Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 526

Cronica Vãii Jiului Joi, 9 Ianuarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Dupã 15 ani, primele vinovãþii asumate pentru evenimente din ianuarie 1999

Afacerea cuarþului de la Uricani, un proces cât o telenovelã >>> PAGINA A 3-A

Universitatea Petroºani cautã studenþi sã plece în UE >>> PAGINA A 4-A

Stradã spãlatã cu apã fiartã la Petroºani >>> PAGINA A 5-A

Martorii - problema principalã din dosarul violatorului din Lupeni >>> PAGINA A 6-A

Premierul Ponta nu vrea în Valea Jiului >>> PAGINA A 7-A

Divizia Minierã: 101 accidente de muncã în 2013 >>> PAGINA A 10-A Premierã nefastã:

Porc domestic infestat cu un parazit care se ia de la melci, broaºte ºi mormoloci! >>> PAGINA A 13-A Dupã modelul de la Lupeni,

una ianuarie poate fi catalogatã una istoricã pentru mineritul Vãii Jiului. În urmã cu 15 ani, chiar din ajunul sãrbãtorilor de iarnã, a început o lunã de foc. Astãzi, un participant important la evenimentele de atunci, fostul preºedinte executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, Costel Postolache, vorbeºte de vinovãþii ºi vinovaþi, despre lideri naivi, politicieni de carton ºi conducãtori ai mineritului – supuºi fãrã împotrivire. >>> PAGINILE 8-9

Municipalitatea de la Petroºani, în instanþã pentru domeniul schiabil Parâng >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Ianuarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Social 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Ianuarie 2014

Afacerea cuarþului de la Uricani, un proces cât o telenovelã

osarul în care este judecat pentru delapidare Costel Alic, fost prefect de Hunedoara ºi fostul director al Complexului Energetic Hunedoara, are toate ºansele sã se transforme într-o telenovelã. Asta dacã între timp nu se prescriu faptele pentru care dosarul a ajuns pe rolul instanþei de judecatã! Carmen COSMAN

Costel Alic este inculpat într-un dosar de delapidare care are nu mai puþin de 19 pãrþi civile, printre care ºi o bancã ce i-a aparþinut lui Sorin Ovidiu Vântu, de numele cãruia se leagã strâns cel al lui Alic. Dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Bucureºti în 16 decembrie 2010, iar primul termen de judecatã s-a consumat în 20 ianuarie 2011. De atunci, au mai fost programate încã 34 de termene dar, aºa cum apare pe site-ul oficial al Tribunalului Bucureºti, au fost pronunþate doar amânãri ale cauzei din diverse motive. În data de 16 ianuarie anul acesta, la mai bine de trei ani de la debutul procesului, Costel Alic ar trebui sã comparã din nou în faþa instanþei din Bucureºti, unde este judecat, alãturi de alte 9 persoane, dar este de urmãrit ce se va întâmpla pânã la urmã. Cauza penalã, cu 19 pãrþi civile, este legatã de afacerea cuarþului de la Uricani, cel care pare sã îl

urmãreascã îndeaproape pe ex directorul de la CE Hunedoara, iar legãtura de afaceri cu Sorin Ovidiu Vântu, chiar dacã eºuatã, pare sã lase urme adânci în CV-ul omului politic hunedorean. În aceastã lucrare penalã, lui Costel Alic i se imputã un credit de care acesta spunea cu ceva vreme în urmã cã nu s-ar fi folosit niciodatã. Practic este exact acel credit luat de la Banca Românã de Scont – parte civilã în acest dosar – cu garanþia societãþii de asigurãri Astra, cea care a fost pânã la urmã primul prejudiciat al afacerii. Romcuarþ, societatea care a deþinut licenþa de exploatare pentru cuarþul din cariera de al ªiglãu - Uricani, a luat un credit de câteva milioane de dolari de la Banca Românã

de Scont, iar în contul acelor bani a dat chiar licenþa, numai ca sã nu aibã nici un fel de probleme. Cum sau lucrurile în realitate, va stabili instanþa de judecatã în dosarul aflat pe rol de mai bine de doi ani

cuarþ din Europa ºi al treilea, din punctul de vedere al calitãþii, din lume. În baza studiilor ºi rapoartelor întocmite, firma susþinea cã zãcãmântul de cuarþ existent în cariera ajunge pentru încã 43 de ani, fiind estimat la 40-45 milioane de dolari. Calculele pe hârtie erau profitabile, aºa cã SC “Construct Grup Internaþional” a obþinut nu numai licenþa de exploatare pe 20 de ani, ci ºi un credit de la Banca Românã de Scont, controlatã de Sorin Ovidiu Vântu, pentru cã nu mai existau bani în vederea

Uricani nu a mai venit, în schimb a dispãrut cu totul vechea fabricã, ce a fost demolatã de investitorii în cuarþ, iar în locul ei nu a mai fost pus nimic. Doar numele societãþii s-a modificat, iar afacerea s-a transferat de pe Construct Grup,

cãtre Banca de Investiþii ºi Dezvoltare (BID) ºi Banca Românã de Scont (BRS), implicate iniþial în afacerea „cuarþul”. Societatea Astra a garantat cu depozitele de la BID ºi BRS creditul luat de firma fostului prefect pentru retehnolo-

pe Romcuarþ. În afacerea cu cuarþ a fost atrasã ºi Societatea de Asigurare Reasigurare Astra, care, conform datelor vremii, a transferat, în perioada decembrie 2000 - februarie 2001, suma de opt milioane USD - 35%

gizarea Fabricii de Cuarþ. Fosta carierã a ajuns, între timp, o ruinã ºi asta deºi la ªiglãu – Uricani se gãseºte cel mai pur cuarþ din Europa, care înainte de 1989 avea o largã piaþã de desfacere.

afacere ce se dorea prosperã Afacerea “cu cântec” a cuarþului din cariera ªiglãu-Uricani a început în anul 1999, când SC “Construct Grup Internaþional” SRL, reprezentatã de fostul prefect de Hunedoara, Costel Alic, a achiziþionat fabrica de procesare a acestei resurse minerale pentru suma de 250.000 de lei. Doi ani mai târziu, în 20 mai, aceeaºi firmã a primit de la Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale ºi avizul de exploatare pentru cuarþul din cariera de pe ªiglãu. Investitorul a promis o relansare a activitãþii acesteia, mai ales cã în zona respectivã se gãseºte cel mai pur zãcãmânt de

redeschiderii carierei ºi a fabricii de procesare a cuarþului. Printr-un “montaj financiar viabil”, cum îl numea chiar Costel Alic la vremea respectivã, cu “garanþia” constituitã de drepturile obþinute din exploatarea carierei, a fost obþinutã o sumã de câteva milioane de dolari. Iar în toamna anului 2001 cariera a fost redeschisã oficial cu o primã ºi ultimã dinamitare a zãcãmântului. Linia tehnologicã ultra - performanta pentru fabricã din

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Ianuarie 2014

Universitatea Petroºani cautã studenþi sã plece în UE

u returnat peste 50 de burse obþinute pentru studenþii de la Petroºani, dar mãcar în 2014 sperã sã gãseascã studenþi dornici sã plece în afara þãrii, în schimb de experienþã. Asta spun profesorii de la Universitatea din Petroºani, care nu gãsesc studenþi cu situaþia la învãþãturã bunã, deºi cam toþi ar cãuta joburi în UE, cã tot pot de anul acesta.

Petroºani. Paradoxul de la Petroºani vine în condiþiile în care studenþii nu dau nici un leu, învaþã 3 luni într-o altã þarã, cum ar fi: Anglia, Irlanda,

Diana MITRACHE Situaþie este una fãrã precedent la Universitatea din Petroºani, unde rectorul Aron Poantã recunoaºte cã anul trecut a returnat peste 50 de burse pentru cã nu a gãsit studenþi cu situaþie bunã la învãþãturã, pe care sã îi trimitã la o bursã întro þarã, membrã a Uniunii Europene. Bursele erau destinate

studenþilor de la mai multe specializãri ºi, paradoxal, din 4.000 de studenþi, doar 50 sau încadrat. Asta în

condiþiile în care profesorii de aici au muncit sã facã proiecte pentru ei. „Deºi sunt burse, deºi totul este finanþat, anul trecut a trebuit sã returnãm o serie de fonduri, pentru cã nu s-au gãsit suficienþi studenþi pentru aceste activitãþi, ceea ce este surprinzãtor. În alte pãrþi este bãtaie”, a declarat prof. dr. Aron Poantã, rectorul Universitãþii din

Franþa, Spania, Turcia, Grecia, Italia, dar ºi cu Lituania, Germania, Cehia, sau Malta, iar la finalul facultãþii, ar avea posibilitatea sã lucreze legal în fara þãrii. Contactele lor sunt fie la universitãþi partenere din aceste þãri, fie la firme de prestigiu, care cautã ºi ingineri ºi programatori IT ºi chiar specialiºti în domeniul

Cric pentru roþile de car, la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane aduce în luna ianuarie în atenþia publicului vizitator, la „Exponatul lunii”, un cric pentru roþile de car. Aceastã piesã dateazã din a doua jumãtate a sec. al XIX-lea. A fost achiziþionatã din satul Dobroþ (Þinutul Zarandului), fiind o piesã confecþionatã în gospodãrie. Se foloseºte prinsã sub osia roþilor de car ajutând la ridicarea acestuia în scopul schimbãrii oricãreia dintre roþile deteriorate atunci când atelajul este încãrcat.

Se compune dintrun miez dotat cu filet exterior, corpul de

sprijin ºi un ax mobil cu trei braþe, având un filet interior. Prin rotirea braþelor axului se cupleazã într-o miºcare sincron filetul

exterior al miezului ºi cel interior al axului, producându-se ridi-

carea sau coborârea miezului la o înãlþime doritã pentru executarea depanãrii. Cricul este remarcabil pentru ingeniozitatea principiului, îndemânarea în confecþionare ºi raritatea sa în ansamblul sculelor sau mecanismelor confecþionate în gospodãria mijloacelor de transport ºi este un argument al autonomiei activitãþilor þãrãneºti.

economic. „Sigur cã au pus niºte condiþii, adicã se fie studenþi cu o pregãtire bunã, sã nu fie restanþieri, dar totuºi, în alþi ani, am avut altã solicitare. Vã daþi seama ce benefic este pentru ei, pentru cã vin în contact cu comunitatea europeanã, cu tot occidentul cu care avem relaþii ºi care le deschide în perspectivã pentru viitor, porþile”, a mai adãugat rectorul. Toate speranþele celor de la Universitatea din Petroºani se îndreaptã acum spre bursele din acest an, când se vor cãuta din nou studenþi care sã poatã pleca într-o þarã din Uniunea Europeanã. „Este în beneficiul lor,

nu al Universitãþii. Colegii mei se zbat ca sã obþinã fonduri ºi dupã aceea constatãm cu stupoare cã nu le putem utiliza. Acum, vã daþi seama, 50 de burse, la 4.000 de studenþi, e foarte puþin. M-aº fi bucurat sã fie o bãtãie ºi o selecþie, nicidecum sã ajung în situaþia sã nu pot sã cheltuim fondurile”, a conchis profesorul Aron Poantã. Cei care pleacã în practicã nu trebuie decât sã aibã medii peste 9,00, sã nu au aibã absenþe ºi sã fie studenþi interesaþi de viitorul lor. Asta pentru cã, odatã creaeã legãturile cu firmele din strãinãtate în timpul studenþiei, e mult mai uºor sã-ºi gãseascã un job, dupã terminarea facultãþii.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Ianuarie 2014

Stradã spãlatã cu apã fiartã la Petroºani

trãzile din Petroºani sunt spãlate cu apã fiartã, direct de la termoficare. Nu este un nou obicei al edililor locali, ci doar un nou incident la termoficare, dar care nu a fost remediat de anul trecut. ªi totul în apropierea cimitirului, în care tot o þeavã spartã a spãlat morþii ºi mormintele. Diana MITRACHE

Apa fiartã, iese direct din pãmânt sub forma unei mici fântâni arteziene, în apropierea Spitalului de Urgenþã din Petroºani. Cufundaþi într-un nor de abur, amestescat cu ceaþa densã, cei care stau în zonã, ori oamenii care vin la consultaþii la Policlinica spitalului, se cãznesc sã treacã de zona poluatã. Iar asta se întâmplã încã de anul trecut.

Disperaþi, oamenii care stau în aceastã parte a oraºului spun cã nu mai ºtiu cui sã cearã ajutor, dupã ce au fãcut adrese atât la societatea de termofi-

care din Petroºani, cât ºi la Sucursala Electrocentrale Paroºeni. Nimeni nu ia luat în seamã, iar apa fiartã spalã în continuare tot ceea ce

þine asfaltul, care în curând se va prãbuºi. „De o lunã de zile, de o lunã ºi ceva curge apa asta pe stradã. Au fost ãia de termoficare, cã i-am vãzut, dar nu ºtiu dacã se apucã de lucru sau nu. Dupã cum se vede, apa fiartã curge la vale ºi cred cã se va prãbuºi strada”, spune un bãrbat care locuieºte în zona spitalului. Tot omul recunoaºte cã le-a spus celor de la Termoficare cã ar trebui sã izoleze mai bine þevile aeriene, pentru cã sunt pierderi mari ºi e în defavoarea sistemului, dar nu a fost nici mãcar luat în seamã. „De douã luni curge, dacã nu ºi mai bine. Am anunþat, au

venit, s-au uitat ºi au plecat, nu au fãcut nimic”, spune un alt bãrbat care locuieºte la blocul din apropierea spãrturii. Cei care stau în zonã spun cã apa s-a inflitrat peste tot ºi lea intrat chiar ºi în garaje, iar asta se întâmplã la doar câteva sãptãmâni de la un alt incident care a stârnit mânia celor din zonã. Atunci, o þeavã veche s-a spart ºi a inundat mormintele

construite în vecinãtatea þevii, ce traverseazã cimitirul ºi care alimenteazã spitalul. Acum, localnicii nu mai ºtiu ce sã facã ºi se tem cã strada se va prãbuºi, dupã ce apa caldã va mãtura terasamentul pe sub asfalt. Þeava aparþine de Sucursala Paroºeni, dar de 8 sãptãmâni nimeni nu s-a impacientat cã apa fiartã curge în neºtire.

în rândul Medicii veterinari vin în sprijinul crescãtorilor I sterie crescãtorilor de animale de animale în problema laptelui

roducãtorii de lapte nu au motive de îngrijorare privind comercializarea laptelui sau a produselor din lapte în pieþe, dacã respectã câteva reguli de igienã obligatorii. Medicii veterinari în liniºtesc pe crescãtorii de animale ºi spun cã probele pot fi duse la laboratorul de al Deva ori în asociere, ori chiar de veterinari. Carmen COSMAN Veºti bune pentru crescãtorii de animale din Valea Jiului care se temeau cã vor fi nevoiþi sã îºi vânã vitele, ori sã dea laptele la porci, din cauzã cã nu îºi vor mai putea vinde laptele ori produsele din lapte în pieþe. Dr. Gheorghe Cristea, ºeful CSVSA Vulcan - Lupeni, îi

liniºteºte ºi le transmite cã nue ste vorba despre o interdicþie, ci doar de respectarea unor reguli de igienã absolut necesare. „Aceste reglementãri sunt cunoscute încã de anul trecut. Toþi producãtorii de lapte au fost instruiþi, au fost puse afiºe în boxele de carne sau de brânzeturi ºi ei ar trebui sã ºtie ce trebuie

fãcut. Dacã lucreazã curat nu sunt probleme. Au obligaþia sã ducã probe la laboratorul judeþean de la Deva al Direcþiei sanitar – Veterinare pentru stabilirea numãrului total de germeni ºi celule somatice. ªi anul trecut se fãceau aceste analize, dar de la 1 ianuarie nu mai pot fi depãºiþi anumiþi parametri”, a explicat dr. Gheorghe Cristea. Probele trebuie duse la laborator o datã la douã sãptãmâni timp de douã luni, iar o analizã costã 28 de lei. De precizat cã producãtorul nu trebuie sã se deplaseze personal la Deva. Crescãtorii de animale se pot uni ºi sã meargã o singurã persoanã, ori pot sã apeleze chiar la medicii vet-

erinari la care sunt arondaþi. Gheorghe Cristea spune cã, dacã se apleazã la ajutorul lor, vor primi chitanþe direct pentru suma plãtitã, în funcþie de numãrul de probe ºi chiar miercuri acesta a dus la Deva probe de carne, preparate din carne ºi lapte. În plus, marþi, un crescãtor de animale a fost la laboratorul judeþean pentru alte 12 persoane, fãrã nicio problemã. ªeful CSVSA Vulcan – Lupeni spune cã sunt anumite reguli de igienã ce trebuie respectate, laptele trebuie rãcit imediat dupã recoltare ºi trebuie comercializat în prima parte a zilei, aºa încât sã nu punã în pericol sãnãtatea consumatorilor.

Pentru cã nu li s-a explicat de la cap la coadã care sunt regulile, ori nu au înþeles bine noile normative, crescãtorii din animale s-au speriat cã nu îºi vor mai putea comercializa laptele în pieþe. În valea Jiului nu existã nici un punct de recoltare a laptelui, iar micii crescãtori de animale spun cã la singura fabricã de lactate ce funcþioneazã în zonã, la Baru, nu îºi primesc banii la timp. În plus, dacã în piaþã primesc 2,5 lei pentru un litru de lapte, acolo li se achitã 1,5 lei, dar ºi aceastã sumã cu mari întârzieri. În aceste condiþii, crescãtorii de animale se gândeau sã îºi vândã puþinele vite din gospodãrie, roi sã dea laptele ce le prisoseºte la porci.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Ianuarie 2014

Martorii –problema principalã din dosarul violatorului din Lupeni

udecarea bãrbatului de 34 de ani din Lupeni care a violat o tânãrã de 21 de ani, este zãdãrnicitã de lipsa martorilor pe care magistratul de la Judecãtoria Petroºani trebuie sã-i audieze. Citaþi de mai multe ori martorii nu s-au prezentat la instanþã, astfel cã ºi la primul termen din acest an s-a dispus amânarea judecãrii violatorului din Lupeni. Cel puþin pânã în data de 21 ianuarie

Anul 2014, anul valorilor europene

eputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE) crede cã responsabilitatea oferirii soluþiilor pentru redresarea Europei revine politicienilor care cred în destinul Uniunii Europene (UE), iar acestea trebuie sã se bazeze pe valorile ºi libertãþile fundamentale. În contextul pregãtirilor pentru alegerile europene, deputatul european considerã cã anul 2014 trebuie sã fie anul valorilor europene. "Responsabilitatea oferirii soluþiilor ne revine nouã, celor care credem în viitorul UE, a unei noi Europe, care sã punã cu adevãrat interesele cetãþeanului în prim plan, în care politicienii sã devinã mai sinceri ºi mai responsabili în faþa electoratelor, în care tradiþia sã-ºi ocupe locul cuvenit, iar între valorile europene respectul demnitãþii umane sã fie în centrul tuturor politicilor ºi acþiunilor", a afirmat Iuliu Winkler, miercuri, la Bruxelles, în cadrul unei întâlniri cu un grup de vizitatori din Ungaria, Transilvania ºi Voivodina. În contextul în care în întreaga Uniune se simte deja febra pregãtirilor pentru alegerile europene din luna mai, a arãtat deputatul euro-

pean, sunt destui analiºti care prezic un avans important al forþelor eurosceptice ºi antieuropene, xenofobe, antisistem ºi extremiste care se bazeazã pe efectele dramatice ale crizei globale asupra multora dintre economiile ºi societãþile statelor membre. Potrivit lui Winkler, lipsa locurilor de muncã, perspectivele întunecate la nivel individual, dar ºi la nivelul familiilor care suferã de pe urma efectelor crizei duc la accentuarea unui curent pesimist ºi la înflorirea euroscepticismului. În opinia sa, aceste tendinþe sunt influenþate puternic de discursul demagogic ºi populist pe care mulþi politicieni îl aleg, încercând sã profite de nemulþumirea europenilor, fãrã a oferi însã soluþii pentru ieºirea din crizã. "Ca politician maghiar din Transilvania cred cã o Europã nouã este casa comunã în care comunitatea noastrã îºi poate

a.c., când este stabilit urmãtorul termen în dosar, Greblã Ioan Adrian va rãmâne în arestul de la Aiud, chiar dacã a încercat prin avocatul sãu, în mai multe rânduri, sã-i înduplece pe magistraþi sã lase în libertate cu obligaþia de a nu pãrãsi localitatea sau þara. Sãtul sã-i tot aºtepte pe martorii care tãrãgãneazã procesul, judecãtorul care are acest caz a emis mandate de aducere pentru patru dintre ei, astfel cã ei vor fi aduºi de cãtre poliþiºti la urmãtorul

pãstra valorile, îºi poate educa noile generaþii în spiritul acestor valori, ca o comunitate egalã în drepturi cu toate celelalte comunitãþi europene. Noi, cetãþenii din Europa Centralã ºi de Est, vedem cã, din nou ºi din nou, reapar declaraþii xenofobe, cel mai nou asemenea puseu fiind legat de deschiderea totalã a pieþei muncii în UE pentru cetãþenii României ºi Bulgariei. Resping cu hotãrâre orice încercare de a împãrþi europenii în categorii distincte în funcþie de þara lor de provenienþã. Cred cã orice asemenea apel, pe lângã faptul cã ne jigneºte pe noi toþi, este ºi o încãlcare a libertãþilor fundamentale pe care Uniunea le-a instituit, dintre care libertatea de circulaþie este cea care mai preþioasã pentru fiecare dintre cetãþenii europeni", a spus deputatul european. El a declarat cã populismul ºi demagogia trebuie respinse, iar valorile europene trebuie sã primeze. "Trebuie sã respingem populismul ºi demagogia indiferent de unde vin ele, ºi cred cã ne putem pregãti cel mai bine pentru alegerile europene considerând anul 2014 anul valorilor europene. Europa are, astãzi, multe cusururi. Pentru noi, maghiarii ardeleni, multe sunt motivele de nemulþumire, dar numai crezând în valorile europene, ºi aºezând aceste valori fundamentale mai presus de interesele de moment, putem sã înfãptuim deplina noastrã egalitate cu toþi ceilalþi cetãþeni europeni", a subliniat Iuliu Winkler.

termen dacã nu se vor prezenta de bunã voie. Greblã Ioan Adrian, recidivist, din Lupeni, riscã sã stea dupã gratii între trei ºi 10 ani, pentru cã a profitat de naivitatea unei tinere ºi apoi a violat-o. În luna septembrie a anului trecut, femeia a acostatã de Greblã, acesta propunându-i sã

o conducã spre casã. Dupã ce au ajuns pe o alee întunecatã, a scos un cuþit ºi a ameninþat-o, iar apoi a forþat-o sã-l urmeze în apartamentul unui prieten. Acolo, tot sub ameninþarea cuþitului, a obligat-o sã consume bãuturi alcoolice ºi sã-i satisfacã poftele. Maximilian GÂNJU

„Rãzboinic” înarmat cu o sabie, prins în Orãºtie

n bãrbat de 45 de ani din localiU tatea Orãºtie a ajuns la „nebuni” dupã ce a fost prins de poliþiºti pe o stradã din localitate cu o sabie asupra sa pe care o agita ameninþãtor.

Totul s-a întâmplat marþi, ziua în amiaza mare, iar oamenii legii au reuºit sã-i ia „rãzboinicului ”sabia din mânã înainte de a rãni pe cineva. „În jurul orei 11:45, agenþii de ordine publicã din cadrul Poliþiei Municipiului Orãºtie, în timpul executãrii serviciului de patrulare pe strada Luminii din municipiul Orãºtie, l-au depistat pe Alexandru N., de 45 de ani, din municipiul Orãºtie, care avea asupra sa o sabie din metal. În momentul depistãrii, suspectul þinea sabia deasupra capului, agitând-o ameninþãtor. Bãrbatul a fost deposedat de obiectul al cãrui port este interzis în spaþiul public, în cauzã fiind întocmit dosar de cercetare penalã, conform legii 61/1991”, a declarat subcomisar Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Bãrbatul a fost internat în cadrul unui spital de neuropsihiatrie. (Maximilian GÂNJU) GÂNJU)

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Ianuarie 2014

Premierul Ponta nu vrea în Valea Jiului

ai multe solicitãri ale ortacilor din Valea Jiului cãtre premier prin care îi cereau o întâlnire în Valea Jiului, au rãmas fãrã rãspuns. Pensionarii minieri vor sã meargã la cabinetul sãu parlamentar din Gorj, dacã Victor Ponta nu vrea sã vinã la ei. Maximilian GÂNJU Sãptãmâna viitoare pensionarii minieri din Valea Jiului se vor

întruni în ºedinþã pentru a stabili data la care vor merge la Tg Jiu, la cabinetul parlamentar al primului ministru Victor Ponta,

pentru a discuta cu el o serie de probleme pe care ortacii le au. Reprezentanþii Ligii Pensionarilor Minieri din Valea Jiului spun cã au fãcut demersuri peste demersuri pentru a se întâlni cu premierul, însã toate au rãmas fãrã rãspuns. „Noi am trimis foarte multe faxuri, adrese prin care ceream o întâlnire cu primul min-

Pensionarii revoltaþi pe sistem

fost rãu cu Boc, dar e la fel cu Ponta. Aceasta este concluzia pensionarilor mineri, care au aflat cã ar putea fi trimiºi de medicii de familie la Fisc sã aducã adeverinþe de venit, ca sã primeascã medicamente compensate. Diana MITRACHE Nu a fost bine nici înainte, dar nu e nici acum. Pensionarii din Valea Jiului se plâng cã ar mai putea fi trimiºi la încã o coadã, pentru sãnãtate. Mulþi au lucrat în

minã, sunt bolnavi, iar alþii, care sunt ºi mai nãpãstuiþi, cu pensii mici ºi mãcinaþi de boli, ar urma sã stea la coadã ºi la fisc pentru o nouã adeverinþã. Nu au fost puºi în aceastã situaþie, dar se tem cã aºa li se va întâmpla. „Nu ºtiu ce mãsurã

e asta ºi ce eficienþã va avea privind bugetul de stat, însã, la noi se cautã pe orice cale sã li se taie pensionarilor drepturile obþinute încã din anul 1924. Tãiem, tãiem, tãiem. Guvernul de dinainte de Ponta, spuneam cã este unul criminal, cã aºa a fost, ne-a tãiat pensiile, salariile, dar acum n-ar trebui sã se ia astfel de mãsuri, cã oamenii cu cât sunt mai bãtrâni,

istru Victor Ponta în Valea Jiului. Nu vrea sã vinã în Vale, Victor Ponta nu vrea sã vinã aici. Toate hârtiile trimise cãtre el s-au pierdut pe drum, pentru cã n-am primit nici un rãspuns la ele”, susþine secretarul Ligii Pensionarilor Minieri Valea Jiului, Paul David.

avem foarte multe probleme. Ar fi vorba de punctul de pensie care ar trebui ridicat puþin, bilete de tratament, dar cel mai important ar fi de discutat despre gratuitãþi”, explicã David. Acesta se referã la faptul cã anul 2014 este ultimul în care foºtii mineri vor mai beneficia de bonuri de cãrbune ºi de o compensare la energia

electricã, dacã Guvernul nu va adopta o nouã decizie în acest sens prin care bonificaþiile sã poatã fi acordate ºi pe viitor. Totodatã, un alt subiect important pe care pensionarii vor sã-l aducã în atenþia premierului este ºi situaþia localitãþii Aninoasa, primul oraº falimentar al României.

asemena hârtii, dar vãd cã în fiecare zi se înfiinþeazã ºi cautã sã ne îngreuneze viaþa celor bãtrâni. Eu nu o vãd utilã mãsura. Dacã guvernul de dinainte era cam criminal, vãd cã

guvernul Ponta îl cam copiazã”, afirmã un alt pensionar. Sute de medici s-au trezit anul trecut sancþionaþi de Casa de Asigurãri de Sãnãtate întrucât pacienþii lor au beneficiat de medicamente compensate fãrã sã îndeplineascã toate criteriile de acordare a acestora. Mai exact, cei cu pensii de pânã la 700 de lei, aveau ºi alte surse de venit, dar dãdeau doar o declaraþie de propria rãspundere. Acum au nevoie de o adeverinþã de la Fisc.

ratuitãþile îi frãmântã Acesta mai spune cã pe data de 15 ianuarie a.c., vor decide în ºedinþã ziua în care vor încerca o audienþã la Ponta la cabinetul sãu parlamentar. „Mergem noi la el pentru cã cu atât sunt mai sensibili din toate punctele de vedere ºi în special privind sãnãtatea”, spune un pensionar din Petroºani. „Practic, pensionarii sunt ºi bãtrâni, alþii nu se pot deplasa sã îºi ia

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Ianuarie 2014

Dupã 15 ani, primele vinovãþii asumate pentru evenimente din ianuarie 1999

Stoeneºti, când au negociat Contractul Colectiv de Muncã, s-au respectat promisiunile cu sumele de bani, respectiv 2020 miliarde lei vechi. Când am împãrþit banii, a reieºit o creºtere salarialã de 21% pentru subteran ºi 18% pentru suprafaþã. E trist cã au urmat evenimentele de la Stoeneºti, despre care vã spun data viitoare.

Au trecut 15 ani, de când luna ianuarie a anului 1999, a fost una de foc pentru mineritul din Valea Jiului. A fost un examen greu al liderilor de sindicat ºi al minerilor, dar ºi un moment decisiv pentru conducerea politicã de a face ceea ce i-a cerut Banca Mondialã – distrugerea mineritului ºi aducerea lui, în timp, la doar 10% din ceea ce exista. A fost o perioadã grea, cu sacrificii ºi manipulãri, cu vinovãþii ºi naivitãþi, dar ºi cu câºtiguri ale altora de pe urma manifestãrilor minerilor din Valea Jiului. Unul paticipant important la acele evenimente istorice a fost Costel Postolache, preºedintele executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului. Acesta ne-a relatat, spre aducere aminte ºi pentru completarea adevãrului, cum au decurs negocierile cu guvernanþi ºi parlamentari, dar mai ales despre cei care ar trebui sã-ºi asume vinovãþia pentru ceea ce s-a întâmplat atunci cu mineritul ºi

minerii din huilã.

” n 28-30 decmbrie 1998 am negociat protocolul de la Sãcelu. În acea perioadã Miron Cozma era plecat în concediu în Grecia. La Sãcelu, ne-am adunat toþi liderii de sindicat din mineritul din România, printre care Marin

Condescu, Ion Popescu zis Meridian, Ion Albu, apoi de la LSMVJ eram eu ºi de la Confederaþia Minierã a fost Victor Bãdârcã. Se stabilise cã din 10 ianuarie 1999, tot ce înseamnã minerit va intra în grevã generalã, cu condiþia ca liderii sã facã hârtiile pentru declanºarea conflictului

Din punctul meu de de muncã ºi sã încerce negocieri cu Guvernul Radu Vasile. Când a revenit Miron Cozma, în 30 decembrie, a adunat toþi liderii ºi a întors totul – Liga Sindicatelor intrã în grevã generalã. Motivele nu le ºtiu exact, dar probabil cã eram singurii din minerit care începeau munca în 4 ianuarie ºi nu în 10 ianuarie ca ceilalþi. Pe 4 ianuarie am intrat în grevã. De fapt se continua greva începutã pe 21 decembrie 1998, când se anunþase închiderea minelor Dîlja ºi Bãrbãteni, apoi a fost vacanþa de sãrbãtori. Pe 6 ianuarie a venit la Petroºani o comisie parlamantarã condusã de Viorel Cataramã, senator PNL. S-a negociat 13 ore, de la ora 12,00 pânã la ora 1,00 noaptea. Dupã redactarea protocolului, eu ºi Miron Cozma nu am semnat. Asta pentru cã în pauza de redactare a acelui protocol, Miron Cozma a vorbit îndelung cu cineva la telefon dupã care nu a mai vrut sã semneze negocierea. Eu m-am supãrat ºi am plecat fãrã sã semnez... Pe 7 ianuarie 1999, în jurul orei 17, am scos o hotãrâre

pentru cã nu am putut prevedea ce va întâmpla cu mineritul ºi nu am ºtiut sã ne vindem pielea mai scump ºi la masa negocierilor. Spun asta pentru cã ce s-a întâmplat în Valea Jiului, s-a întâmplat ºi în tot mineritul din România. Doar cã Gorjul ºi-a rezolvat problemele fãrã prea multe scandaluri ºi eforturi pentru cã au profitat de manifestãrile

Erau în faþa Prefecturii Vâlcea autocare cu mineri ºi Miron a ales o echipã de negociere cu care a mers la Cozia. Mi-a spus sã rãmân pe loc ºi cã mã sunã sã dau drumul la autocare, funcþie de rezultatul negocierilor, ori spre Bucureºti, ori spre casã.

LSMVJ, am mers la Bucureºti, eu, Gheorghe Emil ºi Vasile Savu, care era vicepreºedinte la Petrila, pentru a negocia la Ministerul Industriilor cu ministrul Radu Berceanu. Practic am mers sã întãrim echipa de la Confederaþie condusã de Victor Bãdârcã ºi compusã din ªtefan Rotaru, Simion Spiridon, Ion Popescu zis ªubã ºi Constatin Ilinescu. Iniþial am crezut cã totul va dura 1-2 zile, dar am stat 9 zile la negocieri. La Bucureºti negocierile începeau pe la 9-10 dimineaþa ºi se terminau noaptea pe la 23,0024,00, fãrã rezultat pentru cã nu aveam voie sã semnãm nimic fãrã acordul lui Miron.

Pe 16 ianuarie, ne-am întors la Petroºani, iar pe 17 ianuarie a avut loc scena conflictului dintre Gheorghe Emil ºi Miron Cozma, care ne-a fãcut trãdãtori dupã acele negocieri, iar Gh. Emil i-a spus ”nenorocitule, ai distrus Valea Jiului”. Lunea, a început greva ºi pe 20 sau pe 21 ianuarie s-a plecat cãtre Defileu. Pe 21 ianuarie, la Tg. Jiu, în faþa Prefecturii erau zeci de mii de oameni. În acest timp, noi rãmânând la conducerea tehnicã, am trimis scrisori cãtre preºedintele þãrii, Emil Constantinescu, cãtre premier ºi pe 22 ianuarie s-a hotãrât Pacea de la Cozia.

altã mare parte din vinã o au cei care au condus mineritul din Valea Jiului, inclusiv factorii politici ºi ai administraþiei, pe lângã noi, liderii de sindicat. A fost primul meu moment greu din viaþa sindicalã. Abia fusesem ales lider la mina Lupeni. A fost o luptã stânsã între mine ºi Gheorghe Emis pe care l-am devansat doar cu câteva voturi. Apoi au urmat alte momente, eliberarea lui Dorin Loiº ºi a lui Casapu, pe care se pare cã Vasile savu a vrut sã-i sacrifice” – a spus Costel Postolache, fost preºedinte executiv al LSMVJ, actual consilier local PSD, la Petroºani. Tot în acea lunã, respectiv în 8 ianurie 1999, PDSR, aflat în opoziþie, a emis un comunicat de solidaritate:

M-a sunat în jurul

orei 18 ºi ceva ºi mi-a spus sã duc oamenii acasã în valea Jiului ºi sã încercãm sã relãm munca începând chiar cu schimbul 4. Nu s-a putut la schimbul de noapte, dar a doua zi dinineaþa a încept lucrul. ªi dupã mineriada care a avut loc la

minerit doar 10%, dacã ºtiam sã ne vindem pielea, eram în altã situaþie.

Comunicat PDSR vedere, ºi îmi asum ceea ce spun, o parte din vina pentru ceea ce a fost, o avem ºi noi liderii de sindicat. Asta

noastre. Chiar dacã s-a dorit repectarea recomandãrilor Bãncii Mondiale, ca a venit la CNH, sã rãmânã din

Organizaþia PDSR Lupeni, vãzând problemele sociale excepþionale create de decizia Guvernului privind închiderea minelor, se solidarizeazã cu miºcarea grevistã a minerilor Vãii Jiului. Înþelegem cã restructurarea sectorului minier nu se poate face înainte de crearea unor alternative viabile pentru minerit. Preºedinte ing. Sorin VASILESCU Apoi, în 14 ianuarie, Miron Cozma semneazã un comunicat prin care îºi anunþã retragerea temporarã din PRM. A urmat Stoeneºti…. Ileana FIRÞULESCU

Actualitate 9

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Ianuarie 2014

Dupã 15 ani, primele vinovãþii asumate pentru evenimente din ianuarie 1999

minerii din huilã.

M-a sunat în jurul

minerit doar 10%, dacã ºtiam sã ne vindem pielea, eram în altã situaþie.

Comunicat PDSR vedere, ºi îmi asum ceea ce spun, o parte din vina pentru ceea ce a fost, o avem ºi noi liderii de sindicat. Asta

noastre. Chiar dacã s-a dorit repectarea recomandãrilor Bãncii Mondiale, ca a venit la CNH, sã rãmânã din

Actualitate 9

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Ianuarie 2014

Divizia Minierã: 101 accidente de muncã în 2013

lucrãtorului sau scãparea materialului transportat pe mânã, pe picior. Dacã s-ar lua mãsurile corespunzãtoare vizavi de cãderile de roci ºi întreþinerea cãilor de circulaþie ºi asigurarea unui transport de materiale, îmbunãtãþirea cãilor de transport materiale ºi a cãilor de circulaþie la locurile de muncã ar scãdea cu cel puþin 60-70% accidentele din minerit”, a declarat Ileana Bodea, ºef ITM Valea Jiului.

Angajatorul poate fi sancþionat pentru nerespectarea condiþiilor de protecþie a muncii. ”În condiþiile în care este un accident cu incapacitate temporarã de muncã cercetarea se face de cãtre angajator, dar în condiþiile în care noi vedem cã se repetã atunci ne implicãm ºi noi, stabilim ºi noi mãsuri, iar în condiþiile în care angajatorul nu realizeazã mãsura îl sancþionãm pentru nerealizare de mãsuri. Atunci când vedem cã se repetã un accident din aceeaºi cauzã sesizãm nu numai unitatea ci ºi conducerea Complexului sau a societãþii”, a mai precizat sursa citatã. La nivelul anului 2013 la nivelul Vãii Jiului au avut loc 146 de accidente de muncã în minerit, în condiþiile în care acum doi ani numãrul acestora a fost de 174.

mortale care s-au produs anul trecut au avut loc tot în domeniul construcþiilor. Mai mulþi angajaþi

care lucrau la introducerea sistemelor de apã ºi canal ºi-au pierdut viaþa la locul de muncã.

uþin peste o sutã de accidente de muncã s-au înregistrat în cursul anului trecut la Divizia Minierã din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Numãrul accidentelor de muncã în domeniul minier se menþine comparativ egal cu cel de acum doi ani, însã în ceea ce priveºte strict Complexul Energetic Hunedoara, respectiv Divizia Minierã numãrul celor care s-au rãnit în timpul serviciului s-a redus. Monika BACIU “Accidente de muncã pe anul trecut la Divizia Minierã sunt 101. E un numãr redus comparativ cu anul 2012 când am avut 149 de accidente. Cauzele sunt diverse, de la neatenþia lucrãtorilor la locul de muncã pânã la greºeli de exploatare, manipularea defectuoasã a utilajelor, a sculelor, deplasarea”, a declarat Gabriel Petrescu, inginer ºef SSM-CEH. ªi reprezentanþii Inspectoratului Teritorial de Muncã au cercetat aceste acci-

dente, iar cauza producerii acesta este multiplã. Mai mult, potrivit inspectorilor ITM numãrul accidentelor de muncã din minerit s-ar putea reduce con-

siderabil dacã ar fi întreþinute locurile de muncã. ”Principalele cauze sunt legate de cãderile de roci, cãderile de roci rezultat al necopurãrii locului de muncã

Construcþiile, mortale în 2013

onstrucþiile, cel mai periculos domeniu de muncã. Inspectorii ITM Valea Jiului au centralizat numãr accidentelor de muncã petrecute în anul 2013. Numãrul accidentelor de muncã cercetate de ITM anul trecut este aproximativ egal cu cel din anul 2012. Monika BACIU ”Avem o statisticã, am fãcut o analizã comparativã ºi cu anul 2012, cei doi ani sunt sensibili la fel în sensul cã în anul 2013 avem înregistrate 170 de accidente de muncã, 146 sunt în minerit, restul sunt la alþi angajatori, avem un accident colectiv în construcþii, din fericire nu soldat cu moartea victimelor ci un accident uºor. Faþã de anul 2012 se vede din statisticã

cã am avut înregistrate 174 de accidente, situaþia e la fel cu singura diferenþã cã au scãzut accidentele în minerit ºi au crescut accidentele la alþi agenþi economici. Pentru accident colectiv am avut în 2012, un accident

mai uºor. Din punct de vedere al accidentelor mortale ºi aici existã o similitudine, ºi aici avem înregistrate trei accidente mortale pe 2013, pe 2012 am avut patru. Dacã þinem cont ºi de accidentul de la Parâng care se va încadra ca accident de muncã vom avea patru ºi în 2013”, a declarat Ileana Bodea, ºef ITM Valea Jiului. ªi anul trecut majoritatea accidentelor de muncã au fost în domeniul minier, însã cele mai

sau nesusþinerii corespunzãtoare a fronturilor de lucru ºi accidentele de traseu în subteran ºi la transport de materiale care sunt datorate condiþiilor din minerit, dar ºi neîntreþinerii cãilor de circulaþie, a spaþiilor înguste ºi efectuãrii de transport manual, nu mecanizat, omul ridicã sarcini foarte grele, se deplaseazã pe cãi de circulaþie nu întreþinute corespunzãtor, într-un iluminat deficitar ºi atunci se produc cãderi ale grave evenimente au avut loc în domeniul construcþiilor. ”Cele mai grave accidente care s-au produs în 2013 sunt în construcþii ºi în 2014 lumea va trebui sã conºtientizeze riscurile la care se expune, de asemenea un domeniu unde se produc accidente mortale grave sunt exploatãrile forestiere. Am avut ºi în 2012 ºi în 2013. Spre bucuria noastrã nu am avut înregistrat un accident mortal în minerit”, a mai precizat sursa citatã. Chiar ºi accidentele

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Ianuarie 2014

Încã trei martori audiaþi în „Dosarul Uricani” oºtii ºefi de la F Mina Uricani vin

din nou în faþa instaneþi de la Petroºani, unde sunt judecaþi pentru ucidere din culpã. La termenul de vineri vor mai fi audiaþi încã trei martori, care sã facã luminã în acest caz,

La ultimul termen de judcatã, din luna decembrie, instanþa de la Petroºani a respins cererea formulatã de reprezentanta Parchetului, privind înlocuirea experþilor parte

cu experþi oficiali. Totodatã, a numit în calitate de expert în domeniul electromecanic maºini ºi echipamente

miniere, pe Ioan Ivancu Ioan, cãruia i se remis o adresã oficialã pentru a efectua expertiza. Pe de altã

EM Lonea are nevoie de mineri

a solicitarea reprezentanþilor Exploatãrii Miniere Lonea, Primãria Petrila a decis sã intervinã pe lângã conducerea Complexului Energetic Hunedoara în vederea efectuãrii unor angajãri de personal la mina din estul Vãii Jiului. În principiu, în acest an, circa 60 de tineri ar urma sã fie angajaþi la Lonea. „Noi ne dorim ca activitatea de exploatare a cãrbunelui sã continue ºi pe mai departe în Petrila aºa cã dorim sã fie efectuate angajãri la EM Lonea. Asta în condiþiile în care 3 mine au fost deja închise iar a 4-a (EM Petrila) se aflã pe cale de închidere. La Lonea, o minã aflatã pe program de dezvoltare, este nevoie de personal. Dupã cum se ºtie, foarte mulþi dintre angajaþii acesteia sunt în prag de pensionare iar în minerit nu se pot forma specialiºti, aºa, peste noapte. Prin urmare este necesarã angajarea a cel puþin

100 de tineri. Am discutat cu conducerea minei ºi vom demara demersurile necesare la conducerea Complexului Energetic Hunedoara”, a precizat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Pe de altã parte, primarul din Petrila a mai precizat cã doreºte sã valorifice mãcar o parte dintre imobilele EM Petrila. Aceasta, în vederea

dezvoltãrii unor activitãþi economice ce ar urma sã atragã crearea unor noi locuri de muncã. „Eu sper sã nu se ajungã în situaþia în care clãdirile minei sã fie dãrâmate. Din acest motiv, voi propune consiliului local sã dãm în concesiune, la un preþ simbolic, aceste imobile. Aceasta, din dorinþa de a le valorifica ºi de a dezvolta activitatea

parte, judecãtorul de caz a repsins cererea privind efectuarea adresei cãtre procurorul de caz sau cãtre primul procuror pentru extinderea procesului penal. La termenul de vineri vor fi audiaþi martorii Leon Chiricã, Levin Caranfel ºi Rancea Florinel Dorin, meniþi sã facã luminã în acest caz extrem de complex. În dosarul accidentului de muncã de la Mina Uricani, patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere - Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan - au

fost trimiºi în judecatã de procurori, pentru ucidere din culpã. Procesul este cu atât mai interesant de urmãrit cu cât în cauzã este implicatã ºi celebra avocatã Paula Iacob care îi apãrã pe doi dintre inculpaþi. Car men COSMAN

Petroºenenii vor dezbate bugetul

este puþin timp va avea loc ºi dezbaterea publicã pentru bugetul primãriei Petroºani. ªefii urbei contureazã deja planul pentru acest an. Conducerea primãriei Municipiului Petroºani a început deja sã schiþeze bugetul pe anul 2014 care va fi analizat, iar apoi dezbãtut de petroºeneni. Edilii vor sã dea posibilitatea tuturor celor care au idei cu privire la ceea ce vor sã se facã în oraº, sã ºi le exprime în mod liber. “În linii mari, economicã în oraºul Petrila. Astfel, am putea crea, automat, noi locuri de muncã”, a mai spus primarul localitãþii. Mina Petrila se aflã printre cele 3 unitãþi miniere din Valea Jiului declarate drept neviabile (alãturi de Paroºeni ºi Uricani) ºi urmeazã a-ºi înceta activitatea în urmãtorii ani. Mir cea NISTOR

noi lucrãm la buget. Vom face ºi o dezbatere publicã, aºa cum prevede legea. În urma discuþiilor cu cei din aparatul de specialitate al primãriei, vom vorbi cu consilierii, dupã care vom intra în dezbatere ”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Însã, dacã acestea vor fi sau nu puse în practicã, depinde ºi de putinþa financiarã a administraþiei, mai ales dacã vorbim de unele proiecte mari, pentru care ar fi nevoie de fonduri însemnate. Luiza ANDRONACHE

DESPRE MINERIADE cu Ilie PINTEA ºi Ion TEMNEANU

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Ianuarie 2014

Mii de pacienþi bolnavi de cancer, un singur medic

eci de bolnavi de cancer vin zilnic la Spitalul de Urgenþã din Petroºani pentru a fi consultaþi ºi trataþi de singurul medic din Valea Jiului. Aici, media pacienþilor este mult mai crescutã decât la celelalte secþii.

acienþi tineri

Ora 10:00, Policlinica Spitalului de Urgenþã din Petroºani. În faþa cabinetului de Oncologie stau deja zeci de oameni. Aceasta, însã, pare o zi bunã, la uºã nu sunt decât vreo 35 de pacienþi, faþã de altele când vin câte 40, 50. Cancerul este cu siguranþã boala secolului 21 care ucide de la un an la altul tot mai mulþi oameni. Îngrijorãtor, însã, este faptul

cã în România, incidenþa cancerului este mai mare cu 10% faþã de media europeanã. În Valea Jiului, în ultimul an doar, numãrul îmbolnãvirilor a crescut aproape de neînchipuit, iar cel mai trist este faptul cã pacienþii sunt din ce în ce mai tineri. “Întradevãr, numãrul cazurilor a crescut în Valea Jiului. Din nefericire, vârsta a scãzut. Media de vârstã este acum cuprin-

sã între 30 ºi 40 de ani. Mai demult, neoplazia se considera ca fiind o boala a pacientului în vârstã, dar acum foarte mulþi tineri o au”, a declarat Dr Mariana Mununar, medic oncolog la Spitalul de Urgenþã din Petroºani.

eci de pacienþi zilnic

Cauzele care pot duce la îmbolnãvire sunt multiple,

unele cunoscute, altele nu. Dar, printre care care se ºtiu sunt stresul, fumatul, igiena precarã, alimentaþia ºi slaba adresabilitate la medic. Bineînþeles, acestea pot parea cliºee, dar în viaþa de zi cu zi contribuie ºi se aduna la ceea ce înseamna crunta realitate în care trãieºte un bolnav de cancer. Singurul medic oncolog din Valea Jiului este uneori depãºit de situaþie în condiþiile în care are mii de pacienþi de tratat. “ Pot sã vã spun cã în primele douã zile ale acestui an, doar la cabinetul din ambulatoriu am avut peste 90 de consultaþii. Tot în douã zile am reuºit sã ocupãm atât paturile de paleaþie de la Compartimentul de Paleaþie de la Spitalul din Petrila, cât ºi paturile din Compartimentul de Oncologie de la Spitalul de

Urgenþã Petroºani ”, a mai afirmat dr. Mariana Mununar. În Valea Jiului, cea mai crescutã frecvenþã o prezintã în continuare neoplaziile sistemului digestiv, respectiv cancerul de esofag, la stomac, intestinal sau de colon. Rata deceselor cauzate de cancer este de 388 de cazuri la suta de mii de locuitori, peste media europeanã de 352 de cazuri, conform Jurnalului European de Cancer. Numãrul de decese este de douã ori mai mare faþã de cel de acum patru ani. În fiecare an, in Romania apar 7000 de noi cazuri si la fiecare 16 minute, un roman moare din cauza acestei cumplite boli. Statisticile arata ca peste 80% dintre pacienti au fost fumatori. Luiza ANDRONACHE

Petiþie pentru autonomia Transilvaniei

n jur de 6.000 de români au semnat o petiþie online care cere "un guvern regional la Cluj, cu control politic ºi economic pe teritoriul Transilvaniei autonome".

"Istoria ºi tradiþia din Transilvania sunt complet diferite de fostul Regat. Regiunea noastrã a fost intotdeauna partea Europei civilizate. Aici a fost declaratã prima oarã libertatea confesionalã în 1568 la Dieta din Turda. Transilvania a participat la tratatele de pace de la Westphalia în 1648. Transilvania a avut domnitori care au pus mare accent pe culturã si toleranþã. În secolele 17-19, Transilvania a avut o autonomie largã. La Unirea din Alba Iulia în 1918,

Transilvania a fost regiunea cea mai dezvoltatã din România Mare. Guvernele centrale ne-au degradat la colonie. Biserica Greco-Catolicã, având credinciosi numai din Transilvania, era eliminatã, bunurile erau confiscate”, spun cei care au iniþiat petiþia, scrie ro.stiri.yahoo.com. Aceºtia mai cred ºi cã dupã 1989, situaþia economicã a regiunii nu s-a îmbunãtãþit. „Impozitele acumulate în Transilvania ajung în Moldova si Oltenia pe nedrept. Transilvania este trezoreria þãrii noastre fãrã autodeterminare. Ei au mai mare nevoie de noi, decât noi avem de ei. Regiunea noastrã s-ar putea autosusþine. Avem pãduri, ape minerale, un potenþial turistic foarte mare, oraºe medievale unice în România, sute de castele, cetãþi, o universitate care

mulþumitã multiculturalismului este în fruntea Universitãþilor din þarã. Noi nu vrem nimic de la alþii, dar ce e al nostru nu lãsãm”, mai spun iniþiatori petiþiei online.

er ca Transilvania sã fie cum era odatã În mai 2013 la Cluj a avut loc un miting pentru autonomia Transilvaniei. Ardeleni din Oradea, Cluj, Mediaº, Sibiu ºi Bistriþa au organizat în faþa statuii lui Mihai Viteazu din Cluj-Napoca, un miting pentru autonomia Transilvaniei. Aceºtia au precizat cã nu doresc dezbinarea statului român, ci doar ca Ardealul sã fie autonom ºi sã nu mai susþinã financiar restul regiunilor din România, scrie adevarul.ro. "Vreau ca Transilvania sã fie cum era odatã. O Transilvanie frumoasã. Eu sunt mândru

cã sunt ardelean, dar aº vrea sã fiu ºi mai mândru. Aº dori cã elevii sã înveþe istoria Transilvaniei, nu sã înveþe doar despre

Mihai Viteazu sau ªtefan cel Mare. Vreau sã înveþe mai mult despre Matia Corvin ºi despre Iancu de Hunedoara, care este o

personalitate mult mai mare decât toþi ãºtialalþi la un loc”, declara bistriþeanul Daniel Pâslaru. (Realitatea.net)

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Ianuarie 2014

Actualitate 13

Premierã nefastã: Porc domestic infestat cu un Gunoaie revalorificate parazit care se ia de la melci, broaºte ºi mormoloci! ºi pubele distruse

az unic în istoria judeþului Hunedoara. Un porc domestic infestat cu un parazit specific porcilor mistreþi a fost descoperit la Vulcan. Dacã nu ar fi fost dusã carnea la analize, parazitul putea provoca grave toxiinfecþii alimentare la consumatori. Atenþie ce consumaþi ºi de unde vã procuraþi carnea. Un porc domestic, crescut de o familie din Vulcan printre gunoaie, a fost depistat cu alaria alata. Este pentru prima datã în judeþul Hunedoara când acest parazit este depistat la un porc domestic, infecþia fiind mai rãspânditã în rândul porcilor mistreþi, care trãiesc în

unuri scoase la vânzare de Fisc. La nivel naþional, dar ºi la Petroºani Administraþia Financiarã valorificã anumite bunuri aflate sub sechestru. Chiar ºi aºa, gradul de recuperare a datoriilor este destul de mic din cauza procedurilor stufoase ale sistemului fiscal. ”Existã bunuri mobile ºi imobile aflate sub sechestrul Serviciului Fiscal Municipal Petroºani pentru care existã o procedurã de valorificare începând cu un raport de evaluare al unui evaluator acreditat, publicitate la nivel local ºi naþional, pe site-ul ANAF-ului ºi la momentul actual în ceea ce priveºte bunurile imobile existã o procedurã destul de greoaie în sensul cã preþurile imobilelor

e-a lungul anului trecut, în Petrila, graþie sistemului de colectare selectivã a resturilor menajere au fost adunate circa 140 de tone de pet-uri ºi 30 de tone de hârtie.

pãduri. Dr. Gheorghe Cristea, doctor în ºtiinþe medical – veterinare ºi doctor în parazitologie, a declarat cã „Alaria alata este un parazit din Clasa Trematode, care are ca ºi gazdã intermediarã melcul, mormolocul sau broasca, prin consum, aceasta ajunge la porcii mistreþi, iar omul poate lua acest parazit prin consumul cãrnii”. Parazitul produce puternice toxiinfecþii alimentare, aºa cã analiza cãrnii ce

urmeazã sã fie consumate este obligatorie, aºa încât sã se evite consumul de carne infestatã. De precizat cã, pânã acum, în judeþul Hunedoara nu a mai fost depistat niciun alt porc domestic infestat cu acest parazit , specific porcilor mistreþi. Cea mai rãspânditã boalã parazitarã în rândul porcilor este trichineloza, însã analizele efectuate pe porcii sacrificaþi la finele anului trecut au dus la descoperirea a peste 200 de cazuri de porci infectaþi cu un alt parazit, sarcocystis. Car men COSMAN-PREDA

Proceduri stufoase în cazul bunurilor vândute de Fisc

sunt în scãdere ºi în ultimã instanþã nu existã publicitate adecvatã strict legatã de Valea Jiului. noi facem publicitate într-un ziar de interes local ceea ce înseamnã la nivelul judeþului Hunedoara ºi într-un ziar de interes naþional. Eu am fcãut o propunere în acest sens Direcþiei Regionale Timiº sã gãsim o colaborare în ceea ce priveºte publicitatea strict pe Valea Jiului cel puþin într-un ziar de interes local ºi într-o televiziune din

Valea Jiului. Existã o posibilitate în sensul cã se vor actualiza contractele ºi dacã se va ajunge la un consens eu mã voi ocupa de interfaþa respectivã, adicã totul se face pe bazã de licitaþie”, a declarat Valentin Petrar, ºef Administraþia Financiarã Petroºani. Cele mai vandabile bunuri sunt cele mobile, pentru care interes este ºi din partea persoanelor din alte zone ale þãrii. În principal este vorba de

diferite utilaje. ”Concluzia este cã se valorificã destul de greu în special bunurile imobile, cele mobile se valorificã mai uºor deoarece pentru cele mobile vin interesaþi ºi din afara judeþului Hunedoara datoritã publicitãþii pe site-ul ANAF. Bunurile mobile se valorificã uºor în valori mici, care nu reprezintã o pondere importantã. Bunurile imobile fac obiectul unor garanþii în vederea unor eºalonãri ºi nu pot fi valorificate decât dupã pierderea unor eºalonãri”, a mai precizat sursa citatã. Potenþialii cumpãrãtori ai bunurilor aflate la vânzare trebuie sã cunoascã anumite informaþii. ”Important este sã se ºtie lista bunurilor

Banii rezultaþi din valorificarea acestora au intrat în bugetul local. „Din vânzarea sticlelor de plastic ºi a hârtiei a rezultat o sumã destul de importantã ºi anume, aproximativ, 1,5 miliarde de lei vechi. La fel de important este, însã, ºi faptul cã aceste resturi menajere nu au mai ajuns în râul Jiu”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila.

Pe de altã parte, în perioada sãrbãtorilor de sfârºit de an, au fost distruse aproape un sfert dintre coºurile de gunoi amplasate pe raza localitãþii. „În cea de-a doua parte a anului trecut am instalat 170 de coºuri de gunoi iar în zilele de sfârºit de an 40 dintre acestea au fost distruse, arse sau furate. Acest fapt denotã lipsa de civilizaþie ºi educaþie a unora dintre locuitorii oraºului. Din acest motiv dorim ca în acest an sã extindem sistemul de supraveghere video prin achiziþionarea a 40 de camere video, cu ajutorul cãrora sã acoperim în proporþie de 75% oraºul. Astfel, i-am putea identifica pe cei care distrug mobilierul stradal ºi i-am putea pune la platã, pentru a acoperi valoarea obiectelor distruse”, a mai spus Vasile Jurca. Pentru înlocuirea mobilierului stradal ºi a pubelelor de gunoi deteriorate pe perioada sãrbãtorilor de iarnã urmeazã a fi alocate noi sume de bani de la bugetul local. Adicã din banii strânºi tot de la cetãþeni. Mir cea NISTOR identitate în cazul peraflate sub sechestru ºi aflate în procedura de soanelor fizice ºi o valorificare. Sunt copie de înmatriculare bunuri aflate sub în cazul persoanelor sechestru care se aflã juridice ºi dovada cã nu într-o eºalonare în deru- au datorii la bugetul de lare ºi care nu fac obiec- stat”, a mai precizat tul unor valorificãri. Petrar. Existã însã ºi o altã Dacã bunul solicitat de un eventual cumpãrãtor portiþã care ocoleºte licitaþia. Potenþialii se falã în procedurã de cumpãrãtori pot lua valorificare prin licitaþie legãtura direct cu perexistã o documentaþie soana executatã ºi sã minimã în sensul cã se achiziþioneze bunul depune 10% din preþul direct de la aceasta. de pornire a licitaþiei, o Monika BACIU copie dupã actul de

14 Program & Horoscop

10:30 La masã cu politicienii 11:30 Superconsumatorul 12:00 Alexandru Tomescu în Turneul Stradivarius Bach to Basics 12:55 Dincolo de celebritate 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare 17:45 Dispãruþi fãrã urmã (r) 18:15 Din Þara de Foc la Tijuana 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Festivalul Internaþional de Circ de la Monte-Carlo 19:45 Sport

10:30 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:00

Fii pe fazã! (r) Teleshopping Poveºti din jurul lumii Teleshopping Mondenii (r) Teleshopping Cireaºa de pe tort (r) Focus Focus Monden (r) Regina cumpãrãturilor Trãsniþii (r) Focus 18 Focus Sport Cireaºa de pe tort Negociatorul Mondenii

10:00 10:50 11:40 12:00 meu 13:00 14:00 meu 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Ianuarie 2014

Knight Rider În gura presei Teleshopping Mireasã pentru fiul Observator Mireasã pentru fiul Observator Acces direct Observator Observator special În numele regelui 2

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Drumul spre regãsire (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Bãiatu’ mamei 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 22:00 Câinele negru 23:45 CSI New York 0:30 Las fierbinþi (r)

21 martie *** 20 aprilie Starea de iritare de dimineaþã ar putea sã aibã efecte negative asupra relaþiilor cu partenerul de viaþã. Jignirile reciproce pot genera discuþii aprinse. Nu este o zi prielnicã întâlnirilor cu prietenii ºi nici cãlãtoriilor.

10:00 12:30 13:15 14:45 15:30 uli 16:45 18:45 19:00 20:00 21:45 22:15

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Inima nu respectã regTeo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Autobuzul lui Vârciu (r) Asta-i România! WOWbiz

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 ªtirile B1 Bunã seara, România

10:45 Teleshopping 11:00 Maricruz (r) 12:00 Viaþã de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Viaþã de împrumut (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate (r) 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Viaþã de împrumut 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Îþi ordon sã mã iubeºti! 0:30 Regina (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Cupa Spaniei 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Cupa Spaniei 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Digi Sport Special 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Handbal feminin: U Jolidon Cluj - HCM Baia Mare 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Dimineaþa s-ar putea sã aveþi de fãcut mai multe drumuri scurte, în interes personal. Apelaþi la ajutorul familiei, pentru cã nu vã ajunge timpul. Dacã mergeþi cu maºina, aveþi grijã sã nu depãºiþi viteza legalã, pentru cã riscaþi o amendã!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Problemele numeroase de la serviciu vã extenueazã. Deºi aveþi spirit de iniþiativã, astãzi nu prea vã surâde ºansa. Nu vã asumaþi nici un risc. Aveþi rãbdare ºi nu forþaþi lucrurile!

23 august *** 22 septembrie

Se pare cã relaþiile parteneriale sunt tensionate din cauza neînþelegerilor legate de plecarea într-o cãlãtorie. Pentru a evita un conflict, fiþi mai obiectiv în privinþa posibilitãþilor financiare! Þineþi cont de intuiþia partenerului de viaþã.

Aveþi o putere de concentrare deosebitã, care vã stimuleazã în activitatea profesionalã. La serviciu, reuºiþi sã aplanaþi un conflict. Ascultaþi pãrerile tuturor colegilor. Dupã-amiazã primiþi o veste bunã de la o rudã din altã localitate.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Pe plan profesional, aveþi un succes remarcabil, însã va fi nevoie sã rãmâneþi la serviciu peste orele de program. ªefii vã apreciazã spiritul de iniþiativã, dar nu ºi colegii. Acordaþi partenerului de viaþã atenþia cuvenitã! 10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:00

aprile

În prima parte a zilei, sunteþi nerãbdãtor sã terminaþi o treabã începutã acum câteva zile. Nu vã grãbiþi, pentru cã riscaþi sã stricaþi ceva, pierzând astfel timp ºi bani. Pãstraþi-vã calmul ºi nu începeþi discuþii în contradictoriu cu partenerul de viaþã! 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:00 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Suflete pereche 21:15 Cavalerul nopþii

23 noiembrie *** 20 decembrie Spiritul de iniþiativã vã îndeamnã sã faceþi ceva nou. Dacã nu ºtiþi bine ce vreti sã faceþi sau dacã sunteþi nesigur, mai bine renunþaþi! S-ar putea sã aveþi probleme minore de sãnãtate.

21 ianuarie *** 20 februarie

Din cauza nerãbdãrii, s-ar putea sã nu reuºiþi sã faceþi schimbãrile pe care vi le doriþi pe plan sentimental. Vã petreceþi dupã-amiaza împreunã cu prietenii ºi vã simþiþi grozav. Lãsaþi-i ºi pe ceilalþi sã vorbeascã.

Dacã plecaþi într-o cãlãtorie, fiþi precaut, sã verificaþi bine bagajele ºi maºina. Altfel, riscaþi sã aveþi neplãceri. Aveþi tendinþa sã vã asumaþi prea multe responsabilitãþi.

21 decembrie *** 20 ianuarie Vã amelioraþi simþitor situaþia financiarã. Fie încasaþi o primã, fie primiþi o moºtenire. Aveþi posibilitatea sã faceþi o investiþie avantajoasã, dar fiþi atent!

21 februarie *** 20 martie Este posibil sã fiþi irascibil, pentru cã nu reuºiþi sã vã respectaþi programul. Starea de nervozitate ar putea sã vã punã într-o situaþie neplãcutã, atât faþã de colegi, cât ºi faþã de prieteni. Evitaþi speculaþiile de orice fel!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Ianuarie 2014

Avocat pentru interesele judeþului

ervicii de asistenþã juridicã pentru CJH. Consilierii judeþeni au aprobat în cadrul ºedinþei din luna decembrie a anului trecut achiziþionarea de activitati juridice de asistenþã ºi reprezentare a intereselor Consiliului Judeþean Hunedoara ºi /sau a Unitãþii Administrativ Teritoriale – Judeþul Hunedoara în justiþie, pe anul 2014. Serviciile avocatului sunt necesare în cazul proceselor în care instituþia judeþeanã este parte. Monika BACIU ”Potrivit prevederilor art. I alin. (2) din Ordonanþa de Urgenþã nr. 26 din 6 iunie 2012 privind unele mãsuri de reducere a cheltuielilor publice ºi întãrirea disciplinei financiare ºi de modificare ºi completare a unor acte normative; ”(2) În situaþii temeinic justificate, în care activitãþile juridice de consultanþã, de asistenþã ºi/sau de reprezentare, necesare autoritãþilor ºi instituþiilor publice

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

prevãzute la alin. (1), nu se pot asigura de cãtre personalul de specialitate juridicã angajat în aceste entitãþi, pot fi achiziþionate servicii de aceastã naturã, în condiþiile legii, numai cu aprobarea: b) consiliilor judeþene (…) pentru autoritãþile ºi instituþiile publice ale administraþiei publice locale.” Având în vedere faptul ca angajarea serviciilor juridice de consultanþã, asistenþã ºi reprezentare juridicã, prestate de un avocat, nu implicã aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziþie publicã, a contractelor de

concesiune de lucrãri publice ºi a contractelor de concesiune de servicii (potrivit art. 19 ale actului normativ susnumit), considerãm temeinic justificatã, achiziþia de activitati juridice de asistenþã ºi reprezentare a intereselor Consiliului Judeþean Hunedoara ºi /sau a Unitãþii Administrativ Teritoriale – Judeþul Hunedoara în justiþie, pe anul 2014, pentru situatiile juridice si/sau activitatile

juridice descrise in anexa la prezentul proiect de hotarare, pe care le supunem analizei si aprobarii Consiliului Judetean Hunedoara”, se aratã în documentele CJH. Avocatul instituþiei judeþene a fost în cursul anului trecut Alina Laza. Sumele necesare plãþii serviciilor se vor suporta din bugetul propriu al judeþului Hunedoara.

Azi se ia apa! S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Joi 09.01.2014 în oraºul Aninoasa între orele 9.00-17.00 Zona afectatã: oraºul Aninoasa. Motivul restrictiei: Executare

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

lucrãri pentru alimentarea cu apa a staþiei de clorinare Aninoasa. Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Ianuarie 2014

Dupã modelul de la Lupeni,

Municipalitatea de la Petroºani, în instanþã pentru domeniul schiabil Parâng

dministraþia localã de la Petroºani ar putea urma exemplul colegilor de la Lupeni în ceea ce priveºte situaþia fondurilor alocate dezvoltãrii domeniului schiabil din Parâng. Municipalitatea de la Lupeni a acþionat în judecatã cinci instituþii publice pentru nealocarea de fonduri necesare continuãrii lucrãrilor din Straja. Acelaºi lucru s-ar putea întâmpla ºi la Petroºani. Monika BACIU ”E posibilã ºi aceastã variantã (de a prelua exemplul Primãriei Lupeni care a acþionat în judecatã instituþiile statului-n.r.) pentru cã legea spune cã finanþarea este asiguratã de la consiliul local, de la bugetul de stat ºi existã o prevedere care spune cã pentru investiþiile prioritare existã ºi o componentã care ar putea sã fie a Consiliului Judeþean”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Administraþia localã de la

Petroºani nu a beneficiat de bani pentru continuarea lucrãrilor de doi ani de zile. Totuºi municipalitatea sperã ca în acest an sã finalizeze telescaunul TS3. ”Nu am primit bani de doi ani de zile, însã am finanþat de la bugetul local ºi anul trecut lucrãrile la bazinul de apã ºi la instalaþia de zãpadã artifi-

cialã, ne dorim pentru 2014 sã finalizãm telescaunul TS3, în acest scop vrem sã contractãm

Dezvoltarea municipiului Petroºani, strategia 2014-2020

lanuri pentru noua perioadã de atragere a fondurilor europene. Administraþia localã de la Petroºani are planuri mari în ceea de priveºte noua perioadã de atragere a fondurilor europene, respectiv 2014-2020. Prioritare constã în continuarea investiþiilor care au fost demarate în etapa anterioarã. Monika BACIU ”2014-2020 va fi o perioadã foarte importantã pentru toatã lumea având în vedere cã este un nou exerciþiu bugetar pe fonduri structurale ºi vom continua toate investiþiile care le-am început în perioada 2007-2013 însã vom pune accentul în urmãtorii 7 ani pe dezvoltarea localitãþii atât din punct de vedere turistic cât ºi din punct de vedere al posibililor investitori, creºterea confortului ºi tot ceea ce

înseamnã infrastructurã pentru cetãþeni ºi aici mã refer la drumuri, canalizare, utilitãþi, spaþii verzi”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Analiza SWOT þine cont de localizarea municipiului Petroºani,

locuinþe, turism, infrastructurã, mediu, populaþie ºi forþa de muncã, economie, sãnãtate ºi asistenþã socialã, sport etc, condiþiile existente la ora aceasta în comunitatea petroºãneanã urmând a sta la baza dezvoltãrii din perioada urmã-

toare. În ceea ce priveºte domeniul turismului, deºi punctele tari sunt destule prin staþiunea de interes naþional ParângPetroºani, atractivitate turisticã oferitã de peisajele alpine de mare spectaculozitate, drumeþii montane, posibilitatea practicãrii alpinismului, parapantei, mountain bike-ului, schiului, alocarea alocarea insuficientã din bugetul naþional a fondurilor necesare dezvoltãrii domeniului schiabil Parâng conform prevederilor proiectului conduce la un dezinteres din partea turiºtilor care preferã staþiunile de pe Valea Prahovei sau Straja.

acest împrumut. S-a fãcut licitaþia, s-a desemnat câºtigãtorul însã aºteptãm avizul comisiei de la Ministerul de Finanþe pentru a finaliza aceastã investiþie însã dacã fondurile de la bugetul de stat nu vor veni atunci va fi mult mai greu”, a mai precizat sursa citatã. Pânã acum, pentru dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng s-au cheltuit 7, milioane de euro, dintre care 3,1 milioane de euro sunt de la bugetul local. Pentru Staþiunea Parâng proiectul este extrem de generos, iar pentru implementarea lui s-a aprobat suma totalã de aproape 69 de milioane de euro, însã edilii au precizat cã acest program se întinde pe o perioadã de 4 – 5 ani, în funcþie de alocaþiile de la buget. Pânã acum au fost final-

izate lucrãrile la instalaþiile de producere de zãpadã artificialã, adicã 4 fixe ºi mai multe mobile, au fost montaþi stâlpii pentru telescaunul TS 3 care face legãtura între Hotel Rusu ºi cota 1.700 din Parâng, iar instalaþia a fost proiectatã dupã un model preluat de municipalitatea din Petroºani din staþiunea Innsbruck. În plus, au fost amenajate ºi pârtiile, pânã la urmã principala atracþie a celor care iubesc sporturile de iarnã. De asemenea, sa avut în vedere ºi bazinul de apã pentru instalaþiile de zãpadã artificialã ºi la instalaþiile propriu – zise. Investiþia privind domeniul schiabil din Parâng a fost câºtigatã de asocierea de firme formatã din Kranz Eurocenter Piteºti – Acomin Cluj ºi Doppelmayer Austria. Potrivit proiectului finanþat de MDRT, domeniul schiabil din Parâng se va întinde pe o suprafaþã de 150 hectare ºi va avea 17 pârtii. De asemenea, pentru acces, intre Petroºani ºi staþiunea montanã Parâng va fi amenajatã o telegondolã.