Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 527

Cronica Vãii Jiului Vineri, 10 Ianuarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Divizia de ºoc, propusã de Avram, a fost aprobatã de Consiliul de Administraþie a Apa Serv

Mina Dâlja -scânteia care a aprins mineriada în 1999 >>> PAGINA A 3-A

Suspectatã cã ºi-ar fi ucis bebeluºii >>> PAGINA A 4-A O nouã filã în stufosul dosar al soþilor Csiki

„Patronii þepari” din Petroºani ºi o complice de-a lor, trimiºi în arest >>> PAGINA A 5-A Chiar dacã a anunþat cã pleacã sã înfrãþeascã judeþul Hunedoara

În Iran, Vochiþoiu doar mediazã o potenþialã înfrãþire cu o regiune iranianã! >>> PAGINA A 6-A

Diferenþa dintre viaþã ºi moarte depinde de birocraþie >>> PAGINA A 12-A

reºedintele Consiliului de Administraþie a Apa Serv, prof. univ. dr. ing. Radu Sorin, a explicat importanþa celor douã puncte ale ordinii de zi a CA de miercuri, 8 ianuarie, respectiv singura modificare a organigramei pe care a catalogat-o ca pe o mãsurã de eficientizare a activitãþii extrem de inspiratã prin înfiinþarea unei ”trupe de ºoc”, condusã de Alin Sãceanu, care va acþiona ca o divizie fiscalã cu experienþã tehnicã ºi cunoaºterea tertipurilor clienþilor de sustragere de la plata serviciilor, dar ºi talentul de a determina consumatorul sã-ºi plãteascã serviciile. Al doilea punct a fost bugetul pe anul 2014. >>> PAGINILE 8-9

Expertizele exploziilor de la Cãlãraºi ºi Plopeni, pe masa de lucru a specialiºtilor INSEMEX >>> PAGINA A 13-A

Taximetriºti nesimþiþi care se cred buricul pãmântului >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Ianuarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Ianuarie 2014

Mina Dâlja – scânteia care a aprins mineriada în 1999

m cerut doar ca minele sã nu fie închise, fãrã sã cerem alternative, iar mineriadele, care au întors România din drum cu zeci de ani, ne-au ruinat. Asta spun cei care cândva au condus mulþimea minerilor, iar mina Dâlja, cea care a fost prima pe lista de închideri este dovada „morþii” mineritului de huilã. Toate evenimentele sunt rememorate acum, la 15 ani de la mineriada din ianuarie 1999. Diana MITRACHE Mineriada din ianuarie 1999 a pornit de la ideea cã douã mine au fost incluse în programul de închidere: Dâja ºi Bãrbãteni, iar liderii de atunci ai ortacilor din Valea aflau asta de la buletinele de ºtiri naþionale. A fost scânteia care a aprins vâlvãtaia acelor vremuri. „Pe posturile

TV a apãrut ministrul industriilor, Radu Berceanu, care spunea cã se închid cele douã unitãþi miniere, Dâlja ºi Bãrbãteni din Valea Jiului, fãrã sã fie întrebate sau informate sindicatele ºi adminis-

traþia de la Petroºani. În sãptãmâna care a urmat, muncitorii au încetat lucrul, s-au

vicepreºedinte al LSMVJ, în timp ce lideri precum Victor Bãdârcã, Stelian

adunat în fata Casei galbene, l-au scos pe Miron Cozma afarã ºi el le-a promis cã vom face grevã generalã, dacã se va întâmpla acest lucru”, îºi aminteºte Costel Postolache, fost

Casapu, ori alþii au refuzat sã ne spunã pãrerea lor, pe motiv cã au suferit prea mult atunci. Decizia guvernului Radu Vasile a fost începutul unui declin economic ºi social. Minerii s-au rãsculat, dar au fost învinºi ºi mina a ajuns sã se închidã, aºa cum era preconizat în 1999. Acum, oamenii care au lucrat decenii la mina Dâlja îºi amintesc acele vremuri cu o mare nostalgie. „Era bine cum era, dar a închis-o ºi a lãsat oamenii pe drum.

Aveau locuri de muncã oamenii, sã îºi câºtige existenþa. Acum nimic, e tragic, când ºtii tu cã ai lucrat atâþia ani, cã eu am lucrat aproape 28 de ani aici… ºi acum e de plâns. Cã a luat pâinea din gura oamenilor”, spune cu tristeþe în glas o femeie care locuieºte pe dealul de la Dâlja, dar care observã cã zona a devenit tot mai pustie, dupã ce aici nu au mai fost mineri, spaþiile exploatate au fost închise ºi totul a devenit o zonã verde. „Eu, aici, la mina Dâlja am lucrat 30 de ani. Aici am fãcut ºi practica profesionalã, tot aici la mina Dâlja. A fost foarte bine. Oamenii vroiau sã nu se închidã aceastã minã, dar pãcat cã s-a închis, cã a fost o minã cu un cãrbune foarte bun. Noi, cei care locuim în zonã, aici am lucrat, toþi la mina Dâlja. Dar pentru

copiii noºtri e foarte greu. Eu am 3 copii ºi dupã ce au fãcut facultatea, au lucrat o vreme la mina Dâlja ºi acum sunt la un gater”, recunoaºte un pensionar miner, care locuieºte la Dâlja. Parcã ºi drumurile erau mai animate ºi asfaltate, spun localnicii din Dâlja, care acum se cufundã în tone de noroi ºi o liniºte nefireascã, apãsãtoare, datã de lipsa activitãþii din zonã. „Era foarte bine ºi erau atunci ºi locuri de muncã ºi drum bun ºi orice. Acum e rãu, Îl plângem pe Ceauºescu, cã trebuie sã ne încãlþãm cu cizme de cauciuc ºi trãim ca vai de noi. ªi e liniºte acum, cã atunci când veneau minerii, în 4 schimburi, era multã lume, strada asfaltatã….”, spune o localnicã din Dâlja. Oamenii din zonã nu se tem sã

recunoascã acum cã au participat la mineriade. Cei care au fost socotiþi vinovaþi, au plãtit. Miron Cozma, Vasile Lupu, Dorin Loiº ºi Ionel Ciontu, au stat în închisoare, iar Ciontu chiar a murit, în timp ce Romeo Beja rãmâne încã în urmãrire internaþionalã. Liderii minerilor recunosc cã nu au ºtiut ce sã cearã ºi dau acum vina pe toþi cei care au gândit politic pentru mineri. „În afarã de liderii de sindicat, care au avut o parte de vinã, pentru cã Valea Jiului a ajuns unde este, nu doar administraþia localã mai poate fi învinuitã, ci tot ce a însemnat ºi înseamnã factor politic, pentru cã nu putem sã spunem cã doar unii au fost la guvernare dupã 1990, ci absolut toþi, ºi inclusiv partea de administraþie a CNH. Unii

ºi-au vãzut de treaba loc, iar de aceea am ajuns unde am ajuns”, a conchis Costel Postolache. În ianuarie 1999, minerii din Valea Jiului porneau pe jos spre Bucureºti, pentru cã nimeni nu a vrut sã discute cu ei ºi au fost puºi în faþa unei decizii pe care nu au acceptat-o. Mina Dâlja ºi Bãrbãteni, trebuiau închise ºi aºa a ºi fost.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Ianuarie 2014

Suspectatã cã ºi-ar fi ucis bebeluºii

femeie de 40 de ani din satul Fizeºti, comunã Pui, judeþul Hunedoara, este suspectatã cã ar fi nãscut mai mulþi copii ºi apoi i-ar fi ucis. Chiar ºi rudele susþin oribilul scenariu, însã femeia spune cã nu este nimic adevãrat. Ancheta a fost preluatã acum de procurori dupã ce s-a depus o plîngere penalã împotriva ei. Maximilian GÂNJU

Toþi sãtenii vorbesc despre faptele oripilante care s-ar petrece într-o familie din comunitatea lor. Oamenii spun cã o consãteanã de-a lor, B. Dorina în vîrstã de 40 de ani, aproape fãrã încetare, în fiecare an este vãzutã gravidã ºi cînd i se apropie sorocul dispare fãrã urmã din sat. La întoarcere vine fãrã copil dar ºi fãrã burtã. Totul se întîmpla de cel puþin zece ani de zile încoace, iar oamenii cred cã femeia ajutatã de bãrbatul ei îºi omoarã pruncii la naºtere ºi apoi îi îngroapã în pustietate. Chiar ºi rudele susþin acest lucru, iar ultima datã s-ar fi întîmplat în octombrie, anul trecut. „Aproape an de an o vede lumea din sat cu burta la gurã ºi cînd se apropie naºterea pleacã de acasã cîte douã-trei sãptãmîni ºi n-o mai vede nimeni. Cînd se întoarce vine fãrã copil ºi fãrã burtã. Tot satul ºtie treaba asta. Anul trecut, în septembrie-octombrie, eu am vãzut-o ºi acum nu mai este cu burtã

mare. Oamenii spun cã stã pînã în ultima zi, apoi pleacã ºi dispare copilul cînd se întoarce. Nimeni nu ºtie unde îngroapã copiii, dar treaba asta se întîmpla de vreo zece ani de zile”, susþine Maria, cumnata femeii suspectatã de pruncucidere.

fãcut copii pe care-i cresc alþii

întrebat-o pentru ce-i trebuie, iar ea mi-a rãspuns cã-i trebuie ca sã-i astupe gura bãiatului, sã nu mai þipe. I-

În sprijinul afirmaþiilor, cumnata femeii spune cã i-a crescut un copil pe care l-a nãscut în casa ei ºi pe care vroia sã-l omoare,

am zis cã nu face aºa ceva la mine în casã, am chemat salvarea ºi au dus-o cu copilul la spital la Haþeg. A ieºit din spital ºi a adus copilul la mine. Eu lam crescut, l-am înfiat ºi acum bãiatul are 23 de ani. Nouã ne este

iar alt copil îi este crescut de socrii. „A fãcut în 91 un copil la mine în casã, în baie. Eu aveam atunci trei copii ºi m-a strigat sã merg la ea ºi sã-i dau o cîrpã. I-am dat ºi am

ruºine ºi sã mai mergem în sat, nu pot fi de acord cu aºa ceva. Sunt pastile, sînt soluþii ca sã nu mai rãmînã gravidã. Nu sãi omori. Oamenii din sat spun cã imediat

cum îi face le suceºte gîtul”, mai spune cumnata femeii.

ncheta preliminarã a infirmat acuzaþiile Sunt ºi alþi localnici care-i susþin afirmaþiile ºi pot jura cã au vãzut-

o pe femeie cu burtã mare la finele lui 2013. Un sãtean a sunat prin 112 sesizînd exact posibila pruncucidere, însã verificarea poliþiºtilor din sat n-a confirmat suspiciunea. „A fost o sesizare prin 112, anonimã, cum cã ar fi nãscut în noiembrie anul trecut. Eu m-am duº a doua zi ºi am gãsit-o la cules de porumb. Am întrebato dacã a fost gravidã, am întrebat ºi doi oameni din sat care o ºtiu bine ºi au infirmat. S-a fãcut proces verbal ºi apoi am verificat la medicul de familie care

a spus cã nu era înregistratã cu sarcinã”, a declarat ºeful de Post, Mânja Cornel, cel care a fãcut prima verificare.

lîngere penalã

Împotriva femeii a fost depusã zilele trecute o plîngere penalã, iar poliþiºtii au dus-o, miercuri seara, la un examen medical de specialitate la Spitalul de Urgenþã Petroºani. Medicii de aici nu au descoperit o sarcinã sau cum cã ar fi lãuzã, însã nu se pot pronunþa pentru o sarcinã sau o naºtere pe care ar fi avut-o în octombrie 2013.

Perioadã este prea mare pentru a se putea constata acest lucru la un examen ginecologic ºi au fãcut o trimitere cãtre Serviciul de Medicinã Legalã, singurul care mai poate stabili dacã femeia a fost gravidã ºi a nãscut spre finele anului trecut. Pentru cã a fost depusã o plîngere penalã, poliþiºtii din comunã Pui au efectuat cercetãrile preliminare ºi ºi-au declinat competenþa cãtre Parchetul de pe lîngã Tribunalul Hunedoara, iar cazul a ajuns în atenþia unui procuror care continuã cercetãrile.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Ianuarie 2014

O nouã filã în stufosul dosar al soþilor Csiki

„Patronii þepari” din Petroºani ºi o complice de-a lor, trimiºi în arest „P U atronii þepari” din Petroºani, Arthur Ludovic ºi Diana Csiki, sunt la un pas de a ajunge în faþa instanþei de judecatã, fiind acuzaþi de comiterea mai multor infracþiuni de naturã economicã cu un prejudiciu de peste 7.336.400. Asta în urma unei anchete extrem de laborioase, care a durat luni în ºir, în care oamenii legii au strâns probe ºi au pus cap la cap faptele penale ale celor doi. Carmen COSMAN - PREDA Arthurt Ludovic Csiki, de 39 de ani, împreunã cu o altã persoanã, de 38 de ani, din Haþeg, angajatã a unei bãnci, au fost deja reþinuþi de poliþiºtii din Petroºani ºi ulterior prezentaþi Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara cu propunere de arestare preventivã. ªi Diana Csiki ar fi trebuit reþinutã de oamenii legii, însã aceasta a dispãrut fãrã urmã, iar pe numele ei s-a emis mandat în lipsã. Poliþiºtii spun cã, în perioada 2005 – 2011, soþii Csiki, în calitate de

încadrarea în muncã, fiºe fiscale false, contracte individuale de muncã false, etc. „Sumele de bani rezultate în urma aprobãrii creditãrii intrau în posesia celor doi administratori, care le

sau nebancare, creându-se un prejudiciu total de peste 7.336.400 lei, întreaga sumã de bani intrând in posesia celor doi soþi. „Poliþiºtii continuã cercetãrile în acest caz sub

tra intereselor persoanelor”, a mai spus Bogdan Niþu.

n dosar complex ºi

stufos

Cercetarea în acest dosar a debutat în urmã cu mai multe luni ºi, aºa cum arãtam, administratorii celor douã firme ºi-ar fi folosit salariaþii pentru a obþine credite bancare, folosindu-se de documente falsificate. Practic, angajaþii ar fi fost convinºi sã scoatã credite de la diverse bãnci de administratorii firmelor, care deþineau lanþuri de magazine cu produse electronice ºi electrocasnice, telefonie mobilã, materiale de construcþii ºi design. Perioada în care s-au sãvârºit aceste fapte se întinde pe câþiva ani, iar o parte dintre persoanele înºelate au fost nevoite sã achite sume extrem de mari, de care nu s-au folosit niciodatã.

ncrengãturi întinse pe mai mulþi ani

administratori a douã societãþi comerciale din municipiul Petroºani, prin ameninþare cu desfacerea contractului de muncã, au determinat mai multe persoane care erau angajate la aceste firme sã solicite ºi sã obþinã credite de la mai multe instituþii bancare în baza unor documente false. S-au folosit adeverinþe de venit false emise de cele douã societãþi comerciale, cãrþi de muncã falsificate în care erau modificate salariile sau data privind

promiteau angajaþilor cã ratele vor fi achitate de cãtre firme, lucru ce s-a întâmplat doar o anumitã perioadã de timp. Creditele contractate de la o unitate bancarã din Haþeg au fost obþinute cu complicitatea învinuitei Elena Lucia Drãgan, angajatã a bãncii”, a declarat purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu. Oamenii legii au stabilit cã, prin acest mod de operare au fost fraudate mai multe instituþii financiare bancare

aspectul comiterii infracþiunilor de înºelãciune, fals în înscrisuri sub semnãturã privatã, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, complicitate la înºelãciune ºi abuz în serviciu con-

Problemele au început în momentul în care societatea Habitat XXI a luat decizia sã se extindã, datoritã succesului pe care îl avea în acel moment pe piaþã. Pentru asta, însã, era nevoie de bani. Aºa cã, patronii societãþii ar fi determinat oamenii din subordine sã scoatã ºi câte 3-4 credite/persoanã de la diverse bãnci pentru a le folosi banii în afacere, cu promisiunea cã ei vor achi-

ta creditele. Pãgubiþii povesteau cã, pentru a scoate sume mari de bani pentru necesarul afacerii ºi extinderii ei, în cãrþile de muncã ar fi fost operate salarii mult mai mari decât cele reale, iar funcþiile deþinute de angajaþi ar fi fost ºi ele falsificate. Din vânzãtori sau gestionari, angajaþii au fost transformaþi, pe hârtie, în administrator sau analist credite. ªi, pentru a nu plãti dãrile aferente cãtre stat la asemenea salarii, cei doi administratori ar fi întocmit un document prin care sumele se acordau în funcþie de vânzãri. Foºtii angajaþi ºi-au dat seama cã au fost pãcãliþi ca la carte în momentul în care patronii lor, ale cãror firme erau deja în declin financiar, nu au mai achitat creditele bancare, iar oamenii au ajuns sã plãteascã sume mari prin executãri silite. Ca sã nu îºi piardã ºi casele au decis sã sesizeze Poliþia Petroºani, unde au depus plângeri penale. ªi aºa a debutat ancheta în acest caz, unde mai pot apãrea o serie de surprize.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Ianuarie 2014

Chiar dacã a anunþat cã pleacã sã înfrãþeascã judeþul Hunedoara

În Iran, Vochiþoiu doar mediazã o potenþialã înfrãþire cu o regiune iranianã! D eºi s-a lãudat pe unde a putut cã pleacã în Iran pentru a înfrãþi o regiune de acolo cu judeþul Hunedoara, senatorul PPDD de Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu, are cel mult statut de mediator. O potenþialã înfrãþire ulterioarã poate fi parafatã doar de oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara ºi omologii din regiunea iranianã. Senatorul PPDD Haralambie Vochiþoiu pleacã în Iran doar pentru a media o eventualã înfrãþire între o regiune iranianã ºi judeþul Hunedoara ºi nu pentru a realiza înfrãþirea propriu – zisã. Acesta este strict apanajul Consiliului Judeþean Hunedoara ºi nu a altor politicieni,

care pot purta discuþii, dar nu pot parafa astfel de documente. „Facem o înfrãþire între o regiune de acolo ºi regiunea Hunedoara, de unde vin eu, judeþul Hunedoara ºi încercãm facilitarea unor contacte politice ºi economice", a declarat Haralambie Vochiþoiu,

pentru MEDIAFAX. Realitatea este, însã, puþin diferitã de cea prezentatã de parlamentarul de Valea Jiului, care are doar rol de mediator al unei ulterioare înfrãþiri. „Ne-a invitat ºi pe noi ºi va merge un reprezentant de la noi, managerul Spitalului Judeeþan Deva. Nu neam pus nici un moment probleme de culoare politicã. Trebuie fãcute prospecþiuni, sã vedem, la final dacã putem încheia relaþii de afaceri ºi, de ce nu, chiar medicale, care sunt foarte importante”, a declarat preºedintele Consiliului

Judeþean Hunedoara, Mircea Moloþ.. De asemenea, vicepreºedintele CJ Hunedoara, Tiberiu Balint, a precizat cã în aceastã chestiune lucrurile sunt mult mai ample, mult mai complexe. „Lucrurile sunt mult mai ample. Acum

se realizeazã o primã tatonare. Dacã totul merge bine, se va încheia un protocol ºi, dacã se încheie acest protocol, doar Consiliul Judeþean ºi omologii de acolo, din Iran pot realiza aceastã înfrãþire” a precizat Tiberiu Balint, care

Proiecte pentru Petroºani

dilii de la Petroºani au început anul cu speranþe, încrezãtori în reuºita unor proiecte demarate în urmã cu ceva timp ºi pe care sperã ca în cursul lui 2014, dacã nu sã le finalizeze, mãcar sã avanseze cu o bunã parte din lucrãri.

Aºteptãri ºi speranþe la Uricani

roiectul de construcþie a DN 66 A este unul din cele mai importante pentru Valea Jiului. Primarul de la Uricani, Dãnuþ Buhãescu spera ca anul acesta sã vadã muncitorii pe drumul Câmpul lui Neag – Herculane. Anul 2014 ar putea fi unul norocos pentru Uricani, pentru cã s-ar putea relua lucrãrile la drumul Câmpul lui Neag – Herculane. Pentru ca acest lucru sã fie posibil, însã, este nevoie de urgentarea unor demersuri. „Sumele de bani necesare sunt prinse în bugetul pe anul

acesta, însã trebuie sã vedem cât va dura procedura de licitaþie, pentru cã de obicei aici se mai creazã surprize”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani. Pânã acum s-a construit o parte din drum, dar lucrãrile au fost abandonate în ultimii ani. Ceea ce este mai greu de-abia acum urmeazã. “S-a construit destul de puþin, în jur de 10 km, iar acum ar mai fi undeva la 20 de km, cei mai grei. Aici vorbim de zone unde sunt prãpãstii de 30, 50, 70 de metri chiar. Asta este de fapt porþiunea cea mai grea. În rest, se vor face doar modernizãri ”, a mai afirmat Dãnuþ Buhãescu. Reluarea lucrãrilor de construcþie ar costa în jur de 60 de milioane de euro, bani care ar trebui sã vinã de la Guvernul României. Luiza ANDRONACHE

spune cã rolul senatorului Haralambie Vochiþoiu este de mediere. Vizita în Iran va dura cinci zile, iar delegaþia va fi compusã din 4 sau cinci persoane, inclusiv din mediul de afaceri. Car men COSMAN-PREDA

„Cel mai important proiect de investiþii care cred eu cã ar trebui sã-l realizãm în acest an ar fi telescaunul TS3 din Domeniul Schiabil ºi, sigur, investiþiile colaterale care sunt necesare acolo. Asta pe de-o parte, iar pe de alta îmi doresc sã finalizãm piscina ºcolarã ºi grãdiniþa de la ºcoala IG Duca ºi mai avem de reabilitat o serie de strãzi în Municipiul Petroºani, în special cele pe care se va introduce canalizarea. De asemenea, am început anumite

demersuri pentru atragerea investitorilor în zona noastrã. Sper sã nu fie consideratã perimatã aceastã sintagmã de “atragere a investitorilor” însã cred cã Petroºaniul a intrat într-o etapã în care putem sã oferim anumite lucruri pentru potenþialii investitori”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani În prezent se lucreazã la bugetul pentru anul 2014 ºi se încearcã obþinerea unui credit pentru continuarea lucrãrilor în Parâng. Luiza ANDRONACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Ianuarie 2014

Aproape 80 de mii de lei a plãtit CEH cãtre ITM

ocietãþile din minerit amendate de ITM. Inspectorii ITM au aplicat amenzi de peste o sutã de mii de lei pe parcursul anului 2013 celor douã societãþi miniere din Valea Jiului. Atât Complexul Energetic Hunedoara cât ºi Societatea NAþionalã de Închideri Mine Valea Jiului au fost sancþionate pentru nerespectarea normelor în securitate ºi sãnãtate în muncã. Monika BACIU ”Am depãºit un miliard pe unitãþile miniere din Complex ºi la Societatea

pentru nerealizarea mãsurilor din planul de prevenire ºi protecþie pentru locurile de muncã care sunt încadrate în condiþii

Un nou an ºi trei dorinþe ensionarii minieri din Valea P Jiului au pregãtitã lista cu “revendicãri” pentru noul an. Pe aceasta se aflã 3 puncte “mari ºi late” ºi anume: pãstrarea gratuitãþilor la cãrbune ºi energie electricã, elaborarea unei noi legi a pensionãrii ºi majorarea punctului de pensie. Mircea NISTOR “Eu sper ca mãcar douã dintre acestea sã fie rezolvate în totalitate. Este vorba despre pãstrarea gratuitãþilor la achitarea contravalorii energiei electrice consumate ºi

a bonurilor de cãrbune, respectiv majorarea punctului de pensie care ar trebui sã ajungã, cel puþin, la 45% din salariul minim pe economie. În ceea ce priveºte gratuitãþile, numite facilitãþi în Uniunea

Europeanã, acestea ar urma sã disparã cu începere din data 31 decembrie 2014. Noi dorim sã le primim pe cuponul de pensie ºi sã le pãstrãm mãcar pânã în 2018, atunci când vor fi închise minele declarate drept neviabile. Sã nu uitãm cã de aceste gratuitãþi minerii din Valea Jiului beneficiazã încã din anul 1924. În parantezã fie spus, numãrul pensionarilor minieri scade de la an la an, pentru cã asta este viaþa”, a declarat Ion Hortopan, preºedintele Ligii

Masa minerilor de la viabile, peste 24 de milioane

asa caldã pentru angajaþii CEH. Conducerea Complexului Energetic Hunedoara cautã o societate care sã prepare masa caldã pentru angajaþi. Naþionalã Închideri Mine Valea Jiului, majoritatea amenzilor au fost aplicate pentru nerealizare de mãsuri sau pentru neîntreþinerea cãilor de acces, pentru neîntreþinerea echipamentelor de muncã care de multe ori derivã tot de la neîntreþinerea lucrãrilor miniere fiindcã aceste echipamente de muncã sau prizele de împãmântare sunt îngropate în material. Au fost sancþiuni ºi

deosebite, grupa a doua”, a declarat Ileana Bodea, ºef SSM-ITM Valea Jiului. Cuantumul amenzilor aplicate celor douã societãþi în cursul anului trecut a fost de 124 de mii de lei. Astfel, Complexul Energetic Hunedoara a fost sancþionat cu 8 amenzi în sumã de 76 de mii de lei, în timp ce la SNÎMVJ au fost aplicate cinci sancþiuni a 48 de mii de lei.

Monika BACIU Mai exact este vorba de servicii de preparare si servire masa calda pentru personalul cu activitate de subteran din cadrul Sucursalei Divizia Miniera, pentru Punctele de Lucru EM Lonea, EM Livezeni, EM Vulcan si EM Lupeni, la fiecare schimb activ (4 schimburi pe zi) timp de 3 ani. pentru serviciile de prepare ºi servire a mesei calde

Complexul Energetic Hunedoara alã suma de 24,463,430.88 RON. Conform docu-

mentelor, necesarul caloric îl dicteazã munca ºi efortul fizic. Cu cât aceasta etse mai mare cu atât sporul caloric este mai ridicat. Pentru munca grea necesarul caloric zilnic este de aproximativ 4000 de Kcal. Masa caldã destinatã

Sindicatului Pensionarilor Minieri Valea Jiului. Conducãtorii Ligii Sindicatului Pensionarilor Minieri doresc sã se întâlneascã chiar în aceastã lunã cu premierul Victor Ponta pentru a-i prezenta lista cu problemele pe care doresc sã le rezolve. Întâlnirea ar urma sã se desfãºoare la Târgu Jiu, la cabinetul senatorial al acestuia. “Sunt convins cã primul ministru ne va înþelege problemele ºi le va rezolva pe toate”, a mai spus Ion Hortopan. ortacilor de la Divizia Minierã trebuie sã reprezinte circa 40% din totalul acestor calorii. Participanþii la licitaþie trebuie sã facã dovada cã deþin spaþii adecvate pentru prepararea hranei, dar au ºi personal calificat în domeniu. Totodatã aceºtia trebuie sã prezinte ºi certificate care sã ateste calitatea produselor.

8 Actualitate

Divizia de ºoc, propusã de Avram, a fost aprobatã de CA a Apa Serv

trebuie înaintat Consiliului Judeþean. S-ar putea ca anul acesta, CJH sã prevadã bani pentru Apa Serv, funcþie de posibilitãþi. Anul trecut, din primãvarã, ne-am descurcat singuri” – a declarat Radu Sorin, preºedintele CA, Apa Serv Petroºani.

Miercuri, a avut loc ºedinþa Consiliului de Administraþie a Apa

leºi ”fermieri”. Noua ocupaþie a aleºilor românilor este cea de fermier. Marea majoritate a aleºilor deþin terenuri. În ultima perioadã acest lucru a devenit ”must-have”, mai ales dupã ce preºedintele României Traian Bãsescu ºi-a achiziþionat mai multe hectare de teren în judeþul Cãlãraºi.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Ianuarie 2014

Serv Petroºani, care a avut pe ordinea de zi doar douã puncte, dar

care au fost catalogate ca fiind esenþiale pentru eficientizarea activitãþii operatorului de apã al Vãii Jiului. Preºedintele Consiliului de Administraþie a Apa Serv, prof. univ. dr. ing. Radu Sorin, a explicat importanþa celor douã puncte ale ordinii de zi, respectiv singura modificare a organigramei pe care a catalogat-o ca pe o mãsurã de eficientizare a activitãþii extrem de inspiratã prin înfiinþarea unei ”trupe de ºoc”, condusã de Alin Sãceanu, care va acþiona ca o divizie fiscalã cu experienþã tehnicã ºi cunoaºterea tertipurilor clienþilor de sustragere de la plata serviciilor, dar ºi talentul de a determina consumatorul sã-ºi plãteascã datoriile. Al doilea punct al ordinii de zi a fost aprobarea

rupã de ºoc pentru pãstrarea preþului apei

bugetului pe anul 2014.

ontrol, acþiune, recuperare în forþã! ”La punctul unu, am aprobat singura modificare a organigramei, care nu presupune mãrirea numãrului de angajaþi, ci o reorganizare internã. Este vorba de compartimentul de recuperare creanþe, care se va ocupa de datornici, persoane fizice ºi juridice, care au restanþe la plata serviciilor furnizate de Apa Serv. Acest compartiment va verifica exact declaraþiile de consum ºi va acþiona, atunci când se

impune, prin metode bine stabilite, care sã dea rezultate. Acest compartiment a preluat o parte din atribiþiile corpului de control, la care s-au adãugat altele specifice unui asemenea compartiment de recuperare, care implicã energie ºi dinamism, iniþiativã ºi acþiune. Acest compartiment este subordonat direct directorului general. Corpul de control ºi-a redus astfel numãrul de membri ºi are atribuþii de verificare pe zona economicã. La punctul doi, am aprobat bugetul pe anul 2014, pentru cã acesta

Terenurile noul trend al aleºilor

Parlamentarii hunedoreni nu se lasã mai prejos. Nici în ceea ce îi priveºte pe parlamentarii hunedoreni situaþia nu este cu mult diferitã. Aceºtia deþin importante suprafeþe de teren. Monica Iacob Ridzi deþine doar un teren în judeþul Olt. Aceasta deþine terenul împreunã cu fratele sãu. Terenul intravilan în suprafaþã de 3969,89 de metri pãtraþi a fost achiziþionat în anul 1999. Tot un teren intravilan în suprafaþã

de 211,5 metri pãtraþi deþine ºi deputatul Bogdan Þâmpãu.

Acesta a achiziþionat bunul în anul 2005. 300 de metri pãtraþi de

teren intravilan deþine ºi deputatul Cristian Resmeriþã care a

Deºi preºedintele CA, Radu Sorin, a explicat cã la un moment dat legea obligã la scumpirea apei mãcar cu rata inflaþiei, pentru cã Apa Serv nu a mai umblat la preþul apei de vreo câþiva ani ajungând de pe locul 18 pe locul 38 la preþurile practicate, Costel Avram vrea altceva. ”Am înfiinþat aceastã trupã de ºoc, cum o numiþi dv. compartimentul de recuperare creanþe, cu oameni dinamici, buni cunoscãtori ai problemelor pe relaþia cu clienþii. Din echipã fac parte ingineri ºi tehnicieni energici, cu iniþiativã. Am spus cã trei luni din acest an nu voi propune creºterea preþului la apã pentru cã vreau, cu aceastã echipã, sã mãresc proachiziþionat parcela în anul 2013 împreunã cu fratele sãu Lucian Resmeriþã. Cei trei deputaþi enumeraþi mai sus fac parte din categoria celor care deþin suprafeþe mici de teren. Urmãtorii trei colegi de parlament se pot considera latifundiari. Natalia Intotero deþine patru terenuri intravilane în Brad acestea fiind achiziþionate între anii 2001 – 2010. Natalia intotero mai are un teren agricol în satul hunedorean Criºan în suprafaþã de peste 14 hectare. Mai exact Intotero este posesoarea a 6406 de metri pãtraþi

ductivitatea muncii ºi sã încasãm banii datoraþi de beneficiarii serviciilor noastre ºi apoi sã trecem la o fluenþã a încasãrilor pentru o activitate eficientã. Nu pot împovãra populaþia cu încã o scumpire, pentru cã ºi aºa calitatea vieþii în Valea Jiului nu este una de invidiat. Sunt oameni în vârstã care nu au bani nici de medicamente, dar sunt cei mai buni clienþi ai noºtri... Sper ºi îmi pun speranþa cã acest birou de recuperare creanþe îºi va intra în mânã. Dupã trei luni, mai vorbim” a declarat Costel Avram, director general Apa Serv.

în consiliul Apa Serv liberalul Nicolae Petroi, cel care iritã pe unde trece ºi slavã Domnului, a trecut prin funcþii extrem de bãnoase ºi nimeni nu ºtie de ce, nici chiar liberalii lui, având în vedere cã profesional acesta lasã de dorit. Cineva, acolo sus, se pare cã-l iubeºte! Consiliul de Administraþie este format din Daniel Surulescu, Iosif Daminescu, Nicolae Petroi, Costel Avram ºi Radu Sorin, care este preºedinte al CA Apa

Serv. În luna decembrie, a avut loc ºi concursul de ocupare a postului de director general, concurs trecut cu bine de Costel Avram. ”S-a finalizat conducerea Apa Serv. Cosiliul de administraþie este format din Daniel Surulescu, Nicolae Petroi, Iosif Daminescu, Costel Avram, conform OUG 119/2011, ºi eu – preºedinte. Concursul de ocupare a postului de director a

e lângã profesioniºti, ºi-un Petroi legat de gâtul Apa Serv Cu acest prilej am cerut informaþii preºedintelui Consilului de Administraþie, Radu Sorin, cum a decurs concursul pe postul de director al Apa Serv Petroºani ºi cum ºi cu cine s-a format noul Consiliu de Administraþie. Aºa am aflat cã printre oameni verificaþi în timp ca a fi unii de calitate profesionalã, s-a cocoþat sau a fost pus de teren. Preºedintele PSD Hunedoara, Laurenþiu Nistor are mai multe terenuri agricole în judeþul Hunedoara, douã dintre ele fiind moºtenite în urmã cu patru ani. Suprafaþa totalã a a terenurilor deþinute de Laurenþiu Nistor depãºeºte 10 hectare. Carmen Eleonora Hãrãu cunoscutã ca om de afaceri din municipiul Hunedoara a reuºit sã obþinã un post de deputat. Aceasta deþine patru terenuri de tip intravilan în suprafaþã totalã de peste 3000 de metri pãtraþi. Mircia Muntean se pare cã

avut loc în decembrie, iar condiþiile de selecþie au fost aceleaºi ca ºi pentru noi, cei din CA. A fost doar un singur candidat, Costel Avram, care s-a prezentat în faþa unei comisii a trei membri CA, respectiv eu, Daniel Surulescu ºi Iosif Daminescu. Pentru selecþie, dosarul lui a fost verificat de ºefa personalului de la Consiliul Judeþean ºi de juriºti de la primãriile Petroºani ºi Vulcan, aºa cum am fost verificaþi ºi noi. Sunt mulþumit de activitatea Apa Serv având în vedere cã anul trecut nu a înregistrat pierderi în condiþiile în care a plãtit datorii venite din urmã, a recuperat clãdiri ºi bunuri, a diversificat activitatea ºi a dinamizat-o. Toate acestea sunt motive temeinice pentru a cataloga activitatea ca fiind una cu adevãrat bunã” – a spus preºedintele CA Apa Serv, Radu Sorin. Se pare cã toatã conducerea Apa Serv are mari aºteptãri de la noua structurã înfiinþatã în cadrul societãþii – compartimentul de recuperare creanþe. Presiunea responsabilitãþii acestui nou colectiv va dovedi dacã este cu adevãrat ”trupã de ºoc”. Ileana FIRÞULESCU

le-a încercat pe toate. El a fost primarul municipiului Deva. Apoi, Mircia a fost consilier judeþean, însã a demisionat din funcþie. Mircia Muntean a reuºit sã obþinã un post de deputat în urma redistribuirii voturilor. Mircia este posesorul a douã terenuri intravilane de peste 2000 de metri pãtraþi, douã terenuri extravilane de peste 1 hectar.

enatorii ºi terenurile

ªi senatorii hunedoreni sunt familiarizaþi cu munca câmpului. Senatorul Cosmin

Nicula deþine un teren intravilan în Deva în suprafaþã de peste o mie de metri pãtraþi. Tot Nicula a moºtenit douã terenuri în anul 2002, unul forestier în suprafaþã de 2904 metri pãtraþi ºi unul agricol în suprafaþã de ãeste 15 hectare. Mariana Câmpeanu, actualul ministru al Muncii a obþinut ºi ea un post de senator în Parlamentul României. Mariana Câmpeanu a fost în mandatul trecut deputat, iar ea se poate lãduda cu o avere impresionantã. La fel ca ºi Nicula a dobândit

câteva imobile prin moºtenire. Astfel, Mariana Câmpeanu deþine un teren intravilan la Buzãu, un teren agricol la Brãila, acesta fiind moºtenit în anul 2000. Dorin Pãran a fost trimis ºi el de alegãtori în Parlamentul României, în funcþia de senator. Parlamentarul deþine mai multe terenuri de mai multe categorii a cãror suprafaþã totalã depãºeºte 11 hectare. Singurul senator hunedorean care nu deþine terenuri este Haralambie Vochiþoiu. Monika BACIU

8 Actualitate

Divizia de ºoc, propusã de Avram, a fost aprobatã de CA a Apa Serv

Miercuri, a avut loc ºedinþa Consiliului de Administraþie a Apa

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Ianuarie 2014

Serv Petroºani, care a avut pe ordinea de zi doar douã puncte, dar

rupã de ºoc pentru pãstrarea preþului apei

bugetului pe anul 2014.

Terenurile noul trend al aleºilor

de 211,5 metri pãtraþi deþine ºi deputatul Bogdan Þâmpãu.

Acesta a achiziþionat bunul în anul 2005. 300 de metri pãtraþi de

teren intravilan deþine ºi deputatul Cristian Resmeriþã care a

enatorii ºi terenurile

ªi senatorii hunedoreni sunt familiarizaþi cu munca câmpului. Senatorul Cosmin

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Ianuarie 2014

Evaluãrile elevilor din clasele a II-a, a IV-a ºi a VI-a vor avea loc în mai

valuãrile naþionale la finalul claselor a II-a, a IV-a ºi a VI-a, ale cãror note nu se trec în catalog, vor avea loc în intervalul 6 - 29 mai, în douã sesiuni, a doua fiind rezervatã elevilor care au absentat, din motive întemeiate, la prima sesiune, informeazã Ministerul Educaþiei. Potrivit calendarului fãcut public de Minister, joi, pe site-ul www.edu.ro, prima sesiune este programatã în perioada 6 15 mai, iar a doua, între 20 ºi 29 mai. În prima sesiune, elevii de clasa a II-a vor fi evaluaþi în 6 mai la limba românã (scris ºi citit), în 7 mai la limba maternã (scris ºi citit) ºi în 8 mai la matematicã. Evaluarea la clasa a IV-a are calendarul 13 mai (limba românã ºi

limba maternã) ºi 14 mai (matematicã), iar cea la clasa a VI-a, 14 mai (limbã ºi comunicare) ºi 15 mai (matematicã ºi ºtiinþe). În sesiunea a doua, elevii de clasa a II-a vor fi evaluaþi la 20 mai (limba românã scris ºi citit), 21 mai (limba maternã - scris ºi citit) ºi 22 mai (matematicã). Evaluarea celor de clasa a VI-a este programatã în 27 mai (limbã ºi comunicare) ºi 28 mai (matematicã

ºi ºtiinþe), iar a celor de clasa a IV-a, în 28 mai (limba românã, limba maternã) ºi 29 mai (matematicã). Testele pentru evaluare sunt elaborate de Centrul Naþional de Evaluare ºi Examinare, fiind formulate clar, precis ºi în strictã concordanþã cu programele ºcolare în vigoare pentru fiecare disciplinã de studiu, astfel încât sã permitã administrarea în câte douã secvenþe de evaluare, precizeazã

Ministerul Educaþiei. Pentru clasa a IV-a, testele vor avea un format asemãnãtor cu cel al evaluãrilor internaþionale administrate elevilor în vârstã de 10-12 ani. Nivelul de dificultate al testelor va fi mediu. Rezultatele obþinute la EN-2014 nu se

Ministerul Finanþelor întârzie plata salariilor în învãþãmânt cu o sãptãmânã

ederaþia Sindicatelor Libere din Învãþãmânt (FSLI) susþine cã angajaþii din educaþie vor primi salariile cu o întârziere de aproximativ o sãptãmânã, din cauza unui ordin al Ministerului Finanþelor privind noile mãsuri fiscal-bugetare, care a fost emis în decembrie ºi pus în aplicare din ianuarie. Potrivit FSLI, Ministerul Finanþelor Publice a emis în decembrie 2013 un ordin pentru punerea în aplicare a OU 88/2013 privind adoptarea unor mãsuri fiscal-bugetare. Actul normativ trebuie pus în practicã începând din 1 ianuarie 2014, în condiþiile în care Trezoreriile judeþene nu au o logisticã adaptatã noilor cerinþe, iar serviciile de secretariat ºi de contabilitate din unitãþile de învãþãmânt au foarte mult de muncã pentru întocmirea documentelor care stau la baza plãþii salariilor. Preºedintele FSLI, Simion Hancescu, a

spus cã "victimele acestei mãsuri prost aplicate" sunt, în primul rând, salariaþii din învãþãmânt, care vor primi salariile cu o întârziere de aproximativ o sãptãmânã. "Având în vedere cã noile cerinþe impuse de MFP implicã calculul salariilor pe cicluri de învãþãmânt, serviciile de secretariat ºi de contabilitate din unitãþile ºcolare vor fi excesiv birocratizate

pentru cã sunt foarte multe cadre didactice care predau la douã sau trei cicluri de învãþãmânt, primar, gimnazial ºi liceal, ºi salariile acestora ºi dãrile aferente cãtre stat trebuie calculate separat", a mai spus Simion Hancescu, citat în comunicat. Potrivit liderului FSLI, nu trebuie omis nici faptul cã mulþi dintre salariaþii din educaþie au rate la bãnci, iar întârzierea

achitãrii acestora înseamnã penalizãri, "pe care nu le plãteºte Guvernul". Preºedintele FSLI considerã cã Ministerul Finanþelor ar fi trebuit sã facã aceastã schimbare treptat, astfel încât personalul din învãþãmânt sã nu aibã de suferit. "Reprezentanþii Ministerului Finanþelor Publice trebuie sã gãseascã urgent o soluþie, pentru ca plata salariilor sã fie fãcutã în cel mai scurt timp", a mai spus Hancescu. El a precizat cã plata salariilor în învãþãmânt ar fi trebuit sã înceapã din 5 ianuarie. Sursa: Mediafax

înregistreazã în catalogul clasei ºi sunt valorificate la nivelul unitãþii de învãþãmânt prin elaborarea planurilor individualizate de învãþare, consemnarea în portofoliul educaþional al elevului, respectiv informarea pãrinþilor/reprezentanþilor legali ai elevului asupra stadiului formãrii ºi dezvoltãrii competenþelor evaluate. Potrivit Ministerului, responsabilitatea administrãrii la clasã a evaluãrilor naþionale aparþine administratorului de test, care poate fi învãþãtorul, institutorul sau profesorul de la clasã. Pe toatã durata evaluãrii, administratorul de test este asistat de un al doilea cadru didactic,

care nu are ore la acea clasã, desemnat de preºedintele comisiei de organizare ºi de administrare a EN-2014 din unitatea de învãþãmânt. Cadrele didactice evaluatoare sunt selectate de la alte unitãþi ºcolare decât cele din care provin elevii ale cãror teste sunt evaluate. Fiecare test este evaluat de cãtre douã cadre didactice, pentru fiecare disciplinã în parte, pe baza Caietului cadrului didactic. Baremele de evaluare, precum ºi alte informaþii referitoare la evaluare, sunt cuprinse în Caietul cadrului didactic. Evaluarea fiecãrui test se face cu respectarea strictã a baremului ºi a precizãrilor din Caietul cadrului didactic.

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Ianuarie 2014

Fonduri de peste 1,2 miliarde de lei disponibile pentru acest an în programul Prima Casã

uvernul a aprobat la începutul acestei sãptãmâni o hotãrâre prin care stabileºte un plafon de 1,2 miliarde de lei pentru garanþiile care vor fi acordate în acest pentru programul Prima Casã, prag similar cu cel din 2013, ºi permite utilizarea sumelor repartizate anul trecut ºi care nu au fost consumate.

Modificãrile au în vedere utilizarea cu prioritate în anul 2014 a diferenþei nealocate din plafonul anului 2013 (aproximativ 22 milioane lei ºi 196 milioane lei pentru ANL) ºi a sumei alocate la data prezentei finanþatorilor care au solicitat plafon, din plafonul anu-

lui 2013, dar care nu a fost consumat integral pânã la data de 31 decembrie 2013 (aproximativ 158 milioane lei ºi 301 milioane lei pentru ANL), se aratã într-un comunicat transmis de Ministerul Finanþelor. În anul 2013 s-au acordat circa 25.500 garanþii, înregistrându-

se un ritm mediu al solicitãrilor de garantare de circa 100 dosare/zi. Valoarea medie a unei finanþãri a fost de aproximativ 37.000 euro. Beneficiarii programului au preferat achiziþionarea locuinþelor de douã camere în procent de

Târgul firmelor de exerciþiu

olegiul Economic “Hermes” din Petroºani va organiza ºi în acest an “Târgul firmelor de exerciþiu”. Manifestarea, la care vor participa elevi de la liceele economice din judeþul Hunedoara dar ºi din judeþele învecinate, este programatã a se desfãºura în data de 17 ianuarie, în Sala de Marmurã a primãriei din localitate. Acþiunea este organizatã în colaborare cu Primãria municipiului Petroºani, Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara ºi Casa Corpului Didactic Deva. Mircea NISTOR “În linii mari, este vorba despre un concurs ce se va desfãºura pe mai multe secþiuni ºi care are drept scop stimularea tinerilor în însuºirea elementelor de management, marketing ºi contabilitate, în vederea înfiinþãrii unei societãþi comerciale ºi menþinerii acesteia drept profitabilã. Dorim, pe aceastã cale, sã dezvoltãm

spiritual antreprenorial al tinerilor ºi sã-i familiarizãm cu activitatea specificã unei firme, prin simularea operaþiunilor ºi proceselor economice din mediul real de afaceri”, a declarat Margareta Trif, profesor Colegiul Economic “Hermes” Petroºani. Pânã în prezent, 5 licee ºi-au depus cererile de înscriere. Anul trecut, la ediþia cu numãrul 3, au fost prezente 27 de

unitãþi ºcolare. Concursul se va desfãºura pe mai multe secþiuni. Printre acestea se aflã: “cel mai atractiv stand”, “cea mai bunã prezentare a firmei”, “cea mai bunã mascotã”, “cel mai bun spot publicitar” sau “cele mai valoroase tranzacþii”. Pe de altã parte, juriul (din care vor face parte ºi reprezentanþi ai unor agenþi economici) va acorda ºi un premiu “surprizã”.

peste 51%, în topul judeþelor la nivel naþional menþinânduse Bucureºti, Cluj, Ilfov, Timiº ºi Constanþa. "Pe lângã cele 16 bãnci care au acordat credite în anul 2013, în 2014 se vor putea înscrie în program noi finanþatori, cu condiþia

ca aceºtia sã-ºi desfãºoare activitatea de creditare a persoanelor fizice pe baza reglementãrilor validate de Banca Naþionalã a României", se menþioneazã în comunicat. Rata creditelor neperformante este de

0,1%. Fondul Naþional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii este o instituþie financiarã nebancarã, cu capital de risc, înfiinþatã în scopul facilitãrii accesului IMM-urilor la finanþãri, prin acordarea de garanþii pentru instrumentele de finanþare contractate de la bãnci comerciale sau din alte surse.

Gara din Petroºani a rãmas ºi fãrã salã de aºteptare

ala de aºteptare a gãrii din Petroºani a devenit adãpost pentru oamenii strãzii. Din acest motiv responsabilii Gãrii din localitate au luat decizia de a închide sala de aºteptare pentru ca boschetarii sã nu se mai cuibãreascã la cãldurã în locul în care teoretic cãlãtorii ar fi fost cei care ar fi trebuit sã aºtepte trenul. Monika BACIU Nici când funcþiona în sala de aºteptare nu erau condiþii deosebite, însã cãlãtorii nu erau nevoiþi sã aºtepte trenul în frig, ploaie, vânt sau zãpadã. ”S-a luat decizia de a închide sala de aºteptare din cauza oamenilor strãzii care ºi-au fãcut un obicei de a veni aici ºi a sta la adãpost. Mirosea îngrozitor înauntru din cauza lor ºi atunci s-a decis ca sala sã fie închisã. Cãlãtorii care fac dovada cã au bilet de cãlãtorie pot intra în salã dupã ce se adreseazã celor de la garã care vin ºi le

deschid”, spun responsabilii gãrii din Petroºani. Accesul în sala de aºteptare a gãrii din Petroºani este limitat. Intrarea în spaþiul destinat cãlãtorilor se face între anumite intervale

orare. În schimb, majoritatea timpului sala este închisã, mai exact accesul este limitat în intervalele orare 9.3022.30 ºi 00.30-5.30. dacã în aceste intervale orare sunt cãlãtori cu legitimaþie de cãlãtorie la trenurile care circulã prin staþie aceºtia vor solicita angajaþilor gãrii sã deschidã sala ºi sã le permitã accesul dupã prezentarea legitimaþiei de cãlãtorie.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Ianuarie 2014

Diferenþa dintre viaþã ºi moarte depinde de birocraþie

iferenþa de viaþã ºi moarte, sãnãtate ºi boalã este programatã. Sistemul sanitar din România a ajuns sã se confrunte cu nenumãrate proceduri birocratice. Pacienþii sunt cei mai lezaþi de aceste mãsuri. La cabinetele medicilor de familie au fost afiºate mai multe anunþuri prin care pensionarii sunt înºtinþaþi de faptul cã trebuie sã prezinte ºi adeverinþã de la Fisc prin care sã dovedeascã valoarea veniturilor atunci când se prezintã la medicii de familie pentru a solicita reþete compensate. Monika BACIU ”Medicii de familie au luat decizie la nivel central de a trimite pacienþii la Fisc pentru cã în urmã cu un an ºi în 2013 au fost controale ale Curþii de Conturi ºi pacienþii care au depãºit pensia de 700 de lei au beneficiat de reþete compensate în loc de 50% de 90%, unii nu ºtiau cã au pensii peste 700, alþii au ºtiut. Aveau pensii din douã locuri, dar au prezentat medicului de familie un singur cupon de pensie ºi de aici au

apãrut problemele medicilor de familie care au fost nevoiþi sã plãteascã contravaloarea acelor medicamente. Conducerea centralã a societãþii naþionale a medicilor de familie a hotãrât pentru a cere de la Fisc ca sã ne acoperim cu hârtii. Ministerul ºi Casa de Asigurãri au spus cã nu sunt legale, dar pe noi cine ne apãrã, noi de unde sã ºtim. În ultimul timp toþi suntem cãlcaþi de controale de la Curtea de Conturi”, a declarat Constantin Gheorghiu, medic de

familie din Petroºani. Medicii de familie sau confruntat cu

cazuri în care au eliberat reþete compensate pensionarilor cu venituri mai mici de 700 de lei, însã le-a

La muncã pentru comunitate

umãtate din munca ce trebuie executatã în regim comunitar la Petroºani, este fãcutã de cei fãrã venituri sau de cetãþenii care au fost condamnaþi de instanþã pentru neplata amenzilor. Restul lucrãrilor sunt fãcute de angajaþii primãriei. Luiza ANDRONACHE

De la o lunã de la alta, numãrul persoanelor care fac muncã în folosul comunitãþii variazã la Petroºani, însã aproape niciodatã nu scade sub 100. Spre exemplu, luna aceasta, administraþia localã se bazeazã pe mai bine de 160 de persoane, ceea ce ajutã mult la întreþinerea localitãþii. De altfel, Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi

Privat s-ar descurca foarte greu cu tot ceea ce trebuie fãcut în oraº dacã pe listã nu ar fi atâþia VMGiºti. „Pot sã spun cã ne bazãm în proporþie de 50 %. Ne ajutã foarte mult aceste

persoane care întreþin zonele verzi, amenajeazã aleile, strãzile, parcurile, mai lucreazã ºi în cimitir… Cert este cã ne ajutã mult ”, a declarat Daniel Viºan, director SPADPP – Primãria Petroºani. Numãrul de ore pe care fiecare asistat social trebuie sã îl execute pentru localitate variazã de la o lunã la alta. ªi, pe lângã aceºtia, muncã mai trebuie sã facã ºi cei care nu îºi plãtesc amenzile.

fost imputatã valoarea medicamentelor pe motiv cã pensiile au depãºit acel prag. ”Am ºi acum cazuri de acest gen. Am un caz în care pacienta a decedat, iar aparþinãtorii nu se sinchisesc sã returneze banii deoarece considerã cã am beneficiat eu sau colegii de aceste medicamente. Unii pacienþi nici nu au

mentare. Noi nu avem de unde sã ºtim de toate aceste lucruri. Doar Fiscul este cel care ºtie ºi suntem îndreptãþiþi sã cerem aºa ceva ca sã ne protejãm”, a mai precizat sursa citatã. Mai mult decât atât, existã cazuri în care pensionarii trebuie sã beneficieze de anumite reþete compensate care teoretic se

ºtiut cã s-au mãrit pensiile cu 2,3,4 lei erau 701,702 lei. Noi suntem obligaþi sã cerem o copie dupã ultimul cupon de pensie, sã cerem o declaraþie pe proprie rãspundere ºi sã scriem în fiºã cunatumul pensiei. Atunci a intervenit aceastã problemã cu oficializarea. Noi nu avem de unde sã ºtim câte venituri are fiecare. Mai sunt ºi pensionari care au pãmânt sau au închiriat un apartament ºi sunt venituri supli-

elibereazã doar de medicii specialiºti. În aceastã situaþie se creazã un blocaj pentru cã medicii speciliºti nu au voie sã prescrie reþete compensate. ”Legat de aceastã categorie de pensionari e binevenitã aceastã treabã pentru cã 40% compensare plus e bine, dar pe aceastã problemã au apãrut altele. Adicã blocaje. Sunt anumite medicamente care conform protocoalelor trebuie iniþiate de medicul specialist din ambulatoriul de spe-

cialitate sau spital. Medicii specialiºti nu pot prescrie medicamente compensate cu 90% de pe lista B, nu le dã voie legea. Se produce un blocaj pentru cã eu ca medic de familie nu pot sã iniþiez ºi nici medicul specialist. Omul e nevoit sã cumpere în acest caz, dar nu este corect”, mai spune medicul de familie. Diferenþa dintre viaþã ºi moarte sau sãnãtate ºi boalã constã în progranmãrile la medicii de familie. ”La noi se acceptã 20 de consultaþii programate. În acest caz pacientul care este trimis de medicul de specialitate cu propunerea de a prescrie anumite medicamente care sunt pe lista B ºi de a beneficia de acea compensare suplimentarã nu putem decât prin amânare pentru cã trebuie cu programare. Dacã este o afecþiune care trebuie programatã atunci suntem obligaþi sã taxãm conform contractului ºi sã trimitem Casei Judeþene numãrul chitanþei, numãrul biletului de trimitere sau a reþetei ºi cuantumul. Aceastã întrerupere în administrarea tratamentului nu este normalã, uneori poate sã fie fatalã ºi atunci cine plãteºte”, a mai precizat Gheorghiu.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Ianuarie 2014

Actualitate 13

Expertizele exploziilor de la Cãlãraºi ºi Plopeni, pe masa de lucru a specialiºtilor INSEMEX

ncheta privind explozia devastatoare Constantin Lupu. Reamintim cã, în produsã în ziua de Crãciun într-un data de 25 decembrie bloc din Cãlãraºi, realizatã de INSEMEX s-a produs o puternicã Petroºani, este extrem de laborioasã. Specialiºtii INSEMEX aºteaptã probele prelevate de la faþa locului pe care urmeazã sã le analizeze, dar între timp analizeazã toate ipotezele privind posibila sursã de aprindere. Comisia care realizeazã expertiza tehnicã în cazul exploziei produse într-un bloc din Cãlãraºi, soldatã cu decesul a douã persoane ºi rãnirea altor cinci s-a întrunit ºi joi pentru a pune cap la cap ºi a discuta datele pe care le au pânã acum. Directorul INSEMEX Petroºani, Constantin Lupu, care a condus echipa de cercetãtori prezentã la locul deflagraþiei, a declarat cã se lucreazã la întocmirea acestei expertize, dar încã nu au primit probele ridicate de anchetatori ºi

care urmeazã sã fie la rândul lor analizate în laboratoarele INSEMEX Petroºani. „Facem mecanica de degajare ºi acumulare a gazului, þinând cont de elementele pe care le avem pânã acum. Sunt mai multe ipoteze pe care mergem, luãm în considerare mai multe surse de aprindere. Practic, acum analizãm toate aceste ipoteze, pentru cã puteau fi mai multe surse de aprindere”, a mai spus

Pescari, în plasa jandarmilor

ouã persoane care pescuiau în râul Mureº, folosind plase monofilament au intrat în vizorul jandarmilor hunedoreni ºi ai reprezentanþilor Agenþiei Naþionale de Pescuit ºi Acvaculturã. Cei doi pescari, Daniel S., în vârstã de 31 ani ºi Bogdan T., în vârstã de 20 ani, ambii domiciliaþi în comuna Hãrãu, utilizau pentru prinderea peºtelui patru plase monofilament cu

explozie în blocul A 38 de pe Calea Bucureºti din Cãlãraºi, soldatã cu decesul unei femei în vârstã de 44 de ani. De asemenea, un bãrbat în vârstã de 61 de ani, proprietarul apartamentului în care s-a produs explozia, a fost grav rãnit, fiind internat la Spitalul de Arsuri din Capitalã, unde ulterior a murit. În urma deflagraþiei au fost afectate 14 apartamente, cel mai grav afectate fiind apartamentele de la primul etaj.

suprafaþa de 4 m² fiecare. Jandarmii au întocmit în cauzã acte de constatare cu privire la sãvârºirea faptei de utilizare pentru pescuit a uneltelor de plasã de tip monofilament, prevãzutã ºi sancþionatã de OUG nr. 23/2008 privind pescuitul ºi acvacultura. Actele de constatare ºi mijloacele folosite pentru sãvârºirea faptei au fost înaintate pentru continuarea cercetãrilor organelor de poliþie.

xpertizã ºi pentru deflagraþia de la Plopeni

În paralel, specialiºtii INSEMEX Petroºani lucreazã ºi la expertiza tehnicã referitoare la explozia ce a avut loc, tot în luna decembrie, la o fabricã din Plopeni. „În acest caz am început sã facem teste pe probele de praf de aluminiu prelevate de noi de la locul deflagraþiei”, a explicat directrul general al institutului din Petroºani. Treisprezece persoane au fost rãnite în urma unei explozii urmate de un incendiu, la o fabricã din incinta Parcului Industrial Plopeni (Prahova). Explozia a avut loc într-o halã de producþie în care se fabricã aparate de cafea din incinta Parcul Industrial Plopeni. Deflagraþia a fost urmatã de un incendiu, iar nouã per-

Hoþ de cãrbune, prins în vagon!

oliþiºtii TF au reuºit sã prindã un bãrbat care încerca sã fure cãrbune dintr-un vagon ce mergea la Termocentrala Mintia. Nu cã ar fi greu, furturile de acest gen fiind deja un fapt banal în zona Iscroni- Aninoasa, unde pe marginea cãii ferate au fost amenajate adevãrate rampe de descãrcare. Potrivit oamenilor legii, în urma unei acþiuni a poliþiºtilor TF în Staþia CFR Iscroni, a fost depistat Petru C., de 44 de ani, din Aninoasa, cu antecedente penale, care a pãtruns fãrã drept între liniile staþiei C.F.R., s-a urcat pe un vagon de marfa ºi a încercat sã sustragã 130 de kg. de cãrbune brut. Pe numele suspectului a fost întocmit dosar de cercetare penalã. Car men COSMAN-PREDA

soane au suferit arsuri de gradele 1 ºi 2, în timp ce alte patru s-au intoxicat cu fum. Primele cercetãri indicã faptul cã explozia produsã la fabrica din incinta

Parcului Industrial Plopeni are drept cauzã "aprinderea explozivã a unor deºeuri (praf de aluminiu)". Car men COSMAN-PREDA

Pâine fãrã coloranþi

in data de 15 ianuarie, hunedorenii ar urma sã consume o pâine ceva mai sãnãtoasã. Nu de alta dar, brutarii nu vor mai avea voie sã utilizeze coloranþi la produsele de panificaþie. Vizatã, în special, este pâinea neagrã. Pe de altã parte, singurul colorant a cãrui folosire va mai fi permisã este E a-d (zaharuri ºi melase caramelizate). „Pentru noi, aceastã nouã reglementare nu reprezintã ceva deosebit. Nu de alta dar, de câþiva ani de zile am renunþat la utilizarea acestora. Problema ar fi alta, legatã de faptul cã lumea cumpãrã tot mai puþinã pâine. Vânzãrile ne cresc doar pe perioada sãrbãtorilor, în rest...”a declarat Adriana Balint, contabil ºef la o firmã de panificaþie din Petroºani. Tot din 15 ianuarie, în magazinele de desfacere a produselor de panificaþie vor trebui afiºate o serie de informaþii referitoare la acestea. Printre acestea se numãrã denumirea produsului, a firmei furnizoare, cantitatea netã sau pe bucatã, preþul ºi ingredientele alergene ce le pot conþine produsele. ( Mir cea NISTOR)

14 Program & Horoscop

9:00 Preþuieºte viaþa! 12:00 Alexandru Tomescu în Turneul Stradivarius Bach to Basics 12:55 Dincolo de celebritate 13:00 România deºteaptã 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Anii Mitterand 16:55 Superconsumatorul (r) 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:50 Festivalul Internaþional de Circ de la Monte-Carlo 19:45 Sport

9:30 NCIS: Anchetã militarã 10:30 Fii pe fazã! (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Sport, dietã ºi o vedetã 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Cireaºa de pe tort (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Mãrul discordiei

6:00 Observator 10:00 Knight Rider (r) 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Chihuahua de Beverly Hills 22:30 Misiunea

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Ianuarie 2014 21 martie *** 20 aprilie

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) Pot avea loc schimbãri benefice 11:00 Bãiatu’ mamei (r) în relaþiile dumneavoastrã senti13:00 ªtirile Pro TV 14:00 MasterChef - Sezonul 1 mentale. Sunteþi comunicativ ºi aveþi ocazia sã vã împrieteniþi cu 16:00 La Mãruþã o persoanã deosebitã. Nu este 17:00 ªtirile Pro TV exclus ca aceastã relaþie sã ducã 17:30 La Mãruþã la o cãsãtorie. 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Rambo 22:15 Purtãtorii 22 0:00 Loch Ness: Confruntarea decisivã mai

*** 22 iunie Dimineaþa încasaþi o sumã considerabilã, de pe urma unei afaceri. Deºi se poate spune cã acum aveþi bani, nu faceþi investiþii ºi nici cãlãtorii lungi. Ar fi bine sã vã petreceþi timpul liber împreunã cu persoana iubitã. Încercaþi sã-i faceþi o surprizã plãcutã! 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Pastila Vouã (r) 13:30 Mica mireasã (r) 14:30 Viaþa fermierului (r) 15:30 Copii contra pãrinþi (r) 17:00 Specialiºti în sãnãtate 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Suflete pereche

10:00 12:30 13:15 14:45 15:30 uli 16:45 18:45 19:00 20:00 21:30 22:30

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Inima nu respectã regTeo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Pe banii pãrinþilor (r) Faci faþã, faci bani (r) Ziua rãzbunãrii

23 iulie *** 22 august

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 ªtirile B1 Talk B1

10:45 Teleshopping 11:00 Maricruz (r) 12:00 Viaþã de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Viaþã de împrumut (r) 14:30 Triumful dragostei (r) 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Viaþã de împrumut 20:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Îþi ordon sã mã iubeºti! 0:30 Poveºtiri adevãrate (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Top Gol Liga 1 12:45 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Real Madrid Osasuna 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Avanpremierã Serie A 17:00 Avanpremierã La Liga 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Premiile AFAN 2013 21:00 ªtirile Digi Sport 21:30 Fotbal: Montpellier

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Dimineaþa vã simþiþi obosit, chiar epuizat. Este recomandabil sã evitaþi deciziile importante, mai ales în afaceri, ºi activitãþile ce necesitã un efort deosebit. Limitaþi-vã la activitãþi de rutinã! Spre seara, s-ar putea sã mergeþi în vizitã.

22 iunie *** 22 iulie Deºi sunteþi foarte aglomerat, aveþi suficientã energie pentru a face faþã tuturor problemelor. Aveþi ambiþia sã mergeþi pânã la capãt, indiferent de obstacole. Situaþia financiarã nu vã satisface, dar nici nu reprezintã o problemã gravã.

23 august *** 22 septembrie

Aveþi posibilitatea sã luaþi o decizie importantã în privinþa relaþiilor sentimentale, care vã poate schimba viaþa. Cineva apropiat vã oferã un cadou de care vã bucuraþi foarte mult. Prietenii vã invitã sã mergeþi la o petrecere.

Doriþi mult sã faceþi o schimbare sau sã începeþi ceva nou. Traversaþi o perioadã dificilã, cu multe probleme de rezolvat. Nu staþi prea bine cu banii, dar nu vã faceþi griji. Evitaþi speculaþiile financiare!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

O rudã mai în vârstã reuºeºte sã vã temperareze dorinþa de a obþine venituri riscante. Nu vã sacrificaþi tot timpul liber pentru interese materiale. Nu meritã sã vã neglijaþi prietenii!

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:00

23 noiembrie *** 20 decembrie Nu este o zi favorabilã investiþiilor. Evitaþi speculaþiile. Nu cãutaþi sã obþineþi sume necuvenite, pentru cã riscaþi sã aveþi necazuri! Dupã-amiazã, este posibil sã aveþi musafiri.

21 ianuarie *** 20 februarie

Dimineaþa sunteþi decis sã rezolvaþi o problemã de familie, pe care aþi tot amânat-o. Sunteþi nevoit sã faceþi câteva drumuri ºi cheltuieli destul de mari. Aveþi sentimentul cã nu vã mai ajunge timpul.

Este posibil sã începeþi o nouã etapã în viaþa socialã ºi pe plan sentimental. Sunt favorizate întâlnirile cu persoane mai tinere, comunicarea cu persoana iubitã ºi cãlãtoriile. Aveþi o dorinþã intensã de schimbare.

21 decembrie *** 20 ianuarie Vã aflaþi într-o perioadã favorabilã contactelor sociale ºi relaþiilor sentimentale, dar ºi pe plan social. Dupã-amiazã, survin schimbãri de program din cauza invitaþiei la o petrecere.

21 februarie *** 20 martie Sunteþi hotãrât sã începeþi ceva nou. Este o zi favorabilã activitãþilor intelectuale ºi aveþi ocazia sã vã afirmaþi în societate. S-ar putea sã vã remarce o persoanã de sex opus. Daþi dovadã de prudenþã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Ianuarie 2014

Aproape un miliard de fumãtori în lume NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

eºi fumatul devine mai puþin popular în multe pãrþi ale lumii, numãrul total de fumãtori este în creºtere, potrivit cifrelor globale. În 2012, 967 de milioane de persoane fumau în fiecare zi, spre deosebire de 1980, cînd datele de la 187 de state, arãtau cã existã 721 de milioane de fumãtori.

Cercetãtorii au declarat pentru revista JAMA cã numãrul crescut al fumãtorilor este legat de creºterea populaþiei. Cifrele aratã cã multe þãri, precum Bangladesh, China ºi Rusia, au înregistrat un numãr tot mai mare de fumãtori în ultimii ani. Unele dintre cele mai mare rate ale fumãtorilor se observa în statele în curs de dezvoltare, potrivit raportului JAMA, primit de la University of Washington’s Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME). Cu toate acestea, prevalenta

fumatului la nivel mondial, proporþia din populaþia lumii care fumeazã, a scãzut. Aproximativ trei din 10 bãrbaþi (31%) ºi o femeie din 20 (6%) fumeazã, comparativ cu patru din 10 bãrbaþi (41%) ºi o femeie din 10 (10%) în 1980. În ceea ce priveºte þãrile cu cea mai mare prevalenta a consumului

ºi un consum ridicat de tigariGrecia, Irlanda, Italia, Japonia, China, Kuweit, Filipine, Rusia,

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

de tutun, Timorul de Est se afla în fruntea listei, cu un procent de 61% din populaþie care fumeazã zilnic. La sfaristul listei se regãsesc insulele Antigua ºi Barbuda cu un procent de 5%. Anumite þãri, inclusiv Canada, Islanda, Norvegia ºi Mexic, au avut mai mult succes în a convinge locuitorii fie sã renunþe, fie sã nu se apuce de fumat. Potrivit cercetãtorilor, în materie de probleme de sãnãtate, cel mai mare numãr este posibil sã fie regãsit în þãrile care au atît o prevalenþã ridicatã a fumatului, cît

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Elveþia ºi Uruguay. “În ciuda marilor progrese realizate cu privire la controlul tutunului, au mai rãmas multe de fãcut”, a afirmat Dr. Christopher Murray, director al IHME. Continuarea implementãrii unor politci precum creºterea taxelor ºi legile antifumat, ar putea salva milioane de vieþi, potrivit Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii. La nivel global, o valoare estimatã de 6250 de miliarde de þigãri au fost fumate în 2012, comparat cu 4960 miliarde în 1980. Sursa BBC

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Ianuarie 2014

Taximetriºti nesimþiþi care se cred buricul pãmântului S intagma “taximetriºtii sunt niºte nesimþiþi” pare deja un cliºeu, dar mereu pãþim câte o întâmplare care ne face sã dãm mãrunt din buze sau chiar sã adresãm vorbe de ocarã la adreesa acestei categorii.

Asta bineînþeles, dacã nu ne-o ia taximetristul înainte ºi ne face “ ca la garã”, ºi…ocãrâþi ºi cu banii luaþi. Totuºi, nu este cazul sã generalizãm, cei mai mulþi ºoferi de taxi din Valea Jiului sunt oameni cumsecade, dar printre ei

sunt câteva specimene demne de pus în rama ºi de studiat.

“T

aximetriºtii, niºte hoþi!”

Mulþi taximetriºti din Petroºani nu pornesc ceasul, iar la finalul cursei stabilesc preþul pe care clientul trebuie sã îl plãteascã, aºa, de la ei din burtã. Dacã pasagerul cu pricina se revoltã, i se ºi taie scurt macaroana cu afirmaþii de gen “ Nu mã intereseazã, te-am adus, plãteºti!” Sau, o altã situaþie este aceea în care pe distanþele scurte, cei mai mulþi ºoferi nici nu se clintesc din loc fãrã un tarif sta-

bilit de ei, deºi cursa costa jumãtate din cât cer, ori refuzã din start sã te ducã. “Am vrut de nenumãrate ori sã merg la serviciu cu taxiul. De la mine de acasã ºi pânã la locul de muncã este distanþã de circa 1, 5 km, dar când mã grãbesc vreau sã iau un taxi sunt refuzatã de cele mai multe ori, pentru cã distanþa este scurtã. Asta în cazul în care nu le dau dublu contravalorii de fapt a cursei. Asta ºi fac de multe ori, nu pot merge pe jos în fiecare zi. Taximetriºtii, niºte hoþi, ce mai!”, ne-a declarat Diana, o tânãrã din Petroºani.

Un alt exemplu care aratã cã unii taximetriºtii sunt parcã de pe Lunã, este cel în care o altã tânãrã are nevoie sã meargã zilnic la Universitatea Petroºani, pentru cã acolo îºi are locul de muncã. Însã, într-o dimineaþã, ºoferul unui taxi din Vulcan în care se afla aceasta, a lãsat-o în parcarea studenþilor în loc sã o ducã pânã în faþa Rectoratului, pe motiv cã “ De obicei pânã acolo merge toatã lumea!”. Bineînþeles, uimirea fetei a fost pe mãsurã. “Cum sã îi spune eu domnului taximetrist cã eu am terminat facultatea demult ºi cã am plãtit ca sã mã ducã pânã unde vreau eu?!”, a declarat plinã de nãduf tânãra. În aceste condiþii, nu ne vine sã ne întrebãm oare cine se cred aceºti taximetriºti care pânã la urmã sunt niºte executaþi, oameni care oferã un serviciu public, pe bani?! Ceea ce ei trebuie sã facã este sã doar ceea ce li se cere ºi pentru care sunt plãtiþi! Fãrã filosofii! Luiza ANDRONACHE

Intenþii de reabilitare

entru acest an, reprezentanþii P Consiliului Judeþean

Hunedoara ºi-au propus, în primul rând, sã continue reabilitarea ºoselelor din Valea Jiului care duc spre staþiunile Straja ºi Parâng.

Totodatã, aceºtia doresc sã modernizeze ºi transportul în comun, prin introducerea unei linii de troleibuz destinatã a lega municipiul Petroºani de celelalte localitãþi din zonã. „Referindu-mã strict la Valea Jiului, þin sã precizez cã ºi în acest an ne dorim sã continuãm dezvoltarea ºi reabilitarea infrastructurii rutiere ºi, în special, a ºoselelor care duc spre staþiunile montane din zonã. Apoi avem ca intenþie ºi alocarea unor sume de bani în vederea realizãrii liniei de troleibuz între Petroºani ºi celelalte localitãþi din Valea Jiului. Aceasta, pentru ca locuitorii din zonã sã beneficieze de un transport în comun modern ºi civilizat”, a declarat Ioan Rus, vicepreºedinte CJ Hunedoara. În ceea ce priveºte problema maidanezilor vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara a precizat cã mai este ceva de lucru în acest sens. De anul trecut adãposturile canine din judeþ au fost

preluate de cãtre mini-parlamentul hunedorean. „S-au fãcut câþiva paºi înainte dar mai avem destul de lucru pânã la momentul în care vom putea spune cã am rezolvat, în totalitate, aceastã problemã”, a mai spus Ioan Rus. Potrivit estimãrilor reprezentanþilor Consiliului Judeþean Hunedoara, în prezent, numãrul câinilor fãrã stãpân este de circa 20.000 de exemplare. (Mir cea NISTOR)

Animale îmbuibate de sãrbãtori

ânã ºi cei mai buni prieteni ai omului au mâncat ceva mai bine de sãrbãtori aºa cã medicii veterinari din Valea Jiului au avut un pic mai mult de lucru la debutul noului an, decât de obicei. Cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã stãpânii patrupedelor "casnice" ºi-au îndopat "amicii" necuvântãtori cu jumãri, caltaboºi, sãrmãluþe sau piftii, motiv pentru care câteva zeci de pisici sau câini de companie au acuzat indigestii. Nu au lipsit nici stãrile de vomã, balonãrile sau durerile stomacale. "Ca ºi pentru stãpânii lor, pentru animalele de companie sãrbãtorile de iarnã au reprezentat un adevãrat festin, în special Crãciunul. Proprietarii acestora le-au hrãnit în neºtire, fãrã a þine cont de faptul cã astfel de alimente le sunt total contraindicate animalelor de casã ºi nu numai. Cele mai numeroase cazuri depistate la pisicile sau câinii de apartament au fost cele de indigestie, dar am avut parte ºi de dilataþii însoþite de torsiuni gastrice, urgenþe chirurgicale care în cazul în care nu sunt tratate la timp pot duce chiar ºi la deces", a declarat

Amalia Iordache, medic veterinar din Petroºani. Totuºi, comparativ cu anii anteriori, acum, numãrul cazurilor a fost ceva mai redus."Dacã în urmã cu doar câþiva ani aveam câteva sute de cazuri la fiecare debut de an nou,

acum, acestea s-au redus biniºor. Se pare cã ºi iubitorii animalelor au înþeles, în sfârºit, cã nu este deloc indicat sã-ºi supraalimenteze pisicile ºi câinii de rasã ºi sã-i îmbuibe cu tot soiul de preparate din carne de peºte ºi în special, de porc", a mai spus medicul veterinar. Pe de altã parte, însã, dacã nu au avut de suferit din pricina mâncãrii mult prea abundente, animãluþele din Petroºani au fost stresate de bubuiturile petardelor ºi artificiilor lansate cu ocazia Anului Nou. Cânii, în special, au suferit ceva mai mult, fiind extrem de speriaþi ºi stresaþi, prezentând semne de boli nervoase, manifestate prin tremurat sau salivãri excesive. Pentru a-i calma, unii dintre stãpânii acestora au aruncat ceva bani pe calmante ºi tranchilizante... Mir cea NISTOR