorie lungã în interesul familiei. Dupã-amiazã vã simþiþi foarte bine în vizitã la prieteni, împreunã cu persoana iubitã. Fiþi cumpãtat cu alcoolul. 10:45 11:00 12:00 12:15 (r) 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15

23 iulie *** 22 august

Vã puteþi ocupa de afaceri ºi aveþi ocazia sã terminaþi activitãþi începute mai demult. Sunteþi bine dispus ºi puteþi lua decizii inspirate. Discutaþi mai mult cu prietenii ºi cu partenerul de viaþã ºi aveþi grijã sã vã respectaþi promisiunile!

23 august *** 22 septembrie

Faceþi impresie cu seriozitatea de care daþi dovadã ºi sunteþi cãutat pentru sfaturi. Puteþi sã vã faceþi planuri pe termen lung ºi sã vã gândiþi la investiþii. Profitaþi de contextul favorabil de astãzi pentru a vã rezolva problemele importante!

Astãzi sunt favorizate planurile de viitor ºi investiþiile financiare. Este posibil sã încasaþi banii pentru o lucrare încheiatã recent. Menajaþi-vã sãnãtatea ºi odihniþivã mai mult. Ascultaþi sfaturile persoanei iubite!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Vi se împlineºte dorinþa de a schimba ceva în relaþiile parteneriale. Aveþi încredere în forþele proprii ºi voinþa de a acþiona. Dupã-amiazã vã simþiþi foarte bine la o întâlnire cu prietenii. Nu monopolizaþi discuþia.

Aveþi un succes deosebit în afaceri. Puteþi sã încheiaþi contracte ºi sã semnaþi documente oficiale. Relaþiile cu colaboratorii sunt foarte bune. Aveþi rãbdare. Nu alergaþi dupã rezultate imediate, ca sã nu aveþi surprize!

23 noiembrie *** 20 decembrie Dupã o serie de decepþii pe plan social ºi sentimental, sunteþi încântat de un succes neaºteptat. Aceastã schimbare de situaþie vã pune pe gânduri. Profitaþi de conjunctura favorabilã!

21 ianuarie *** 20 februarie

Zi bunã pentru afaceri. Aveþi mari ºanse sã redresaþi bugetul familiei. Sunt favorizate relaþiile cu cei din jur. Colaborãrile decurg excelent. Nu neglijaþi odihna.

21 decembrie *** 20 ianuarie Sunteþi plin de entuziasm ºi este momentul sã vã faceþi planuri pentru activitãþi noi. Puteþi sã faceþi investiþii, sã demaraþi o afacere sau sã plecaþi la drum. Profitaþi de aceastã conjuncturã.

21 februarie *** 20 martie Sunteþi preocupat de problemele financiare. Puteþi sã câºtigaþi foarte bine, mai ales dacã vã ajutã ºi partenerul de afaceri. Fiþi prudent, ca sã nu aveþi necazuri cu autoritãþile. Ascultaþi sfaturile unei persoane cu experienþã!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Iunie 2014

O treime dintre români preferã sã îºi þinã banii acasã pentru cã nu au încredere în bãnci O treime dintre românii din mediul urban preferã sã îºi þinã economiile acasã pentru cã nu au încredere în bãnci, în timp ce în 2006 doar 25% aveau aceastã percepþie, ºi tot o treime susþin cã îºi þin banii în bãnci pentru cã au încredere, procentul acestora fiind, însã, în scãdere de la 43% în 2006, reiese din Studiul Naþional de Audienþã (SNA) FOCUS efectuat de Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT). 'Un procent de 35% dintre intervievaþi afirmã cã preferã sã-ºi þinã economiile acasã, pentru cã nu au încredere în bãnci, comparativ cu 25% care erau de acord cu aceastã afirmaþie în 2006. Un procent de 34% dintre românii de la oraº afirmã cã folosesc bãncile pentru depozite, pentru cã au încredere, în scãdere faþã de 2006, când 43% fãceau aceastã afirmaþie', se aratã în studiul citat. Aproximativ 55% dintre români au astãzi încredere

doar în bãncile mari, aratã studiul menþionat, faþã de 71% cât era procentul în anul 2006. În acelaºi timp, peste 70% dintre români considerã cã bãncile sunt interesate mai degrabã de beneficiile pe care le pot avea de la clienþi. Potrivit studiului, 37% declarã cã apeleazã la împrumuturile de la bãnci dacã nu reuºesc sã facã rost de bani ºi 24% afirmã cã banca îi ajutã în ceea ce vor sã facã. 'În perioada mãsuratã, percepþia românilor a rãmas constantã în ceea ce priveºte economisirea banilor: 60% cred cã este important sã economiseºti bani în fiecare lunã, în timp ce doar 28% reuºesc sã facã acest lucru', se mai aratã în documentul citat. Studiul SNA mai relevã cã, la nivel de tendinþã de piaþã, numãrul deþinãtorilor de credite pentru bunuri de consum ºi pentru cumpãrarea de maºini a scãzut. În 2011, 12% dintre români deþineau cel puþin un credit de consum, iar

acum procentul a scãzut la siderã acum cã dobânzile 9%. 'De asemenea, românii oferite la crearea unui rãmân circumspecþi în depozit sunt cele mai achiziþionarea de noi credimportante, comparativ cu ite. Intenþia de achiziþie 33% în 2006. Din studiu pentru acest an este la o mai reiese cã numãrul credtreime faþã de 2006, în itelor deþinute de populaþie special în cazul creditelor a scãzut accelerat, însã o pentru achiziþionarea unei creºtere se remarcã în zona maºini, a unui teren sau a conturilor curente ºi a creditelor pentru nevoi pernumãrului de persoane care sonale', mai reiese din primesc salariul pe card. studiu. Cea mai mare 'În prezent, 29,8% dintre scãdere se înregistreazã la nivelul intenþie de a lua un credit pentru maºinã, 1,5% faþã de 5,1% în S.C. Apa Serv Valea 2006. În plus, românii au Jiului S.A Petroºani devenit mai atenþi la comunica beneficiarilor comisioanele bancare. sãi din municipiul 'Comparativ cu 2006, Vulcan, ca în data de 5 când 7% dintre români iunie 2014, se va sista acordau atenþie acestui furnizarea apei potabile aspect, astãzi 11% dintre între orele 8-18, pentru români îl considerã lucrãrile de dezafectare a important', potrivit studiureþelei vechi de pe str. lui citat. Astfel, comiBrazilor ºi cuplarea reþelei sioanele reprezintã al noi de distribuþie la sisdoilea cel mai important temul public de alimentacriteriu pentru alegerea re cu apã. Lucrãrile nu bãncii la care urmeazã sã- vor afecta alimentarea cu ºi deschidã un depozit, iar apã a utilizatorilor din primul rãmâne dobânda. Cartierul Micro 3 B ºi din 22% din populaþie conSohodol.

Restricþii apã

România, cea mai mare creºtere din lume a preþului benzinei. Suntem în top 10

omânia a înregistrat, în acest an, cea mai mare creºtere din lume a preþului benzinei. cumpirea vine ca urmare a introducerii taxei suplimentare de 7 eurocenþi pe litrul de carburant ºi a schimbãrii de calcul a accizei. Publicaþia Bloomberg a luat în calcul 61 de þãri ºi le-a comparat în funcþie de preþurile la benzinã ºi de veniturile populaþiei. Astfel, sursa citatã subliniazã scumpirea de 16% înregistratã în România, în al doilea trimestru din 2014 faþã de al treilea trimestru din 2013. În prezent, un galon de benzinã (circa patru litri) costa, în medie, 7,28 de dolari. Þara noastrã a consemnat cel mai mare avans din

toate cele 61 de state luate în calcul de Bloomberg, urcînd nouã poziþii în clasamentul þãrilor cu cel mai scump carburant, pînã pe 24. Mai mult, un roman cheltuie 28% din venitul mediu zilnic, estimat la 26 de dolari, pentru a-ºi cumpãra un galon de benzinã. În consecinþã, ne aflãm pe locul 9 în topul suferinþei la pompa. Comparativ, în trimestrul al treilea din 2013, ne situãm pe locul 33 în rîndul þãrilor cu

cea mai scumpã benzinã (6,35 dolari/galon) ºi pe poziþia a opta în topul suferinþei la pompa. Polonia ºi Ungaria, o situaþie mai bunã ca în România. În Bulgaria e jale Unele state din regiune stau mai bine ca noi. Potrivit Bloomberg, un galon de benzinã din Ungaria costã 7,05 dolari (locul 26 în topul þãrilor cu cel mai scump carburant), iar vecinii noºtri din vest cheltuie 19,25% din venitul zilnic pe patru litri de combustibil, astfel cã se plaseazã pe poziþia 14 în topul suferinþei la pompa. Cu 6,71 dolari/galon, Polonia se afla pe

treapta 34 dupã preþurile la benzinã, în timp ce în clasamentul suferinþei le pompa ocupa poziþia 17.Pe de altã parte, situaþia este mai gravã în Bulgaria. Cu un venit mediu de doar 21 de dolari pe zi, vecinii din sud dau 32% din aceastã sumã pe un galon de benzinã, care costã 6,73 de dolari. Topul þãrilor cu cea mai scumpã benzinã. Norvegia 9,79 de dolari/galon. Venit mediu: 273 de dolari/zi Olanda - 9,46 de dolari/galon. Venit mediu: 136 de dolari/zi Italia 9,36 de dolari/galon. Venit mediu: 99 de dolari/zi. Topul þãrilor cu cea mai

ieftinã benzinã. Venezuela - 0,04 dolari/galon Arabia Sauditã 0,45 de dolari/galon Kuweit - 0,81 de dolari/galon.

români deþin un cont curent în lei, iar 25,5% îºi încaseazã salariul pe card', potrivit studiului. Tendinþele acoperã perioada 2006-2013, participanþii la studiu fiind locuitori din mediul urban cu vârsta cuprinsã între 14 ºi 64 de ani. Marja de eroare este de +/-0,8%. AGERPRES

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Iunie 2014

Sãrãcia reînvie bãile comunale din perioada interbelicã

clãdirea ce adãpostea bãile muncitoreºti, unele dintre cele mai moderne din þarã la

pãstreazã arhivele vremii. Astãzi, din vechea clãdire au mai rãmas doar vagi resturi de construcþie, ascunse de vegetaþie, restul viind furat cãrãmidã cu cãrãmidã de hoþii de materiale de construcþii, dupã ce clãdirea a fost abandonatã. În total, spun arhivele vremii, în toatã Valea Jiului funcþionau nu mai puþin de 9 bãi comu-

vremea respectivã, deschise tuturor doritorilor, contra cost. Muncitorii de la Societatea Petroºani (actualele unitãþi miniere din Valea Jiului) aveau, în schimb, intrarea gratuitã. Erau deopotrivã bãi de abur, aer fierbinte, cadã, duºuri calde ºi reci, dar ºi masaj, dupã cum

nale, la petroºani, la Lupeni, la Vulcan, la Petrila ºi la Aninoasa, adicã tocmai în zonele unde industria extractivã se dezvolta în acele vremuri. Din aceste imobile a rãmas doar amintirea, iar reînfiinþarea unei bãi comunale la Vulcan reprezintã aproape o întoarcere în timp.

ipsa apei calde din multe apartamente din Valea Jiului reînvie bãile comunale, extrem de populare mai ales în perioada interbelicã, când în zonã funcþionau 9 astfel de bãi destinate mai ales muncitorilor de la Societatea Petroºani. Prima astfel de construcþie va apãrea la Vulcan, destinatã cu precãdere localnicilor din Cartierul Dallas. Carmen COSMAN - PREDA În Vulcan reînvie bãile comunale, un proiect al administraþiei publice destinat cu precãdere locuitorilor din Cartierul Micro 3 B, supranumit Dallas, unul dintre cele mai sãrace din Vulcan. Edilii vor ca

pânã la sfârºitul acestei luni sã implementeze investiþia realizatã într-un fost punct termic, acum dezafectat, iar pentru încãlzirea apei vor fi folosite panourile solare montate pe acoperiºul ªcolii generale nr. 6, lângã care vor fi construite bãile comunale. „În Micro

3 B sunt foarte multe familii care nu au apã caldã în locuinþe. Pentru încãlzire, cât va fi timp frumos vom folosi cãldura de la panourile solare, iar în timpul iernii mergem pe încãlzire în sistem centralizat”, a declarat primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Bãile comunale din Vulcan vor avea, pentru început, 8 cuºete pentru bãrbaþi ºi 8 pentru femei, dar acolo se intenþioneazã sã fie amenajat ºi un bazin. Iar pentru cei cu probleme sociale deosebite va fi înlesnitã

intrarea la acestei moderne bãi comunale.

ãile comunale au rãmas doar amintire În perioada interbelicã, bãile comunale sau muncitoreºti erau deosebit de populare în rândul locuitorilor din Valea Jiului. Acum, însã, au rãmas doar în amintirea celor mai în vârstã dintre localnici. De exemplu, în Colonia Petroºani, în imediata vecinãtate a Cazinoului Muncitoresc, în data de 1 Decembrie 1925 s-a dat în funcþiune

Turiºtii români preferã Bulgaria, city-break-urile, litoralul românesc ºi turismul rural pentru minivacanþa de Rusalii

omânii preferã, pentru minivacanþa de Rusalii, litoralul românesc ºi ofertele din turismul rural, în timp ce pe plan extern aceºtia opteazã pentru city breakuri în oraºele europene, spun reprezentanþii agenþiilor de turism. Potrivit operatorilor din turism, pachetele de servicii puse la dispoziþia turiºtilor pentru perioada sãrbãtorii de Rusalii s-au încadrat într-un preþ mediu de 230 euro/persoanã pentru pachetele tip city break. Pentru destinaþiile din România, turiºtii au plãtit, în medie, 250 lei/persoanã pentru 3 nopþi

cazare cu mic dejun la hoteluri de 4 stele pe litoralul Mãrii Negre ºi aproximativ 280 de lei/persoanã în celelalte staþiuni turistice. Tariful mediu pentru minivacanþa de Rusalii, potrivit reprezentanþilor ANTREC, este de 300 — 350 lei sejur 2 nopþi cu mic-dejun inclus/persoanã. Tarifele pornesc de

la 90 — 100 lei/noapte. Se oferã pachete cu croaziere pe Dunãre ºi pe canalele Deltei Dunãrii cu tarife pornind de la 50 lei/persoanã. De asemenea, turiºtii pot participa la activitãþi de gãtit borº de peºte în aer liber, închiriere bãrci, pescuit, birdwatching. Litoralul românesc ºi destinaþiile consacrate din zona de munte (Valea Prahovei, Apuseni) au fost cele mai cumpãrate în acest an.Astfel, pentru Mamaia, un pachet de 3 nopþi, la un hotel de 3 stele, preþurile

încep de la 195 lei/persoanã, în timp ce pentru Predeal, oferta de 3 nopþi începe de la 195 lei/persoanã. Cei care aleg Sinaia pot cumpãra, de Rusalii, pachete de 3 nopþi de la 319 lei/persoanã. Pentru un pachet all inclusive în Bulgaria, românii plãtesc 75-80 de euro/persoanã, în timp ce ofertele din România se vând cu aproximativ 200250 lei/persoanã. AGERPRES