Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 525

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 8 Ianuarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

LAPTELE- DILEMA CIOBANILOR

„VOM VINDE

ANIMALELE!”

Ce am bãut, ce am mâncat ºi apoi ce am aruncat în apã >>> PAGINA A 4-A

Asociaþiile la control >>> PAGINA A 4-A

Ca sã nu rãmânã „legumã parlamentarã”

Senatorul Vochiþoiu îºi cautã grup parlamentar >>> PAGINA A 5-A

Lecþie de demnitate în politicã, un vicepreºedinte PSD Petroºani a demisionat >>> PAGINILE 8-9

La Divizia Minierã, 313 ani de foi de boalã doar într-un an >>> PAGINA A 10-A

Au ieºit în stradã din cauza drumului imprecticabil >>> PAGINA A 13-A 17 ianuarie

Data la care Primãria Lupeni aflã cine e responsabil pentru neacordarea banilor pentru lucrãrile din Straja >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 Ianuarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Social 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 Ianuarie 2014

LAPTELE- DILEMA CIOBANILOR

„Vom vinde animalele!” Þ

ãranii care vând de zeci de ani lapte în pieþe s-au trezit cã acum le este interzis. Mãsura a intrat în vigoare cu prima zi a acestui an, iar acum oamenii spun cã îºi vor vinde animalele, pentru cã alte soluþii nu mai au, deºi cumpãrãtori ar fi. Nu au aflat exact cum stau treburile ºi încã îi gãsim în pieþe. Atât precupeþii, cât ºi cumpãrãtorii stau acum la tarabe ºi se întreabã cum o vor scoate la capãt. Asta pentru cã þãranii au fost cei care de ani de zile au asigurat laptele proaspãt din halele pieþelor, iar acum s-au trezit alungaþi de aici. Ce fac de acum încolo, ne spun chiar ei. „ Pãi nu o sã-l mai vindem. Acum îl dãm cu 2,50 de lei pe litru, 5 lei sticla. Nu se meritã nici transportul, pentru cã fiecare plãtim maºina pânã aici. Eu vin de la Pui cu laptele muls azi dimineaþã, nu stau aici cu zilele, cã la 12,000 plec acasã, cã am animale, gospodãrie. E bun laptele, dar dacã nu ne mai lasã, nu mai vindem, nu mai þinem

atâîtea animale, decât necesarul nostru. Acum am 5 vaci ºi o sã le vând, ce sã fac?”, ne mãrturiseºte o femeie care a vândul lapte în piaþa de la Petroºani ani de zile, fãrã a primi reproºuri. O altã precupeaþã spune cã a încercat sã-l dea la fabrica de la Baru, dar ºi acum are de recuperat banii ºi vine cu sticlele în piaþã, iar dacã nu va mai putea, e gata sã îºi vândã animalele. „Renunþãm dacã aºa sunt legile acu. De la Ponor vin cu maºina. Nu l-am dat la fabricã la Baru, cã nu e plãtit nici cel care l-am dat pânã acum. Ne dau banii când se dau, dacã se dau ºi am prea

mulþi bani de recuperat de acolo. O sã fie vai de noi!”, spune femeia, care are o gospodãrie într-un sat aflat la câþiva kilometri de Petroºani ºi care ani de zile a adus lapte, smântânã ºi brânzã proaspãtã de vaci, la piaþã. Fabrica din Baru, unica din judeþ, spre care s-au îndreptat crescãtorii de vaci, cumpãrã laptele cu un leu ºi 50 de bani litrul, iar þãranii îl vând la piaþã cu un leu mai scump, dar mãcar ºtiu cã primesc banii pe loc, dacã au noroc la vânzare. Nu le este uºor ºi cei care au vândut iniþial fabricilor, au renunþat pentru cã sumele restante s-au

adunat constant ºi fabrica nu le-a mai plãtit de luni bune. În Valea Jiului sunt de notorietate ºi precupeþele care ajung în oraºe cãlare pe cai sau mãgari, încãrcaþi cu desagii cu lapte. În recipiente de aluminiu, acestea aduc laptele pânã jos, de la stânele din munte, iar apoi, pentru cã au abonaþi, bat la uºi ºi le lasã oamenilor laptele în sticle. Nimeni nu s-a îmbolnãvit vreodatã ºi cea mai bunã dovadã cã afacerea e rentabilã pentru ambele pãrþi este faptul cã ea continuã sã fie susþinutã de cumpãrãtorii care îºi fac abonamente ºi pe câte un an de zile. De partea ciobanilor vin ºi cumpãrãtorii, care spun cã nu s-au

îmbolnãvit de ani de zile de când le consumã laptele, iar ca soluþie, cer sã fie lãsaþi oamenii ºi sã se facã selecþia în mod natural, pentru cã, dacã nu vor avea lapte de calitate, atunci sigur nu vor avea cui sã vândã. Altfel, oamenii spun cã nu vor mai consuma lapte din comerþ. „Nu mai mãnânc lapte, ce sa fac? Unde sã mã duc acum? Ce sã fac? Mã duc la momârlancã acasã, sã iau lapte?. Beau numai lapte de la ei cã ºi normal, cã e mai bun. Acum, poate ºi ei mai fac câte ceva,

dar care e bun, e bun, Dacã iau ºi nu e bun, nu mai cumpãr!”, susþine un cumpãrãtor.. Crescãtorii de ani-

male s-au trezit acum în faþa unui fapt împlinit, iar cei care rãspund de pieþe spun cã, la rândul lor, ºi-au fãcut datoria, chiar dacã nu au cunoºtinþe despre oameni care sã fi avut de suferit din cauzã cã au cumpãrat lapte din piaþã. „Noi

am pus atât anunþuri, cât ºi afiºe, prin care am anunþat cã începând cu 1 ianuarie 2014 nu se va mai comercializa lapte în incinta pieþei din Petroºani. Pânã la apariþia unor noi norme, vom vedea ce se va întâmpla”, a declarat Sorin Creþu, adjunct al ºefului din Piaþa Centralã Petroºani. Ce se va întâmpla nu pare sã ºtie nimeni, cert este cã, potrivit noilor reglementãri, în pieþe nu se va mai putea vinde laptele provenit din gospodãrii particulare. ªi asta pentru cã studiile au arãtat recent cã laptele crud va putea fi vândut la tarabã în maximum douã ore de la mulgere, dupã care acesta prezintã anumiþi germeni periculoºi. Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 Ianuarie 2014

Ce am bãut, ce am mâncat ºi apoi ce am aruncat în apã N

ivelul de trai al oamenilor din Valea Jiului se vede uºor în apele ce trec prin oraº. Aproape cã nu e curs de apã, care sã nu fie poluat cu deºeurile rezultate din gospodãrii ºi, dacã te uiþi mai atent vezi ce au mâncat ºi ce cosmetice au folosit localnicii.

Sticle de bere, de alcool, deodorante, pungi, plasticuri, pahare de unicã folosinþã, vase mari de plastic ºi tot ce au folosit localnicii din împrejurimi se vãd acum pe albia apei. Principala sursã de apã care traverseazã Petroºaniul este

Asociaþiile la control ctivitatea ºi gestiunea asociaþiA ilor de proprietari din

Petroºani vor fi verificate de primãrie. Edilii locali au dat un termen limitã ºi au cerut actele celor care gestioneazã acest sistem, iar dupã o analizã în amãnunþime, vor fi luate decizii în consecinþã. În Petroºani sunt zeci de asociaþii de proprietari, dar unele au fost înfiinþate doar cu scopul de a accesa fonduri pentru reabilitarea pãrþilor comune din clãdiri. Asta în timp ce, altele au ajuns în mijlocul unor scandaluri generate de

nimeni nu pãzeºte cursurile de apã e lesne de înþeles cã nu sunt vinovaþi”, spun mereu cei care gestioneazã sistemul apelor române din bazinul Jiu. Nimeni ºi nimic nu i-a civizat pe cei care trãiesc în apropierea cursurilor de apã

sufocatã de mizeriile aduse la vale de topirea zãpezilor ºi cel mai bine gunoaiele sunt observate în zona Complexului Energetic Hunedoara. Aici, la o simplã privire în apã, poþi afla nivelul de trai ºi de decenþã al celor care ne sunt com-

patrioþi. Asta, în timp ce responsabilii de la ape, spun cã nu au cum sã îi depisteze pe cei care polueazã ºi nici sã îi tragã la rãspundere. „Cei care polueazã apele, pot fi amendaþi, doar dacã sunt prinºi în flagrant ºi cum

proasta gestionare a activitãþii. Din acest motiv, sute de oameni care locuiesc în centrul capitalei Vãii Jiului au rãmas fãrã apã, pentru cã datoriile acumulate sunt foarte mari, iar edilii locali au cerut actele tuturor asociaþiilor, ca sã facã luminã. „Cei din cadrul primãriei au luat contact cu toate asociaþiile de proprietari care sunt înregistrate în Petroºani, deoarece numãrul lor este mare, dar multe nu funcþionezã ºi atunci, li s-a cerut

responsabililor sã aducã toate documentele ce le deþin ºi situaþiile financiare, pentru a vedea cum stã fiecare, iar cele care sunt constituite ºi nu vor sã funcþioneze, sã ia decizia de a se dizolva, sau orice altã decizie”, a declarat Dorina Niþã, viceprimar al municipiului Petroºani. Deocamdatã au primit acte doar de la o parte dintre responsabili, dar acum sunt somaþi sã le aducã ºi restul. În plus, autoritãþile locale au decis sã îi ºi califice pe gestionari, pentru a nu mai ajunge în situaþiile limitã, care au fost generate de proasta gestionare a acestor entitãþi. „Printr-o implicare a aparatului din primãrie, sub forma acordãrii unor atestate periodic ºi a verificãrii competenþei acestora, dorim sã evitãm situaþiile neplãcute care ãpot sã mai aparã ºi sã le dãm o marjã de siguranþã mai mare celor care fac parte din aceste asociaþii”, a mai adãugat Dorina Niþã. În cel mai scurt timp va fi finalizatã analiza economico-financiarã a asociaþiilor din Petroºani, iar oamenii care fac parte din ele vor afla în ce mãsurã sunt datori. În plus, astfel va fi reglemntatã ºi relaþia cu principalii furnizori de servicii, care au contracte directe cu asociaþiile. Diana MITRACHE

ºi civilizaþia se pare cã dispare odatã cu ivirea oricãrui ochi de apã, curs de râu sau mic pârâiaº, în care se zbat frenetic sticlele ce se vor degrada în urmãtoarele decenii. Diana MITRACHE

Energia produsã de ApaServ, contract pentru 2014

70 de lei, preþul energiei vândute de ApaServ. Societatea de apã din Valea Jiului vinde energia produsã la cele douã microhidrocentrale ºi în acest an.

”A fost încheiat contractul pe platforma OPCOM la licitaþie la care au participat trei societãþi ºi preþul pentru anul 2014 este de 170,3 lei. Tendinþa de scãdere a preþului la energie este la nivel naþional ºi oricum în condiþiile date media este mai micã decât am tranzacþionat”, au declarat reposanbilii SC ApaServ Valea Jiului. 20 de procente în plus faþã de anul 2012. Aceasta este cifra energiei produse de ApaServ anul 2013. Societatea de apã din Valea Jiului a produs energie electricã prin cele douã microhidrocentrale, iar aceasta a fost vândutã. ”ApaServ a produs în anul 2013 din punct de vedere energetic cu 20% mai mult decât în anul 2012. Au fost mai multe conjuncturi care au dus la aceastã creºtere ºi încheiem pe plus, valoric vorbind am produs cu un leu mai mult decât am consumat. A fost un an bun ºi pentru 2014 ne propunem puþin mai mult”, a declarat Florin Donisã, director tehnic SC ApaServ Valea Jiului. Apa Serv Valea Jiului are douã microhidrocentrale care produc energie electricã. Astfel, în anul 2012, societatea a fost prima din þarã care a fost independentã din punct de vedere energetic. Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 Ianuarie 2014

Ca sã nu rãmânã „legumã parlamentarã”

Senatorul Vochiþoiu îºi cautã grup parlamentar

aralambie Vochiþoiu, parlamentarul hunedorean ajuns în Senat prin redistribuire, îºi cautã cu disperare un nou grup parlamentar din care sã facã parte, asta dacã încercãrile de menþinere în viaþã a Grupului PP-DD vor eºua. Carmen COSMAN Chiar dacã sesiunea parlamentarã începe doar în data de 3 februarie, Haralambie Vochiþoiu a plecat deja la Bucureºti pentru a slava ce se mai poate din actualul Grup PPDD. O acþiune de

genul salvãrii Titanicului, în care nici chiar Vochiþoiu – liderul grupului parlamentar – nu pare sã creadã. „E un pronostic rezervat, cum ar spune medicii. Eu sunt deja în Bucureºti, sã mai încerc sã salvez ce se poate salva”, a declarat senatorul de Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu. Practic, sesiunea trecutã s-a încheiat cu 7 senatori PP-DD, situaþie în

care gru pul ar merge mai departe, numai cã numãrul lor poate scãdea oricând, ducând la dizolvarea acestuia. Mai mult, semnalele nu sunt deloc pozitive pentru PP-DD, iar Vochiþoiu este de pãrere cã nici legea nu este corectã, mai ales faþã de alegãtorii care au pus ºtampila pe aleºii PPDD. El crede cã statutul aleºilor locali, care împiedicã migraþia politicã sub sancþiunea pierderii postului, ar trebui aplicatã ºi la nivelul Parlamentului, pentru a stopa trecerea de la un partid la altul.

încercat prin membri afiliaþi. Nu merge Vochiþoiu recunoaºte cã, pentru

a slava grupul pe care îl conduce în senat a încercat sã meargã pe senatori afiliaþi, aºa cum este acum Valer Marian, independentul afiliat la PP-DD, numai cã responsabilii din Senat i-au spus cã soluþia nu stã în picioare. Parctic, oricine se poate afilia, dar, legal, trebuie sã fie minimum 7 membri ai aceleiaºi formaþiuni politice pentru constituirea unui grup parlamentar. „Am încercat sã afiliez membri de la alte partide sau independenþi, dar nu se poate. Opþiunile sunt tot mai restrânse. Chiar nu ºtiu în acest moment ce se va întâmpla. A nu fi afiliat unui grup parlamentar, înseamnã cã îþi iei indemnizaþia degeaba ºi ai numai un scaun undeva în spatele sãlii. Absolut

totul se discutã pe grupuri”, a explicat Haralambie Vochiþoiu. El recvunoaºte cã, dacã actualul grup PPDD din senatul României nu va putea fi salvat, singura opþiune care îi rãmâne este sã se alãture altui grup parlamentar deja

În perioada 2008-2013

Consiliul Judeþean Hunedoara a atribuit contracte de peste 400 de milioane lei

roiecte de peste 400 de milioane de lei noi. Aceasta este valoarea contractelor derulate de Consiliul Judeþean Hunedoara în perioada 2008-2013. Lista contractelor a fost fãcutã publicã de instituþia judeþeanã. Monika BACIU

proape o sutã de contracte în ºase ani

Consiliul Judeþean Hunedoara a fãcut publicã lista contractelor atribuite în perioada 2008-2013, iar numãrul lucrãrilor nu este deloc mic. 92 de contracte au fost executate prin insi-

tutuþia judeþeanã, iar acestea au vizat toate domeniile din judeþ, fie cã e vorba de sãnãtate, infrastructurã sau culturã. Valoarea celor aproape 100 de contracte atribuite de Consiliul Judeþean Hunedoara în perioada 2008-2013 este de 442.606.013 lei. Cei mai buni ani din punct de vedere financiar au fost anii 2010 ºi 2011 atunci când instituþia judeþeanã a atribuit contracte în valoare de 140.209.853 lei, respectiv

164.746.705 lei. Anii care nu au fost la fel de bogaþi au fost 2008 ºi 2012 atunci când contractele atribuite au avut valori de 38.217.657 de lei, respectiv 17.114.435 de lei.

rei contracte în 2013

Trei contracte majore au fost atribuite de Consiliul Judeþean în anul 2013. Este vorba de Modernizare DJ 705L: DJ 705- Mada, km 0+000- 6+500, reparaþii capitale la Teatrul

constituit. Iar surse politice îl dau deja ca ºi trecut la UNPR sau PSD. „E o situaþie tulbure ºi …fluidã. E ºi pentru mine ceva nou, nu am mai trecut pânã acum prin astfel de situaþii”, a conchis senatorul Vochiþoiu.

de Artã Deva, amenajarea sãlii de protocol ºi un contract care vizeazã Valea Jiului ºi anume reabilitarea DJ 664A Lupeni-zona de agrement Straja. Cele trei contracte atribuite de Consiliul Judeþean Hunedoara în anul 2013 au avut o valoare de 13.607.470,89 de lei. În ceea ce priveºte modernizarea drumului care face legãtura între municipiul Lupeni ºi Straja contractul a fost atribuit asocierii formate din firmele TransContrusct Import-Export ºi SC Procad SRL. Valoarea la care se ridicã lucrãrile pentru modernizarea acestui drum a fost de peste 9 milioane de lei.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 Ianuarie 2014

ªi Petrila aºteaptã aprobarea bugetului

Dezbatere publicã pentru buget la Uricani

rimãriile din Valea Jiului lucreazã deja la bugetul pentru anul 2014. La Uricani este deschisã o dezbatere publicã cu aceastã temã. Luiza ANDRONACHE Cetãþenii Oraºului Uricani sunt consultaþi în aceastã perioadã cu privire la bugetul administraþiei locale pentru acest an. Astfel, oamenii pot spune ce vor sã se facã în oraºul lor din banii publici. „ Avem dezbateri pe seama bugetului, propuneri ºi singurul lucru care lipseºte este partea de la bugetul de stat ºi de la Consiliul

Judeþean, dar lucrurile acestea se vor lãmuri dupã ce se aprobã ºi bugetul Consiliului Judeþean ”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani. Însã, din fondurile care existã deja, edilul ºef Dãnuþ Buhãescu spune cã are câteva proiecte prioritare pentru 2014. „ În primul rând trebuie sã terminãm proiectele pe

fonduri europene ºi sigur, apoi avem ºi altele”, a mai adãugat Dãnuþ Buhãescu. Aproape de finalul anului trecut, la Uricani a început proiectul de reabilitare a infrastructurii rutiere. Valoarea proiectului este de 11.200.000 de lei. În total, aici urmeazã sã fie reparate douã bulevarde, trei strãzi ºi douã poduri. Banii sunt veniþi de la

Uniunea Euroeanã, Guvernul României, iar primãria are ca ºi contribuþie o cotã de 2 %. Durata proiectului este de 12 luni calendaristice.

Echivalentul unui milion de dolari, adicã 3,355 milioane lei, a fost achitat ca ajutoare sociale unor persoane care aveau depozite bancare mai mari de 3.000 de lei, se mai aratã în document. Controlul a vizat activitatea Ministerului Muncii în 2012, dar a cuprins si o micã parte din 2013. Sumele recuperate în anul 2013 de cãtre

cele 42 de agenþii teritoriale, reprezintã doar 39,7% din total, mai precizeazã documentul.

“Toate aceste nereguli au fost generate ºi de capacitatea redusã a autoritãþilor adminis-

Din veniturile proprii noi ºtim deja care sunt puterile noastre ”, a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila. Aici, la fel, sunt

modernizarea ºi dotarea ambulatoriului oraºului Petrila ºi, un altul este programul de reabilitare a blocurilor de locuinþe ”, a mai spus Pãducel.

Luiza ANDRONACHE ªi la Petrila se lucreazã la bugetul pentru anul care deja a început. Însã, pentru o viziune generalã, se aºteptã

aprobarea bugetului Consiliului Judeþean. „ Schiþãm bugetul din venituri proprii,

Nereguli la Ministerul Muncii de peste 6 milioane de euro

eprezentanþii Curþii de Conturi susþin într-un raport oficial cã Ministerul Muncii a platit, în mod eronat, ajutoare sociale, indemnizatii de creºtere a copilulului ºi alte stimulente în sumã de peste 6 milioane de euro, informeazã evz.ro.

dar aºteptãm sã vedem ºi ce sume vom primi pentru echilibrare de la Consiliul Judeþean ºi Finanþe pentru a putea fundamenta ºi aproba bugetul local pe anul 2014.

prioritare proiectele începute anul trecut. “ Continuarea proiectului integrat, suntem în faza de licitaþie pentru etapa a doua sau restul de execuþie în valoare de aproximativ 250 de miliarde lei vechi la modernizare strãzi ºi parcãri în Oraºul Petrila. Al doilea mare proiect important este reabilitarea,

a Petrila, cele mai multe planuri pentru acest an sunt fãcute deja. Primãria are cateva lucrãri de finalizat, începute în anii trecuþi.

traþiei locale de a verifica eligibilitatea solicitanþilor de beneficii de asistenþã socialã, determinatã de neimplementarea la acest nivel a unui mecanism funcþional, care sã permita o evaluare promptã a situaþiei financiare reale a beneficiarilor, respectiv prin verificarea informaþiilor din “cererile ºi declaraþiile pe propria raspundere” depuse de solicitanþi, cu informaþiile deþinute de diverse instituþii publice”, se aratã in Raportul Curþii de Conturi.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 Ianuarie 2014

Actualitate 7

Alimente europene neridicate

Miei ºi iezi mai mari pe masa de Paºte

a Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã din Petroºani mai sunt câteva categorii din alimentele de la Uniunea Europeanã care nu au fost ridicate de beneficiari.

Oamenii care primesc aceste ajutoare s-au înghesuit în primele zile când au fost distribuite alimentele, însã acum sunt câteva produse care au rãmas pe stoc. ”Mai avem în depozit trei sortimente de alimente, este vorba de conservã de suc de roºii, conservã de carne de porc ºi paste fãinoase”, a declarat Loredana Piþ, ºef SPLAS Petroºani. Beneficiarii alimentelor europene pot ridica produsele aflate în stoc în cursul acestei luni, iar apoi angajaþii Serviciului vor trece la redistribuirea produselor care nu au fost ridicate. ”Noi aºteptãm în cursul lunii ianuarie sã vinã noi beneficiari sau chiar ºi dintre beneficiarii vechi care n-au venit sã ridice aceste produse, iar în cursul lunii februarie dacã ne rãmân alimente în stoc sperãm sã procedãm la redistribuirea acestora aºa cum am primit o adresã de la Consiliul Judeþean aceloraºi categorii de beneficiari care au ridicat alimentele”, a mai precizat sursa citatã. Peste 3.200 de petroºãneni au beneficiat de alimentele acordate în Planul European. Toate produsele alimentare trebuie sã ajungã la beneficiari pânã cel târziu în 31 martie anul curent. Monika BACIU

Capace de canal pentru mai multe zone din Petroºani

unicipalitatea Petroºani a M început montarea de

capace de canal pe mai multe strãzi din localitate, acolo unde hoþii

au dat atacul, iar gurile de canal descoperite sunt adevãrate pericole pentru locuitori.

ieii ºi iezii vor fi mai mari de Paºti, dupã ce vremea extrem de caldã pentru aceastã perioadã a dat peste cap ciclul biologic al oilor, dar ºi al caprelor. Primii mieluþi sau iezi au apãrut pe lume deja din luna decembrie a anului trecut, spre bucuria crescãtorilor de mioare, care vor avea un profit mai mare de Paºti. Este cald afarã, mai cald cu câteva grade bune faþã de vremea normalã pentru aceastã perioadã. Iar crescãtorii de oi ºi capre s-au trezit

De altfel, din cauza hoþilor care sustrag capacele, iar cei mai mulþi rãmân neprinºi, bugetul

cu mieluþii ºi iezii în bãtãturã încã din luna decembrie a anului trecut. Un semn clar cã la Paºti vom avea de unde alege. Veºtile sunt bune atât pentru cei care preferã carnea de miel pe masã, dar ºi pentru cei care au înlocuit mielul cu iedul, despre care nutriþioniºtii

adevãrat cã au venit mai repede mieii, iar la Paºti vor fi mãriºori”, spune bãrbatul. Un miel care a venit pe lume în luna decembrie sau la începutul lui ianuarie, de Paºti va cântãri cel puþin 15 - 16 kilograme, mai ales cã anul acesta Paºtele ortodox va fi în data de 20 aprilie.

spun cã este mai sãnãtos. Nea’ Gheorghe e de loc din zona Petrilei, acolo unde meseria oieritului se transmite din tatã în fiu, iar acesta spune cã este pentru al doilea an consecutiv când animalele fatã mai repede. „De regulã oile fatã de la 1 martie încolo. Anul ãsta e

Dacã se nãºteau la termenele cunoscute de crescãtorii de oi, la Paºti un mieluþ abia dacã ar fi cântãrit între 8 ºi 10 kilograme, iar diferenþa e atât în avantajul crescãtorilor de oi, cât ºi al clienþilor. Car men COSMAN-PREDA

local este prejudiciat de zeci de mii de lei în fiecare an. Hoþii de fier vechi sustrag de pe domeniul public aproape tot ce este material feros ºi poate fi vândut la centrele de colectare. În principal capacele de canal ºi indicatoarele rutiere sunt preferate, iar pagubele contabilizate se ridicã la valori foarte mari ºi în plus pun în pericol viaþa localnicilor ºi a ºoferilor. În prezent, din totalul de 10 mii de capace de canal existente în „capitala” Vãii Jiului, circa 2500

sunt lipsã, toate fiind furate de cãtre hoþi. Furturile de fier vechi sau „furturile foamei” cum mai sunt numite în Valea Jiului, au luat amploare dupã 1999, iar fenomenul nu a putut fi stãvilit nici în ziua de azi, deoarece de cele mai multe ori, hoþii se bucurã de complicitatea celor care deþin centre de colectare a metalelor ºi achiziþioneazã inclusiv componente, echipamente ºi piese metalice interzise de lege. Maximilian GÂNJU

8 Politic

Politic 9

Cronica Vãii Jiului | Mierrcuri, 8 Ianuarie 2014

Lecþie de demnitate în politicã, un vicepreºedinte PSD Petroºani a demisionat ”M

-am zbãtut sã conving cã trebuie sã facem toþi ceea ce am promis oamenilor, dar nu m-a auzit nimeni din conducere. Am acþionat în nume personal, dar oamenii îmi reproºeazã mie ceea ce ar trebui sã facã organizaþia partidului meu. Un singur om nu poate face ce trebuie sã facã o organizaþie. Dacã aº fi rãmas în funcþii, oamenii care au crezut în noi îmi vor arãta obrazul, cum au ºi fãcut-o deja. Rãmân simplu membru de partid ºi voi continua sã ajut oameni în continuare, pe cont propriu ºi îmi voi ajuta colegii dacã mi-o vor cere”- Mariana Popa, vicepreºedinte PSD Petroºani, vicepreºedinte OFSD, membru al Consiliului judeþean al OFSD. Ileana FIRÞULESCU Când partidul din care face parte este la putere, când activitatea sa ca persoanã ºi om politic este remarcabilã, te întrebi ce-o fi în capul unui vicepreºedinte de partid sã demisioneze, în condiþiile în care la alegerile interne a surclasat personalitãþi ale Petroºaniului, într-o competiþie acerbã? Mariana Popa, vicepreºedinte PSD Petroºani ºi vicepreºedinte OFSD a demisionat din funcþiile politice ºi a ales sã rãmânã simplu membru, dupã doar 10 luni de la alegerile interne. Un om extrem de activ, vicepreºedintele a crezut cã PSD Petroºani va fi la fel de activ ºi implicat în viaþa comunitãþii pe mãsura voturilor acordate de locuitorii Petroºaniului, iar ºtacheta calitãþii va fi la înãlþime. N-a fost aºa, drept pentru care Mariana Popa a fost printre cei

câþiva care au ridicat problema în faþa liderului judeþean, Laurenþiu Nistor, care a fost invitat la Petroºani. Acesta a dat sarcini preºedintelui PSD Petroºani,

Ioan Rus, a dat termene, dar lucrurile nu s-au schimbat, pe alocuri fiind mai grave. Vicepreºedintele a luat pe cont propriu activitatea de partid, a iniþiat acþiuni, a ajutat familii, a susþinut tineri talentaþi, a rezolvat

probleme ale vârstnicilor etc., strângând în jurul sãu oameni care au vrut acelaºi lucru. Doar cã în interiorul organizaþiei existã ideea cã acela care ajutã ºi se

implicã sigur are un interes. Ajutorul dat familiilor defavorizate a fost catalogat hoþie, iar comunicarea civilizatã cu alþi oameni din partide diferite – trãdare, ºi asta în termeni suburbani. Deºi a fost atenþionat în repetate

rânduri de derapajele din cadrul organizaþiei, liderul de partid nu a luat niciodatã vreo mãsurã. ”M-am zbãtut sã conving cã trebuie sã facem toþi ceea ce am promis oamenilor, dar nu m-a auzit nimeni din conducere. Am acþionat în nume personal, dar oamenii îmi reproºeazã mie ceea ce ar trebui sã facã partidul meu. Un singur om nu pot face ce trebuie sã facã o organizaþie. Printre motivele concrete sunt: degradarea activitãþii politice din cadrul organizaþiei; dezbinarea membrilor organizaþiei prin intrigi ºi denigrarea celor care pe cont propriu au iniþiat acþiuni sociale, de binefacere, culturale sau de altã naturã; Îndepãrtarea persoanelor de valoare, profesori universitari, ingineri, specialiºti în diverse domenii de activitate prin lipsa totalã de comunicare, marginalizarea acestora ºi chiar ridiculizarea lor. Apoi, nu este posibil ca un lider al tineretului judeþean sã atenþioneze un tânãr sã nu se afiºeze cu un vicepreºedinte al PSD, pe care îl denigreazã pentru cã nu-i este pe plac. ªi ce e grav, este lipsa responsabilitãþii în condiþiile în care locuitorii Petroºaniului au votat în majoritate PSD, respectiv USL, ceea ce nu este permis. Îmi pare rãu de ceea ce se întâmplã... Am încercat sã schimb lucrurile, dar nu am

putut. Dacã aº fi rãmas în funcþii, oamenii care au crezut în noi îmi vor arãta obrazul, cum au ºi fãcut-o deja. Rãmân simplu membru de partid ºi voi continua sã ajut oameni în continuare, pe cont propriu ºi îmi voi ajuta colegii dacã mi-o vor cere”- a declarat dublul vicepreºedinte demisionar, Mariana Popa. Despre aceastã demisie, consilieri, vicepreºedinþi, preºedinþi OFSD ºi TSD ºi-au exprimat uimirea, regretul ºi speranþa cã se va reveni asupra demisiei, dar ºi cã este un semnal de alarmã serios.

plin de iniþiativã ºi sigur, cu realizãri, cu o putere de muncã nemãsuratã. Este ºi o persoanã magneticã, adunã în jurul ei oameni... În ce priveºte OFSD, la fel, cred cã este o mare pierdere pentru cã s-a implicat la maxim în toate acþiunile Organizaþiei de femei. Totuºi, sper ca noi, conducerea, sã avem înþelepciunea ºi puterea sã o convingem sã renunþe la demisie, care sunt convinsã cã se datoreazã unor disesiuni acumulate. Poate ei îi face bine aceastã demisie, dar partidului cu siguranþã NU”.

Margareta Burduf, preºedinte OFSD Petroºani: ”Sunt stupefiatã de aceastã decizie a Marianei Popa! Este o mare pierdere din punct de vedere politic la nivelul organizaþiei, pentru cã este un membru foarte activ,

Francisc Gerschner, vicepreºedinte PSD Petroºani: ”Îmi pare rãu de ceea ce se întâmplã, pentru cã Mariana Popa este un om activ care se implicã ºi în viaþa de zi cu zi ºi în viaþa politicã. Regret decizia

ei, a unui om care pune suflet în tot ce face. Probabil pe mulþi a deranjat energia ei,

din altã parte”. Doru ªipeþan, vicepreºedinte PSD Petroºani, consilier local: ”În calitate de consilier nu pot decât sã-i mulþumesc cã mi-a susþinut candidatura ºi, mai mult, a fost alãturi de mine ºi partid pe toatã perioada campaniei. Ca ºi prieten consider cã între familia mea ºi Mariana este o relaþie mai mult decât de simpli colegi de partid ºi care sper sã rãmânã în continuare. Sper sã lãmuririi doamnei Mariana Popa sã ºi-o retragã. NU putem pierde oameni de valoare, cu acþiuni politice remarcabile. Nu, nu vreau sã iau de bunã aceastã demisie, nu vreau sã cred cã aºa va rãmâne. Dacã nu putem convinge oamenii noºtri, pe cei care-i avem, atunci clar nu putem convinge pe cei din afarã”.

dorinþa ei de acþiune. Pe Mariana Popa dacã o rugai ceva, ºtiai cã se rezolvã, cã se zbate pentru asta. Azi dimineaþã am aflat întâmplãtor... Asta mã deranjeazã mult – lipsa de comunicare. Trebuie sã aflu mereu

fie un gest fãcut la suparare ºi nu unul definitiv”. Costel Postolache, consilier local PSD: ”Îmi pare sincer rãu cã un membru cu state vechi ºi mai ales de pe funcþia de vicepreºedinte ºi-a dat demisia din funcþiile deþinute, mai ales cã doamna Mariana Popa vine cu acþiuni reuºite din urmã, dar mai ales în anul 2013. Sper sã rãmânã membru de partid în continuare. Este un act unilateral , are timp de gândire asupra lui. Cred cã se adevereºte ceea ce spuneam cu luni în urmã, cã organizaþia PSD Petroºani

trebuie sã iasã în evidenþã prin activitãþi specifice partidelor politice”. Lavinia Grigoriu, preºedinte TSD Petroºani, consilier local: ”Sunt foarte dezamãgitã ºi supãratã... Eu sper ca Biroul Politic sã nu fie de acord cu aceastã demisie în sesul

Nici alþi vicepreºedinþi nu ºatiau cã un ”coleg de funcþie” a ales sã plece de la conducerea organizaþiei, ceea ce i-a supãrat rãu. Se pare cã preºedintele Ioan Rus nu o ia în serios pe Mariana Popa ºtiind-o o fire deschisã, veselã ºi firesc, ca orice femeie, cu toane. Mulþi n-ar miza pe exuberanþa ºi energia debordantã a vicepreºedintei demisionare. Cine urmeazã la demisii, mãcar ca lecþie de demnitate???

8 Politic

Politic 9

Cronica Vãii Jiului | Mierrcuri, 8 Ianuarie 2014

Lecþie de demnitate în politicã, un vicepreºedinte PSD Petroºani a demisionat ”M

câþiva care au ridicat problema în faþa liderului judeþean, Laurenþiu Nistor, care a fost invitat la Petroºani. Acesta a dat sarcini preºedintelui PSD Petroºani,

probleme ale vârstnicilor etc., strângând în jurul sãu oameni care au vrut acelaºi lucru. Doar cã în interiorul organizaþiei existã ideea cã acela care ajutã ºi se

ei, a unui om care pune suflet în tot ce face. Probabil pe mulþi a deranjat energia ei,

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 Ianuarie 2014

Chinezii amânã data de deschidere a ofertelor pentru retehnologizarea minelor viabile

hinezii vor amânarea termenului pentru deschiderea ofertelor de retehnologizare a minelor de la Complexul Energetic Hunedoara. Compania chinezã China Coal a solicitat amânarea termenului de deschidere a ofertelor pânã în luna februarie pentru a analiza oferta astfel încât sã se poatã prezenta la licitaþie. Monika BACIU ”Era data de 15 ianuarie pentru deschiderea ofertelor de retehnologizare a minelor din Complexul Energetic Hunedoara, dar din câte am aflat este o cerere depusã de compania chinezã China Coal care solicitã o amânare undeva la

jumãtatea lunii februarie ºi aceastã cerere va fi analizatã ºi cred cã se va amâna aceastã datã undeva la jumãtatea lunii februarie. Vor o lãmurire pentru a putea participa ºi dânºii la retehnologizarea Diviziei Miniere”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul general adjunct al

Complexului Energetic Hunedoara. În cadrul contractului de peste 60 de milioane de euro ar urma sã fie realizate mai multe investiþii majore la minele viabile din cadrul CEH. Ultima investiþie majorã la minele din Valea Jiului dateazã de acum opt ani, atunci când la Lupeni s-a pus

în funcþiune un complex mecanizat. ”Sunt complexe mecanizate, combine de înaintare în cãrbune, combine de înaintare în steril, este staþia de degazare de la Livezeni, sunt utilajele necesare retehnologizãrii pãrþii miniere. În principiu e vorba de complexe mecanizate pentru fronturi lungi la Livezeni ºi Lupeni, complexe mecanizate pentru bancurile subminate, combine de înaintare. Ultima investiþie majorã este acel complex mecanizat de la Lupeni din 2006-

La Divizia Minierã,

313 ani de foi de boalã doar într-un an

este 300 de ani de zile de foaie de boalã. Atâtea zile de foaie de boalã au acumulat angajaþii de la Divizia Minierã doar în anul 2013, iar numãrul este mai scãzut comparativ cu anul 2012. Monika BACIU Conform centralizãrilor de la Complexul Energetic Hunedoara, angajaþii din cadrul Diviziei Miniere au beneficiat în decursul anului trecut de un numãr de 114.606 de zile de concediu medical. Contabilizat în ani, cifra este una fabuloasã ºi anume 313 ani. ”Am reuºit sã facem o adunare a tuturor foilor de boalã pe anul trecut. Avem un numãr ca ºi zile undeva la 100 de mii de zile. Pare mult, dar

e vorba de 5000 de angajaþi, comparativ cu anul 2012 avem 150 de mii de zile de foaie de boalã la un numãr de 7000 de angajaþi”, a declarat Gabriel Petrescu, inginer ºef Serviciul SSM-CEH.

Minerii sunt din ce în ce mai bolnavi, iar acest lucru se reflectã în numãrul zilelor de concediu medical de care au beneficiat aceºtia. La bolile acestora se adaugã ºi vârsta înaintatã. ”În principal avem

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

afecþiuni ale coloanei vertebrale, dorsopatii, avem rãceli în perioada de iarnã, sunt ºi bolile profesionale care sunt în numãr destul de mare la Divizia Minierã. Se datoreazã ºi vârstei înaintate a lucrãtorilor din domeniul minier. Angajãri nu s-au mai fãcut de mult timp ºi oamenii au o anumitã vârstã. Media e undeva la 43 de ani pe Divizia Minierã în condiþiile în care la 45 de ani ar putea sã iasã la pensie pe bazã de cerere”, a mai precizat sursa citatã.

2007, un complex care funcþioneazã ºi astãzi ºi care nu a prezentat probleme de funcþionare”, a mai spus sursa citatã. Retehnologizarea minelor de la Divizia Minierã ar duce atât la creºterea producþiei cât ºi la scãderea preþului pe gigacalorie. ”Încercãm sã ajunem undeva la 1.800.0002.000.000 de tone, dar scopul retehnologizãrilor este scãderea leului pe gigacalorie pentru a putea fi prezenþi pe piaþã la vânzarea energiei elec-

trice, la vânzarea MWH-ului”, a mai spus Drãgoi. În momentul de faþã de la minele viabile din Valea Jiului se extrag undeva la 1.300.000 de tone de huilã pe an. Modalitatea de platã a echipamentelor miniere se realizeazã prin Fonduri propriiIntreg contractul se executa in sistem de finantare "credit" furnizor asigurat de catre furnizor. Divizia Minierã din cadrul CEH a elaborat documentaþia necesarã pentru demararea unor investiþii semnificative în modernizarea activitãþilor de producþie din subteran.

Dintre cei bolnavi puþini au fost cei care au ieºit la pensie pe caz de boalã ºi asta datoritã pensiei al cãrei cuantum este mai mic faþã de salariu. ”Sunt bolile cronice, dar oamenii încep ºutul înainte de a fi nevoiþi sã iasã la pensie pe caz de boalã, pentru cã pensia pe caz de boalã este micã”, a mai spus Petrescu. Bolnavi închipuiþi Nu toþi cei care au beneficiat de foi de boalã au ºi probleme medicale reale. Sunt cazuri în care boala este una fictivã, iar în aceste cazuri au fost

luate ºi mãsuri. ”Mai sunt ºi mineri care exagereazã, dar situaþia lor este tratatã trimestrial în cadrul ºedinþelor comitetelor de Sãnãtate ºi Securitate în Muncã ºi cei care se ºtiu cã fac lucruri de genul acesta se iau anumite mãsuri, se trimit la reevaluãri medicale, li se schimbã locul de muncã”, a mai precizat sursa citatã. În cursul anului 2013 la nivelul Diviziei Miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara au fost înregistrate 114.606 de zile de foi de boalã la un numãr de 5095 de angajaþi.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 Ianuarie 2014

Salariul mai atractiv decât pensia

este 700 de persoane de la Divizia Minierã din cadrul Complexului Energetic Hunedoara se pot pensiona. Puþini sunt însã cei care renunþã la locurile de muncã în favoarea pensiei, iar majoritatea dintre cei care ar putea opta pentru pensie sunt din conducere. Potrivit conducerii Complexului, doar un numãr mic de persoane se vor pensiona în acest an. ”Vom putea vorbi de cei care au condiþii de pensionare în 2014 ºi cei care vin din urmã cu condiþiile de pensionare. Pe Divizia Minierã avem aproximativ 731 de persoane cu condiþii de pensionare, dar þinând cont de situaþia din ultimii ani considerãm cã 30-40% din acest numãr va ieºi la pensie în 2014”, a declarat Nicolae Drãgoi, director general adjunct al Complexului Energetic Hunedoara. Cei care îndeplinesc condiþiile de pensionare nu renunþã la posturi. Pentru cei care pãrãsesc sistemul este nevoie de înlocuitori, iar de întinerirea forþei de muncã se discutã la nivelul societãþii. ”Nu mai iasã la 45 de ani la pensie. Continuã sã munceascã, noi ne bucurãm de cei care au experienþa necesarã în aceastã meserie de miner,

Mineritul prinde iar viaþã în Europa dupã ce goana dupã energie redeschide exploatãrile

petitul Europei pentru energie ieftinã redeschide minele care produc cel mai murdar tip de cãrbune, lignitul, ameninþînd cu reapariþia poluãrii ºi distrugerea oraºelor medievale.

lãcãtuº, electrician. La 45 de ani sunt meseriaºi foarte buni. Avem o politicã de personal, urmeazã sã o discutãm cu conducerea Complexului ºi luãm o decizie în perioada imediat urmãtoare”, a mai precizat sursa citatã. Marea majoritate a celor ce ar trebui sã se pensioneze fac parte din structura de conducere a societãþii, iar aceºtia nu renunþã la locurile de

muncã în favoarea pensiei. ”Sunt foarte mulþi din conducere, majoritatea sunt din conducere ºi au undeva la 45 de ani ºi rãmân în continuare”, a mai spus Drãgoi. Aproximativ 731 de persoane dintr-un total de 5095 de angajaþi ai Diviziei Miniere din cadrul CEH ar trebui sã se pensioneze în acest an. Monika BACIU

Urmãrit naþional, prins la Petroºani

n bãrbat din Petroºani, condamnat la închisoare pentru furt, a fost prins de poliþiºti ºi trimis dupã gratii. Poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale Petroºani au efectuat o acþiune în urma cãreia l-au identificat pe Ionel B., de 38 de ani, din Petroºani. Bãrbatul era condamnat de Judecãtoria Petroºani la doi ani de închisoare pentru comiterea infracþiunii de furt calificat ºi se sustrãgea executãrii pedepsei. Ionel B. A fost dat în urmãrire naþionalã din data de 05.01.2014, iar acum a fost escortat ºi încarcerat în Penitenciarul Bârcea Mare. Car men COSMAN-PREDA

De-a lungul centurii de exploatãri miniere care strãbate Europa, din Germania spre Polonia ºi Republica Ceha, producãtori cã Vattenfalll AB, CEZ Aª sau PGE SÃ extind exploatãrile de suprafaþã care produc lignit. Acest cãrbune moale, de culoare maro conþine mai puþinã energie ºi mai mult carbon decît alte tipuri de cãrbune, scrie Bloomberg. Proiectele merg împotriva directivelor europene care limiteazã emisiile poluante ºi cer energii curate. Alarmaþi de preþurile la energie care sunt aproape duble decît în SUA, legiuitorii europeni au permis totuºi deschiderea minelor închise în ultimele douã decenii, stîrnind îngrijorare în comunitãþile afectate. În Germania, concer-

Euro revine, dupã ºase luni, la 4,50 lei

ltima datã când cursul euro s-a aflat peste pragul de 4,50 lei, a fost în data de 21 iunie, media situându-se la 4,5209 lei. Au urmat ºase luni în care raportul euro/leu s-a stabilizat în culoarul 4,43 – 4,48 lei. Decizia de la finalul anului trecut a Fed de a reduce, începând cu ianuarie, suma pe care o

nul suedez Vattenfall va deschide o astfel de exploatare în oraºul medieval Proschim, unde urmeazã sã dãrîme ºi o parte din clãdiri. În Polonia, compania naþionalã PGE va lãrgi exploatarea din Turow. În Cehia, CEZ urmeazã sã distrugã Horni Jiretin, un oraº cu o istorie de 750 de ani, care a supravieþuit ciumei medievale ºi celor douã rãzboaie mondiale. Într-un castel baroc de lîngã oraº, Beethoven ºi-a prezentat pentru prima oarã simfonia "Eroicã". În regiunea Lausitz din Germania, mineritul a dus la dispariþia a 136 de sate din 1924. Cu toate acestea, 22.000 de slujbe sînt asigurate de minerit în aceastã zonã. Sursa Ziare.com

injecteazã lunar în economia americanã de la 85 la 75 de miliarde dolari, a determinat creºterea cererii de dolari ºi ieºiri de pe alte monede, mai riscante. La aceasta s-au adãugat tensiunile politice din sânul USL, unde PNL ºi-a luat rolul de opoziþie în cadrul alianþei, 2014 fiind un an electoral important. În aceste condiþii, cursul euro a urcat ieri de la 4,4947 la 4,5010 lei, mai sus cu peste 1,6 bani faþã de finalul lui 2013 ºi 6,50 bani comparativ începutul lui decembrie trecut. Piaþa valutarã s-a deschis la 4,4950 lei, faþã de 4,4930 –

4,4960 lei, la închiderea de luni. Cursul dolarului american a coborât de la 3,3009, cea mai ridicatã medie începând cu 21 noiembri,e la 3,29902 lei. La rândul sãu, francul elveþian s-a depreciat, de la 3,6507 la 3,6395 lei. Pieþele aºteaptã ºi ziua de vineri, când se va da publicitãþii raportul oficial al pieþei muncii din SUA. În piaþa la termen de la Sibiu, euro se tranzacþiona pe martie la 1,3615 – 1,3655 dolari iar uncia de aur pe februarie la 1.236 – 1.239 dolari. Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la ora 14:00

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Palatul de la Lupeni se inaugureazã în luna mai a acestui an Î

n acest an se vor inagura mai multe obiective ºi lucrãri de interes public în Valea Jiului. Printre acestea se numara si Palatul Cultural Minerul de la Lupeni.

Anul 2014 a venit cu multe planuri ºi inaugurari programate. În vestul Vãii Jiului, la Lupeni, administraþia localã are de gând sã redeschidã publicului Palatul Cultural Minerul, un obiectiv istoric ºi cultural important pentru Valea

Jiului, la care în ultimii doi ani s-a lucrat din greu. “ Noi trebuie sã terminã lucrãrile la palat în luna Mai ºi vom termina cu siguranþã. Trebuie sã facem toate demersurile financiare pânã la 1 februarie, iar lucrãrile sunt finalizate în proporþie de 85 %. Mai avem de lucru, dar oricum, în luna mai se va face recepþia ”, ne-a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni. Palatul Cultural Lupeni, numit în perioada

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 Ianuarie 2014

interbelicã Teatrul Miner, a fost construit la initiativa Regelui Ferdinand I, de cãtre Societatea Anonimã Românã „Lupeni”. Din anul dãrii în folosinþã, 1927 ºi pânã în 1948, aici au concertat diferite

orchestre camerale ºi simfonice, atât din tarã cât ºi din strãinãtate, iar pe scenã au jucat mari maeºtri ai dramaturgiei românesti. Luiza ANDRONACHE

Dan Rãican, primul premiant fãrã premiu al lui 2014 C u maiorul inginer Dan Rãican vor fi reluate ºirul evenimentelor oganizate în spaþiul public prin care iniþiatorii proiectului “ Premianþii fãrã premii” ºi-au propus sã construiascã cadrul necesar ºi firesc de manifestare a gratitudinii publice faþã de oamenii care dau hunedorenilor motive sã îi priveascã cu mândrie pe ei ºi România. “Dupã o pauzã fireascã în perioda sfârºitului de an, revenim ºi vã adresãm, alãturi de gândurile bune ºi îndemnul de fi ºi mai buni în ceea ce faceþi, rugãmintea de a susþine proiectul care ºi-a propus sã scoatã la ivealã oamenii valoroºi din societatea româneascã. Pentru sâmbãtã, 11 ianuarie 2014, premiantul va fi domnul maior inginer Dan RÃICAN. Multe sunt meritele acestui om, dar unul singur este încununarea tuturor celorlalte – puterea de a lupta pentru a-ºi ajuta semenii. Dan Rãican se luptã de ani de zile cu probleme de sãnãtate, suferã de parkinson, dar asta nu l-a fãcut sã capituleze, ci dimpotrivã. Fãrã sã se plângã, fãrã sã cearã milã face tot ce

poate pentru a-i ajuta pe ceilalþi”, spun iniþiatorii proiectului. Hunedorenii au ocazia sã-l cunoascã pe Dan Rãican, sã-i spunã o vorbã caldã ºi sã fie parte dintre cei care-i vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind sâmbãtã, la ora 11.00, în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei. Deveanul Dan Rãican (foto), preºedintele Asociaþiei AntiParkinson, a fost

distins cu premiul „Dr. Rana International Parkinson`s Community Service Award 2011”, un prestigios premiu internaþional, acordat anual celor care se remarcã prin activitatea depusã pentru ajutorarea persoanelor bolnave de Parkinson, maladie care afecteazã peste 70.000 de români, dintre care aproape 2.000 sunt hunedoreni. ”Comitetul Central Executiv al Programului de Educaþie Mondialã Parkinson îi felicitã pe aceºti oameni ºi le recunoaºte eforturile în promovarea calitãþii vieþii persoanelor cu boala Parkinson. Devotamentul lor neobosit ºi munca grea le-a ajutat, de asemenea, ºi pe persoanele care îi îngrijesc, pentru a face

faþã mai bine stresului ºi a le uºura povara de a avea grijã de cei dragi, afectaþi de Parkinson”, se spune în scrisoarea oficialã trimisã cu prilejul acordãrii acestui premiu. Preºedintele Asociaþiei AntiParkinson, Dan

Rãican, spune cã pentru el, aceastã distincþie reprezintã recunoaºterea eforturilor sale ºi în afara graniþelor þãrii. ”Domnul doctor Cristian Falup m-a nominalizat pentru titlul de cea mai activã persoanã care luptã împotriva Parkinson.

Acest premiu înseamnã ºi recunoaºterea internaþionalã a muncii mele ºi a activitãþii Asociaþiei AntiParkinson din Deva ºi de peste hotare. Mai dovedeºte ºi o strânsã colaborare între medici ºi pacienþi”, a declarat Dan Rãican. Numele deveanului Dan Rãican stã acum alãturi de ale altor câºtigãtori ai acestui premiu din India, Thailanda, Irlanda, Statele Unite ale Americii, Polonia, Australia, Argentina ºi Pakistan.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 Ianuarie 2014

Actualitate 13

Au ieºit în stradã din cauza drumului imprecticabil

ocuitorii a trei strãzi din nordul municipiului Petroºani s-au revoltat ieri-marþi ºi au cerut ca autoritãþile locale sã intervinã dupã ce toate drumurile au devenit impracticabile. Oamenii spun cã au rãmas izolaþi în case din cauza mocirlei de pe strãzi ºi sunt în pericol pentru cã în cazul unei urgenþe, pompierii sau Salvarea nu pot ajunge la ei. Maximilian GÂNJU Încã de dimineaþã mai mulþi locuitori de pe strãzile Uzinei, Mãrãºeºti, Poienilor sau 1 Mai s-au adunat ºi au cerut ca un reprezentant al municipalitãþii sã vinã la faþa locului pentru a vedea cum aratã drumurile desfundate. Locuitorii cartierului din nordul Petroºaniului spun cã nu mai pot ajunge la casele lor

din cauza noroiului care s-a fãcut dupã ce zãpada s-a topit, iar de vinã pentru drumurile desfundate sunt lucrãrile efectuate în toamnã pentru introducerea reþelei de canalizare. Constructorul care lucreazã pentru Apa Serv Valea Jiului a fost obligat, conform proiectului, sã lase o perioadã de câteva luni lucrarea „sã se aºeze”, sau mai exact sã lase pãmântul intro-

dus în ºanturile sãpate pentru conducte, sã se taseze ca mai apoi sã refacã toate cãile de acces. N-a mai apucat însã sã continue lucrarea din cauza ninsorii abundente de la finele anului trecut.

oluþie provizorie

„Noi am înþeles cã a trebuit sã lucreze ºi cã s-a început târziu lucrarea, dar trebuia sã se gãseascã o soluþie pentru a se putea merge pe drum. Nimeni nu este absurd, însã nici sã mergi pânã în mocirlã pânã la genunchi nu este normal. Ne-am adunat toþi pentru a se gãsi o rezolvare”, a

spus unul dintre locuitorii cartierului afectat. Un alt localnic spune cã din cauza noroiului copiii lui nau mai fost primiþi la ºcoalã. „Cel de la poartã, paznicul de la ºcoalã i-a luat la rost pe copii pentru cã au noroi pe papuci. Cã ei nu intrã în ºcoalã aºa de parcã ar fi fost vina lor”, spune bãrbatul. Municipalitatea a gãsit o soluþie provizorie împreunã cu constructorul astfel ca drumurile sã devinã practicabile. „În ceea ce priveºte incidentul cu elevii,

dacã este aºa nu mi se pare normal ºi o sã am o discuþie pe aceastã temã cu responsabilii ºcolilor. Drumurile respective se vor curãþa de noroi ºi apoi se introduce umpluturã, piatrã, pentru a se putea circula pe ele” a declarat, ieri, primarul municipiului Petroºani

Tiberiu Iacob Ridzi. Totuºi, pe una dintre strãzi nu poate interveni nici municipalitatea ºi nici constructorul dupã ce a fost datã o sentinþã de sistare a tuturor lucrãrilor. Este vorba de strada Mãrãºeºti din Petroºani, unde fostul prefect de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu, a oprit toate lucrãrile în baza unei acþiuni judecãtoreºti. Serafinceanu a invocat faptul cã mai multe conducte aflate pe respectiva stradã, care sunt proprietatea unei firme controlate de el, au fost scoase fãrã acordul sãu. Pânã la finalizarea procesului oamenii de pe strada respectivã sunt nevoiþi sã circule prin noroaie.

Fostul viceprimar al Aninoasei cere îndreptarea unei greºeli

ihãiþã Nistor, fost viceprimar al localitãþii Aninoasa, cere îndreptarea unei erori privind explicarea în DEX a cuvântului „momârlan”. Nistor considerã explicaþia cel puþin denigratoare la adresa celor care au stãpânit pãmânturile Vãii Jiului pânã la descoperirea „diamantului negru”. Maximilian GÂNJU Iniþiativa lui este susþinutã de comunitãþile de momârlani ºi pe bunã dreptate una din explicaþiile cuvântului „momârlan” din Dicþionarul Explicativ al Limbii Române este denigratoare. „Prin prezenta vã rog sã

luaþi act de greºeala din DEXUL Limbii Române privind cuvântul ,,momârlan’’. În explicatia din DEX: MOMÂRLÁN1, momârlani, s. m. (Reg.) 1. Om prost, necioplit, bãdãran. 2. Numele unui dans

popular. × (În construcþia) De-a

momârlanul = numele unui joc de copii. – Et. nec. Cf. mârlan, modârlan. Sursa: DEX '98 (1998) Aþi adus un mare prejudiciu de imagine locuitorilor bãºtinaºi din Valea Jiului care sunt în numãr de aproximativ 100.000 de persoane”, îºi explicã iniþiativa fostul edil al Aninoasei, Mihãiþã Nistor. Acesta cere înlocuirea explicaþiei din DEX, dar nu numai atât. „Cei care au provocat aceastã jignire publicã la

adresa acestei comunitãþi sã vinã cu scuzele de rigoare. În sprijinul acestei solicitãri vin cu urmãtoarele explicaþii: Cuvintele latine: moror se traduce în rãmãºiþã, lan în bãºtinaº sau de demult, straºnic (tre-

buie vãzute traducerile ºi în limba românã ºi maghiarã) totodatã cuvântul maghiar maradvany sau derivatele sale din limba maghiara se traduc în limba românã în rãmãºite, de demult, bãºtinaºi”, aratã Nistor.

14 Program & Horoscop

10:30 Vacanþã plãcutã, domnule Preºedinte! 11:30 Dispãruþi fãrã urmã 12:00 Alexandru Tomescu în Turneul Stradivarius Bach to Basics 12:55 Dincolo de celebritate 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:30 Convieþuiri 16:50 România vãzutã altfel 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Festivalul Internaþional de Circ de la Monte-Carlo 20:00 Telejurnal

10:30 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:00

Fii pe fazã! (r) Teleshopping În formã Teleshopping Mondenii (r) Teleshopping Cireaºa de pe tort (r) Focus Focus Monden (r) Regina cumpãrãturilor Trãsniþii (r) Focus 18 Focus Sport Cireaºa de pe tort Killer Karaoke Mondenii

10:00 10:50 11:40 12:00 13:00 14:00 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30 22:30 23:00

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 Ianuarie 2014

Knight Rider În gura presei Teleshopping Mireasã pentru fiul meu Observator Mireasã pentru fiul meu Observator Acces direct Observator Observator special Fosta mea super-gagicã Un show pãcãtos Un show pãcãtos

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:15 Visul Regelui (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Haos în Seattle

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Divorþul (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Drumul spre regãsire 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Spartanul 22:15 Pe urmele mafiei 0:15 CSI New York

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Jumãtatea mea ºtie (r) 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

21 martie *** 20 aprilie Încercaþi sã nu vã asumaþi riscuri! Nervozitatea vã poate crea mari probleme. Evitaþi sã conduceþi maºina! Sunteþi predispus la accidente. Nu este momentul sã provocaþi discuþii în contradictoriu.

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 ªtirile B1 Bunã seara, România

10:45 Teleshopping 11:00 Maricruz (r) 12:00 Viaþã de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Viaþã de împrumut (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Viaþã de împrumut 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Îþi ordon sã mã iubeºti! 0:30 Regina (r)

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Aveþi o zi foarte încãrcatã, cu multe probleme de rezolvat. Dimineaþa sunteþi puþin agitat ºi încercaþi sã rezolvaþi mai multe treburi deodatã. Faceþi-vã un plan detaliat ºi acceptaþi ajutorul familiei.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Din cauza stresului, sunteþi predispus la probleme de sãnãtate sau chiar accidente. Nu faceþi eforturi fizice sau intelectuale deosebite. Ar fi bine sã evitaþi cãlãtoriile lungi ºi petrecerile, pentru cã sunteþi destul de obosit. Nu vã lãsaþi enervat.

Dimineaþa s-ar putea ca un coleg sã vã dea o veste care vã tulburã. Nu vã exteriorizaþi, ca sã nu le transmiteþi ºi celor din jur starea de nervozitate. Menajaþivã sãnãtatea ºi evitaþi eforturile intense, ca sã evitaþi riscul unui accident cerebral.

23 iulie *** 22 august

23 august

Se întrevede o zi foarte agitatã. Dimineaþa sunteþi nevoit sã îi spuneþi unui prieten care vã viziteazã cã nu aveþi timp de el. Vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie ºi vã enervaþi pe mãsurã ce constataþi câte lucruri vã lipsesc.

23 septembrie *** 22 octombrie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Special 11:30 Serie A Show 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Sunderland Manchester United 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Sunderland Manchester United 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Italia 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat Spania 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Grila de Start 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Handbal masculin: România - Italia 19:30 ªtirile Digi Sport

aprile

Nu aveþi rãbdare sã vã analizaþi proiectele ºi vã grãbiþi sã le puneþi în practicã. Nu vã ambiþionaþi sã vã rezolvaþi singur toate problemele. Ar fi bine sã acceptaþi ajutorul prietenilor.

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:00

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa plecaþi într-o cãlãtorie foarte importantã, din care este posibil sã vã întoarceþi cu o mare sumã de bani. Pe drum, vi se propune sã vã asociati într-o afacere.

21 ianuarie *** 20 februarie

Vã simþiþi excelent, sunteþi relaxat ºi nimic nu vã poate tulbura. Mai mult, reuºiþi sã calmaþi o persoanã foarte agitatã. S-ar putea ca partenerul de viaþã sã vã reproºeze cã sunteþi indiferent.

*** 22 septembrie Dimineaþa sunteþi obosit ºi nervos, dupã un drum lung. Ar fi bine sã vã stãpâniþi ºi sã evitaþi discuþiile în contradictoriu, pentru cã riscaþi sã declanºaþi un conflict. Nu mergeþi în vizite, chiar dacã partenerul de viaþã insistã.

23 octombrie *** 22 noiembrie Oboseala acumulatã vã face sã fiþi foarte agitat. Ar trebui sã vã odihniþi mai mult. Fiþi foarte prudent, pentru cã existã riscul sã fiþi implicat într-un accident de circulaþie! S-ar putea sã izbucnescã o ceartã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Începeþi ziua foarte agitat, alergând dupã un împrumut urgent. Pãstraþi-vã calmul, pentru cã sunteþi predispus la accidente cerebrale sau infarct. Aveþi rãbdare!

21 februarie *** 20 martie Un prieten vã propune sã plecaþi într-o excursie, dar faptul cã nu aveþi bani vã face sã fiþi irascibil ºi sã cãutaþi cearta cu lumânarea. Nu îi cãutaþi nod în papurã persoanei iubite! Fiþi atent la volan.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 Ianuarie 2014

n a doua zi dupa Boboteazã, creºtinii l-au prãznuit pe Sfântul Ioan Botezãtorul. Dis de dimineaþã, oamenii au mers la biserica pentru a se ruga.

Biserici pline de sãrbãtoarea NATALIA ARE NEVOIE DE Sfântului Ioan Botezãtorul NOI!

Luiza ANDRONACHE Credincioºii ortodocºi ºi grecocatolici l-au sãrbãtorit ieri, 7 ianuarie, pe Sfântul Ioan Botezãtorul, cel numit ºi “Înaintemergãtorul Mântuitorului Iisus Hristos”. Bisericile au fost pline de credincioºii care au venit la slujba încã de dimineaþã pentru a se ruga sfântului care l-a botezat pe Fiul lui Dumnezeu în apa Iordanului. “Întotdeauna, când praznicul cade într-o zi, cel care a provocat sau produs acesta, este sãrbãtorit a doua zi. De exemplu, Maica Domnului naºte pe 25 decembrie,

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

iar a doua zi, pe 26 decembrie, este Soborul Maicii Domnului. De Boboteazã, pe 6 ianuarie este botezat Domnul de cãtre Ioan, iar pe 7 ianuarie este prãznuit Ioan Botezãtorul. Aºa se face cã tot timpul, personajul principal se prãznuieºte în a doua zi. Sfântul Ioan Botezãtorul, aºa cum a zis Mântuitorul, este cel mai mare om nãscut din femeie. Aºa cum se cunoaºte viaþa lui nefireascã, supraumanã, a rãmas orfan de la aproape 3 ani, a trãit în pustietate, în pãdure, în cea mai sobrã ascezã”, a cuvântat

pãrintele arhimandrit Ioachim Pârvulescu, Stareþul Mãnãstirii Lainici. Sfântul Ioan Botezãtorul este unul dintre cei mai iubiþi sfinþi din România. În afara numãrului impresionant de oameni care poartã numele de Ion, Ioan, Ioana, Ionel, Ionela ori Ionicã sau Ionuþ, aproximativ doua milioane, exista si tradiþii pe care romanii le respecta în fiecare an. Ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie si se mai spune cã cine nu s-a veselit în aceastã zi, va fi trist tot timpul anului.

Azi se ia apa! S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Miercuri 08.01.2014 în oraºul: - Vulcan între orele 9.0017.00. Zona afectatã: Blocuri Intereventii - Sohodol. Motivul restricþiei: Executare lucrãri pentru alimentarea cu apã a staþiei de clorinare Sohodol. - Lupeni între orele 9.0017.00. Zona afectatã: Str. Revoluþiei, A. Iancu, Roºia, Dealul

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

Roºu. Motivul restricþiei: Executare lucrãri pentru alimentarea cu apã a staþiei de clorinare Sohodol Vulcan. Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 Ianuarie 2014

17 ianuarie

Data la care Primãria Lupeni aflã cine e responsabil pentru neacordarea banilor pentru lucrãrile din Straja

”Autoritatea Naþionalã pentru Turism (Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului) a început sã sprijine financiar Consiliul

este de 200.503.780 lei. Pânã în prezent instituþia noastrã a plãtit cãtre Consiliul Local Lupeni, în conformitate cu actele

5.907.514 lei. Consiliul local Lupeni are facturi depuse la ANT ºi nedecontate în valoare de 52.221.344 lei”, se mai aratã în documente. Reprezentanþii ministerului de resort spun cã lucrãrile în Straja vor continua, însã nu ºtiu când, totul depinde de alocaþiile bugetare. ”Þinând cont de gradul avansat de realizare al proiectului, de potenþialul turistic

Local Lupeni în implementarea proiectului ”Schi în România, staþiunea Straja” în anul 2011. Valoarea totalã a contractului de lucrãri în conformitate cu documentaþia tehnicoeconomicã realizatã încheiat între Consiliul Local Lupeni ºi prestator (constructor)

normative în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul MDRT ºi CL Lupeni, suma de 36.997.000 lei. Contribuþia Consiliului Local Lupeni la contractul de lucrãri încheiat între CLL Lupeni ºi prestator (constructor) este în cuantum de

pentru sporturi de iarnã al zonei, de rezultatele pozitive înregistrate pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism intenþioneazã sã continue sprijinirea financiarã a proiectului, dar acest lucru este condiþionat de alocãrile financiare

rimãria Lupeni se judecã cu cinci instituþii ale statului. Administraþia localã de la Lupeni a acþionat în instanþã Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, Ministerul Economiei, Departamentul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Mediul de Afaceri ºi Turism, Autoritatea Naþionalã pentru Turism ºi Consiliul Judeþean Hunedoara pentru faptul cã nu au fost alocaþi bani pentru dezvoltarea domeniului schiabil din Straja. Monika BACIU De la Tribunalul Hunedoara, procesul a fost mutat la Curtea de Apel Bucureºti care va judeca cauza pe fond în data de 17 ianuarie. Administraþia localã de la Lupeni a dat în judecatã instituþiile statului pentru cã nu ar fi primit banii pentru dezvoltarea domeniului schiabil din Straja

prijin pentru continuarea lucrãrilor Anul trecut, Cristian Resmeriþã, deputat în Colegiul de Vest Valea Jiului, i-a solicitat primului ministru Victor Ponta sprijin pentru ca administraþia localã de la Lupeni sã îºi poatã achita facturile restante cãtre firmele care au executat lucrãri în Straja. În ceea ce priveºte lucrãrile din Straja, ministerele de resort au decontat doar aproape 37 de milioane de lei. În ceea ce priveºte lucrãrile nedecontate acestea sunt în sumã de peste 52 de milioane de lei. Lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Straja costã peste 200 de milioane de lei, iar continuarea investiþiei este pusã sub semnul întrebãrii.

de la bugetul de stat”, se mai aratã în document. Pentru lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Straja a fost alocatã pânã în prezent suma de 36.997.000 de lei, dintre care 35.500.000 au fost alocaþi în anul 2011, iar 1.497.000 în 2012. Aproape 50 de milioane are de achitat administraþia localã de la Lupeni pentru constructorii care au executat lucrãri în staþiunea montanã Straja. Mai exact, 47.277.091,37 de lei are de achitat municipalitatea cãtre Acomin, Termogaz ºi Aviaþia Utilitarã. Pentru a reduce impactul negativ al restrângerii activitãþii din minerit, începând cu anul 2011, administraþia localã a municipiului Lupeni a

început derularea unui proiect de investiþii în straþiunea montanã traja. Proiectul a fost aprobat de ministerul existent la vremea respectivã, adicã de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi are o valoare de 189.607.421,00 lei cu TVA inclus. Potrivit datelor oficiale, în urma unei centralizã ce dateazã de la finele anului trecut, la Lupeni, acolo unde funcþioneazã Staþiunea Straja, Executivul a alocat 1,5 milioane de lei. Aici lucrãrile au demarat mai târziu decât în Parâng, dar constructorul s-a miºcat mai repede ºi fãrã prea multe piedici, aºa cã acum putem vorbi despre o modernã telegondolã deja funcþionalã.