Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 529

Cronica Vãii Jiului Marti, 14 Ianuarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Fierbe penitenciarul

Gardienii de la Bârcea Mare se pregãtesc de proteste

Nou termen de judecatã în dosarul Sucilã >>> PAGINA A 3-A

Turismul la jumãtate >>> PAGINA A 4-A

Buluc la plata impozitelor >>> PAGINA A 5-A Tot mai puþini ºi tot mai multe sarcini

Poliþiºtii locali, obligaþi sã caute câinii la… sterilizare! >>> PAGINA A 6-A

Violatã la 13 ani de doi tineri >>> PAGINA A 7-A Nemulþumiri mutate în plan virtual

Contul de Facebook al preºedintelui PSD Petroºani a fost spart de „hackerii” politici >>> PAGINILE 8-9

Cardul de sãnãtate, dilema tuturor >>> PAGINA A 10-A

Hotelurile ºi restaurantele de la munte pierd peste 1 milion de euro pe zi pentru cã nu ninge >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Ianuarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Ianuarie 2014

Nou termen de judecatã în dosarul Sucilã P

oliþistul din Vulcan are astãzimarþi, un nou termen de judecatã în dosarul în care este acuzat de procurorii DIICOT de pornografie infantilã prin sisteme informatice. Sucilã va achita contravaloarea expertizelor au decis judecãtorii.

Adrian Sucilã a cerut expertizarea a trei sisteme informatice, dar ºi a fotografiilor, probe la dosar, despre care procurorii susþin cã sunt cu minori. Dosarul în care poliþistul din Vulcan este învinuit de infracþiuni la Legea 161, pentru cã ar fi deþinut în calculatoarele sale mai multe fotografii cu minori în ipostaze pornografice. Adrian Sucilã a negat cã fotografiile îi aparþin ºi nici mãcar nu le-a deschis. Apãrãtorul sãu a declarat la termenele anterioare cã

din imaginile în cauzã nu se poate deduce dacã „sunt sau nu cu minori”, ele fiind descãrcate de pe Internet ºi accesate ultima datã în

n tânãr de 33 de ani din localitatea Aninoasa a decis sã-ºi încheie socotelile cu viaþa ºi s-a aruncat în faþa unui locomotive care plecase din Staþia Petroºani cãtre Cãlan Bãi. Bãrbatul a plecat sâmbãtã, pe zi, din Aninoasa ºi dupã ce a rãtãcit mai mult timp prin Petroºani, seara s-a oprit la trecerea peste calea feratã din zona Peºtera Bolii. Era hotãrât sã-ºi ia viaþa pentru cã a ales

Anchetã dificilã în cazul Fizeºti

o sesizare în perioada respectivã, o anonimã prin 112”, a declarat comisarul Buruianã.

Sinucidere la Peºtera Bolii

februarie 2012. Poliþistul din Vulcan a cerut magistraþilor efectuarea unor expertize asupra

sistemelor de calcul în care s-au descoperit imaginile, pentru a-ºi dovedi nevinovãþia. Judecãtorul de caz a încuviinþat aceste expertize care se vor face la Laboratorul Judeþean de Expertizã Criminalisticã Cluj. Totodatã instanþa a cerut sã i se comunice ºi contravaloarea expertizei ºi contul în care aceasta urmeazã a fi achitatã de cãtre Sucilã, dar ºi data la care urmeazã a fi înaintate cele trei mijloace de stocare a informaþiilor, în vederea expertizãrii. Poliþistul a mai solicitat ºi efectuarea unei

o zonã izolatã unde sã nu poatã fi oprit de trecãtori. A aºteptat primul tren care avea sã treacã prin zonã ºi s-a aruncat în faþa lui. Din cauza izbiturii omul a murit pe loc. „Poliþiºtii T.F. Petroºani au fost sesizaþi telefonic cu privire la faptul cã la pasajul de trecere la nivel cu calea feratã din zona Peºtera Bolii, o locomotivã izolatã, care circula pe relaþia Petroºani – Cãlan Bãi, a lovit în gabaritul liniei de cale feratã o persoanã de sex masculin. Din cercetarea la faþa locului a rezultat faptul cã victima, M. L. D, de 33 de ani, din oraºul Aninoasa, se afla în apropierea liniei ferate, iar în momentul apariþiei locomotivei, acesta s-a aruncat în faþa ei, cu intenþia de a se sinucide”, a declarat subcomisar Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Maximilian GÂNJU

emeia de 40 de ani din satul Fizeºti, acuzatã de sãteni ºi rude cã ºi-ar fi ucis mai mulþi prunci imediat dupã naºtere, a fost examinatã medical în octombrie anul trecut de cãtre medicul de familie din comunã. Poliþiºtii din Pui susþin cã examenul nu a arãtat cã ar fi avut o sarcinã. Poliþiºtii din comuna Pui, de care aparþine ºi satul Fizeºti, au o adresã de la medicul de familie din comunã în care li se aratã negru pe alb cã femeia acuzatã de sãteni ºi rude cã ºi-ar fi ucis ºi îngropat mai mulþi nou nãscuþi, n-a prezentat semnele unei

expertize criminalistice a fotografiilor, însã judecãtorul a decis cã abia dupã audierea martorilor din dosar va putea decide dacã este necesarã. Martorii din dosar ar putea depune mãrturie chiar la termenul de astãzi dupã ce preºedintele de ºedinþã a decis la termenul din decembrie 2013, emiterea de mandate de aducere pe numele a trei dintre martori. În acest dosar, procurorii DICOT susþin cã Adrian Sucilã a procurat ºi deþinut un numãr de aproximativ 400 de fiºiere de tip imagine, conþinând fotografii cu minori în ipostaze pornografice. Maximilian GÂNJU

sarcini la finele anului trecut. Potrivit ºefului Secþiei 7 de Poliþie Ruralã Baru Mare de care aparþine ºi comuna Pui, comisarul Aurel Buruianã, examinarea medicalã a fost cerutã de cãtre poliþiºti dupã ce s-a primit o sesizare anonimã prin 112. „Am verificat la medicul de familie care a consulat-o în perioada în care se susþine cã ar fi avut sarcinã ºi din adresa medicului de familie de la Pui, rezultã cã nu au fost semne de sarcinã în perioada respectivã. A fost consultatã ºi atunci de medicul de familie, pentru cã noi am avut

nvestigaþia continuã

Rudele femeii, dar ºi mulþi dintre sãteni, susþin însã cã totul este adevãrat ºi cu riscul unei pedepse cu închisoarea, cumnata ei a depus un denunþ penal la poliþie. „Avem un denunþ penal din partea cumnatei acesteia, dar dupã primele investigaþii în care nu putem spune cã sunt probe împotriva ei, am declinat cauza cãtre Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara care e competent sã continue ancheta. Tot ce a depins de noi am fãcut”, a mai declarat ºeful Poliþiei Baru Mare. Dosarul cu denunþul penal a ajuns pentru soluþionare la un procuror, iar acesta urmeazã sã decidã dacã acuzaþiile sunt întemeiate. Scandalul a izbucnit sãptãmâna trecutã dupã ce o rudã a femeii a susþinut cã în fiecare an, cumnata ei este vãzutã gravidã ºi când i se apropie sorocul dispare fãrã urmã din sat. La întoarcere vine fãrã copil dar ºi fãrã burtã. Totul se întâmplã de cel puþin zece ani de zile încoace, iar oamenii cred cã femeia ajutatã de bãrbatul ei îºi omoarã pruncii la naºtere ºi apoi îi îngroapã în pustietate. Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Ianuarie 2014

Turismul la jumãtate

arele plan pentru dezvoltarea turisticã, la jumãtate. În urmã cu opti ani a fost elaborat un masterplan pentru dezvoltarea turismului naþional. Acesta a fost creionat pentru perioada 2007-2016. Timpul scurs este la jumãtate, iar multe dintre punctele slabe identificate în urmã cu opt ani sunt valabile ºi astãzi. ”Sectorul turismului din Romania a fost afectat de absenþa unei politici generale de dirijare ºi orientare a sectorului. Un Master Plan pentru dezvoltarea turismului din Romania a fost intocmit cu peste zece ani in urmã; totusi, spre marea frustrare a acþionarilor din sectorul turismului, recomandãrile acestuia nu au fost niciodatã implementate. În acest scenariu, Guvernul Romaniei a stabilit cã este urgent necesar un Master Plan al dezvoltãrii turismului, pentru a pune bazele implementãrii unei abordãri durabile a dezvoltãrii turismului din Romania. S-a hotãrât incheierea unui contract cu Organizaþia Mondialã a Turismului pentru aceastã acþiune. Acest Master Plan al dezvoltãrii turismului cuprinde o perioadã de 20 de ani, panã in 2026. Concret, el cuprinde un program de acþiune pe sase ani (2007-2013) în conexiune cu susþinerea financiarã

prin fondurile structurale, la care Romania are acces ca urmare a integrãrii in Uniunea Europeanã in ianuarie 2007. Obiectivul imediat este formularea unui cadru general

al politicilor pentru dezvoltarea si managementul durabil al industriei turismului în ceea ce

priveste resursele naturale si culturale ºi prezentarea acestui obiectiv in forma unui

Master Plan al dezvoltãrii turismului pe termen lung, cuprinzand perioada 2007-2026. Acest plan reprezintã politica de umbrelã care include diferite planuri si strategii, descrise în aºa fel încât sã optimizeze contribuþia sectorului la economia naþionalã”, spuneau în 2007 cei care au elaborat masterplanul. La momentul respectiv, responsabilii cu dezvoltarea turisticã

afirmau cã ”punctul slab al strategiilor anterioare de dezvoltare a turismului a fost neimplementarea recomandãrilor. Disponibilitatea fondurilor structurale de la Uniunea Europeanã panã in 2013 reprezintã o resursã majorã de facilitare a implementãrii recomandãrilor Master Planului. Totuºi, hotãrarea de a duce planul la bun sfarsit rãmane esenþialã. In acest scop, recomandãrile au fost incluse în Planul de acþiune, alãturi de organizaþiile "lider" care au fost identificate ca fiind responsabile cu implementarea. În plus, s-a solicitat guvernului sã numeascã un Comitet de implementare, pentru urmãrirea progre-

sului ºi acordarea asistenþei pentru depãsirea unor obstacole neprevãzute”. În ceea ce priveºte dezvoltarea turisticã din judeþul Hunedoara situaþia este similarã cu cea de acum doi ani. Au fost demarate proiecte de anvergurã în staþiunile montane din Valea Jiului, însã acestea au suferit nenumãrate amânãri din cauza lispei fondurilor alocate de la Guvern. Judeþele cu cea mai mare concentraþie de monumente istorice sunt – Argeº, Mureº, Sibiu, Cluj, Braºov, Prahova, Covasna, Damboviþa, Bucureºti, Constanta ºi Hunedoara. Acest lucru indicã faptul cã regiunile centrale ºi litoralul Mãrii Negre sunt cele mai importante din perspectiva patrimoniului cultural. Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Ianuarie 2014

fi conºtiinþa civicã, reducerea de la început de an, sau doar obiºnuinþa, însã, sute de oameni au dat buluc dis de dimineaþã la biroul de impozite ºi taxe de la Petroºani. Nici anul care s-a încheiat nu am stat rãu ºi pensionarii sunt primii care vin sã-ºi achite dãrile ºi acum Luni, 13 ianuarie a fost prima zi de încasãri la Biroul de Taxe ºi Impozite locale, iar încã de la prima orã, sute de oameni au preferat sã stea la coadã. Aºa se întâmplã în fiecare început de an, când oamenii vor sã fie primii care îºi achitã dãrile ºi apoi pot sta liniºtiþi tot anul. Cei mai mulþi sunt pen-

Buluc la plata impozitelor

sionari, care aºa au fãcut mereu. „Am venit sã ne achitãm de datoriile faþã de stat. Din prima zi, cã mai avem ºi altele pe parcursul anului. Integral plãtesc acum ºi e mai ieftin”, spune un pensionar, în timp ce o altã doamnã ne asigurã cã e doar consecventã. „Aºa obiºnuiesc eu ºi plãtesc

mereu integral în prima zi”, susþine femeia. ”Am venit sã plãtesc taxele. Am venit din prima zi cã aºa e normal sã le plãtesc din prima zi. E normal sã plãteºti datoriile cãtre stat ca sã pretinzi sã îþi dea ºi statul ceva”, spune un contribuabil. ”Am venit sã

plãtesc ca sã scap de o grijã ºi sã beneficiez de bonificaþia de 10%”, spune un alt contribuabil. Nu toþi vin pentru taxe, iar dacã unii plãtesc acum amenzi, alþii îºi rezolvã problemele cu bunurile mobile. „ Eu am venit sã înscriu maºina, cã sa terminat contractul de leasing”, spune un

Zece posturi la UPET osturi scoase P la concurs de Universitatea Petroºani. Responsabilii Universitãþii din Petroºani au scos la concurs mai multe posturi pentru cadrele didactice. Zece posturi sunt disponibile la instituþia de învãþãmânt superior din Petroºani. Majoritatea dintre acestea se adreseazã conferenþiarilor, posturile fiind distribuite la nivelul

celor trei facultãþi. candidaþii pot depune actele necesare pânã în data de 22 ianuarie, iar concursul propriu-zis va avea loc în perioada 12-14 februarie 2014. Rezultatele finale vor fi afiºate în perioada 24-25 februarie. Posturile didactice de la UPET au fost scoase la concurs în conformitate cu Legea Educaþiei Naþionale nr. 1/2011 ºi a

Hotãrârii Guvernului de aprobare a Metodologiei cadru pentru ocuparea posturilor didactice ºi de cercetare din învãþãmântul superior nr 457/2011 cu completarile ulterioare, Universitatea din Petrosani anunþã scoaterea la concurs a posturilor didactice vacante în sem. I al anului universitar 2013-2014. Anunþul a fost publicat în Monitorul Oficial al României, partea a III-a, nr. 518 din 18.12.2013. Monika BACIU

alt bãrbat, care stãtea luni dimineaþã la coadã. Îmbulzeala s-a fãcut simþitã de la prima orã ºi asta spun ºi angajaþii acestui birou, care, imediat ce a fost operaþional programul, au de lucru non stop. Responsabilii Serviciului de Taxe ºi Impozite din Petroºani spun cã aglomeraþia se datoreazã bonificaþiei de 10% de care beneficiazã cei care plãtesc valoarea impozitului pe tot anul. ”Vreau sã le spun cã în fiecare zi avem program de la 8.3016.00, marþi este program prelungit de la 8.30-18.00 ºi pânã în 31 martie vor avea bonificaþie de 10% la plata totalã a impozitului pe casã, pe maºinã ºi pe terenuri”, a declarat Ioana Mãrgulescu, ºef Serviciul Taxe ºi Impozite Petroºani. „De la ora 8,30 au fost chiar sute de persoane care ºi-au plãtit impozitele aferente anului 2014. Cu aceastã ocazie, ºi-au plãtit, pe lângã impozite ºi amenzi, precum ºi taxele. Vreau sã vã spun cã pânã în 31 martie se va acorda o bonificaþie

Actualitate 5 pentru plata integralã de 10%.”, a declarat Ioana Mãrgulescu, ºefa Serviciului Impozite ºi Taxe de la Petroºani. Nici anul trecut, Petroºaniul nu a stat rãu la încasãri, dar cei mai mari datornici sunt tot cei care gestioneazã afaceri aici ºi care nu prea îºi achitã la timp taxele locale. „Problema mare rãmân persoanele juridice, a cãror încasare nu a depãºit 60%, pe când la persoanele fizice a trecut de 85%. Vreau sã vã spun cã cei mai buni plãtitori sunt pensionarii”, a mai menþionat Ioana Mãrgulescu Înghesuiala de la ghiºee este doar la început ºi asta pentru cã, în aceste zile sunt achitate pensiile ºi angajaþii Serviciului de Impozite locale se aºteaptã la ºi mai mulþi clienþi. Începând cu 1 ianuarie 2014 locuitorii municipiului Petroºani vor plãti taxe ºi impozite majorate cu 16 procente. O altã noutate constã în faptul cã cei care îºi achitã taxa de salubrizare pe tot anul beneficiazã de o bonificaþie de 5%. Diana MITRACHE Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Ianuarie 2014

Tot mai puþini ºi tot mai multe sarcini

Poliþiºtii locali, obligaþi sã caute câinii la … sterilizare! D eºi sunt puþini chiar ºi pentru activitãþile pe care le au acum, poliþiºtii locali vor mai primi, cât de curând, o misiune: aceea de a verifica dacã proprietarii de câini ºi-au sterilizat patrupedele. Iar dacã deþinãtorii de animale nu se conformeazã, aceiaºi poliþiºti locali vor aplica ºi sancþiunile prevãzute de lege. Cum anume se vor face aceste controale, care pot avea loc doar în spaþiul public, legea nu stipuleazã, dar este greu de crezut cã poliþiºtii locali se vor putea uita sub coada

fiecãrui cãþel care trece pe lângã ei! Ordinul pentru aprobarea normelor privind identificarea ºi înregistrarea câinilor cu stãpân a fost transmis în urmã cu câteva zile cãtre Monitorul Oficial al României în vederea publicãrii. Iar acest ordin va intra în vigoare în termen de

60 de zile de la data publicãrii. ANSVSA spune cã pânã la finele lunii ianuarie va fi finalizatã ºi baza de dare ce va cuprinde o arhivã electronicã unde medicii veterinari vor înregistra toþi câinii cu stãpân, în funcþie de un numãr de identitate. Potrivit textului de lege care ar trebui

sã rezolve problema maidanezilor de pe strãzile României, persoanele fizice sau juridice, asociaþiile

Recunoºtinþã pentru un pompier din Petroºani din partea unui bãrbat cãruia i-a salvat viaþa

elicitãrile mele ºi mulþumiri pentru “F tânãrul Zoltan Gagyi, care

mi-a salvat viaþa”, acesta este mesajul principal al unei scrisori transmise ºefului Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã al Judeþului Hunedoara, locotenent colonel Viorel Demean, de un bãrbat în vârstã de 68 de ani din Petroºani. Bãrbatul povesteºte, în scrisoarea sa, cã în data de 21 noiembrie 2013 i s-a fãcut rãu, în timp ce se afla pe stradã, iar singurul care i-a sãrit în ajutor a fost un tânãr despre care mai târziu a aflat cã este plutonier major în cadrul Detaºamentului din Petroºani. Recunoscând simptomele unei posibile complicaþii cardiace, pompierul s-a oferit sã-l însoþeascã pânã acasã pentru a se asigura cã poate interveni eficient în cazul unei viitoare crize. Înainte de a ajunge acasã starea bãrbatului s-a agravat plutonierul major Zoltan Gagyi fiind cel care l-a purtat, cei aproximativ 20 de metri, pânã în locuinþã ºi apoi a apelat

numãrul de urgenþã 112, solicitând ajutor medical specializat. Pânã la sosirea ambulanþei pompierul Zoltan Gagyi a fãcut eforturi sã-l menþinã pe bãrbatul, cunoscut cu probleme cardiace, conºtient ºi cooperant. Transportatã, la Unitatea de Primiri Urgenþe a Spitalului din Petroºani, victima, care suferise un stop cardio-respirator, a fost stabilizatã.

În scrisoarea sa bãrbatul mai precizeazã „viaþa mi-a dat-o acest tânãr care a venit dupã mine pentru cã puterile mã lãsaserã ºi dacã cãdeam ar fi trecut toþi pe lângã mine ca pe lângã un beþiv ºi aº fi murit. Trãiesc datoritã acestui tânãr, plâng ºi nu ºtiu cu ce aº putea sã-i mulþumesc. Consider cã scriindu-vã este o mulþumire pentru cã mi-a salvat viaþa”. Sensibil la mesajul bãrbatului din Petroºani, inspectorul ºef al Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã “Iancu de Hunedoara” al judeþului Hunedoara, locotenent colonel Viorel Demean a luat decizia recompensãrii plutonierului major Zoltan Gagyi, despre care declarã cã este “un om dedicat meseriei sale ºi un model de acþiune în situaþii limitã”. Zoltan Gagyi, în vârstã de 37 de ani, este angajat al Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã din anul 2006, anul trecut acesta absolvind ºi cursul de prim ajutor ºi descarcerare la Centrul de pregãtire din Timiºoara.

ºi fundaþiile pentru protecþia animalelor care deþin câini de rasã comunã sau metiºi au obligaþia sã îi sterilizeze pânã cel târziu la data de 1 ianuarie 2015. Nu intrã în aceastã regulã câinii utilitari, cei de vânãtoare, cei cu boli cronice ºi cei cu pedigree, înregistraþi în cataloage de rasã. În plus, cei care deþin femele nesterilizate au obligaþia sã declare gestaþiile, naºterile ºi

numãrul de pui fãtaþi oricãrui medic veterinar. Iar toate aceste date se vor consemna în Registrul câinilor cu stãpân (RECS).

rea puþini poliþiºti locali Cine nu respectã legea este pasibil de amendã, aplicatã de poliþiºtii locali. Practic însã, e greu de crezut

cã poliþiºtii locali vor reuºi sa depisteze animalele necastrate, cu atât mai mult cu cât singurele controale vor fi in spaþiile publice. În plus, sunt prea puþini poliþiºti locali, care ºi aºa au o serie de atribuþii. La Petroºani, de exemplu, sunt doar 17 poliþiºti locali ºi alte angajãri nu pot fi fãcute. „Avem un deficit de personal, iar angajãri nu se pot face. Tocmai din cauza deficitului de personal nu avem un nivel crescut al eficienþei activitãþii în teren, iar preluarea unor noi sarcini ar reveni tot celor care în prezent efectueazã activitãþi în teren, respectiv patrule pe stradã”, a declarat viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina Niþã. În consecinþã, orice altã sarcinã ar pune greutate tot pe umerii celor care sunt deja împovãraþi de activitãþile curente ºi, mai mult, în lipsa unor explicaþii clare în ceea ce priveºte posibilitatea controalelor privind sterilizarea patrupedelor domestice. Car men COSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Ianuarie 2014

Actualitate 7

FIERBE PENITENCIARUL

Gardienii de la Bârcea Mare se pregãtesc de proteste D

eþinuþii de la Penitenciarul Bârcea Mare ar putea rãmâne fãrã supraveghere, dacã intenþia de grevã a gardienilor se va materializa. Personalul este extrem de nemulþumit ºi reclamã condiþiile precare în care sunt nevoiþi sã lucreze. Situaþie alarmantã la nivelul Penitenciarului Bârcea Mare din judeþul Hunedoara. Nicolae Grosu, preºedintele Sindicatul Independent “Vulturul”- Bârcea Mare spune cã, dacã nu se vor lua mãsuri urgente de remediere a situaþiei, personalul din Penitenciarul Bârcea Mare este decis sã iniþieze acþiuni de protest în luna februarie. Astfel, oamenii se plâng de condiþiile precare de muncã ºi spun cã nu au mai fost fãcute investiþii majore de cel puþin 7 ani, iar la ora actualã pentru reparaþii curente, la nivelul unui penitenciar a fost alocatã o sumã mai micã de 100 de lei. În plus, sindicaliºtii vorbesc despre numãrul insuficient de personal, ceea ce reprezintã un risc major pentru siguranþa penitenciarelor ºi a personalului. Practic, în prezent un singur

Colectiv Privind Relaþiile de Serviciu nu sunt respectate. „Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor ºi-a asumat alocarea a 15% din bugetul fiecãrui an pentru îmbunãtãþirea condiþiilor de muncã, pânã în prezent aceastã obligaþie nu a fost

lucrãtor supravegheazã câteva sute de deþinuþi. Pe de altã parte, Nicolae Grosu aratã cã lipseºte echipamentul de protecþie, mãnuºile pentru percheziþii, mijloacele de imobilizare ºi de alarmare, muniþia pentru trageri, dar în acelaºi timp personalul angajat este obligat sã presteze un numãr

mare de ore suplimentare. „La nivelul anului 2013 au fost prestate peste 13.000 de ore suplimentare, peste 2500 de ore sunt încã nerecuperate, uzura fizicã ºi psihicã rezultatã cauzând efecte negative grave asupra sãnãtãþii personalului”, aratã liderul Sindicatului „Vulturul”,

care spune cã numãrul zilelor de concediu restant pe anul 2013 este în prezent de 1683. În plus, nemulþumirile mai sunt legate de incidenþa mare a unor afecþiuni cronice cauzate ºi favorizate de condiþiile de lucru, în timp ce obligaþiile asumate în Acordul

onoratã. Ultima achiziþie de echipament a fost fãcutã acum 7 ani, în prezent personalul fãcând eforturi mari

Violatã la 13 ani de doi tineri

oi tineri de 18 ºi 19 ani, din Petrila, riscã sã stea ani de zile dupã gratii, dupã ce au profitat de o minorã de 13 ani, aflatã în stare avansatã de ebrietate. Fapta s-a petrecut la un chef, unde minora – care provine dintr-un mediu mai rãu famat - pare sã fi petrecut cu multã bãuturã. Iar cei doi tineri au profitat

din plin de starea în care se afla fata, însã vor plãti scump poftele sexuale. „Mama fetei ne-a sesizat prin 112 cã fata ei a plecat de acasã, iar când a gãsit-o, minora a spus cã a fost

violatã de 4 tineri. Noi ne-am sesizat din oficiu, iar în urma anchetei am stabilit cã doi tineri au profitat de ea, mai ales cã se afla într-o avansatã stare de ebrietate”, a declarat comandantul

pentru a putea veni la serviciu în uniformã”, mai spune liderul de sindicat. Sindicaliºtii spun cã sunt absolut necesare programe serioase de investiþii în penitenciare, iar daca Ministerul Justiþiei ºi administraþia naþionalã continuã sã ignore obligaþiile de a îmbunãtãþi condiþiile de lucru ºi de a asigura condiþiile necesare unei bune desfãºurãri a activitãþilor, Sindicatul Independent” Vulturul “- Bârcea Mare împreunã cu Federaþia Sindicatelor din Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor anunþã iniþierea unor acþiuni de protest ºi notificarea organismelor internaþionale. Car men COSMAN-PREDA

Poliþiei Oraºului Petrila, Ovidiu Zaharia. Cei doi tineri – de 18 ºi 19 ani – au fost identificaþi, reþinuþi ºi prezentaþi Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani cu propunere de arestare preventivã. Cei doi, dintre care unul este recidivist, ºi-au recunoscut fapta ºi riscã sã stea chiar ºi 10 ani dupã gratii. Agresorii sunt cercetaþi pentru întreþinerea de raporturi sexuale cu o persoanã aflatã în imposibilitatea de a-ºi exprima voinþa ºi, mai mult, minora are sub 15 ani, ceea ce constituie o circumstanþã agravantã. Car men COSMAN-PREDA

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Ianuarie 2014

Nemulþumiri mutate în plan virtual

Contul de Facebook al preºedintelui PSD Petroºani a fost spart de „hackerii” politici

urprizã mare pentru preºedintele PSD Petroºani, Ioan Rus, luni dimineaþa, când a aflat cã pagina sa de pe site-ul de socializare Facebook a fost spartã. Rus spune cã are ceva bãnuieli privind direcþia de unde i se trage ºi a convocat de urgenþã o ºedinþã. Liderul PSD Petroºani, Ioan Rus, a avut o mare surprizã sã constate cã pozele postate de el au dispãrut ºi, în locul lor, au fost postate fotografii ale opozanþilor sãi din partid. Mai mult au apãrut ºi tot felul de comentarii, care au stârnit curiozitatea celor care au accesat pagina de Facebook a acestuia ºi care l-au sunat sã vadã ce se întâmplã. Ca sã scape de neplãceri, Rus ºi-a închis imediat contul ºi spune cã bãnuieºte de unde i se trage. Practic, Rus este convins cã

totul a fost orchestrat din interiorul partidului ºi nu de la adversarii

politici din alte partide. „Sunt niºte atacuri concertate de mai multã

vreme ºi, probabil, sunt disperaþi cã nu au reuºit ce ºi-au propus. Ce sã spun, probabil sperã sã îmi pierd rãbdarea ºi sã mã retrag din fucnþia de preºedinte al PSD Petroºani”, spune Ioan Rus. În ultima perioadã, mai mulþi membri marcanþi ai partidului au plecat, iar alþii ºi-au dat demisia din funcþiile politice deþinute la vârful organizaþiei. ªi chiar la aceºti nemulþumiþi se gândeºte liderul PSD Petroºani când spune cã are bãnuieli în privinþa „hackerului” politic.

-a obiºnuit sã fie atacat, dar tot îl deranjeazã

Deºi recunoaºte cã a fost afectat de gest, Rus spune cã s-a obiºnuit, în 20 de ani de când este în politicã, sã fie atacat

Locuitorii judeþului Hunedoara îºi fac asigurãri pentru orice

onvinºi sã intre în rândul oamenilor din Occident, locuitorii judeþului Hunedoara încep sã contacteze firmele de asigurãri. Cum orice lucru poate fi asigurat în ziua de astãzi, aºa fac în ultimul timp ºi oamenii din Valea Jiului, deºi în procent mai mic faþã de media pe þarã ºi mai ales cea europeanã. Unii îºi asigurã animalele de companie, însã cei mai mulþi casele, maºinile sau alte bunuri. În partea de nord a judeþului, zona Devei, cel puþin, firmele de asigurãri încheie poliþe mai speciale “Avem mai mulþi clienþi în ultimii doi ani decât aveam acum 5 ani, spre exemplu. Facem asigurãri de la cele mai comune pânã la cele individuale, dupã ideea fiecãrui client”, a declarat directorul unei firme de asigurãri. În unele

într-un fel sau altul. Grav este cã atacurile nu vin din exterior, ci chiar din interior, semn cã ceva tulburã organismul PSD Petroºani, cã existã disfuncþionalitãþi. Dar preºedintele PSD Petroºani are ºi o explicaþie ºi spune cã, din experienþa sa, aceºtia sunt oameni care se gândesc deja la alte partide ºi nicidecum sã construiascã în interior. „În 20 de ani de experienþã am învãþat cã aceºtia sunt oameni care se orienteazã spre alte partide, nu care vor binele partidului din care fac parte, care se pregãtesc pentru o campanie electoralã…Suntem un partid mare, cu 1000 de oameni. Ar fi absurd sã cred cã toþi sunt mulþumiþi. Sunt care au ºi alte

E timpul pentru shopping

nele magazine au inceput deja sa aplice reduceri substantiale la produsele de iarnã. Prin urmare, amatorii de cumparaturi pot incepe vanatoarea de chilipiruri.

cazuri, la oferta, cei care încheie o poliþã de asigurare, primesc chiar ºi una bonus, de rãspundere civila specialã. Aceasta, ar putea fi comparatã uºor cu una Casco, cum este în cazul maºinilor, însã aici vorbim de câini.Adicã, proprietarii de câini, pot plãti daune celor care au fost muºcaþi de animalul loc. De asemenea, o alta asigurare în voga printre hunedoreni, este ºi cea pentru excursii. Totuºi, la nivel general, cele, pentru

casã ºi maºinã, rãmân cele mai cãutate în rândul publicului larg. Singurele lucruri care nu pot fi asigurate sunt banii ºi titlurile. Pentru bunuri precum bijuterii, colectiile numismatice, obiecte si servicii confecþionate din aur sau argint, cãrtile rare sau arme de foc, înainte se face o evaluare de cãtre specialiºti, dupã care se stabileºte o valoare a poliþei de asigurare. Luiza ANDRONACHE

A început sezonul reducerilor de iarnã. In unele magazine, pretul produselor de sezon este mai mic cu pana la 50 %. Astfel, cei care doresc sã-ºi cumpere articole sport, tinute de iarnã sau incalþãminte, pot incepe deja goana prin magazinele de profil, asta pentru a-ºi îmbogãþi garderoba pentru sezonul rece de anul viitor. “ În fiecare an, cam de pe la mijlocul lunii ianuarie se

probleme, personale, iar asta se reflectã ºi în partid. Am încercat sã fiu fairplay, dar nu îi pot mulþumi pe toþi. Am un mandat de dus, într-un an am rezolvat ce s-a putu rezolva… Mai avem 3 – 4 ani, timp în care încercãm sã rezolvãm alte lucruri, dar nu le poþi face pe toate într-o zi”, mai spune liderul PSD Petroºani. El crede cã se merge pe presiuni pentru a-l determina sã demisioneze din funcþia pe care o ocupã de circa un an de zile ºi spun cã s-au fãcut ºi pariuri de genul cât mai rezistã pe fotoliul de lider.. De precizat cã nemulþumirile din rândul PSD Petroºani nu sunt noi ºi nici puþine. Lui Rus i se reproºeazã

începe sezonul reducerilor la produsele de sezon. Astfel, circa o lunã de acum încolo, ºi noi vom opera modificãri de preþ. Am început deja de astãzi (ieri) ºi am observat un trafic mai mare de clienþi în magazin încã de dimineaþã”, ne-a declarat administratorul unui magazin de îmbrãcãminte din Petroºani. Astfel, daca in urma cu putin timp, o pereche de pantofi de piele se vindea de la 150 pânã la 250 de lei, acum pretul este de puþin peste 100 de lei. La fel ºi hainele mai groase, care pot fi cumpãrate la preþuri mult mai mici decât luna trecutã. Luiza ANDRONACHE

lipsa de implicare politicã, lipsa de activitate, dar ºi faptul cã ºi-ar urmãri mai mult interesul personal decât cel al partidului. Iar despre PSD Petroºani a ajuns sã se spunã cã, dintr-un partid combativ, a ajuns un simplu birou într-o clãdire, tot mai puþin vizibil pe plan politic. Iar toate aceste nemulþumiri au dus la demisiile de care vorbeam anterior. Ioan Rus susþine, însã, cã au activitate ºi cã lunar la PSD Petroºani vin 10 – 15 membri noi. Car men COSMAN-PREDA

Presa scrisã, o afacere proastã... atoritã internetului, D ziarele vor dispãrea, încet-încet. Ca victime colaterale vor cãdea ºi chioºcurile de ziare precum ºi oamenii care le deserveau. Deja, în Petroºani a fost închis un astfel de punct de vânzare, altele 3 fiind pe ducã. Prima “victimã” a fost cel din cartierul Dimitrov, care s-a închis de câteva luni de zile, acolo de unde se aprovizionau cu presã scrisã în special pensionarii. “Mã obiºnuisem sã iau ziarele de aici, de câteva zeci de ani, dar ãsta este capitalismul”, a declarat un bãtrân. “În tot rãul existã ºi un bine. Nu de alta dar, de câtva timp sunt nevoit sã cumpãr ziarele de mai departe aºa cã mai fac ºi un pic de miºcare. Iar miºcarea înseamnã sãnãtate. Mergem înainte”, a spus un alt vârstnic. Pentru cã ziarele nu se mai vând, firma care are cele mai multe chioºcuri în Petroºani a

decis sã-ºi restrângã afacerea, mai exact sã închidã jumãtate dintre acestea. Prin urmare, în urmãtoarele luni, vor rãmâne din 8 doar 4. Patronul acestora a precizat cã, deºi îi pare rãu, va fi nevoit sã punã pe liber încã 3 dintre angajaþi. Asta, pentru cã vânzarea presei, care implicã ºi achitarea unor salarii sau a chiriei pe terenurile de sub chioºcuri, nu-i mai aduce nici un fel de beneficii. “Nu mai pot sã þin toate cele 8 chioºcuri de ziare aºa cã va trebui sã închid

Încã 10 zile libere

n acest an, românii vor avea 12 zile libere, potrivit Codului Muncii. Douã dintre acestea, deja s-au dus, respectiv 1 ºi 2 ianuarie. Celelalte sunt programate în 20 ºi 21 aprilie (prima ºi a doua zi de Paºte), 1 Mai (Ziua Muncii), prima ºi a doua zi

jumãtate dintre ele. S-au dus vremurile când ziarele centrale aveau tiraje de milioane de exemplare sau când unicul cotidian local apãrea în zeci de mii de exemplare. În ultimii ani eram mulþumitã dacã reuºeam sã achit salariile ºi impozitul pe teren dar acum nu mai pot sã fac acest lucru. Prin urmare, mã vãd nevoitã sã mai pun lacãtul ºi pe alte trei puncte de difuzare a presei”, a declarat difuzorul de presã. Mir cea NISTOR

de Rusalii (8 ºi 9 iunie), Adormirea Maicii Domnului (15 august), Sfântul Andrei (30 noiembrie), 1 Decembrie (Ziua Naþionalã a României), prima ºi a doua zi de Crãciun (25 ºi 26 decembrie). Dintre acestea, 7 vor cãdea în timpul sãptãmânii normale de lucru ºi 3 în zilele de sâmbãtã ºi duminicã. În parantezã fie spus, angajatorii care nuºi compenseazã angajaþii cu timp liber sau spor, indicat de legislaþia muncii, pot primi amenzi cuprinse între 5.000 ºi 10.000 de lei. Mir cea NISTOR

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Ianuarie 2014

Nemulþumiri mutate în plan virtual

Contul de Facebook al preºedintelui PSD Petroºani a fost spart de „hackerii” politici

totul a fost orchestrat din interiorul partidului ºi nu de la adversarii

politici din alte partide. „Sunt niºte atacuri concertate de mai multã

-a obiºnuit sã fie atacat, dar tot îl deranjeazã

Deºi recunoaºte cã a fost afectat de gest, Rus spune cã s-a obiºnuit, în 20 de ani de când este în politicã, sã fie atacat

Locuitorii judeþului Hunedoara îºi fac asigurãri pentru orice

E timpul pentru shopping

nele magazine au inceput deja sa aplice reduceri substantiale la produsele de iarnã. Prin urmare, amatorii de cumparaturi pot incepe vanatoarea de chilipiruri.

Încã 10 zile libere

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Ianuarie 2014

Cardul de sãnãtate, dilema tuturor

ºtie ceva concret, despre care e bolnav ºi care nu e bolnav”,

ce alþii se gândesc ºi la cei care nu îºi gãsesc un loc de muncã acum ºi nu sunt asiguraþi. „E bine, dacã ar face ºi pentru cei care nu au lucrat pânã acum, cã sunt mulþi din aceºtia ºi nu au

considerã o altã pacientã, care sperã cã nu va mai fi chematã atât de des la controale, deºi suferã de o boalã incurabilã, cronicã. Asta în timp

nici un venit de nicãieri ºi chiar cã mor. Eu am lucrat 20 de ani ºi uite cã umblu sã mã tratez”, afirmã o altã pacientã. Când va ajunge car-

edicii nu ºtiu încã nimic concret, iar pacienþii au pãreri împãrþite. Cardul de sãnãtate devine dilema tuturor, acum la început de an, deºi 2014 este anul în care acesta ar trebui sã ajungã la pacienþi. Diana MITRACHE O fi bun la ceva? Ne ajutã? Scoatem bani de pe el? sau Când îl primim? Acestea sunt dilemele pacienþilor din Petroºani, în timp ce medicii cred cã va mai dura ceva pânã ce proiectul va fi implementat, iar cardul de sãnãtate va ajunge la noi. La Petroºani, însã, am gãsit ºi oameni cred cã acest card le va aduce ºi altfel de beneficii. „Da, va fi util cardul de sãnãtate. Pãi scoþi de acolo de la card bani ºi te faci sãnãtos. Cred cã o fi bine. Eu de

unde sã ºtiu, ce sã ºtiu?”, spune un pacient de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, care încã nu a aflat ce înseamnã un card de sãnãtate, dar recunoaºte cã e pensionar ºi este bolnav. Alþii, însã, considerã cã le va fi mai uºor medicilor ºi sperã, la rândul lor, sã nu mai fie chemaþi atât de des la controale, pentru bolile cronice de care suferã. „Este bine, cã avem mai repede prioritate la medici, la medicamente ºi ei sã

S-

a vorbit despre operaþii de cezarianã pe bani, dar deocamdatã la Petroºani aceste operaþii se pot face la mica înþelegere cu personalul secþiei. Noua metodologie este doar la nivel de intenþie ºi, pânã în primãvarã, gravidele sunt libere sã decidã asupra modalitãþii de a da naºtere unui copil, iar despre plata serviciilor, în mod oficial, nu se poate vorbi. Diana MITRACHE Nu a fost implementat un program în ceea ce priveºte operaþiile de cezarianã în spital, iar viitoarele mãmici sunt libere sã cearã asta medicului, fãrã sã plãteascã spitalului contravaloarea operaþiei. Managerul Spitalului de la Petroºani, Alin Vasilescu susþine cã în acest spital nu este operaþional un pro-

gram nou în acest sens ºi nu contestã faptul cã viitoarele mãmici ar putea sã cadã la înþelegere cu medicii. „Din punct de vedere legislativ nu s-a trimis încã nimic concret cum cã nu mai existã posibilitatea de a face aceste naºteri prin cezarianã la cerere. Nu discutãm de cele la care aceasta se impune. Pacientele vin ºi îºi rezolvã problema la nivel de secþie

dul la pacienþi, nici medicii nu ºtiu exact ºi managerul Spitalului de la Petroºani afirmã cã informaþiile de pe card ar fi utile, însã depinde de modalitatea în care va fi folosit. „S-a pus problema cã va fi înregistrat pe ele un fel de istoric medical al pacientului. Dupã cunoºtinþele mele, la ora actualã acest istoric nu prea existã în format electronic ºi, ca atare, pânã va fi pus la punct va mai dura. Foarte probabil, va conþine date paºaportale, date vis a vis de faptul cã pacientul este sau nu asigurat ºi cam atât”, a menþionat dr. Alin Vasilescu, managerul Spitalului de Urgenþã din Petroºani. Teoretic, cardul ar

Cezarianã, încã fãrã bani de obstetricã-ginecologie”, a precizat dr. Alin Vasilescu, managerul Spitalului de Urgenþã din Petroºani. Potrivit ministrului Sãnãtãþii, din luna martie a acestui an, doar naºterile naturale ºi operaþiile de cezarianã de urgenþã vor fi gratuite, iar gravidele vor fi nevoite sã scoatã bani din buzunar, în mod oficial, dacã opteazã pentru cezarianã în locul naºterii naturale. Pânã acum, însã, totul se rezolva la nivelul secþiei, la mica înþelegere dintre medic ºi pacientã. Mãsura a stârnit o oarecare runmoare în rândul femeilor, dar puþine sunt cele care ar recunoaºte cã

s-au tocmit cu medicul pentru o astfel de operaþie. „A; apela la cezarianã pe motiv cã e mai uºor. Pe de altã parte, aº alege naºterea naturalã. Nu ºtiu încã, mã mai sfãtuiesc cu medicul ºi dacã va fi vreo problemã, sigur voi naºte prin cezarianã, dar nu pot sã vã spun

trebui sã intre în vigoare pe finalul anului, pe calea Poºtei Române, iar pacienþii îl vor primi acasã. Mai mult nu se cunoaºte deocamdatã, dar medicii cred cã va fi mai uºor în cazul unor accidente grave. „Dacã existã ºi istoricul medical stocat pe card, în momentul în care pacientul vine la medic, la urgenþã sau unde o fi, nu pleci, ca medic, de la zero. Ajutã foarte mult acolo unde ai un pacient dintr-un accident, în care nici nu ai de la cine sã iei datele”, a mai precizat dr. Vasilescu. Cardul naþional de sãnãtate va ajunge în sfârºit la români, cu o întrâziere de peste ºase ani. Primele 2,5 milioane de bucãþi vor fi tipãrite ºi trimise apoi cãtre asiguraþi, pânã la sfârºitul lunii august.

de bani nimic”, afirmã o viitoare mãmicã. Neoficial, orice naºtere poate fi consideratã criticã, iar medicul poate decide cã este nevoie de o intervenþie chirurgicalã, iar despre costuri, totul rãmâne tot la mica înþelegere. Acest aspect nu este, însã, de condamnat, dacã medicul nu condiþioneazã operaþia de un anumit cost.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Ianuarie 2014

Ipotezã

Noi reduceri de cheltuieli ºi de angajaþi la SUP

pitalul de Urgenþã Petroºani a ”supravieþuit” în cursul anului trecut datoritã reducerilor salariale. În cursul anului 2013 au fost implementate mai multe mãsuri pentru reducerea cheltuielilor la SUP, lucru care a fãcut posibilã funcþionarea unitãþii medicale. Pentru anul 2014, situaþia este încã neclarã, însã existã posibilitatea menþinerii acestor mãsuri de reducere a cheltuielilor. Monika BACIU

”Din punct de vedere al creionãrii bugetului spitalului acesta este fãcut, dar este proiectul de buget pe 2014. În condiþiile în care un buget corect presupune sã ºtii care este sursa de finanþare ºi valorile pe care sã te bazezi, dar la ora actualã suntem în faza în care contractul pe anul 2013 a fost prelungit pe primele trei luni, presupun cã mai devreme de luna martie-aprilie nu vom avea date privind de ce se întâmplã din aprilie în colo, cu atât mai puþin de a construi un buget pe întregul an”, a declarat managerul

SUP, medicul Alin Vasilescu. Spitalul de Urgenþã din Petroºani s-a confruntat cu mari probleme financiare în anul care tocmai a trecut asta ºi din cauza bugetului care a fost destul de mic. Chiar ºi aºa la finele lui 2013, situaþia s-a mai ameliorat puþin. ”Discutând la nivelul lunii decembrie

când s-au achitat realizãrile pe 2013, luna noiembrie, situaþia a fost acceptabilã în sensul cã ne-am plãtit o parte din datorii, au mai rãmas ºi în continuare, aºteptãm sã vedem dacã vom obþine regularizarea pentru 2013 pentru serviciile medicale, regularizare care la modul în care ne-am fãcut noi calculele ar

trebui sã ajungã undeva la 12-20 miliarde (lei vechi-n.r.) în plus faþã de ce am primit pânã acum. Existã o serie de neconcordanþe între raportãrile de la ªcoala Naþionalã de Management Sanitar ºi de la Sistemul Informatic Integrat pe þarã, vom putea cum le vom

fapt ce ar putea duce ºi la reducerea numãrului de angajaþi. De aceastã mãsurã nu este privatã nici unitatea medicalã din Petroºani. ”Dacã nu am fi fãcut acele reduceri de salarii nu puteam funcþiona în structura actualã. Pânã nu avem un nou buget da, vor

putea rezolva”, a mai precizat sursa citatã. În ceea ce priveºte funcþionarea unitãþilor medicale din þarã se vorbeºte de reducerea numãrului de paturi,

fi valabile ºi la ora actualã, pânã nu vom putea ºti pe ce ne vom putea baza în 2014. Din informaþiile primite în ultimele luni, lucrurile s-ar putea sã nu stea foarte bine pentru spital. Se intenþioneazã stimularea medicinei de ambulator ºi a celei

La muncã în cimitir dacã nu îþi plãteºti amenzile

ei mai mulþi petroºeneni care executã muncã în folosul comunitãþii, sunt puºi la curãþenie în cimitir. Este ºi cazul conducãtorilor auto care nu îºi plãtesc amenzile. Luiza ANDRONACHE La Petroºani, ºoferii care nu îºi plãtesc amenzile de circulaþie, spre exemplu ºi sunt daþi în judecatã pentru asta, pot ajunge sã lucreze în cimitir. Ei executã astfel muncã în folosul comunitãþii câteva

zeci de ore, în funcþie de cum decid judecãtorii. „ Pe perioada anului trecut am avut un numãr de 71 de

persoane care au efectuat muncã în folosul comunitãþii. Orele sunt stabilite de cãtre instanþã ºi cei care leau efectuat au fãcut muncã în folosul comunitãþii în special la cimitir, pentru curãþenie ºi întreþinere, iar în cazul celor care nu au putut fi contactaþi, noi am

primare în defavoarea spitalelor. Existã posibilitatea de a mai reduce numãrul de paturi, existã posibilitatea de a reduce ºi numãrul de internãri care se acceptã, numãrul de pacienþi internaþi pe întreg anul. Dacã se rãmâne pe actuala structurã de finanþare presupun scãderea finanþãrii. Dacã nu se schimbã ceva în bine, se poate ajunge ºi la aºa ceva

(reducerea personalului-n.r.)”, a mai spus managerul SUP. De un buget concret pentru anul în curs pentru Spitalul de Urgenþã din Petroºani se va putea vorbi abia din luna aprilie atunci când banii vor sosi de la Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate.

returnat instanþei dosarele ”, a declarat Daniel Viºan, director SPADPP – primãria Petroºani În aceastã localitate, în fiecare lunã sunt zeci de astfel de persoane care sunt obligate sã munceascã pe domeniul public pentru cã nu ºi-au achitat amenzile la timp.

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Ianuarie 2014

Vremea rãmâne caldã în urmãtoarele douã sãptãmâni; precipitaþii mixte apar sporadic dupã 15 ianuarie

egimul termic va rãmâne unul neobiºnuit de cald pentru aceastã perioadã, cu temperaturi maxime ce nu vor scãdea sub 4 grade Celsius, aratã prognoza Administraþiei Naþionale de Meteorologie /ANM/, valabilã pentru intervalul 13 - 26 ianuarie 2014. De asemenea, meteorologii menþioneazã cã, în majoritatea regiunilor, precipitaþiile vor fi sub formã de ploaie, dar ºi mixte, ºi îºi vor face apariþia sporadic dupã data 15 ianuarie.

tat spre valori apropiate de normalul perioadei. Evoluþia temperaturilor nocturne va fi asemãnãtoare, iar cele mai friguroase nopþi vor fi la începutul ºi la sfârºitul intervalului. Dupã data de 16 ianuarie vor fi posibile

întreaga regiune va fi de 8 — 9 grade, iar în zilele mai reci (în special spre sfârºitul celei de-a doua sãptãmâni), nu vor coborî sub 4 grade. Cele mai scãzute minime, cu valori preponderent negative, vor fi în intervalele 13 — 16 ianuarie ºi, din nou, în 24 — 26 ianuarie. Temporar, vor fi condiþii de ploi slabe, începând cu data de 15 ianuarie.

a munte,

pânã la jumãtatea sãptãmânii viitoare, mediile temperaturilor

Conform meteorologilor, în Banat, pânã în 15 ianuarie, temperaturile maxime vor creºte uºor ºi vor depãºi 10 grade Celsius, mai ales în zona deluroasã. O scãdere a valorilor termice se va resimþi în jurul datei de 16 ianuarie, pentru ca, pânã la sfârºitul primei sãptãmâni, acestea sã creascã din nou, cu aproximativ patru grade. Tendinþa vremii pentru cea de-a doua sãptãmânã este de rãcire uºoarã ºi treptatã, pânã la valori medii în jur de 5 grade Celsius. Temperaturile minime vor fi pozitive în cea mai mare parte a intervalului. Excepþie vor face primele ºi ultimele zile, când vor coborî sub pragul de îngheþ. ªanse mai mari de precipitaþii vor fi în 15

ºi 16 ianuarie ºi, din nou, începând din data 19 ianuarie. Vor fi ploi, iar spre sfârºitul intervalului posibil, trecãtor, ºi lapoviþe ºi ninsori.

n Transilvania,

pânã miercuri 15 ianuarie, temperaturile maxime cresc cu 3 — 4 grade, apoi scad puþin, pentru ca la sfârºitul acestei sãptãmâni ºi la începutul sãptãmânii viitoare sã se atingã din nou medii de 6 — 7 grade. În intervalul 22 ianuarie — 26 ianuarie, regimul termic va fi în scãdere, cu aproximativ 4 grade, dar maximele rãmân, totuºi, uºor mai ridicate decât mediile climatologice specifice acestei date. Mediile valorilor min-

ime de temperaturã vor fi negative în majoritatea zilelor, iar cel mai frig va fi la începutul ºi la sfârºitul intervalului, când în depresiuni, izolat, va fi ger. Probabilitatea de precipitaþii va fi mai ridicatã în zilele de 15 ºi 16 ianuarie, apoi dupã data de 19 ianuarie. Precipitaþiile vor fi slabe, ploi în prima sãptãmânã, apoi mixte.

n Moldova,

în prima sãptãmânã, mediile valorilor maxime vor oscila între 6 grade în ziua de 15 ianuarie ºi 2 — 3 grade în zilele de 17 ºi 18 ianuarie. În sãptãmâna urmãtoare, dupã o creºtere uºoarã în primele douã zile, temperaturile vor coborî trep-

precipitaþii slabe, la început sub formã de ploaie, apoi trecãtor ºi lapoviþã ºi ninsoare.

n Oltenia,

vremea va fi mai caldã decât în mod normal în tot intervalul de prognozã. În zilele cele mai calde, media maximelor pe

maxime vor fi pozitive ºi se vor situa între 2 ºi 4 grade, apoi vor începe sã scadã sub zero grade. Media minimelor nocturne se va menþine negativã în ambele sãptãmâni, iar cele mai reci nopþi vor fi la începutul ºi la finalul intervalului de prognozã. Trecãtor, vor fi precipitaþii mixte, iar spre final mai ales sub formã de ninsoare. Prognoza ANM, valabilã pentru perioada 13 — 26 ianuarie 2014, are la bazã datele provenite de la Centrul European pentru prognoze pe medie duratã (ECMWF) din Reading, Anglia. AGERPRES

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Ianuarie 2014

Actualitate 13

”Incursiuni în memorie” a fost ratat de Valea Jiului carte document, ”Incursiuni în memorie”, a cãrui O autor este un inginer minier, Vasile Drãgan, a fost lansatã doar la Cugir, deºi zeci de pagini consemneazã de situaþii, munca ºi viaþa unei comunitãþi, cea a minerilor Vãii Jiului. Prefaþa este scrisã de un fost director de minã, dr. ing. Benor Voicescu, care spune printre altele cã ”ar trebui sã-l citeascã (volumul –n.n.) oricine doreºte sã afle despre viaþã mai mult decât ºtie”. Vasile Drãgan spera sã facã acest lucru luna aceasta, la întâlnirea cu foºtii ingineri din minerit, la Petrila, dar nimeni nu l-a mai contactat. Ileana FIRÞULESCU ”Incursiuni în memorie” este o carte autobiograficã-document, scrisã de un inginer minier, care a lucrat la majoritatea exploatãrilor miniere din Valea Jiului. Deºi volumul vorbeºte, amplu, despre activitãþi de la minele dintre Jiuri, cu foarte multe nume, situaþii, dar ºi obiceiuri ºi întâmplãri începând din copilãria autorului, apoi de pe vremea când era elev la ªcoala Medie Tehnicã de Cãrbune Lupeni, continuând cu fiecare etapã semnificativã a vieþii, Vasile Drãgan, poartã cititorul de la Miceºtii Clujului, la Câmpul lui Neag, Dâlja, Petrila, Livezeni… Fostul director al Eploatãrii Miniere Petrila, Benor Voicescu, scrie, printre altele, în prefaþa volumului ”Incursiuni în memorie”: ”… Faptul cã domnul inginer Vasile Drãgan, autorul acestei inedite cãrþi-docu-

ment scoate de sub colbul uitãrii nume ºi întâmplãri, personaje de care nimeni ºi niciodatã nu ºi-ar mai fi amintit, într-un carusel al întâmplãrilor petrecute pe parcursul a mai mult de jumãtate de secol, nu numai din existenþa domniei sale, dar mai ales din viaþa unei comunitãþi care se deosebeºte net în plan existenþial de restul breslelor profesionale, potenþeazã valoarea acestui demers scriitoricesc. Viaþa minerilor care se contopeºte pânã la un anume punct cu destinul celor hãrãziþi sã le conducã ºi sã le îndrume paºii la limita unei profesii bãrbãteºti, încãrcatã de dramatism, are darul sã capteze atenþia nu numai celor ce au trãit emoþia lecturilor palpitante generate de pana mãiastrã a lui Emille Zola în cartea lui memorabilã

Germania, dar ºi istorisirile pline de conþinut, de patos ºi nostalgie ale autorului acestei lucrãri. Sunt demne de laudã ºi recunoºtinþã aceste iniþiative din partea unui colaborator întrale mineritului, al domniei sale, dar ºi al celor ce se vor apleca asupra adevãrului pe care în mod simplu, tranºant, lapidar, îl pune în paginã cu osârdie ºi pasiune un

om a cãrui viaþã poate oricând rivaliza cu povestea vieþii unui personaj principal dintr-un roman pe care ar trebui sã-l citeascã oricine doreºte sã afle despre viaþã mai mult decât ºtie” Lansarea cãrþii a avut loc doar la Cugir,

acolo unde locuieºte acum Vasile Drãgan ºi unde activeazã în cadrul Centrului de Zi pentru Persoane Vârstnice, aparþinând de primãria localitãþii. La Casa de Cuturã din Cugir, unde a avut loc evenimentul, au fost prezente personalitãþi ale Cugirului, pe lângã prieteni ºi colegi. Deºi cartea vorbeºte, aºa cum consemneazã în prefaþã ºi dr. ing. Benor Voicescu, în mare parte, despre viaþa comunitãþii miniere din Valea Jiului, cartea nu a fost lansatã nici

mãcar la Petrila, locul de care Vasile Drãgan a rãmas cel mai legat sufleteºte. ”Nu ºtiu… Nu am avut nici o propunere, pe nimeni care sã mã sfãtuiascã cum s-o fac acolo, în Valea Jiului. S-a vorbit la un moment dat cã în aceastã lunã ar fi trebuit sã aibã loc o întâlnire a inginerilor care au lucrat la mina Petrila. Dar nu am mai auzit nimic. Probabil sa amânat sau nu se poate…” – a declarat Vasile Drãgan, care, la cei 76 de ani, este încã plin de vigoare.

În volumul sãu, face un istoric al minei Petrila, dar ºi al oraºului pânã în vremea ”Zilelor Petrilene”. Cât despre minerii adevãraþi, profesioniºti, acesta aratã cã din acest cel mai estic oraº a pornit cal-

itatea profesionalã. ”La începutul extragerii cãrbunelui la Mina Petrila, au fost recrutaþi muncitori, atât din þarã, de la minele vechi ºi cu tradiþie, cât ºi din strãinãtate. Din þarã au fost aduºi muncitori de la minele din munþii Apuseni: Sãcãrâmb, Roºia Montanã, Abrud, iar din Banat, de la minele Bãlan, Baia Sprie, Lãpuº, Bãiþa, precum ºi din alte pãrþi ale Transilvaniei.

Din strãinãtate au fost aduºi mineri din Austria, Cehia, Polonia, Germania. Aceºtia au format cartiere de locuit care poartã numele: Praga, Bosnea, Calvaria etc. Venirea acestor oameni noi ºi munca lor pentru scoaterea cãrbunelui la suprafaþã au schimbat radical ritmul vieþii cotidiene a localitãþii Petrila” – scrie inginerul minier Vasile Drãgan. Acesta a fost ºef serviciu la minele Dâlja, Livezeni ºi Petrila, iar la Petrila a fost ºef sector producþie, inginer ºef minã ºi inginer ºef securitate minierã, tot la Petrila. Mai apoi a afost expert instructor la Laboratorul de perfecþionare personal din cadrul Combinatului Minier Valea Jiului. A mai fost ºef birou la mina Câmpul Lui Neag ºi inginer principal în cadrul CMVJ. Poate, Petrila sau oricare altã localitate a Vãii Jiului, va gãzdui lansarea acestui volum, pentru ca fiii ºi nepoþii minerilor sã ºtie…

14 Program & Horoscop

10:20 Oameni care au schimbat Lumea 10:30 Distractis - Distilat de comedie (r) 11:30 Din Þara de Foc la Tijuana 12:00 Maºini, teste ºi verdicte 12:30 România vãzutã altfel 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 România vãzutã altfel 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România

9:30 NCIS: Anchetã militarã (r) 10:30 Fii pe fazã! (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Levintza prezintã (r) 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Cireaºa de pe tort (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Ianuarie 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Inimi de vânzare 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Autostrada destinelor 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Ninja 22:00 Blestemul comorii 23:45 CSI New York 0:45 Ninja (r)

21 martie *** 20 aprilie Astãzi ar fi bine sã nu vã asumaþi nici un risc. Starea de nervozitate pe care o resimþiþi vã poate afecta pe toate planurile. Nu vã deplasaþi cu autoturismul, pentru cã sunteþi predispus la accidente de circulaþie din vina dumneavoastrã.

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 ªtirile B1 Bunã seara, România

10:45 Teleshopping 11:00 Maricruz (r) 12:00 Viaþã de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Viaþã de împrumut (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate (r) 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Viaþã de împrumut 20:30 Santa Diabla 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Îþi ordon sã mã iubeºti! 0:30 Regina

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 15:30 Top Gol Liga 1 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Digi Sport Special 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:00 Fotbal: Steaua Nurnberg 19:45 ªtirile Digi Sport 20:00 Fotbal: Steaua Nurnberg 20:45 Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Aveþi de rezolvat multe probleme pe care le tot amânaþi de câteva zile. În cursul dimineþii sunteþi cam agitat, pentru cã nu ºtiþi de unde sã începeþi. Acordaþi prioritate problemelor importante! În partea a doua a zilei, s-ar putea sã primiþi musafiri.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

În cursul dimineþii primiþi o veste neplãcutã de la ºeful dumneavoastrã, care vã indispune pentru tot restul zilei. S-ar putea sã fie vorba despre o penalizare pentru întârzierea unei lucrãri importante. Nu vã manifestaþi nervozitatea!

23 august *** 22 septembrie

Aveþi reuºite pe plan profesional, dar cu preþul unor ore de muncã suplimentare. Atenþie la un coleg de serviciu! Invidios pe succesul dumneavoastrã, încearcã sã vã atragã într-o ceartã. Partenerul de viaþã este nemulþumit.

S-ar putea sã aveþi discuþii dure cu o femeie, din cauza unor probleme de naturã financiarã. Se pare cã persoana respectivã întârzie sã-ºi achite o datorie. În partea a doua a zilei sunteþi predispus la probleme de sãnãtate sau chiar la accidente.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Dacã plecaþi într-o cãlãtorie, fiþi prudent ºi nu vã grãbiþi! Existã riscul sã fiþi implicat într-un accident de circulaþie. Ar fi bine sã evitaþi întâlnirile de afaceri, pentru cã nu dispuneþi de putere de convingere. 10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:00

aprile

Evitaþi cãlãtoriile lungi ºi vizitele prelungite. Datoritã oboselii acumulate, sunteþi irascibil ºi riscaþi sã provocaþi o ceartã. Ar fi bine sã vã limitaþi la activitãþi de rutinã ºi sã acordaþi mai mult timp odihnei. Seara, un prieten vã propune o afacere. 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:45 Copii contra pãrinþi (r) 17:15 Visul Regelui (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui

Dimineaþa, un grup de prieteni vã invitã într-o excursie. Dacã acceptaþi invitaþia, s-ar putea ca relaþiile parteneriale sã se tensioneze ºi chiar sã aveþi o discuþie aprinsã. Partenerul de viaþã este nemulþumit.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Începeþi ziua agitat ºi nervos, fiindcã aveþi nevoie urgent de o sumã mare de bani ºi nu gãsiþi pe nimeni dispus sã vã împrumute. Pãstraþi-vã calmul! Sunteþi predispus la probleme de sãnãtate.

Începeþi sã resimþiþi oboseala acumulatã. Dacã veþi continua sã munciþi în acest ritm, riscaþi sã aveþi mari probleme de sãnãtate. Dupã-amiazã s-ar putea sã vã confruntaþi cu o problemã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Se pare cã vã treziþi indispus ºi sunteþi irascibil toatã dimineaþa. Dacã nu vã stãpâniþi nervozitatea, s-ar putea sã declanºaþi un conflict la locul de muncã. Nu este indicat sã vã întâlniþi cu prietenii.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie În cursul dimineþii primiþi o veste neplãcutã, care vã stricã buna dispoziþie ºi vã obligã sã vã schimbaþi programul. Sunteþi nevoit sã plecaþi într-o cãlãtorie lungã, împreunã cu partenerul de viaþã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Ianuarie 2014

USL a decis modificarea Legii electorale cu revenirea NATALIA ARE la votul pe listã ºi maximum 300 de deputaþi NEVOIE DE a fost îndeplinitã, avizul fiind conSL a decis modificarea Legii electorale astfel încât la Camera Deputaþilor sã se revinã la votul pe listã iar U numãrul deputaþilor sã fie de maximum 300. Potrivit preºedintelui PNL Crin Antonescu un numãr mai mic de deputaþi asigurã o întãrire a prestigiului parlamentarilor.

De asemenea, el a arãtat cã numãrul de 300 de deputaþi va fi trecut ºi în Constituþie, pentru a împiedica fluctuaþiile. În iunie 2013, Parlamentul a respins, cu 191 voturi "pentru", 123 de voturi "împotrivã" ºi 69 de abþineri, hotãrârea care aviza favorabil solicitarea preºedintelui Traian Bãsescu privind organizarea unui nou referendum pentru Parlamentul unicameral cu 300 de aleºi. Reprezentanþii PDL au reclamat atunci faptul cã Parlamentul nu are o hotãrâre în privinþa solicitãrii preºedintelui. Birourile per-

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

manente reunite ale celor douã Camere au respins, însã, solicitarea PDL de a relua votul în plenul reunit asupra referendumului cerut de ºeful statului, considerând cã procedura parlamentarã

sultativ. Preºedintele a organizat un referendum pe aceeaºi temã ºi în anul 2009, tot la primul tur al prezidenþialelor. Rezultatele referendumului organizat atunci au fost validate, 77,78% din alegãtori pronunþându-se în favoarea Parlamentului unicameral, iar 88,84% votând pentru reducerea numãrului de parlamentari, în condiþiile în care prezenþa la urne a fost de 50,95%.

Aninoasa nu se va transforma în comunã nici în 2014 upã ce mai tot anul trecut, primarul de la Aninoasa a anunþat D cã va face referendum pentru ret-

rogradare localitãþii de la rangul de oraº la cel de comunã, iatã cã 2013 a trecut, iar acest lucru nu s-a întâmplat. Luiza ANDRONACHE

Acum, însã, acest lucru este ºi mai imposibil, anul acesta, cel puþin, pentru cã este în contradicþie cu declararea stãrii de insolvenþã a localitãþii. “ Dacã reuºim sã ieºim din insolvenþã, vom putea organiza referendumul, dacã

nu ieºim, nu se poate, pentru cã se reduc veniturile ºi este contrar legii ”, a declarat Nicolae Dunca, primarul Oraºului Aninoasa. De fapt, cei mai nemulþumiþi de retrogradarea localitãþii ar fi creditorii, care acum au de încasat creanþe care sunt calculate la nivel de oraº, iar o trecere

la un rang inferior ar însemna ºi recalcularea datoriilor. Totuºi, organizarea referendumului nu se va face anul acesta, pentru cã Aninoasa nu poate ieºi din insolvenþã în anul 2014, dupã cum se prefigureazã bugetul. Însã, responsabilii din primãrie spun cã tot nu renunþã la ideea de a transforma Aninoasa în comunã, indiferent când ar trebui sã se întâmple asta.

NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

Cu durere în suflet, familia Codrea anunþã trecerea în nefiinþã a celei care a fost soþie, mama, bunica

Dida Codrea Pe aceastã cale familia mulþumeºte personalului secþiilor de îngrijiri paliative Petrila, oncologie, neurologie, conducerii Spitalului de Urgenþã Petroºani precum ºi

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

tuturor celor care au fost alãturi de mama noastrã în aceastã perioadã. Îi vom pãstra o veºnicã amintire! Trupul neînsufleþit a fost depus la capelã CAR Pensionari Petrila începînd cu data de 13.01.2014. Înmormîntarea va avea loc în data de 14.01.2014, la ora 14.00. Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Ianuarie 2014

Hotelurile ºi restaurantele de la munte pierd peste 1 milion de euro pe zi pentru cã nu ninge

ipsa zãpezii din staþiunile montane ºi temperaturile crescute, care fac imposibilã producerea zãpezii artificiale, au redus cu 70-80% numãrul turiºtilor afllaþi la munte în luna ianuarie faþã de anul trecut, producându-le hotelurilor ºi restaurantelor pierderi de peste 1 milion de euro pe zi. Potrivit Institutului Naþional de Statisticã, în luna ianuarie a anului au ajuns în staþiunile de la munte aproximativ 468.000 de turiºti. "În luna ianuarie din acest an dacã vor fi în total 150-170.000 de turiºti la munte, va fi bine. Hotelurile mari merg ceva mai bine pentru cã au semnate contracte corporate ºi evenimente, dar pensiunile ºi unitãþile mici au scãderi de 80-90%", spune Dragoº Rãducan, vicepreºedintele Federaþiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). El spune cã în medie un turist stã la munte douã nopþi ºi cheltuieºte pe cazare ºi masã peste 100 de euro. În consecinþã, cei peste 300.000 de turiºti care vor renunþa sã meargã

la munte în aceastã lunã le produc hotelurilor ºi restaurantelor pierderi mai mari de 30 de milioane de euro, adicã un milion de euro pe zi. "Oamenii care au renunþat sunt persoane cu venituri medii sau mari ºi care în weekend merg la

un proces lent, care a început, însã, de câþiva ani ºi care va continua. Singura soluþie pentru a combate scãderea traficului turistic este diversificarea ofertei ºi apariþia a noi modalitãþi de petrecere a vacanþei, cum ar fi construirea de aqua parcuri în staþiunile de munte", crede Alin Burcea, proprietarul agenþiei de turism Paralela 45. Sorin Vãduvoiu, directorul general al agenþiei Perfect Tour, spune cã comportamentul clienþilor din România este unul "last minute" ºi în strictã concordanþã cu previziunile meteo imedi-

ate, spre deosebire de cei care cumpãrã sejururi la schi în Austria de exemplu, unde rezervãrile se fac cu mult timp înainte. "Cu siguranþã, dacã nu va ninge ºi dacã temperaturile vor rãmâne ridicate, un segment însemnat de pasionaþi ai sporturilor de iarna se va reorienta pentru sejururi cãtre destinaþii unde existã zãpadã", afirmã Vãduvoiu. ªi Rãzvan Filipescu, preºedintele Autoritãþii Naþionale pentru Turism (ANT), spune cã investitorii ar trebui sã se concentreze pe agrement. "Noi îi încurajãm ºi vrem sã identificãm noi posibilitãþi de dezvoltare a agrementului. Vom iniþia un dialog cu autoritãþile locale pentru a dezvolta infrastructura de agrement", a mai spus el. Mediafax

baruri sau restaurante. Deci dacã aceºtia nu mai ajung la munte câºtigã Centrul Vechi din Bucureºti, mallurile, cluburile, barurile ºi restaurantele", a adãugat Rãducan. Turoperatorii spun cã pierderile ar fi mult mai mici dacã oferta din staþiunile montane ar include mai multe posibilitãþi de agrement. "Încãlzirea globalã ºi dispariþia zãpezii din staþiunile de munte este

Fonduri europene în perioada 2014-2020

trategii pentru absorbþia fondurilor europene pentru perioada 2014-2020. Ministerul Fondurilor Europene informeazã un deputat hunedorean cu privire la strategia pe care o va adopta în perioada 2014-2020 în ceea ce priveºte absorbþia fondurilor europene. Monika BACIU

Nouã gândire pentru perioada programaticã 2014-20202 are la bazã o structurã mai concentratã, centralizatã, la nivelul a trei ministere, în ceea ce priveºte coordonarea Fondurilor Europene Structurale ºi de Investiþii. ”Ministerul Fondurilor Europene pentru managementul a patru programe

operaþionale care vizeazã infrastructura mare(transport, mediu ºi energie), competitivitatea(cercetaredezvoltare, Agenda Digitalã), dezvoltarea capitalului uman ºi asistenþã tehnicã. Ministerul Dezvoltãri Regionale ºi Administraþiei Publice (managementul programelor de dezvoltare regionalã, a programelor

dedicate cooperãrii teritoriale europene ºi a celui dedicat dezvoltãri capacitãþii administrative). Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale (managementul programelor dedicate dezvoltãrii rurale ºi pescuitului ºi acvaculturii”, se aratã în comunicat. Astfel, începând din acest an, administraþiile locale vor avea posibilitatea de a accesa fonduri europene pe mai multe axe, precum transport, mediu, energie. Totodatã absorbþia fondurilor europene va fi dedicatã ºi mediului rural pentru dezvolrarea pescuitului ºi acvaculturii.