Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 552

Cronica Vãii Jiului Vineri, 14 Februarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Restructurarea industriei miniere ucide tradiþia Universitãþii Petroºani

Maria Grapini sâmânþã de scandal între PSD-iºtii din Valea Jiului >>> PAGINA A 3-A

Sperã sã finalizeze grãdiniþa >>> PAGINA A 4-A

Vizita, înainte de moartea minei, a fost aprobatã dupã circa douã sãptãmâni >>> PAGINA A 5-A

Oameni noi spre polul plus la PNL Lupeni >>> PAGINA A 6-A

Sãnãtatea, pe butuci >>> PAGINA A 7-A

Sancþiuni pentru cei care nu curãþã dupã câinii de companie >>> PAGINILE 8-9

“Mariana Câmpeanu

nu are de ce sã fie remaniatã”

>>> PAGINA A 11-A

Schi ºi distracþie

de week-end în Straja >>> PAGINA A 12-A

Sindicatele ºi administraþia CEH negociazã sporul de periculozitate >>> PAGINA A 12-A

S-a întors ninsoarea, vin turiºtii la munte >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 Februarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Politica 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 Februarie 2014

Maria Grapini - sâmânþã de scandal între PSD-iºtii din Valea Jiului

”D

oamnã, eu nu sunt prostul nimãnui! Pãi am dus-o mai bine pe vrea PDL. Dupã muncã ºi contribuþii la partid pânã am câºtigat alegerile, eu am pierdut ºi ceea ce aveam, profesional vorbind. ªi cum sã dau bani pentru campania ministrului Grapini, care a zis cã Valea are derdeluºuri, nu pârtii de schi ºi cã nu are bani pentru Vale. Pãi cum dracu sã nu vezi diferenþa: Udrea PDl-ista a dat, asta, PSD-ista noastrã, ne înjurã! Sunt social democrat ºi voi rãmâne toatã viaþa, dar nu aºa. Mi-e ruºine sã spun cã aia pe care i-am înjurat au fãcut ceva pentru Vale ºi pe ai noºtri, acum, în doare în cot de noi. Sã nu-mi daþi numele cã ãºtia, de acum, mã lasã ºi fãrã pâine la copii chiar dacã sunt bun în ceea ce fac”. Ileana FIRÞULESCU Pregãtirea alegerilor pentru Parlamentul European a stârnit deja descuþii aprinse în cadrul unor organizaþii PSD din Valea Jiului. Lista scurtã a candidaþilor pentru funcþiile de europarlamentari, datã publicitãþii, a fost catalogatã ca una

bunã, cu oameni remarcabili, dar a fost stricatã, în viziunea celor din Valea Jiului, de apariþia pe lista respectivã a Mariei Grapini, ministrul delegat pentru IMM-uri ºi Turism. Se pare cã a ”durut” rãu populaþia Vãii Jiului, durere datã de declaraþiile ministrului, la Deva, când

s-a întâlnit cu autoritãºile judeþene, primari ºi agenþi economici. La acea vreme, iunie 2013, cel mai dezbãtut punct al discuþiilor cu ministrul Grapini a fost

continuarea lucrãrilor începute în turismul din Valea Jiului. Cei mai mulþi participanþi la întâlnire au fost proprietari de cabane ºi pensiuni din staþiunile montane, dar ºi primari din Valea Jiului. Despre domeniile schiabile din România, Grapini a vorbit cu desconsideraþie, în consecinþã toatã zbatrea de ani ºi ani de zile, investiþiile, multe, puþine câte au fost în staþiunile din munþii Vãii, au fost reduse de ministru la ”niºte derdeluºuri”. „ªtiþi câþi kilometri de pârtie sunt în þarã? 127 de kilometri ºi sunt 147 de pârtii. Fiecare a vrut

derdeluºul lui. În momentul în care ai în Austria zeci de kilometri de pârtie ºi infrastructurã, nu o sã vinã turistul în derdeluºul nostru”, a spus ditai ministrul PSD cãtre cei din...PSD lãsându-i cu gura cãscatã. Nici mãcar puterea PDListã nu i-a tratat cu atâta ”sictir” pe PSDiºti. Grapini ºtie exact cã „derdeluºul” din staþiunea Straja mãsoarã nici mai mult

nici mai puþin de 30 de kilometri, iar proiectul - stopat de dumneaei - prevede unirea Strajei cu Pasul Vâlcan. În Straja lucrãrile de modernizare sunt efectuate în proporþie de 70 la sutã, ºi finanþate în mare parte de ministerul condus de Elena Udrea. Domeniul schiabil se completeazã ºi cu pârtiile din staþiunea Parâng unde lucrãrile de investiþii sunt lãsate baltã... Cã nu sunt fonduri e una, iar bataia de joc e alta... Deci Maria Grapini candideazã pentru funcþia de europarlamentar ºi de aceastã datã se va vota lista, nu omul. În discuþiile pentru pregãtirea campaniei electorale pentru

alegerile europarlamentare, unor PSDiºti li s-a sugerat sã contribuie cu sume cuprinse între 500 ºi 1500 lei. Adicã organizaþiile din teritoriu sã susþinã o parte din campania celor cu bani adevãraþi, nu mãrunþiº. De aici a început scandalul. ”Un europarlamentar câºtigã pe lunã 20.000 de euro ºi eu sã-i susþin campania cu bani? Pãi ei ºi-au

împãrþit salariile cu noi? Sunt cotizaþiile la partid, sã ia bani de acolo” – a declarat un social democrat cu un salariu mediu brut pe economie, dupã ani grei de muncã ºi specializare. ”Doamnã, eu nu sunt prostul nimãnui! Pãi am dus-o mai bine pe vrea PDL. Dupã muncã ºi contribuþii la partid pânã am câºtigat alegerile, eu am pierdut ºi ceea ce aveam, profesional vorbind. ªi cum sã dau bani pentru Grapini care a zis cã Valea are derdeluºuri, nu pârtii de schi ºi cã nu are bani pentru Vale. Pãi cum dracu sã nu vezi diferenþa: Udrea PDl-ista a dat, asta, PSD-ista noastrã, ne înjurã! Sunt social democrat ºi voi

rãmâne, dar nu aºa. Sã nu-mi daþi numele cã ãºtia, de acum, mã lasã ºi fãrã pâine la copii chiar dacã sunt bun în ceea ce fac”. Parte dintre PSDiºtii, cãrora li s-a sugerat sã doneze bani pentru europarlamentare, spun cã în cauzã pot fi orgoliile unor lideri politici locali, care vor sã dea bine la ºefi, dar cã lucrurile nu vor rãmâne aºa.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 Februarie 2014

Maidanezii noºtri îngrijoreazã Europa

ituaþia câinilor maidanezi din România, respectiv starea deplorabilã în care aceºtia trãiesc în adãposturile primãriilor, dar ºi masacrarea multora dintre ei în afara legislaþiei naþionale ºi europene, au constituit tema unei conferinþe de presã susþinute miercuri de europarlamentarii Janusz Wojciechowski (ECR) ºi Andrea Zanoni (ALDE), la sediul Parlamentului European de la Bruxelles.

Situaþia câinilor comunitari din România – problemele legate de adopþia acestora din adãposturile

de stat, dar ºi uciderea lor prin metode nelegale – a constituit totodatã tema unei scrisori trimise pre-

mierului Victor Ponta de Janusz Wojciechowski, care s-a aflat într-o vizitã în România ºi care s-a declarat extrem de îngrijorat de situaþia câinilor. “Am vizitat câteva locuri ºi am observat ºi practici de ucidere brutalã fãrã control a câinilor. Centrele de adopþie sunt închise publicului. (…) Accesul în vederea adopþiei câinilor comunitari este prevãzut în lege, dar în practicã este imposibil sã fie aplicat, pentru cã adopþia este foarte restrictivã. Pentru majoritatea românilor adopþia este imposibilã. Am dorit sã-i atrag atenþia primului ministru ºi sã-l întreb dacã ia în considerare aceastã situaþie ºi doreºte sã schimbe sistemul”, a detaliat Wojciechowski. Potrivit acestuia, soluþiile cele mai bune sunt adopþia

Sperã sã finalizeze grãdiniþa ”S

ã dea Domnul sã o finalizãm anul acesta”. Cam aceasta este speranþa edililor de la Lupeni în ceea ce priveºte grãdiniþa ce se construieºte în localitate de câþiva ani. în urmã cu ºapte ani municipalitatea de la Lupeni a demarat lucrãrile pentru realizarea unei grãdiniþe în localitate. Edificiul nu a fost finalizat nici pânã în prezent. Monika BACIU ”Grãdiniþa e finalizatã în proporþie de 80%, cum prindem bani mai dãm la constructori, dar cam greu în ziua de azi. Sã dea Domnul sã o finalizãm anul acesta, sã vedem ce se întâmplã. Ne-ar mai trebui vreo 3 milioane de lei din bugetul local”, a declarat Cornel Lungan,

viceprimarul municipiului Lupeni.

Implementarea acestui proiect s-a realizat prin fonduri

proprii. Pânã când construcþia va fi finalizatã copiii vor învãþa tot în grãdiniþe care îºi au sediul la parterul unor blocuri, iar pentru acestea Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara nu îºi dã niciodatã avizul de funcþionare.

câinilor de pe stradã, sterilizarea ºi castrarea lor; chiar dacã existã costuri, acestea se pot suporta cu participarea asociaþiilor de profil, la care este necesar sã se adauge un control al statului. “Scrisoarea mea a plecat cãtre primul ministru ºi aºtept un rãspuns. ªi alþi parlamentari europeni doresc sa meargã în România sã vadã aceastã situaþie”, a spus Janusz Wojciechowski. Parlamentarul polonez a subliniat, în context, cã Parlamentul European a adoptat, marþi, noi reguli în privinþa strategiei de ajutorare a animalelor fãrã stãpân, reguli care sunt recomandate statelor membre pentru a fi introduse în legislaþie. La începutul lunii decembrie, o delegaþie a Parlamentului European s-a aflat în România, prilej cu care s-a întâlnit cu oficialitãþi române pentru discuþii cu privire la problema câinilor fãrã stãpân ºi modul de abordare a acesteia. Delegaþia s-a întâlnit cu conducerea ANSVSA, cu primarul general al Bucureºtiului, Sorin Oprescu ºi cu reprezentanþi ai guvernului. Vizita în România a delegaþiei UE a avut loc în urma miilor de petiþii adresate Parlamentului

European din întreaga Europã în care, pe lângã protestele împotriva noii legi privind uciderea câinilor, se reclamau abuzurile împotriva câinilor fãrã stãpân, precum ºi starea deplorabilã a câinilor din adãposturile primãriilor. Delegaþia a fost formatã din europarlamentarul Janusz Wojciechowski MEP, preºedinte de onoare al Intergrupului pentru bunãstarea animalelor din cadrul PE, europarlamentarul Andrea Zanoni MEP, vice-preºedinte al Intergrupului, Magdalena Majerczyk, consultat ECR, dr. David Prichard, expert în managementul populaþiei canine, Karolina Tomaszewska ºi Andreas Erler din cadrul PE ºi Claudia Buthenhoff-Duffy, jurnalist german si coautor al studiului internaþional ‘Making The Link’. La sfârºitul lunii ianuarie, o nouã delegaþie a PE a venit în România. Aceasta a fost formatã din Janusz Wojciechowski, Karolina Tomaszewska, medic veterinar, consultant în bunãstarea animalelor, ºi Magdalena Majereczyk, consultant politic ECR, scopul fiind de a se informa în mod direct referitor la situaþia din teren, programul incluzând în acest sens ºi vizite la adãposturi. AGERPRES

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 Februarie 2014

Vizita, înainte de moartea minei, a fost aprobatã dupã circa douã sãptãmâni

”A

m primit aprobarea printr-o adresã de la Societatea de Închideri Mine, pentru astãzi (13 februarie n.n.). Probabil acum regulile sunt mai aspre. Nu ºtiu cum s-ar fi procedat dacã aº fi fost ziarist. Poate dacã nu aº fi fost viceprimar... Dar protocolul trebuie respectat. Vreau sã intru în minã pentru a vedea cum muncesc colegi de-ai mei, prieteni, minerii în general, în ce condiþii. Dacã se închide mina, mãcar sã o vãd, sã înþeleg mai multe ºi sã pot povesti ºi eu celor care vor veni depre minã ºi mineri. Eu nu am lucrat niciodatã în domeniu, dar tatãl meu a lucrat la mina Lonea, la fel ºi mama mea” - Vasile Jurca, viceprimarul Petrilei. Ileana FIRÞULESCU Pare aiuritoare situaþia în care un viceprimar al unui oraº se zbate sã vadã subpãmântul-minã de pe teritoriul oraºului pe care-l gospodãreºte. Vasilicã Jurca, al doilea om din Primãria Petrila, a fãcut o cerere la începutul lunii februarie pentru a i se aproba intrarea în subteranul minei Petrila, cu ocazia punerii în funcþiune a unui nou abataj. Cererea nu i-a fost aprobatã a pe motiv de proceduri ºi obþinerea avizului Ministerului de resort. Aprobarea a venit abia pentru ieri, 13 februarie, dupã o oarecare agitaþie. Ce s-a întâmplat oare o datã cu venirea noilor directori generali la conducerea celor douã divizii miniere – Societatea de Închideri Mine ºi Societatea Huilei? Pânã nu demult, ziariºti, politicieni, studenþi etc., au primit acordul de intrare în subteran , cu respectarea procedurilor, într-o zi. Acum un viceprimar are nevoie de circa douã sãptãmâni pentru a

viceprimarul Petrilei.

primi o aprobare. ”Am primit aprobarea printr-o adresã de la Societatea de Închideri Mine, pentru astãzi. Probabil acum regulile sunt mai aspre. Nu ºtiu cum s-ar fi procedat dacã aº fi fost ziarist. Poate dacã nu aº fi fost viceprimar... Dar protocolul trebuie respectat. Vreau sã intru în minã pentru a vedea cum muncesc colegi de-ai mei, prieteni, minerii în general, în ce condiþii. Dacã se închide mina, mãcar sã o vãd, sã înþeleg mai multe ºi sã pot povesti ºi eu celor care vor veni depre minã ºi mineri. Eu nu am lucrat niciodatã în domeniu, dar tatãl meu a lucrat la mina Lonea, la fel ºi mama mea” – a declarat Vasile Jurca,

trare al primului perimetru minier în Valea Jiului, la PETRILA... Scoaterea cãrbunilor din adâncul pãmântului necesitã multe braþe de muncã, care nu se puteau asigura din Valea Jiului. Nevoia de muncitori deschide „Târgul de oameni”, care declanºeazã un puternic val al migraþiei cãtre þara cãrbunelui. Dupã deschiderea primei mine la Petrila, lucrãrile de construire a liniei ferate

Simeria – Petroºani, a drumurilor de legãturã, s-a declanºat marea roire spre locurile de muncã…” – ”Mina Petrila – 150 de ani de activitate în mineritul industrial” / Jujan Constantin, Svoboda Tiberiu – Cetate Deva, 2009. Autorii fac dovada cã înainte de minerit, pe aceste meleaguri dintre Jiuri, în 1733, trãiau 405 persoane din care 240 erau în Petrila... Adicã, dacã minerit nu e, nimic nu e. Stã dovadã acum oraºul Aninoasa.

Este recomandat celor care doresc, sã se grãbeascã pentru a reuºi sã-i facã o ultimã vizitã, înainte de moarte, minei Petrila, cea mai adâncã minã ºi cea mai veche minã din Valea Jiului – ”1 ianuarie 1859 a fost consideratã ca data oficialã de înregis-

Curãþenia de la minele neviabile = 1,5 milioane de lei

urãþenia de la minele neviabile, aproape 1,5 milioane de lei. Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului a atribuit un contract pentru prestarea serviciilor de curãþenie. Societatea care va presta aceste servicii, respectiv G.T.S. Company, va primi suma de 1,417,341 RON, fãrã TVA. Firma va trebui sã întreþinã curãþenia spaþiilor timp de trei ani. Monika BACIU Serviciile de curãþenie trebuie corelate ºi sunt interdependente de celelalte activitãþi ale sucursalelor beneficiare (programul de lucru în subteran, programul de transport al personalului la ºi de la locul de muncã, servirea mesei, etc.). La fiecare sucursalã minierã existã mai multe bãi, vestiare ºi grupuri sanitare (pentru muncitori, pentru cadrele tehnice, pentru organele de conducere sau inspecþie, etc.), aceasta fiind ºi ordinea ca mãrime. Pot exista cazuri

când este necesarã efectuarea serviciului doar o datã la 24 ore deoarece se lucreazã de regulã doar la schimbul I, de dimineaþã (exemplu: baia directorului), sau cazuri în care nu este necesarã efectuarea serviciului datoritã perioadelor inactive (exemplu: sâmbete, duminici, sãrbãtori legale, etc.). Vestiarele sunt structurate ca zone distincte: una pentru hainele curate cu care lucrãtorii vin de acasã, una pentru echipamentul de lucru (salopete, cizme) ºi zona duºurilor. Prin lucrãtori proprii repartizaþi la vestiare, prestatorul

de servicii de curãþenie va asigura ºi predarea-primirea hainelor curate cu care lucrãtorii vin de acasã, precum ºi supravegherea acestora pe durata schimbului. La fiecare sucursalã minierã existã birouri pentru cadrele tehnice care rãspund de activitatea muncitorilor (ºi au acelaºi program cu aceºtia, structurat pe 4 schimburi), precum ºi birourile personalului administrativ, organe de conducere sau inspecþie – unde existã doar un schimb activ, respectiv cel de dimineaþã (pe durata a 8 ore). Curãþenia zilnicã în birouri se va efectua doar în zilele lucrãtoare, o datã pe zi. În cazul sãlilor de pontaj ºi holurilor aferente, curãþenia zilnicã se va face la sfârºitul fiecãruia din cele 4 schimburi, dupã plecarea lucrãtorilor, odatã efectuarea curãþeniei în baia minerilor. Curãþenia generalã va fi efectuatã trimestrial.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 Februarie 2014

Oameni noi spre polul plus la PNL Lupeni

u doar cîteva zile înainte de alegerile pentru desemnarea viitoarei conduceri a organizaþiei judeþene Hunedoara a PNL, liberalii din Lupeni ºi-au desemmat, în cadrul conferinþei de alegeri, un nou Birou Politic Local. Dupã aproape 5 luni de interimat, echipa de conducere care a preluat PNL. Lupeni dupã demisia lui Cristian Danciulescu Purcaru, a compãrut în faþa celor 58 de delegaþi ai PNL Lupeni pentru a cere un vot de încredere. Ca în tot acest timp, preºedintele interimar Adrian Petrar (directorul minei Uricani) ºi-a fãcut datoria politicã o demonstreazã faptul cã a fost singurul candidat înscris pentru funcþia de preºedinte al PNL Lupeni, în aceste alegeri interne, pe care ºi-a adjudecato în unanimitate de

voturi. Mult mai grea s-a dovedit misiunea delegaþilor la Conferinþa de alegeri a PNL Lupeni, în ceea ce priveºte alegerea membrilor Biroului Politic Local. Mai ales

cã, de la bun început, potrivit regulamentului, douã locuri în BPM reveneau celor care s-au validat prin vot la alegerile pentru funcþia de preºedinte al organizaþiilor de tineret (Alina Hiciu),

respectiv de femei (Anita Burlacu). Nu mai puþin de 12 persoane s-au înscris pe buletinele de vot pentru a obþine un loc de vicepreºedinte sau de membru al BPL în cadrul Organizaþiei PNL Lupeni. Dupã exprimarea votului secret, s-au bucurat de succes Mihaela Cazacu, ªtefan Pãscut, Bistreanu Gheorghe Dan (vali-

Euro a crescut, în douã zile, cu doi bani

endinþa de depreciere a leului, care s-a conturat marþi, dupã închiderea pieþei valutare, s-a menþinut ºi ieri, astfel cã media euro a urcat în douã zile cu doi bani. Cursul euro a urcat de la 4,4779 la 4,4926 lei, într-o ºedinþã care s-a deschis la 4,4850 - 4,4880 lei, cotaþii apropiate de cele de miercuri. Tranzacþiile s-au realizat între 4,4860 ºi 4,4980 lei, cotaþiile de la ora 14:00 fiind de 4,4920 - 4,4950 lei. În piaþa la termen de la Sibiu, investitorii tranzacþionau raportul euro/leu cu scadenþa luna viitoare la 4,4906 – 4,4999 lei. În perioada imediat urmãtoare leul ar putea fi supus unor presiuni depreciative mai mari, în cazul în care actuala coaliþie guvernamentalã se va destrãma. La aceasta se adaugã tensiunile de pe plan extern, acolo unde investitorii continuã sã îºi retragã capitalurile de pe pieþele emergente, îndreptându-le cãtre cea americanã sau

niponã. Miºcarea s-ar putea amplifica odatã cu micºorarea de cãtre Rezerva Federalã americanã a programului sãu prin care injecteazã lunar 65 miliarde dolari în economia SUA. Suma lunarã a fost pânã în decembrie trecut de 85 miliarde, fiind una din principalele cauze de depreciere ale monedei americane. Cursul dolarului american a crescut de la 3,2828 la 3,3863 lei, iar cel al francului elveþian de la 3,6563 la 3,6772 lei, în creºtere cu circa 1,5

bani faþã finalul sãptãmânii trecute. Moneda polonezã se deprecia uºor faþã de cea europeanã, la 4,167 – 4,177 zloþi, cotaþii foarte apropiate de cele de miercuri. În schimb, cea maghiarã cobora cu peste 1% la 309,1 – 313 forinþi. Perechea euro/dolar creºtea uºor, la 1,3595 – 1,3686 dolari, dupã scãderea de miercuri, care a fost provocatã de publicarea datelor privind producþia industrialã din zona euro, care a înregistrat

în decembrie un recul de 0,7%. Euro ar putea scãdea în lunile urmãtoare, dacã avem în vedere declaraþiile unor oficiali bancari. Asfel, Benoît Coeuré, membru al comitetului director al BCE, a afirmat cã instituþia financiarã ar putea lua în calcul un nivel negativ al dobânzilor din zona euro. La rândul sãu, ºeful Bãncii Franþei, Christian Noyer, a declarat cã un euro puternic are efecte negative asupra economiei. La Sibiu, euro se tranzacþiona pe martie la 1,3622 – 1,3689, respectiv la 1,3630 – 1,3675 dolari pe iunie, iar uncia de aur cu scadenþa lunarã la 1.287 – 1.295 dolari. Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la ora 14:00.

daþi în funcþia de vicepreºedinte) ºi Melinda Moldovan, Vorac Tiberiu, Tarcan Emil, Purcaru Danciulescu Cristian ºi Floca Adrian (membrii). Noul preºedinte al PNL Lupeni, Adrian Petrar ºi-a început mandatul de lider local al liberalilor, pornind de la cuvintele ilustrului înaintaº liberal Ion C. Brãtianu, potrivit cãruia ''adevarata democraþie înseamnã cîrmuirea poporului prin el insusi'', convins find cã, împreunã cu colegii din noul BPM ºi cu toþi membrii ºi simatizantii PNL vor putea constui un nou proiect politic cu oameni care tind mereu spre polul plus. Ceva mai

pragmatic, preºedintele coordonator al organizaþiilor PNL din Valea Jiului, Costel Avram, prezent la evenimentul politic de la Lupeni, este de pãrere cã activitatea politicã a liberalilor din Valea Jiului ºi mai ales faptul cã o treime din voturile liberalilor din judeþ vin din Valea Jiului, ar trebui sã convingã liderii judeþeni ai PNL cã, în egalã mãsurã, o treime din funcþiile atribuite politic la nivelul judeþului, ar trebui sã revinã liberalilor din Valea Jiului. Cu atît mai mult cu cît, difericire, PNL rãmîne în continuare, la nivel de Vale, un partid al elitelor ºi al profesioniºtilor, fapt confirmat o datã în plus în alegerile interne de la PNL Lupeni.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 Februarie 2014

Jumãtate din naºterile de la Lupeni au fost prin cezarianã

proape jumãtate din gravidele care s-au prezentat anul trecut la spitalul municipal din Lupeni au nãscut prin cezarianã. De la 1 martie, operaþia de cezarianã se va efectua contra-cost în maternitãþile de stat. Potrivit medicilor, nici pânã acum gravidele nu solicitau operaþia de cezarianã, ci medicul este acela care decide prin ce metodã va fi adus nou-nãscutul pe lume. Monika BACIU

”Cezariene la cerere nici nu s-au efectuat, nici nu existã legislaþie în sensul acesta. Cezarienele se efectueazã doar cu indicaþie medicalã, nefiind stipulat în actul normativ. Vom vedea dacã noile modificãri la legea 95 vor fi prevãzute operaþiile de operaþie de cezarianã

la cerere sau nu”, a declarat Dorel Neamþu, medic ginecoloc ºi manager al Spitalului municipal Lupeni. Aproape jumãtate din naºterile de la spitalul din Lupeni au avut loc prin cezarianã. Dacã de la 1 martie se vor aplica noile prevederi atunci în visteria unitãþii medicale vor intra mai mulþi bani.

Sãnãtatea, pe butuci

e butuci. Aºa poate fi caracterizat pe scurt sistemul medical din þarã. Modificãrile care se anunþã în acest an nu fac altceva decât sã îngreuneze funcþionarea unitãþilor medicale. Fostul ministru al Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu a precizat cã anul acesta accentul se va pune pe spitalizarea de zi, lucru care aduce deservicii spitalizãrii continue. Monika BACIU

”Din videoconferinþele cu ministrul Sãnãtãþii, am tras concluzia cã bugetul nu va fi mai mare ca cel de anul trecut, accentul fiind pus pe asistenþa medicalã prespitaliceascã. Ne defavorizeazã în totalitate. Existã un plan de reducere a paturilor

pânã în anul 2020, nu ºtim câte, în ce procent vor fi reduse, vom afla probabil în luna martie”, a declarat managerul Spitalului municipal din Lupeni, medicul Dorel Neamþu. În condiþiile de faþã nu mai pot fi diminuate sporurile ºi salariile pentru cã acest lucru s-a fãcut anul trecut.

”Procentul se ridicã cam la 50%. Dacã de anul acesta se vor plãti atunci teoretic ar trebui sã intre mai mulþi bani în bugetul spitalului”, a mai precizat sursa citatã. Decizia ministerului a avut la bazã consultarea cu medicii specialiºti în domeniu, dar ºi statistici care aratã cã, în momentul de faþã, România este una dintre þãrile din Nu pot fi concediaþi nici angajaþii pentru cã numãrul acestora este la limitã. ”Nu putem sã mai diminuãm sporurile ºi salariile pentru cã au fost diminuate, vom încerca sã aducem servicii noi în sistemul de ambulator prin medicii care au deschis cabinete anul acesta. Nu vorbim nici de reducerea personalului pentru cã suntem la minim cu personalul ºi nu putem asigura continuitatea”, a mai precizat sursa citatã. Managerii spitalelor din judet au cerut ministerului Sanatatii sa le aprobe un numar mai mare de paturi care sa fie in contract cu Casa de Asigurari de Sanatate. La ora actuala, in cele 12 spitale din judet exista peste 3600 de paturi dintre care aproximativ 2900 sunt si contractabile, adica pot fi decontate. Majoritatea paturilor, adicã 56 la suta din numãrul total existent în spitalele din judetul Hunedoara, se afla in unitatile spitalicesti din Deva, Hunedoara si Petrosani.

Europa cu cel mai mare numãr de operaþii de cezarianã în afara indicaþiei medicale, ceea ce comportã riscuri, fiind vorba despre o intervenþie chirurgicalã.

Spitalele neacreditate pânã în 2015 nu vor mai primi finanþare de la Casele de sãnãtate

pitalele care nu vor primi acreditare pânã la sfârºitul anului 2015 nu vor intra în contract cu Casele de sãnãtate, a anunþat marþi, în cadrul unei dezbateri, preºedintele Comisiei Naþionale de Acreditare a Spitalelor (CoNAS), dr. Bogdan George Jansen.

El a precizat cã 77 de unitãþi sanitare cu paturi dintr-un total de aproape 500 existente în þarã au fost acreditate pânã în prezent. "Am format aproximativ 500 de evaluatori externi pe care a trebuit sã îi ºcolarizãm. În prima fazã se acrediteazã actul managerial-administrativ. CoNAS nu dã amenzi, nu închide spitale, pune la dispoziþie o serie de standarde. Poate nu toate cele 77 de spitale meritau sã primeascã acreditate. Spitalele trebuie sã se

raporteze la un standard unic de calitate. Avem în vedere o procedurã pentru a verifica anual spitalele care sunt acreditate ºi care mai au probleme de rezolvat ºi dacã acestea nu ºi le rezolvã îºi vor pierde acreditarea. Prin noua lege spitalelor care nu ºi-au rezolvat problemele li se va retrage acreditarea. Spitalele trebuie sã fie acreditate pânã la sfârºitul anului 2015 ºi dacã nu au obþinut acreditarea nu vor mai primi finanþare de la Casele de sãnãtate", a afirmat

Jansen. El a explicat cã acest lucru nu înseamnã cã se vor închide acele spitale, ci pot primi finanþare privatã. Jansen a mai spus cã existã suficient timp ca pânã la sfârºitul anului 2015 sã fie finalizat procesul de acreditare pentru cele 500 de spitale pe baza celor 9 standarde ºi a aproximativ 2.100 de indicatori. Preºedintele CoNAS a arãtat însã cã instituþia pe care o reprezintã nu este acreditatã internaþional ºi nici ISO. "CoNAS nu este acreditatã internaþional, poate fi acreditatã ISO în aproximativ 2-3 luni, iar internaþional în aproximativ 2 ani", a mai spus reprezentantul CoNAS. Agerpres

8 Actualitate

u o tradiþie de zeci de ani de ani, Universitatea din Petroºani riscã sã-ºi piardã tocmai domeniul ce i-a adus unicitatea pe plan naþional, respectiv specializãrile miniere. ªi asta pe fondul restructurãrii industriei miniere la nivel naþional, ceea ce face ca tot mai puþini studenþi sã se îndrepte spre acest domeniu. Istoria Universitãþii din Petroºani începe în anul 1957. Practic, instituþia de învãþãmânt superior este continuatoarea Institutului de Mine, care a funcþionat în Bucureºti peste 80 de ani, iar din anul universitar 1957 – 1958 a funcþionat la Petroºani. Dupã anul 1990, prin diversificarea domeniilor ºi specializãrilor universitare, Institutul de Mine din Petroºani a devenit Universitatea Tehnicã (1991), iar mai apoi Universitatea din Petroºani (1995). Mii de specialiºti recunoscuþi în þarã ºi peste hotare au absolvit aici, iar calitatea studiilor a determinat conducerile Companiei Naþionale a Lignitului „Oltenia” ºi a Companiei Naþionale a Huilei sã acorde an de

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 Februarie 2014

Restructurarea industriei miniere ucide tradiþia Universitãþii Petroºani

an burse celor mai merituoºi studenþi, care deveneau ulterior specialiºtii lor. În ultimii ani, însã, pe fondul restrângerii activitãþii extractive la nivel naþional, cele douã mari companii nu au mai fãcut angajãri decât sporadic, iar de burse nu s-a mai pus problema. Oricum, studenþii acre au ales ca specializare profilele din domeniul minier au fost tot mai puþini. „Atâta timp cât situaþia mineritului este care este, este firesc ca ºi atracþia de care se bucurã aceste specializãri sã nu mai fie aceeaºi. Noi am avut convenþii cu CNLO ºi

CNH, prin care îºi racolau studenþi din anii mici, cãrora le ofereau burse cu condiþia sã fie integraliºti ºi mai apoi, dupã absolvire, sã încheie un contract pe cinci ani cu cele douã

companii. În contextul mãsurilor de restructurare din acest domeniu, sigur cã atracþia a scãzut”, explicã Rectorul Universitãþii Petroºani, Aron Poantã. ªi, mai spune acesta, în

decursul anilor a mai apãrut un paradox. La un moment dat, cele douã companii au solicitat UPET organizarea unor cursuri pentru electromecanici, ori în domenii conexe mineritului, aºa încât sã aibã posibilitatea promovãrii absolvenþilor ca ºefi de sector. Practic, era vorba despre o certificare a abilitãþilor în acest sens, dar ºi la acest lucru s-a renunþat între timp. Iar între timp, studenþii au început sã caute tot mai puþin ingineria minierã, de exemplu, ºi s-au orientat cãtre topografie. Un domeniu cu o mult mai mare sferã de aplicabilitate, respectiv lucrãri hidrotehnice, drumuri, tuneluri, etc. „În anul I specializarea este topografie ºi exploatãri. Din anul II studenþii îºi exprimã opþiunea spre exploatãri sau topografie, iar majoritatea se îndreaptã spre topografie. (…) Aceastã restrângere de activitate se manifestã la nivel naþional ºi este normal ca un tânãr sã se gândeascã la perspectivele de viitor pe care le are”, a mai Aron Poantã.

rientarea spre piaþa externã, o posibilã ºansã

ªi sociologii sunt de pãrere cã ceea ce se întâmplã la nivelul sistemului de învãþãmânt este o reflectare a evoluþiei economice de

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani Vineri, 14 februarie, ora 17.00 z Biletele se pun în vânzare VINERI începând cu ora 15.00 z Preþ 10 lei/persoanã z Informaþii la telefon 0761.562454 z Locuri limitate!!!

la nivel naþional. „Societatea româneascã în ansambul ei întâmpinã unele probleme în ceea ce priveºte adaptarea la nevoile realitãþii. În mod cert, ºi sistemul de învãþãmânt românesc are în mare parte probleme în a se adapta la cerinþele noii pieþe a muncii. De aceea se ºi constatã, la unele universitãþi considerate mai mici, cã afluxul de studenþi este în scãdere. În ceea ce priveºte Universitatea Petroºani ºi specificul ei în domeniul minier, trebuie specificat cã ar fi nevoie de specialiºti în domeniul minier, însã nu neapãrat în România, ci mai ales pe alte pieþe. În acest moment, la UPET se aflã un numãr important de studenþi din Republica Moldova, din care o parte se pregãtesc chiar în domeniul minier”, spune Nicolae Taºcã, sociolog. Acesta este de pãrere, însã, cã, pentru a atrage studenþi din alte þãri, ar fi nevoie ca profesorii de aici sã predea ºi într-o limbã de circulaþie internaþionalã. „Altfel, nimeni nu va veni aici sã înveþe minerit în limba românã. Dar, din informaþiile pe care le deþin, sunt foarte puþini profesori care ar putea face acest lucru”, a conchis Taºcã. La ora actualã, Universitatea din Petroºani are trei mari facultãþi, respectiv Inginerie Mecanicã ºi Electricã, Facultatea de Mine ºi Facultatea de ªtiinþe. Car men COSMAN-PREDA

Sancþiuni pentru cei care nu curãþã dupã câinii de companie

a fel ca ºi în majoritatea localitãþilor din þarã, la Petroºani, poliþiºtii locali vor sã modifice o hotãrâre ºi sã cuprindã în ea ºi obligativitatea proprietarilor animalelor de companie, care-ºi plimbã animalele în spaþiul public, de a avea asupra lor pungi pentru dejecþiile patrupedelor.

Actuala hotãrâre a Consiliului Local Petroºani care reglementeazã acest capitol, al animalelor de companie plimbate în zonele publice ale municipiului, nu stipuleazã ºi obligativitatea ca proprietarii sã aibã la ei

NG-urile din judeþul O Hunedoara, ori

asociaþiile pot obþine finanþãri nerambursabile din bugetul judeþul Hunedoara. Singura condiþie este sã doreascã sã implemneteze proiecte de larg interes. Asociaþiile, fundaþiile sau organizaþiile neguvernamentale fãrã scop lucrativ care iniþiazã ºi

mãnuºi sau pungi de plastic cu care sã strângã dupã patruped. Astfel este foarte greu pentru poliþiºtii locali sã-i prindã pe cei care îºi plimbã animalele în parcuri sau Centru civic ºi lasã mizerie în urma lor. Modificarea

HCL ar urma sã aibã loc în ºedinþa de luna viitoare iar în proiect este stipulatã ºi aceastã obligativitate. „În aceastã lunã nu am reuºit sã facem propunerea de a revizui actuala HCL, dar cred cã în ºedinþa din luna martie se va întâmpla acest lucru. Noi nu putem sta sã le pãzim câinii, sã-i urmãrim dacã strâng dupã ei sau nu. E mai simplu sã le cerem celor care îºi plimbã animalele în spaþiul public sã ne facã dovada cã au materialele necesare pentru a strânge dupã animalele de companie. Cei prinºi o datã vor fi avertizaþi verbal, iar dacã nu vor înþelege de vorba bunã vor fi sancþionaþi”, a explicat Nicolae Stãncioi, ºef Birou Poliþia Localã Petroºani. Pentru cã proprietarii animalelor de companie vor fi tentaþi sã dea exemplu câinii maidanezi, pentru a scãpa de sancþiuni, municipalitatea va face demersuri ºi cãtre Centrul Judeþean de Ocrotire a Animalelor fãrã Stãpân ca instituþia sã rezolve aceastã problemã. Maximilian GÂNJU

Bani de la judeþ pentru ONG-uri organizeazã acþiuni, programe sau proiecte culturale, sportive, de tineret ºi unitãþile de cult din judeþul Hunedoara pot solicita acordarea de finanþãri nerambursabile de la bugetul propriu al judeþului Hunedoara în limitele sumelor alocate pentru anul 2014. Oficialii CJ Hunedoara spun cã „proiectele trebuie sã se deruleze conform specificaþiilor

Modernizarea bulevardului din Lupeni, prioritate pentru administraþie

or sã finalizeze proiectele începute ºi abia apoi sã demareze altele noi. Este vorba de reprezentanþii Primãriei Lupeni care au început anul cu stângul. Aceºtia se plâng de lipsa fondurilor, lucru care îngreuneazã dezvoltarea localitãþii. Pentru aceastã perioadã, municipalitatea are în vedere în primul rând finalizarea proiectelor începute. ”Noi ne confruntãm cu douã probleme. Vrem sã terminãm ce am început anii trecuþi mai ales pe fondurile europene trebuie sã terminãm Palatul ºi ºoseaua de centurã, drumul în jur de 90% e gata, Palatul mai este puþin de lucru la interior ºi am terminat.

din Regulamentul de organizare ºi funcþionare a Comisiei de evaluare ºi selecþionare a persoanelor fizice autorizate/atestate, asociaþiilor, fundaþiilor sau organizaþiilor neguvernamentale fãrã scop patrimonial care iniþiazã ºi organizeazã acþiuni, programe ºi proiecte culturale, educativºtiinþifice, sportive, unitãþilor de cult ºi a

ofertelor formulate pentru editarea unor publicaþii culturale pentru care se pot acorda finanþãri nerambursabile din fonduri publice”. Documentaþiile de solicitare a finanþãrii nerambursabile se depun la registratura generalã a Consiliului Judeþean Hunedoara pânã în 11 martie. Car men COSMAN-PREDA

În viitor pentru 2014-2020 prioritatea este sã putem asfalta drumul naþional 66A pe raza localitãþii noastre. Din 2002 de când a fost petecit s-a tot degradat”, a declarat Cornel Lungan, viceprimarul municipiului Lupeni. În ceea ce priveºte infrastructura rutierã, responsabilii Primãriei Lupeni spun cã vor sã reabiliteze bulevardul din localitate ºi sã creeze noi locuri de parcare. ”Vrem sã mai ºi lãrgim bulevardul ca sã facem ºi locuri de parcare, un sens giratoriu, ne va costa destul de mult. Suntem în stadiul de studiu de fezabilitate. Vrem sã accesãm fonduri europene sã putem lucra pentru cã nu avem nicio ºansã pe banii noºtri”, a mai precizat sursa citatã. Tot ce sperã cei de la Lupeni este ca Guvernul sã le aloce fonduri mai multe în acest an pentru cã probleme financiare ale administraþiei sunt mari, iar din banii de la bugetul local nu se pot pune în practicã toate proiectele. Monika BACIU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 Februarie 2014

Restructurarea industriei miniere ucide tradiþia Universitãþii Petroºani

CNH, prin care îºi racolau studenþi din anii mici, cãrora le ofereau burse cu condiþia sã fie integraliºti ºi mai apoi, dupã absolvire, sã încheie un contract pe cinci ani cu cele douã

companii. În contextul mãsurilor de restructurare din acest domeniu, sigur cã atracþia a scãzut”, explicã Rectorul Universitãþii Petroºani, Aron Poantã. ªi, mai spune acesta, în

rientarea spre piaþa externã, o posibilã ºansã

ªi sociologii sunt de pãrere cã ceea ce se întâmplã la nivelul sistemului de învãþãmânt este o reflectare a evoluþiei economice de

Sancþiuni pentru cei care nu curãþã dupã câinii de companie

NG-urile din judeþul O Hunedoara, ori

Modernizarea bulevardului din Lupeni, prioritate pentru administraþie

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 Februarie 2014 Judeþul Hunedoara Primãria Oraºului Petrila Str. Republicii Nr. 196, Cod poºtal 335800 C.U.I. 4375097 Telefon/Fax: 0254/550760, 550977 Serviciul Achiziþii, Investiþii, Proiecte cu finanþare internaþionalã, Managementul Calitãþii e-mail: primaria.petrila2008@yahoo.com

Anunþ de participare Selecþie publicã privind atribuirea contractelor de finanþare nerambursabilã din fondurile bugetului local al Oraºului Petrila pentru finanþarea proiectelor de interes public în anul 2014 1. Autoritatea contractantã: Orgul Petrila, cu sediul str. Republicii nr 196, judeþul Hunedoara, cod potal 335800, telefon 0254/550760, fax 0254/550977, e-mail: primaria.petrila2008@yahoo.com.

2. Categorie ºi descrierea serviciilor: contract de finanþare nerambursabilã în conformitate cu prevederile Legii 350/2005 privind regimul finanþãrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitati nonprofit de interes general, cu modificarile ºi completãrile ulterioare. 3. Domeniile pentru care se acordã finanþare nerambursabilã de la bugetul local în 2014 conform H.C.L. nr. 31/2014: - cultura - 100.000 lei; - sport - 150.000 lei; Durata de implementare a proiectelor: pânã la finele anului 2014. 4. Data limita pentru depunerea proiectelor: 26.03.2014, ora 10:00. 5. Solicitantul va depune documentaþia prevãzutã în Regulamentul privind atribuirea contractantelor de finanþare nerambursabilã, ºi în Ghidul Solicitantului, aprobate prin H.C.L. nr. 31/2014 la Registratura Primãriei oraºului Petrila, str. Republicii Nr. 196 cu menþiunea pe plic a denumirii proiectului, adresa ºi numele complet al solicitantului, domeniul pentru care se solicitã finanþare cu menþiunea „A nu se deschide înainte de sesiunea de evaluare - 26.03.2014 ora 11.00". Solicitantul va depune documentaþia prevãzutã de ghid în douã exemplare (original ºi copie). 6. Limba în care trebuie redactate documentele: limba românã. 7. Evaluarea ºi selecþionarea proiectelor în vederea obþinerii de finanþare nerambursabilã se va face de cãtre comisia de evaluare ºi selecþionare a proiectelor de interes public. Cererile selecþionate vor fi evaluate de cãtre comisie de evaluare, pe baza unui punctaj care va respecta urmãtoarele criterii: Criteriu Punctaj Relevanþã ºi coerenþã 30 Metodologie Buget ºi eficacitatea costurilor Total

30 40 100

8. Comunicarea: Comisia va comunica la încheierea procedurii de evaluare ºi selectare, în scris, solicitanþilor neselecþionati motivele neacordãrii finanþãrii ºi celor selectionaþi nivelul sumelor aprobate în vederea încheierii contractelor. 9. Regulamentul ºi Ghidul privind atribuirea contractelor de finanþare nerambursabilã poate fi procurat de la Primãria Oraºului Petrila, str. Republicii Nr. 196, Serviciu Achiziþii, Investiþii, Proiecte cu Finanþare Internaþionalã, Managementul Calitãþii, în baza unei solicitãri scrise, persoana de contact Roberta Iancu, telefon 0254/550760 interior 218 sau se poate descãrca de pe site-ul: www.petrila.ro. 10. Data limitã pentru solicitarea clarificãrilor este 20.03.2014. 11. Programul anual propriu pentru acordarea de finanþãri nerambursabile, publicat în „Monitorul Oficial" cu numãrul 24 din data de 10 februarie 2014. 12. Data transmiterii spre publicare a anunþului de participare cãtre Regia Autonomã „Monitorul Oficial": 13.02.2014.

Simularea evaluãrii naþionale pentru elevii clasei a VIII-a va începe la 18 februarie

imularea evaluãrii naþionale pentru elevii clasei a VIII-a din anul ºcolar 2013-2014 va începe pe 18 februarie cu proba scrisã la Limba ºi literatura românã, urmatã pe 19 februarie de simularea la Matematicã, iar pe 20 februarie de cea la Limba ºi literatura maternã pentru elevii aparþinând minoritãþilor naþionale. Potrivit calendarului simulãrilor aprobat de Ministerul Educaþiei Naþionale, la 7 martie vor fi afiºate rezultatele. Simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat naþional pentru elevii claselor a XI-a ºi a XII-a din anul ºcolar 2013-2014 va începe pe 3 martie cu proba scrisã la Limba ºi literatura românã, pe 4 martie este programatã proba scrisã la Limba ºi literatura maternã, iar pe 5 martie - proba scrisã obligatorie a profilului. Pe 7 martie va avea loc simularea probei scrise la alegere a profilului ºi specializãrii iar pe 14 martie vor fi anunþate rezultatele. Disciplinele la care se organizeazã simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat naþional pentru elevii clasei a XI-a în anul ºcolar 2013-2014 sunt: Limba ºi literatura românã, Limba ºi literatura maternã (pentru elevii de la toate filierele, profilurile ºi specializãrile care au urmat studiile liceale într-o limbã a minoritãþilor naþionale), Matematicã ºi Istorie. În cazul elevilor clasei a XII-a, disciplinele sunt:

Limba ºi literatura românã, Limba ºi literatura maternã, Matematicã, Istorie, Fizicã, Chimie, Biologie, Informaticã, Geografie, Logicã, Argumentare ºi comunicare, Psihologie, Economie, Sociologie, Filosofie. "Rezultatele obþinute de elevi la simularea evaluãrii naþionale pentru absolvenþii clasei a VIII-a ºi la simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat naþional sunt analizate la nivelul fiecãrei unitãþi de învãþãmânt în care s-au desfãºurat simulãrile naþionale din anul ºcolar 2013-2014, prin discuþii individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, ºedinþe cu pãrinþii, precum ºi la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptãrii unor mãsuri pentru îmbunãtãþirea performantelor ºcolare", precizeazã MEN. Agerpres

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 Februarie 2014

“Mariana Cîmpeanu nu are de ce sã fie remaniata”

ariana Cîmpeanu este un ministru performant ºi niciodatã nu a fost pusã în discuþie remanierea ei din Guvern. Declaraþia aparþine liderului liberalilor hunedoreni, Mircea Ioan Molot, are menþioneazã cã includerea senatorului hunedorean pe lista remaniaþilor este doar o speculaþie a presei din Bucureºti.

utoritatea Electoralã Permanentã (A.E.P.) a desfãºurat, în luna ianuarie a acestui an, 34 de controale la nivel naþional, în scopul îndeplinirii principalelor obiective ale activitãþii de instruire, îndrumare ºi control electoral. Maximilian GÂNJU Deficienþele constatate au fost imposibilitatea de face dovada predãrii la judecãtoria arondatã a unui exemplar al listei electorale permanente, imposibilitatea de a face dovada primirii de la Serviciul pen-

Luiza ANDRONACHE Conducerea centralã a PNL nu are niciun motiv sã o înlocuiascã pe Mariana Câmpreanu de la conducerea ministerului Muncii, declara preºedintele filialei judeþene PNL Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. “Niciodatã nu a fost pusã în discuþie, poate doar în interesul presei sau a celor care vroiau sã aibã o discuþie vizavi de doamna Mariana Cîmpeanu. Este poate cel mai performant ministru, un ministru serios, care îºi vede de treabã atît administrativ, cît ºi politic ºi chiar nu ar fi niciun motiv sã fie remaniata”, a declarat Mircea Moloþ, preºedintele PNL HUnedoara, Preºedintele PNL, Crin Antonescu, a anunþat, oficial, nominalizãrile în Guvern: Klaus Iohannis vicepremier ºi ministru de Interne în locul demisionarului Radu Stroe, Teodor Atanasiu - ministru al

Control electoral în Hunedoara A

Economiei în locul lui Andrei Gerea, Eugen Nicolãescu – de la ministerul Sãnãtãþii la ºefia ministerului de Finanþe în locul lui Daniel Chiþoiu, Cristian Buºoi –mutat de la conducerea Casei Naþionale de Sãnãtate la conducerea Ministerului Sãnãtãþii. “ Credem noi ca acea calitate care o are fiecare ca individ, mã refer la nominalizãrile fãcute, va da un plus de credibilitate, de seriozitate ºi de speranþã pentru poporul român ”, a mai precizat Moloþ. Mircea Moloþ aºteaptã o remaniere ºi din partea PSD, considerînd cã în curtea social-democraþilor sînt miniºtri care nu performeazã.

tru Imigrãri a listelor electorale complementare, caz întâlnit în judeþul Hunedoara, sau existenþa listelelor electorale permanente la primãrie într-un singur exemplar ºi absenþa dovezii predãrii celui de-al doilea exemplar al acestora la judecãtoria aron-

Bani pentru Bac

avut un numãr mare de picaþi la bacalaureat. Din acest motiv ne aºteptãm sã se înscrie, la sesiunea din varã, foarte mulþi absolvenþi din promoþiile anterioare. Anul trecut, de exemplu, am avut peste 100 de tineri care au plãtit pentru a putea participa la examen. Unii dintre ei aveau chiar ºi 10 ani de „vechime” în ceea ce priveºte susþinerea bac-ului”, a declarat Zina

Galeº, directorul Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroºani. Înscrierile pentru Bac-ul din varã se pot face în perioada 26 – 30 mai. Probele orale sunt programate a debuta în data de 10 iunie iar cele scrise vor începe în 30 iunie. Cea de-a doua sesiune a examenului de bacalaureat din acest an se va derula în intervalul 14 iulie – 29 august.

Pricopie: 60% dintre licee sunt teoretice; ar trebui sã fie 40%

Potrivit acestuia, Ministerul Educaþiei a reuºit în ultimii doi ani sã creascã numãrul de acorduri cu diferite firme la nivel naþional de la 1.500 la 2.500 în anul ºcolar în curs. "În total avem aproximativ 13.000 de elevi dintr-o serie înscriºi în ºcoala profesionalã, ceea ce înseamnã cam 6%, când de fapt þãrile dezvoltate economic din Europa au cam 1520% dintre elevi în învãþãmântul profesional ºi tehnic", a explicat ministrul Educaþiei. AGERPRES

ei care au picat de douã ori examenul de maturitate vor C fi nevoiþi, ºi în acest an, sã scoatã

ceva bani din buzunar. Astfel, pentru a putea participa pentru cea de-a 3-a oarã la bacalaureat, mai noii sau mai vechi absolvenþi vor trebui sã achite 230 de lei. Mircea NISTOR Asta, pentru toate probele, una singurã urmând a fi taxatã cu 38 de lei. Taxele sunt valabile

ºi pentru candidaþii din învãþãmântul particular. „Noi ne situãm printre unitãþile ºcolare din Valea Jiului care, de-a lungul ultimilor ani, au

inistrul Educaþiei Naþionale, Remus Pricopie, a declarat, joi, cã 60% dintre liceele din România sunt teoretice, el considerând cã ponderea lor ar trebui sã fie de 40%.

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

datã. Pe lângã activitãþile de control electoral desfãºurate în luna ianuarie 2014, A.E.P. a organizat sesiuni de îndrumare pentru operatorii în Registrul Electoral. Primãriile au primit asistenþã pentru alocarea pe secþii de votare a alegãtorilor nerepartizaþi,

corectarea delimitãrilor în vederea repartizãrii automate pe secþii de votare a alegãtorilor sau radierea persoanelor decedate ºi a celor condamnate prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã cu interzicerea dreptului de a alege. În luna februarie 2014, la nivel naþional, sunt programate alte 123 acþiuni de instruire, îndrumare ºi control electoral.

"60% dintre liceele din România, în general, pot fi variaþii de la un judeþ la altul, sunt licee teoretice, când de fapt procentul ar trebui sã fie un pic invers (40% licee teoretice ºi 60% ºcoli profesionale — n.r.). De doi ani ne chinuim sã reînfiinþãm ºcol-

ile profesionale dar de data aceasta încercãm sã o facem bine, urmând exemplele unor þãri care au avut ºi au succes. O ºcoalã profesionalã în ºcoalã nu va fi niciodatã bunã. O ºcoalã profesionalã construitã în dialog cu industria dintr-o anumitã regiune ºi

cu autoritãþile locale, pentru cã un preºedinte de consiliu judeþean sau un primar are un anumit interes sã dezvolte o anumitã industrie, o anumitã economie. Iatã de ce ºcoala profesionalã are aceastã specificitate, dacã vrem sã fie una de succes, sã fie la intersecþia dintre educaþie, mediu de afaceri ºi comunitate", a spus Pricopie la Romanian Business Leaders Summit Bucureºti.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 Februarie 2014

Schi ºi distracþie de week-end în Straja

n staþiunea din vestul Vãii Jiului a nins biniºor ieri-dimineaþã, iar în compensare au fost pornite ºi tunurile de zãpadã, astfel cã astãzi-vineri, mâine ºi poimâine se va schia în condiþii foarte bune. Dacã va mai ninge, sâmbãtã, ar putea sã se þinã ºi celebrul festival al oamenilor de zãpadã. În noaptea de miercuri spre joi a nins biniºor în Straja, stratul de zãpadã nou aºternut fiind de circa 15 centimetri, iar administratorii pârtiilor au pornit ºi tunurile de zãpadã, pentru ca pârtiile sã fie în cele mai bune condiþii pentru schiorii care urcã de astãzi-vineri în

Austria, preferatã de hunedoreni pentru serviciile medicale

ute de hunedoreni se trateaza anual in strainatate. Romania nu ofera alternative pentru anumite tratamente de specialitate, drept pentru care oamenii prefera alte centre medicale sau statiuni din vestul Europei. Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate a achitat anul trecut spitalelor din strainatate aproape doua milioane de lei pentru serviciile medicale pe care le-au primit cetatenii judetului Hunedoara. Tara preferata de hunedoreni pentru tratamente medicale a fost anul trecut Austria. “Anul trecut am decontat pentru servicii medicale pe teritoriul statelor membre UE cetãþenilor români sume destul de substanþiale, în jur de 18 miliarde lei vechi. Cei mai mulþi pentru Austria, pe locul doi este Belgia cu o suma aproape la fel de substanþialã, pe locul trei este Franþa, iar apoi sunt ºi alte þãri precum Olanda, Cipru, Portugalia, Spania” , a declarat Viorica Codoreanu, director Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara. Dar, care sunt motivele pentru care Austria se afla in topul preferintelor celor care aleg sa faca tratamente in strainatate.....?! “Este þara cu cele mai bune servicii medicale ºi apoi, poate este îndemâna celor mai multi cetateni romani sa se duca in Austria ”, a mai spus Viorica Codoreanu Majoritatea hunedorenilor care au beneficiat anul trecut de tratamente medicale in strainatate au facut-o in regim de urgenta. Vorbim de cazurile medicale grave care nu pot fi tratate in spitalele romanesti. Luiza ANDRONACHE

staþiune. În acest week-end, în staþiunea din Masivul Vâlcan, Emil Pãrãu cel care susþine majoritatea competiþiilor din staþiune ar fi vrut sã organizeze Festivalul Oamenilor de Zãpadã,

o întrecere destinatã mai ales copiilor. Zãpada este prea puþinã, astfel cã întrecerea va avea loc doar dacã va mai ninge, însã turiºtii vor avea parte de alte distracþii. Majoritatea vor fi

în clubul din staþiune, iar ziua pe platoul de la Montana ºi vor avea ca temã Ziua Îndrãgostiþilor. “De la ora patru noaptea a început sã ningã, în rest a plouat. Din acest motiv încã nu ºtim dacã

Sindicatele ºi administraþia CEH negociazã sporul de periculozitate

indicatele din minerit ºi conducerea Complexului Energetic Hunedoara s-au aºezat, joi, la masa discuþiilor, în cadrul Comisiei de Dialog Social de la nivelul Prefecturii Hunedoara. Cele douã pãrþi nu au cãzut pânã acum de acord în ceea ce priveºte majorarea sporului de periculozitate. Administraþia ºi sindicatele, mediate de oficialii Prefecturii Hunedoara încearcã sã gãseascã soluþiile cele mai bune pentru majorarea sporului de periculozitate pentru angajaþii din subteran de la minele viabile cuprinse în Complexul Energetic Hunedoara. Sindicatul „Muntele” a cerut adminsitraþiei mãrirea sporului de periculozitate de la 700 de lei, la 850 de lei, adicã valoarea salariului mediu brut. Ortacii au fost de acord cu organizarea unor acþiuni de protest, dar mai întâi, conform legii, liderii lor au apelat la Comisia de Dialog Social din cadrul Prefecturii Hunedoara. „Am pornit discuþiile þinând cont de importanþa agentului economic Complexul Energetic Hunedoara pentru judeþul Hunedoara ºi pentru Valea Jiului în special. Am trecut în revistã investiþiile fãcute, cele aflate în derulare ºi cele în per-

putem þine festivalul, aºteptãm sã vedem cum este vremea. Totul este sã nu plouã. De schiat se schiazã foarte bine, sub canal, pe Vf. Straja, sub Telegondolã, pârtiile sunt în stare bunã ºi din acest punct de vedere nu sunt probleme. Turiºtii pot veni în Straja pentru cã se schiazã bine”, a declarat Emil Pãrãu. ªi în Parâng a nins ºi se poate schia în condiþii bune, iar pentru acest weekend cei câþiva cabanieri care se strãduiesc sã þinã viu turismul în staþiunea Petroºaniului vor organiza ºi ei manifestãri dedicate mai ales îndrãgostiþilor. Maximilian GÂNJU spectivã pentru transformarea acestuia într-unul viabil. De asemenea, am discutat despre situaþia economico – financiarã a CEH, care din pãcate nu este tocmai roz, de perspectiva formãrii unui holding pe baza unui mix de energie”, a declarat prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu. Iar de vineri, a spus reprezentantul Guvernului în teritoriu, administraþia ºi sindicatele vor forma o comisie care sã analizeze posibilitatea realã de acordare a sporului de periculozitate, nu neapãrat la valoarea solicitatã de reprezentanþii minerilor. Prefectul Sorin Vasilescu spune cã, în funcþie de orele lucrate în subteran, sporul de periculozitate poate fi de 100%, 50% sau 20%, dar se va face o analizã amãnunþitã ºi punctualã. „A fost o discuþie constructivã ºi am ajuns la concluzia cã ambele pãrþi sunt interesate de gãsirea unor soluþii în mãsura posibilitãþilor economico – financiare pe care le are astãzi Complexul Energetic Hunedoara”, a conchis prefectul judeþului Hunedoara. Car men COSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 Februarie 2014

Actualitate 13

În staþiunile montane,

Condiþii neigienice de pãstrare a alimentelor

abanele din staþiunile montane, luate la puricat de inspectorii Direcþiei Sanitar-Veterinare. Zilele trecute au fost finalizate controalele la unitãþile de cazare din cele douã staþiuni montane mari din Valea Jiului. Inspectorii DSV au constatat mai multe abateri în rândul celor care le oferã turiºtilor ºi servicii alimentare. Monika BACIU ”Au fost identificate nereguli în ceea ce priveºte condiþiile de pãstrare a mâncãrii ºi s-a constatat lipsa doc-

prima datã când în staþiunile montane din Valea Jiului se constatã abateri. Chiar la începutul acestui an inspectorii de la OPC au fost sesizaþi cu

locului turiºtii nu prea au opþiuni. Este cazul unor turiºti care au reclamat la Oficiul pentru Protecþia Consumatorului faptul cã proprietarul unei

soluþionate toate în favoarea consumatorilor. Probabil datoritã faptului cã nu a nins în aceastã perioadã de sãrbãtori, pe activitatea de turism începând cu anul 2014 s-au înregistrat doar douã reclamaþii care au fost soluþionate favorabil consumatorilor.

Una se referã la o informare incorectã, la o diferenþã detarif de cazare între cel practicat în momentul în care a ajuns consumatorul sã fie cazat ºi cel pe care l-a vãzut iniþiat pe pagina de internet a pensiunii respective. Administratorul a fost obligat sã returneze diferenþa de tarif încasat în plus faþã de

Cu Trenurile Zãpezii spre munte

n plinã desfãºurare a sporturilor de iarnã, în mai multe zone turistice din România au loc o serie de manifestãri ºi evenimente specifice sezonului rece.

umentelor de provenienþã a alimentelor”, au declarat inspectori ai DSV. Pentru neregulile constatate au fost aplicate amenzi cu sume cuprinse între 600 ºi 2000 de lei. Au fost cazuri în care abaterile nu au fost foarte grave, iar atunci proprietarii au primit doar aventismente. Nu este pentru

privire la faptul cã un proprietar de cabanã nu practicã în realitate aceleaºi preþuri cu cele de pe site. Mulþi dintre cei care deþin cabane în staþiunile montane din Valea Jiului le promoveazã pe site-urile de specialitate. Doar cã nu mereu informaþiile publicate pe site sunt veridice. Odatã ajunºi la faþa

cabane dintr-una din staþiunile montane din Valea Jiului a afiºat pe site un preþ care nu a coincis cu realitatea de la faþa locului. În urma verificãrii sesizãrii de cãtre inspectorii OPC, proprietarul a fost nevoit sã restituie diferenþa de bani. ”În anul 2013 s-au înregistrat la OPC Petroºani un numãr de 7 reclamaþii. Sunt

cea prezentatã pe siteul de internet”, a declarat Ion Roiu, comisar OPC Petroºani. Potrivit reprezentanþilor OPC numãrul sesizãrilor care fac referire la serviciile turistice din Valea Jiului a scãzut în ultimii ani. Acest lucru înseamnã fie cã proprietarii de pensiuni oferã servicii de calitate, fie cã turiºtii nu raporteazã toate neregulile.

În acest context, reprezentanþii CFR Cãlãtori reamintesc pasagerilor cã oferta de cãlãtorie Trenurile Zãpezii 2014 este valabilã pânã la data de 15 martie a.c. ºi se aplicã la trenurile spre ºi dinspre cele mai cãutate staþiuni montane pentru schi, cum sunt cele de pe Valea Prahovei, Vatra Dornei, Petroºani (Staþiunea Straja), Piatra Neamþ (Pârtia Cozla, Staþiunea Durãu). Reducerile tarifare sunt urmãtoarele: 25% pentru cãlãtoriile cu punct de sosire / plecare întruna dintre staþiunile montane de pe ruta

Sinaia-Braºov. Reducerea este valabilã la trenurile din

Anexa 1, de luni pânã joi, la clasa a 2-a. 25% pentru cãlãtoriile cu punct de sosire / plecare din Vatra Dornei / Piatra Neamþ / Petroºani. Reducerea este valabilã la trenurile din

Anexa 2, de luni pânã joi, la clasa a 2-a. 31% - 56% în

toate zilele sãptãmânii, la trenurile InterRegio care circulã pe Valea Prahovei pe rute între Sinaia Braºov ºi retur. Aceste reduceri se aplicã la tariful de adult ºi copil ºi nu se cumuleazã cu alte discounturi, excepþie fãcând reducerea de 5% la cumpãrarea online ºi la automatele ZebraPay. Oferta va fi vândutã ca opþiune de

bazã pentru cei care nu beneficiazã de alte facilitãþi. CFR Cãlãtori recomandã pasagerilor sã se asigure cã au bilet pentru evitarea taxãrii suplimentare în tren ºi/sau suportarea costurilor amenzii conform reglementãrilor în vigoare.

14 Program & Horoscop

10:00 Jocurile Olimpice de Iarnã Soci 2014 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Parlamentul României 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:30 Jocurile Olimpice de Iarnã Soci 2014 17:00 Olimpiada veseliei 17:25 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:05 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Sport 19:00 Jocurile Olimpice de Iarnã Soci 2014 21:30 Telejurnal 22:30 Capcanele seducþiei

9:30 Mediumul (r) 10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Sport, dietã ºi o vedetã 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Mãrul discordiei

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 Februarie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 G.I. Joe: Ascensiunea Cobrei 23:00 Spectacol la comandã

21 martie *** 20 aprilie

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) Energia ºi perseverenþa vã ajutã 11:00 Lecþii de viaþã (r) sã finalizaþi un proiect început cu 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 MasterChef - Sezonul 1 mai mult timp în urmã. În prima parte a zilei, un prieten vã prop16:00 La Mãruþã une o colaborare avantajoasã, 17:00 ªtirile Pro TV care vã va aduce satisfacþii mate17:30 La Mãruþã riale nesperate. Evitaþi discuþiile 19:00 ªtirile Pro TV în contradictoriu cu partenerul. 20:30 Românii au talent 23:00 Sus, în aer

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Cuceritorul Teleshopping Grupul Vouã (r) Mica mireasã (r) Baronii (r) Copii contra pãrinþi (r) Specialiºti în sãnãtate Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Mãrul discordiei

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Pe banii pãrinþilor 21:30 Furtunã, peripeþii ºi... dragoste

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 ªtirile B1 Talk B1

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Forþa destinului 0:00 Poveºtiri adevãrate (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal European 16:00 Avanpremierã Ligue 1 16:30 Avanpremierã Serie A 17:00 Avanpremierã La Liga 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Handbal Feminin: HC Dunãrea Brãila - Universitatea Jolidon Cluj 19:30 Fotbal Club 20:30 Fotbal: Steaua

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Vã simþiþi în formã ºi faceþi planuri îndrãzneþe de viitor. Este un moment prielnic pentru investiþii pe termen lung, pentru a începe noi afaceri ºi pentru cãlãtorii în interes personal. Profitaþi de moralul ridicat pe care îl aveþi astãzi!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Dimineaþa faceþi o scurtã cãlãtorie în care îmbinaþi interesele profesionale cu cele personale. Sunteþi foarte încrezãtor în capacitãþile dumneavoastrã ºi aveþi tendinþa sã vã asumaþi prea multe riscuri. În relaþiile cu colaboratorii, fiþi mai flexibil.

23 august *** 22 septembrie

Datoritã dificultãþilor financiare, s-ar putea sã se declanºeze o ceartã în familie. Sunteþi plin de energie ºi puteþi sã finalizaþi o lucrare începutã cu mai mult timp în urmã. Nu pierdeþi ocazia! Cheltuiþi cu mãsurã ºi aveþi în vedere ºi necesitãþile familiei.

Sunteþi tensionat datoritã programului încãrcat de la locul de muncã. Nu vã manifestaþi nemulþumirea în faþa ºefului. Aveþi încredere ºi nu vã lãsaþi copleºit! Veþi rezolva cu bine toate sarcinile.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Aveþi mari ºanse de reuºitã în tot ce faceþi la locul de muncã ºi în interes personal. Voinþa ºi încrederea în sine vã ajutã sã depãºiþi toate dificultãþile. Este un moment foarte bun pentru a susþine examene. 10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:00

aprile

Sunteþi plin de elan ºi aveþi iniþiative inspirate. Puteþi avea mari satisfacþii pe plan profesional ºi intelectual, dacã daþi dovadã de perseverenþã. Pe plan sentimental, nu aveþi de ce sã vã plângeþi. Fiþi modest în relaþiile cu prietenii. 10:45 11:00 12:00 13:15 13:30 13:45 14:45 15:30 17:00 17:30 18:30 19:15 20:30

Situaþia financiarã nu este satisfãcãtoare, dar nu reuºeºte sã vã descurajeze sau sã vã determine sã vã pierdeþi încrederea în forþele proprii. Chiar dacã vã simþiþi în formã, gândiþi-vã bine înainte de a acþiona.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Un bãrbat mai în vârstã vã propune o afacere din care puteþi câºtiga în scurt timp o sumã importantã de bani. În cursul dupã-amiezii sunteþi nevoit sã plecaþi într-o cãlãtorie.

În prima parte a zilei vã ocupaþi de o problemã financiarã mai veche. Dacã vi se propune o colaborare, nu o refuzaþi. Ar putea sã producã o schimbare favorabilã în viaþa dumneavoastrã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Începeþi ziua cu o bucurie. Primiþi o sumã mare de bani dintr-o afacere demaratã cu mai multe zile în urmã împreunã cu un prieten. Acum puteþi sã vã faceþi planuri îndrãzneþe de viitor ºi sã cumpãraþi un obiect.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa sunteþi foarte sensibil ºi nu vã convine nimic. Încercaþi sã depãºiþi cât mai repede aceastã stare, pentru cã vã poate afecta relaþiile cu ceilalþi! Uitaþi pânã mâine ambiþia de a va impune în faþa colegilor.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 Februarie 2014

Locul lui Ridzi, în discuþii la Petroºani

ocul de preºedinte pe care l-a ocupat actualul primar al Petroºaniului, în organizaþia PDL Petroºani va fi pus în discuþii vineri la Petroºani. Peste 250 de membri ai organizaþiei locale din Capitala Vãii Jiului vin sã discute cine l-ar putea înlocui pe Tiberiu Iacob Ridzi. Decizia finalã, însã, le va aparþine celor din Biroul Politic Judeþean al PDL, dar candidat poate fi orice membru. Diana MITRACHE „Nu avem o listã de nume ºi nici un candidat vizat. Postul de preºedinte poate fi ocupat de orice membru. Vineri la ora 16:00, ne întâlnim pentru discuþii la sediul PDL Petroºani.

Cornea ºi Valeriu Butulescu. Postul de preºedinte al PDL a rãmas vacant, dupã ce Tiberiu Iacob Ridzi a decis sã îºi dea

demisia în data de 6 februarie 2014. Ridzi a demisionat atunci din funcþia preºedinte al Biroului Permanent Local Petroºani ºi de prim vicepreºedinte al Organizaþiei Judeþene PD-L Hunedoara.

Decizia finalã va fi luatã, însã, la Deva, dupã 1 martie, când vor avea loc alegeri în forul judeþean”, a declarat Claudiu Cornea, vicepreºedinte PDL Hunedoara. Neoficial, favoriþi în cursa pentru interimat la Petroºani ar fi Claudiu

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã!

Azi se ia apa! S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru Vineri 14 Februarie 2014, în oraºul: - Petrila între orele 9:00 12:00. Zona afectatã: Cap Linie Petrila - Primãria Oraºului Petrila, inclusiv. Motivul restricþiei: Anulare branºament ilegal str. Taia.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449 Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987

Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 Februarie 2014

S-a întors ninsoarea, vin turiºtii la munte Î

mpãtimiþii sporturilor de iarnã pot fi bucuroºi. Sute de turiºti sunt aºteptaþi la Straja, în Parâng, ori la Transalpina ski resort, iar starea drumurilor este bunã ºi traficul rutier se desfãºoarã în condiþii de iarnã. Pentru cei care se pornesc la drum spre aceste staþiuni de munte, CNADR le recomandã sã aibã maºina echipatã corespunzãtor ºi sã þinã cont de ninsoare. „Vineri dimineaþã, zãpada era de 1 cm pe DN 7A de la km 81+000 - 86+601

Obârºia Lotrului/VL limita jud. HD, iar pe DN 66A de la km 35+000 - km 47+000 Câmpu lui Neag/HD, zãpada acoperitã cu material antiderapant, mãsura 2 cm. Evenimente rutiere au fost pe DN 7 la km 224+520 DR. între

localitãþile Balota ºi Robeºti în jud. Vâlcea, unde a avut loc o alunecare de teren în data de 12.02.2014

la ora 16:50. Platforma drumului a fost afectatã pe o lungime de 20 m, prin prãbuºirea în

Fotografii în sãlbãticia Parcului Naþional Defileul Jiului

otografi amatori sau profesioniºti sunt încurajaþi sã promoveze natura ºi sãlbãticia locurilor. Rangerii din Parcul Naþional Defileul Jiului au creat on-line o secþiune specialã de fotografie, dedicatã celor care ajung în sãlbãticia de deasupra Defileului Jiului, între Petroºani ºi Sadu, iar minunãþia locurilor poate fi observatã ca într-un spectacol fantastic al naturii. „Cu toate cã Parcul Naþional Defileul Jiului are o tradiþie mai mare în turis-

mul ecumenic, "picnic", mai nou extrem ºi ºtiinþific, dar mai puþin în drumeþie montanã (hiking), iatã aceastã zonã salbaticã vrea sã fie redescoperitã ..... prin obiectivul aparatului foto. Dupã ce v-am prezentat imaginile aduse de cãtre Dan Dinu prin proiectul "România Salbaticã, ne-am gândit sã nu ne oprim doar aici, ci sã continuãm acea

idee, prin a vã arãta Parcul Naþional Defileul Jiului ºi prin obiectivul unor fotografi profesioniºti sau amatori. Bucurati-vã de aceste imagini frumoase care aduc un plus în ceea ce priveºte promovarea ariei naturale protejate”, scriu rangerii pe pagina lor de socializare unde au expus fotografiile. Parcul Naþional Defileul Jiului este un loc sãlbatic, puþin cãlcat de picior de om, iar tocmai acest fapt fac din fotografii adevãrate opere de artã. Parcul Naþional Defileul Jiului a fost declarat arie protejatã în anul 2005, prin Hotãrârea de Guvern Nr. 1581 din 8 decembrie (privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei ºi faunei sãlbatice ºi are o suprafaþã totalã de 11.127 ha.

întregime a parapetelor de siguranþã din zidãria de piatra brutã, acostamentul ºi terasamentelor din

Aria naturalã dispune de mai multe tipuri de habitate (Pãduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), Pãduri aluviale cu Alnus glutinosa ºi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Pãduri din Tilio-Acerion pe versanþi abrupþi, grohotiºuri ºi ravene, Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, Pãduri de fag de tip LuzuloFagetum, Pãduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, Pãduri ilirice de stejar cu carpen (ErythronioCarpiniori), Pãduri acidofile

Cãsãtoriþi de Valentine’s Day

u vor uita niciodatã cã ºi-au unit destinele într-o zi în care toatã N lumea celebreazã iubirea. Vorbim despre doi tineri care au decis sã spunã DA în faþa ofiþerului de stare civilã de la Petroºani, într-o zi de vineri, 14 februarie, ziua pe care am împrumutat-o de la americani, ca sãrbãtoare a iubirii.

corpul drumului, sistemul rutier fiind în consolã (existând pericolul prãbuºirii acestuia ). La faþa locului s-a aflat echipa de intervenþie de la drumuri, care a semnalizat corespunzãtor sectorul de drum”, se aratã în comunicatul CNADR. La Straja, în acest week-end vor fi premiaþi îndrãgostiþii. La clubul Montana, în 14 februarie are loc o petrecere dedicatã evenimentului, iar dacã bãieþii plãtesc 5 lei la intrare, fetele pot intra gratuit. Diana MITRACHE

de Picea abies din regiunea montanã (VaccinioPiceetea), Comunitãþi de lizierã cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pânã la cel montan ºi alpin, Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), Vegetaþie lemnoasã cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane, Vegetaþie lemnoasã cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane ºi Vegetaþie herbacee de pe malurile râurilor montane) ce adãpostesc o gamã diversã florã ºi faunã. Diana MITRACHE

Potrivit celor de la Serviciul de Stare Civilã din Petroºani, sunt douã cupluri care au ales finalul sãptãmânii ca datã a nunþii lor. „Sunt doi tineri care vin în faþa ofiþerului de stare civilã vineri, 14 februarie 2014, chiar în ziua Sfântului Valentin, iar alþi doi sunt aºteptaþi sã spunã DA, sâmbãtã 15 februarie. În ambele situaþii, este vorba despre tineri din Petroºani, care au pânã în 30 de ani”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei din Petroºani. ªi dacã nu s-au decis de sãrbãtoarea Sfântului Valentin, poate o vor face de Dragobete. Tinerii din Petroºani mai au aceastã ºansã, pentru cã mai este ºi timp ca sã îºi depunã actele. Diana MITRACHE