Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 444

Cronica Vãii Jiului Joi, 5 Septembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Cozma: Nici mãcar o minã din Valea Jiului nu este cu adevãrat închisã!

40% din pãrinþii din Petroºani au anunþat SPLAS cã pleacã în strãinãtate

>>> PAGINA A 5-A

Douã ministere, douã poziþii vizavi de Castelul Corvinilor

oarta Veche ºi Bastionul P Alb de la Castelul Corvinilor sunt cuprinse în programul de investiþii pentru acest an.

>>> PAGINILE 8-9

Unitãþile miniere viabile, în atenþia conducerii CEH

uncesc în subteran cu lucruri aduse de acasã. M Sistemul minier din Valea

Jiului, cel care este considerat viabil, este atâta de greu încercat ºi de secãtuit încât minerii nu au cu ce lucra.

>>> PAGINA A 11-A

Petrila, inclusã pe lista staþiunilor de schi din România

etrila devine cea mai P nouã staþiune de schi din România. Guvernul a

modificat ºi completat Programul naþional de dezvoltare a turismului „Schi în România”, prin adãugarea pe listã a oraºului Petrila.

>>> PAGINA PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Septembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Septembrie 2013

erimetrele miniere închise sunt un real pericol. Nici mãcar o minã din cele care ºi-au încetat activitatea n-a fost conservatã ºi închisã astfel încât sã nu punã probleme pe viitor susþine fostul lider al minerilor din Valea Jiului. Banii alocaþi pentru programele de închideri de mine au fost cheltuiþi doar pe lucrãri de faþadã ºi nu pentru a închide corect o galerie minierã, aºa cum cer normativele astfel ca pe viitor sã poatã fi redeschisã pentru exploatare sau pentru a nu prezenta pericol. Afirmaþia îi aparþine lui Miron Cozma, fostul lider al minerilor din Valea Jiului ºi fost inginer minier. Fostul lider susþine cã s-au bãgat miliarde de lei vechi în închiderea minelor din Valea Jiului ºi se vor mai bãga ºi în cele aflate acum pe program de închidere cum ar fi Petrila, Paroºeni ºi Uricani. În realitate, lucrãrile de închidere sunt fãcute doar la suprafaþã, în subteran sunt pe hârtie. Galeriile cum ar fi cele de la fosta minã Dâlja din Petroºani, un exemplu de unitate închisã deficitar, sunt un pericol pe viitor. „Mi-ar plãcea sã vedeþi cum aratã o minã închisã, eu am vãzut în Anglia,

Cozma: Nici mãcar o minã din Valea Jiului nu este cu adevãrat închisã!

Germania. În România nu existã o minã închisã, distruse sunt, toate sunt distruse. Sunt un pericol pentru cã huila este un cãrbune superior, ea ºi afarã dacã o þinem netratatã cu substanþe ignifuge, se autoaprinde. Gândiþi-vã în situaþia în care s-ar auto-aprinde în subteran, pentru cã nici mãcar protejate nu sunt straturile de cãrbune. Dacã tot vroiau sã facã, puteau sã inunde galeriile. În acel moment toate gazele dispar pentru cã sunt obturate cu apã spaþiile în care se acumuleazã gaze ºi alte substanþe periculoase, dar în special gaze de minã. O minã închisã înseamnã securizat startul, stratul exploatat pânã la limitã, pânã în zona unde

dispare, iar celelalte straturi conservate. Dâlja nu este închisã, stratul trebuia exploatat pânã la capãt”, a declarat Miron Cozma.

esurse pentru 200 de ani Exemplul dat de Miron Cozma, respectiv fosta minã Dâlja, avea huilã pentru 236 de ani. „O minã închisã înseamnã cum am vãzut eu în Anglia, nu ca la Dâlja, asta e bãtaie de joc. Plus cã la mina Dâlja mai este cãrbune pentru 236 de ani vã spune minerul Cozma. Unde-i Dâlja, în mijlocul Vãii, în mijlocul stratului de cãrbune. Cum sã închizi o minã ca Dâlja, e ca ºi cum ai lua o pâine ºi

ai mânca doar coaja, miezul nu-l mãnânci. Am ºi eu o întrebare, vreau sã ºtiu ºi eu costurile, sã vãd ºi eu unde sunt banii statului, banii mei pentru cã ºi eu plãtesc. Ce s-a fãcut cu banii noºtri pentru cã s-au furat bani în neºtire”, a mai declarat Miron Cozma. Pe de altã parte, probleme la mina datã exemplu au fost semnalate dupã închidere. În anul 2009, locuitorii cãtunului Dâlja Mare de lângã Petroºani, sat pe sub care sunt galeriile fostei mine, arãtau cã pãmântul ameninþã sã se prãbuºeascã. Oamenii mai arãtau cã pericolul apare în zona fostului suitor de aeraj pentru ventilaþie, aferent Puþului auxiliar 3. Odatã cu închiderea minei, fãcutã în perioada 2005 – 2006, cu bani de la Banca Mondialã ºi Guvernul României, rambleierea (n.r. umplerea) puþului nu a fost fãcutã cum tre-

Actualitate 3 buie. „Dacã arunc o piatrã, se aude cum cade zeci de metri. Au turnat o placã de beton deasupra puþului ºi asta a fost închiderea. În minã este metan care iese la suprafaþã prin gãurile din placa de beton, ºi mi-e teamã cã o sã sãrim toþi în aer. Este pericol aici”, spuneau locuitorii zonei. Mina Dâlja a fost înfiinþatã în anul 1867 ºi a funcþionat pânã în 1931. În anul 1964, a fost reluatã activitatea extractivã, iar în 1999 a fost închisã. A intrat în conservare în 2004 ºi pentru ºtergerea de pe harta perimetrelor miniere s-au cheltuit 56 de miliarde lei vechi. Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

a 141 de ani de la trecerea în nefiinþã a „Crãiºorului munþilor”, Avram Iancu, mii de oameni sunt aºteptaþi la manifestãrile ce vor fi organizate în data de 15 septembrie, la Þebea.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Septembrie 2013

Mii de oameni aºteptaþi în E “Panteonul Moþilor” de la Þebea

Ca în fiecare an, manifestãrile organizate în memoria lui Avram Iancu vor debuta în „Panteonul Moþilor” de la Þebea, lângã

PROGRAMUL MANIFESTÃRILOR

Ceremonialul public va avea loc la Complexul Istoric din localitatea Þebea, comuna Baia de Criº, judeþul Hunedoara, dupã urmãtorul program : - ora 11.00 -13.00– Ceremonia depunerii de coroane ºi slujba religioasã de pomenire ; - ora 13.00 – Evocare istoricã, mes ajele autoritãþilor. Manifestãrile vor continua cu un spectacol folcloric susþinut de formaþii ºi interpreþi de muzicã popularã.

Gorunul lui Horea, cu o ceremonie de depunere de coroane de flori. Va urma apoi de o slujbã de pomenire ºi evocare a personalitãþii marelui patriot, iar mai apoi pe scena amenajatã pe platoul de lângã Cimitirul Eroilor vor evolua artiºti de seamã ai folclorului românesc. Practic, ºi de aceastã datã vor fi douã moment distincte: unul desfãºurat în incinta Complexului Istoric din localitatea Þebea -

comuna Baia de Criº, unde de regulã se strâng politicienii din toatã sfera politicã româneascã, iar altul pentru oameni, unde memoria Crãiºorului va fi cinstitã ºi sãrbãtoritã prin cântec, dans ºi voie bunã.

roul moþilor

Avram Iancu s-a nãscut la 1824, într-o familie de moþi înstãriþi din comuna Vidra de Sus. De profesie avocat, la Revoluþia de la 1848 Avram Iancu fãcea parte dintre fruntaºii intelectualitãþii româneºti transilvãnene luptãtoare pentru emancipare socialã ºi naþionalã. A fost unul dintre iniþiatorii ºi organizatorii adunãrilor publice de la Blaj, din 30 aprilie, 15-17 mai ºi 15-23 septembrie 1848, ºi conducãtorul cetelor înarmate de þãrani ºi mineri din Munþii Apuseni, în rândurile cãrora se bucura de o mare popularitate. Avram Iancu s-a stins din viaþã la 10 septembrie 1872, în comuna Baia de Criº, ºi a fost înmormântat în cimitirul de la Þebea, la umbra Gorunului lui Horea. Car men COSMAN

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Septembrie 2013

oar un sfert din pãrinþii care au plecat la muncã în strãinãtate au notificat Serviciul Local de Asistenþã Socialã din Petroºani cu privire la faptul cã cei mici sunt lãsaþi în grija familiei lãrgite. Pãrinþii sau tutorii care au copii în întreþinere ºi doresc sã plece la muncã în strãinãtate vor fi obligaþi sã notifice serviciul de asistenþã socialã cu 40 de zile înainte de a pãrãsi þara, nominalizând persoana care se va ocupa de întreþinerea copilului pe perioada absenþei. Mai mult, ºi pânã acum pãrinþii care plecau la lucru în strãinãtate aveau obligaþia de a anunþa Serviciile de asistenþã socialã. ”Începând din 2006 printr-un ordin al Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Copilului se stipula cã toþi pãrinþii care pleacã la muncã în strãinãtate au obligaþia de a se

40% din pãrinþii din Petroºani au anunþat SPLAS cã pleacã în strãinãtate

prezenta la servicile de Asistenþã Socialã pentru a da o declaraþie prin care ne spuneau intenþia lor de a pleca la muncã în strãinãtate ºi declarau câþi copii au în întreþinere ºi ne spuneau unde vor rãmâne copiii, în familia lãrgitã de obicei cu bunicii, cu unul dintre soþi pentru cã nu de fiecare datã pleacã amândoi la muncã. Nu toþi pãrinþii fãceau asta, noul act normativ nu este încã în Monitorul Oficial, rãmâne sã vedem, s-ar putea acum sã se impunã ºi anumite

sancþiuni pentru cã pânã acum nu prea existã o bazã legalã. Dacã oamenii plecau cu contracte de muncã statul respectiv le putea cere o dovadã din partea primãriei cum cã au notificat. Unii dintre ei mai veneau la noi sã solicite diferite lucruri ºi doar atunci se ajungea ºi la aceste declaraþii. În acelaºi timp noi mai fãceam ºi facem ºi în continuare, facem niºte situaþii centralizatoare privind copiii ai cãror pãrinþi sunt plecaþi în strãinãtate, situaþii în care le

fãceam trimestrial ºi le comiunicam Direcþie de Protecþie a Copilului. Aceste situaþii le luãm în general de la ºcoli, acestea ºtiu mai bine, noi cu ei colaborãm, trimestrial ne dãdeau aceste situaþii, la rândul nostru le

Simota rãmâne dupã gratii

faceristul din Petroºani n-a avut nici de aceastã datã sorþi de izbândã la Înalta Curte de Casaþie si Justiþie. Magistraþii i-au respins recursul declarat împotriva arestãrii preventive, decizie dictatã de Curtea de Apel Alba. Hotãrârea judecãtorilor de la Înalta Curte de Casatie si Justiþie este definitivã. Ca atare, Simota, fost consilier local PNL la Petroºani, ºi care în urm[ cu

câþiva ani apãrea în clasamentul celor mai bogaþi români, mai rãmâne dupã gratii încã 30 de zile. Omul de afaceri din Valea Jiului este acuzat de DIICOT cã a coordonat o

grupare infracþionalã deosebit de violentã, constituitã din opt persoane, grupare specializatã în comiterea unor infracþiuni de ºantaj asupra unor oameni de afaceri locali,

întocmeam, le centralizam ºi le trimiteam Direcþie de Protecþie a Copilului”, a declarat Cristina Mraz (foto), ºef SPLAS Petroºani. Potrivit ultimei centralizãri, la nivelul municipiului sunt aproximativ peste 400 de copii care au rãma în grija rudelor în timp ce pãrinþii au plecat peste hotare în cãutarea unui trai mai bun. ”Din ultima centralizare fãcutã din aprilie, iunie 2013 avem 57 de familii în care ambii pãrinþi au plecat la muncã în strãinãtate, în aceste familii existând 124 de

cãmãtãrie, înºelãciune, care a acþionat în principal pe raza judeþului Hunedoara. Din materialul probator aflat la dosarul cauzei, liderul grupãrii era Alin Simota, cel care transmitea ordinele cãtre inculpatul Cristian Constantin Litera care asigura punerea lor în executare. La solicitarea lui Alin Simota, au fost executate mai multe acte de violenþã la comandã, rãpiri ºi ºantaje asupra unor persoane, cu scopul de a fi divulgate adresele unde se aflã datornici de la care acesta avea de recuperat sume de bani, sau pentru ca aceºtia sã-ºi retragã memoriile ºi plângerile formulate cãtre

copii care mai toþi sunt lãsaþi la rudele de gradul IV. Cu un singur pãrinte avem 176 de familii în care sunt 202 copii, cu un pãrinte unic susþinãtor avem 63 de familii cu 114 copii. Un total ar fi de 440 de copii ar fi proveniþi din aceste familii în care cel puþin un pãrinte este plecat în strãinãtate”, a mai spus sursa citatã. În tot acest timp, puþini sunt pãrinþii care au notificat Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã din Petroºani despre faptul cã au lãsat copiii în grija familiei lãrgite. ”Destul de puþini, din totalul înregistrat au venit aproape un sfert din aceºtia, din actele pe care le avem, sã zicem undeva la 40%. Vom vedea ce prevãd ultimele norme”, a mai spus Cristina Mraz. La nivelul judeþului Hunedoara 2.266 de copii sunt lãsaþi în grija rudelor sau a vecinilor din cauza pãrinþilor care au plecat peste hotare la muncã. Monika BACIU

diverse instituþii. Tot astfel, un candidat pentru funcþia de consilier local a fost agresat la solicitarea lui Alin Simota, pentru cã s-a opus unor cereri ºi proiecte de lucrãri solicitate de firmele pe care inculpatul le administra. Maximilian GÂNJU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Septembrie 2013

Taxe mai mari, planuri mai mari

n urmã cu câteva luni consilierii locali de la Petroºani au votat un proiect de hotãrâre prin care au aprobat mãrirea taxelor pentru închirierea tarabelor din pieþele din municipiu. Acest lucru a contribuit la bugetul administraþiei pieþelor care au reuºit sã plãtescã o parte din datoriile pe care le înregistrau. Monika BACIU

”Ne-a afectat acest lucru, dar în sens pozitiv în sensul cã ne-au crescut sumele la încasãri, am reuºit sã mai apropiem puþin datoriile pe care le aveam. Am încercat sã evitãm datoriile mai mari de 30-90 de zile, dar cu aceste sume pe care le-am obþinut în plus am reuºit sã astupãm mici gãuri din datoriile la facturile pe care le aveam de achitat. Asta înseamnã cã

ne apropiem de o oarecare eficientizare ºi la sfârºitul lunii viitoare vom fi cu absolut toate facturile la zi”, a declarat Sorin pristavu, ºef Administraþia Pieþelor Petroºani. Prioritatea reprezentanþilor administraþiei pieþelor din Petroºani este plata dãrilor cãtre stat, apoi plata datoriilor cãtre diverºi furnizori. ”Bineînþeles cã prima datã ne facem datoria sã plãtim tax-

ele cãtre stat, ulterior ca prioritate sunt utilitãþile ºi avem o negociere cu furnizorii de materiale sã ne mai pãsuiascã un pic pentru cã se mai stricã una, trebuie cârpitã alta ºi din cauza asta mai avem nevoie sã achiziþionãm materiale, dar am avut întotdeauna înþelegere”, a mai precizat ºeful pieþelor din Petroºani. Existã însã tarabagii care nu ºi-au plãtit aceste taxe de câteva luni. Pentru recuper-

Economia a crescut în trimestrul II rodusul intern brut în trimestrul ÎI 2013 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,5% comparativ cu trimestrul P I 2013 (date ajustate sezonier), conform Institutului Naþional de Statisticã (INS). Estimãrile iniþiale arãtau un avans mai modest, de 0,3%. Faþã de acelaºi trimestru din anul 2012, produsul intern brut a înregistrat o creºtere cu 1,5% pe seria brutã ºi cu 1,4% pe seria ajustatã sezonier. În semestrul I 2013, produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2012, cu 1,8%, atît pe serie brutã cît ºi pe serie ajustatã sezonier. Astfel, cã serie ajustatã sezonier PIB s-a plasat în trimestrul al doilea la 154,295 miliarde preþuri curente, în creºtere în termeni reali cu 0,5% faþã de trimestrul I 2013 ºi cu 1,4% faþã de trimestrul ÎI 2012. Produsul intern brut estimat pentru primul semestru este de 307,263 miliarde preþuri curente, în urcare, în termeni reali, cu 1,8% faþã de semestrul I 2012. Cã serie brutã, PIB a fost de 145,643 miliarde lei în trimestrul al doilea, mai mare cu 1,5% faþã de primele trei luni ale anului, iar în primul

semestru din 2013 a fost de 266,539 miliarde lei, în urcare cu 1,8% comparativ cu aceeaºi perioadã din 2012. Ce sectoare au fost motorul economiei Cele mai importante contribuþii la creºterea PIB în semestrul I 2013, comparativ cu semestrul I 2012, le-au avut industria (+1,1%), cu o pondere de 30,3% la formarea PIB ºi al cãrei volum de activitate s-a majorat cu 3,9%, tranzacþiile imobiliare (+0,3%), cu o pondere de 7,9% la formarea PIB ºi al cãror volum de activitate s-a majorat cu 3,2%, agriculturã, silvicultura ºi pescuitul (+0,2%), cu o pondere mai redusã la formarea PIB (3,5%) ºi al cãror volum de activitate s-a

majorat cu 6,1%, ºi activitãþile profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice; activitãþi de servicii

area datoriilor soluþia a fost simplã. Administraþia pieþelor a apelat la instanþã. ”Sunt cazuri excepþionale, am încercat împreunã cu partea juridicã sã evitãm aceste lucruri, însã în momentul în care aceste datorii s-au acumulat fie din neputinþã, fie din rea voinþã am fost obligaþi sã apelãm la intervenþia justiþiei ºi sã deferim justiþiei pe cei care au avut întârzieri la bani. Nu este un lucru foarte plãcut, însã acest lucru s-a fãcut imperios necesar pentru cã nu putem sã ne permitem sã mergem cu carenþe în încasãri la nesfârºit ºi trebuie sã avem în vedere cã la fiecare zi de întârziere se acumuleazã penalitãþi ºi acestea cresc suma administrative ºi activitãþi de servicii suport (+0,2%), cu o pondere de 5,8% la formarea PIB ºi care au înregistrat o creºtere a volumului de activitate cu 3,2%. Reducerea volumului de activitate din construcþii, cu 3,1% a avut un impact negativ asupra evoluþiei PIB, contribuþia sa la creºterea PIB fiind de 0,2%.

respectivã, deci se rãsfrânge ca un tãvãlug tot asupra celui care ºia creat aceste datorii”, a mai spus Pristavu. Comercianþii sunt însã de cealaltã parte a baricadei ºi spun cã abia vând marfã pentru a-ºi plãti taxa pen-

tru tarabe. Mai mult, unii sunt veniþi în pieþele din Petroºani tocmai din Oltenia ºi pe lângã faptul cã sunt nevoiþi sã plãteascã taxe de tarabã sunt puºi în postura de a plãti ºi chirie ºi transport.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Septembrie 2013

Fostul prefect de Hunedoara, Attila Dezsi, transferat la Consiliul Concurenþei

emis din funcþia de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului la începutul lunii august, ca urmare a deciziei primului ministru, fostul prefect de Hunedoara, Attila Dezsi, a fost numit inspector de concurenþã superior. Carmen COSMAN

Prin decizia Primului Ministru, nr. 371/2013, s-a aprobat transferul lui Attila Dezsi din funcþia publicã de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului în funcþia publicã specificã de execuþie vacantã de inspector de concurenþã superior în cadrul Direcþiei teritoriale din structura Consiliului

Concurenþei. “Având în vedere solicitarea Consiliului Concurenþei privind transferul în interesul serviciului al domnului Dezsi Attila din funcþia publicã de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului în funcþia publicã specificã de execuþie vacantã de inspector de concurenþã superior în cadrul Direcþiei teritoriale

din structura Consiliului Concurenþei, înregistratã la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/14.015/I.M. din 26 august 2013, precum ºi acordul scris al domnului Dezsi Attila cu privire la acest transfer (…) primministrul emite prezenta decizie: Începând cu data intrãrii în vigoare a prezentei decizii, domnul Dezsi Attila, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, se transferã în interesul serviciului în funcþia publicã specificã de execuþie vacantã de inspector de concurenþã superior în cadrul Direcþiei teritoriale din structura Consiliului Concurenþei. Numirea în

funcþia publicã specificã de execuþie vacantã de inspector de concurenþã superior în cadrul Direcþiei teritoriale din structura Consiliului Concurenþei se face prin act administrativ al preºedintelui Consiliului Concurenþei”, se aratã în decizia semnatã de Victor Ponta. Attila Dezsi a fost numit în funcþia de prefect al judeþului Hunedoara pe 6

ianuarie 2010. În perioada 2006-2008, a deþinut funcþia de subprefect, iar pânã sã fie numit prefect, ºi-a desfãºurat activitatea ca inspector guvernamental în judeþul Covasna. În decembrie 2011 a fost numit Secretar General al Guvernului, iar dupã schimbarea gãrzii politice a rãmas inspector guvernamental.

Se alege ºeful Colegiului Medicilor Veterinari Hunedoara

edicii veterinari ºi inspectorii în siguranþa alimentarã din cadrul Direcþiei Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara sunt chemaþi astãzi la urne. Maximilian GÂNJU Adunarea Generalã Judeþeanã a Colegiului Medicilor Veterinari filiala Hunedoara îºi va alege astãzi structura de conducere, iar la Deva sunt aºteptaþi medicii veterinari din localitãþile judeþului

care vor trebui, prin vot secret, sã-ºi aleagã noul preºedinte al Colegiului. Noul preºedinte îi va reprezenta în urmãtorii trei ani de zile. În prezent funcþia este deþinutã de medicul Gheorghe Cristea, ºeful CSVSA Vulcan.

Potrivit unor surse, medicii vor ca funcþia de preºedinte sã revinã pentru urmãtorii trei ani unui medic din zona centralã a judeþului, mai exact din Deva, dat

fiind faptul cã pânã acum a aparþinut Vãii Jiului. Colegiul Medicilor Veterinari are personalitate juridicã ºi, la nivel naþional, avizeazã proiectele de acte normative, reglementãrile ºi normele de exercitare a profesiunii în toate domeniile de activitate specifice.

Camera Deputaþilor ia în vizor maidanezii

azul copilului sfâþâiat de câini în Bucureºti ºi numeroasele incidente similare din þarã îi fac pe deputaþii români sã reconsidere Legea maidanezilor. Diana MITRACHE Astfel, Comisia juridicã a Camerei Deputaþilor a luat în discuþie miercuri procedura referitoare la proiectul de lege privind câinii comunitari, stabilind ca sãptãmâna viitoare sã reia dezbaterile cel mai probabil într-o ºedinþã comunã cu Comisia de adminis-

traþie ºi cu invitarea mai multor decidenþi de la nivelul administraþiilor locale. Proiectul de lege a fost depus în urmã cu

aproape 7 ani, prin 2007 la Parlament. În 2012, proiectul a fost votat în plen, dupã care legea a fost atacatã pentru neconstituþionalitate la Curtea Constituþionalã. Mai mulþi factori decizionali ºi organizaþii vor fi invitate la dezbateri ºi apoi se va lua o decizie comunã.

8 Actualitate

oarta Veche ºi Bastionul Alb de la Castelul Corvinilor sunt cuprinse în programul de investiþii pentru acest an. Reprezentanþii Ministerului Culturii spun cã pentru acest an sunt cuprinse fondurile necesare reabilitãrii unor aripi a Castelului Huniazilor. ”Prin Programul Naþional de Restaurare Realocare 2013 sunt deja prevãzute fonduri pentru demararea procedurii de achiziþie publicã de servicii de proiectare la obiectele din ansamblul rãmas de executat, respectiv Poarta Veche ºi Bastionul Alb. În ceea ce priveºte rectificarea bugetarã, rãmâne de vãzut dacã va fi pozitivã ºi cuantumul sumei alocate, abia apoi în funcþie de aceste date vom analiza prioritãþile de redistribuire sau suplimentare a poziþiilor existente”, se aratã într-un document al Ministerului Culturii. În perioada 1997-2012 prin programele de restaurare gestionate de Institutul Naþional al Patrimoniului,

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Septembrie 2013

Douã ministere, douã poziþii vizavi de Castelul Corvinilor

la Castelul Corvinilor s-au derulat lucrãri de consolidare-restaurare la Aripa Matei ºi la Turnul Buzdugan ºi lucrãri de conservare-restaurare componente artistice-piatrã la Sala dietei, Capelã, Galeria Bethlen, Camera Domniþelor, Camera de aur ºi la Loggia Matia. De cealaltã parte se aflã Departamentul pentru Turism, departament aflat în subordinea Ministerului Economiei. Reprezentanþii Departamentului pentru Turism spun cã nu au primit din partea administraþiilor locale cereri cu privire la acest obiectiv

turistic. ”Pânã în prezent, administraþia publicã a municipiului Hunedoara nu a transmis instituþiei noastre nicio solicitare de alo-

care de fonduri pentru reabilitarea Castelului Corvinilor ºi nici nu a depus vreo documentaþie tehnico-economicã aferentã acestui proiect. Pentru a

putea avea o abordare concretã ºi practicã a solicitãrii, ar trebui sã primesc din partea autoritãþilor locale o solicitare oficialã care sã aibã la bazã un proiect în baza cãruia sã poatã obþine finanþare pentru reabilitarea Castelului Corvinilor din municipiul Hunedoara”, spun reprezentanþii Departamentului pentru Turism. Unicitatea Castelului de la Hunedoara constã în gradul înalt de reprezentativitate pentru arhitectura militarã din sud-estul Europei secolului XV, el întrunind cele mai dezvoltate elemente de arhitecturã civilã. Palatul Mare este o construcþie de inspiraþie francezã, unicã în spaþiul dominat de regatul maghiar în acea perioadã, ilustrând mãreþia unei mari familii, cea a Hunedoreºtilor, capabilã sã împrumute modele arhitecturale dintr-un spaþiu care gãzduieºte una dintre cele mai strãlucite civilizaþii

medievale: Franþa, se aratã pe site-ul Castelului Corvinilor. Castelul Corvinilor a gãzduit mai multe producþii cinematografice (filme artistice, documentare ºi clipuri publicitare), între care ºi pelicula "Ghost Rider 2", cu Nicolas Cage în rolul principal. Muzeul Castelul Corvinilor este adãpostit în Castrul regal, care este amintit în documente prima datã în anul 1364 ºi care, în 1409, este donat cneazului Voicu ºi rudelor sale. Iancu de Hunedoara întreprinde lucrãri de mare anvergurã în douã etape între anii 1441-1456, iniþial mãrind dimensiunile fortificaþiei militare ºi apoi transformând-o într-un castel somptuos prin lucrãri unde predominã stilul gotic. Matei Corvin continuã dupã anul 1458 lucrãrile, insistând mai ales pe aspectul de înfrumuseþare a construcþiei existente, astfel pãtrunzând influenþe renascentiste.

Ultima etapã de construcþie are loc între anii 1618-1624, când principele Transilvaniei Gabriel Bethlen realizeazã ultimele construcþii de

1724, produce monumentului daune însemnate, printre care ºi douã incendii, ultimul, cel din 1854 transformându-l într-o ruinã, dupã care este

mare anvergurã (turnul nou al porþii ºi palatul baroc de pe latura de est - actualmente cu faþadã neogoticã). În anul 1724 castelul intrã în proprietatea tezaurizatului habsburgic, situaþie care se menþine pânã în 1880. Noua destinaþie, dupã anul

abandonat pânã în 1868 când începe restaurarea care dateazã pânã în 1914. Castelul a suportat o nouã etapã de restaurare între anii 1956-1968. Dupã 1997 începe proiectul de punere în valoare a monumentului care este unic în partea

rãsãriteanã a Europei ºi reprezentativ pentru arhitectura civilã ºi militarã medievalã. Muzeul înfiinþat în 1974 cuprindea iniþial piese de lapidariu provenite de la lucrãrile de restaurare efectuate asupra monumentului la sfârºitul secolului al XIX-lea ºi începutul secolului al XXlea. În prezent, muzeul deþine ºi colecþii de arheologie - ceramicã, piese litice, metalice ºi osteologice provenite din sãpãturile sistematice efectuate în zona Hunedoarei, acoperind cronologic perioadele istorice din paleolitic ºi pânã în evul mediu; etnografie - piese ºi recuzitã din portul pãdurenesc, unelte specifice acestei zone; artã decorativã piese de mobilier sculptat, lãzi de breaslã, farfurii din ceramicã ºi metal, icoane pe lemn ºi sticlã, tablouri pe pânzã, statui din lemn; numismaticã - monede din secolele XVI - XIX; tehnicã militarã - arme de tãiere, împingere, lovire, arme de foc (marea majoritate fiind replici). Monika BACIU

Festivalul filmului turistic C

onsiliul Judeþean Hunedoara în parteneriat cu asociaþii turistice din judeþ organizeazã în cursul acestei luni ”festivalul filmului turistic”. Festivalul Filmului Turistic, aflat la ediþia a III-a, urmãreºte promovarea obiectivelor istorice, culturale, recreative, sportive ºi turistice ale judeþului Hunedoara.

Punerea în valoare a potenþialului judeþului, în condiþii optime de promovare, devine extrem de importantã, putând conduce la atingerea nivelului "Hunedoara – o experienþã unicã", stabilit de "Strategia de Dezvoltare Turisticã", aprobatã de Consiliul Judeþean Hunedoara. Festivalul Filmului Turistic se organizeazã cu scopul prezentãrii ºi promovãrii obiectivelor turistice ºi ale tradiþiilor populare, servicii de recreere, culturale ºi sportive ale judeþului Hunedoara. La festival vor participa realizatori de filme tematice, împãrþiþi pe trei categorii de

vârstã: elevi, studenþi, adulþi. Compania Judeþeanã de Turism Hunedoara asigurã promovarea ºi publicitatea pentru festival prin presa localã, producþia ºi difuzarea spoturilor video, pliante ºi publicaþii cu caracter turistic. De asemenea, asigurã spaþiile pentru proiecþie ºi jurizarea festivalului în parteneriat cu instituþiile

de specialitate. ”Judeþul Hunedoara este deosebit de important pentru România din punct de vedere al potenþialului turistic, iar pentru a avea succes pe o piaþã turisticã dinamicã ºi competitivã în viitor, judeþul Hunedoara va trebui sã investeascã în dezvoltarea de teme ºi produse turistice pentru a deveni „o experienta unicã”. Planificarea turisticã pe termen mediu ºi lung la nivel judeþean este vitalã pentru generarea încrederii investitorilor ºi organizarea dezvoltãrii turistice de succes. Strategia de dezvoltare turisticã a judeþului reprezintã doar o primã etapã dintr-un lung proces ce urmeazã ºi care presupune

propuneri concrete de programe ºi proiecte în cadrul consiliului judeþean, precum ºi dezvoltarea de activitãþi comune cu diverºi parteneri ºi factori de decizie relevanþi în domeniu, pentru a realiza parteneriate puternice în domeniul turismului hunedorean”, se aratã în documentele CJH. Parteneri în acest program sunt Consiliul Judeþean Hunedoara, Primaria Deva Asociaþia Pro Straja, Asociaþia Râuºor, Asociaþia Mândra, Asociaþia de Dezvoltare ºi Promovarea Turismului Geoagiu-Bãi, Parcul Naþional Retezat, Asociaþia de Ecologie „Petro Aqua”. Monika BACIU

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Septembrie 2013

Douã ministere, douã poziþii vizavi de Castelul Corvinilor

turistic. ”Pânã în prezent, administraþia publicã a municipiului Hunedoara nu a transmis instituþiei noastre nicio solicitare de alo-

care de fonduri pentru reabilitarea Castelului Corvinilor ºi nici nu a depus vreo documentaþie tehnico-economicã aferentã acestui proiect. Pentru a

Ultima etapã de construcþie are loc între anii 1618-1624, când principele Transilvaniei Gabriel Bethlen realizeazã ultimele construcþii de

1724, produce monumentului daune însemnate, printre care ºi douã incendii, ultimul, cel din 1854 transformându-l într-o ruinã, dupã care este

Festivalul filmului turistic C

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Septembrie 2013

Schimbare de conducere la „Mihai Eminescu”

el mai prestigios liceu din Valea Jiului ºi al 15-lea ca valoare pe þarã are o nouã conducere. Schimbarea a fost fãcutã cu data de 1 septembrie ºi nu este singura modificare din structura de conducere a învãþãmântului din Valea Jiului. Conducerea celui mai valoros liceu, dupã numãrul de premii ºi performanþele elevilor, a fost modificatã

începând cu noul an ºcolar. Fostul director Gilbert Danciu a fost înlocuit, dupã ce i-a expirat contractul de management, în locul sãu a fost numitã Daniela Ciontescu. Directorul adjunct este cel care a confirmat modificare. „Eu sunt în continuare director adjunct, împreunã cu doamna Acs Eva, la secþia maghiarã, iar director al Colegiului este domana Daniela Ciontescu, profesor de fizicã, profesor foarte bun ºi schimbarea s-a fãcut în mod firesc, normal. Lucrurile merg în grafic”, a

declarat Robert Hummel, director adjunct Colegiul Teoretic „Mihai Eminescu” din Petroºani. Daniela Ciontescu ne-a confirmat faptul cã a fost numitã în funcþia de director ºi a declarat cã se simte onoratã ºi impulsionatã de acest lucru. „Din 1 septembrie, anul acesta, sunt noul director al Colegiului, - un lucru care mã onoreazã ºi îmi dã aºa o stare de emoþie. Este o onorae sã fii dascãl la Colegiul Mihai Eminescu din Petroºani ºi, implicit, e o onoare sã fii director, dar

ºi o responsabilitate foarte mare. Asta pentru acest colegiu ocupã locul 15 naþional, un loc fruntaº în þarã. Asta îmi oferã mie o responsabilitate ºi mã obligã sã rãmânem acolo sus”, a precizat Daniela Ciontescu, noul director al Colegiului Teoretic „M. Eminescu”. Schimbãri s-au fãcut ºi în structura de conducere a Clubului Copiilor din Petrila, unde funcþia de director este ocupatã de la 1 septembrie de Radu Chinþa. Profesorul de arte plastice a luat locul lui Constantin Barbu. Diana MITRACHE

Începe ºcoala. Iatã Calendarul ºcolar, durata semestrelor ºi perioadele de vacanþã

lopoþelul va suna din nou în ºcoli în data de 16 septembrie. Vacanþa mare se va încheia, iar elevii vor începe anul ºcolar 2013-2014, ce va avea 36 de sãptãmîni (176 de zile lucrãtoare) de cursuri, pînã la 20 iunie 2014. Calendarul ºcolar, durata semestrelor, perioadele de vacanþã, dar ºi cele în care se vor da tezele este urmãtorul:

SEMESTRUL I Cursurile vor începe luni, 16 septembrie ºi se vor încheia vineri, 20 decembrie. În perioada 2 - 10 noiembrie 2013, clasele din învãþãmîntul primar (clasa 0 - clasa a IV-a) ºi grupele din învãþãmîntul preºcolar sunt în vacanþã. Vacanþa de iarnã va începe sîmbãta, 21 decembrie 2013, ºi va dura pînã duminicã, 5 ianuarie 2014. Cursurile se vor relua luni, 6 ianuarie 2014 ºi se vor încheia vineri, 31 ianuarie 2014. Vacanþa intersemestrialã se va derula de

sîmbãta, 1 februarie ºi pînã duminicã, 9 februarie 2014.

SEMESTRUL AL II-LEA Elevii vor începe cursurile luni, 10 februarie, ºi le vor încheia vineri, 11 aprilie. Vacanþa de primãvarã va fi de sîmbãta, 12 aprilie, pînã marþi, 22 aprilie (Paºtele se va sãrbãtori în 20 aprilie). Cursurile se vor relua miercuri, 23 aprilie ºi vor dura pînã vineri, 20 iunie. Vacanþa de varã va debuta sîmbãta, 21 iunie ºi se va încheia duminicã, 14 septembrie. Cînd se dau tezele În primul semestru, tezele se vor susþine pînã la data de 20 decembrie 2013, iar în cel de-al doilea semes-

tru, pînã la data de 23 mai 2014.

CÎND SE SUSÞIN EXAMENELE Potrivit Ministerului Educaþiei, pentru clasele terminale de la liceu, anul ºcolar va avea 37 de sãptãmîni, din care durata cursurilor este de 33 de sãptãmîni, 4 sãptãmîni fiind dedicate desfãºurãrii examenului de Bacalaureat. Cursurile claselor terminale se încheie în data de 30 mai 2014. Pentru clasa a VIII-a, anul ºcolar are 36 de sãptãmîni din care durata cursurilor este de 35 de sãptãmîni, o sãptãmînã fiind dedicatã desfãºurãrii Evaluãrii naþionale. Cursurile claselor a VIII-a se

încheie în data de 13 iunie 2014. Pentru clasele din învãþãmîntul liceal filiera tehnologicã, cu excepþia claselor terminale, durata cursurilor este cea stabilitã prin planurile-cadru de învãþãmînt, în vigoare.

SÃPTÃMÎNA «ªCOALA ALTFEL» În intervalul 7-11 aprilie 2014, se va desfãºura programul

"ªcoala altfel: Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!". În aceastã sãptãmînã, elevii vor avea un orar specific ºi vor avea activitãþi extracurriculare ºi extraºcolare. Scopul acestui program este implicarea preºcolarilor, elevilor ºi cadrelor didactice în activitãþi care sã rãspundã intereselor ºi preocupãrilor diverse ale copiilor, sã punã în valoare talentele ºi capacitãþile acestora în diferite domenii.

ACTELE MEDICALE PENTRU ÎNSCRIEREA ÎN COLECTIVITÃÞI SÎNT GRATUITE Analizele necesare pentru înscrierea copiilor în colectivitãþi sînt efectuate gratuit, iar medicii de familie

elibereazã documentele necesare fãrã taxã, a anunþat Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate (CNAS). "Chiar dacã pãrinþii nu sunt asiguraþi, copiii pînã la 18 ani beneficiazã în mod gratuit de documentele menþionate. ªi tinerii cu vîrste între 18 ani ºi 26 de ani, care sunt elevi sau absolvenþi de liceu, pînã la începerea anului universitar (dar nu mai mult de trei luni), ucenici sau studenþi ºi nu realizeazã venituri din muncã, au dreptul la aceste analize gratuite", a precizat CNAS. Analizele necesare pentru înscrierea copiilor în colectivitate sînt efectuate pe baza biletului de trimitere emis de medicul de familie.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Septembrie 2013

Unitãþile miniere viabile, în atenþia conducerii CEH

uncesc în subteran cu lucruri aduse de acasã. Sistemul minier din Valea Jiului, cel care este considerat viabil, este atâta de greu încercat ºi de secãtuit încât minerii nu au cu ce lucra. Monika BACIU Acum, reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara lucreazã la un buget de venituri ºi cheltuieli comun pentru cele douã termocentrale ºi divizia minierã, iar bugetul trebuie sã

vom face marile investiþii pentru cã altfel nu vom putea funcþiona”, a declarat Daniel Andronache, directorul Complexului Energetic Hunedoara. Potrivit conducerii Complexului, fiecare unitate minierã viabilã se confruntã cu prob-

cuprindã mici investiþii abslout necesare. ”Aceste mici investiþii suntem obligaþi sã le facem indiferent cum va arãta bugetul pentru cã altfel nu vom putea funcþiona. Vom gãsi soluþii pentru aceste mici investiþii pânã

leme majore, probleme care þin de materiale ºi utilajele necesare procesului de extracþie. Pe viitor se are în vedere remedierea acestor probleme. ”Nu sunt spectaculoase. La fiecare unitate minierã sunt

probleme majore care cu eforturi mici se pot rezolva. Chiar dimineaþa am avut o discuþie cu colegii de la Vulcan, au o situaþie deosebitã, dar sperãm sã le rezolvãm la fiecare din exploatãri este aceeaºi situaþie. Avem în vedere ºi preparaþia Coroieºti care vrem sã o reactivãm ºi sã funcþioneze pe profit, vom avea buget pe fiecare unitate minierã ºi sper sã ajungem acolo unde ne dorim, în 2015, ºi

sã terminãm investiþiile pentru cã altfel nu vom putea vorbi de un preþ la gigacalorie care sã ne permitã profit”, a mai precizat sursa citatã. Situaþia este cu atât mai gravã cu cât minerii se confruntã cu lipsuri acute. Este vorba de lucruri care la prima vedere par nesemnificative, însã în acest domeniu sunt lucruri care conteazã. ”Cu lipsa minimei dotãri, de la o sapã, la o macara, lucruri

65 de cereri de pensionare la CEH

Doar de la Divizia Minierã a Complexului Energetic Hunedoara ar urma sã iasã la pensie mai multe persoane care deþin funcþii de conducere, dar ºi persoane care ocupã funcþii cheie în sistem.

0 de persoane din cadrul Complexului Energetic Hunedoara îndeplinesc condiþiile de pensionare, dar existã în prezent depuse doar câteva cereri pentru pensionare. În momentul de faþã se face analiza de personal, iar în funcþie de aceasta se va stabili câte persoane vor pãrãsi sistemul. Monika BACIU ”Avem o listã, sunt aproximativ 400 de persoane care ar putea pleca, deocamdatã avem 65 de cereri, e vorba de pensionare la cerere. Vom

discuta cu fiecare persoanã ºi nu putem obliga pe nimeni sã iasã la pensie, dar noi ne dorim întinerirea forþei de muncã”, a declarat Daniel Andronache, directorul general al

Complexului Energetic Hunedoara. Potrivit directorului general al CEH, din cele 65 de cereri de pensionare ”nu sunt posturi care sã nu poatã fi ocupate”.

mãrunte, care se pot rezolva ºi la aceastã orã nu existã. Încercãm sã facem ca la aceastã muncã grea sã îi ajutãm cu minimul necesar sã fie mai puþin grea ºi sã fie mai eficientã”, a spus Andronache. Mai mult, Andronache spune cã este posibil ca minerii sã vinã de acasã cu sapa pentru a lucra, însã nu cunoaºte dacã existã ºi situaþii concrete. ”Sper ca de acum toate achiziþiile sã le facem corect. Acum lucreazã greu, cu ceea ce au, sper ca toate

informaþiile ce le culegem sã fie corecte ºi sã putem acþiona în consecinþã. Nu ºtiu dacã chiar aduc de acasã, dar în unele situaþii este posibil sã mai aducã de acasã. Este posibil (sã aducã de acasã sapa-n.r.)„, a mai precizat directorul Complexului Energetic Hunedoara. Achiziþii s-au realizat nenumãrate la numãr ºi la sume importante de bani, însã materialele necesare muncii ortacilor sau ”evaporat„ acestea neajungând la locurile de muncã, iar situaþia actualã este gravã.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Septembrie 2013

Pãrinþii din Cimpa ºi Jieþ nu mai vor sã-ºi lase copiii la ºcolile din sat pentru cã “ aici nu se face carte”

adrele didactice de la ºcolile din Cimpa ºi Jieþ nu mai sunt dorite de pãrinþi. Oamenii spun cã nu îºi vor mai duce copiii la ºcoalã. Luiza ANDRONACHE Profesorii care predau în ºcolile generale de la Cimpa ºi Jieþ sunt slab pregãtiþi. Aºa spun oamenii care vin în audienþã la primarul Ilie Pãducel, ameninþând chiar cã nu îºi vor mai lãsa copiii la ºcoalã. „ Cetãþenii din Cimpa ºi

Jieþ, în masã, nu mai doresc sã-ºi ducã copiii la ºcoli cu toate cã sunt condiþii, din cauza slabei pregãtiri a cadrelor didactice care predau la cele douã ºcoli. Nu vreau sã fiu acuzat cã Pãducel a închis ºcolile, dar cetãþenii îmi spun cã nu mai lasã copii, pentru cã nu se face ºcoalã la Cimpa ºi la

Jieþ”, a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila De altfel, acest lucru va fi adus ºi la cunoºtinþa Inspectoratului ªcolar,

Elevii navetiºti care merg cu trenul, au reducere 50 % la bilete ºi abonamente

datã cu începerea noului an ºcolar elevii ºi studenþii din alte localitãþi preferã sã facã naveta cu trenul pentru cã este mult mai ieftin. Luiza ANDRONACHE

Reprezentanþii CFR Petroºani au pus la dispoziþia lor trenuri care vor fi suplimentate cu vagoane dacã cererea va fi mare. De altfel,

scolarii vor beneficia de reduceri de 50% atât la bilete cât ºi la abonamente, aºa cum se întâmplã în fiecare an „ În circa douã sãptãmâni de la începerea ºcolii, elevii trebuie sãºi punã viza pentru

anul ºcolar 2013 2014 pe carnet, iar cu acesta, se pot prezenta la casa de bilete ºi îºi

Pod “de când lumea”, la Petroºani

ei mai mulþi oameni care merg spre piaþã pe strada Carol Schreter din Petroºani, se tem sã mai traverseze podul peste pârâul Maleia din cauzã cã tabla de pe partea pietonalã este veche, mâncatã de ruginã, pocneºte ameninþãtor la fiecare pas,iar construcþia oricând s-ar putea prãbuºi. Luiza ANDRONACHE Mulþi trecãtori preferã sã traverseze pe carosabil, printre maºini decât prin zona destinatã lor. Ei spun cã nu este normal ca într-o zonã circulatã intens sã nu se ia masuri pentru siguranþa lor. “Tabla de pe podul acesta s-a de degradat în timp ºi nimeni nu a vãzut sau

a fãcut ceva. Mie una mi-e pur ºi simplu fricã sã mai merg pe aici”, ne-a spus o femeie.

Autoritãþile locale nu au primit nicio sesizare oficialã în acest sens, iar despre responsabilitarea efec-

mai spune edilul care s-a arãtat de-a dreptul supãrat din aceastã cauzã. “ Rog conducerea Inspectoratului sã se trezeascã, sã vinã în teren, sã vadã totul ºi pot face abonament cu 50 % reducere pe ce perioadã doresc ei, pe lunã sau pe an”, ne-a declarat Florin Ardelean, sef staþie CFR cãlãtori Petroºani Cei care doresc sã îºi facã abonament lunar de cãlãtorie, trebuie sã se prezinte la ghiºeele CFR cu un act de identitate ºi un act care sã îi confirme calitatea de elev sau student. tuãrii reparaþiilor, lucrurile sunt cam ambigue. “ În prezent, o persoanã din cadrul SPADPP, face, împreunã cu un responsabil de la Apele Române, o evaluare a tuturor podurilor din oraº. În funcþie de aceasta, vom vedea ce este de fãcut ºi cum vom împãrþi costurile ”, nea declarat Dorina Niþã, viceprimarul Municipiului Petroºani. Pânã când se va elucida aceastã chestiune, oamenii sperã totuºi ca cineva sã ia cât mai repede mãsurile care se impun pentru consolidarea acelui pod, înainte ca cineva sã fie accidentat.

sã ia mãsuri, pentru ca cetãþenii sã-ºi aducã cu plãcere copiii la ºcoalã”, a mai spus Pãducel. De fapt, în audienþã la primarul Petrilei au venit mai mulþi pãrinþi cu un memoriu semnat de peste 20 de persoane, prin care solicitau decontarea transportului de la Cimpa ºi Jieþ pânã la Petrila, la ºcoala gen-

eralã I.D .Sîrbu. Edilul le-a rãspuns atunci cã nu este nevoie de acest lucru atât timp cât în satele lor existã ºcoli foarte bune, cu toate condiþiile. Motivarea pãrinþilor atunci a fost aceeea cã la cele douã ºcoli, de fapt nu se face carte. Pânã la ora închiderii ediþiei, sesizarea cãtre Inspectoratul ªcolar Judeþean nu s-a putut face, pentru cã primarul Ilie Pãducel nu a reuºit sã dea de inspectorul general.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Septembrie 2013

Cercetãri pentru cazuri petrecute în anii ’80

osarele accidentelor soldate cu invaliditate din anii comunismului sunt redeschise de inspectorii ITM. Reprezentanþii Inspectoratului teritorial de Muncã Valea Jiului sunt puºi în postura de a cerceta mai multe cazuri de accidente de muncã soldate cu invaliditate care au avut loc înainte de anii ’90. Monika BACIU

”În acest an am avut foarte multe cercetãri a accidentelor cu invaliditate ºi nu numai a acestora ci a evenimentelor care au avut ca rezultat ne încadrarea în accident de muncã. Cred cã pânã acum am cercetat ºapte cazuri soldate cu invaliditate ºi avem în cercetare încã un caz pânã la aceastã datã de invaliditate evidentã în cadrul unui accident de circulaþie a unei firme din Caransebeº dar care s-a

produs pe teritoriul nostru undeva untre Haþeg ºi Caransebeº. Am avut cercetãri de încadrare în invaliditate pentru accidente produse încã din anii 80 pânã în 2013, accidente care au trebuit sã fie cercetate þinând cont ºi de legisalatia de la acea datã, cercetãri pe legea 55-65, pe legea 90, ºi dupã aceea pe legea 319, datoritã faptului cã de multe ori victimele care sunt încadrate ca ºi accidente de muncã ºi cu o invaliditate evidenta

datoritã sistemelor moderne de protezare pot sã-ºi continue activitatea la locul de muncã, angajatorul îi dã o muncã mai uºoarã având în vedere cã sa accidentat în firmã dar dacã ulterior firma îºi restrânge activitatea sau se desfinteaza, dacã omul rãmâne pe drumuri, se apeleazã la comisie ºi se trece în pensie de invaliditate ºi noi trebuie sã reluãm cercetarea din acea perioadã ºi de multe ori ne este foarte greu pentru cã dosarul ºi documentele iniþiale nu se mai gãsesc iar omul nu poate benefici de pensie de invaliditate decât în conditile în care noi facem dosarele de invaliditate post accident de muncã”, a declarat Ileana

Nu mai avem unde sã ne îngropãm morþii!

utoritãþile locale din Petroºani sunt în negocieri de ani de zile cu mai multe persoane care au terenuri în apropierea Cimitirului Central pentru a reuºi sã extindã spaþiul in care se pot sãpa morminte. Luiza ANDRONACHE De câþiva ani, locurile de veci care mai pot fi cumpãrate, sunt tot mai puþine, aºa cã la acest moment, aici existã o adevãratã problemã din lipsa terenului. Anul tre-

cut, primãria a negociat cumpãrarea unor parcele cu doi proprietari, care însã au cerut un preþ prea mare. Anul acesta, administraþia localã, a reînceput negocierile cu un alt proprietar, în sper-

anþa de a rezolva cât mai repede aceastã situaþie. “Acum se

poartã discuþii cu o persoanã pentru un teren limitrof ºi urmeazã sã se facã o evaluare de preþ. Vrem sã cumpãrãm între 500 ºi 800 de metri de pãmânt”, ne-a declarat Dorina Niþã, viceprimarul Municipiului Petroºani. De altfel, ºi în priveºte cimitirului din Livezeni se negociazã pentru achiziþionarea unui teren pentru extinderea locaþiei.

Bodea, ºef SSM-ITM Valea Jiului. Munca inspectorilor este una anevoiasã în condiþiile în care în aceste cazuri de invaliditate nu se mai gãsesc anumite documente care atestã circumstanþele în care s-a produs accidentul. Dificultatea este datoratã schimbãrii angajatorilor ºi nu numai. ”Legea spune clar cã toate actele legate de un

accident de muncã în funcþie dacã îl cerceteazã angajatorul sau ITM, perioada de arhivare este permanenta, dar din pãcate nu se întâmpla acest lucru. Noroc este faptul cã evidenþele noastre sunt la zi ºi avem evidente ºi din acei ani, am gãsit o parte din documente la noi la inspectorat inclusiv cu cauza produceri evenimentului, formularul de înregistrare al evenimentului din care ºtim niºte amãnunte ºi încercãm de multe ori sã-i ajutãm pe oameni, sã le facem dosarul din acea perioadã”, a mai precizat sursa citatã. În cazul în care nu se mai gãsesc documentele necesare în aceste cazuri persoanele direct afectate pot rãmâne fãrã pensia sau ajutorul cuvenit în situaþia datã.

14 Program & Horoscop

9:45 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 10:30 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului – Gyebaek (r) 11:50 Legendele palatului Gyebaek (r) 12:30 SCENART 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

9:30 Viaþa secretã a lui Doris Duke 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Soþia perfectã (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Ajutor! Vreau sã slãbesc!

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Septembrie 2013

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 Teleshopping 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Marele alibi (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Alegerea vieþii 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Patru nunþi ºi o provocare 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 CSI: Miami 0:05 Doctorul T ºi femeile

21 martie *** 20 aprilie Puteþi sã începeþi o afacere nouã sau sã vã gândiþi la investiþii pe termen lung. Dimineaþa sunteþi în formã ºi plin de entuziasm, spre bucuria partenerului de viaþã. Relaþiile cu prietenii sunt excelente.

Teleshopping Culoarea fericirii Destinul regelui Pastila Vouã (r) Mica mireasã (r) Pastila Vouã (r) Cuscrele Copii contra pãrinþi (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche Poama acrã (r)

10:00 11:30 12:30 13:15 14:00 14:45 15:30 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

Cei 7 ani de acasã (r) ªatra (r) ªtirile Kanal D Restaurant Europa (r) Gaºca (r) Teleshopping Testul de rezistenþã (r) Dragoste ºi pedeapsã ªtirea zilei ªtirile Kanal D Iffet Voinþã de femeie

10:15 Que bonito amor (r) 11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r) 13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge 15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Regina 22:00 Poveºtiri de noapte

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

S-ar putea sã reîntâlniþi un prieten vechi care vã propune sã faceþi afaceri împreunã. Meritã sã încercaþi, însã ar fi bine sã nu renunþaþi la prudenþã. Dupãamiazã sunteþi invitat la o petrecere ºi vã hotãrâþi sã mergeþi în ultima clipã. Fiþi cumpãtat, mai ales la mâncare.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Sunteþi hotãrât sã începeþi o viaþã nouã. Puteþi sã intraþi în afaceri, pentru cã aveþi ºanse sã începeþi sã lucraþi pe cont propriu. Dormiþi mai mult, ca sã nu vã extenuaþi. Puteþi sã þineþi cont de intuiþie.

23 septembrie *** 22 octombrie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 FANATIK Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport 0:00 Rezumat Franþa 1:00 Footbrazil 1:30 Fotbal: Botafogo

*** 21 mai

Traversaþi o perioadã favorabilã pe toate planurile, în care aveþi ocazia sã rezolvaþi probleme importante. Nu este exclus sã cumpãraþi o casã nouã sau sã faceþi un schimb de locuinþe.

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Talk B1 21:30 Butonul de panicã 23:00 Lumea lui Banciu

aprile

Sunteþi într-o formã deosebitã, de care ar fi bine sã profitaþi. Este o zi bunã pentru afaceri ºi cãlãtorii, dar puteþi avea succes ºi pe plan sentimental. Aveþi ocazia sã câºtigaþi bani în plus, pe lângã salariu.

10:45 11:00 12:00 13:15 13:45 14:45 15:00 16:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa reuºiþi sã faceþi rost de banii necesari pentru a începe o afacere. Ar fi bine sã vã asociaþi cu un prieten, de preferinþã unul care se pricepe.

21 ianuarie *** 20 februarie

Aveþi un program foarte încãrcat. Sunteþi nevoit sã faceþi o mulþime de drumuri. Urmeazã sã plecaþi într-o cãlãtorie importantã. Ar fi bine sã îi arãtaþi partenerul de viaþã cã îi apreciaþi eforturile.

Intuiþia vã ajutã sã prindeþi o afacere care vã va îmbunãtãþi simþitor situaþia financiarã. Consultaþi-vã cu partenerul de viaþã! Ar fi bine sã acordaþi mai multã atenþie unei persoane mai în vârstã din familie.

23 august *** 22 septembrie Dupã-amiazã aflaþi cã urmeazã sã primiþi o sumã mare de bani, probabil o moºtenire. Pãstraþivã capul pe umeri ºi abþineþi-vã de la speculaþii. Gândiþi-vã ºi la aºteptãrile partenerului de viaþã!

23 octombrie *** 22 noiembrie Pe plan financiar începe sã vã zâmbeascã norocul. Puteþi câºtiga o sumã frumoasã, dacã vã hotãrâþi sã colaboraþi într-o afacere.

21 decembrie *** 20 ianuarie Vã gândiþi cã aþi putea ºi dumneavoastrã sã începeþi o micã afacere. Fiþi realist ºi luaþi în serios eforturile care vã aºteaptã! Nu refuzaþi sã mergeþi în vizitã la rude.

21 februarie *** 20 martie Este o zi foarte importantã pe plan sentimental. Fie vã îndrãgostiþi, fie relaþiile cu persoana iubitã trec într-o nouã etapã. Pãstraþi-vã calmul ºi nu vã faceþi griji din cauza banilor.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Septembrie 2013

genþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã (A.P.I.A.) va plãti în avans aproximativ 300 de milioane de lei fermierilor care au depus cereri de platã în cadrul Campaniei de sprijin pe suprafaþã 2013.

Plãþi în avans pentru proiectele pe agromediu

România a urcat în topul mondial

omânia a urcat douã poziþii în topul celor mai competitive þãri din lume ºi a devansat state precum Moldova, Slovacia sau Grecia.

Forumul Economic Mondial (WEF) a prezentat miercuri Raportul Competitivitãþii Globale 20132014, ediþie în care România a urcat douã poziþii comparativ cu anul trecut, ocupând locul 76, informeazã un comunicat de presã al WEF. Scorul general obþinut de România este de 4,13 puncte (în

creºtere faþã de 4,07 puncte anul trecut) pe o scalã de la unu la ºapte. Înaintea României se aflã state precum Polonia (locul 42), Cehia (46), Ungaria (63) ºi Croaþia (75). România devanseazã însã þãri precum Slovacia (78), Republica Moldova (89) ºi Grecia (91). În topul celor mai competitive state din lume, Elveþia ºi-a pãstrat poziþia de lider mondial pentru al cincilea an consecutiv (cu un scor de 5,67 de puncte), urmatã de Singapore ºi Finlanda. Germania a urcat pe locul patru devansând SUA. Indonezia a înregistrat una din cele mai mari creºteri în acest an urcând 12 poziþii pânã pe locul 38. În schimb, unele din statele din Orientul Mijlociu au înregistrat cele mai mari scãderi, de exemplu Egiptul a pierdut 11 locuri pânã pe poziþia 118 în timp ce Iranul a pierdut 16 locuri pânã la poziþia 82. Studiul WEF a fost realizat pe baza intervievãrii a 15.000 de directori de companii din 144 de þãri.

Euro revine la 4,45 lei E

voluþia monedei naþionale continuã sã se afle sub influenþa factorilor externi, iar aversiunea faþã de risc ºi-a pus amprenta asupra sa. Cursul mediu al euro a urcat de la 4,4358 la 4,4461 lei. Piaþa s-a deschis la 4,4370 – 4,44 lei, valori apropiate de cele de la închiderea de marþi. Presiunea pe cumpãrarea de valutã a împins treptat euro spre 4,45 lei, la ora 14:00

cotaþiile fiind de 4,45 – 4,4530 lei. Cursul dolarului american a urcat de la 3,3662 la 3,3746 lei, o medie mai mare, de 3,3787 lei, fiind înregistratã în 19 iulie. La rândul sãu, francul elveþian s-a apreciat de la 3,5990 la 3,6043 lei. În perioada urmãtoare presiunea pe leu se va

Decizia APIA vine în conformitate cu prevederile art. 9, alin. (2) al Regulamentului (CE) nr. 65/2011, Statele Membre pot decide sã plãteascã, în cadrul angajamentelor încheiate de beneficiarii mãsurilor Axei II din Programul Naþional de Dezvoltare Ruralã (PNDR), un avans în cuantum de pânã la 75% din suma cuvenitã fermierilor care au depus cereri de platã în cadrul Campaniei de sprijin pe suprafaþã 2013. În acest context Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale (MADR) împreunã cu APIA au decis ca, începând cu data de 05 septembrie 2013, sã efectueze plata în avans pentru beneficia-

rii mãsurilor de dezvoltare ruralã: 211 „Plãþi pentru zona montanã defavorizatã”, 212 „Plaþi pentru zone defavorizate – altele decât cele montane” ºi 214 ”Plãþi pentru agromediu”, din Axa II - Campania 2013. Acordarea plãþilor în avans este justificatã de necesitatea pregãtirii

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

menþine în condiþiile îngrijorãrilor geopolitice legate de o intervenþie militarã a SUA ºi aliaþilor sãi în Siria dar ºi perspectivei ca sãptãmâna viitoare Rezerva Federalã americanã sã decidã reducerea lichiditãþilor pe care le injecteazã în economia americanã, în cazul în care datele privind piaþa muncii din SUA va cunoaºte o îmbunãtãþire semnificativã. Monedele din regiune aveau evoluþii diferite faþã de euro. Dacã cea polonezã se menþinea în culoarul de marþi, 4,251 – 4,275 zloþi, cea maghiarã se deprecia la 300,8 – 302,6 forinþi. Perechea euro/dolar, care a coborât marþi pânã la 1,3139 dolari, minim al ultimei luni ºi jumãtate,

se tranzacþiona la 1,3157 – 1,3187 dolari. Aprecierea dolarului a fost sprijinitã de anunþul referitor de creºterea în august a activitãþii industriei din SUA. Investitorii sunt atenþi atât la Fed cât ºi la criza din Siria, ei temându-se de amplificarea tensiunilor legate de statul din Orientul Mijlociu. În piaþa la termen de la Sibiu, euro se tranzacþiona pentru scadenþa de mâine la 1,3165 – 1,3188 iar pentru decembrie la 1,3180 – 1,3190 dolari, în timp ce uncia de aur cobora pentru octombrie la 1.401 – 1.410 dolari. Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la ora 14:00

Actualitate 15 unor mãsuri administrative care sã asigure efectuarea plãþilor cãtre toþi solicitanþii, pânã la finalul implementãrii PNDR 2007 – 2013, dar ºi pentru a veni în sprijinul fermierilor în vederea acoperirii cheltuielor necesare pentru înfiinþarea culturilor de toamnã ºi pentru a încuraja respectarea bunelor practici agricole ºi de mediu.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Septembrie 2013

Petrila, inclusã pe lista staþiunilor de schi din România

etrila devine cea mai nouã staþiune de schi din România. Guvernul a modificat ºi completat Programul naþional de dezvoltare a turismului „Schi în România”, prin adãugarea pe listã a oraºului Petrila. Carmen COSMAN Practic, în ºedinþã de Guvern s-a modificat Anexa la Legea 526/ 2003, pentru aprobarea Programului naþional de dezvoltare a turismului „Schi în România”, aprobatã în data de 16 decembrie 2003, în sensul cã lista zonelor identificate pentru dezvoltarea domeniului schiabil ºi practicarea altor sporturi de iarnã va cuprinde ºi oraºul Petrila. Practic, aici se propune realizarea

domeniului schiabil în completarea celui existent în judeþul Alba, la graniþa cu oraºul hunedorean. „Necesitatea este identificatã de strategia localã de dezvoltare. Prin dezvoltarea domeniului schiabil din ªureanu – Petrila se poate completa domeniul existent cu noi pârtii, ceea ce va spori valoarea turisticã a zonei ºi va determina creºterea numãrului de turiºti. Se va crea un domeniu schiabil cu acces din douã regiuni geografice diferite”, se aratã în nota de fun-

damentare a proiectului. În plus, varianta de dezvoltare a pârtiilor de schi în zona oraºului Petrila este singura care duce la apropierea domeniului schiabil de zona locuibilã, la o distanþã foarte micã. La Petrila, staþiunea va fi dezvoltatã, practic, de acelaºi investi-

tor care a construit ºi pe partea de Alba. Anul trecut, edilii de aici au încheiat un contract de asociere cu investitorii care au realizat domeniul schiabil de la ªureanu ºi, în acelaºi timp, au fost demarate demersuri pentru modificarea ºi completarea Legii 526 pentru cuprinderea în

Turiºti rãtãciþi, recuperaþi de jandarmi

n data de 3 septembrie 2013, în jurul orei 21.30, doi turiºti care au plecat spre cetatea dacicã Sarmizegetusa Regia au apelat la ajutorul jandarmilor montani, dupã ce s-au rãtãcit, iar maºina cu care se deplasau a rãmas împotmolit în noroi. Marius MITRACHE

Cei doi turiºti au sesizat prin numãrul de urgenþã 112,în jurul orei 21.30, iar jandarmii montani din cadrul Postului de Jandarmi Montan

Costeºti au ajuns la ei, dupã ce, în prealabil, pe baza informaþiilor oferite telefonic, au identificat locul în care se aflau ºi anume zona montanã a localitãþii Costeºti pe Valea Fãeragului, la aproximativ 5 km spre local-

itatea Tîrsa. “Cele douã persoane, de sex feminin, ambele în vârstã de 19 ani, domiciliate în judeþul Cluj, respectiv Maramureº, au fost gãsite de Jandarmii montani în jurul orei 22.30. Persoanele în cauzã erau speriate din cauzã cã zona în care se aflau le era necunoscutã, iar acestea nu au mai ºtiut calea de acces înapoi”, declarã reprezentanþii Jandarmeriei. Jandarmii montani au îndrumat ºi însoþit cele douã persoane

înapoi la pensiunea la care acestea erau cazate. Cele douã persoane nu au avut nevoie de îngrijiri medicale. Jandarmii montani recomandã turiºtilor ca înainte de a pleca în excursie, sã se informeze asupra itinerariului propus, gradului de dificultate, stare a vremii, condiþiile climatice locale, numerele de telefon ce pot fi folosite în caz de urgenþã; în cazul apariþiei dificultãþilor pe traseu sau înrãutãþirii vremii, sã se retragã la cea mai apropiatã cabanã; apelaþi cu încredere la patrulele de jandarmi montani ºi membrii salvamont. Respectaþi indicaþiile acestora; Anunþaþi cât se poate de repede serviciul Salvamont sau Jandarmeria Montanã în cazul producerii unor accidente la numãrul 112.

anexe ºi a domeniului schiabil spre Petrila, adicã partea spre ªureanu. Documentaþia a fost depusã al minister, iar rezultatele sunt favorabile. Asociere la cererea investitorului privat Solicitarea de asociere a venit chiar de la cei care au amenajat domeniul schiabil din Munþii ªureanu ºi care le-au propus edililor din Petrila sã devinã parteneri, în vederea extinderii domeniului schiabil. Contractul dintre pãrþi prevede amenajarea a patru pârtii de schi, montarea unui telescaun care este deja dus în Vârful ªureanu, iar la baza

pârtiilor construirea unei locaþii hoteliere. În aceastã asociere, Primãria Petrila vine cu terenul aferent realizãrii pârtiilor de schi ºi se va ocupa de construcþia locaþiei hoteliere. De precizat cã în staþiunea situatã la 2000 de metri altitudine se va putea ajunge direct cu maºina. Existã un drum pietruit, de 18 kilometrã lungime, ºi mai sunt 5 kilometri pânã la intrarea in domeniul schiabil, dar aceastã cale de acces va fi amenajatã de investitor, conform contractului. Noua staþiune, pe partea judeþului Hunedoara, se va întinde pe o suprafaþã de 27 de hectare pe care sã fie amenajate toate componentele menþionate.