CVJ Nr 585, miercuri, 2 aprilie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 585

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 2 Aprilie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Maºinile mai importante decât pacienþii?!

Parcul de la Spitalul de Urgenþã Petroºani va fi ras pentru a face loc unei noi clãdiri

Aurul negru al Vãii Jiului mai ajunge pentru mai puþin de 30 de ani >>> PAGINA A 3-A

Final de proiect european, dedicat inteligenþelor >>> PAGINA A 4-A Ca la meteo… în Marea Britanie

Condiþiile meteo i-au dat bãtãi de cap lui Marius Rad >>> PAGINA A 5-A

Noua metodologie de finanþare a universitãþilor >>> PAGINA A 6-A

Sunt bani pentru drumul spre Parâng >>> PAGINA A 7-A

Minerii cooptaþi pentru strategia energeticã >>> PAGINILE 8-9

Bunuri furate gãsite în Saºa >>> PAGINA A 10-A Consilierii locali rãmân cu indemnizaþiile întregi

R

evoltã în rândul pacienþilor de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, care au aflat cã nu vor mai avea unde sã iasã la aer curat. Parcul unde mai puteau schimba o vorbã, la umbra copacilor, urmeazã sã fie distrus, pentru a face loc unei noi clãdiri.

Conducerea instituþiei medicale confirmã informaþia, dar spune cã s-a mers pe aceastã variantã pentru cã nu a fost identificat alt spaþiu. >>> PAGINILE 8-9

Bursele elevilor mãrite din banii bugetului local, nu din veniturile aleºilor

>>> PAGINA A 11-A

Strada Alpina din Parâng >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Aprilie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria DJ 687 Cristur – Hunedoara DJ 687 Hunedoara – Hãºdat DN 66 Cãlan – Bãcia DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea

Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan Uricani pe DN 66A, str.

Muncii

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Meircuri, 2 Aprilie 2014

Aurul negru al Vãii Jiului mai ajunge pentru mai puþin de 30 de ani

A

siguraþi câþiva ani. Minele viabile de la Divizia Minierã din cadrul Complexului Energetic Hunedoara dispun de 54 de milioane de tone de huilã.

Potrivit celor de la CEH, aceastã cantitate ajunge câþiva zeci de ani. Cea mai mare cantitate de cãrbune este disponibilã la Mina Livezeni ºi anume 18 milioane de tone de huilã.

“Pe tot bazinul nostru, mã refer la minele viabile avem undeva la 54 de milioane de tone de huilã pe fiecare exploatare în parte, am avea la Lonea undeva la 14 milioane, la Livezeni 18 milioane, la Vulcan 7 ºi Lupeni 16 milioane de tone. Undeva la 20 de ani putem sã stãm liniºtiþi. Noi facem o strategie în momentul acesta pânã în anul 2027. Facem o strategie pe care o vom finaliza în scurt timp. Strategia noastrã e pe urmãtorii 23 de

ani”, a declarat Gabriel Petrescu, directorul Diviziei Miniere din cadrul CEH. Cei de la Complex încearcã sã elaboreze o strategie pânã în anul 2027. În cadrul acetei strategii se doreºte mãrirea producþiei undeva la douã milioane de tone de cãrbune pe an.

“Ne gândim sã ajungem la o producþie de douã milioane de tone în urma investiþiilor pe care preconizãm sã le facem, o medie de personal la

4100-4200 de persoane, total Divizie Minierã. Numãrul mediu de personal s-ar reduce, dar în condiþiile în care va trebui sã facem angajãri în fiecare an ca sã menþinem numãrul acesta de personal”, a mai precizat sursa citatã.

Potrivit conducerii

A

tunci, la fel ca ºi acum… Între cel mai grav accident din istoria mineritului din Valea Jiului, înregistrat în urmã cu 9 decenii, ºi cele produse în ultimii ani existã numeroase similitudini. ªi atunci, la fel ca ºi în prezent, urmaºii celor decedaþi în subteran au fost minþiþi ºi amãgiþi de cãtre guvernanþii aflaþi la putere.

Atât în ceea ce priveºte sumele oferite ca „rãsplatã” pentru pierderea vieþilor celor dragi, în fapt, unicii susþinãtori financiari ai familiilor respective sau sumele promise celor rãniþi, pentru tratarea rãnilor, cât ºi în ceea ce priveºte

„identificarea” celor vinovaþi pentru producerea tragediilor minereºti.

T

ragedia de la Lupeni

În urmã cu 94 de ani, în data de 27 aprilie 1922, la Mina Aurelia din Lupeni s-a

CEH, rezerva de huilã ar mai ajunge câþiva zeci de ani. Dupã aceastã perioadã ar putea fi identificate noi fronturi de lucru.

“Probabil dupã ce se va termina rezerva de 54 de milioane de tone de huilã, probabil s-ar mai putea identifica ºi altele, dar noi aºa ne-am fixat un termen

de 23 de ani”, a conchis Petrescu. În momentul de faþã, de la minele viabile de la CEH se extrag aproximativ 1,5 milioane de tone de huilã pe an.

Rezerva exploatabila de cãrbune din Valea Jiului mai ajunge doar pentru 30 de ani, chiar dacã cea realã este mult mai mare.

Din pãcate însã, straturile nu se pot exploata, mai ales cu tehnologia folositã în acest moment. În Valea Jiului extracþia de cãrbune are un trecut istoric îndelungat. În anul 1840, fraþii Hoffmann ºi Karol Maderspach au început exploatarea la suprafaþã a zãcãmîntului de cãrbune de la Vulcan, Petroºani ºi Petrila, iar 14 ani mai tîrziu iniþiatorii exploatãrii miniere din Valea Jiului s-au unit în "Societatea de mine din Transilvania – Vest". În 1857 minele au fost cumpãrate de

"Societatea anonimã de mine ºi furnale" din Braºov, iar în 1865 statul austriac a fãcut primele achiziþii de perimetre miniere din Valea Jiului. Dupã o istorie zbuciumatã, cu mai multe schimbãri de proprietari, unitãþile miniere au ajuns în proprietatea statului, iar în 1956, prin Ordinul Ministerului Minelor, s-a înfiinþat Combinatul carbonifer Valea Jiului, devenit ulterior Combinatul Minier Valea Jiului. În 1991 a apãrut Regia Autonomã a Huilei ºi mai apoi Compania Naþionalã a Huilei Petroºani, care a avut pînã acum doi ani în administrare cele ºapte exploatãri miniere. În prezent, minele din Valea Jiului fac parte din douã societãþi distinte, ºi anume Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului ºi Complexul Energetic Hunedoara.

Monika BACIU

Au trecut 94 de ani dar, mai, nimic nu s-a schimbat... produs cel mai cumplit accident colectiv de muncã din Valea Jiului. Din cauza unei explozii de metan, 82 de mineri au decedat, în urma lor rãmânând 62 de vãduve ºi 124 de copii orfani. "Explozia s-a produs în stratul 13, blocul V, unde exploatarea se fãcea cu fronturi scurte. În stratul 13, blocul V se înainta cu o galerie direcþionalã la orizontul 600 m. S-a puºcat într-o zonã cu metan ºi praf de cãrbune iar explozia a avut o forþã dinamicã foarte mare, îndoind ºinele de linie feratã ºi rupând ghidajele de la Puþul Aurelia", se preciza în ziarele epocii. Minerii decedaþi în subteran au fost înmormântaþi în ziua de 30 aprilie în Cimitirul Eroilor din Lupeni.

U

na pe hârtie, realitatea, alta

Dupã ce vãduvele catastrofei miniere de la Lupeni

s-au plâns de starea de suferinþã prin care treceau, acestea au primit ajutoare cuprinse între 15.000 ºi 90.000 de lei, bani strânºi prin subscripþie publicã. În plus, Societatea Minelor de Cãrbuni "Uricani - Valea Jiului" le-a acordat locuinþã, încãlzit, iluminat ºi alimente gratuite, în timp ce unele vãduve au fost angajate ca lucrãtoare. În afara banilor repartizaþi direct vãduvelor, sumele acordate, enorme pentru acele timpuri, au fost depuse în bancã pe numele orfanilor, mamele putând scoate lunar câte 100 de lei pentru fiecare copil.

Ce-i drept, pânã la urmã banii acordaþi au fost mult mai puþini, locuinþa gratuitã era reprezentatã de o singurã camerã în care se locuia claie peste grãmadã, doar câteva articole alimentare au fost gratuite,

iar despre iluminat ºi încãlzit nu are rost sã mai vorbim...

D

oar doi vinovaþi pentru câteva sute de victime În timp, ajutoarele s-au epuizat iar unele dintre soþiile minerilor decedaþi au ajuns chiar sã cerºeascã, pe stradã. Prin urmare, vãduvele care ºi-au pierdut soþii din neglijenþa Societãþii Minelor de Cãrbuni "Uricani - Valea Jiului" i-au intentat proces acesteia, solicitând despãgubiri. Procesul, derulat la Tribunalul Deva, a constatat vinovãþia Societãþii, condamnând un inginer la o amendã de 9.000 de lei ºi pe ºeful de lucrãri la 3 luni de închisoare. Doar atât, pentru 82 de morþi, 62 de vãduve, 124 de orfani ºi 37 de pãrinþi bãtrâni, rãmaºi fãrã niciun sprijin...

Mir cea NISTOR

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Aprilie 2014

Final de proiect european, dedicat inteligenþelor ineri din 7 þãri europene ºi din T Petroºani au aflat despre culturile fiecãrei þãri ºi despre faptul cã fiecare se naºte cu o inteligenþã ce meritã sã fie dezvoltatã. Acesta a fost scopul unui proiect european, derulat prin intermediul celor de la ªcoala nr.7 din Petroºani, iar finalul a avut loc în Capitala Vãii Jiului.

Copiii din Portugalia, Germania, Bulgaria, Turcia, Estonia, Olanda ºi Grecia, plus copiii din Petroºani au fost parteneri într-un proiect european ce a scos în evidenþã teoria inteligenþelor multiple.

Potrivit celor care au luat parte la acest proiect, fiecare avem o inteligenþã ce poate fi dezvoltatã, iar copiii de la ªcoala nr. 7 din Petroºani, care au fost ºi gazde ale finalului de proiect, nu sunt la primul proiect multinaþional. „Se înplinesc acum 15 ani de la crearea primul proiect

internaþional de cãtre o instituþie de învãþãmânt. Acum 15 ani ºcoala noastrã a debutat cu proiectul Aternativa, proiect care a constat în instalarea în ºcoalã a unui post de radio cu circuit închis. „Academia inteligenþelor multiple” care astãzi se finalizeazã, doreºte sã dovedeascã cã toþi copiii sunt inteligenþi, dar nu întotdeauna noi cei mari, cadrele didactice, avem rãgazul de a ne apleca asupra lor spre a le descoperi aceastã inteligenþã.

Fiecare persoanã are

Secþia de la Baru a Universitãþii Babeº Bolyai, funcþionalã din toamnã?

Este bine ºtiut faptul cã în Comuna Baru din judeþul nostru, de câþiva ani s-a deschis o secþie a Universitãþii Babeº Bolyai din Cluj, iar studenþii care studiazã Geografia vin aici sã facã practicã.

Proiectul a fost privit ca unul foarte îndrãzneþ încã de la

S

ecþia universitãþii Babeº Bolyai din Comuna Baru, dupã toate estimãrile, ar trebui sã funcþioneze pe deplin din toamna acestui an.

câte douã sau 3 inteligenþe, din rândul celor 8, care dominã.

Unii sunt mai talentaþi artistic, alþii la matematicã, alþii ºtiu sã danseze, alþii la o activitate practicã, dar, cu siguranþã, fiecare copil este talentat la ceva, iar noi ca dascãli, asta trebuie sã descoperim”, a spus Vasile Ioan Pop, inspector ºcolar IªJ Hunedoara, prezent la acest eveniment într-o triplã calitate, cea de inspector ºcolar, de dascãl al acestei ºcoli

partenere din România ºi de membru al comunitãþii locale.

Finalul a avut loc la Petroºani ºi fiecare copil a primit simbolic o medalie ºi o pãlãrie de absolvent al Academiei inteligenþelor. „Am încercat sã þinem cont de dorinþele copiilor, sã ne mulãm pe ele, pentru a face ca actul didactic sã fie mult mai atractiv, iar ei sã vinã la ºcoalã cu mai multã bucurie”, a menþionat ºi Monteola Gherlan, director ªcxoala nr. 7.

Gazde pentru strãinii care s-au arãtat extrem de încântaþi de Valea Jiului, au fost cei din primãria Petroºani, care au aflat astfel cât de mult conteazã într-o ºcoalã un astfel de schimb de experienþe. „Trebuie sã recunoaºtem meritul celor care se implicã în a da viaþã unor astfel

început, mai ales pentru o comunã. În momentul de faþã, studenþii fac practicã ºi cercetare pe perioada verii, însã pentru ca secþia sã funcþioneze pe deplin, mai trebuiesc îndeplinite câteva formalitãþi. În prima fazã s-a decis ca aici sã se facã doar cursuri post universitare, asta pentru ca în privinþa celor la zi, demersurile sunt puþin mai complicate. Parteneriatul cu Universitatea Babeº Bolyai a fost început pentru a aduce educaþia aproape de tinerii Comunei Baru, ai Þãrii Haþegului ºi ai judeþului Hunedoara.

Este un proiect greu, la care se lucreazã de câþiva ani.

Adriana PA PAVEL

de proiecte. Mã bucur cã acest proiect nu este un proiect singular. Este meritul lor, al celor care au încercat sã arate cã se poate sã reuºeºti sã aduci laolaltã copii ºi cadre didactice din þãri diferite, sã le dai posibilitatea de a

cunoaºte modul de viaþã al fiecãruie, modul în care înþeleg ei cã educaþia contribuie la viitorul societãþii în care ei trãiesc”, a declarat Dorina Niþã, viceprimar al municipiului Petroºani.

Proiectul internaþional Comenius intitulat „Academia Inteligenþelor Multiple” a luat fiinþã de Ziua Naþionalã a României în 2012, iar la final, toþi participanþii au spus cã a fost un real succes. Finanþarea a fost una europeanã, iar copiii de la aceastã ºcoalã vor mai avea ºi alte ocazii sã participe la astfel de proiecte multinaþionale.

Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Aprilie 2014

Ca la meteo… în Marea Britanie

Condiþiile meteo i-au dat bãtãi de cap lui Marius Rad

C

de faptul cã vârsta emigranþilor este diferitã ºcolile sunt foarte permisive acolo. Nu cer încadrarea ºcolarã în clasele efectuate acolo de cãtre copii, ei aproximeazã dupã vârstã ºi dupã o evaluare a competenþelor dobândite în acel moment ºi prin suport personal mentorprofesor de specialitate

onsilierul local de la Petroºani Marius Rad tocmai s-a întors din Regatul Unit al Marii Britanii. Acesta a fost în þara în care romii au fost adoptaþi.

Consilierul a fost sã vadã care sunt problemele ºi necesitãþile romilor emigranþi, în vederea gãsirii unor soluþii.

Limba lui Shakespeare nu a fost o problemã pentru consilierul local de etnie romã la Petroºani. Noroc cu translatorii de la Ambasadã… cã limba englezã învãþatã în ºcoalã diferã de cea vorbitã în regat.

“Nu e o problemã limba strãinã. Vorbesc ºi un pic de englezã, dar am avut asistenþã din partea Ambasadei Marii Britanii pentru traducere deoarece engleza britanicã e diferitã faþã de ceea ce învãþãm noi ºi vorbim”, a declarat Marius Rad, consilier local la Petroºani.

Consilierul local a vãzut cum sunt trataþi emigranþii de etnie romã în Regatul Unit.

Ba mai mult, acesta a descoperit “Turnul Babel” în unele ºcoli.

“Deplasarea în Anglia a avut ca scop dezvoltarea de abilitãþi în comunitãþile de romi ºi în special pentru comunitãþile de emigranþi, integrarea lor socialã ºi educaþie pe plan local. În cadrul deplasãrii s-au vizitat comunitãþile de emigranþi ºi s-a pus accent pe educaþia pe care o oferã comunitatea din Manchester ºi Leeds comunitãþilor de emigranþi sub forma cã deºi nu pot acorda ajutoarele sociale, trebuie sã gãseascã loc de muncã pentru familiile de emigranþi care au obligativitatea de a-ºi trimite copiii la ºcoalã. În cazul în care nu îi

Liber la buletinele biometrice

C

etãþenii romani pot opta, începînd de la 1 aprilie, pentru noile buletine biometrice, care vor conþine mai multe date particulare.

Astfel, pe lîngã datele care sunt acum prezent pe buletin în format actual, noile cãrþi de identitate vor conþine ºi datele din formatul tipãrit, cu excepþia semnãturii olografe a titularului, prenumele pãrinþilor titularului, date biometrice ale titularului constînd în imaginea facialã ºi imaginile impresiunilor papilare a douã degete.

"Cartea de identitate va avea încorporat un cip cu interfaþa contact, iar Cartea

trimit ei pot fi amendaþi. S-au vizitat mai multe ºcoli ºi spre surpinderea mea am gãsit ºcoli în care se vorbeau 64 de limbi strãine, Consiliul Local din Manchester prin intermediul a angajat mentori pentru copiii emigranþilor. Am întâlnit profesori de limba românã care predau engleza în acele ºcoli ºi mentorii de etnie romã care sã facã interfaþa

electronicã de identitate (CEI) ºi Cartea electronicã provizorie vor avea încorporate un cip cu dublã interfaþã, cu contact ºi contact less.

Cip-urile includ microcontrolere integrate, cu capabilitãþi de procesare criptograficã, memorie internã ºi au implementate mãsuri de protecþie avansatã împotriva accesului neautorizat ºi a

copierii sau alterãrii informaþiilor conþinute (...) Asigurarea confidenþialitãþii datelor transmise/primite între CEI/CER ºi cititor se face prin utilizarea metodelor criptografice ºi/sau a unei

între comunitate ºi ºcoalã”, a mai precizat consilierul. Întors acasã, Marius Rad spune cã în þara noastrã ar trebui schimbat sistemul educaþional, pentru cã cel din Anglia este performant în ceea ce îi priveºte pe romi. “În primul rând ar trebui schimbat sistemul legislativ pe parte de învãþãmânt, deoarece þinând cont

infrastructuri de chei publice", informeazã autoritãþile.

Preluarea datelor biometrice necesare eliberãrii noului buletin se va face doar în prezenþa titularului la sediul instituþiilor statului.

Cipul care se va afla pe noul buletin va avea trei zone de memorie:zona de date cu caracter personal, protejatã în fata modificãrilor, totul pentru cã pe aceasta sã se afle doar datele permise de lege, zona de date biometrice ºi zona de certificate digitale.

Prezenþa certificatelor digitale va oferi posesorului posibilitatea de a folosi semnãtura digitalã, semnãtura care, odatã folositã, nu poate fi negatã de utilizator.

Introducerea buletinelor biometrice este o mãsurã controversatã, contestatã în principal de cei religioºi, totul din cauza prezenþei cifrelor "666" de pe acestea.

Adriana PA PAVEL

prin abordare individualã reuºesc sã înscrie copiii în sistemul educaþional ºi sã participe la examenele de evaluare”, mai spus Rad. Singura problemã a consilierului a fost vremea, specificã Angliei.

Ambasada Marii Britanii la Bucureºti a suportat cheltuielile privind deplasarea, în timp ce municipalitatea de la Petroºani a plãtit doar contravaloarea drumului.

Monika BACIU

Prime de Iepuraº pentru angajaþii ApaServ Valea Jiului

A

ngajaþii de la operatorul de apã ºi canal din Valea Jiului vor avea o masã de Paºte mai îmbelºugatã.

Conducerea societãþii ApaServ Valea Jiului SA le pregãteºte prime de Iepuraº.

La fel ca ºi de Crãciun, angajaþii societãþii de apã ºi canal din Valea Jiului, SC ApaServ Valea Jiului SA, vor beneficia de prime de Paºte.

Drectorul general al firmei, Costel Avram, spune cã salariile angajaþilor sunt destul de mici, aºa cã vrea sã vinã în ajutorul lor. „Cu ocazia Sfintelor Sãrbãtori de Paºte, angajaþii vor primi tichete cadou în valoare de 150 de lei fiecare. La salariile mici care sunt aici, mãcar atât putem face ºi noi în preajma sãrbãtorilor pascale”, a declarat Costel Avram. Dar, în funcþie de buget, surprizele s-ar putea sã nu se opreascã aici. Ca ºi de Crãciun, conducerea ApaServ Valea Jiului se gândeºte sã aducã bucurie ºi pe chipurile copiilor angajaþilor societãþii. Astfel, în decembrie, oamenii au beneficiat de bonuri cadou de 200 de lei, iar copiii lor au primit ºi pachete cu dulciuri, de Moº Crãciun. ApaServ Valea Jiului are aproximativ 540 de angajaþi.

Car men COSMAN-PREDA

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Aprilie 2014

Noua metodologie de finanþare a universitãþilor

N

oua metodologie de finanþare a universitãþilor, dar ºi felul în care vor fi organizate ºi structurate acestea în perioada urmãtoare sunt douã dintre subiectele dezbãtute de rectorii universitãþilor din þarã cadrul unei întâlniri avute cu membrii Consiliului Naþional al Rectorilor cu ministrul delegat pentru Învãþãmânt Superior, Cercetare ªtiinþificã ºi Dezvoltare Tehnologicã, Mihnea Costoiu.

Ministrul delegat pentru Învãþãmânt Superior, Mihnea Costoiu, a declarat, cã universitãþile nu vor fi finanþate în baza unei clasificãri fãcute "în biroul ministrului", ci „pe criterii de calitate extrem de clar cuantificate”. Anual, rectorii din þarã se întâlnesc în cadrul unei reuniuni.

“Aceste întâlniri a Consiliului Naþional al rectorilor se fac periodic ºi de fiecare datã probabil la altã instituþie din þarã, în funcþie de disponibilitatea universitãþii respective de a organiza astfel de întâlniri.

Scopul întâlnirii care a fost la Alba Iulia au fost douã elemente importante, aspecte privind finanþarea învãþãmântului superior din România ºi anume analiza metodologiei de finanþare care a fost elaboratã de CNFIS, adicã de Consiliul Naþional de Finanþare a Învãþãmântului Superior ºi Ministerul.

Acest prim punct a avut cea mai lungã dezbatere pentru cã dacã ierarhiile care

s-au fãcut artificial au fost anulate s-a încercat revenirea pe baza ºi crearea unei metodologii pentru finanþarea învãþãmântului superior care are la bazã niºte criterii.

Sigur cã aici au fost suficient de multe dezbateri privind ponderarea acestor criterii, uneori sunt ºi niºte formule destul de stufoase pentru calcul. Existã trei finanþãri de bazã, standard, suplimentarã ºi pe granturi pentru studiile doctorale. Pe lângã aspectele legate de finanþarea de bazã care se referã la studenþii echivalenþi ºi raportul acestora este diferit în funcþie de programul de studiu, exitã ºi aspectele legate de finanþarea suplimentarã care þine cont de alþi indicatori.

Discuþiile au fost destul de bine conturate ºi s-au reþinut aceste propuneri urmând o sintezã a lor, corelatã cu metodologia propusã ºi urmând sã se stabileascã o nouã întâlnire pentru a se pune de acord aceastã metodologie în toate articolele. Un al doilea

aspect care a fost analizat, aici lucrurile erau clare, pentru cã hotãrârea de Guvern privind titlurile calificãrilor ºi dobândite de absolvenþi au fost trimise în teritoriu ºi dupã aceea a fost formulat de cãtre universitãþi punctul de vedere. Aici lucrurile au fost clare”, a declarat Aron Poantã, rectorul Universitãþii Petroºani.

Multe lucruri nu se vor schimba în urma noii metodologii de finanþare a instituþiilor de învãþãmânt superior.

“Nu va schimba prea multe pentru cã în baza metodologiei se face contractul instituþional în care sunt consideraþi toþi indicatorii care sunt stipulaþi în metodologie.

Aceastã metodologie cu indicatori a fost ºi înainte, înainte de acea ierarhizare care se ºtie clar cum a fost fãcutã. Dacã se va þine cont de toate consideraþiile care au fost formulate ºi de toate amendãrile care au fost formulate vizavi de metolodologie, lucrurile se vor aºeza.

Când se vorbeºte de admitere este vorba de fonduri proprii care trebuie sã le gestionezi ºi pe care le foloseºti pentru cã numai din finanþarea de bazã nu se pot plãti toate utilitãþile, încãlzire, apã. Fondurile proprii vin sã completeze finanþarea care este de

la minister ºi dupã aceea trebuie fãcutã din aceasta întreþineri de spaþii, pentru cã din finanþarea de bazã nu existã. Este oarecum trist cã în ultimul timp având în vedere scãderea numãrului de absolvenþi care pot sã aceadã în învãþãmântul superior a scãzut ºi numãrul de studenþi ºi în consecinþã ºi numãrul de stundeþi cu taxã. Problema nu este numai la Universitatea din Petroºani, este ºi la alte universitãþi. La conferinþa rectorilor unii au spus cã reducem numãrul locurilor la buget ºi mai bine mãrim alocaþia pe student. A fost o ingurã voce care a ridicat aceastã problemã, dar dupã ce ai fost obiºnuit cu mii sau zeci de mii dupã ce vezi cã nu mai ai candidaþi zici cã pentru ce sunt atâtea locuri cã nu mai pot fi ocupate.

Aceasta nu este o

problemã generalã. Eu dacã nu le pot ocupa e problema mea, dar nu înseamnã cã ceea ce susþin eu este cel mai bine. Acea idee nu a fost susþinutã de restul rectorilor”, a mai precizat sursa citatã.

Nici pentru cercetare nu vor fi alocaþi bani în cadrul noii metodologii de finanþare. „Formula de finanþare nu dã bani pentru cercetare.

Cercetarea este o problemã proprie fiecãrei universitãþi care nu au decât sã aceadã la proiecte prin competiþie sau cu potenþiali agenþi economici. Partea de cercetare este cuantificatã doar prin aportul

pe care îl aduce la veniturile proprii prin dindicatori, dar nu se alocã bani speciali pentru cercetare”, a conchis rectorul UPET. Mihnea Costoiu a susþinut cã, dacã înainte finanþarea universitãþilor se stabilea în biroul ministrului, fãrã consultarea universitãþilor, a sindicatelor, studenþilor ºi a consiliilor de specialitate din minister, acum se discutã cu toþi actorii importanþi din sistem. Ministrul a spus cã, dupã discuþiile cu rectorii, urmeazã cele cu angajatorii companii, IMM-uri, multinaþionale, cu studenþii ºi cu sindicatele.

Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Aprilie 2014

Sunt bani pentru drumul spre Parâng rumul spre Parâng ar D putea fi asfaltat în scurt timp.

Consiliul Judeþean Hunedoara, a aprobat sumele necesare construcþiei ºi urmeazã sã aibã loc licitaþia.

Drumul forestier spre staþiunea Parâng ar putea fi asfaltat cu bani de la Consiliul Judeþean. Sumele au fost practic deja aprobate, iar în cel mai scurt timp va începe procedura de lictaþie a lucrãrilor. Asta spune acum iniþiatorul proiectului, care este bucuros cã s-au gãsit

fondurile necesare. „În momentul actual, proiectul este în faza de proiectare, apoi va fi introdus pe SEAP, pentru licitaþie.

Sunt alocaþi pentru acest an, 4 milioane de lei. În faza de proiectare, valoarea

este 7 milioane de lei, probabil cã va fi un proiect multianual.

Aºteptãm cu nerãbdare sã aibã loc licitaþia ºi sperãm ca anul acesta sã se întâmple ceva”, a declarat Adrian Zvâncã, consilier judeþean.

la ideea cã acest drum nu este funþional imediat ce dã zãpada. „Se va putea urca pânã sub vila Parâng, deoarece, dupã aceastã zonã sunt probleme juridice.

Sunt cabane care s-au

Proiectul de modernizare a drumului vizeazã porþiunea de drum pânã în centrul staþiunii, iar restul drumului ar putea fi amenajat pe un alt proiect. Consilierii judeþeni s-au gândit ºi la acest aspect, ca ºi

construit peste drum ºi ca sã evitãm procesele ºi reglementãrile, am luat decizia ca drumul sã fie modernizat pânã în acel punct.

De acolo vom încerca printr-un alt proiect, împreunã cu Asociaþia Mândra”, a mai adãugat Adrian Zvâncã.

Drumul de la Rusu spre zona de munte din Parâng nu poate fi urcat decât vara, sau cu maºini 4x4. Artera a fost dintotdeauna închisã circulaþiei din toamnã pânã în primãvarã ºi nici vara nu se poate urca cu orice fel de maºinã, aºa încât singura alternativã este doar telescaunul în acest moment.

Diana MITRACHE

Lucrãrile la calea feratã nu închid Valea Jiului

Trenurile de cãlãtori circulã fãrã restricþii pe Defileul Jiului

V

eºti bune pentru cei care au treabã în sudul þãrii ºi se temeau cã ºi traficul feroviar pe Defileul Jiului va fi complet blocat. În ciuda alertelor apãrute, oficialii Staþiei CFR Petroºani dau asigurãri cã lucrãrile pe linia de cale feratã nu vor afecta în

niciun fel circulaþia trenurilor de cãlãtori.

Dupã ce Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale a instituit restricþii pe Defileul Jiului, pe ruta Livezeni – Bumbeºti Jiu, timp de 6 zile pe sãptãmânã, ºi Compania Naþionalã de Cãi Ferate CFR SA a anunþat cã în luna aprilie, pe anumite secþii de circulaþie de pe raza Regionalelor CF

La muncã în schimbul banilor

L

a Petroºani, cetãþenii care nu îºi plãtesc amenzile ºi sunt daþi în judecatã, ajung sã lucreze în folosul comunitãþii preþ de câteva zeci de ore, în funcþie de cum decid judecãtorii. „Pe perioada anului trecut am avut un numãr de 71 de persoane care au efectuat

Craiova ºi Timiºoara, se vor executa lucrãri de reparaþii curente la infrastructurã feroviarã, graficul de circulaþie al trenurilor urmând a fi modificat temporar pe plan local. Pentru Valea Jiului, anunþul CFR SA a fost total bulversant, în sensul cã oficialii companiei au precizat cã, pânã la finele lunii aprilie, “se vor executa lucrãri de înlocuire a traverselor între staþiile Târgu

muncã în folosul comunitãþii. Orele sunt stabilite de cãtre instanþã ºi cei care le-au efectuat, au fãcut muncã în folosul comunitãþii în special la cimitir, pentru curãþenie ºi întreþinere, iar în cazul celor care nu au putut fi contactaþi, am returnat instanþei dosarele ”, ne-au declarat reprezentanþii primãriei Petroºani În aceastã localitate, în fiecare lunã sunt zeci de astfel de persoane care sunt obligate sã munceascã pe domeniul public pentru cã nu ºi-au achitat amenzile la timp.

Adriana PA PAVEL

Jiu — Livezeni (Regionala CF Craiova), intervenþie care presupune închiderea liniei curente, cu excepþia zilelor de sâmbãtã, duminicã ºi a sãrbãtorilor legale. În acest interval, trenurile 1827 ºi 1828 vor circula pe relaþia Caracal Craiova — Târgu Jiu ºi retur”. Reprezentanþii Staþiei CFR Petroºani îi liniºtesc, însã, pe cei care au ca singurã alternativã transportul pe calea feratã ºi spun cã traficul de cãlãtori nu va fi afectat în niciun fel de aceste lucrãri.

“Aceste lucrãri nu afecteazã trenurile de cãlãtori.

Singurele trenuri care ar fi fost afectate sunt 1827 – 1828 Caracal – Petroºani, dar pe relaþia aceasta circulã doar în week-end”, a declarat Ioan Aonofriesei,

responsabil cu traficul de cãlãtori în staþia CFR Petroºani. Responsabilul CFR spune, însã, cã perechea de trenuri menþionate nu sunt singurele care tranziteazã Gara Petroºani, cu care cãlãtorii pot ajunge în judeþele din sudul þãrii. “În total sunt 7 perechi de trenuri de cãlãtori care tranziteazã Staþia CFR Petroºani. Primul pleacã la 4 dimineaþa, iar ultimul la 23.25”, a mai spus Ioan Aonofriesei. De precizat cã, de la intrarea în vigoare a restricþiilor de circulaþie pe DN 66, pe Defileul Jiului, încasãrile CRFR au crescut cu peste 20% pentru rutele care merg de la Petroºani spre Bucureºti.

Car men COSMAN-PREDA

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Aprilie 2014

Maºinile mai importante decât pacienþii?!

mai fi loc pentru autoturisme!

Parcul de la Spitalul de Urgenþã Petroºani va fi ras pentru a face loc unei noi clãdiri U evoltã în rândul pacienþilor de la R Spitalul de Urgenþã din Petroºani, care au aflat cã nu vor mai avea unde sã iasã la aer curat. Parcul unde mai puteau schimba o vorbã, la umbra copacilor, urmeazã sã fie distrus, pentru a face loc unei noi clãdiri. Conducerea instituþiei medicale confirmã informaþia, dar spune cã s-a mers pe aceastã variantã pentru cã nu a fost identificat alt spaþiu.

Spitalul de Urgenþã din Petroºani urmeazã sã intre într-un amplu program de reabilitare, cu fonduri de la Ministerul Sãnãtãþii, iar proiectul implicã ºi extinderea unitãþii sanitare. Practic, în curtea SUP ar urma sã mai fie

T

oate exploatãrile forestiere sunt verificate acum de inspectorii de muncã.

Asta pentru cã acest domeniu este unul în care accidentele de muncã grave le depãºesc de mult timp pe cele din minerit, datã fiind munca grea din munþi.

Muncitorii din exploatãrile forestiere intrã în atenþia inspectorilor de muncã.

Aceºtia sunt într-o

construitã încã o clãdire, care, însã, va fi amplasatã fix pe actualul amplasament al parcului unde pacienþii pot sã mai iasã la aer curat, pe bãncile situate la umbra copacilor.

Informaþia a stârnit nemulþumiri în rândul

Þapinarii în atenþia ITM campanie de verificare în munþi ºi sunt vizate aspecte ce þin de calificãrile oamenilor, sau de echipamentele cu care lucreazã aceºtia.

Asta pentru cã numãrul accidentelor mortale chiar este foarte mare ºi angajatorii neglijeazã multe aspecte în acest domeniu. „Aºa cum se ºtie, sunt deficienþe destul de grave ºi acest domeniu este unul care conduce la foarte multe

accidente mortale.

Continuãm ºi în aceastã sãptãmânã campania

de verificare ºi avem multe exploatãri forestiere în zona noastrã, dar mai ales la Haþeg. Sunt deficienþe, mai ales legate de neîn-

oamenilor, care s-au sãturat sã vadã cum verdeaþa este înlocuitã de betoane, ºi asta deºi oricum, ca þarã, suntem deficitari la capitolul spaþii verzi în comparaþie cu normele Uniunii Europene. Pacienþii sunt de pãrere cã ar fi putut treþinerea echipamentelor de muncã, de calificãri, instruiri ale personalului. Asta pentru cã sunt mulþi necalificaþi ºi sunt greu de controlat, cã sunt parchete care îºi desfãºoarã activitatea la 30 -35 de km în vârful muntelui ºi sunt greu de verificat. Totuºi, sperãm ca în urma campaniei ca angajatorii sã conºtientizeze riscurile la care expun oamenii, pentru cã în ultima perioadã, mai multe accidente mortale am avut în acest domeniu sau în construcþii, decât în minerit’, a spus Ileana Bodea, ºefa ITM Petroºani. Þapinarii lucreazã în condiþii grele de muncã ºi de multe ori nu sunt calificaþi pentru munca ce o presteazã. Cele mai multe accidente se petrec în acest domeniu, fie din lipsa de calificare a personalului care mânuieºte utilaje grele ºi buºtenii voluminoºi, fie din neglijenþã.

Diana MITRACHE

fi identificatã o altã locaþie, de exemplu unde este actuala parcare, mai ales cã existã suficient spaþiu ºi pentru autoturisme ºi existã ºi o parcare amplasatã în afara curþii spitalului.

Conducerea SUP confirmã informaþia, dar

spune cã era cea mai bunã locaþie. “Au existat douã proiecte, iar comisia de licitaþie a ales acest proiect.

Proiectul este aprobat, iar contractul este semnat. Într-adevãr urmeazã sã fie construitã o altã clãdire a spitalului. Care este problema? Cãdirea este tot pentru pacienþi, nu facem o crâºmã. (...)

Pacienþii pot sã iasã afarã. Am mai spus-o ºi o repet: nu este puºcãrie sã îi þinem între patrupereþi”, a declarat managerul Spitalului de Urgenþã Petroºani, Alin Vasilescu. Acesta a precizat cã nu a fãcut parte din comisia de licitaþie ºi nici nu ºtie dacã viitoarea clãdire va ocupa tot amplasamentul actualului parc, ori mai rãmân în picioare

Minerii cooptaþi pentru strategia energeticã 6 luni avem o enerÎgeticãnstrategie naþionalã, iar responsabilii mineri din Valea Jiului au fost cooptaþi pentru a veni cu idei.

Asta spune acum Aurel Anghel, care s-a întâlnit la Bucureºti cu ministrul de resort ºi a punctat aspectele legate de huilã, care s-ar putea regãsi în strategia energeticã.

Noul ministru al energiei a cerut pãrerea specialiºtilor din mai multe domenii de activitate pentru a elabora o strategie la nivel naþional. La întâlnirea a participat ºi Aurel Anghel, ca reprezentant al mineritului de huilã ºi acolo au fost expuse problemele ºi strategiile legate de huilã în contextul naþional. „La Bucureºti am fost chemaþi toþi directorii generali din structura

Departamentului pentru Energie. A fost o vizitã de lucru foarte importantã legatã de strategia energeticã a României în urmãtoarea perioadã ºi fiecare ºi-a exprimat punctul de vedere ºi problemele principale cu care se confruntã la acest moment societatea pe care o conduce”, a declarat Aurel Anghel, directorul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului.

O astfel de strategie ar putea fi elaboratã într-o jumãtate de an ºi mineritul de huilã ar putea avea în sfârºit locul potrivit.

vreo 2- 3 copaci. Cât priveºte posibilitatea schimbãrii amplasamentului clãdirii de exemplu acolo unde acum funcþioneazã parcarea interioarã, Vasilescu susþine cã este exclus ºi asta pentru cã nu ar

n contract cu suspiciuni

Potrivit portalului de licitaþii electronice, contractul pentru reabilitarea Spitalului de Urgenþã Petroºani a fost atribuit, în vara anului trecut, cãtre SC Valnel Construct SRL, o societate care a câºtigat, de câþiva ani, cam toate contractele din sistemul sanitar în judeþul Hunedoara. Pentru suma de 131.085.472 lei, fãrã TVA, societatea ar urma sã se ocupe de proiectare, execuþie lucrãri ºi furnizare-dotãri ºi aparaturã medicalã în cadrul proiectului “Reparaþii capitale Spitalul de Urgenþã Petroºani, jud.

Hunedoara, conform caietului de sarcini ºi

documentaþiei”. De precizat, însã, cã licitaþia de la SUP a provocat un imens scandal generat de condiþiile impuse participanþilor la licitaþie, reclamate de unele firme ca fiind mulate pe o anumitã societate.

Licitaþia a fost ºi contestatã la Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor, care a decis reluarea procedurii. De precizat cã suspiciunile au apãrut dupã ce Valnel Construct SRL a „prins” cam toate lucrãrile bãnoase finanþate prin DSP Hunedoara în ultimii ani. De menþionat cã, deºi contractul a fost semnat lucrãrile de reparaþii capitale la SUP nu au demarat din cauzã cã nu existã încã finanþarea propriu – zisã.

Car men COSMAN-PREDA

Totul se furã... „A reieºit cã se va lucra la un program în termen de 5 luni de zile, iar din echipa de lucru vor face parte inclusiv persoane abilitate ale companiilor mari producãtoare de energie electricã, aºa cum este Complexul Energetic Hunedoara.

Nu s-a discutat în particular de huilã, ci doar de elaborarea unei strategii, dar sunt convins cã noi, CEH, vom fi în aceastã strategie, pentru cã avem un punct de vedere legat de energia produsã în România”, a mai adãugat Aurel Anghel, director SNÎMVJ Un astfel de proiect are mari ºanse sã fie implementat, mai ales cã BERD va oferi sprijin tehnic României pentru elaborarea strategiei energetice naþionale.

Munca efectivã va începe în cel mai scurt timp ºi strategia ar putea fi finalizatã în a doua parte a acestui an.

Diana MITRACHE

Î

n Valea Jiului, tot ceea ce este manufacturat din metal reprezintã o atracþie pentru hoþi. Fie cã este vorba despre garduri, bãnci, capace de canal sau hidranþi, cu toatele ajung, pânã la urmã, în centrele de fier vechi. ”Avem o realã problemã cu hoþii care ne furã tot ceea ce poate fi dezansamblat ºi cãrat. Aici este vorba despre capacele de canal dar chiar ºi de hidranþi. Încercãm sã îi înlocuim în timp util dar nu putem þine pasul cu hoþii”, a declarat Costel Avram, director SC Apa Serv SA Valea Jiului.

Deºi angajaþii centrelor de fier vechi nu ar avea (legal) voie sã primeascã capace de canal sau hidranþi aceºtia nu þin cont de legile în vigoare.

Chiar dacã angajaþii Apa Serv sau organele de poliþie efectueazã controale în respectivele centre de colectare ale fierului vechi... „Am efectuat împreunã cu organele de poliþie mai multe controale la centrele de achiziþionare a fierului vechi dar nu am gãsit capace de canal sau hidranþi iar oamenii de acolo ne-au spus cã nu primesc astfel de obiecte. Totuºi, acestea continuã sã disparã”, a mai spus Costel Avram.

Mir cea NISTOR

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Aprilie 2014

Maºinile mai importante decât pacienþii?!

mai fi loc pentru autoturisme!

Parcul de la Spitalul de Urgenþã Petroºani va fi ras pentru a face loc unei noi clãdiri U evoltã în rândul pacienþilor de la R Spitalul de Urgenþã din Petroºani, care au aflat cã nu vor mai avea unde sã iasã la aer curat. Parcul unde mai puteau schimba o vorbã, la umbra copacilor, urmeazã sã fie distrus, pentru a face loc unei noi clãdiri. Conducerea instituþiei medicale confirmã informaþia, dar spune cã s-a mers pe aceastã variantã pentru cã nu a fost identificat alt spaþiu.

Spitalul de Urgenþã din Petroºani urmeazã sã intre într-un amplu program de reabilitare, cu fonduri de la Ministerul Sãnãtãþii, iar proiectul implicã ºi extinderea unitãþii sanitare. Practic, în curtea SUP ar urma sã mai fie

T

oate exploatãrile forestiere sunt verificate acum de inspectorii de muncã.

Asta pentru cã acest domeniu este unul în care accidentele de muncã grave le depãºesc de mult timp pe cele din minerit, datã fiind munca grea din munþi.

Muncitorii din exploatãrile forestiere intrã în atenþia inspectorilor de muncã.

Aceºtia sunt într-o

construitã încã o clãdire, care, însã, va fi amplasatã fix pe actualul amplasament al parcului unde pacienþii pot sã mai iasã la aer curat, pe bãncile situate la umbra copacilor.

Informaþia a stârnit nemulþumiri în rândul

Þapinarii în atenþia ITM campanie de verificare în munþi ºi sunt vizate aspecte ce þin de calificãrile oamenilor, sau de echipamentele cu care lucreazã aceºtia.

Asta pentru cã numãrul accidentelor mortale chiar este foarte mare ºi angajatorii neglijeazã multe aspecte în acest domeniu. „Aºa cum se ºtie, sunt deficienþe destul de grave ºi acest domeniu este unul care conduce la foarte multe

accidente mortale.

Continuãm ºi în aceastã sãptãmânã campania

de verificare ºi avem multe exploatãri forestiere în zona noastrã, dar mai ales la Haþeg. Sunt deficienþe, mai ales legate de neîn-

oamenilor, care s-au sãturat sã vadã cum verdeaþa este înlocuitã de betoane, ºi asta deºi oricum, ca þarã, suntem deficitari la capitolul spaþii verzi în comparaþie cu normele Uniunii Europene. Pacienþii sunt de pãrere cã ar fi putut treþinerea echipamentelor de muncã, de calificãri, instruiri ale personalului. Asta pentru cã sunt mulþi necalificaþi ºi sunt greu de controlat, cã sunt parchete care îºi desfãºoarã activitatea la 30 -35 de km în vârful muntelui ºi sunt greu de verificat. Totuºi, sperãm ca în urma campaniei ca angajatorii sã conºtientizeze riscurile la care expun oamenii, pentru cã în ultima perioadã, mai multe accidente mortale am avut în acest domeniu sau în construcþii, decât în minerit’, a spus Ileana Bodea, ºefa ITM Petroºani. Þapinarii lucreazã în condiþii grele de muncã ºi de multe ori nu sunt calificaþi pentru munca ce o presteazã. Cele mai multe accidente se petrec în acest domeniu, fie din lipsa de calificare a personalului care mânuieºte utilaje grele ºi buºtenii voluminoºi, fie din neglijenþã.

Diana MITRACHE

fi identificatã o altã locaþie, de exemplu unde este actuala parcare, mai ales cã existã suficient spaþiu ºi pentru autoturisme ºi existã ºi o parcare amplasatã în afara curþii spitalului.

Conducerea SUP confirmã informaþia, dar

spune cã era cea mai bunã locaþie. “Au existat douã proiecte, iar comisia de licitaþie a ales acest proiect.

Proiectul este aprobat, iar contractul este semnat. Într-adevãr urmeazã sã fie construitã o altã clãdire a spitalului. Care este problema? Cãdirea este tot pentru pacienþi, nu facem o crâºmã. (...)

Pacienþii pot sã iasã afarã. Am mai spus-o ºi o repet: nu este puºcãrie sã îi þinem între patrupereþi”, a declarat managerul Spitalului de Urgenþã Petroºani, Alin Vasilescu. Acesta a precizat cã nu a fãcut parte din comisia de licitaþie ºi nici nu ºtie dacã viitoarea clãdire va ocupa tot amplasamentul actualului parc, ori mai rãmân în picioare

Minerii cooptaþi pentru strategia energeticã 6 luni avem o enerÎgeticãnstrategie naþionalã, iar responsabilii mineri din Valea Jiului au fost cooptaþi pentru a veni cu idei.

Asta spune acum Aurel Anghel, care s-a întâlnit la Bucureºti cu ministrul de resort ºi a punctat aspectele legate de huilã, care s-ar putea regãsi în strategia energeticã.

Noul ministru al energiei a cerut pãrerea specialiºtilor din mai multe domenii de activitate pentru a elabora o strategie la nivel naþional. La întâlnirea a participat ºi Aurel Anghel, ca reprezentant al mineritului de huilã ºi acolo au fost expuse problemele ºi strategiile legate de huilã în contextul naþional. „La Bucureºti am fost chemaþi toþi directorii generali din structura

Departamentului pentru Energie. A fost o vizitã de lucru foarte importantã legatã de strategia energeticã a României în urmãtoarea perioadã ºi fiecare ºi-a exprimat punctul de vedere ºi problemele principale cu care se confruntã la acest moment societatea pe care o conduce”, a declarat Aurel Anghel, directorul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului.

O astfel de strategie ar putea fi elaboratã într-o jumãtate de an ºi mineritul de huilã ar putea avea în sfârºit locul potrivit.

vreo 2- 3 copaci. Cât priveºte posibilitatea schimbãrii amplasamentului clãdirii de exemplu acolo unde acum funcþioneazã parcarea interioarã, Vasilescu susþine cã este exclus ºi asta pentru cã nu ar

n contract cu suspiciuni

Potrivit portalului de licitaþii electronice, contractul pentru reabilitarea Spitalului de Urgenþã Petroºani a fost atribuit, în vara anului trecut, cãtre SC Valnel Construct SRL, o societate care a câºtigat, de câþiva ani, cam toate contractele din sistemul sanitar în judeþul Hunedoara. Pentru suma de 131.085.472 lei, fãrã TVA, societatea ar urma sã se ocupe de proiectare, execuþie lucrãri ºi furnizare-dotãri ºi aparaturã medicalã în cadrul proiectului “Reparaþii capitale Spitalul de Urgenþã Petroºani, jud.

Hunedoara, conform caietului de sarcini ºi

documentaþiei”. De precizat, însã, cã licitaþia de la SUP a provocat un imens scandal generat de condiþiile impuse participanþilor la licitaþie, reclamate de unele firme ca fiind mulate pe o anumitã societate.

Licitaþia a fost ºi contestatã la Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor, care a decis reluarea procedurii. De precizat cã suspiciunile au apãrut dupã ce Valnel Construct SRL a „prins” cam toate lucrãrile bãnoase finanþate prin DSP Hunedoara în ultimii ani. De menþionat cã, deºi contractul a fost semnat lucrãrile de reparaþii capitale la SUP nu au demarat din cauzã cã nu existã încã finanþarea propriu – zisã.

Car men COSMAN-PREDA

Totul se furã... „A reieºit cã se va lucra la un program în termen de 5 luni de zile, iar din echipa de lucru vor face parte inclusiv persoane abilitate ale companiilor mari producãtoare de energie electricã, aºa cum este Complexul Energetic Hunedoara.

Nu s-a discutat în particular de huilã, ci doar de elaborarea unei strategii, dar sunt convins cã noi, CEH, vom fi în aceastã strategie, pentru cã avem un punct de vedere legat de energia produsã în România”, a mai adãugat Aurel Anghel, director SNÎMVJ Un astfel de proiect are mari ºanse sã fie implementat, mai ales cã BERD va oferi sprijin tehnic României pentru elaborarea strategiei energetice naþionale.

Munca efectivã va începe în cel mai scurt timp ºi strategia ar putea fi finalizatã în a doua parte a acestui an.

Diana MITRACHE

Î

n Valea Jiului, tot ceea ce este manufacturat din metal reprezintã o atracþie pentru hoþi. Fie cã este vorba despre garduri, bãnci, capace de canal sau hidranþi, cu toatele ajung, pânã la urmã, în centrele de fier vechi. ”Avem o realã problemã cu hoþii care ne furã tot ceea ce poate fi dezansamblat ºi cãrat. Aici este vorba despre capacele de canal dar chiar ºi de hidranþi. Încercãm sã îi înlocuim în timp util dar nu putem þine pasul cu hoþii”, a declarat Costel Avram, director SC Apa Serv SA Valea Jiului.

Deºi angajaþii centrelor de fier vechi nu ar avea (legal) voie sã primeascã capace de canal sau hidranþi aceºtia nu þin cont de legile în vigoare.

Chiar dacã angajaþii Apa Serv sau organele de poliþie efectueazã controale în respectivele centre de colectare ale fierului vechi... „Am efectuat împreunã cu organele de poliþie mai multe controale la centrele de achiziþionare a fierului vechi dar nu am gãsit capace de canal sau hidranþi iar oamenii de acolo ne-au spus cã nu primesc astfel de obiecte. Totuºi, acestea continuã sã disparã”, a mai spus Costel Avram.

Mir cea NISTOR

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Aprilie 2014

Avertisment: 3.000 dintre cele mai importante companii româneºti nu mai pot evita insolvenþa

O

mare parte din companiile româneºti, de care depinde relansarea economiei, sunt în pragul falimentului, potrivit unei analize a Casei de Insolvenþã Transilvania (CITR), citate de ziariºtii de la site-ul economica.net.

Din cele 600.000 de companii româneºti active la ora actualã, doar 20.000 conteazã cu adevãrat pentru economie, iar mai mult de 10% dintre ele sunt în insolvenþã inevitabilã.

Cele mai importante companiile autohtone, „de care depinde relansarea economicã în România, reprezintã mai puþin de 3% din totalul firmelor active.

Intrarea acestora în insol-

venþã ar genera un efect de domino cu consecinþe majore asupra întregului sistem”, se spune în analiza CITR. La Registrul Comerþului sunt înregistrate peste 600.000 de firme active, care nu se aflã în insolvenþã, dar numai 19.800 dintre acestea au un rol determinant în economie, potrivit analiºtilor de la CITR. Acestea sunt com-

panii care au avut o cifrã de afaceri cumulatã de peste 156 miliarde euro în 2012, cu 18,8% mai mare decât PIB-ul României. „Aceste companii au o foarte mare influenþã asupra sistemului economic” ºi de evoluþia lor depind „perspectivele de creºtere ºi depãºire a crizei. Ceea ce va determina înclinarea balanþei într-o direcþie sau alta este modul în care vor ºti ºi vor putea sã rezolve principalele probleme: supraîndatorarea ºi accesul la lichiditate”, a declarat Rudolf Vizental, asociat al CITR.

Firmele pe care se bazeazã relansarea economiei româneºti aveau peste 1.870.000 de anjajaþi, adicã mai mult de o treime din „populaþia salariatã” la nivel naþional. Firmele respective au active mai mari de un milion de euro fiecare.

Analiza CITR aratã cã, „în momentul de faþã, 3.200 de firme, dintre cele 18.800 vitale pentru creºterea economicã se aflã în categoria „insolvenþã inevitabilã” sau „nedeclaratã încã”.

Potrivit analizei CITR, soluþia salvatoare ar fi finanþarea venitã de la fondurile de investiþii, de private equity, dublatã de specialiºti în managementul de crizã. În acelaºi timp, restructurãrile în afara procedurii insolvenþei devin o variantã acceptatã de un numãr mai mare de companii”.

Analiºtii CITR au stabilit un eºantion de companii cu impact în economie în perioada 2010-2012 ºi „au observat o diferenþiere clarã între companiile cu evoluþie pozitivã ºi cele aflate în dificultate. Astfel, în timp ce indicatorii companiilor sãnãtoase se îmbunãtãþesc, problemele celor cu dificultãþi se acutizeazã.

Aproximativ jumãtate din ele realizeazã un profit în creºtere de la an la an, în timp ce pierderile altora se adâncesc”.

Datele prezentate fac parte dintr-un amplu raport CITR privind starea companiilor active care nu se aflã în prezent în insolvenþã, ce va fi publicat în luna aprilie 2014.

Casa de Insolvenþã Transilvania (CITR) este o „societate corespondentã” a casei de avocaturã Nestor Nestor Diculescu Kingston Peterson (NNDKP), una dintre cele mai mari din România.

CITR a gestionat procedura insolvenþei la peste 750 de societãþi comerciale.

Bunuri furate gãsite în Saºa

C

ei cinci hoþi din Valea Jiului care au fost ridicaþi, luni, cu mascaþii din Gorj, aveau în locuinþe bunurile furate de la un paznic pe care l-au tâlhãrit în urmã cu circa douã sãptãmâni.

Maximilian GÂNJU Cinci bãrbaþi cu vârste cuprinse între 25 ºi 44 de ani, trei din Petroºani care locuiesc în zona Saºa, iar doi din Vulcan, au fost reþinuþi de poliþiºtii din judeþul Gorj, în urma unei descinderi la locuinþele lor.

Anchetatorii aveau indicii cã sunt autorii unei tâlhãrii comise la finele lunii martie a.c., pe un ºantier din Defileul Jiului.

Cei cinci au intrat în miezul nopþii peste un paznic, l-au bãtut ºi legat fedeleº ºi au furat un calculator dintr-un birou, dar ºi materiale din incinta ºantierului care puteau fi valorificate la centrele de fier vechi.

Poliþiºtii din cadrul I.P.J. Gorj au descoperit bunurile furate de hoþi dupã ce, luni, le-au percheziþionat locuinþele în urma unei descinderi fãcutã la Petroºani ºi Vulcan.

„În urma percheziþiilor, au fost depistate componente p.c., respectiv unitãþi de calculator, monitoare.

Cei cinci bãrbaþi cu vârste cuprinse între 25 ºi 44 de ani, s-ar fi deplasat la data de 20 martie a.c. pe raza judeþului Gorj, unde ar fi agresat un angajat al unei societãþi de pazã, ce se afla în serviciu, sustrãgând o unitate de calculator ºi alte componente p.c.” , aratã anchetatorii din Gorj.

Indivizii sunt cercetaþi acum pentru furt calificat ºi tâlhãrie, iar poliþiºtii îi suspecteazã ºi de alte infracþiuni comise pe raza judeþului învecinat.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Aprilie 2014

Consilierii locali rãmân cu indemnizaþiile întregi

Bursele elevilor mãrite din banii bugetului local nu din veniturile aleºilor

C

onsilierii locali de la Petroºani vor rãmâne cu aceleaºi indemnizaþii pe care le-au avut ºi pânã acum, asta deºi Daniel Stepan a iniþiat un proiect de hotãrâre pentru diminuarea acestor venituri ºi alocarea banilor cãtre bursele elevilor. În cadrul ºedinþei de consiliu local, iniþiatorul a renunþat la proiectul de hotãrâre dupã ce aleºii locali au majorat bursele ºcolare.

Monika BACIU “L-am depus pentru cã am încercat de trei ori întrun an ºi jumãtate ca sã mãresc cuantumul burselor ºcolare. Dacã acum trei sãptãmâni nu s-au gãsit sub nicio formã fonduri pentru majorarea burselor ºcolare, astãzi, am constatat cu surprizã cã am gãsit destul de mulþi bani ca sã suplimentãm burselor ºcolare la cuantumul pe care mi l-am dorit eu, iar la cele de performanþã la o valoare mult mai optimistã decât am putut eu sã sper vreodatã ºi astfel votat acest proiectul de hotãrâre proiectul iniþiat de mine nu ºi-a mai gãsit obiectul pe ordinea de zi.

Am propus diminuarea indemnizaþiilor consilierilor locali ca sã suplimentãm cuantumul burselor ºcolare, nedorind sã afectãm continuarea marilor proiecte”, a declarat Daniel Stepan, consilier local PP-DD.

Suma cu care au fost majorate bursele elevilor nu este foarte mare, însã efortul bugetar se va resimþi abia la finele anului.

“Efotul bugetar este undeva la 4500 de lei pe lunã, ceea ce înseamnã aproximativ 50 de milioane. Este o sumã

mare, pentru cã aceastã sumã trebuie datã lunar ºi anual, dar propunerea ºi calculele pe buget au fost în acest cont. A fost fãcutã o propunere de cãtre noi care a fost votatã anul trecut, însã dacã stãm sã ne uitãm în stuctura burselor cea mai mare sumã se duce cãtre bursele sociale”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Bursele de performanþã au fost mãrite de la 75 de lei învãþãmânt gimnazial ºi

liceal la 150 de lei, bursele de merit de la 50 de lei din învãþãmântul gimnazial ºi de 70 de lei de la învãþãmântul liceal la 70 de lei pentru toþi elevii. ªi bursele de studiu au crescut de la suma de 40 de lei învãþãmântul gimnazial ºi 50 de lei învãþãmântul liceal la 60 de lei. Bursele pentru ajutor social nu au suferit nicio modificare ºi au rãmas la suma de 50 de lei. 886 de elevi din Petroºani vor beneficia de burse.

Manualele ºcolare, la puricat

M

inisterul Educaþiei Naþionale demarat procedura pentru selecþia cadrelor didactice care vor evalua prioectele de manual ºcolare noi pentru clasele I ºi a II-a pentru anul ºcolar urmãtor.

Monika BACIU

Evaluarea proiectelor se va face în baza prevederilor emise de ministrul educaþiei în funcþie de regimul manualelor ºcolare ºi a specificaþiilor tehnice aprobate. Potrivit liderilor de sindicat din învãþãmânt, anual, se realizeazã aceastã selecþie.

“In fiecare an sunt mai multi specialisti care se ocupa de aceste manuale scolare iar intr-un final se ajung la anumite concluzii care sunt bune si acelea se pun in aplicare. Se lucreaza dupa manualele pe care le fac specialistii”, a declarat Vasile Fãgaº, lider de Sindicat Învãþãmântul

Preuniversitar Valea Jiului.

Dacã este beneficã sau nu aceastã procedurã nu ºtiu liderii de sindicat.

Cert ete cã baza rãmâne aceeaºi indiferent de modificãrile care sunt aduse în noile manuale.

“Nu stiu daca pe timpul nostru se actualizau manualele. Aveam acele carti care chiar daca le

primeam noi sau vechi erau ani de zile tot aceleasi sip e undeva e bine pentru ca si parintii si copiii stiu la ce sa se astepte pe viitor. Daca in fiecare an schimbi sistemul si manualele ajungi la un moment dat de nu mai sti dup ace sa te ghidezi. Informatia de baza este aceeasi”, a mai spus sursa citatã.

Profesorii care vor evalua manualele, trebuie sã fie cadre didactice din sistemul de învãþãmânt preuniversitar care activeazã la catedrã.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Meircuri, 2 Aprilie 2014

ONG-urile au primit bani de la Consiliul Judeþean Hunedoara

Î

n 2013, tot bisericile pe locul I

P

este patru milioane de lei a împãrþit Consiliul Judeþean Hunedoara cãtre diferite ONG-uri.

Consilierii judeþeni au alocat în cadrul ºedinþei ordinare 4,7 milioane de lei pentru 235 de asociaþii, fundaþii, cluburi sportive, ONG-uri ºi biserici din judeþul Hunedoara.

Monika BACIU Cei mai mulþi bani au fost alocaþi bisericilor de toate confesiunile.

Potrivit hotãrârii adoptatã vineri, comisia de evaluare constituitã la nivelul CJ Hunedoara a evaluat, în perioada 12 – 25 martie anul acesta, „în sistem competitiv acþiunile, programele sau proiectele în domeniul cultural, sportiv, al tineretului ºi al cultelor religioase, iniþiate ºi propuse a fi organizate de asociaþiile, fundaþiile ºi unitãþile de cult din judeþul Hunedoara”.

Membrii comisiei au avut la dispoziþie 258 de proiecte, din care

au fost selecþionate spre finanþare nerambursabilã un numãr de 235 solicitãri.

B

isericile pe primul loc

Ca ºi anul trecut, cei mai mulþi bani au fost alocaþi bisericilor din judeþ. Cea mai mare sumã, în valoare de douã milioane de lei a ajuns la Episcopia Devei ºi Hunedoarei. „În perioada comunistã bisericile au fost lãsate în paraginã, iar noi avem obligaþia sã lãsãm generaþiilor viitoare biserici de orice cult de care sã nu ne fie ruºine. Sã nu ne bârfeascã ºi pe

noi generaþiile care vin cã n-am pus preþ pe ele. Apoi, ele sunt o atracþie turisticã.

Bisericile – cum este cea de la Densuº sau Mãnãstirea Prislop – atrag turiºti din toatã Europa”, a spus Mircea Ioan Moloþ la finalul ºedinþei de consiliu.

200 de mii de lei a primit Parohia Ortodoxã Românã Deva IV „Naºterea Maicii Domnului”, Parohia Ortodoxã Românã Brad III. ªi pentru continuarea lucrãrilor la catedrala Sfântului Prooroc Ilie din Petroºani au fost alocaþi bani. Mai exact 40 de mii de lei.

SUP a achitat restanþele la apã

O

rice ar face, furtul de apã nu poate fi stopat. Conducerea societãþii de apã din Valea Jiului a încercat prin nenumãrate feluri sã stopeze furtul de apã, lucru absolute imposibil. Încã se mai furã, dar conducerea societãþii spune cã totuºi cei care vor fi prinºi cu mâþa’n sac vor rãspunde conform legii.

Monika BACIU

“Sigur cã se mai furã apã în Valea Jiului. Nu înseamnã cã acest flagel a fost terminat, ci pot sã vã spun cã s-a mai micºorat. Unii oameni în continuare înþeleg cã mai bine e sã mai fure un pic, sã gãseascã o soluþie sã treacã peste, dar cei care vor fi prinºi vor plãti”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. În cursul anilor trecuþi probleme au existat ºi în rândul societãþilor comerciale care au declarat un consum de apã mult mai mic faþã de cel real. ªi aici situaþia s-a mai ameliorat datoritã nenumãratelor controale efectuate de respon-

sabilii SC ApaServ. „Acum am fãcut supracontrol, oamenii de la Departamentul Comercial merg pe teren ºi apoi trimitem alþi oameni sã vedem exact. Sa fãcut prin sondaj, doar aºa pot þine preþul apei pe loc în condiþiile în care încasãm cât mai mult din factura curentã.

Dacã la un moment dat am ajuns la 75% încasãri din factura curentã, acum ne-am dus la 60%, lucru care ne îngreuneazã activitatea, dar sper cã a fost ºi perioada mai rece, au fost alte prioritãþi, dar sper cã începând cu luna aprilie, lucrurile se vor schimba”, a mai precizat

În cursul anului trecut Consiliul Judeþean Hunedoara a alocat diferite sume de bani cãtre mai multe asociaþii din judeþ. Banii au fost alocaþi ca “finanþare nerambursabilã”. Pentru cele sfinte, instituþia judeþeanã a contribuit cu 3.259.243 de lei.

Nu mai puþin de 116 lãcaºe de cult din judeþ au beneficiat de fonduri nerambursabile de la Consiliul Judeþean Hunedoara. Cea mai mare sumã a fost alocatã pentru Episcopia Devei ºi Hunedoarei, în valoare de douã milioane de lei.

Conform datelor pulicate de instituþia judeþeanã, cele douã milioane de lei au fost necesare pentru amenajarea sediului administrativ al Episcopiei Devei ºi Hunedoarei.

sursa citatã. Încasãrile la facturile curente au scãzut în ultima perioadã, însã Avram se declarã mulþumit de faptul cã unitatea medicalã din Petroºani a reuºit sã îºi achite restanþele. „ªi Spitalul din Petroºani ne-a plãtit, mai au doar factura curentã, dar cred cã în luna martie am încheiat o lunã bunã din punctul de vedere al încasãrilor”, a mai spus Avram. În continuare cele mai mari probleme în ceea ce priveºte achitarea facturilor se înregistreazã în rândul populaþiei.

B

C

Mai multe biserici din judeþul Hunedoara au obþinut sume nerambursabile pentru reparaþii ºi diferite

Ca în toate localitãþile, în judeþul Hunedoara sunt sute de biserici. Deºi mulþi spun cã lumea nu prea mai calcã pragul lãcaºurilor de cult în

ani pentru reparaþii ºi diverse amenajãri

amenajãri. Cele mai multe lucrãri au fost de reparaþii la acoperiº sau la zidurile bisericilor. Unele lãcaºe de cult au primit ºi sume pentru reparaþiile necesare la casele parohiale. Din aceastã categorie fac parte parohiile de la Zdrapþi, Dobra, Subcetate, Parohia Românã Unitã cu Roma Greco Catolicã Hunedoara ºi Biserica Unitarianã Petroºani.

P

icturi ºi lumânãrar

Parohia Ortodoxã Românã Deva IV „ Naºterea Maicii Domnului” a primit de la Consiliul Judeþean 10 mii de lei pentru lucrãri de picturã, lumânãrar, realizarea pardoselilor la bisericã ºi amenajarea sistemului de canalizare.

Parohia Ortodoxã Românã Deva VI – Adormirea Maicii Domnului a primit 500 de mii de lei pentru lucrãri de construcþii ºi realizarea de picturi interioare.

onstrucþii de biserici

ultima vreme, peste tot se ridicã câte o bisericã.

Pentru construcþia unei biserici, în cursul anului 2013, Consiliul Judeþean Hunedoara a alocat suma de 2500 de lei. Este vorba de susþinerea contrucþiei bisericii Parohia Ortodoxã Românã Sfântul Spiridon –Hunedoara VII. Încã 40 de mii de lei a primit ºi Parohia ortodoxã IV pentru construirea unei biserici ºi 5000 de lei a primit Biserica Ortodoxã Ponor.

Nici catedrala de la Petroºani nu a fost uitatã. Pentru construirea catedralei Sfântul Prooroc Ilie din Petroºani, Consiliul Judeþean Hunedoara a alocat anul trecut suma de 10 mii de lei.

Aceste ONG-uri au depus dosare cu solicitari la CJ Hunedoara in care au prezentat diverse initiative in domeniul cultural, social, de mediu, sportive sau de educatie, iar pentru ele au cerut finantare.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Aprilie 2014

Actualitate 13

Cu un dosar fabricat, Berbeceanu cere sã-i fie redate drepturile la aceastã infracþiune, în legãturã cu instrumentarea dosarului Berbeceanu, în care acesta ar fi fost reþinut fãrã probe.

Dosarul poliþistului ar fi

D

NA a arãtat cã dosarul fostului ºef al BBCO Alba ar fi fost fabricat, iar arestarea sa preventivã ilegalã. În aceste condiþii nici interdicþiilor impuse poliþistului n-ar trebui sã mai fie valide. Astfel, Traian Berbeceanu a solicitat revocarea mãsurilor preventive luate împotriva sa.

Maximilian GÂNJU

Fostul ºef al BCCO Alba, comisarul ºef Traian Berbeceanu a depus la Tribunalul Hunedoara o solicitare de revocare a mãsurilor preventive luate împotriva sa, aceasta urmând sã se judece în 7 aprilie. În noiembrie 2013, dupã o lunã de arest preventiv, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a decis cã Traian Berbeceanu poate fi cercetat în libertate în dosarul în care este acuzat cã ar fi sprijinit o grupare suspectatã de evaziune fiscalã, dispunând ca mãsurã preventivã interdicþia de a pãrãsi þara. Fostul ºef al Brigãzii de Combatere a Criminalitãþii Organizate (BCCO) Alba Traian Berbeceanu a stat în arest din 24 octombrie pânã în 26 noiembrie 2013, fiind acuzat de procurorii DIICOT cã a sprijinit o grupare suspectatã de evazi-

une fiscalã cu produse petroliere, cu un prejudiciu de peste 3,5 milioane de lei. În acelaºi dosar sunt cercetaþi soþii Titus ºi Ramona Biriescu, consideraþi liderii grupãrii infracþionale specializate în comerþ ilegal cu petrol, arestaþi de asemenea în 24 octombrie 2013.

R

ãsturnare de situaþie

DNA Structura Centralã, în 19 martie, arãta cã dosarul lui Berbeceanu ar fi unul fabricat ºi a început o anchetã penalã împotriva ºefului DIICOT Alba, Ioan Mureºan. Totodatã, Alin Muntean, ofiþer de poliþie judiciarã în cadrul BCCO Alba, ºi Nicolaie Cean, fost procuror DIICOT, în prezent procuror la Parchetul de pe lângã Tribunalul Alba, sunt urmãriþi penal în acest dosar pentru abuz în serviciu, respectiv complicitate

La Ski Resort Transalpina, week-end Winter Drop in Summer!

S

ki Resort Transalpina, singurul domeniu schiabil din Romania, care in acest sezon a avut zapada cat n-au avut toate celelalte statiuni montane la un loc, va invita acest weekend la Winter Drop in Summer!

Evenimentul Winter Drop in Summer, organizat in colaborare echipa Rider Ready si Astronaut Kru, incepe vineri, 4 aprilie si va dura pana duminica 6 aprilie. In aceasta perioada vor avea loc: un concurs de schi si snowboarding, o petrecere de seara, doua spectacole de magie si stand up comedy si, cel mai important, trei sesiuni de demonstratii si explicatii pentru schiori si snowboarderi. În Vidra – Judetul Valcea, la Ski Resort Transalpina, stratul de

„Pasãrea pãmântului”, exponatul lunii aprilie al Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva

M

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva propune vizitatorilor, pentu luna aprilie o nouã piesã în categoria „Exponatul lunii”, piesã ce va putea fi admiratã în spaþiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.

Exponatul lunii aprilie aduce în atenþia publicului piesa „Pasãrea pãmântului”, o sculpturã în rondebosse, de dimensiuni relativ reduse (25 x 32 x 10 cm), realizatã în marmurã albã de cãtre sculptorul devean Ioan ªeu, în anul 1993, ºi care la ora actualã se aflã în patrimoniul MCDR Deva.

Pictorul Ioan ªeu, nãscut la 11 septembrie 1940, în satul Nicula, judeþul Cluj,

este un artist profesionist, membru al Uniunii Artiºtilor Plastici din Romania începând cu anul 1980.

Lucrãrile artistului, autor a numeroase expoziþii personale ºi participant la expoz-

fost fabricat dupã ce acesta ar fi refuzat solicitarea lui Ioan Mureºan de a-l numi ºef de serviciu pe ofiþerul Alin Muntean, reieºea din ordonanþa DNA privind urmãrirea penalã a ºefului DIICOT Alba, a lui Muntean ºi a unui procuror de la Parchetul Tribunalului Alba.

iþii colective din þarã ºi strãinãtate, se regãsesc astãzi în colecþii particulare ºi în muzee din þarã ºi strãinãtate (Italia, Franþa, Germania, SUA, Siria, Olanda, Ungaria etc.)

omãt este de jumãtate de metru, vremea este impecabilã, iar pârtiile perfecte din golul alpin situat intre cotele 1830 m – 2000 m, îi fac pe cei care

vor alege aceasta destinatie sa se bucure de un weekend petrecut ca în toiul iernii. Se schiaza in conditii bune chiar si pe partiile de sub

Telegondola!

Bronzul si buna dispozitie vor completa acest sfarsit de saptamana inedit!

14 Program & Horoscop

10:30 Dosar România (r) 11:30 Garantat 100% (r) 12:20 Opinii fiscale 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Europa mea 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România 21:00 Dosar România 22:00 Mai buni, pentru o viaþã mai bunã

10:30 11:30 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 15:00 16:00 16:30 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30 22:30

Cireaºa de pe tort (r) Ce gândesc femeile (r) Teleshopping Historia.ro (r) Teleshopping T3ch in 3 (r) Râzi ºi câºtigi (r) Click! (r) Trãsniþii (r) Ce gândesc femeile Cireaºa de pe tort ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Cronica cârcotaºilor Click!

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Aprilie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Întâmplãri hazlii 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Serviciul Român de Comedie: Happy Show

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Dispozitivul groazei (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:30 Tânãr ºi neliniºtit 14:30 Secretul lui Bachus 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:45 Din Paris, cu dragoste 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Sunteþi foarte bine dispus ºi comunicativ. Este momentul sã vã puneþi planurile în practicã, mai ales cã beneficiaþi de sprijinul financiar al unei rudenii. Nu neglijaþi problemele familiei!

10:45 11:00 12:00 13:00 13:30 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 21:30 22:30

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Teleshopping Grupul Vouã (r) Teleshopping Vouã (r) Mica mireasã (r) Copii contra pãrinþi (r) Visul Regelui (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Al 13-lea rãzboinic Noaptea e a noastrã

Teleshopping Cununa de lacrimi (r) Santa Diabla (r) Teleshopping O nouã viaþã (r) Intrigi ºi seducþie Abisul pasiunii Poveºtiri adevãrate (r) Chemarea inimii Cununa de lacrimi Santa Diabla O nouã viaþã Regina Poveºtiri de noapte

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Deschide Camera Comorilor 21:15 Fetele lu’ dom’ Profesor 22:15 WOWbiz

10:15 Rezumat UEFA Champions League 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Barcelona Atletico Madrid 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Barcelona Atletico Madrid 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat UEFA Champions League 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 EuroBasket 17:00 Baschet Masculin: Gaz Metan Mediaº - U Mobitelco Cluj 18:45 Sãptãmâna de handbal 19:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Sunteþi preocupat de probleme personale ºi aveþi tendinþa sã neglijaþi relaþiile sentimentale.

Ar fi bine sã amânaþi afacerile.

Astãzi vã recomandãm sã vã dedicaþi activitãþilor casnice.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Sunteþi hotãrât sã faceþi schimbãri în relaþiile sentimentale. S-ar putea sã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã de care vã îndrãgostiþi la prima vedere. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu o persoanã mai în vârstã!

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15 22:15

21

23 iulie *** 22 august Dacã v-aþi propus sã faceþi o schimbare în casã, acum este momentul sã treceþi la acþiune.

Puteþi sã zugrãviþi, sã faceþi reparaþii sau sã instalaþi un aparat pentru aer condiþionat.

În prima parte a zilei, vã ocupaþi de problemele cãminului. Familia este de acord cu ideile dumneavoastrã ºi vã acordã tot sprijinul.

Puteþi sã încheiaþi contracte ºi sã semnaþi documente. Nu vã pripiþi în luarea deciziilor!

23 august *** 22 septembrie Aveþi mari ºanse de reuºitã în afaceri ºi în activitãþile legate de cãmin. Aveþi, însã, grijã sã terminaþi mai întâi ce aþi început!

Dupã-amiazã primiþi vizita unei rude mai în vârstã, care vã solicitã ajutorul într-o problemã financiarã.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Astãzi nu este indicat sã semnaþi documente oficiale sau sã vã ocupaþi de afaceri. Parcurgeþi o perioadã favorabilã relaþiilor sentimentale. De asemenea, puteþi sã concretizaþi proiecte legate de cãmin.

În cursul dimineþii vã întâlniþi cu o veche cunoºtinþã, care vã invitã la o întrunire. Aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã sentimentalã mai veche, pe care aþi tot ignorat-o. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu o femeie!

23 noiembrie *** 20 decembrie Astãzi este recomandabil sã nu vã implicaþi în activitãþi importante. Relaxaþi-vã ºi odihniþi-vã mai mult. Prietenii sunt încântaþi de propunerea dumneavoastrã de a merge într-o excursie.

21 ianuarie *** 20 februarie

În cursul dimineþii aveþi multe probleme de rezolvat, dar sunteþi în formã ºi puteþi sã duceþi totul la bun sfârºit. Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor sentimentale ºi familiei.

21 decembrie *** 20 ianuarie O zi bunã pentru întâlniri sentimentale, dar ºi pentru afaceri.

Aveþi ºanse de reuºitã pe toate planurile. Relaþiile cu partenerul de viaþã sunt foarte bune. Evitaþi speculaþiile de orice fel!

21 februarie *** 20 martie Orice ati face, nu veþi reuºi sã vã respectaþi programul. în cursul dimineþii, aveþi mult de alergat în interes personal ºi pentru partenerul de viaþã. Aveþi posibilitatea sã rezolvaþi probleme financiare.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Aprilie 2014

Mai nou în România, pe la ANOFM mai ales,

primim la reda cþie

Modul de rezolvare a unui memoriu este bãgarea pumnului în gura celui care l-a întocmit? n data de 16.02.2014 am adresat Cancelariei Primului Ministru un Memoriu în care am prezentat unele fapte, ce ar putea friza ilegalitatea ºi imoralitatea, petrecute în cadrul AJOFM Hunedoara, sub conducerea d-lui Iorgovan Velichi, funcþionar public în cadrul ANOFM.

Î

Cele arãtate în Memoriu se aflã ºi în conþinutul unui articol cu titlul „Vasile Constantin Iorgovan Velichi, faraonul din fruntea AJOFM Hunedoara”, publicat în revista „Justiþiarul Naþional”, articol completat de un altul cu titltul „Scrisoare deschisã ca ºi rãspuns la „replica”domnului Iorgovan Velichi, directotul AJOFM Hunedoara”(II), articole ce pot fi lecturate pe Internet Nemulþumirea mea constã în faptul cã „rãspunsul” nu l-am primit de la instituþia cãreia am adresat Memoriul, pentru analizare ºi luarea mãsurilor legale ce se impun, ci l-am primit de la ANOFM, instituþie unde sunt salariaþi exact cei la care fãceam referire în Memoriu ºi care, în urma autoanalizãrii faptelor, mi-au trimis un aºa-zis rãspuns, înregistrat cu nr.4060/19.03.2014 însoþit de o „Notã de relaþii privind aspecte sesizate în petiþia nr.600/21.01.2014”; practic un fel de declaraþie în care funcþionarul public al ANOFM, Bercea Valentin, încearcã sã rãspundã la cu totul altceva decât la aspectele prezentate într-un articol scris în presã, în al cãrui conþinut se arãta clar despre „ocupaþiile unor funcþionari publici” ai AJOFM-Hunedoara. Mai mult, acesta cautã sã mã ameninþe cu justiþia. „Atât poate, atâta ºtie, atât îl duce capul…”, cum zice românul, numai cã nam sã las lucrurile aºa. Drept dovadã vã scriu toatã ºarada mai jos, sã vã convingeþi cu toþii de aceºti aºa-ziºi „domni de treabã”care conduc instituþii ale statului sau au funcþii importante.

Demonstraþia albului cã e negru, argument fiind... zãpada La început, în „Rãspuns”, se scrie cã dl.Iorgovan Velichi îndeplineºte funcþia de director executiv al AJOFM Hunedoara din anul 2005, în urma promovãrii „concursului de numire în funcþie”(???), neamintind faptul cã numirea în funcþie s-a fãcut mai mult pe baza criteriilor politice (precum am relatat ºi în memoriu), adevãr greu a fi recunoscut de cãtre cei care s-au autoanalizat.

Tot în rãspunsul pe care l-am primit de la ANOFM se precizeazã faptul cã în 2011 s-a mai þinut un alt concurs pentru ocu-

parea aceleiaºi funcþi, deºi funcþia nu devenise vacantatã, concurs care s-a finalizat prin numirea în funcþia de director executiv a aceluiaºi Iorgovan Velichi, ºi, atenþie(!!!), „prin Ordinul Preºedintelui ANOFM din 22.07.2011”. Pãi cine credeþi cã era preºedintele ANOFM la aceea vreme, nu cumva cineva care în prezent îºi ispãºeºte pedeapsa în puºcãrie pentru deturnare de fonduri alocate programului POSDRU? Cu alte cuvinte, se confirmã cele arãtate de mine privind strategia „înþeleaptã”a d-lui Iorgovan V. de a se poziþiona lângã persoane influente, pentru a fi menþinut în funcþia pe care o deþine de peste nouã ani.

Referitor la angajãriile fãcute la AJOFM Hunedoara de cãtre dl.Iorgovan Velichi, cei de la ANOFM amestecã lucrurile ºi le prezintã trunchiat, fãrã a se referi, punctual, la cele sesizate de mine în Memoriu, unde am arãtat cã la AJOFM Hunedoara ar putea fi vorba ºi de nepotism, apelând în acest sens la întrebãri cum ar fi: în ce relaþie se aflã dna Cristina Tomeºtean cu ºefa Biroului Resurse Umane, Liliana Tomeºtean?; ce criterii au stat la baza angajãrilor unor persoane, fãcute de cãtre directorul AJOFM Hunedoara, cum ar fi de exemplu d-na Cristina Tomeºtean, dna Teodora Vladu (soþia fostului preºedinte PD-L Hunedoara ºi a fostului director general al Termoceîntralei de la Mintia)?.

Cât despre „concursul” dispus în vederea reorganizarii prin restructurare de personal, nu aº fi convins de „transparenþã” din moment ce comisia de examinare a fost compusã numai din membrii agenþiei unde avea loc restructurarea, iar preºedintele comisiei a fost chiar d-na Tomeºtean Liliana, despre care nu ºtim dacã s-ar afla, sau nu, în ceva grad de rudenie cu Cristina Tomeºtean, din moment ce au numele la fel e normal sã bãnuim cã ar fi rude apropiate.

Printre cei care au promovat concursul se numãrã ºi Cristina Tomeºtean, Teodora Vladu ºi binenþeles cel care a venit prin transfer, de la ANOFM Bucureºti, Bercea Valentin, persoane despre care era vorba în Memoriu..

Referitor la angajarea lui Bercea Valentin la AJOFM Hunedoara prin transfer, ascultând gura lumii, angajarea ar avea la bazã o recomandare din partea directorului de Resurse Umane din cadrul ANOFM, Marian Oprea. În cazul în care dl.Marian Oprea era director de Resurse Umane la ANOFM, la timpul transferului, se pare cã gura lumii adevãr grãieºte… În privinþa implicãrii d-nei Iorgovan Luiza în proiectul POSDRU, derulat de Asociaþia „Thumende”Valea Jiului în parteneriat cu AJOFM Hunedoara, am precizat clar în

Memoriu, cã activitatea în cadrul proiectului a d-nei Iorgovan a fost începutã în perioada când era salariatã la A.P.M Hunedoara fapt ce rezultã ºi din Declaraþia de avere a soþului, Iorgovan Velichi, completatã în 14.03.201. ANOFM mai face precizãri precum cã AJOFM Hunedoara, prin reprezentanþii sãi, „nu au fost implicatã în selecþia personalului angajat de asociaþie”. Pãi atunci ce cãuta dl.Iorgovan Velichi lângã soþia sa, Luiza Iorgovan, la masa prezidiului, cu ocazia festivitãþii de deschidere a proiectului, de unde nu lipsea nici Bercea Valentin?

Iar dacã dumnealui se afla într-o acþiune de control din partea AJOFM Hunedoara, nu ºtim pe cine controla…Pozele postate pe sit-ul Asociaþiei „Thumende” spun însã mai mult decât o mie de cuvinte!

Dupã cum se vede, cei de la ANOFM se „auto-analizeazã” prin a ne prosti în faþã, încercând sã demonstreze cã albul este negru aducând, tot ei, argument… zãpada!

Nota lui Bercea Valeantin În ceea ce priveºte „Nota de relaþii privind aspectele sesizate în petiþia nr.600/21.01.2014”, scrisã de cãtre funcþionarul public al ANOFM, Bercea V., precizez urmãtoarele: dl.Bercea V. încearcã sã demonstreze, prin fel ºi fel de poveºti ce pot fi crezute numai de cei cu grad mare de infantilism, cã este posibil obþinerea de venituri salariale lunare de la cinci locuri de muncã din localitãþi aflate la sute de km între ele, respectiv: Deva, Petroºani, Arad (chiar dacã domiciliul sãu este în municipiul Vulcan!).

Tot Bercea V. ne spune cã „nu a desfãºurat activitate de salariat în niciun proiect în care AJOFM Hunedoara a avut calitatea de beneficiar sau partener”.

Pãi nimeni nu a spus acest lucru, ci s-a spus faptul cã Bercea V. a realizat venituri salariale de la Asociaþia „Calificare, Specializare, Perfecþionare” din Petroºani, firmã care deruleazã proiecte prin programul POSDRU în parteneriat cu AJOFM Hunedoara, unde dumnealui are calitatea de funcþionar public!

De asemenea dl.Bercea V. face o precizarea foarte importantã privind activitate sa, la acele firme, precum cã munca o desfãºoarã în afara programului de serviciu, mai exact în zilele de sâmbãtã ºi duminicã. Mãi, sã fie, oare noi chiar îl credem? Privind veniturile sale salariale obþinute de la aceste firme, venituri de peste cinci ori mai mari decât venitul obþinut de la AJOFM Hunedoara, se pare cã ceva nu ar fi în regulã, tocmai ºi prin faptul cã precizeazã numãrul kilometrilor cât ºi timpul consumat pentru parcurgerea distanþelor dintre localitãþile sus amintite, ca

ºi cum ne-ar fi destãinuit vreo descoperire. În articolul cu pricina era vorba cu totul despre altceva, dar Bercea V. gãseºte sã povesteascã despre controlul efectuat, împreunã cu Albescu Adrian, asupra societãþii mele, în 15-16 noiembrie 2005, ocolind sã aminteascã despre încheierea unui act, întrun loc încã nelãmurit, denumit „proces-verbal”, pricinã în instanþã a unui litigiu care a durat cinci ani, finalizat cu câºtigul de cauzã al subsemnatului.

Dacã cineva, în mod cinstit, din cadrul ANOFM ar fi dorit (nici acum nu e târziu!) sã afle adevãrul despre acel act fals intitulat „Proces-verbal încheiat astãzi 16 noiembrie 2005” nu ar fi greu s-o facã. Dacã Bercea Valentin ar renunþa sã debiteze din nou minciuni de care ºi Pinocchio din poveste ar deveni invidios, ºi ar rãspunde punctual la câteva întrebãri, s-ar afla imediat adevãrul. ªi vã spun imediat ºi întrebãrile, la care poate domnul Bercea va rãspunde imediat, cã tot îi place sã ameninþe lumea.

Cam astea ar fi întrebãrile (apropo, foarte bune ºi pentru detectorul de minciuni):1. Când a fost redactat actul ºi în ce loc?; 2.

Când mi s-a adus la cunostinþã ºi în ce mod?; 3. De ce actul s-a înregistrat dupã douã sãptãmîni, respectiv în data de 29.XI.2005, la Ajofm Hunedoara acolo unde îºi avea locurile de muncã cei care au susþinut cã au încheiat actul la 16.XI.2005?.

Rãspunsurile la întrebãri nu sunt greu de aflat dacã se lectureazã ºi, online, pamfletul „Odiseea” unui ProcesVerbal, în conþinutul cãruia gãsim ºi pe cei care prezintã lipsã la cântar în materia de moralitate. Tot online se mai poate citi ºi articolul intitulat „Albaneagra jucatã de cãtre ºefa ALOFM Petroºani” unde se poate observa cã ºefa Agenþiei locale din Petrosani, Babþan Iudith, nu poate lipsi din cârdãºia descrisã în „Odiseea”unui Proces-Verbal.

Ameninþare sub antetul instituþiei statului!

Cea mai interesantã menþiune scrisã de Bercea Valentin este la punctul unde îmi aduce învinuiri pentru faptul cã am fãcut public declaraþia sa de avere (de tot râsul nu alta când se ºtie cã ea este publicã pe internet!), fapt pentru care, aºa cum aratã, i-am adus „atingere integritãþii fizice”(v-am bãtut cumva la colþ de stradã???) ºi „siguranþei personale”(de a pierde postul sau ce?), solicitând în acest sens protecþia legii, fapt pentru care va

începe demersurile de a mã acþiona în judecatã.

Consider cã atenþionareaameninþãtoare de inducere a stãrii de fricã prin intimidare fãcutã de cãtre funcþionarul public Bercea V., sub antetul unei instituþii a Statului Român, la adresa mea, este dovada perfidiei, a încercãrii de a ascunde adevãrul, aºa cum a procedat în urmã cu patru ani ºi colegul sãu Albescu Adrian (în prezent decedat), când a formulat o „Plângere de denunþare calomnioasã”, având pretenþie sã-i plãtesc suma de 50.000 lei daune morale, dar, din pãcate, soluþia pentru Albescu Adrian a fost NUP. Concluzia este tristã…

Asta se întãmplã într-un sistem în care atunci când doreºti sã scoþi la ivealã unele anomalii, prin a te adresa unor instituþii ale Statului Român cu petiþii, acestea ajung sã fie analizate („autoanalizate”) de cei pe care îi reclami, procedeu aplicat ºi în cunoscutul caz al comisarului Berbeceanu Traian, care a fost analizat ºi cercetat exact de cãtre cei pe care i-a denunþat în timp, devenind astfel victima acestora.

Nimic de spus mai mult în situaþia când sistemul funcþionazã „perfect”, pentru reducerea la tãcere prin inducerea stãrii de fricã ºi intimidare, mai ceva decât în timpul comunismului, mergându-se pe principiul neortodox „bãgatul pumnului în gurã” faþã de cei care doresc sã se afle adevãrul.

Petre LUNGOCI

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Aprilie 2014

Strada Alpina din Parâng

V

om avea o stradã ºi în staþiunea turisticã Parâng. Va fi astfel mai uºor sã identificãm fiecare cabanã, iar în caz de necesitate, turiºtii vor gãsi mai simplu o locaþie în munte. Ideea a fost a liberalilor din Consiliul local de la Petroºani, iar consilierii de aici au votat proiectul.

Diana MITRACHE Nu le va mai fi greu turiºtilor sã se orienteze în munte. Fiecare om care ajunge în staþiunea de munte

Parâng va ºti exact unde se aflã, pentru cã acum acolo a luat fiinþã prima stradã din istoria staþiunii, iar fiecare cabanã va primi un numãr. „Aceastã iniþiativã,

aflatã pe ordinea de zi a ºedinþei extraordinare a Consiliului Local, a vizat acordarea unei denumiri drumului care strãbate staþiunea Parâng, dublatã de acordarea unor numele construcþiilor care se gãsesc acolo. Asta pentru cã este evidentã necesitatea ca o parte din problemele care apar, fie cã este vorba de turiºti, ori de cei care locuiesc acolo, sã fie rezolvate într-un timp cât mai scurt. Dacã este vorba despre un

La începutul verii, cetatea de la Deva va putea fi vizitatã în voie

C

etatea de la Deva îºi schimbã imaginea câte puþin în fiecare zi. În prezent, mai bine de 50 % din lucrãrile de reabilitare sunt executate, astfel cã anul acesta, autoritãtile promit ca monumentul va fi reintrodus în circuitul turistic.

Adriana PAVEL Lucrarile de reabilitare a zonei urbane din Dealul Cetatii Deva sunt in plina desfasurare, iar ceea ce s-a facut pana acum este deja vizibil în orasul de referintã al judeþului Hunedoara. Unul dintre zidurile imprejmuitoare ale cetatii a fost inaltat si mai multe fatade ale fortaretei au fost reabilitate.

“Este vorba despre un proiect european ce presupune

finanþarea din bani nerambursabili, respectiv 98 % din valoarea lucrarilor ºi 2 % contributia primãriei. Acesta cuprinde reabilitarea incintelor 2 si 3, pentru cã incinta 1, adicã cetatea propriu-zisã, trebuie sã se repare cu fonduri de la bugetul local”, au declarat reprezentanþii primãriei Deva.

De altfel, se doreºte ca proiectul sã fie finalizat cât mai curând.„ În prezent, în incintele 2 ºi 3, peste 50% din lucrãri

sunt finalizate ºi sunt în grafic. Suntem mulþumiþi de ritmul în care avanseazã ºi sperãm sã putem merge în continuare la fel. Acum totul depinde de vreme.

Dacã va þine cu noi, undeva la începutul verii, proiectul poate fi gata ”, au mai afirmat responsabilii din cadrul municipalitãþii.

Proiectul de Reabilitare a zonei urbane Dealul Cetãþii Deva are o valoare de aproximativ 38 de milioane de lei, dintre care 22 de milioane constituie finantare neramburabila de la Uniunea Europeana.

Acesta vizeazã restaurarea celor douã incinte de la baza cetãþii.

apel la 112, cei din munte sã poatã sã spunã foarte uºor locul unde se aflã, scurtând astfel timpul de intervenþie De asemenea, o parte dintre locuitorii Petroºaniului, au vrut chiar sã-ºi mute domiciliul în Parâng. Astfel cã, pentru a putea avea cãrþi de identitate, era nevoie de o adresã”, a spus Dorina Niþã, viceprimar Petroºani Strada se va numi

Alpina ºi în scurt timp fiecare cabanã sau construcþie din zona turisticã va primi un numãr. Toþi consilierii

de la Petroºani au fost de acord cu aceastã iniþiativã ºi au aprobat proiectul pentru aceastã zonã turisticã.

În curând, vom circula pe Drumul Poºtalioanelor

L

ucrãrile la drumul poºtalioanelor, Dealul Babii – Meriºor, se vor relua imediat ce vremea va permite. Refacerea acestei cãi de legãturã dintre Þara Româneascã ºi Transilvania înseamnã ºi dezvoltarea agroturismului în Valea Jiului.

Adriana PAVEL Proiectul de reconstrucþie a drumului Dealul Babii din Vulcan ºi Pasul Meriºor din comuna Bãniþa, aparþine Consiliului Judeþean Hunedoara ºi este în lucru de ceva vreme. Pânã acum s-a lucrat la consolidare, iar pe alocuri la lãrgire. În curând, planul de construcþie se va relua, iar conform conducerii judeþului, proiectul se va ºi finaliza anul acesta. Odatã cu darea în folosinþã a acestui

drum, în afarã de scurtarea rutei Valea Jiului - Deva cu 30 de kilometrii, datoritã zonei mirifice, a peisajelor ºi a aºezãrii geografice, aici se va putea dezvolta agroturismul. Primãria Vulcan a executat anul trecut o porþiune din drumul de la Dealul Babii, care este în intravilanul localitãþii. Licitaþia pentru întregul tronson a fost câºtigatã de o firmã din Deva, care a ºi fost deja în teren pentru a vedea cum stau lucrurile.

DJ 666 se afla pe traseul unuia dintre dintre cele mai vechi drumuri de pe teritoriul Romaniei. In antichitate era una dintre principalele cai de legatura dintre sudul tarii si zona intracarpatica. Se presupune ca pe aici au trecut pana si o parte dintre legiunile lui Traian, in drumul lor spre Sarmizegetusa Regia. Istoricii sunt insa absolut siguri ca, in Evul Mediu, drumul constituia o importanta cale de acces din Tara Romaneasca spre Transilvania si invers.

El a fost folosit intens pana la finele secolului al XlX-lea, cand a aparut calea ferata dinspre Simeria pana la Petrosani si abandonat dupa construirea soselei de pe Defileul Jiului.