Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 446

Cronica Vãii Jiului Luni, 9 Septembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Maidanezii, mai presus de oameni

Angajaþii serviciului de ecarisaj, atacaþi de iubitorii de animale

Dosarul „Petrila 2008” la un pas de sentinþã

este doar câteva zile, foºtii ºefi ai minerilor de al Petrila, acuzaþi de moartea a 13 oameni, ar putea afla sentinþa finalã în dosarul aflat pe rol încã din anul 2009.

>>> PAGINA A 3-A

Ilie Pãducel, “sfãdit” în ºedinþa de excludere

rimarul Ilie Pãducel a fost exclus din PD-L, dar nu este nicio supãrare pentru el, ba chiar ºi-a dorit asta. Acum este curtat de toate partidele, însã alegerea o are oarecum fãcutã.

>>> PAGINA A 5-A

Fãrã venit de completare,

Aproape 500 de mineri primesc astãzi preavizele de concediere

>>> PAGINA A 10-A

Monica Iacob Ridzi cere investiþii în minerit

candal între iubitorii de animale ºi hingheri. La Petroºani are loc zilele acestea o campanie de strângere de pe strãzi a maidanezilor. Ziua de vineri a început pentru hingheri nu tocmai uºor. În încercarea lor de a aduna animalele fãrã stãpân de pe strãzi au fost la un pas de o tragedie, asta dupã ce niºte iubitori de animale au încercat sã îi împiedice aruncându-le borcane în cap. ªi nu oricum ci de la o înãlþime de câþiva metri. >>> PAGINILE 8-9

eputatul Monica Iacob Ridzi cere Ministrului Energiei aplicarea urgentã a programului de investiþii în minerit ºi energie. Iniþiativa parlamentarului din Valea Jiului vine dupã ce a discutat cu sindicaliºtii din industria extractivã a huilei.

>>> PAGINA A 11-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Septembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu DN7 Halta Geoagiu Orãºtie DN7 Orãºtie - Spini DN 7 Spini Simeria Veche Simeria DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Câinelul de Jos - Bejan Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Septembrie 2013 este doar câteva zile, foºtii ºefi ai minerilor de al Petrila, acuzaþi de moartea a 13 oameni, ar putea afla sentinþa finalã în dosarul aflat pe rol încã din anul 2009.

La Curtea de Apel Craiova este programat, pentru data de 16 septembrie, un nou termen de judecatã în dosarul de recurs formulat de foºtii ºefi de la Mina Petrila, condamnaþi la închisoare de Tribunalul Gorj. La acelaºi termen de judecatã va fi prezentat ºi referatul de evaluare privind pe inculpaþii Necula Aurelian, Roºu Gheorghe ºi Ungur Dan ªtefan, solicitat la termenul trecut. Curtea de Apel Craiova judecã

Dosarul „Petrila 2008” la un pas de sentinþã

recursuruile formulate împotriva sentinþei Tribunalului Gorj. Din data de 8 februarie, de când dosarul a avut primul termen de judecatã în aceastã etapã, ºi pânã acum cauza a suferit doar amânãri. Dosarul a ajuns pe rolul acestei instanþe în data de 21 ianuarie, dar a mai trecut o datã pe aici. Magistraþii din Craiova au decis, în 11 mai 2012, casarea sentinþei ºi trimiterea

Ungur la ºase ani ºi ºase luni de închisoare. Cei trei ºefi au fost învinovãþiþi de ucidere din culpã, vãtãmare corporalã din culpã ºi de infracþiuni privind nerespectarea mãsurilor de protecþie a muncii în cazul accidentului colectiv de

cauzei spre rejudecare la Tribunalul Gorj, instanþã care menþinuse sentinþele pronunþate de Judecãtoria Târgu Jiu. Dupã rejudecare, pedepselor celor trei foºti ºefi ai minei Petrila s-au redus faþã de sentinþa iniþialã. Astfel, fostul director Aurelian Necula a fost condamnat la 6 ani ºi 6 luni închisoare, Roºu Gheorghe – fost inginer ºef securitate

minierã a fost condamnat la 4 ani închisoare, iar Ungur Dan ªtefan - ºeful staþiei de salvare minierã tot la 4 ani închisoare. Iniþial, Judecãtoria Târgu Jiu l-au condamnat, în noiembrie 2010, pe Aurelian Necula, la ºapte ani ºi ºase luni de închisoare, Gheorghe Roºu a fost condamnat la ºase ani ºi ºase luni de închisoare, iar Dan

Specializãri noi ºi moderne la Universitatea din Petroºani

ai sunt locuri la Universitatea din Petroºani, iar profesorii de aici au scos la concurs ºi câteva specializãri noi. Cei care au luat bacalaureatul acum se pot orienta spre o calificare superioarã într-o meserie cerutã pe piaþa muncii. Universitatea din Petroºani vine, în sesiunea de toamnã cu o ofertã absolut ineditã, cu specializãri noi în meserii care nu vor mai scoate specialiºti cu studii superioare, ºomeri. De asta ne asigurã cei care spun cã au cãutat sã se adapteze, mai ales în ultima vreme, la cerinþele pieþei. „Universitatea din Petroºani încearcã sã se racordeze la schimbãrile ce se petrec în

economie ºi care pe piaþa muncii trebuie sã aibã efect, iar absolvenþii noºtri sã îºi gãseascã un loc de muncã. În acest context am încercat sã oferim noi specializãri care sã aibã un mai mare impact pe piaþa muncii. Oferim absolvenþilor specializãri noi. Una dintre ele e Inginerie economicã în construcþii. Este o specializare pe care doar noi ºi încã 3 universitãþi din România o mai oferã”, a precizat Eduard Edelhauser,

director în Departamentul de Management Ingineria Mediului ºi Geologie, din Facultatea de Mine. De asemenea, dupã 4 ani, Universitatea a scos practic primele promoþii de absolvenþi pe douã specializãri noi: Ingineria ºi managementul calitãþii, o specializare care se orienteazã spre inginerii de calitate dintr-o organizaþie ºi Specialiºti în valorificarea deºeurilor, unde sunt la a doua promoþie de absolvenþi. În total au mai rãmas vacante 200 locuri la Universitate, fãrã taxã, 35 de locuri la Inginerie economicã în construcþii ºi Ingineria ºi managementul calitãþii ºi încã 25 de locuri la Ingineria mediului. În plus, nici masteranzii nu sunt uitaþi. „Existã 150 de locuri

bugetate la masterat, 50 pentru fiecare specialitate , iar în departamentul ce îl conduc existã o specializare care acum se numeºte Ingineria ºi managementul proiectelor, o specializare care vrea sã ofere o calificare inginerilor sau economiºtilor care vor sã deruleze un proiect”, a mai adãugat profesorul Eduard Edelhauser. Universitatea din Petroºani va organiza o nouã sesiune de admitere ºi se bazeazã pe absolvenþii care încã nu s-au decis sã urmeze cursuri în învãþãmântul superior, dar ºi pe cei care abia au luat bacalaureatul. Diana MITRACHE

muncã din 15 noiembrie 2008 în care ºi-au pierdut viaþa 13 mineri ºi salvatori. De precizat cã atât inculpaþii, cât ºi Parchetul ºi rudele victimelor au formulat recurs împotriva sentinþei pronunþate de magistraþii gorjeni în data de 13 decembrie 2012.

Car men COSMAN

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Septembrie 2013

Medii prea mari în gimnaziu faþã de Evaluarea Naþionalã!

ulþi dintre elevii hunedoreni au medii mari în gimnaziu, dar nu reuºesc sã confirme rezultatele bune la învãþãturã ºi la Evaluarea naþionalã. Ministerul Educaþiei a constatat diferenþe de peste 2,5 puncte între cele douã medii. O verificare a Ministerului Educaþiei Naþionale a scos la ivealã, în 25 de judeþe, respectiv în 59,52 la sutã din totalul unitãþilor de învãþãmânt, diferenþe între 2 ºi 2,5 puncte între mediile mari din gimnaziu, ºi cele

este 600 de locuri libere la liceele hunedorene. Sãptãmâna trecutã a avut loc ultima etapã de repartizare pe locurile rãmase libere în liceele din judeþ.

mici obþinute de elevi la Evaluarea Naþionalã. În alte ºase judeþe, printre care ºi judeþul Hunedoara, diferen-

þele sunt mult mai mari. Situaþia nu este consideratã normalã de cãtre oficialii Ministerului Educaþiei, cu

atât mai mult cu cât 35.000 de elevi din totalul celor care au participat la Evaluarea Naþionalã nu au reuºit sã obþinã nici mãcar media 5. Toate unitãþile de învãþãmânt unde diferenþele de notare sunt mari sau unde numãrul de elevi cu medii de promovare a fost scãzut vor fi monitorizate constant, a mai arãtat ministrul Educaþiei. Astfel, inspectoratele ºcolare vor realiza analize punctuale, iar conducerile ºcolilor vizate vor fi evaluate în funcþie de mãsurile pe care le vor adopta pentru îmbunãtãþirea procesului de predareînvãþare. Pe de altã parte,

Ministerul Educaþiei a decis ca, din anul ºcolar 20132014, în media finalã pentru admiterea în învãþãmântul liceal, ponderea mediei celor patru ani de gimnaziu sã fie redusã la 25 la sutã, de la 50 la sutã cât a fost pânã în prezent. Media obþinutã la Evaluarea Naþionalã din clasa a VIII-a va avea astfel o pondere mai mare în calculul mediei finale, respectiv 75 la sutã, faþã de 50 la sutã cât era pânã acum. Iar decizia vine tocmai pe fondul diferenþelor mari dintre medii obþinute de elevi.

Sute de locuri libere la liceele hunedorene În urma repartizãrii, peste 200 de elevi au prins un loc în învãþãmântul liceal de stat. În tot acest timp, aproximativ 600 de locuri au rãmas neocu-

pate în liceele hunedorene. Absolvenþii claselor a VIII-a, care nu s-au înscris la ºcolile la care au fost repartizaþi sau nu au participat la niciuna din cele douã etape de admitere de pânã acum ºi cei care ºi-au încheiat situaþia ºcolarã ulterior au fost repartizaþi pe locurile rãmase libere la liceu. „Un numãr de 214 elevi au fost repartizaþi în cea de-a treia etapã de admitere în clasa a IX – a. Dupã cele trei etape de admitere la liceu, la nivelul judeþului Hunedoara mai sunt 638 de locuri neocupate în licee”, a

precizat purtãtorul de cuvânt a ISJ Hunedoara, Marta Mate. Pentru anul ºcolar 2013 – 2014 au fost disponibile 4.033 de locuri pentru învãþãmântul liceal de stat. În prima etapã de admitere la liceu, un

numãr de 3.172 de elevi au fost repartizaþi, iar în cea de-a doua, nouã elevi. Ultima etapã a fost destinatã în special corigenþilor ºi celor care nu au participat la Evaluarea Naþionalã. Pentru aceastã etapã din urmã, au fost admiºi 214 elevi. În concluzie au rãmas libere 638 de locuri, dar mai urmeazã sã centralizeze numãrul elevilor care au rãmas repetenþi anul trecut în clasa a IX –a pentru a se stabili câte clase a IX – a vor funcþiona anul viitor ºcolar. Ministrul Educaþiei, Remus Pricopie a precizat cã pãrinþii care nu îºi înscriu copiii la liceu vor fi amendaþi. Ministrul Remus Pricopie a cerut vineri ca pãrinþii care nu îºi

Car men COSMAN înscriu copiii la liceu sã fie amendaþi ºi, de asemenea, el a vorbit despre o nouã modalitate da calcul a mediei finale cu care elevii vor intra la liceu. "Avem 8 la sutã copii neînscriºi în clasa a 9-a ºi am cerut inspectorilor sã identifice fiecare caz în parte. Sã se solicite pãrinþilor înscrierea copiilor în învãþãmântul obligatoriu. Dacã nu vor face asta aplicãm legea, amendãm pãrinþii", a spus ministrul Pricopie. Pe de altã parte, începând cu anul ºcolar 2013/2014 nota obþinutã de elevi la testele naþionale va conta în proporþie de 75 la sutã la admiterea la liceu. Media generalã pe clasele V-VIII va conta în proporþie de de 25 la sutã. Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Septembrie 2013

Ziua Recoltei organizatã de liberalii din Petrila

pectacol de muzicã popularã, concursuri, etalare de port popular, legume ieftine ºi must proaspãt, de toate se vor bucura locuitorii Petrilei la Ziua Recoltei. Manifestarea este organizatã pentru prima datã în localitatea minierã din estul Vãii, de cãtre liberali. Maximilian GÂNJU

Asociaþia Rosa Multiflora ºi PNL Petrila organizeazã în luna octombrie a acestui an prima ediþie a Zilei Recoltei în localitatea minierã. Totul a pornit de la mai mulþi locuitori ai Petrilei, dupã ce s-au plâns cã

trebuie sã-ºi facã aprovizionarea de iarnã din piaþa oraºului, însã produsele sunt destul de scumpe. Preºedintele liberalilor din Petrila, Costel Avram a cãutat o soluþie astfel ca localnicii sã fie mulþumiþi. „Dupã ºedinþele noastre de la PNL, ieºim pe stradã ca sã

mai povestim cu oamenii. Aºa vãd ºi eu ce mai spun ºi cam ce probleme sunt ºi pot fi rezolvate. Mai mulþi petrileni mi-au spus cã trebuie sã meargã în alte localitãþi pentru aºi umple cãmara pe iarnã ºi nici preþurile legumelor nu sunt mici. De aici a pornit ideea sã organizãm Ziua Recoltei la Petrila, pe data de 12 octombrie, astfel ca oamenii sã aibã posibilitatea sã-ºi facã aprovizionarea la preþuri mici, dar ºi sã se simtã bine. Încercãm sã aducem câþi mai mulþi producãtori

Ilie Pãducel, “sfãdit” în ºedinþa de excludere rimarul Ilie Pãducel a fost P exclus din PD-L, dar nu este nicio supãrare pentru el, ba chiar ºi-a dorit asta. Acum este curtat de toate partidele, însã alegerea o are oarecum fãcutã. Luiza ANDRONACHE Primarul de la Petrila, este astãzi, cel puþin, incolor din punct de vedere politic. El a fost exclus din organizaþia judeþeanã a PD-L, în urma unei ºedinþe a biroului judeþean, ºedinþã cu “ sfadã”, cum a zis chiar el, în care mulþi membrii iau luat apãrarea, unii au strigat sã-ºi dea demisia, dar pânã la urmã cei mai mulþi au votat pentru “eliberarea lui”. “A fost o ºedinþã grea, pentru

cã am primit gloanþe din mai multe pãrþi. Au fost mulþi colegi care m-au înþeles cã trebuie sã fiu ºi ajutat, nu numai certat ºi sfãdit, aºa cum se zice

Întreaga manifestare este suportatã de Asociaþia Rosa Multiflora ºi PNL

Petrila, ambele conduse de Avram, iar formalitãþile au fost deja demarate. „Vineri am fost la primarul Petrilei, Ilie Pãducel, cu cererea prin care sã ne permitã organizarea evenimentului ºi închiderea strãzii din faþa minei Petrila. Am fost plãcut surprins sã vãd cã a îmbrãþiºat ideea noastrã, a liberalilor, de a organiza manifestarea ºi ne-a aprobat imediat solicitarea. Astfel este o certitudine cã la Petrila, pe data de 12 octombrie 2013, vom sãrbãtori, în premierã, Ziua Recoltei. Nu s-a fãcut niciodatã aºa ceva, iar noi liberalii

româneºte. Dar, au fost ºi unii care nu au înþeles. Nici nu-i cunosc pe mulþi dintre cei care au vorbit ºi nici ei nu mã cunosc pe mine. Dar, s-au aflat în treabã ”, a afirmat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila. De altfel, nici nu s-a scurs prea mult timp de la excludere, cã el a ºi început sã fie curtat de celelalte partide. Cine a fost primul lider care l-a sunat…?

“ Domnul preºedinte Laurenþiu Nistor. Apoi, domnul preºedinte Costel Avram. Au mai venit la mine preºedintele de la Partida Rromilor ºi preºedintele de la Miºcarea Popularã, domnul Lãutaru”, a mai spus Pãducel. Dar, dincolo de toate propunerile, Pãducel înclinã tot spre PSD, partid în care spune el, a gãsit sprijin. “ Îmi doream sã plec din PD-L, pen-

care vor fi scutiþi de taxe astfel ca preþurile sã fie mici iar oamenii sã-ºi poatã cumpãra cele necesare pentru iarnã. Ziua Recoltei se va derula pe strada Minei din Petrila, stradã care va fi închisã în totalitate în 12 octombrie”, a declarat preºedintele PNL Petrila, Costel Avram.

e face pe cheltuiala liberalilor

SURSE: PÃDUCEL INTRÃ ÎN PSD Primarul localitãþii Petrila Ilie Pãducel, exclus din PDL la sfârºitul sãptãmânii trecute, se va reîntoarce la PSD susþin surse de încredere din politica hunedoreanã. Pãducel ºi-a negociat poziþia cu preºedintele PSD Hunedoara, Laurenþiu Nistor, iar în scurt timp îºi va depune ºi adeziunea la social –democraþi. Primarul Petrilei a „ratat” PNL-ul, deºi a dorit sã treacã ºi pe la liberali - singura for-

vrem sã venim în sprijinul oamenilor. Vreau sã mai spun ºi cã evenimentul începe dis de dimineaþã, de la ora 9, ca oamenii sã-ºi facã aprovizionarea pentru cã acesta este ºi scopul. Apoi începe ºi distracþia ºi o sã avem concursuri de þuicã, momârlani careºi vor etala porturile populare dar ºi produselor lor renumite, muzicã popularã din mai multe zone ale þãrii dar ºi ansambluri locale din Valea Jiului ºi Petrila. Totul se va încheia în noapte cu un foc de artificii”, a mai declarat Costel Avram, preºedintele PNL Petrila.

tru cã, nu ascund faptul cã am fost deja ajutat de conducerea partidului aflat la guvernare ºi este normal sã plãtesc cu aceeaºi monedã ”, a încheiat primarul Petrilei. Alegerea oficialã nu a fost încã fãcutã, pentru cã se aºteaptã decizia de excludere de la Deva, hârtia unde scrie negru pe alb cã Pãducel nu mai face parte din PD-L.

maþiune politicã în care n-a mai fost - pentru cã i s-a oferit doar statutul de membru de partid, fãrã nicio altã funcþie de conducere în organizaþia localã. Ilie Pãducel este cel mai longeviv primar din Valea Jiului, el având la activ cinci mandate. Primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel, a fost exclus din PDL în urma unei decizii a Consiliului de Coordonare al organizaþiei judeþene a partidului, care a luat în considerare unele declaraþii fãcute de edil privind trecerea sa la unul din partidele aflate la guvernare. ( M. GÂNJU)

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Septembrie 2013

Echipamente moderne pentru ambulatoriul din Lupeni

dministraþia localã de la Lupeni a demarat procedurile pentru achiziþionarea de aparaturã de specialitate aferentã ambulatoriului din localitate. În cadrul contractului de peste 6 milioane de lei va fi achiziþionatã aparaturã medicalã de ultimã generaþie. Monika BACIU Prin realizare lucrãrilor de modernizare propuse prin proiect dar si prin completarea dotãrii cu echipamente si aparaturã medicalã performantã, de specialitate, se contribuie la îmbunãtãtirea cal-

itãtii infrastructurii serviciilor de asistentã medicalã din zona de actiune a proiectului precum si în judetul Hunedoara si Regiunea Vest. Proiectul propus contribuie si la atingerea Obiectivelor strategice ale sistemului de sãnãtate, si

anume adoptarea principiilor si politicilor existente în domeniul sãnãtãtii publice la nivelul Uniunii Europene –

Monica Iacob Ridzi cere 2% pentru CAR-urile pensionarilor

eputatul Monica Iacob-Ridzi solicitã includerea CAR-urilor în rândul entitãþilor beneficiare de cota de 2% din impozitul pe venit. Parlamentaru din Valea Jiului a depus vineri, la Camera Deputaþilor, o propunere legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 571/2003 coroboratã cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu Normele Metodologice de Aplicare. Diana MITRACHE

Aceastã iniþiativã vine ca un rãspuns la propunerea adresatã deputatului din Colegiul Est Valea Jiului de cãtre membrii CAR Pensionari Petrila. Aceºtia i-au sesizat deputatului Monica Iacob Ridzi faptul cã, deºi legea permite membrilor CAR-urilor constituite din salariaþi ai anumitor întreprinderi sã direcþioneze anual cota de 2% din impozitul pe venit Casei de Ajutor Reciproc din care fac parte, CARurile constituite din pensionari nu pot beneficia de acelaºi drept, fapt care este evident discriminatoriu. „Pornind de la aceastã situaþie am depus la Parlament un proiect de modificare ºi com-

pletare a legislaþiei în vigoare, astfel încât, prin aplicarea acestuia, pensionarii sã poatã opta pentru virarea cotei de 2% din impozitul pe pensie cãtre CAR-ul din care fac parte. În acest fel, fondurile acestora ar creºte astfel încât, în condiþiile economice actuale, CAR-urile formate din pensionari sã poatã acorda membrilor mai multe împrumuturi, ajutând în acest fel o categorie vulnerabilã de cetãþeni”, explicã deputatul Monica Iacob Ridzi. În proiectul de lege depus la Parlament, deputatul de Valea Jiului aratã cã Legea 571/2003 privind Codul Fiscal precum ºi Normele Metodologice de Aplicare au suferit ºi suferã o continuã modificare ºi com-

pletare datorate, în principal, necesitãþii adaptãrii sistemului fiscal românesc la cel al Uniunii Europene. În acest context este normal sã existe ºi unele omisiuni care, privite în contextul general, ºi nefiind specificate explicit dau naºtere la confuzii ºi interpretãri diferite din partea organelor fiscale, deosebit de scrupuloase în aplicarea prevederilor Legii 571/2003 privind Codul Fiscal. O astfel de omisiune este consideratã ºi cea de la art.57 (4) unde, în Normele Metodologice de Aplicare, sunt prezentate entitãþile nonprofit care pot beneficia de o susþinere materialã din partea persoanelor fizice prin deducerea de 2% din impozitul anual. În aceastã listã

prin adoptarea noilor norme nationale si comunitare privind principiile existente în domeniul sãnãtãtii referitoare la calitatea

apar, printre altele, casele de ajutor reciproc ale salariaþilor dar nu apar casele de ajutor reciproc ale pensionarilor. „Dat fiind faptul cã în România funcþioneazã, în paralel, douã sisteme de ajutor reciproc, fiecare dintre ele adresânduse însã unei alte categorii sociale, este normal ca sã beneficieze de condiþii ºi drepturi de funcþionare egale. În plus, în opinia noastrã, membrii caselor de ajutor reciproc a pensionarilor fac parte dintr-o categorie socialã net mai defavorizatã decât cea a salariaþilor, deci orice ajutor financiar primit în plus ar reprezenta noi posibilitãþi de sprijin pentru aceºtia”, aratã Monica Iacob Ridzi în expunerea proiectului sãu legislativ. În plus, deputatul precizeazã cã adoptarea acestor modificãri legislative, pe lângã faptul cã nu implicã nici un efort sau participare financiarã din partea statului vine în sprijinul unei importante categorii sociale din þara noastrã, reprezentatã de pensionari.

infrastructurii si a dotãrilor necesare asigurãrii unui act medical eficient si continuarea procesului de reformã a sistemului de sãnãtate în vederea ameliorãrii performantelor acestuia, ca premisã esentialã pentru îmbunãtãtirea stãrii de sãnãtate – prin crearea premizelor din punctul de

vedere al calitãtii infrastructurii si a dotãrilor cu echipamente performante necesare asigurãrii de servicii de sãnãtate de calitate Proiectul va contribui cresterea asistentei medicale de preventie si la îmbunãtãtirea stãrii de sãnãtate a populatiei deservite. În cadrul contractului vor fi achizitionate mai multe aparaturi medicale. Printre acestea se numãra un ecograf 3D/4D fix si portabil. Valoarea contractului este de 6.498.725 de lei.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Septembrie 2013

Toamna se înmulþesc VMG-iºtii Palatul Cultural “Minerul” de la Lupeni

um vine toamnã, cum numãrul de asistaþi sociali creºte. Aceastã situaþie este general valabilã în toatã Valea Jiului, iar la Petrila cu atât mai mult. Luiza ANDRONACHE Încã din prima lunã de toamnã, la Serviciul de Asistenþã Socialã de la Petrila au început sã vinã tot mai mulþi oameni care vor sã fie luaþã în evidenþã pentru acordarea venitului minim garantat, ori pentru a beneficia de alte facilitãþi, deloc neglijabile. “ În momentul de faþã avem 106 dosare în platã pentru ajutorul social dintr-un numãr de 252 de persoane înregistrate. Este, întradevãr o creºtere faþã de lunile de varã. Consider cã acest lucru

se întâmplã din douã motive: începe prigramul de distribuþie a alimentele de la UE ºi nu este deloc de neglijat cantitatea de alimente care se dã, iar o familie ce ºtie sã se gospodãreascã, poate liniºtitã sã iasã din iarnã ºi sã prindã chiar ºi vara viitoare cu alimnetele în cãmarã, iar al doilea aspect este încãlzirea ”, a spus Susana Heljiu, director executiv SPLAS – Primãria Petrila. De altfel, aici, ºi numãrul persoanelor care beneficiazã de hranã de la cantina socialã, creºte în lunile de toamnã ºi iarnã.

aratã în sfârºit aºa cum a fost odatã

alatul Cultural Minerul îºi schimbã înfãþiºarea pe zi ce trece ºi aratã tot mai bine, recãpãtându-ºi grandoarea de altãdatã. De la o ruinã gata, gata sã se prãbuºeascã oricând, acum, clãdirea începe sã-ºi arate din nou valoarea ºi arhitectura minunatã. Edilul ºef al lolitãþii, Cornel Resmeriþã, sperã ca toate lucrãrile sã fie gata în câteva luni. Luiza ANDRONACHE „Normal, termenul este pentru sfârºitul acestui an. Sper din tot sufletul sã reuºim sã finalizãm toate lucrãrile pânã atunci, în ciuda faptului cã sunt tot felul de “ binevoitori” care fac fel ºi fel de reclamaþii”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni. Totuºi, la acest moment, în conturile primãriei nu sunt suficienþi bani pentru plata firmei care face lucrarea, din cauza unei corecþii financiare aplicatã administraþiei. Primarul sperã însã cã va primi banii înapoi. De altfel, ºi localnicii sunt încântaþi de cum aratã acum palatul. “ Îmi pare tare bine cã în sfârºit s-a luat iniþiativa de a se reabilita palatul. Îmi amintesc faptul cã în fiecare zi când treceam pe lângã el, mã uitam cu nostalgie la zidurile care stãteau sã se prãbuºeascã.

Acum, avem din nou cu ce ne mândri”, ne-a declarat un cetãþean. Palatul Cultural Lupeni, numit în perioada interbelicã Teatrul Miner, a fost construit la iniþiativa Regelui Ferdinand I, de cãtre Societatea Anonimã Românã „Lupeni”. Din anul dãrii în folosinþã, 1927 ºi pânã în 1948 , aici au concertat diferite orchestre camerale ºi simfonice, atât din þarã cât ºi din strãinãtate, iar pe scenã au jucat mari maeºtri ai dramaturgiei româneºti. Dupã 1948 a funcþionat ca ºi cinematograf, geamurile sãlii de spectacole fiind zidite cu cãrãmidã, iar la balcon s-au fãcut modificãri de-a lungul timpului pentru amenajarea unui aparat de video-

proiecþie. Deºi proiectatã dupã Sala de aur a Filarmonicii din Viena, sala de spectacole a fost modificatã, scaunele fiind ridicate, dând aspectul unui amfiteatru. De-a lungul vremii i s-au date mai multe denumiri dupã regimurile politice care s-au perindat la conducerea þãrii, de la denumirea iniþialã de Teatru Minier, trecând în 1948 la numele de Palat al Muncitorilor, iar prin anii 70 fiind numit Palatul Cultural “Minerul”. Dupã

1990 nu a mai existat niciun interes al conducerii minei Lupeni, în posesia cãreia se afla din 1948, de a-l mai îngriji. Astfel, s-a degradat în anul 1999, când a fost dat ca locaþie de întâlnire ºi manifestare disponibilizaþilor. În câþiva ani, întreaga clãdire a ajuns într-o stare de degradare avansatã, iar acum, aproape cã stã sã se prãbuºeascã.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Septembrie 2013

Maidanezii, mai presus de oameni

Angajaþii serviciului de ecarisaj, atacaþi de iubitorii de animale S

aruncat cu un pahar care a trecut la câþiva centimetrii de capul meu. Dacã mi-ar fi venit în cap m-ar fi omorât. Câinele nu este nici castrat, nici crotaliat. Noi îi luãm, îi castrãm, îi vaccinãm ºi le dãm drumul înapoi în teritoriu. Deci noi

venim ºi ne facem meseria! Aºteptãm sã ne dea în cap. Am chemat poliþia ºi au spus cã ºtiu cine a fost ºi cã acum iau detalii. Sã-ºi facã meseria pentru cã ºi noi ne facem meseria ºi îi prindem, aºa sã-ºi facã ºi

ei meseria ºi sã le dea o amendã pentru cã nu este primul caz. Au mai aruncat cu apã ºi cu bolovani dupã noi. Dacã le-ar da câteva

amenzi nu am mai avea nici noi probleme”, spune hingherul atacat, Giani Daniel Bãncilã. Omul mai spune cã nu este pentru prima datã când i se întâmplã aºa

ceva. Frecvent iubitorii de animale îi atacã pe hingheri. ”Se revoltã oamenii pentru cã ei cred cã îi luãm ºi îi omorâm. Noi leam mai explicat cã noi îi

Ecarisaj cu efective lãrgite

28 de câini din 1000 au ajuns în adãpost!

upã douã zile de ecarisaj în forþã, 28 de câini fãrã stãpân au ajuns în adãpostul din Colonia Petroºani. Reprezentanþii Primãriei Petroºani cred cã este un rezultat destul de bun, dar sunt de pãrere cã ar trebui fãcut ceva ºi în privinþa proprietarilor de câini care îºi abandoneazã animalele pe strãzi din diverse motive. Carmen COSMAN La Petroºani, toamna nu se numãrã bobocii, ci câinii fãrã stãpân, adunaþi de pe strãzi. Vineri ºi sâmbãtã, hingherii din cadrul Serviciului Judeþean Pentru Ocrotirea Animalelor Fãrã Stãpân au acþionat „în forþã”, iar sâmbãtã la Petroºani au venit chiar maºini suplimentare, de la Deva. „În prima zi au fost douã maºini ºi 5 oameni iar în cea de a doua zi au

mai venit 3 maºini suplimentare de la Deva, adicã în total 4 maºini ºi aproximativ 8 oameni. Au fost strânºi de pe strãzi 28 de câini fãrã stãpân, care sãptãmâna viitoare vor fi sterilizaþi, deparazitaþi ºi crotaliaþi”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani. Câinii vor fi eliberaþi pe strãzi, dupã încheierea ciclului de îngrijire la adãpostul din Colonie. De fapt, în aceastã perioadã trei maid-

anezi care au fost sterilizaþi ºi deparazitaþi au fost puºi în libertate. De precizat cã, la ora actualã pe strãzile din Petroºani sunt aproximativ 1.000 de câini fãrã stãpân, o parte dintre ei deja castraþi ºi crotaliaþi. De precizat cã, în perioada 2008 – 2012, aproximativ 300 de câini au fost adoptaþi din adãpostul de la Petroºani. Cei mai mulþi au ajuns tot pe strãzi.

ste necesarã Poliþia Animalelor Problema comportã, însã, douã aspecte. Pe lângã câinii nãscuþi pe strãzi, mai sunt ºi cei abandonaþi de stãpânii lor, care fie se plictisesc de ei, fie considerã cã nu mai au cu ce s-i hrãneascã. Iar mediul rural nu existã încã acea

deprindere a sterilizãrii animalului din bãtãturã, astfel cã cei mai mulþi pui ajung tot pe strãzi, abandonaþi de proprietari. La rândul lor, mulþi cresc ºi se înmulþesc, contribuind astfel la creºterea numãrului de maidanezi de pe strãzile Petroºaniului. Pentru cã ºi acest aspect reprezintã o realã problemã, edilii sunt de pãrere cã ar fi necesarã existenþa Poliþiei Animalelor, o structurã înfiinþatã faptic în 2009 la nivel naþional, dar care în realitate nu funcþioneazã din varii motive. Pentru cã ar fi mai mult decât utilã ºi o campanie de conºtientizare în rândul persoanelor din mediul rural ºi, poate, sterilizarea gratuitã a câinilor din curtea lor, pentru cã altfel, în cele mai multe cazuri, þãranul nu îºi va putea permite aceste costuri. „Nu este o treabã

luãm, îi castrãm ºi îi aducem înapoi. Când îi aducem înapoi, spun cã de ce i-am adus înapoi ºi cã de ce nu i-am þinut acolo. Aºa e legea”, a mai spus Geani Daniel Bãncilã. La Petroºani funcþioneazã de câteva luni Asociaþia pentru Ocrotirea Animalelor fãrã stãpân, asociaþie aflatã în subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara. Aici sunt adãpostiþi timp de câteva zile câinii adunaþi de pe strãzile localitãþii. Existã persoane care ºi-au manifestat intenþia de a adopta patrupedele, însã în final acestea ajung tot pe strãzi. ”Mai sunt care vin ºi le mai aduc ºi de mâncare. Mai sunt ºi declaraþii de adopþie doar cã tot în faþa blocului stau câinii. Prin lege, persoana care a revendicat câinele este obligatã sã-l þinã în casã ca pe orice alt animal de companie. Toatã lumea ne simplã ºi implicã un numãr mare de oameni ce ar trebui implicaþi în aceastã activitate. Poate Poliþia Animalelor ar fi o soluþie. Cu oamenii pe care îi avem acum e destul de greu”, a explicat Nicu Taºcã. De fapt, Inspectoratul General de Poliþie pentru Protecþia Animalelor s-a înfiinþat pe data de 04.11.2009, în baza hotãrârii judecãtoreºti definitive ºi irevocabile pronunþatã de Tribunalul Municipiului Bucureºti, ca structurã a societãþii civile. Politia Animalelor are drept principalã menire conºtientizarea opiniei publice cu privire la adoptarea unui comportament raþional ºi uman faþã de animale ºi necesitatea respectãrii legii ce reglementeazã drepturile pe care animalele le au. Un lucru mai mult decât util, dar care nu a fost pus niciodatã în practicã.

acuzã cã îi omorâm, toatã lumea ne acuzã cã îi tratãm inuman. Lumea nu înþelege cã, cel puþin în Petroºani, nu se eutanasiazã câinii. Noi lucrãm dupã legea Marinescu din 2008”, spune medicul veterinar Nina Pãdure. Existã ºi posibilitatea eutanasierii animalelor, însã cu mici condiþii. ”Care sunt foarte grav bolnavi, da, pentru a nu le mai prelungi suferinþa, dar din prima, nu putem spune dacã un câine este sau nu

agresiv. Acest lucru se poate vedea doar dupã un consult etologic, dacã am avea un etolog angajat sã poatã face anumite teste pentru a vedea dacã un câine este sau nu agresiv”, a mai spus medicul veterinar. Acþiunea va continua pe strãzile din Petroºani unde echipe formate din angajaþi ai Serviciului Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân ºi reprezentanþi ai primãriei vor ”cotrobãi” în toate cartierele dupã patrupede. Acestea vor fi sterilizate, crotaliate ºi apoi vor ajunge din nou printre blocuri.

Mai puþini hunedoreni muºcaþi de câini

hiar dacã numãrul câinilor fãrã stãpân pare sã se fi înmulþit în ultimii ani, în judeþul Hunedoara a scãzut numãrul persoanelor muºcate de maidanezi. Carmen COSMAN Potrivit datelor centralizate de Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara, în prima jumãtate a acestui an, în tot judeþul sunt aproximativ 200 de persoane muºcate de câini. ''În primele ºase luni ale acestui an, 222 de persoane au fost muºcate de câini, dintr-un total de 247 de cazuri vaccinate antirabic. În cazul a ºase persoane a fost nevoie sã fie administrat ºi ser antirabic, procedura aplicându-se în cazul în care muºcãturile sunt mai adânci, pe suprafaþã mare sau mai apropiate de zona capului'', a declarat

Cecilia Birãu, ºeful secþiei de epidemiologie din cadrul DSP Hunedoara. De precizat cã, faþã de anii trecuþi, numãrul cazurilor de persoane muºcate de câini este în scãdere. Astfel, în primul semestru din anul trecut, 338 de oameni au ajuns la spital cu plãgi muºcate. Cifrele oficiale relevã faptul cã numãrul câinilor care trãiesc pe strãzi, în judeþ, ajunge la 40.000. De la înfiinþarea Serviciului judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân, aflat în subordinea CJ Hunedoara, au fost sterilizaþi peste 1.500 de câini, din toate localitãþile judeþului.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Septembrie 2013

Maidanezii, mai presus de oameni

Angajaþii serviciului de ecarisaj, atacaþi de iubitorii de animale S

ei meseria ºi sã le dea o amendã pentru cã nu este primul caz. Au mai aruncat cu apã ºi cu bolovani dupã noi. Dacã le-ar da câteva

amenzi nu am mai avea nici noi probleme”, spune hingherul atacat, Giani Daniel Bãncilã. Omul mai spune cã nu este pentru prima datã când i se întâmplã aºa

ceva. Frecvent iubitorii de animale îi atacã pe hingheri. ”Se revoltã oamenii pentru cã ei cred cã îi luãm ºi îi omorâm. Noi leam mai explicat cã noi îi

Ecarisaj cu efective lãrgite

28 de câini din 1000 au ajuns în adãpost!

Mai puþini hunedoreni muºcaþi de câini

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Septembrie 2013

Fãrã venit de completare,

Aproape 500 de mineri primesc astãzi preavizele de concediere

rimele preavize pentru mineri. Aproape 500 de angajaþi ai Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului vor primi astãzi (luni-n.r.) preavizele de concediere. Mãsura face parte din programul de închidere a minelor neviabile din Valea Jiului. Monika BACIU ”Am intrat în linie dreaptã, paºii s-au parcurs dinspre minister înspre noi. Astãzi am avut o ultimã întrunire cu sindicatele pe care le-am notificat de concedierile colective. S-au întocmit listele de disponibilizare pe fiecare unitate în parte ºi aprobate urmând ca în cursul zilei de azi sã notificãm Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã ºi ITM-ul pentru avizele necesare. Vor pãrãsi sistemul 489 de persoane ºi ca

un program al acestor disponibilizãri, în datã de 9, dacã vom avea avizele de la AJOFM ºi de la ITM vom emite avizele de concediere, perioada de preaviz fiind din data de 10 pânã în datã de 7 octombrie, respectiv

20 de zile lucrãtoare, încetarea contractului de muncã fiind dindata de 8 octombrie”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ.

Disponibilizaþii vor beneficia de 27.300 de lei, banii fiind plãtiþi într-o singurã tranºã. La disponibilizãrile actuale nu se mai þine cont de vechimea în muncã. ”Suma brutã este de 32.500 iar cea netã este de 27.300 într-o singurã tranºã. Sunt sume fixe având în vedere cã majoritatea personalului disponibilizat avea peste 15 ani vechime în sistem iar din discutile cu sindicatul am ajuns la aceastã sumã fixã. Vor intra în perioada de preaviz, vor lua la cunoºtinþã de decizile de concediere ºi vor urma paºii fireºti, preavizul, ultima perioadã de

Credit în aºteptare

dministraþia localã de la Petroºani aºteaptã finalizarea procedurii de licitaþie în vederea obþinerii creditului de 15 milioane de lei. În urmã cu câteva luni consilierii au adoptat un proiect de hotãrâre prin care municipalitatea va accesa un împrumut care va fi redirecþionat pentru continuarea lucrãrilor din localitate. Monika BACIU ”A fost emisã o hotãrâre de consiliu local, este vorba de hotãrârea 159/2013, în urma cãreia administraþia localã de la Petroºani a fãcut toate demersurile pentru a achiziþiona un împrumut de 15 milioane

de lei, având douã destinaþii precise. O primã destinaþie cãreia urmeazã sã i se aloce douã milioane de lei priveºte reabilitarea, modernizarea ºi achiziþionarea de echipamente pentru ambulatoriul de specialitate alb spitalului

preaviz iar dupã aceea ridicarea platii care o preconizam undeva în jurul datei de 15 octombrie”, a mai precizat sursa citatã. Viitorii disponibilizaþi nu vor mai beneficia de venitul de completare, asta deºi acum douã sãptãmâni directorul general a societãþii spunea cã foºtii ortaci vor primi ºi aceste sume pentru cã efortul bugetar nu este unul mare. ”Venitul de complectare nu se mai da. Se va acorda doar ajutorul de ºomaj în conditile legii. Îi dezavantajeazã, a apãrut acea ordonanþã de urgenþã privind reglementarea unor mãsuri bugetare prin care Ministerul de Finanþe a luat decizia cã nici agenþii economici sã reclasifice în cadrul firmelor care vor primi acest ajutor de complectare. Noi nu ne-am numãrat printre aceºti agenþi de Urgenþã Petroºani, iar al doilea obiectiv pentru care se doreºte contractarea împrumutului în valoare de 13 milioane de lei vizeazã domeniul schiabil din Parâng având în vedere cã la ora actualã fondurile ce urmeazã sã vinã de la buget au fost stopate. Ambele împrumuturi se doresc a fi luate pe o perioadã de 10 ani, iar la momentul la care vorbim ele se aflã în evaluare urmând ca la scurt timp sã încheiem procedura prin care vom putea sã dispunem de aceºti

economici drept dovadã nu vom primi venituri de complectare. Este o mãsurã strict bugetata, în rest toate ministerele ºi-au dat acceptul dat din cauza crizei financiare prin care trecem nu ne afecteazã în mod deosebit aceastã mãsurã dar vrem sã urmãm paºii necesari pe cale legislativã pentru cã în disponibilizãrile viitoare minerii care vor pãrãsi sistemul sã beneficieze de venituri de complectare”, a mai spus Anghel. În aceastã primã rundã de disponibilizãri vor pleca aproape 500 de mineri dintre cei aproape 2400 care sunt la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. Cei mai mulþi oameni vor pleca de la mina Petrila, în jur de 183 de persoane.

bani”, a declarat Dorina niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Procedura se va încheia undeva la sfârºitul acestei luni, urmând sã fie stabilitã unitatea bancarã care va furniza creditul necesar continuãrii lucrãrilor.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Septembrie 2013

Monica Iacob Ridzi cere investiþii în minerit

Pentru a veni în sprijinul minerilor, Monica Iacob Ridzi a depus, vineri, la Camera Deputaþilor o interpelare adresatã Ministrului Energiei, Constantin Niþã, prin intermediul cãreia îi solicitã acestuia punerea în aplicare, de urgenþã, a Programului de investiþii în sectorul minier ºi energetic din judeþul Hunedoara. „Am primit o sesizare din partea Sindicatului Muntele, prin care sunt înºtiinþatã cã Guvernul, prin Ministerul Energiei, deºi ºi-a asumat încã din primãvarã implementarea unui amplu Program de Investiþii în Minerit ºi Energie la Complexul Energetic Hunedoara, acesta

întârzie sã fie pus în aplicare. Pe cale de consecinþã, am decis sã-i adresez domnului ministru Constantin Niþã încã o interpelare parlamentarã, pentru a afla când ºi cum se va aplica acest program de investiþii necesar pentru salariaþii de la minele de cãrbune din Valea Jiului ºi de la cele douã termocentrale din cadrul CEH”, a declarat deputatul Monica Iacob Ridzi. Deputatul din Valea Jiului susþine cã mineritul e o ramurã ce þine în viaþã aceastã zonã ºi îi cere ministrului sã se implice pentru a o þine în viaþã. „Constituirea, dupã îndelungi formalitãþi, a Complexului Energetic Hunedoara, deºi reprezintã un pas important ºi necesar în relansarea econo-

micã a industriei termoenergetice din România, poate constitui o bazã solidã pentru activitatea economicã ºi socialã din Valea Jiului ºi din întregul judeþ Hunedoara, numai dacã, înainte de a solicita noii entitãþi economice care con-

stituie cel mai important agent economic în regiune sã funcþioneze independent pe piaþa naþionalã ºi europeanã de energie, îi sunt asigurate resursele necesare pentru a face faþã unei astfel de provocãri. Asemenea minerilor ºi energeticienilor din

Valea Jiului, consider la rândul meu cã statul român are obligaþia de a asigura resursele financiare, programul de mãsuri ºi legislaþia aferentã relansãrii Complexului Energetic Hunedoara pe piaþa naþionalã de energie. Acest lucru, în opinia tuturor specialiºtilor în

domeniu, nu poate fi fãcut în lipsa unui program coerent ºi masiv de investiþii. Investiþii care sunt necesare atât pentru creºterea capacitãþilor de producþie la cele douã termocentrale componente – Mintia ºi Paroºeni – precum ºi pentru retehnologizarea ºi modernizarea minelor de cãrbune care fac parte din noul Complex Energetic Hunedoara – EM Livezeni, EM Lonea, EM Vulcan, EM Lupeni”, aratã, în interpelarea sa, deputatul Monica Iacob Ridzi. Singurele investiþii ce se preconizeazã la CEH sunt cele negociate cu chinezii ºi ele vizeazã deocamdatã doar Termocentrala Mintia.

Euro a încheiat sãptãmâna la 4,4650 lei

emerile privind o intervenþie militarã a SUA ºi aliaþilor sãi în Siria, dar ºi o posibilã extindere a conflictului, au determinat reducerea apetitului pentru risc, implicit retragerea unor investitori de pe pieþele emergente, ceea ce a provocat deprecierea monedelor din regiune, inclusiv a leului. Sãptãmâna a debutat cu o uºoarã apreciere a leului, cursul euro coborând la 4,4221, pentru ca de marþi acesta sã creascã constant, culminând cu media de vineri, care a fost de 4,4725 lei, nou maxim al ultimelor zece sãptãmâni. Ultima ºedinþã a sãptãmânii s-a deschis în jurul pragului de 4,47 lei, presiunea pe cumpãrarea de valutã împingând euro spre 4,48 lei, pentru ca seara, pe pieþele internaþionale, cotaþiile sã scadã, într-un context favorabil, la 4,4650 – 4,4680 lei. În piaþa la termen de la Sibiu, preþurile futures ale euro pentru

scadenþa lunarã au crescut de la 4,43 la 4,472 lei, pentru decembrie de la 4,465 la 4,495 lei iar pentru martie viitor la 4,5204 lei. Dolarul american a înregistrat cea mai semnificativã creºtere, de 6,65 bani, cursul urcând de la 3,3441 la 3,4106 lei, pragul de 3,4 fiind depãºit ultima datã în 7 iulie. Aprecierea francului elveþian a fost mai modestã, datoritã creºterii cererii de monedã americanã pe pieþele internaþionale, cursul urcând de la 3,5904 la 3,6103 lei. În perioada urmãtoarea volatilitatea pieþelor internaþionale va continua sã îºi

amprenta pe cea localã, cauzatã atât de situaþia din jurul Siriei dar ºi de posibilitatea, ca la jumãtatea acestei sãptãmâni, Rezerva Federalã sã reducã injecþiile de lichiditate în economia SUA, care se ridicã în prezent la 85 miliarde dolari. Reducerea stimulentelor monetare, care au avut, în ultimii ani, drept efect ieftinirea dolarului, va provoca creºterea cererii de monedã americanã, implicit întãrirea acesteia. Creºterea aversiunii faþã de risc a produs scãderea perechii euro/dolar pânã la 1,3105 dolari, nivel care nu a mai fost atins din 19 iulie. Scãderea euro a apãrut dupã o declaraþie a preºedintelui BCE, Mario Draghi, care a afirmat cã instituþia pe care o conduce analizeazã o posibilã reducere a dobânzii sale de politicã monetarã, care se situeazã în

acest moment la minimul istoric de 0,5%. Vineri, euro a recâºtigat o parte din terenul pierdut ºi a urcat la 1,3210 dolari, închizând pe pieþele americane la 1,3180 dolari. Creºterea euro s-a produs dupã publicarea datelor privind ºomajul din SUA, care a scãzut luna trecutã, faþã de cea precedentã, de la 7,4 la 7,3%, ceea ce pune, în opinia analiºtilor, sub semnul întrebãrii schimbarea programului de relaxare cantitativã a Fed. La Sibiu, euro s-a tranzacþionat pe septembrie la 1,3115 – 1,3228, pe decembrie la 1,313 – 1,325, pe martie 1,31 – 1,32 iar pe iunie viitor la 1,32 dolari. Preþul futures al unciei de aur cu scadenþa octombrie, dupã o creºtere la 1.417 dolari, a coborât vineri pânã la 1.364,60 dolari. Analiza cuprinde perioada 2 – 6 septembrie.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Septembrie 2013

Final de tabãrã la Petroºani

u lucrat o sãptãmânã în vãzul oamenilor, în parc, la Petroºani, iar acum lucrãrile lor au ajuns sã fie admirate în oraº. Este vorba despre artiºtii plastici din întreaga lume, ce au rãspuns invitaþiei lui Cristian Ianza ºi au creat opere de artã pentru strãzile din Petroºani. Diana MITRACHE O sãptãmânã au lucrat în praf ºi rumeguº, sub privirile trecãtorilor din Parcul Carol Schreter, iar la

finalul sãptãmânii trecute, lucrãrile lor au ajuns pe socluri, în oraº. Sâmbãtã a avut loc vernisajul, în mijlocul oamenilor. Asta chiar dacã artiºtii au fost sceptici. „S-au turnat socluri pentru lucrãri, spre bucuria mea, pentru cã nu prea credeam cã se va întâmpla, dar uite cã printr-o minune s-au þinut toþi de cuvânt ºi mã bucur. Lucrãrile au fost puse pe socluri în oraº, iar vernisajul a avut loc simultan la Casa de Culturã a Studenþilor, dar ºi în stradã, acolo unde au fost amplasate

fotografiat zona, au pictat ºi au sculptat în piatrã, marmurã sau lemn, iar lucrãrile lor lucrãrile”, a spus Cristian Ianza, artist plastic, iniþiatorul acþiunii ºi organizatorul taberei internaþionale de la Petroºani. Artiºtii au venit la Petroºani din toatã þara, din Valea Jiului, Grecia ºi chiar din Germania, sau Nepal. Au

Cel mai frumos aur din lume este la Brad

uzeul Aurului din Brad, unic în Europa, adunã, în vitrinele sale, peste 1.300 de exponate din aur nativ ºi mai mult de 1.000 de eºantioane minerale, valoarea pieselor care pot fi vãzute de turiºti fiind inestimabilã. Maximilian GÂNJU “Aº putea spune cã la Muzeul Aurului din Brad se aflã cele mai valoroase cinci kilograme de aur din lume, pentru cã aurul pe care îl vedem aici aratã aºa cum a fost scos el din adâncuri, prin munca miilor de

mineri care au trudit în zãcãmântul de la Mina Barza, vreme de sute de ani. Cu siguranþã, aici se pot vedea exemplare din cel mai frumos aur din lume”, a declarat Florin Cazacu, primarul municipiului Brad. Redeschis pentru public în decembrie

2012, dupã aproape cinci ani în care clãdirea s-a aflat într-un proces de modernizare, muzeul a fost vizitat, în prima jumãtate a acestui an, de câteva mii de turiºti. Autoritãþile locale doresc sã punã în valoare potenþialul muzeului, prin introducerea acestuia într-un circuit turistic denumit ‘Drumul Aurului’. Proiectul prevede vizitarea Muzeului Aurului, deplasarea spre multe mine, acum închise, ºi vizitarea unei galerii din perioada romanã, unde exploatarea

aurului se fãcea în urmã cu peste 1.900 de ani. Prima atestare a Muzeului Aurului apare într-un document din anul 1912, notã care poartã semnãtura unui vizitator. Muzeul deþine eºantioane recoltate de geologi ºi mineri care au lucrat în diferite exploatãri din Munþii Metaliferi. Circa 80 la sutã dintre eºantioane provin din zona Brad – Ruda, Musariu, Valea Morii ºi Brãdiºor, acestea fiind prezentate aºa cum au fost scoase din subteran.

vor sta în centrul oraºului, pe socluri special amenajate, în timp ce tablourile ºi fotografiile vor ajunge în galeria de artã ce se amenajeazã în Castelul

Ianza. Tabãra de creaþie este la prima ediþie ºi artiºtii sperã cã se vor bucura ºi de aprecierea localnicilor.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Septembrie 2013

Vitezomanii, în atenþia poliþiºtilor

eci de amenzi contravenþionale, majoritatea pentru depãºirea limitei de vitezã, reprezintã un scurt bilanþ al poliþiºtilor Serviciului Rutier Hunedoara, care au desfãºurat o acþiune cu efective mãrite pe autostrada A1 Deva – Orãºtie. Acþiunea a fost efectuatã în vederea depistãrii conducãtorilor auto care încalcã prevederile Codului Rutier ºi în special a celor care depãºesc regimul legal de vitezã. Potrivit purtãtorului de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu cu ocazia activitãþilor de supraveghere ºi control a traficului rutier, poliþiºtii au aplicat sancþiuni contravenþionale în valoare de peste 9.300 lei ºi au reþinut 3 permise de conducere pentru depãºirea vitezei maxime admise cu mai mult de 50 de km/h. “Spre exemplu, a fost depistat un conducãtor auto care conducea un autoturism pe autostrada A1, la km 346, cu viteza de 194 km/h, iar o conducãtoare auto conducea un

autoturism pe autostrada A1, la km 360, cu viteza de 181 km/h. În ambele cazuri s-a luat mãsura suspendãrii dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pe o perioadã de 90 zile ºi s-a aplicat o amendã în valoare de 720 de lei”, spune Niþu. Pe raza judeþului Hunedoara, astfel de activitãþi se vor desfãºura ºi în perioada urmãtoare, în vederea reducerii riscului rutier cauzat de încãlcarea legislaþiei privind circulaþia pe drumurile publice. Pentru o cãlãtorie în siguranþã, poliþiºtii Serviciului Rutier Hunedoara le recomandã conducãtorilor de autovehicule sã respecte cu maximã stricteþe regulile de circulaþie ºi sã circule cu vitezã adaptatã la condiþiile meteo-rutiere.

ªi din deºeuri se va putea scoate profit

dministraþia localã de la Vulcan este în tratative cu câteva firme pentru extinderea activitãþii de sortare a deºeurilor de la staþia care aparþine firmei Pregoterm. Conducerea urbei are în intenþie de ceva timp achiziþionarea a câteva utilaje utilaje cu care sã eficientizeze ºi mai mult activitatea de sortare a deºeurilor menajere. „S-a purtat o discuþie cu reprezentanþii unei firme, care au venit ºi au vãzut staþia noastrã, iar acum încercãm sã vedem cum putem colabora cu ei sã ne

extindem ºi sã aducem ºi alte utilaje pentru a face produsul semifabricat. Asta înseamnã sã mãcinãm PET-urile ºi sã facem acele granule care se utilizeazã la fabricile de PVC”, au declarat reprezentanþii primãriei de la Vulcan

Dacã administraþia va reuºi sã facã o producþie finitã, chiar semifabricatã din PET-uri, asta ar însemna creºterea sumelor pe care municipalitatea le-ar avea în plus la buget. Luiza ANDRONACHE

Tinerii absolvenþi de liceu îºi pot gãsi un loc de muncã la sfârºitul lunii

ici bine nu s-a dat start preluãri dosarele de ºomaj de la absolvenþii de liceu, cã deja numãrul înscriºilor ajunge la câteva sute. Pentru cã cei mai mulþi dintre ei vor sã munceascã, reprezentanþii Agenþiilor pentru Ocuparea Forþei de Muncã pregãtesc o bursã pentru tineri. “Urmãtoarea bursã este în data de 27 septembrie ºi faþã de celelalte burse, aceasta este una stabilitã la nivel naþional ºi se adreseazã absolvenþilor din ultima promoþie. Asta nu înseamnã cã nu poate participa oricine, însã, ca ºi specific, este o bursã pentru tineri”, a declarat conducerea Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã

Hunedoara. La acest moment, niciun angajatori nu ºi-a anunþat intenþia de a pune locuri de muncã la dispoziþia tinerilor, însã conducerea Agenþiei de la Petroºani, spre exemplu, este de pãrere cã pânã la data anunþatã a bursei, lucrurile vor sta altfel. Pânã acum, la Agenþiile Locale pentru Ocuparea Forþei de Muncã au venit foarte mulþi absolvenþii care nu au trecut examenul. La Petroºani, cel puþin, în aceste zile s-au prezentat sute de tineri care s-au înscris în evidenþe în speranþa de a gãsi un loc de muncã sau pentru a beneficia de ajutorul de ºomaj. Luiza ANDRONACHE

14 Program & Horoscop

9:45 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 10:30 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului – Gyebaek (r) 11:50 Legendele palatului – Gyebaek (r) 12:30 SCENART 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 SCENART (r) 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 19:00 Arta spaþiului 19:30 Oameni care au schimbat Lumea (r)

9:30 ªi eu m-am nãscut în România (r) 10:30 NCIS: L. A. (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti sã mori de râs 13:00 Teleshopping 13:30 Soþia perfectã (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Extemporal la dirigenþie

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Talk B1 21:30 Butonul de panicã 23:00 Lumea lui Banciu

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Septembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Sheena, prinþesa junglei (r) 12:00 Sheena, prinþesa junglei 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Copilul furat 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Bilet de rãscumparare 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa sunteþi dezamãgit profund, pentru cã un coleg pe care îl consideraþi prieten încearcã sã vã discrediteze. Concentraþi-vã asupra problemelor importante pe le aveþi de rezolvat astãzi. Relaþiile cu persoana iubitã sunt foarte bune, ceea ce vã menþine moralul ridicat.

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Dezvãluiri din lumea telenovelelor 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Casa Ibacka 0:00 Îngeri pierduþi (r)

10:00 11:30 12:30 13:15 14:00 14:45 15:30 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

Cei 7 ani de acasã (r) ªatra (r) ªtirile Kanal D Restaurant Europa (r) Gaºca (r) Teleshopping Testul de rezistenþã (r) Dragoste ºi pedeapsã ªtirea zilei ªtirile Kanal D Iffet Voinþã de femeie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Steaua - Legia Varsovia 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Steaua - Legia Varsovia 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Legia Varsovia Steaua 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Legia Varsovia Steaua 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat UEFA Champions League 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat UEFA Champions League 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Vã afecteazã mult lipsa de corectitudine a unui partener de afaceri ºi vã pierdeþi încrederea în el. Fiþi prudent în tot ce faceþi. Ar fi bine sã evitaþi investiþiile. Dupãamiazã, un vecin vã cere sã îl ajutaþi într-o problemã de sãnãtate.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indispus dupã ce aflaþi cã o rudã este foarte bolnavã. Nu vã puteþi concentra prea bine, aºa cã nu este recomandabil sã luaþi decizii importante. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu o persoanã mai în vârstã. 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Specialiºti în sãnãtate 15:15 Taxi Driver (r) 16:15 Cu foamea în gât (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Tristan ºi Isolda 22:45 Propunerea 0:45 Tristan ºi Isolda (r)

23 iulie *** 22 august

Ar fi bine sã amânaþi afacerile ºi întâlnirile cu persoane importante. Dimineaþa s-ar putea ca o rudã mai tânãrã sã vã cearã un împrumut. Se pare cã are nevoie de bani pentru cursuri, cãrþi sau altceva legat de studii.

23 august *** 22 septembrie

Sunteþi nemulþumit de tot ce se petrece ºi aveþi tendinþa sã-i criticaþi pe toþi. Temperaþi-vã spiritul critic, pentru cã riscaþi sã fiþi considerat arogant. Nu este exclus sã aveþi probleme ºi în relaþiile sentimentale.

Dimineaþa s-ar putea sã vã simþiþi fãrã vlagã la serviciu ºi sã nu puteþi termina o lucrare începutã mai demult. Riscaþi sã primiþi reproºuri din partea colegilor ºi chiar sã aparã tensiuni. Nu provocaþi discuþii în contradictoriu.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Problemele sentimentale vã indispun. ªi relaþiile cu prietenii pot avea de suferit, dacã îi evitaþi. În schimb, aveþi un spor deosebit în activitãþi casnice, precum reparaþii, mutat mobila, zugrãvit etc.

Se pare cã nu sunteþi mulþumit de nimic ºi vã enervaþi din orice. Nu suportaþi glumele ºi vã aprindeþi uºor, fie pentru cã partenerul de viaþã a cheltuit prea mult, fie pentru cã nu gãsiti ceva etc.

23 noiembrie *** 20 decembrie S-ar putea ca dimineaþa ºeful sã vã dea o veste care sã vã schimbe complet planurile pentru azi. Starea de confuzie pe care o resimþiþi este trecãtoare, aºa cã nu are rost sã vã faceti griji.

21 ianuarie *** 20 februarie

Întâmpinaþi dificultãþi pe plan sentimental ºi financiar. Pãstraþivã calmul ºi înarmaþi-vã cu rãbdare! Ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile prietenilor apropiaþi ºi ale rudelor.

21 decembrie *** 20 ianuarie S-ar putea sã aveþi divergenþe cu partenerul de viaþã, pentru cã nu sunteþi de acord cu schimbãrile pe care doreºte sã le facã în casã.

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa sunteþi agitat din cauza amânãrii unei întâlniri de afaceri în care v-aþi pus mari speranþe. Temperaþi-vã nervozitatea, altfel puteþi ajunge în situaþii neplãcute.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Septembrie 2013

Alimente pentru sãraci distribuite de Consiliul Judeþean Hunedoara

onsiliul Judeþean Hunedoara a început distribuirea produselor alimentare alocate judeþului Hunedoara în cadrul PEAD - Planului anual european de furnizare a ajutoarelor alimentare pentru persoanele cele mai defavorizate. Maximilian GÂNJU Numãrul beneficiarilor pe judeþ este de 45.484 persoane, iar toate produsele alimentare trebuie sã ajungã la oameni pânã cel târziu în 31 martie 2014. Asistaþii vor primi în acest an: fãinã, 17 kg/persoanã, mãlai, 9 kg/persoanã, paste fãinoase, 0,5 kg/persoanã (1 pungã), ulei, 5 litri/persoanã, roºii

în suc propriu, 0,8 kg/persoanã (1 conservã), zacuscã, 0,8 kg/persoanã (2 conserve), conservã carne de porc, 0,9 kg/persoanã (3 conserve), miere, 0,25 kg/persoanã (1 recipient) ºi zahãr, 3 kg/persoanã. Consiliul Judeþean Hunedoara asigurã distribuþia acestor produse din depozitul propriu cãtre primãriile din judeþ, conform unor grafice sãptãmânale, pe mãsura recepþionãrii lor, iar de la sediile primãriilor vor ajunge la oamenii care beneficiazã de acest ajutor.

Suntem alãturi de cei care în aceste zile lau pierdut pe colegul ºi colaboratorul nostru, un om drag nouã ce ne-a pãrãsit prea devreme,

BÎRA Marius Dumnezeu sã îi odihneascã sufletulsãu bun! Membrii Cabinetului Individual de Psihologie Silvana Capriº Conducerea Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida Petroºani ºi colectivul de cadre didactice regreta trecerea în nefiinþã a colegului lor

BÎRA MARIUS

ºi sunt alãturi de familia îndoliatã. Dumnezeu sã-l ierte ! Conducerea Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida Petroºani ºi colectivul de cadre didactice regreta trecerea în nefiinþã a colegului lor

prof. BÃDULESCU DUMITRU ºi sunt alãturi de familia îndoliatã. Dumnezeu sã-l ierte!

Medalion literar

In memoriam - Mircea Andraº (8 septembrie 1948 - 26 noiembrie 2010) „Întotdeauna mi-am spus drumul acesta trebuie sã ducã undeva ºi l-am strãbãtut cu orice preþ, pânã la capãt acolo începea de fiecare datã alt drum care se cerea strãbãtut la rândul lui apoi altul ºi altul fãrã istovire pânã la capãt acolo însã mai era un drum care trebuia sã ducã ºi el mai departe” Mircea Andraº – Revista „Astra” 1981

La fel ca oamenii, amintirile au viaþa lor. Atunci când un om devine purã ºi imaterialã amintire, silueta abstractizatã a existenþei sale lasã umbre pe zidul în care memoria îºi cuibãreºte zilele, anii, vârstele. Mircea Andraº este ºi el prins în zidãria sensibilã a acestui perete invizibil de sânge ºi nervi spre care ne întoarcem din când în când, pentru a descifra cu miopia noastrã plinã de viaþã, scrisul mãrunt, uneori indescifrabil, al destinului sãu. Am colaborat câþiva ani la un cotidian din Valea Jiului. Mircea avea pagina

lui care se numea: exagerez câtuºi de puþin, „Scriitorul de la pagina ºtiind precis câtã încãrcãopt”. Era blând ca un nor turã are un asemenea uitat deasupra câmpului cuvânt, mai ales printre de vântul amiezii. Avea o literaþi. înþelepciune calmã pe care Dispãrut la o vârstã la o închidea în fiecare gest care alþii poate doar ca pe un secret, doar al debuteazã în ale scrisului lui. El este viu pentru cã a sau îºi vãd cu emoþie dat viaþã cãrþilor sale iar tipãritã prima carte, el neacestea respirã în mijlocul a lãsat o întreagã OPERÃ. nostru. Sunt ºi vor rãmâne Ce cuprinde? Aceasta sigur prezente. se ºtie. Cu Mircea Andraº s-a pierdut un mare scriitor al Petru Bolog - Cimpa Vãii Jiului ºi nu numai dar eu, personal, am pierdut un prieten Vând teren intravilan în desãvârºit. Când suprafaþã de 800 mp în zona parc spun desãvârºit nu Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

VÂNZÃRI

Resestricþii apã! S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþa restricþii în furnizarea apei potabile, pentru luni 9 septembrie 2013, în oraºul Vulcan, între orele 9,00 - 14,00. Zona afectatã: Cartier Cocosvar. Motivul restricþiei executare branºament str. Pinului bl. N, sc. 4 ºi înlocuire înlocuire

robinettrecere sc. 1, bl. 2, str. Pinului. Mulþumim pentru înþelegere Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Septembrie 2013

Concurs de escaladã în Taia

eci de cãþãrãtori ºi împãtimiþi ai expediþiilor pe crestele munþilor au venit în Valea Jiului, pe Taia. Acolo e locul în care, în week-end-ul trecut a avut loc o competiþie ineditã de cãþãrãri, dotatã cu premii ºi dedicatã tuturor celor care cred cã pot sã urce cu o cordelinã pe munte. Diana MITRACHE Au venit din toate zonele þãrii ºi au vrut sã îºi dovedeascã îndemânarea. Este vorba despre zeci de cãþãrãtori, cum îºi spun ei, care s-au întrecut, la finele sãptãmânii trecute, pe versanþii din zona Taia. Totul a fost pregãtit în amãnunþime de organizatori, care spun cã s-au trezit în mijlocul unui

eveniment de mare anvergurã, deºi iniþial credeau cã vor veni doar câþiva tineri din zona noastrã. „Concursul a pornit aºa, mai mult dintr-o nebunie. Am vrut sã fac un concurs pentru cãþãrãtorii din Valea Jiului, sã se cunoscã între ei, sã participe la antrenamentele comune, sã facã trasee. Apoi, cu ajutorul unor prieteni, l-am dezvoltat tot mai mult ºi am hotãrât sã invitãm ºi cei mai buni cãþãrãtori din România ºi se pare cã au venit ºi chiar au fost aici.

Au venit din Bucureºti, Braºov, Cluj, Timiºoara, Piteºti, de peste tot ºi au fost cei mai buni”, a spus Gigi Pancu,

organizatorul competiþiei. Unul dintre cãþãrãtori a venit din Bucureºti ºi ne-a spus cã l-a încântat peisajul

Protest inedit al unui artist plastic hunedorean împotriva exploatãrii de la Roºia Montana

n pictor din Þara Haþegului, Hunedoara a decis sã se alãture protestelor împotriva deschiderii exploatãrii la Roºia Montana într-un mod inedit. Nu este pentru prima datã când artistul îºi manifestã trãirea fãþã de un eveniment. El a imortalizat pe pânzã eclipsa de soare din 1999, tsunami-ul din Japonia ori sfârºitul lumii în culori vãzut din Retezat, precum ºi alte evenimente de acest gen. Marius MITRACHE Dorin Socaci spune cã acest tablou a fost pictat ºi imaginat pentru a atrage atenþia cã poate dispãrea o lume realã, o zonã geograficã din þara noastrã cu care ne mândrim, cum este zona Apusenilor. Tabloul este pictat jumãtate în verde iar cealaltã jumãtate în negru, iar artistul spune cã partea neagrã se doreºte a fi un semnal de

alarmã despre cum va fi Roºia Montanã odatã ce aici va începe exploatarea.

“De ce am pictat acest tablou doar jumãtate ºi cealaltã parte a rãmas în

negru? Simplu: e protestul meu ca artist de a arãta celor care vor o altã lume! Consider cã partea reprezentatã prin negru poate atrage un semnal de alarmã despre zona Roºia Montana”, spune Dorin Socaci. Totuºi, artistul susþine cã îºi doreºte sã poatã picta ºi cealalta parte a tabloului, “pentru a ramâne peisajul real întreg generaþiilor viitoare”. Pictorul Dorin Socaci susþine cã, acest tablou, realizat în ulei pe pânzã 50/40cm se numeºte “Verde ºi negru” ºi face parte dintr-o serie de mai multe lucrãri pe care le va dedica celor care vor ca Roºia Montana sã fie salvatã.

ºi a recunoscut cã a venit sã-ºi dovedeascã priceperea. „E prima oarã pentru mine aici. La prima vedere, traseele sunt foarte interesante, nu foarte grele, sper cã o sã le fac pe toate ºi zona e destul de frumoasã”, a declarat, înainte de intrarea în concurs, Silviu Corciovei. Competiþia nu a fost una foarte uºoarã ºi asta o recunosc ºi participanþii ºi organizatorii. La întrecere s-au putut înscrie ºi începãtorii, dar ºi cei mai buni cãþãrãtori. „Concursul chiar nu a fost chiar pentru niºte începã-

tori. E concurs de open ºi de master. Master înseamnã trasee de grad de 7 plus în sus, deci foarte, foarte tari. Iar openul sunt trasee de pânã la 7”, a mai adãugat Gigi Pancu. La finalul competiþiei, cãþãrãtorii cei mai talentaþi au primit diplome, bani, premii ºi echipamente performante, iar competiþia s-a încheiat duminicã.