Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 553

Cronica Vãii Jiului Luni, 17 Februarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

ªi-a ucis iubita din cauza geloziei

Marele Gatsby, tema nunþilor în 2014 >>> PAGINA A 4-A

Aºteaptã investitori serioºi >>> PAGINA A 4-A

Sãracul primar bogat! >>> PAGINA A 5-A

Cursuri fãcute doar de INSEMEX >>> PAGINA A 6-A

Alegeri, cu surprize (pentru neºtiutori), la Organizaþia Pensionarilor PSD Petroºani >>> PAGINA A 7-A

Locul lui Iacob Ridzi ar putea fi luat de Butulescu >>> PAGINA A 7-A

Straja, tot fãrã fonduri >>> PAGINILE 8-9

Lista nominalizãrilor finale pentru Premiile Exclusiv ediþia 2014 >>> PAGINILE 10-11

Incident la mina Lonea

tânãrã de 22 de ani din Lupeni, mamã a doi copii, a fost ucisã de un recidivist eliberat din închisoare în urmã cu aproape o lunã de zile. Avea toatã viaþa înainte ºi doi copii de crescut. Avea vise, planuri ºi speranþe cã ea ºi copiii ei vor avea în cele din urma o viaþa mai bunã. Toate s-au frânt, însã, sub tãiºul unui cuþit de bucãtãrie. Bãrbatul era gelos ºi a terorizat-o pe femeie, iar sâmbãtã dimineaþa i-a luat viaþa. >>> PAGINA A 3-A

>>> PAGINA A 12-A

Peºtera Bolii, ”ambasadorul” Vãii Jiului >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Februarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Februarie 2014

riminalul, posesiv ºi recidivist Marcu Lucian (34 de ani), bãrbatul care ºi-a ucis cu sãlbãticie iubita este din Lupeni ºi a stat închis pentru tâlhãrie, iar în ianuarie a.c., a scãpat de pedeapsã. Ultima condamnare ºi-a ispãºit-o în Italia, de unde a fost expulzat dupã ce a fost eliberat din penitenciar. S-a întors la Lupeni ºi a încercat sã reia relaþia cu iubita lui, cu care avea doi copii, iar aproape o lunã de zile a terorizat-o pe femeie. I-a spus în mai multe rân-

duri cã o omoarã dacã nu se întoarce la el. De teamã, dar ºi pentru cei doi copilaºi, femeia a acceptat sã-i mai dea o ºansã. Criminalul n-a fost însã mulþumit ºi îi reproºa zilnic cã l-a înºelat cât el a stat închis în Torino. De circa trei sãptãmâni viaþa tinerei era un adevãrat calvar ºi pe lângã reproºuri era ºi bãtutã de individ.

rima premeditatã?!

Toatã ziua de vineri, Lucian Marcu, a bãut. Nicoleta ºi copii au fost terorizaþi toatã

Actualitate 3

ªi-a ucis iubita din cauza geloziei

ziua de toanele bãrbatului. Ameninþaþi ºi cu spaima în suflet, ea ºi copii, unul de trei aniºori, iar celãlalt de doar un an ºi ºapte luni, au sperat cã poate vor dormi ºi cã vor fi liniºtiþi. Dar, nu. Bãrbatul a revenit acasã, în apartamentul aflat la parterul unui bloc de pe strada Viitorului ºi a început scandalul. El i-a reproºat ei cã l-a înºelat cât timp a stat

el închis. Lucrurile au degenerat încât puþin dupã ora 1:30, Lucian a luat cuþitul de bucãtãrie ºi orbit de furie ºi gelozie, a lovit-o pe cea cu care avea doi copii, pe aproape tot corpul. Vecinii tinerei au auzit scandal, iar o fostã colegã a ei care stã într-un apartament vecin s-a dus sã vadã ce s-a întâmplat. A bãtut la uºã dar pentru cã nu i-a rãspuns nimeni a mers la geamul garsonierei ºi a vãzut cã este deschis. A intrat în locuinþã ºi a gãsit-o pe tânãrã întinsã pe pat într-o baie de sânge.

roia rãzbunare

Marcu fugise la un amic unde a mãrturisit crima, însã acesta nu l-a crezut. „I-a spus cã ºi-a înjunghiat concubina, dar prietenul sãu s-a gândit cã glumeºte ºi s-au pus pe bãut. Dupã ce a vãzut cã este prea agitat, acesta s-a gândit cã este posibil sã spunã adevãrul ºi a alertat poliþia. Suspectul a fugit ºi de acolo ºi a fost prins la scurt timp”, spun surse din cadrul anchetei. Recidivistul a fost prins în cartier de mai mulþi vecini ai tinerei ºi puþin a lipsit sã nu fie linºat. Dupã ce l-au bãtut bine aceºtia l-au

dat pe mâna poliþiºtilor care l-au dus la audieri. Nicoleta Farcaº, avea doi copii minori, o fetiþã de 3 ani ºi un bãieþel de un an ºi jumãtate. Criminaliºtii au numãrat pe trupul tinerei cel puþin 14 lovituri de cuþit, iar la audieri Marcu ºi-a recunoscut fapta. “Parcã era nebun, tot timpul o bãtea ºi o ameninþa. El o fost ºi în puºcãrie prin Italia ºi îi trimitea ameninþãri de acolo cã dacã va fi cu altul, o s-o omoare”, ne-a declarat un vecin. Criminalul, un om violent, de altfel, era capabil de orice, mai spun cunoscuþii. Posesivitatea lui mergea pânã întracolo încât Nicoleta, iubita lui, nu avea voie nici sã iasã din casã fãrã el sau încuviinþarea lui. Biata fatã ar fi vrut sã scape de el de mult timp, dar oriunde mergea, orice fãcea, trãia cu frica-n sân. Bãrbatul cu care stãtuse în ultimii ani îi strecurase teroarea în suflet. “Ea era o fatã aºa de liniºtitã, de bunã.. Nu putea sã facã nimic din cauza “animalului” care o bãtea ºi pe ea ºi pe copii. Ce viaþã chinuitã a dus. A vrut sã scape de el dar de fiecare datã mergea dupã ea ºi o aducea înapoi cu forþa ºi bãtaia. Era turbat de gelos”, a spus o vecinã.

nchisoarea pe viaþã!

Imediat vestea crimei s-a dus, iar bãrbatul nu a mai putut se ascundã. Cu câteva minute dupã ora 2:00, acolo au venit forþe impresionante de ordine ºi anchetã. Procurorii l-au audiat aproape toatã noaptea, iar pe numele bãrbatului, în prima fazã, a fost emisã ordonanþã de

reþinere pentru 24 de ore. Procurorul de caz, Mirela Kando din cadrul Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani, a confirmat faptul cã individul ºi-a premeditat crima ºi a lovit-o pe femeie cu un cuþit de mai multe ori. „Pe fondul unor accese de gelozie a ameninþat-o în repetate rânduri cã o va omorî cu cuþitul, iar în noaptea de 14/15.02.2014, dupã ce a consumat bãuturi alcoolice, inculpatul a revenit la locuinþa comunã ºi cu un cuþit de bucãtãrie a lovit victima de mai multe ori, producându-i leziuni grave care i-au cauzat decesul. Inculpatul a fugit de la locul faptei ºi a încercat sã se ascundã la un martor”, aratã procurorii. Marcu Lucian riscã o pedeapsã cuprinsã între 25 de ani ºi închisoare pe viaþã pentru omor. Criminalul a lãsat ºi douã bilete de adio în care a spus cã-i pare rãu pentru ceea ce avea sã facã. A plãnuit sã se sinucidã imediat dupã ce-ºi omora iubita, însã a recunoscut cã a fost prea laº ca sã-ºi ia viaþa. Cei doi copilaºi rãmaºi orfani vor fi crescuþi de tatãl criminalului. Chemat la audieri, omul a spus cã nu ºtia ce se petrecea în familia fiului sãu ºi a recunoscut cã fiul sãu a avut mai tot timpul probleme cu legea. Omul a mai spus cã va lua nepoþii în grija sa ºi-i va creºte pentru a nu ajunge într-un centru de plasament. În cursul dimineþii de duminicã, el a fost prezentat judecãtorilor de la Tribunalul Hunedoara cu propunere de arestare preventivã pentru 29 de zile. Maximilian GÂNJU Luiza ANDRONACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Februarie 2014

Marele Gatsby, tema nunþilor în 2014

pulenþã, lux, Great Gatsby style, paiete, strãlucire, neapãrat orhidee… în general multe, foarte multe, extrem de multe flori. Cam aºa ar arãta, în câteva cuvinte, o nuntã creatã în stilul sofisticat al anilor ’20. Monika BACIU

Cuplurile care se cãsãtoresc în acest an sunt invitate la eleganþa anilor ’20 a Marelui Gatby. Aceasta este tendinþa anului 2014 în materie de nunþi. la Petroºani a avut loc în acest weekend cea de-a cincea ediþie a Târgului de Nunþi. ”Încercãm sã ne înscriem ºi noi ca ºi toþi decoratorii în domeniu în trendurile anului 2014, trend care este guvernat de Marele Gatsby, tot ce înseamnã anii 1920 se regãseºte ºi ceea ce înseamnã decoraþiuni ºi nu numai, tort, rochii de mireasã... Practic acesta

este noul trend deºi noi cochetãm de foarte mulþi ani cu accesoriile specifice, adicã mãrgele, cristale, perle, dantelã. ªi anul trecut am avut miri receptivi la ceea ce numean noi vintage ºi sper ca anul acesta

Aºteaptã investitori serioºi

unicipalitatea de la Lupeni îi aºteaptã pe potenþialii investitori, însã sigura problemã este cã mulþi vin, iar dupã o scurtã perioadã de timp pleacã. Ba mai mult, unii dintre aceºtia au avut o serie de pretenþii nefondate.

dau o clãdire pe care tu sã nu-mi dai niciun ban ºi la care sã angajezi 20 de oameni, nu e ceva serios. Noi putem sã le oferim facilitãþi, noi avem apã, curent, gaz aproape peste tot, dar sã-i scutim de taxe nu putem”, a mai spus sursa citatã.

Monika BACIU ”Problema cu investitorii care vin la noi este aceea cã un ultima vreme am dat numai ”x-uri” cu ei. Vin pentru ceva ºi pânã la urmã ne-am trezit cã au fãcut altceva. La ora actualã avem doi investitori care merg foarte bine, la Tersma ºi la Viscoza, TRV pentru volane are în jur de 1000 de oameni iar pentru fabrica de huse pentru maºini sunt undeva la 1300 de oameni ºi care vor sã se mai extindã ºi pe care îi ajutãm cu cea mai mare plãcere”, a declarat viceprimarul municipiului Lupeni, Cornel Lungan. Au fost investitori care au ridicat o serie de pretenþii care nu au fost în favoarea administraþiei locale.

”Nu poþi ºti dacã un om este serios sau nu pânã nu îl vezi. Fiecare vine cu condiþii care nu sunt de fiecare datã bune pentru noi. A venit cineva care vroia sã facã o fabricã de mobilã ºi vroia 10000 de metrii pãtraþi construcþii pe care sã nu-i iau niciun ban. Acest lucru nu este convenabil nici pentru noi, sã

Reprezentanþii administraþiei locale de la Lupeni le oferã investitorilor mai multe facilitãþi. De cele mai multe ori s-au lovit de problema spaþiilor. Investitorii cer spaþii pe orizontalã, însã Valea Jiului fiind o zonã montanã spaþiile sunt disponibile pe verticalã.

sã fie cât mai mulþi. La noi practic nu este ca în oraºele foarte mari unde existã wedding-planner care are ºi preþul. Noi ne ocupãm cap coadã de eveniment, dar banii care se iau se iau strict pe ceea ce facem nu pe idei”, a mai spus sursa citatã”, a declarat Violeta Novac, organizator. La nuntã, mireasa este în centrul atenþiei, aºa cã la Petroºani au venit ºi producãtori de rochii de mireasã. Tendinþele în acest an sunt cele retro. ”Anul acesta se poartã foarte mult dantela, pe diferite pãrþi ale corpului. Se poartã bordura care este la modã, iar ca ºi culori se poartã ivoire, sunt rochii stil sirenã, prinþesã. Mireasa decide culoarea. Am avut mirese care au cerut rochiþe cu dantelã albastrã, neagrã, roºie, dar rochii de altã culoare nu. Avem rochiþe începând de la 500 de lei, la 2000 de lei. Orice clientã îºi

poate gãsi la noi o rochiþã, iar accesoriile sunt cu preþuri cuprinse între 50 ºi 350 de lei”, a declarat Rodica, reprezentanta unui stand de rochii de mireasã. Un alt aspect important în organizarea marelui eveniment este sala unde are loc petrecerea. ”Anul acesta în materie de nunþi se cautã torturile negre cu decoraþiuni albe. Este un tort foarte elegant. Avem o salã de nunþã cu o capacitate de 120 de locuri, pe perioada târgului avem ºi o promoþie de 25% pentru cei care se înscriu acum. Le oferim un pachet allinclusive, nu trebuie sã se streze cu alte servicii ºi alþi furnizori„, a spus Ciprian, reprezentantul unei cofetãrii ºi sãli de nunþi din Petroºani. Pentru o nuntã în stilul Great Gatsby vorbim neapãrat de orhidee ºi de albastru, iar cuvântul cheie este eleganþã. Florile si pietrele pretioase se impletesc in coronite usoare, fixand lejer voalul miresei.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Februarie 2014

e vila din Petroºani a primarului Aninoasei, Nicolae Dunca, nu ºtie prea multã lume, nici chiar noi... ”Vã faceþi cã nu ºtiþi. E mare ºi galbenã ca lãmâia de-þi sare în ochi. E puþin mai jos de crâºma cu alimentarã de pe Maleia. Pe noi nu ne iartã nimeni de datorii, ne debranºeazã imediat de la apã ãia de la Apa Serv, dar pe ãla, cã e primar, nu-l vede nimeni. Mergeþi ºi vedeþi cã are documentele în poartã ºi sub poartã. Dacã nu stã acolo, nu este obligat sã-ºi plãteascã datoriile? Acolo, la vilã, au lucrat oameni, chiar dacã el stã prin Iscroni”- Matei Rad-Mihãileanu, 53 de ani, fost miner la mina Livezeni. Primarul oraºului Aninoasa, Nicolae Dunca, - oraº care nu este doar sãrac dupã închiderea minei, ci ºi singurul din România care este în faliment – nu este un om sãrman. Acesta are oarece avere în Aninoasa, dar ºi o vilã impozantã pe râvnita stradã Maleia, din Petroºani.

iartã nimeni de datorii, ne debranºeazã imediat de la apã, dar pe ãla, cã e primar, nu-l vede nimeni. Mergeþi ºi vedeþi cã are documentele în poartã ºi sub

De vila din Petroºani a primarului Nicolae Dunca nu ºtie prea multã lume, nici chiar noi... ”Vã faceþi cã nu ºtiþi. E mare ºi galbenã ca lãmâia de-þi sare în ochi. E puþin mai jos de crâºma cu alimentarã de pe Maleia. Pe noi nu ne

poartã. Dacã nu stã acolo, nu este obligat sã-ºi plãteascã datoriile? Acolo, la vilã, au lucrat oameni, chiar dacã el stã prin Iscroni” – ne-a luat la rost, în timp ce ne savuram cafeaua la o cafenea din Petroºani Nord, Matei Rad

Sãracul primar bogat!

Mihãileanu, 53 de ani, fost miner la mina Livezeni.

ªi cum domnul Matei reuºise sã dovedeascã faptul cã nu suntem informaþi – nici nu am încercat sã-l convingem cã nu avem nimic în comun cu primarul în cauzã pentru cã nu ne-ar fi crezut -, am plecat, în acea zi de sâmbãtã, 15 februarie, pe strada Maleia... Vecinii vilei cu nr. 23, ne-au lãmurit cã aceea este casa primarului. În poarta vilei ºi aproape sub poartã sub douã-trei pietre mici erau somaþiile ºi notificãrile de la Apa Serv Petroºani. Cea mai veche este o somaþie, din data de 16.01,2014, de la centrul de încasãri care îi pune în vedere lui Nicolae Dunca sã

PNL a împãrþit miere îndrãgostiþilor

hiar dacã este o sãrbãtoare de import, de Valentine`s Day se sãrbãtoreºte cel mai frumos ºi pur sentiment Iubirea. Tineretul Naþional Liberal din judeþul Hunedoara a sãrbãtorit ziua de 14 februarie prin intermediul unei acþiuni comune la nivel de judeþ dedicatã în exclusivitate îndrãgostiþilor de orice vârstã. În Municipiul Petroºani, membrii organizaþiei TNL sub

plãteascã facturile restante în valoare totalã de 1304,14 lei. Cel mai recent document de atenþionare a consumatorului rãu platnic, se numeºte ”Notificaredebranºare”. Aceste notificãri sunt ”eliberate” de noul Compartiment de recuperare creanþe. În respectiva notificare i se aduce la cunoºtinþã primarului Dunca faptul cã are o datorie de 1304,14 lei ºi cã i se dã un termen de achitare – vineri, 14 februarie 2014. În notificare i se dau ºi date de contact, douã numere de telefon, pentru o eventualã mediere, dacã omul nu poate plãti întreaga sumã în data respectivã.

sloganul “ÞINTEªTE IUBIREA!“, alãturi de un Cupidon care mereu a cãutat inimile oamenilor pentru a descoperii iubirea, au localizat cuplurile de îndrãgostiþi în oraº

Este un caz în care se poate verifica vigilenþa ”trupei de ºoc”, cum este numit noul compartiment de recuperare creanþe. Vecinii au spus cã probabil debranºarea n-ar fi o problemã pentru soþii Dunca pentru cã unul dintre ei ar fi afirmat în faþa unei operatoare Apa Serv: ”debraºaþi-mã!” Fiind zi nelucrãtoare la Apa Serv, am încercat sã facem noi un calcul pentru a afla cam câþi metri cubi de apã s-a consumat la vila cu nr. 23 de pe Maleia ºi a reieºit o cantitate considerabilã – peste 300 mc. ªi cum problemele celor care citesc apometrele sunt la case/gospodãrii pentru cã nu poþi intra pe proprietatea cuiva fãrã sã þi se pemitã se pare cã ultima citire a apometrului de la vila cu nr. 23 a fost prin luna mai a anului trecut. ªi când te gândeºti cã oameni bolnavi de cancer, bãtrâni cu venituri mizere, îºi plãtesc, atât cât pot, apa consumatã fãrã urmã de... sfidare. Vom vedea dacã declaratul respect faþã de aceste persoane existã. Ileana FIRÞULESCU

ºi le-a oferit un borcãnel cu miere deoarece “Viaþa este floarea pentru care iubirea este miere.” Victor Hugo

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Februarie 2014

Cursuri fãcute doar de INSEMEX

nstitutul Naþional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã din Petroºani este singura instituþie din þarã care poate organiza cursuri pentru calificarea în meseriile pirotehnician, artificier minã sau artificier suprafaþã. Vineri au intrat în posesia diplomelor alþi 14 artificieri de minã, dupã un curs care a durat câteva sute de ore. De aceastã datã, cursul a fost organizat la solicitarea Societãþii Naþionale de Închideri Mine din Valea Jiului. Mircea NISTOR

„Cursurile pentru pregãtirea artificierilor de subteran sau suprafaþã se desfãºoarã pe baza tradiþiilor instituþiei noastre care se ocupã cu securitatea minierã, materiale explozive ºi personal specializat pentru utilizarea în condiþii de securitate a materialelor explozive. Aceste cursuri sunt autorizate de cãtre Autoritatea Naþionalã de Calificare ºi se deruleazã în baza unui

nou cadru legislativ. În principiu, cursurile sunt unele de lungã duratã care se întind pe durata a 720 de ore dar, în condiþiile în care candidaþii fac dovada unei pregãtiri prealabile de lucru pe lângã persoanele autorizate, durata acestora se poate reduce pe baza unui test. Astfel, durata cursurilor poate ajunge la 360 de ore, dintre care o treime reprezintã partea teoreticã ºi douã treimi, partea practicã. Vineri am

încheiat ultima sesiune de pregãtire care a fost absolvitã de 14 cursanþi veniþi de la unitãþile componente ale SNÎM VJ”, a declarat Emilian Ghicioi, director tehnic în cadrul INSEMEX Petroºani. În cea ce priveºte calificarea de pirotehnician aceasta poate fi utilã în cazul persoanelor care manipuleazã încãrcãturi explozive sau artificii. „Pentru cursurile de pirotehnician acestea, deocamdatã, se

Bulgari, în vizitã la Petroºani

n grup de cercetãtori ºi profesori din capitala bulgarã Sofia, se aflã în aceste zile în vizitã în Valea Jiului. Bulgarii de la Universitatea de Mine „Ivan Dilski” s-au oprit, pentru început, la Universitatea din Petroºani. Scopul vizitei este reprezentat de dorinþa de a întãri relaþiile ºi colaborarea dintre cele douã pãrþi. Mircea NISTOR „Sunt foarte fericit cã am fãcut acest pas legat de schimbul de studenþi ºi cadre didactice între universitãþile noastre. În plus ne dorim ºi o colaborare pe partea de proiecte ºtiinþifice”, a spus Liuben Totev, rectorul instituþiei de învãþãmânt superior din þara vecinã. „Legãtura dintre noi ºi prietenii din Bulgaria este destul de veche, þinând cont de fatpul cã avem legãturi vechi cu universitatea din Sofia. În plus, am semnat un nou acord de colaborare care prevede efectuarea de schimburi de studenþi

ºi cadre didactice ºi vom merge, împreunã, într-un parteneriat strategic cu colegii din Bulgaria. În plus, avem încheiate astfel de parteneriate cu colegi din Europa sau, din alte þãri din Asia. Lucrul acesta este benefic pentru toate pãrþile, în vederea dezvoltãrii industriei miniere. În ceea ce priveºte mineritul, bulgarii stau destul de bine, asta pentru cã au fãcut o privatizare serioasã. Majoritatea instituþiilor care se ocupã de minerit în Bulgaria au fost privatizate. În general, în lume, acolo unde s-a întâmplat acest a fost înregistrat un salt

înainte din punct de vedere al mediului de afaceri. Pe viitor, ºi noi, ºi Europa vom avea nevoie de resurse minerale ºi de specialiºti în minerit. Un standard ridicat de viaþã în zonele miniere implicã ºi o exploatare de duratã a resurselor miniere. Noi, în Valea Jiului, trãim o perioadã, care sunt sigur cã va trece, în care pe minerit s-a pus mai puþin accent dar, care, sunt sigur cã va cunoaºte o revigorare. Spun acest

aflã, la nivel naþional, în faza de elaborare pentru definitivarea standardului ocupaþional în meserie ºi obþinerea calificãrii necesare. Deocamdatã, suntem organizaþi pe vechiul sistem legislativ, cu cursuri pe o duratã de 4 zile. Dupã definitivarea standardului ocupaþional ºi publicarea acestuia în lucru þinând cont de explozia demograficã ºi de nevoia de obþinerea de noi resurse energetice. De cãrbune, ºi de exploatarea acestuia, vom avea nevoie ºi în anii viitori”, a spus conf. univ. dr. ing. Ioel Vereº, decanul Facultãþii de Mine din cadrul Univ. Petroºani. Printre instituþiile vizitate de delagaþia bulgarã s-au mai numãrat sediul Complexului Energetic Hunedoara ºi cel al INSEMEX.

Monitorul Oficial, vom putea organiza cursuri cu o duratã mai mare. Specializarea de pirotehnician le este necesarã celor care au dreptul sã manipuleze materiale explozibile sau artificii de categoria 1, 2, 3 ºi 4, privind jocurile de distracþie”, a mai spus Emilian Ghicioi.

Anul trecut, institutul din Valea Jiului a organizat, în premierã, un curs destinat câtorva zeci de libieni veniþi pentru a se instrui în stingerea incendiilor. Anul acesta ar urma sã soseascã, în Petroºani, ºi alþi cursanþi din aceeaºi þarã.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Februarie 2014

Alegeri, cu surprize (pentru neºtiutori), la Organizaþia Pensionarilor PSD Petroºani

eºi se ºtia cã Zoltan Lacataº va fi ales preºedinte al Organizaþiei Pensionarilor PSD Petroºani, acesta nici nu a participat la ºedinþa de vinerea trecutã. Candidatul la ºefia pensionarilor a fost un om apreciat, Ioan Nicolae Popescu, sau Puiu Popescu, cum îl ºtie Petroºaniul, ºi, fireºte, a devenit preºedintele organizaþiei în urma voturilor celor 43 de reprezentanþi. Ileana FIRÞULESCU

Printre apropiaþii social democraþilor s-a vehiculat cã preºedintele LSMVJ, Zoltan Lacataº, membru PSD, va candida la prima funcþie din cadrul Organizaþiei

Pensionarilor PSD Petroºani. Dar, surprizã! Vineri, când au avut loc alegerile, nici urmã de Zoltan Lacataº... La ºedinþa de alegeri, care a avut loc în sala mare de la sediul partidului, au participat preºedintele

Organizaþiei Pensionarilor PSD filiala judeþului Hunedoara, preºedintele PSD Petroºani, Ioan Rus, consilierii Doru ªipeþan, Costel Postolache, Florin Nicolae ºi Viorel Pascu ºi vicepreºedintele Radu Sorin.

Echipa fanion de rugby a judeþului- ajutatã de CJH

chipa de rugby ªtiinþa Petroºani mai are nevoie de circa 50.000 de lei pentru a-ºi acoperi toate costurile din acest sezon, antrenorul Alexandru Lupu apreciind cã acesta ar fi singurul impediment în eforturile fãcute pentru a ocupa primul loc în Divizia Naþionalã ºi promovarea în eºalonul superior. Maximilian GÂNJU „Echipa este bunã, atmosfera este la fel, toatã lumea trage, nu sunt discuþii. Avem ca obiectiv locurile 1-2, dar avem ºi probleme de ordin economico-

financiar. Adicã, nu sunt acoperite toate sumele de care avem nevoie'', a spus tehnicianul. Jucãtorii de la ªtiinþa Petroºani au început antrenamentele, în program fiind incluse un stagiu de pregãtire centralizatã ºi meciuri de pregãtire.

Suma de bani necesarã ar putea veni de la Consiliul Judeþean Hunedoara, vicepreºedintele instituþiei, Tiberiu Balint, i-a asigurat pe jucãtori cã va sprijini financiar echipa cu suma necesarã. Echipa din Dealul Institutului are în plan revenirea în Divizia Naþionalã, acolo unde a fost un nume mulþi ani de zile.

În urma votului celor 43 de delegaþi prezenþi în salã, echipa de conducere a Organizaþiei Pensionarilor social democraþi de la Petroºani este urmãtoarea: Ioan Nicolae Popescu – preºedinte; Ioan Herman – vicepreºedinte, zona Aeroport-Dacia; Emil Grecu – vicepreºedinte, zona Parângul-Hermes; Dan Andrei, vicepreºedinte, zona Colonie;

Dorel Neamþu, vicepreºedinte, zona Dimitrof – Piaþa Petroºani; Ioan Turbuþan vicepreºedinte, zona Petroºani Nord; Aurelia Leviþchi – secretar.

Fiecare dintre aceºtia ºi-a ales câte doi-trei membri, astfel întregul birou de conducere a Organizaþiei Pensionarilor PSD din Petroºani este format din 21 de persoane.

Locul lui Iacob Ridzi ar putea fi luat de Butulescu

ocul de preºedinte pe care l-a ocupat actualul primar al Petroºaniului, în organizaþia PDL Petroºani ar putea fi luat de Valeriu Butulescu, membru PD-L cu state vechi. Diana MITRACHE Discuþiile au fost

purtate de membrii organizaþiei locale din Capitala Vãii Jiului, care au convenit

asupra acestui nume, însã, decizia finalã, le va aparþine celor din Biroul Politic Judeþean al PD-L. „Decizia finalã va fi luatã la Deva, dupã 1 martie, când vor avea loc alegeri în forul judeþean”, a declarat Claudiu Cornea, vicepreºedinte PD-L Hunedoara. Postul de preºedinte al PDL a rãmas vacant, dupã ce Tiberiu Iacob Ridzi a decis sã îºi dea demisia în data de 6 februarie 2014. Ridzi a demisionat atunci din funcþia preºedinte al Biroului Permanent Local Petroºani ºi de prim vicepreºedinte al Organizaþiei Judeþene PD-L Hunedoara.

8 Actualitate

upã ce au preluat în administrare cetatea dacicã de la Sarmizegetusa Regia, consilierii judeþeni de la Hunedoara au decis sã preia ºi celelalte cetãþeni, cuprinse în patrimoniul UNESCO. Aceºtia au solicitat Ministerului Culturii predarea lor, pentru a le pune în valore. La ultima ºedinþã de Consiliu Judeþean, aleºii au aprobat proiectul ce vizeazã solicitarea privind transmiterea din administrarea Ministerului Culturii în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara a urmãtoarelor monumente istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO: cetatea dacicã de la Costeºti Cetãþuia; cetatea dacicã de la Costeºti Blidaru; cetatea dacicã de la LuncaniPiatra Roºie ºi cetatea dacicã de la Bãniþa. De asemenea, au aprobat solicitarea privind transmiterea din administrarea Ministerului Culturii în adminis-

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Februarie 2014

Consiliul Judeþean Hunedoara vrea sã preia în administrare cetãþile dacice din Munþii Orãºtiei

trarea Consiliului Judeþean Hunedoara a sitului arheologic Grãdiºtea de Muntepunctul “Masivul Feþele Albe”, parte a monumentului istoric Sarmizegetusa-Regia. Dupã preluarea monumentelor, Consiliul Judeþean Hunedoara împreunã cu Ministerul Culturii, va proceda la evaluarea acestora în vederea înregistrãrii valorii în evidenþele contabile. Studiile, cercetãrile, proiectele ºi executarea lucrãrilor de întreþinere, conservare, restaurare, cercetare arheologicã ºi punere în valoare a monumentelor

istorice vor fi efectuate cu respectarea legislaþiei în domeniul protejãrii monumentelor istorice ºi a patrimoniului arheologic.

or sã le punã în valoare

Potrivit Notei de fundamentare a proiectului, complexul fortificat, cunoscut sub numele generic de “Cetãþile dacice din Munþii Orãºtiei”, este situat în sectorul central ºi vestic al unitãþii geografice cu acelaºi nume, concentrate în jurul pârâului Grãdiºtei, ce izvorãºte din masivul Godeanu ºi se varsã în râul Mureº, la Orãºtie. Rãspândite de-a lungul numeroaselor vãi ale masivului, dispuse pe terase naturale sau artificiale, a cãror altitudine variazã între valorile de 500-950 m, aici se gãsesc o serie de habitate, cele mai multe fortificate, cu caracteristici ºi forme de o unitate surprinzãtoare, care dominã drumurile de acces cãtre principala cetate a regatului dac, Sarmizegetusa Regia, de pe culmile Dealului Grãdiºtea (o ramificaþie a masivului Godeanu), aflat la 1200 m altitudine. Seria cetãþilor ºi a turnurilor de apãrare ale Sarmizegetusei Regia, începe cu principala cale de acces cãtre capitala regatului dac, care pornea din Valea Mureºului, urmând cãtre amonte Apa Grãdiºtei,

apãratã în punctul de gâtuire al vãii, de cetãþile de la CosteºtiCetãþuie ºi CosteºtiBlidaru. Accesul dinspre nord-est era apãrat de fortificaþiile de la Cugir, Grãdiºtea de MunteVârful lui Hulpe ºi habitatul de la Feþele Albe. Din acest grup fãcea parte ºi cetatea de la Cãpâlna, situatã pe Valea Sebeºului în judeþul Alba. Un eventual atac din direcþia sud-vest era controlat de fortificaþia de baraj Cioclovina-Ponorici, ca avanpost înaintat cãtre est ºi sud-est al cetãþii Luncani-Piatra Roºie, care controla un important nod de cãi de acces dinspre vest cãtre capitala regatului dac. Venind dinspre sud, munþii puteau fi trecuþi prin pasurile Vâlcan ºi Meriºor, supravegheate de fortificaþia de la Bãniþa. Legãtura între cetãþi era asiguratã de un sistem arborescent de turmuri de pazã, care erau, ele însele, puncte de rezistenþã (inclusiv pe segmentul Costeºti-Cetãþuie Sarmizegetusa Regia). Toate aceste fortificaþii (Costeºti-Cetãþuie, Costeºti-Blidaru, Luncani-Piatra Roºie, Bãniþa, Cãpâlna), amplasate pe o suprafaþã de aproximativ 150 Km2, fac parte din sistemul defensiv conceput de daci pentru apãrarea centrului de putere al teritoriului regatului dac

Sarmizegetusa Regia. Întregul sistem de apãrare va fi distrus în anul 106.p.Chr. ca urmare a rãzboiului daco-roman ºi anexãrii Regatului Daciei la Imperiul Roman. Ca

recunoaºtere internaþionalã, Cetãþile Dacice din Munþii Orãºtiei au fost înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO în anul 1999. “Dintre obiectivele precizate mai sus, monumentul istoric Sarmizegetusa Regia Grãdiºtea de Munte a fost preluat în anul 2013 în administrarea directã a Consiliului Judeþean Hunedoara, ca urmare a Hotãrârii Guvernului nr. 1237/2012 privind înscrierea unui monument istoric, cuprins în Lista patrimoniului mondial UNESCO, în

inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului ºi în administrarea Ministerului Culturii ºi Patrimoniului Naþional, precum ºi transmiterea acestuia din administrarea Ministerului Culturii ºi Patrimoniului Naþional în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara. Pentru administrarea monumentului istoric preluat conform H.G. nr. 1237/2012, Consiliul Judeþean Hunedoara a alocat fondurile necesare, ºi a organizat un compartiment de administrarea în cadrul aparatului de specialitate prin intermediul cãruia au fost derulate activitãþile propriu-zise de administrare ºi întreþinere. Situl arheologic Grãdiºtea de Munte, punctul “Masivul Feþele Albe”– parte a monumentului istoric Sarmizegetusa-Regia, reprezintã o aºezare dacicã sau un fost carti-

er al capitalei dacice, deosebit de complex, cuprinzând deopotrivã foste construcþii civile, fortificaþii militare ºi construcþii religioase (sanctuare), înregistrat ca monument istoric de categoria A în registru monumentelor istorice din Romania, sub codul HD – I – s – A – 03196. În acest perimetru se aflã cele mai înalte ziduri neatinse de pe vremea construirii lor din întreg complexul fortificat al cetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei. Acest obiectiv deosebit de important nu a fost transmis în adminis-

trarea Consiliului Judeþean Hunedoara, odatã cu monumentul Sarmizegetusa-Regia. Precizam faptul cã, consiliul judeþean are intenþia de a accesa fonduri europene pentru lucrãri specifice de conservare ºi restaurare, precum ºi activitãþi de punere în valoare a ansamblului ºi siturilor istorice reprezentând Cetãþile dacice din Munþii Orãºtiei, în ideea integrãrii acestor obiective în circuitul turistic. Aceste lucrãri se pot finanþa prin granturi europene, însã aceste programe prevãd, ca o condiþie de eligibilitate,

din oraº dar ar fi mai bine pentru ei acolo”, a mai precizat sursa citatã. Staþiunea montanã Straja ar fi trebuit, conform proiectului, sã fie unitã prin intalaþii pe cablu de staþiunea montanã Pasul Vâlcan. În condiþiile actuale, nu se ºtie ce va fi.

”Era ºi proiectul Vulcanului, nu pot spune ce vor sã facã cei din Vulcan în urmãtorii ani. problema noastrã cu acel telescaun care cobora încã din vârf este în proiect, dacã vom primi banii le vom face”, a mai spus viceprimarul municipiului Lupeni. Administraþia localã de la Lupeni are de

„solicitantul”, respectiv Consiliul Judeþean Hunedoara, sã deþinã calitatea de proprietar sau administrator al obiectivului de patrimoniu care face obiectul investiþiei”, a explicat preºedintele Consiliului Judeeþan Hunedoara, Mircea Moloþ. Aceste monumente istorice pot fi date în administrare instituþiilor publice, cu avizul Ministerului Culturii. În aceste condiþii, pentru conservarea ºi punerea în valoare a siturilor istorice ºi arheologice reprezentând Cetãþile dacice din Munþii Orãºtiei, precum ºi pentru îndeplinirea condiþiilor de eligibilitate a finanþãriilor externe, CJ Hunedoara a solicitat Guvernului darea în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara a cetãþilor dacice de la Costeºti-Cetãþuia, Costeºti –Blidaru, Luncani-Piatra Roºie ºi Bãniþa, precum ºi aºezarea dacicã “Feþele albe”, aflate pe teritoriul administrativ al Judeþului Hunedoara. Car men COSMAN-PREDA

Straja, tot fãrã fonduri C

a în toate cele trei localitãþi unde au loc proiecte de dezvoltare a domeniilor schiabile ºi în Straja problema este aceeaºi, ºi anume lipsa banilor. De doi ani nu s-au mai primit bani pentru a continua investiþiile din staþiunea montanã. ” Acolo mai este o problemã, trebuia sã mai primim aproape 80 de milioane de lei, nu am primit niciun leu, noroc cã a apãrut Ordonanþa 17 ºi am mai scãpat din datorii pentru cã au avut firmele datorii la stat ºi s-au mai fãcut niºte

compensãri. Suntem la jumãtatea proiectului ca executare. Unele sunt terminate spre deosebire de alte localitãþi. Mai aveam încã de construit încã douã telescaune ºi o salã de sport, un complex sportiv. Prioritatea cea mai mare este aceea de a da drumul ºi la cea de a doua pasarelã pentru ca sã se poatã schia pe cea mai lungã pârtie din þarã de 8,3 kilometri”, a declarat Cornel Lungan, viceprimarul municipiului Lupeni. Municipalitatea a cuprins în proiectul de dezvoltare a staþiunii ºi amenajarea unor spaþii de petrecere a timpului liber în perioada verii, astfel încât potenþialul

staþiunii sã fie valorificat pe tot parcursul anului. ”Vom încerca sã face ºi activitãþi de varã, tocmai de aceea acest complex sportiv ar fi fost aur pentru noi pentru cã am avea vara tabere de pregãtire sportivã.

Acum avem tabere dar doar pentru pregãtirea fizicã, coboarã la sala de sport

primit zeci de milioane de la Ministerul Turismului pentru lucrãrile efectuate, dar nedecontate în staþiunea montanã. Mai mult, municipalitatea a acþionat în instanþã diferite insituþii ale statului pentru a lãmuri problema financiarã. Monika BACIU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Februarie 2014

Consiliul Judeþean Hunedoara vrea sã preia în administrare cetãþile dacice din Munþii Orãºtiei

istorice vor fi efectuate cu respectarea legislaþiei în domeniul protejãrii monumentelor istorice ºi a patrimoniului arheologic.

or sã le punã în valoare

Sarmizegetusa Regia. Întregul sistem de apãrare va fi distrus în anul 106.p.Chr. ca urmare a rãzboiului daco-roman ºi anexãrii Regatului Daciei la Imperiul Roman. Ca

Straja, tot fãrã fonduri C

Acum avem tabere dar doar pentru pregãtirea fizicã, coboarã la sala de sport

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Februarie 2014

Lista nominalizãrilor finale pentru Premiile Exclusiv ediþia 2014 Cel mai bun primar de municipiu: Tiberiu Iacob Ridzi (primarul municipiului Petroºani), Cornel Resmeriþã (primarul municipiului Lupeni), Gheorghe Ile (primarul municipiului Vulcan) Cel mai bun primar de oraº: Nicu Dunca (primarul oraºului Aninoasa), Ilie Pãducel, (primarul oraºului Petrila), Dãnuþ Buhãescu (primarul oraºului Uricani) Cel mai bun viceprimar: Cristian Meriºanu (viceprimarul municipiului Petroºani), Vasilicã Jurca (viceprimarul oraºului Petrila), Dorina Niþã (viceprimarul municipiului Petroºani), Corneliu Braia (viceprimarul oraºului Uricani) Cel mai bun om politic: Dãnuþ Buhãescu (preºedinte PSD Uricani), David Benedekffy (preºedinte UDMR Lupeni), Costel Avram (preºedinte PNL Petrila), Cristian Resmeriþã (primvicepreºedinte PSD judeþ Hunedoara), Haralamabie Vochiþoiu (preºedinte PPDD judeþ Hunedoara), Mariana Popa-Costaº (vicepreºedinte PSD Petroºani), Alexandru Lãutaru (preºedinte PMP judeþ Hunedoara), Tiberiu Iacob Ridzi (preºedinte PDL Petroºani), Ioan Rus (preºedinte PSD Petroºani), Daniel Moraru (preºedinte PRM Uricani), Constantin Lupu (vicepreºedinte PDL Petroºani), Alina Cârstoiu (preºedinte PNL Vulcan) Cel mai bun consilier local: Aurel Uilãcan (Consiliul local Lupeni), Claudiu Cornea (Consiliul local Petroºani), Aurel Enache

(Consiliul local Vulcan), Malvine Socaci (Consiliul local Vulcan), Alina Cârstoiu (Consiliul local Vulcan), Simion Spiridon (Consiliul local Vulcan), Valeriu Butulescu, (Consiliul local Petroºani), Ioan Rus (Consiliul local Petroºani), Doiniþa Bãlãnesc (Consiliul local Petrila) Cel mai bun consilier judeþean: Nicolae Ivãnuºi (PPDD), Adrian Zvâncã (PNL), Adrian David (UNPR), Dorina Pleºcan (PPDD), Marian Coltescu (PSD) Cel mai bun parlamentar: Cristian Resmeriþã (deputat), Monica Iacob Ridzi (deputat), Haralambie Vochiþoiu (senator), Cosmin Nicula (senator) Cel mai bun reprezentant al Vãii Jiului într-o instituþie publicã a statului: Sorin Vasilescu (prefectul judeþului Hunedoara), Ileana Bodea (inspector ºef ITM Petroºani), Atilla Dezsi (inspector Consiliul Concurenþei), Vasile Pop (inspector ºcolar ISJ Hunedoara), Ion Stamin Purcaru (preºedinte CACEH Hunedoara), Szell Lorincz (director Direcþia judeþeanã pentru Sport ºi Tineret)

Cel mai bun funcþionar public: Rodica Peter (secretarul Primãriei municipiului Vulcan), Paula Dragoº (ªef Serviciu Proiecte Europene Primãria municipiului Petroºani), Elisabeta Wersanski (ªef Serviciu Culturã, Relaþii Externe Primãria municipiului Petroºani), Alin Fara (director executiv Primãria municipiului Vulcan), Marian Popescu (director executiv Primãria municipiului Petroºani), Adrian Neagoe (secretarul Primãriei municipiului Petroºani), Gabriel Lungu (city manager Primãria municipiului Lupeni), Viorel Mihãilescu (manager proiecte europene Primãria oraºului Uricani), Luminiþa Leonte (director economic Primãria municipiului Vulcan), Emilia Popa (director economic Primãria municipiului Petroºani) Cel mai bun manager: Costel Avram (director general Apa Serv Valea Jiului), Constantin Lupu (INCD-INSEMEX Petroºani), Nicolae Drãgoi (director general adjunct CE Hunedoara), Daniel Andronache (director general CE Hunedoara), Aurel Anghel (director general Societatea Naþionalã pentru Închideri Miniere Valesa Jiului)

Cel mai bun om de afaceri: Emil Pãrãu, Doru Tamaº, Sorin Avramescu, Stelian Zanet, Dan Tutunaru, Siminel Iordache, Constantin Brânduºe, Adrian Rus, Sorin Apostu, Florin Mocanu, Emil Bercea, Marin Coltescu Cel mai bun manager al unei instituþii de învãþãmânt: Aron Poantã (Universitatea Petroºani), Malvine Socaci (Colegiul “Mihai Viteazu” Vulcan), Vasile Pãtrãºcoiu (Liceul “Retezat” Uricani), Ecaterina Ilyes (ªcoala gimnazialã nr. 4 Vulcan), Lucia Muntean (Grãdiniþa PP1 Petroºani), Zina Galeº (Colegiul “Dimitrie Leonida” Petroºani), Radu Chinþa (Clubul Copiilor ºi Elevilor Petrila) Cel mai bun manager al unei unitãþi medicale: Doru Neamþu (Spitalul Municipal Lupeni), Cristian Baleia (Spitalul Municipal Vulcan), Alin Vasilescu (Spitalul de Urgenþã din Petroºani) Cel mai bun manager al unei instituþii financiar-bancare: Dumitru Rãscolean (CAR Parângul Petroºani), Gheorghe Pavel (CARAPADAR Petroºani), Gheorghe Ana (CAR Unirea Petroºani), Gheorghe Bobar (CAR Petrila), Alexandru Popeangã (CAR Euroinvest Petroºani) Cel mai bun manager al unei instituþii de culturã: Nicoleta Bolcã (Teatrul “I.D. Sîrbu” Petroºani), Mia Albescu (Casa de Culturã Petroºani), Lavinia Hulea (Casa de culturã a Studenþilor), Cristi Ciurea

(Casa de culturã Uricani) Cel mai bun manager al unui ONG de interes public: Daniel Hãlãstãuan (Crucea Roºie Vulcan), Felicia Necºa (Crucea Roºie Petroºani), Constantin Fulga (Asociaþia Cadrelor Militare în Rezervã ºi Retragere Valea Jiului), Imre Suchanek (Petro Aqua Petroºani), Cristian Sergiu Ianza (Fundaþia Ianza Art Inter-Cultural), Ion Hortopan (Liga Pensionarilor Mineri din Valea Jiului), Costel Avram (Asociaþia Rosa Multiflora Petroºani), Cazimir Radvanski (Pro Parâng Petroºani), Ionel Zmãu (Les Amis de la France Petrila), George Resiga (Fundaþia Salvamont Lupeni) Cel mai bun lider de sindicat: Petre Nica (Sindicatul “Muntele”), Ion Calotã (Sindicatul liber EPCVJ Vulcan), Dorin Modrea (Sindicat Termo Paroºeni), Domokos Laszlo (Sindicatul Huila), Veronica Popescu (Sindicat Spital Vulcan), Adrian Jurca (Sindicatul “Muntele” EM Livezeni), Cãtãlin Cenuºe (Sindicatul “Orizonturi noi” Petrila), Zoltan Lacataº (LSMVJ) Cel mai bun poliþist: Titel Brãgaru (comisar ºef Poliþia Municipiului Petroºani), Ovidiu Zaharie (comisar ºef Poliþia oraºului Petrila), Mihãiþã Mezambrovschi (ºeful Poliþiei Locale Vulcan), Mihai Papuc (Poliþia municipiului Vulcan), Dorel Neag (ºeful Poliþiei locale Petroºani)

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Februarie 2014

Lista nominalizãrilor finale pentru Premiile Exclusiv ediþia 2014 Cel mai bun medic: Eduard Iosa (Lupeni), Adrian Sora (Petroºani), Cãtãlin Popa (Vulcan), Ion Ienea (Petroºani), Petronela ªodolescu (Petroºani), Gheorghe Cristea (Vulcan), Octavian Popescu-Fuchs (Petroºani), Alin Vasilescu (Petroºani), Victoria Lupaºcu (Petroºani), Angelica ªink (Petroºani), Dorin Teodorescu (Vulcan), Vasile Ursachi (Lupeni), Doru Neamþu (Lupeni), Grigore Criºan (Lupeni), Elena Coroian Sãvulea (Petroºani)

Dumitru Gãlãþan-Jieþ, Marian Boboc, Ioan Dan Bãlan, Gheorghe Niculescu, Gheorghe Davidescu, Genu Tuþu, Ion Hirghiduº, Ioan Velica, Alexandra Opriþescu

Cel mai bun profesor: Malvine Socaci (Vulcan), Dana Tacea (Vulcan), Lucia Muntean (Petroºani), Doina Bughe (Vulcan), Eduard Edelhauser (Petroºani), Mihai Barbu (Petroºani), Radu Chinþa (Petrila), Robert Hummel (Petroºani), Elisabeta Rovinar (Petroºani), Petronela Vali-Slavu (Vulcan), Rodica Pascal (Petroºani), Carmen Damian (Petroºani)

Cel mai bun artist plastic: Robert Hummel, Sorin Oprea, Angela Pîrvu, Cristian Sergiu Ianza, Ion Barbu, Kriss Falticska, Radu Chinþa, Petru Birãu

Cel mai bun om de culturã: Mihai Barbu, Marian Boboc, Valeriu Butulescu, Ion Hirghiduº, Ion Barbu, Cristian Sergiu Ianza, Nicoleta Bolcã, Lucia Muntean Cel mai bun scriitor: Valeriu Butulescu,

Cel mai bun artist: Cãtãlin Stepa, Mihai Sima, Kinga Farcaº, Nicoleta Bolcã, Cãlin Tacea, Cornel Todea, Nicolae Nicoarã, Andrei ªchiopu, Lorena Lalu, Grupul “Doruleþ” Vulcan, Ansdamblul “Junii Petrileni”

Cel mai bun sportiv: Ionuþ Ipate (karate), Ana Maria Gherghel (fotbal tenis), Laura Gavriliuc (lupte libere), Andrei Secrieru (ºah), Georgiana Secrieru (ºah), Toma Coconea (parapantã), Simona Bãncilã (tir cu arcul), Rãzvan Marcu (tir cu arcul) Cel mai bun antrenor sportiv: Radu Polifronie (karate), Viorel Hãbian (tir cu arcul), Teodor Berinþan (ºah), Dan Voicu (fotbal), Marin Tudorache (fotbal),

Gheorghe Rãducu (lupte libere)

Cristian Resmeriþã, Dorina Niþã

Cel mai bun susþinãtor al tradiþiilor locale: Corneluþ Todea, Emil Pãrãu, Dumitru Gãlãþan Jieþ, Ionuþ Drãgotesc, Gheorghe Ile, Dorel Cãlina, Costel Avram, Petru Gãlãþan & Lucreþia Mãlinesc, Ilie Pãducel

Cea mai bunã investiþie publicã: Modernizarea Ambulatoriului Spitalului de Urgenþã Petroºani; Modernizarea Casei de Culturã din Uricani; Proiectul de promovare turisticã “Invitaþie la naturã ºi folclor în oraºul Uricani”; Reabilitarea infrastructurii locale în cartierul Micro 3B Vulcan: Construcþia blocurilor ANL Lupeni; Telegondola din Straja; Extinderea ºi modernizarea sistemului de canalizare din Valea Jiului; Redeschiderea Spitalului din Petrila;

Cel mai bun susþinãtor al culturii (MECENA): Emil Pãrãu, Stelian Zanet, Costel Avram, Tiberiu Iacob Ridzi, Gheorghe Ile, Cãtãlin Docea, Ion Barbu Cel mai bun susþinãtor al Vãii Jiului (fãrã domiciliu în Valea Jiului): Ioan Mircea Moloþ (preºedintele CJH), Dan Terteci (ºeful cancelariei Prefecturii Hunedoara), Miron Cozma (vector de imagine), Tiberiu Balint (vicepreºedinte CJH), Cosmin Nicula (senator de Valea Jiului) Cel mai bun consilier de imagine: Felicia Portase (consilier de imagine Primãria Vulcan), Adriana Buhãescu (consilier de imagine Primãria Uricani), Nicu Taºcã (consilier de imagine Primãria Petroºani), Gabriela Gomoi (consilier de imagine Apa Serv Valea Jiului), Dani Stepan (consilier de imagine Cabinet senator Haralambie Vochiþoiu) Cea mai bunã imagine publicã: Costel Avram, Tiberiu Iacob Ridzi, Emil Pãrãu, Gheorghe Ile, Constantin Lupu, Aurel Anghel, Nicoleta Bolcã, Toma Coconea, Valeriu Butulescu, Robert Hummel, David Benedekffy

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Cea mai activã prezenþã în media: Costel Avram, Tiberiu Iacob Ridzi, Toma Coconea, Gheorghe Ile, Emil Pãrãu, Zoltan Lacataº, Monica Iacob Ridzi, Nicolae Drãgoi, Haralambie Vochiþoiu, Petre Nica,

Cea mai bunã investiþie privatã: Complexul turistic Cabana “Retezat”; Complexul comercial “Kaufland”; ªtrandul Keops Petroºani; Muzeul Muntelui; Premiul cultural “ªtefan Nemecsek”, Galeria de artã “Casa Ianza” Cea mai bunã organizaþie neguvernamentalã: Asociaþia “Caritas” Petroºani, Asociaþia “Petro Aqua” Petroºani, Asociaþia “Pro Parâng” Petroºani,

Asociaþia “Pro Straja” Lupeni; Asociaþia Pensionarilor APADAR Petroºani; Fundaþia “Ianza Art Inter Cultural”; Crucea Roºie Vulcan; Asociaþia “Rosa Multiflora” Petroºani; Asociaþia “Sfânta Filofteia” Lupeni; Cea mai bunã campaie de comunicare publicã: Monica Iacob Ridzi (pentru campania de promovare a activitãþii parlamentare); Haralamabie Vochiþoiu (pentru campania de promovare a activitãþii parlamentare); Gheorghe Ile (pentru campania de promovare a evenimentului “Ziua Internaþionalã a Turismului în Castelul din Carpaþi”); Emil Pãrãu (pentru campania de promovare a staþiunii turistice Straja); Costel Avram (pentru campania de promovare a activitãþii Apa Serv Valea Jiului Petroºani); Ovidiu Rizopol (pentru campania de promovare a evenimentului “Brâncuºi ºi Valea Jiului”); Costel Avram (pentru campania de promovare a PNL Petrila); Toma Coconea (pentru campania de promovare a participãrii la evenimentul internaþional Red Bull X Alps).

Anul acesta nu va fi introdus nici impozitul diferenþiat, nici taxa de solidaritate

mpozitul diferenþiat nu va fi introdus în mod sigur în acest an pentru veniturile persoanelor fizice, la fel cum nici taxa de solidaritate pe venituri ridicate nu va fi aplicatã în 2014 dacã nu existã o decizie unanimã în cadrul USL, a declarat premierul Victor Ponta.

"Taxa de solidaritate nu e trecutã ca venit bugetar ºi nu existã un acord unanim în cadrul USL. Suntem trei de acord cã ar fi bunã, dar al patrulea nu e de acord", a spus Ponta, care a precizat cã susþine în continuare introducerea unei astfel de taxe, dar nu fãrã o decizie politicã unanimã. În strategia fiscal-bugetarã 2014-2016, aprobatã anul trecut de Guvern ºi Parlament, se afirmã, la capitolul privind "Tendinþe ale principalelor

taxe ºi impozite pe orizontul 2014-2017", cã se intenþioneazã "introducerea impozitului diferentiat pe venitul salarial cu deductibilitãti fiscale: cote 8%, 12% si 16 % ce vor putea fi stabilite pe grile de venit, precum ºi reducerea semnificativã a CAS cu 5 puncte procentuale începând cu luna iulie 2014, care prin mãsurile ce vor fi întreprinse va avea un impact bugetar neutru". Mediafax

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Februarie 2014

Ajutor de stat pentru minele neviabile Incident la mina Lonea P P

eretele unei clãdiri vechi din incinta minei Lonea a cedat ºi incidentul a fost descoperit duminicã dimineaþã. Potrivit responsabililor Diviziei Miniere a CEH, acea parte de zid a cedat, cel mai probabil, din cauza vechimii clãdirii ºi nu sunt victime.

ensionarii minieri vor primi bonificaþiile în acest an, disponibilizaþii plãþile compensatorii aferente, iar extracþia huilei de la minele necompetitive va fi subvenþionatã.

Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului din Petroºani va primi o subvenþie în acest an de 39 milioane de euro pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune din programul convenit cu Uniunea Europeanã. Banii vor fi alocaþi integral de la bugetul de stat, potrivit unui proiect de hotãrâre de Guvern,

„Nu este o clãdire în care sã fi fost cineva. Oricum este zi liberã ºi la mina Lonea nu s-a lucrat. Deocamdatã facem o anchetã ºi la faþa locului au ajuns ºi inspectorii ITM de la Petroºani. Clãdirea este o separaþie veche ºi cauzele vor fi stabilite ulterior”, a declarat Gabriel Petrescu, director Divizia Minierã a Complexului Energetic Hunedoara. Inspectorii ITM au ajuns la faþa locului ºi, împrunã cu responsabilii de la mina Lonea au demarat o anchetã în acest caz, pentru a stabili mai exact cum a fost posibilã prãbuºirea peretelui. Diana MITRACHE

iar din suma totalã, de 173,9 milioane de lei peste 122 de milioane vor fi direcþionate spre acoperirea pierderilor aferente producþiei de huilã. Pentru "suportarea costurilor excepþionale" aferente minelor intrate în procesul de închidere definitivã vor fi acordate 51,5 milioane de lei. Din aceastã sumã,

Multe dosare de pensie

osare de pensionare ºi de recalculare pe D bandã rulantã la Casa

Judeþeana de Pensii Hunedoara. Proncentul de înregistrare este mai mare cu circa 40% faþã de anii trecuþi.

Un an de coplatã

n urmã cu aproape un an de zile a intrat în vigoare coplata în sistemul medical. La 1 martie unitãþile medicale vor trage linie ºi vor calcula câþi bani au intrat în visteriile lor dupã aplicarea acestei mãsuri. Reperzentanþii Spitalului municipal din

9,5 milioane de lei vor fi plãþi compensatorii, 9,8 milioane de lei sunt facilitãþi pentru pensionari, iar 4,1 milioane de lei vor fi utilizate pentru reconversia profesionalã. Pentru închiderea efectivã a minelor vor fi cheltuite 28 milioane de lei. Cei mai mulþi bani se vor duce cãtre EM Petrila,

Casa Judeþeana de Pensii Hunedoara precum ºi agenþia localã de la Petroºani trebuie sã suplimenteze personalul, pentru cã în ultimele douã luni, cel puþin, s-au înregistrat mai multe dosare de pensie decît în aceeaºi perioadã a anilor anteriori. “De la începutul anului ºi pînã în luna februarie, pentru

Lupeni sunt de pãrere cã banii nu au fost mulþi. ”Este o sumã modicã care nu are o mare

subunitate la care a fost început procesul de închidere. Totodatã pânã în 2018 ºi minele Paroºeni ºi Uricani vor avea aceeaºi soartã. Huila extrasã de la cele trei mine este vândutã unui singur client, respectiv Complexul Energetic Hunedoara. Maximilian GÂNJU

ianuarie 2014, avem un aflux de dosare mai mare cu 40 % mai mare faþã de situaþia normalã a luni ianuarie 2013. Acest lucru se datoreazã legii 380 din decembrie prin care se recunoaºte grupa I de muncã celor care au lucrat anterior datei de 1 aprilie 2014 ”, a afirmat Ilie Toma, director Casa Judeþeana de Pensii Hunedoara. Pînã acum, dosarele s-au putut prelua într-o ordine cît de cît acceptabilã, chiar dacã tot în aceastã perioadã se înregistreazã ºi cererile pentru acordarea biletelor de tratament în staþiunile balneo-climaterice. Luiza ANDRONACHE

influenþã asupra economiei spitalului. Nu sunt câºtiguri mari pentru cã sunt simulte persoane care sunt

scutite de la plata aceasta, suma fiind oricum modicã. Din banii care i-am strâns am achiziþionat materiale de curãþenie” a declarat Dorel Neamþu, managerul Spitalului Municipal Lupeni. Mai multe categorii de pacienþi au fost exceptate de la plata taxei de internare. Astfel, nu toþi cei care au beneficiat de serviciile de spitalizare au ºi plãtit coplata. Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Februarie 2014

Actualitate 13

A vrut sã-i ia viaþa celui cu care s-a certat U

n bãrbat din Vulcan este cercetat de procurori pentru tentativã de omor dupã ce, ziua în amiaza mare, a scos un briceag din buzunar ºi l-a înjunghiat pe un alt bãrbat cu care a avut un conflict spontan. Costicã Sava a avut un conflict spontan cu un alt bãrbat, chiar în faþa ªcolii Generale nr. 6 din Vulcan ºi a decis sã tranºeze cearta cu un cuþit. „Din actele de urmãrire penalã efectuate pânã în prezent a rezultat cã, la data de 15 februarie 2014 în jurul orelor 14,30,

în faþa ªcolii generale nr.6 din Vulcan, pe fondul consumului de alcool ºi a unui conflict spontan, inculpatul a aplicat o loviturã cu un briceag în zona hemitoracelui stâng anterior al persoanei vãtãmate V.F., cauzând o plagã penetrantã ce a necesitat intervenþie medicalã.

CFR Cãlãtori a introdus servicii specializate de pazã în trenuri

FR Cãlãtori a introdus servicii specializate de pazã atât pentru prevenirea ºi combaterea cazurilor de cãlãtorie fãrã bilet, cât ºi pentru asigurarea securitãþii pasagerilor ºi a personalului propriu.

În cauzã au rezultat probe privind sãvârºirea infracþiunii

menþionate de cãtre suspect, astfel încât s-a dispus faþã de acesta

Car men COSMAN-PREDA

180 de persoane dispãrute, depistate de poliþiºti în ultima sãptãmânã

oliþiºtii structurilor de investigaþii criminale din Inspectoratul General al Poliþiei Române (IGPR) au depistat, în ultima sãptãmânã, 180 de persoane care erau dispãrute sau pe numele cãrora existau mandate emise de instanþele de judecatã.

care 46 de minori. Minorii gãsiþi au fost încredinþaþi familiilor sau internaþi în centre pentru minori ºi nu au fost victime ale vreunei infracþiuni. De asemenea, poliþiºtii au depistat 93 persoane urmãrite

în interesul legii, dintre care 65 aveau emise pe numele lor mandate de executare a pedepsei cu închisoarea, 16 aveau mandate de arestare preventivã, iar pe numele a 12 persoane erau emise mandate europene de arestare.

Potrivit IGPR, în urma activitãþilor de cãutare ºi identificare, poliþiºtii structurilor de investigaþii criminale din întreaga þarã au gãsit, în perioada 7 — 13 februarie a.c., 87 de persoane semnalate ca fiind dispãrute, dintre

Prinºi fãrã permis sau bãuþi bine

CFR Cãlãtori, în colaborare ºi cu sprijinul Poliþiei Transport Feroviar, a identificate rutele ºi trenurile cu grad ridicat al incidenþei cazurilor de cãlãtorie fãrã bilet ºi infracþionalitate. Una dintre rutele pe care personalul de tren este deja însoþit de agenþi de pazã este Bucureºti Obor — Feteºti ºi retur. Cheltuielile privind furnizarea serviciului de pazã în tren sunt acoperite din încasãrile suplimentare rezultate în urma controalelor. AGERPRES

punerea în miºcare a acþiunii penale ºi a fost înaintatã judecãtorului

de drepturi ºi libertãþi din cadrul Tribunalului Hunedoara propunere de arestare preventivã a inculpatului”, a declarat procuror Mirela Elena Negruþiu, purtãtor de cuvânt la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara. Bãrbatul este urmãrit penal, fiind acuzat de comiterea infracþiunii de tentativã de omor. Procurorii continuã cercteãrile în acest caz în vederea lãmuririi tuturor împrejurãrilor de fapt ºi stabilirii rãspunderii penale.

oi tineri s-au ales cu dosar penal pentru conducere a unui autoturism fãrã a avea permis, unul dintre ei fiind ºi minor, ar când a fost oprit de poliþiºti aceºtia au descoperit cã-ºi fãcuse curaj sã urce la volan dupã ce a bãut un pahar de tãrie. Adolescentul a fost prins de poliþiºtii rutieri din Uricani în zona Valea de Brazi, pe DN 66A, ar minorul le-a recunoscut acestora cã nu are permis de

conducere. Dupã ce a fost testat cu etilotestul, rezultatul a arãtat cã avea o concentraþie de 0,09 mg/l, alcool pur în aerul expirat. Un alt tânãr de 25 ani, din Municipiul Vulcan, a fost prins în timp ce conducea un autoturism pe bulevardul Mihai Viteazu din localtate, fãrã a poseda permis de conducere. M.G

14 Program & Horoscop

10:00 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 11:20 Oameni care au schimbat Lumea 11:30 Profesioniºtii... (r) 12:30 În grãdina Danei 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Oameni care au schimbat Lumea 17:00 Jocurile Olimpice de Iarnã Soci 2014 18:30 Întrebãri ºi rãspunderi 19:40 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Viitorul, Azi 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Cu lumea-n cap (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Ajutor! Vreau sã slãbesc!

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Februarie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 IComedy 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:15 Maverick (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Miracol pe munte 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Anaconda 2: Goana dupã Orhideea Blestematã 22:30 ªtirile PRO TV

21 martie *** 20 aprilie Þineþi neapãrat sã fiþi gospodar ºi se pare cã reuºiþi. Sunteþi într-o formã fizicã foarte bunã ºi aveþi ºanse sã terminaþi tot ce vã propuneþi. Nu vã certaþi cu partenerul de viaþã din cauza investiþiilor pentru casã! În curând veþi sta mai bine cu banii.

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Cuceritorul Teleshopping Grupul Vouã (r) Mica mireasã (r) Specialiºti în sãnãtate Devdas (r) ªtiri Naþional TV Mica mireasã Destine împlinite Visul Regelui Fosta mea iubire

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Doctorul casei (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Barcelona Rayo Vallecano 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Barcelona Rayo Vallecano 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Getafe - Real Madrid 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Getafe - Real Madrid 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Italia 15:00 ªtirile Digi Sport 15:30 Rezumat Franta 16:30 Rezumat Spania 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Dimineaþa simþiþi nevoia sã faceþi câteva schimbãri prin casã ºi aveþi ºanse sã vã descurcaþi. Trebuie sã alergaþi puþin ºi sã faceþi niºte cheltuieli. O rudã mai în vârstã se oferã sã vã ajute cu bani. Profitaþi de ocazie!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Copiii vã apreciazã planurile de reamenajare a locuinþei, însã ar fi bine sã þineþi cont ºi de pãrerile partenerului de viaþã. Dupã-amiazã s-ar putea sã primiþi o veste proastã în legãturã cu o rudã ºi sã vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie.

23 august *** 22 septembrie

În fine, aveþi resursele financiare pentru a face în casã schimbãrile pe care le visaþi. Pentru aceasta, trebuie sã mergeþi la cumpãrãturi împreunã cu partenerul de viaþã. Odihniþi-vã mai mult!

Puteþi sã terminaþi o lucrare în casã, începutã acum câteva zile. O rudã mai în vârstã din familie vã ajutã financiar, însã încearcã sã vã impunã ideile sale. Evitaþi o ceartã care ar putea sã afecteze relaþiile de familie. Spre searã, primiþi un cadou.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Sunteþi hotãrât sã vã ocupaþi mai mult de problemele casnice. Dimineaþa aveþi ocazia sã cumpãraþi o casã la un preþ bun sau sã faceþi un schimb avantajos. Partenerul de viaþã vã susþine. Ascultaþi-vã intuiþia. 10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

aprile

Ar fi bine sã acordaþi mai multã atenþie activitãþilor casnice, chiar dacã vã preocupã chestiunile de afaceri. La serviciu, intuiþia vã ajutã foarte mult, dar este indicat sã þineþi cont ºi de pãrerile colegilor.

10:45 11:00 12:00 13:15 13:30 13:45 14:45 15:15 18:30 19:15 20:15 21:15 22:30

Dacã intenþionaþi sã faceþi schimbãri în casã, acum este momentul, pentru cã vã puteþi baza pe ajutorul celor din jur. Nu vã enervaþi dacã cineva din prea mult zel vã bate la cap cu tot felul de sfaturi.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Nu este recomandabil sã vã programaþi treburi importante, pentru cã pot surveni evenimente neprevãzute. Dimineaþa aveþi de alergat pentru a rezolva câteva probleme ale casei.

Este o zi favorabilã activitãþilor legate de cãmin ºi de afaceri. Acum este momentul sã vã puneþi ideile în practicã, mai ales cã beneficiaþi ºi de ajutorul familiei.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi hotãrât sã ieºiþi din tipare ºi începeþi o lucrare complexa, la care vã gândiþi de mult. Puteþi sã faceþi schimbãri importante în casã. De asemenea, faceþi câteva drumuri scurte, în interesul familiei.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Se pare cã aveþi problemele de naturã sentimentalã ºi nu este exclus sã deveniþi melancolic. Vã reveniþi dupã-amiazã, când vã dedicaþi activitãþilor casnice. Puteþi avea succes la lucrãri de reparaþii, zugrãvit, mutat mobilã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Februarie 2014

Pãrinþii ai cãror copii împlinesc 6 ani pânã la 31 august, obligaþi sã-i înscrie în clasa pregãtitoare

ãrinþii ai cãror copii împlinesc vârsta de 6 ani pânã la data de 31 august 2014, inclusiv, au obligaþia de a înscrie copiii în învãþãmântul primar în clasa pregãtitoare, potrivit unui proiect de metodologie al MEN privind înscrierea copiilor în învãþãmântul primar. Prin excepþie pentru anul ºcolar 2014-2015, pãrinþii ai cãror copii nu au fost înscriºi în învãþãmântul primar în anul ºcolar 2013-2014 ºi împlinesc vârsta de 7 ani pânã la data de 31 august, inclusiv, pot înscrie, la cerere, copiii în învãþãmântul primar, în clasa I. Pãrinþii ai cãror copii împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie — 31 decembrie, inclusiv, pot sã-ºi înscrie copiii în învãþãmântul primar în clasa pregãtitoare, dacã dezvoltarea lor psihosomaticã este corespunzãtoare. "Înscrierea copiilor menþionaþi la alin. (1) în clasa pregãtitoare se face la solicitarea scrisã a pãrinþilor, dacã evaluarea

dezvoltãrii psihosomatice a acestora, fãcutã de specialiºti, atestã pregãtirea copiilor pentru parcurgerea cu succes a clasei pregãtitoare", precizeazã proiectul MEN. Totodatã, pãrinþii copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie - 31 decembrie, inclusiv, care nu opteazã pentru înscrierea copiilor lor în clasa pregãtitoare în anul ºcolar 2014-2015 sau ai celor pentru care evaluarea aratã cã dezvoltarea psihosomaticã nu poate asigura parcurgerea cu succes a clasei pregãtitoare îºi vor înscrie copiii la grãdiniþã, în grupa mare. Criteriile generale de departajare care se aplicã sunt urmãtoarele: exis-

tenþa unui certificat medical de încadrare în grad de handicap a copilului, existenþa unui document care dovedeºte cã este orfan de ambii pãrinþi, existenþa unui document care dovedeºte cã este orfan de un singur pãrinte, existenþa unui frate/a unei surori înmatriculat/înmatriculate în unitatea de învãþãmânt respectivã. Criteriile specifice de departajare sunt elaborate de fiecare unitate de învãþãmânt ºi se Andreea Matei, are 14 ani ºi aplicã dupã apliînvaþã la ªcoala Gimnazialã carea criteriilor numãrul 7 din Petroºani. Recent generale. doctorii au diagnosticat-o cu Pentru criteriile specifice leucemie acutã limfoblasticã. În stabilite, unitatea prezent fetiþa este internatã în de învãþãmânt va secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este durata 90 de zile începînd cu peste puterea financiarã a 15.02.2014 taxa de participare familiei Andreei. 550 lei Toþi cei care doresc sã-i Diplomele sînt recunoscute la nivel ofere o ºansã la viaþã Andreei naþional ºi european. pot dona în contul: Relaþii se pot obþine la Casa de 4140496050385031 Culturã a Sindicatelor Petroºani deschis la Banca Transilvania, (vizavi de Primãria Municipiului titular de cont Matei Ana. Petroºani), telefon 0722448428.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

indica documentele doveditoare pe care pãrintele trebuie sã le depunã în momentul completãrii/validãrii cererii-tip de înscriere. Copiii care împlinesc vârsta de 7 ani pânã la data de 31 august, inclusiv, care nu au fost înscriºi în învãþãmântul primar în anul ºcolar 2013-2014 ºi ai cãror pãrinþi solicitã înscrierea direct în clasa I vor fi înmatriculaþi în clasele I deja existente, pe locurile disponibile, mai prevede proiectul MEN. Agerpres

Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449 Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã!

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Februarie 2014

Peºtera Bolii, ”ambasadorul” Vãii Jiului

alea Jiului are perspective. Nu ºtim, nu vrem sau nu putem însã sã promovãm la adevãrata lor valoare toate lucrurile pozitive ale zonei. Nu doar industria minierã caracterizeazã aceastã zonã, ci ºi istoria ºi geografia. Sunt aspecte care ne ajutã sã ieºim din anonimat, însã fãrã resurse ºi suficientã voinþã acest lucru nu se poate face. Monika BACIU ”Prioritãþile sunt multiple ºi privim anul 2014 cu optimism ºi cu speranþa cã ceea ce ne-am propus în mare sã ºi putem realiza. Cred cã ar trebui sã începem cu Peºtera Boli pentru cã într-un fel am ajuns sã fim asimilaþi cu Peºtera Boli dar pe lângã peºterã asociaþia are multe alte activitãþi care s-ar putea din punct de vedere ecologic sã fie mai importante decât acest obiectiv turistic dar care pentru oraº a devenit un brand. În luna ianuarie am avut o promisiune ºi sunt convins cã ºi pânã acum cã orice ne-a promis domnul primar, a ºi fãcut. Vom avea o susþinere financiarã ca sã putem face o sonorizare nouã în peºterã. Noi suntem puþini, serviciul îl facem prin voluntariat la peºterã ºi atunci dacã vin mai multe grupuri

sunt cazuri în care ai posibilitatea sã cobori cu ei în peºterã ºi de altã datã nu. Sunt cazuri în care vin turiºti din Anglia, Japonia, India ºi a apãrut aceastã problemã cã nu putem prezenta istoria peºterii ºi a cetãþii dacice într-un mod deosebit ºi atunci oamenilor chiar dacã le place ce vãd, pleacã puþin dezinformaþi. Dorim ca din momentul în care se va deschide finanþarea, peºtera sã fie sonorizatã ºi în momentul în care va intra turistul sã putem sã dãm drumul la staþie ºi sã putem prezenta totul pe un fond muzical aºa cum ar trebui sã fie în mod normal. Acesta este unul dintre obiectivele pentru anul 2014. La ultimul concert de Crãciun am avut un moment neplãcut, la un moment dat s-a oprit curentul în mijlocul spectacolului. La acel moment a participat ºi domnul primar

ºi domnul preºedinte Moloþ ºi domnul vicepreºedinte Balint care au vãzut cã nu se poate face nimic cu o instalaþie improvizatã. Cu acesta problemã vom merge la domnul preºedinte Moloþ care ne-a spus sã mergem la dânsul dupã sãrbãtori ca sã vedem ce putem face pe acesta problemã. Pentru acesta problemã ne va trebui un proiect care sã sperãm cã îl vom avea în curând ºi atunci vom putea merge sã încercãm sã obþinem o finanþare pentru iluminat”, a declarat Imre Szuhanek, preºedinte Asociaþia Petro Aqua. În ceea ce priveºte traducerea informaþiilor cãtre turiºtii strãini, responsabilii Peºterii recunosc cã existã o problemã în acest sens, însã mare lucru nu se poate face fãrã finanþare. ”Noi suntem conºtienþi de acest lucru dar pentru absolut tot trebuie bani. La Muzeul Mineritului am plecat pe idea cã trebuie prezentat atât muzeul cât ºi colþul Brâncuºi ºi atunci am montat un sistem audio prin care se poate face acest lucru. Instalaþia este montatã, textul l-am avea dar mai trebuie fãcutã ºi partea cu mineritul, traduse în mai multe limbi, dar problema o constitue banii în principal pentru cã totul trebuie fãcut de calitate. La Peºtera Bolii am pus un baner mare prin care promovãm ºi Muzeul Mineritului ºi acolo se pot obsera ºi lucruri despre Brâncuºi. Sunt mulþi turiºti care ne întreabã ce cautã Brâncuºi la Petroºani iar atunci când încercam sã le explicãm nu le vine sã creadã iar dupã aceea merg ºi viziteazã muzeul. A venit un grup de profesori din

Cluj iar dupã ce le-am recomandat sã meargã la Muzeul Mineritului, la întoarcere au venit ºi ne-au mulþumit. Ne-au întrebat cã doar pe Brâncuºi l-am avut în Valea Jiului pentru cã ei au auzit ºi de I. D. Sîrbu. Din acesta cauza noi îi vom face o propunere domnului primar cã sã putem pune o imagine cu I. D. Sîrbu ºi sã spunem cã a fost miner ºi cã a trãit în Valea Jiului pentru cã I. D. Sîrbu este cunoscut. Sunt multe lucruri care au nevoie de promovare în Valea Jiului ºi este pãcat pentru cã avem un oraº frumos care s-a schimbat în bine ºi ar trebui sã punem în valoare ºi astfel de monumente ºi oameni”, a mai precizat sursa citatã. Potenþialul Vãii Jiului este promovat prin Peºtera Bolii care a devenit centru de informare turisticã. ”Este foarte important cã este o receptivitate pentru a repune Valea acolo unde ar trebui sã fie pentru cã avem ce aratã. În momentul de faþã Peºtera Bolii a ajuns Centru de informare turisticã pentru Valea Jiului pentru cã noi trimitem turiºti în toate zonele, am scos o hartã turisticã a Vãii Jiului”, a mai spus Szuhanek. Reprezentanþii Petro Aqua au ºi alte activitãþi ecologice. Aceºtia prin voluntariat încearcã sã protejeze mediul înconjurãtor, iar pentru a-i sensibiliza pe adulþi au apelat la copii. ”Începând de anul trecut am avut onoarea sã reprezentãm organizatile nonguvernamentale în comitetul Dunãrii de Jos în care sunt judeþul Hunedoara, Gorj, Dolj, Mehedinþi pe apele române. Noi am câºtigat în 2002 - 2003 premii deosebite pe probleme de

apã, în mod special cu copiii. Am reluat acesta activitate cu un grup de copii de clasa a II-a sub conducerea doamnei educatoare Popescu Gabriela, va apãrea în curând prima carte poºtalã ecologicã fãcutã de aceºti copii. Avem proiecte serioase cu ei, sunt copii care am vãzut cã au voinþã ºi vrem sã pornim un program deosebit pe care sper cã va fi acceptat chiar de Ministerul Mediului ºi de doamna secretar de stat de la Apele Române care afost informatã de ceea ce am vrea sã facem. Pentru moment este doar în Valea Jiului iar în luna septembrie vom trage linie ºi vom face un raport doamei secretar. Noi am ajuns la concluzia cã foarte multe proiecte începute de noi au fost preluate de alþii. Pânã la urmã este important sã se facã. Este un proiect original despre relaþia dintre copil ºi societate pentru cã atunci când educaþia maturilor începe sã fie fãcutã de cãtre cei mici, atunci are impact. Copiii vor face niºte lucruri mai ieºite din comun, în prima fazã merg cu pãrinþii în oraº ºi vãd anumite lucruri care nu sunt bune ºi vor trimite o carte poºtalã cu adresare prin care vor spune ce trebuie fãcut în anumite zone ale oraºului. Nu se va schimba totul dar vor fi reacþii la care oamenii se vor gândi ºi le vor da celor mici dreptate pentru cã esenþa acestui program e mai amplã”, a mai precizat preºedintele Petro Aqua. Sunt voluntari care încearcã sã arate lumii întregi cât de frumoasã este Valea Jiului ºi care este potenþialul acesteia. Implicare existã însã ºi din partea autoritãþilor locale ºi judeþene.