Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 443

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 4 Septembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Drame trãite prin gardul despãrþitor

Curtea Judecãtoriei Petroºani, fâºia de legãturã dintre arestaþi ºi rudele lor

Simota n-a mai ajuns la Judecãtoria Petroºani

faceristul din Valea Jiului aflat în arest preventiv ar fi trebuit sã aparã ieri, în faþa magistraþilor din Petroºani, unde este judecat într-un dosar de evaziune fiscalã.

>>> PAGINA A 3-A

“Ce fac dacã îmi vine sã merg la toaletã?!”

n continuare, în anul de graþie 2013, turiºtii care ajung la Petroºani cu trenul, se urineazã prin boscheþi ºi pe la colþurile clãdirilor istorice din Garã Deºi pare greu de crezut, totuºi este adevãrat !

>>> PAGINA A 7-A

Povestea oraºului falit al României, Aninoasa, în Reuters

restigioasa agenþie de ºtiri Reuters a publicat un amplu fotoreportaj despre oraºul faliment al României, Aninoasa.

>>> PAGINILE 8-9

”Atenþie maidanezi în oraº!”

n fiecare zi de marþi, curtea Judecãtoriei din Petroºani se transformã într-un fel de „salã de aºteptare”, unde rudele celor judecaþi în stare de arest se adunã “ciorchine” ca sã-i vadã pe cei aduºi cu dubele din penitenciare sau din arestul IPJ. >>> PAGINA A 5-A

Locuitorii municipiului Petroºani sînt nemulþumiþi de numãrul mare de maidanezi >>> PAGINA PAGINA A 12-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Septembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Septembrie 2013

Simota n-a mai ajuns la Judecãtoria Petroºani

faceristul din Valea Jiului aflat în arest preventiv ar fi trebuit sã aparã ieri, în faþa magistraþilor din Petroºani, unde este judecat într-un dosar de evaziune fiscalã. Alin Simota a fost aºteptat în zadar de magistraþii Judecãtoriei Petroºani care urmãreau sã-l audieze în dosarul înregistrat la începutul acestui an ºi în care controversatul afacerist este învinuit de evaziune fiscalã. Judecãtorul din capitala Vãii Jiului urmãrea sã-l audieze pe Simota, pentru cã nu s-a reuºit la nici un termen de pânã acum acest lucru, dat fiind

faptul cã în perioada în care afaceristul era în libertate a fost viciu de procedurã cu Direcþia Finanþelor Publice Hunedoara, parte în dosar. Acest fapt a dus la amânãri consecutive au spus surse apropiate procesului. Simota a lipsit ºi de la termenul de ieri,

deºi a fost citat, motivul fiind judecarea recursul sãu la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. De altfel, la instanþa din Petroºani a venit ºi înºtiinþarea de la ÎCCJ, cum cã Simota va apãrea în faþa completului unde se judecã recursul la arestarea sa. Fostul liberal alãturi

de Mihãiþã Mircea Varodi, Petru Ioan Moldovan ºi Ioan Florin Muntean au contestat decizia de prelungire a mãsurii de arest preventiv dictatã de Curtea de Apel Alba în dosarul în care sunt cercetaþi de DIICOT pentru cãmãtãrie, ºantaj ºi infracþiuni cu violenþã.

Reuºesc de ani de zile sã fenteze poliþiºtii ºi Interpolul C

riminali, tãlhari ori traficanþi de carne vie, toþi din localitãþile judeþului Hunedoara sunt cãutaþi de mai multã vreme de poliþiºti, fie pentru a-ºi executa pedeapsa cu închisoarea la care au fost condamnaþi în lipsã, fie pentru a da explicaþii în dosarele penale în care sunt implicaþi.

Poliþiºtii încearcã sã dea de urma a 33 de hunedoreni, unii dintre ei dispãruþi, însã cei mai mulþi condamnaþi pentru fapte grave cum ar fi omor sau tentativã de omor. Celebri sunt doi hunedoreni, Anca Maria Murg (foto 1) ºi Sorin Vasile Benegui (foto 2), ambii din Orãºtie, condamnaþi la câte 20 de ani de închisoare fiecare, pentru infracþiunea de omor. Cei doi au fost implicaþi într-un scandal izbucnit într-o noapte din august 2007, la o discotecã din comuna Bãcia, în urma cãruia, un tânãr de 18 ani a murit. Benegui a fãcut anul acesta, prin interpuºi, o intervenþie considerându-se

1 nevinovat însã nu s-a aflat unde se ascunde. Un alt exemplu este Ioan Bolfa (foto 3) din Hunedoara, condamnat

2 la 8 ani de închisoare pentru tentativã de omor. Dupã ce s-a dat sentinþa în cazul sãu a dispãrut înainte de a fi încarcerat ºi nici pânã astãzi nu s-a reuºit prinderea lui. Pe lista persoanelor date în urmãrire sunt ºi hunedoreni plecaþi de la domiciliu, despre care familiile nu mai ºtiu nimic. Inspectoratul de Poliþie al judeþului Hunedoara a reuºit sã prindã cu ajutorul Interpolului zeci hunedoreni cercetaºi pentru diferite infracþiuni, iar cei mai mulþi se ascundeau în state cum ar fi Italia, Spania, Franþa, Austria ori Germania. Maximilian GÂNJU

Totodatã, magistraþii de la Petroºani spun cã este necesarã audierea afaceristului ºi au fixat un nou termen de judecatã, datã la care sã poatã fi adus în faþa judecãtorului care se ocupã de dosarul sãu de evaziune fiscalã. Pe de altã parte, la Judecãtoria Petroºani, Simota a fost aºteptat ºi de câþiva „creditori”. Mai mulþi foºti angajaþi ai afaceristului care au rãmas neplãtiþi, au venit sã-l vadã de milionar cu cãtuºe la mâini. „Am lucrat la el la Rusu, la cabanã. ªi acum are sã-mi dea

încã ºapte milioane de lei (n.r. 700 de lei). Am venit sã-l vãd cu brãþãri, acolo ar trebui sã stea dacã e dupã mine. Mi-a dat þeapã ºi nu numai mie ci ºi la alþi muncitori. “Nu-i înþeleg pe bogãtaºii ãºtia care umblã sã facã milioane de dolari chiar dacã iau ºi pita ãlor amãrâþi. De parcã ar mânca cu douã guri, nu tot cu una ca ºi mine. Acum nu mai mãnâncã deloc”, a spus unul dintre foºtii angajaþi ai afaceristului venit în curtea Judecãtoriei. Maximilian GÂNJU GÂNJ

4 Actualitate

criitor recompensat de Consiliul Judeþean Hunedoara. Instituþia judeþeanã premiazã ºi îºi aratã recunoºtinþa faþã de personalitãþile marcante ale judeþului. O scriitoare a primit diplomã de excelenþã din partea Consiliului Judeþean Hunedoara pentru activitatea sa culturalã. De-a lungul întregii sale vieþi, Paulina Popa a urzit zi de zi o scarã spre steaua poeziei ºi a artei, o scarã pe care a urcat treaptã cu treaptã ºi a dãruit iubitorilor de poezie peste 30 de volume scrise cu suflet ºi incontestabil har, o viaþã dedicatã poeziei, frumosului, o viaþã dãruitã celor ce iubesc cartea. Prezenþã constantã, de peste 30 de ani, în viaþa culturalã hunedoreanã, Paulina Popa este un nume de referinþã în literatura românã, un om de culturã complet care a contribuit cu întregul sãu talent ºi cu toatã energia la îmbogãþirea spiritualã a judeþului Hunedoara. Debuteazã cu versuri în urmã cu peste 40 de ani, pe vremea cînd era elevã în Bihor, de atunci, an de an, zestrea literarã a Paulinei Popa s-a îmbogãþit atît ca numãr

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Septembrie 2013

Premiu pentru cariera culturalã

cît ºi ca valoare intrinsecã. ”Simplã înºiruire, la întîmplare, a titlurilor unor volume de versuri semnate de distinsã

poetã ne îndreptãþeºte sã afirmãm cã iubirea este un laitmotiv al întregii sale opere poetice: Nunta cuvintelor, Cuvinte sãrutate

de îngeri, Sã înºeli dragostea cu cuvinte de dragoste, Mamaantologia iubirii, sunt doar cîteva din operele distinsei poete”, se

aratã în documentele CJH. Paulina Popa a debutat cu versuri în urmp cu peste 40 de ani, pe vremea cînd era elevã în judeþul Bihor. De atunci, an de an, zestrea literarã a Paulinei Popa s-a îmbogãþit atît ca numãr, cît ºi ca valoare intrinsecã, volumele lansate fiind o contribuþie importantã la tezaurul literar hunedorean ºi nu numai. Prezenþã constantã, de peste 30 de ani, în viaþa culturalã hunedoreanã, Paulina Popa este un

Concurs pentru liceenii traducãtori L

iceele îºi pot înscrie elevii la concursul anual al Uniunii Europene pentru tinerii traducãtori, cunoscut sub numele de "Juvenes Translatores".

Tema competiþiei este cetãþenia europeanã ºi avantajele acesteia. Înscrierile se pot efectua la adresa de internet http://ec.europa.eu/tr anslatores/index_ro.ht m, pânã pe 20 octombrie. Formularul online este disponibil

în toate limbile oficiale ale UE, printre care se numãrã, pentru prima datã, ºi limba croatã. Concursul, aflat la a ºaptea ediþie, va avea loc în data de 28 noiembrie, simultan în toate liceele selectate prin tragere la sorþi.

Ediþia de anul acesta este deschisã elevilor nãscuþi în 1996, indiferent de naþionalitate, ºi participãrii a peste 760 de licee. Elevii (fiecare ºcoalã poate înscrie între 2 ºi 5 elevi) vor traduce un text de o paginã în funcþie de

alegerea exprimatã pentru oricare dintre cele 552 combinaþii posibile între cele 24 de limbi oficiale ale UE. Potrivit site-ului Uniunii Europene, 2013 este anul european al cetãþenilor, aºadar textele care urmeazã a fi traduse în cadrul concursului vor avea ca temã cetãþenia

nume de referinþã în literatura românã, un om de culturã complet care a contribuit cu întregul sãu talent ºi cu toatã energia la îmbogãþirea spiritualã a judeþului Hunedoara. Monika BACIU

europeanã ºi avantajele acesteia pentru locuitorii UE - în calitate de persoane particulare, consumatori, rezidenþi, studenþi, lucrãtori ºi actori politici. Textele vor fi notate de traducãtori din cadrul Comisiei Europene, care vor selecta câte un câºtigãtor pentru fiecare þarã. În aprilie 2014, toþi câºtigãtorii vor fi invitaþi la Bruxelles pentru decernarea premiilor.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Septembrie 2013

Drame trãite prin gardul despãrþitor

Curtea Judecãtoriei Petroºani, fâºia de legãturã dintre arestaþi ºi rudele lor

n fiecare zi de marþi, curtea Judecãtoriei din Petroºani se transformã într-un fel de „salã de aºteptare”, unde rudele celor judecaþi în stare de arest se adunã ciorchine ca sã-i vadã pe cei aduºi cu dubele din penitenciare sau din arestul IPJ. Zeci de persoane au fost marþi în curtea Judecãtoriei Petroºani, unde ºi-au aºteptat rudele sau iubiþii judecaþi în stare de arest preventiv. ªi a fost o zi mai plinã ca niciodatã, cu nu mai puþin de 23 de deþinuþi în alte cauze sau arestaþi preventiv, citaþi

în diverse dosare. În ciuda temperaturilor scãzute, încã de dimineaþã lumea s-a adunat la Judecãtorie, iar spiritele s-au încins când cele douã dube cu deþinuþi ºi-au fãcut apariþia. Lipiþi de gardul de plasã care desparte zona publicã de cea unde sunt aduºi arestaþii, oamenii strigau mesaje cãtre rudele aflate în arest ºi cu care reuºesc rar sã

agistraþii de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie au stabilit un nou termen de judecatã, pentru data de 1 1septembrie, în cazul recursului formulat de ex-primarul Devei, Mircia Muntean. La termenul de luni, instanþa a luat act „de retragerea recursului declarat de inculpatul Moraru Cornel împotriva sentinþei penale nr.703 din 17 iulie 2013 pronunþatã de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie - Secþia penalã”. De asemenea, a dispus obligarea lui Cornel Moraru – care este inculpat în acelaºi dosar cu Mircia Muntean - la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare cãtre stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul parþial cuvenit apãrãtorului desemnat din oficiu. Chiar dacã Moraru ºi-a retras recursul, procesul continuã, iar în 11 septem-

ia legãtura, ori se mulþumeau cu un zâmbet sau o privire, numai sã ºtie cã sunt bine. „Uite-l pe … ce bine aratã” S-a mai îngrãºat!”, ori „Vezi cã þi-am scris douã scrisori, o sã le primeºti”, sau „Te aºteptãm acasã”, sunt doar câteva dintre mesajele care se auzeau din toate colþurile curþii Judecãtoriei.

„T

e iubesc, tati!”

adresat nici mãcar nu-l mai aude. Sunt doar câteva clipe de contact vizual între arestaþi ºi rudele lor, din momentul în care este scos din dubã ºi dus în sala de aºteptare, iar apoi în sala de judecatã, unde nu mai poate lua legãtura cu familia. Sunt drame trãite în fiecare zi de marþi, fie

De departe, cel mai impresionant este tabloul copiilor de-o ºchioapã, aduºi de mamã sau de bunici sã- vadã „pe tati”. Fãrã sã înþeleagã prea bine despre ce este vorba, cu ochii în lacrimi, micuþii apucã sã îngâne un „Te iubesc, tati!”, mesaj pe care poate cel cãruia îi este

Recursul lui Mircia Muntean a început cu o amânare

brie este programat un nou termen de judecatã.

S entinþã

Reamintim cã, la mijlocul lunii iulie, deputatul Mircia Muntean a fost condamnat,

cã e cald sau frig, în curtea Judecãtoriei Petroºani. Marþea sunt programate cauzele cu arestaþi, iar curtea instituþiei se transformã în fâºia de legãturã dintre cei care au pe cineva închis ºi judecat pentru faptele lui ºi deþinutul în sine. Car men COSMAN

tot de judecãtorii de la ICCJ, la patru ani de închisoare cu suspendare. El este acuzat cã, în perioada în care a fost primar al muncipiului Deva, ar fi încheiat tranzacþii nelegale de terenuri cu Iosif Man, acuzat de traficarea a peste 200 de maºini furate. În acelaºi dosar, instanþa i-a condamnat pe Iosif Claudiu Man la un an ºi ºase luni de închisoare cu suspendare ºi pe Ovidiu Horaþiu Boldor la doi ani de închisoare cu executare. De asemenea, Cornel Moraru a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, pedeapsã care a fost contopitã cu o alta de trei ani de închisoare, primitã într-un alt dosar. Instanþa a constatat cã în cazul lui Moraru a fost exe-

cutatã integral pedeapsa de trei ani de închisoare. În cazul lui Iosif Man, instanþa a dispus încetarea procesului penal, ca urmare a decesului acestuia. Totodatã, judecãtorii au admis în parte acþiunea civilã formulatã de Ministerul de Finanþe ºi i-a obligat, în solidar, pe Mircia Muntean ºi pe Iosif Claudiu Man, în calitate de moºtenitor al lui Iosif Man, la plata sumei de 333.743 de dolari sau echivalentul în lei, la care se adaugã dobânda calculatã de la 25 martie 1999 pânã la plata integralã a sumei stabilite ca prejudiciu. De asemenea, au fost anulate trei titluri de proprietate ºi trei procese verbale de punere în posesie a câte o mie de metri pãtraþi de teren, în zona Bejan, emise pe numele lui Iosif Man, Aurel Pop ºi Carol Panduru.

Judecãtorii au mai anulat tranzacþia din 25 martie 1999 încheiatã între Primãria municipiului Deva, Comisia Judeþeanã ºi Comisia Localã pentru aplicarea Legii 18/1991, Iosif Man, Aurel Pop ºi Carol Panduru, un contract de vânzarecumpãrare încheiat în 12 mai 1999 între Iosif Man ºi Shell România SRL, precum ºi autorizaþia de construcþie din 23 august 1998.

n proces de duratã

Mircia Muntean a fost trimis în judecatã în acest dosar în ianuarie 2004, fiind acuzat de abuz în serviciu privind tranzacþii nelegale de terenuri. Muntean a fost primar al municipiului Deva din 1996 pânã în 2012, când a câºtigat un mandat de deputat în Hunedoara, fiind candidat din partea fostei ARD. Decizia instanþei supreme a fost atacatã cu recurs la Completul de cinci judecãtori. Car men COSMAN

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Septembrie 2013

Blocurile din patru localitãþi hunedorene, inventariate de MDRT

inisterul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului inventariazã blocurile nereabiltate termic din Cãlan, Petrila, Vulcan ºi Petroºani în vederea includerii acestora în programele de reabilitare. MDRT a atribuit un contract în valoare de aproape 438.000 de lei cãtre o societate privatã din Bucureºti, Specialist Consulting SRL, banii fiind alocaþi din Fondul Global de

Mediu (GEF), prin intermediul PNUD. Banii sunt alocaþi pentru contractul denumit generic „Servicii de arhitecturã; servicii de inginerie ºi servicii integrate de inginerie; servicii de amenajare

Noua piaþã de la Vulcan este aproape gata

n circa douã sãptãmâni, Municipiul Vulcan va avea o halã nouã. Aici va funcþiona sectorul agroalimentar, unde producãtorii îºi vor vinde legumele ºi fructele.

Lucrãrile au început în urmã cu mai bine de o lunã de zile. “Suntem pe ultima sutã de metri, acum montãm geamurile, cele laterale care au mai rãmas, iar apoi punem uºile ºi vom amenaja o toaletã publicã în imediata apropiere a halei. Vrem sã oferim comercianþilor cele mai bune condiþii pentru a-ºi desfãºura activitatea cât mai bine”, ne-a declarat Cristian Meriºanu, viceprimarul Municipiului Vulcan. Viitoarea halã agroalimentarã ar urma sã fie dotatã cu sistem de aer condiþionat pentru varã ºi de încãlzire pentru iarnã ºi de la o zi la alta, în acest sector vin tot mai mulþi comercianþi cu produse la vânzare. Luiza ANDRONACHE

urbanã ºi servicii de arhitectura peisagisticã; servicii conexe de consultanþã ºtiinþificã ºi tehnicã; servicii de testare ºi analizã tehnicã”, pentru localitãþile Cãlan, Vulcan, Petrila ºi Petroºani – din judeþul Hunedoara, precum ºi pentru Calafat ºi Craiova, Calan, Petrila. Practic, pentru suma încasatã, societatea trebuie sã identifice ºi sã inventarieze toate blocurile de locuinþe nereabilitate termic, pe tipuri de locuinþe. În plus, vor mai fi executate relevee, expertiza tehnicã calitativã a structurii blocurilor, documentaþii de audit energetic, precum ºi obþinerea avizelor ºi acordurilor necesare demarãrii lucrãrilor de

neracordate la sistemul centralizat de termoficare, documentaþia de atribuire pentru lucrãrile de execuþie, asistenþã tehnicã la implementarea soluþiilor propuse, elaborare certificat de performanþã energetica dupã implementarea soluþi-

tativa, auditul energetic, DALI, DTAC, documentaþia de atribuire pentru lucrãrile de execuþie, asistenþã tehnicã la implementarea soluþiilor propuse, elaborare certificat de performanþã energeticã dupã implementarea soluþi-

ilor propuse. Iar pe baza listelor de clãdiri publice (cu caracter social) se va realiza documentaþia necesarã reabilitãrii termice, respectiv: relevee, expertiza tehnica cali-

ilor propuse. Pentru casele identificate se vor intocmi, de asemenea,: relevee, expertiza tehnicã calitativã, auditul energetic ºi se vor elabora listele de cantitãþi. ªi tot în acest contract atribuit de MDRT se prevede cã se va acorda instruire beneficiarilor, în cadrul unor ºedinþe de pregãtire, pentru implementarea soluþiilor de reabilitare termicã ºi eficienþã energeticã propuse în documentaþia de audit. Car men COSMAN

reabilitare termicã.

e prevede contractul

Pe de altã parte, contractul mai prevede elaborarea documentaþiilor pentru implementarea sustenabilã a unor soluþii de eficienþã energetica si economicã pentru instalaþiile interioare de încãlzire, utilizând surse regenerabile pentru 4 blocuri din localitatea Vulcan

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Septembrie 2013

el puþin 20 de bãnci vor fi montate în Petroºani. O parte deja au fost amplasate în zona centralã, iar restul ajung în parcuri ºi, la cererea oamenilor, în faþa blocurilor. Administraþia de la Petroºani a fãcut o comandã de bãnci pentru parcuri, iar în aceste zile sunt montate. Potrivit celor de la primãria din localitate,

n continuare, în anul de graþie 2013, turiºtii care ajung la Petroºani cu trenul, se urineazã prin boscheþi ºi pe la colþurile clãdirilor istorice din Garã. Deºi pare greu de crezut, totuºi este adevãrat! În anul 2013, când lumea este într-o continuã miºcare ºi evoluþie, la Petroºani, în garã, cãlãtorii ºi turiºtii care vin sã ne viziteze zona, nu au

Bãnci pentru Petroºani odihneºti. Ele vor fi montate acolo, o parte în parcuri, unde am sesizat cã au dispãrut sau au fost deteriorate, iar restul vor merge cãtre cãtãþenii care au solicitat bãnci, lângã imobilele în care locuiesc”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Acþiunea de montare a acestea au fost deja amplasate în locurile în care s-a crezut cã e necesar, iar

bãncilor este în plinã desfãºurare, iar edilii locali mizeazã ºi pe vremea care sã devinã propice unei plimbãri în parc, sau prin oraº. Asta pentru a ºi proba eficacitatea investiþiei. Aceasta este prima investiþie de acest fel, dupã ce toate parcurile din oraº au fost reabilitate ºi dotate printr-un program european. Diana MITRACHE

acum cei care doresc pot face noi cereri. „Noi am fãcut o comandã de 20 de bãnci pe care le-am primit, astfel cã am început sã le montãm în urma unor solicitãri venite din partea cetãþenilor, în oraº, în locurile în care nu erau. De pildã, cum este în faþa casei de culturã a studenþilor, deoarece pe acel interval de drum, care este destul de lung, nu exista niciun loc unde puteai sã te

“Ce fac dacã îmi vine sã merg la toaletã?!” nici mãcar unde sã îºi facã nevoile, deºi în acest sens s-au fãcut nenumãrate sesizãri, iar cotidianul nostru a atras în repetate rânduri atenþia asupra acestui lucru. Pentru cã de ani de zile aici nu mai funcþioneazã niciun WC public, oamenii care au de aºteptat câteva ore, fie se abþin pânã le vine trenul, fie merg pe unde apucã, în tufiºuri ºi chiar pe la colþurile clãdirilor. “Ce fac dacã

îmi vine sã merg la toaletã?! Pãi mã duc prin boscheþi, pe la colþuri, pe unde pot ºi

eu”, ne-a declarat un cãlãtor. “Vã daþi seama, mai ales pentru noi, femeile, este ºi mai greu. Încerc sã-mi fac toate nevoile acasã, dar dacã am de aºteptat vreo douã ore pânã vine trenul, eu ce fac atunci?! Unde mã duc? , a

spus ºi o femeie. “ªtiu cã este ruºinos, dar nu am ce face. Când îmi vine, mã duc ºi eu undeva, mãcar sã mã ascund puþin, ºi îmi fac treaba. Asta e, nu am ce face”, a spus un alt cãlãtor. De fapt, aici existã douã toalete ecologice, dar care stau închise, pentru cã sunt murdare ºi vechi. Mai rãu, însã, este faptul cã vechile WC-uri publice, care înainte erau cu taxã, au fost blocate la intrare cu niºte scânduri, deºi ar fi trebuit curãþate ºi reabilitate. Cei de la Regionala CFR Timiºoara, care iau deciziile ce vizeazã

confortul cãlãtorului care are nevoie mãcar de condiþii umane de aºteptare ºi cãlãtorie, se pare cã nu se uitã ºi în teritoriu. Construirea unui WC public nu implicã o investiþie de nesuportat, ci aici vorbim mai degrabã de nepãsare. Un alt aspect care ridicã întrebãri este ºi acela cã aici, în garã, funcþioneazã câteva baruri ºi localuri de alimentaþie publicã, care de asemenea, conform legii, atâta timp cât vând bãuturi alcoolice, ar trebui sã aibã un WC pentru clienþi. Dar, credeþi cã au?! Luiza ANDRONACHE

8 Fotoreportaj

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Septembrie 2013

Povestea oraºului falit al României, Aninoasa, în Reuters

strãinãtate în cãutare de slujbe. Mulþi din cei rãmaºi în Aninoasa sînt pensionaþi ºi pensiile lor sînt practic singurele fonduri care þin oraºul în viaþã. Toþi cumpãra mîncare pe credit de la magazine ºi îºi achita factura în ziua de pensie. Iniþial oamenii nu doresc sã vorbeascã sau sã se lase fotografiaþi, însã în scurt timp se împrietenesc cu vizitatorii ºi îi poftesc sã vadã cum trãiesc. Nu îi prea atinge cã Aninoasa e în faliment, dar se bucurã cã au, din nou, iluminare publicã, dupã ce a fost întreruptã cîteva luni anul trecut.

restigioasa agenþie de ºtiri Reuters a publicat un amplu fotoreportaj despre oraºul faliment al României, Aninoasa. Reporterul de la Reuters, Bogdan Cristel a numit fotoreportajul, “Romania’s bankrupt town”, ºi a prezentat oraºul Aninoasa, ca fiind cel mai vechi oraº din judeþul Hunedoara, menþionat încã din 1453.

Astfel, potrivit Reuters, în Valea Jiului, odinioarã centrul unei puternice industrii a mineritului, este dificil. Principala sosea ce duce aici este închisã traficului trei zile pe sãptãmînã deoarece este reparatã, aºa

cã ajungi la Aninoasa dupã un drum de ºapte ore pe drumuri laterale. La începutul acestui an, orãºelul a intrat în insolvenþã. În micã localitate, casele simple ºi apartamentele comuniste în stare deplorabilã gãzduiesc

minerii, care n-au mai avut activitate din 2006, când s-au închis minele, prea costisitoare ºi depãºite, continua textul. Astãzi au rãmas puþine mine în Valea Jiului ºi, din nefericire pentru Aninoasa,

nu s-au creat slujbe noi pentru minerii rãmaºi ºomeri. În fata minelor abandonate, caprele pasc ºi copiii se joacã. Fãrã perspective pe plan local, mulþi tineri pleacã în

Fotoreportaj 9 Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro

8 Fotoreportaj

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Septembrie 2013

Povestea oraºului falit al României, Aninoasa, în Reuters

nu s-au creat slujbe noi pentru minerii rãmaºi ºomeri. În fata minelor abandonate, caprele pasc ºi copiii se joacã. Fãrã perspective pe plan local, mulþi tineri pleacã în

Fotoreportaj 9 Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Septembrie 2013

Avizele întârzie lucrãrile la cabinetele medicale ºcolare

mpotmoliþi în avize. primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel, este cunoscut pentru drumurile parcurse la Bucureºti la diferite ministere pentru a obþine diferite avize, dar ºi finanþãri. Administraþia din localitate a avut în vedere realizarea unor cabinete medicale în ºcoli, însã proiectul s-a împotmolit. Monika BACIU

”Avem aprobat prin hotãrâre de consiliu local, la propunerea primarului, înfiinþarea cabinetelor medicale în ºcoli, s-au identificat împreunã cu conducerile ºcolilor aceste spaþii, sunt amenjate,

respectiv reparate ºi igienizate. Ne-am ocupat ºi am prins în ultima organigramã aceste posturi de medici ºi asistente medicale, am trimis adresã la Prefecturã, Prefectura ne-a spus cã trebuie sã trimitem la Bucureºti. Am trimis la Ministerul

Muncii adresã s-a soluþionat ºi s-a mers cu propunere de rezolvare de la Ministerul Muncii spre Ministerul Administraþiei. Va trebui sã facem anga-

jãrile ºi dotãrile acestor cabinete, sunt doi medici ºi cinci asistente medicale”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Dacã la începutul

acestui an se vorbea de inaugurarea cabinetelor medicale ºcolare o datã cu primul clopoþel din anul ºcolar 20132014, acum aceste speranþe au fost spulberate. ”Acest lucru mi-am dorit sã îl rezolvãm (inaugurarea cabintelor la începutul anului ºcolar-nr.) nu ºtiu dacã în zilele care au rãmas pânã la începutul anu-

lui vom reuºi. Este exclus cã trebuie sã vinã aprobãrile, se vor face încadrãrile, dar dupã ce avem aprobarea de încadrare ne vom ocupa ºi de achiziþionarea de aparaturã necesarã pentru funcþionarea acestor cabinete”, a mai spus edilul. Trei unitãþi ºcolare din localitate vor fi dotate cu cabinete medicale pentru a asigura asistenþã medicalã primarã elevilor. Înfiinþarea acestor cabinete este extrem de importantã în rândul elevilor, pentru cã sãnãtatea reprezintã cel mai important factor din viaþa unei persoane.

160 de locuri disponibile pentru viitorii boboci de la UPET

eprezentanþii Universitãþii din Petroºani aºteaptã ”bobocii”. Luni s-au afiºat primele rezultate ale examenului de bacalaureat din cea de-a doua sesiune. La nivelul judeþului rezultatele obþinute de absolvenþii de liceu nu sunt îmbucurãtoare, însã cei care au promovat pot opta pentru a urma cursurile din sistemul de învãþãmânt superior. Monika BACIU ”În perioada 9-17 septembrie, va avea loc a doua sesiune de admitere. Avem încã disponibile 160 de locuri bugetate, în total avem 25 de specializãri universitare pentru ciclul I de licenþã la cele trei facultãþi. Prin urmare locuri mai sunt, aºtep-

tãm candidaþii sã aparã. De asemenea în aceastã sesiune de admitere se vor putea face înscrieri ºi pentru ciclul II de studii universitare de masterat, acolo avem 150 de locuri bugetate repartizate în mod egal câte 50 pentru fiecare din cele trei facultãþi”, a declarat prorectorul Universitãþii Petroºani, Codruþa Dura. Cele mai multe locuri disponibile sunt la Facultatea de Mine. În urma

repartizãrii din prima sesiune, puþini absolvenþi de liceu au optat pentru aceste specializãri. ”La facultatea de Mine sunt cele mai multe locuri libere în urma sesiunii de admitere din varã, dar de asemenea au rãmas destule locuri disponibile ºi la facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã”, a mai precizat sursa citatã. Dacã nici în cea dea doua sesiune de admitere nu se vor ocupa toate locurile

bugetate de la ciclul I de studii atunci bugetul instituþiei va fi afectat. ”Resursele financiare ale ºcolii se vor reduce, dar încercãm sã nu fim aºa pesimiºti”, a mai spus prorectorul UPET. La Universitatea din Petroºani, pentru studiile de licenþã au fost aprobate un numãr total de 650 de locuri bugetate, dintre care aproape 500 au fost ocupate în cadrul primei etape de admitere.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Septembrie 2013

Mai puþine accidente de muncã

umãrul accidentelor de muncã, în scãdere. Reprezentanþii Inspectoratului Teritorial de Muncã Valea Jiului au întocmit o statisticã cu accidentele de muncã pentru primele luni ale acestui an. Datele indicã o scãdere a accidentelor de muncã, comparativ cu aceeaºi perioadã a anului trecut. Monika BACIU ”Avem o statisticã privind accidentele produse în primele luni ale anului 2013, comparativ cu primele opt luni ale anului 2012. Dacã facem o comparaþie observãm cã numãrul de accidente cu incapacitate temporarã de muncã cât ºi cele mortale au scãzut dar din pãcate avem înregistrate trei accidente mortale care se vor înregistra la Bucureºti chiar dacã le-am cercetat noi, acolo fiind sediul firmei. Comparativ cu 2012 în primele luni

am înregistrat 16 accidente cu incapacitate temporarã de muncã, în acest an 110, anul trecut au fost înregistrate patru accidente mortale, în acest an doar unu din cadrul firmelor din zona noastrã, trei vor fi înregistrate de firma mamã de la Bucureºti, deci în total au fost patru accidente mortale. Îmbucurãtor este faptul cã atât anul trecut cât ºi

anul acesta nu s-au produs accidente colective”, a declarat Ileana Bodea, ºef SSM-ITM Valea Jiului. Numãrul accidentelor de muncã din sistemul minier a scãzut

comparativ cu alþi ani, deºi diferenþa este una destul de micã, dar semnificativã în acest domeniu de activitate. ”Din punct de vedere al domenilor de activitate unde s-au produs accidente, aceasta scãdere se datoreazã ºi mineritului, dacã anul trecut în aceeaºi perioadã aveam înregistrate 106 accidente, în acet an avem înregistrate 92 de accidente. Au scãzut numãrul de accidente ºi în minerit,

Restanþierii, în febra examenelor

esiune pentru restanþieri. În aceastã perioadã, la Universitatea din Petroºani are loc sesiunea de restanþe pentru cei care nu au promovat examenele din timpul anilor de studii. Perioada cea mai scurtã de restanþe se adreseazã studenþilor din anii terminali, care la jumãtatea acestei luni vor susþine examenul de licenþã. Monika BACIU

”E dificil sã spun o cifrã deoarece, datoritã sistemului creditelor transferabile se poate promova dintr-un an în altul, chiar dacã unii studenþi mai au restanþe. Aceºtia pot sã susþinã examenul respectiv pe parcurs, astfel cã, în perioada 26 septembrie va fi sesiune de restanþe pentru studenþii din anii terminali, astfel încât aceºtia sã poatã intra în examenul de licenþã, dacã reuºesc sã promoveze examenele restante. Licenþa va avea loc în perioada

nu mã bucur neapãrat pentru scãderea numãrului de accidente uºoare pentru cã sunt lovituri uºoare la mâini ºi la picioare în general prin cãderi de materiale transportate datoritã în general circulaþiei pe traseele neîntreþinute,

16-17 septembrie. Pentru studenþii din anii I, II ºi III de la inginerie, deci cei care nu sunt în ani terminali, sesiunea de restanþe se întinde pânã în 15 septembrie ºi va mai urma în perioada 16-22 septembrie încã o sesiune de restanþe unde studenþii vor trebui sã plãteascã pentru fiecare examen pe care îl susþin”, a precizat prorectorul Universitãþii Petroºani, Codruþa Dura. Abia la începutul noului an universitar se va cunoaºte numãrul exact de studenþi care au renunþat la studiile universitare. Dupã finalizarea tuturor etapelor la UPET se va face o centralizare cu numãrul studenþilor care au ”dezertat”.

îmbucurãtor ar fi sã nu se întâmple accidente grave”, a mai spus Ileana Bodea. Numãrul mai redus de accidente de muncã se datoreazã atenþiei muncitorilor, nu a condiþiilor de muncã care au rãmas aceleaºi poate ba din contrã s-au agravat.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Septembrie 2013

”Atenþie maidanezi în oraº!”

Locuitorii municipiului Petroºani sînt nemulþumiþi de numãrul mare de maidanezi

umãrul cîinilor vagabonzi este în creºtere pe strãzile municipiului Petroºani asta în condiþiile aici funcþioneazã Asociaþia Judeþeanã pentru Ocrotirea Animalelor fãrã stãpîn, dar ºi alte asociaþii care au ca obiect protejarea animalelor. Dupã cazul de la Bucureºti, în care un copil de patru ani a fost ucis de un cîine, petroºãnenii se simt în pericol. Monika BACIU ”E plin de cîini. Sau înmulþit în ultima perioadã. Nu ºtiu de unde îi aduc sau ce se întîmpla, dar sunt haite întregi. Sunt ºi în parc ºi lîngã ºcoli ºi peste cîteva zile ne trimitem copiii la ºcoalã. Ce o sã facem, o sã stãm cu fricã cã îi atacã animalele la colþul ºcolii sau la colþul blocului? Trebuie sã se ia mãsuri în cazul acesta. Sã îi eutanasieze sau cei care îi iubesc aºa de mult sã îi ia acasã ºi sã îi þinã acasã”, spune un locuitor al municipiului Petroºani. Cetãþenii vor ca primãria sã monteze panouri inscripþionate. ”Am fost la primãrie ºi le-am propus sã monteze panouri de avertizare pe care sã

scrie atenþie maidanezi în oraº. Nu se mai poate aºa”, spune un alt cetãþean. Mai mult, cetãþenii s-au adresat ºi administraþiei locale de la Petroºani pentru a soluþiona aceastã problemã. Municipalitatea nu poate însã sã intervinã în acest caz. ”Locuitorii vin cãtre noi pentru cã ºtiu cã noi suntem primãria ºi noi trebuie sã administrãm problemele acestui oraº. Noi la rîndul nostru încercãm sã

le explicãm cã nu este de competenþa noastrã aceastã problemã ci de Consiliul judeþean, însã din pãcate problema este mai complicatã. Nu aruncãm în circa Consiliului Judeþean aceastã problemã, dar ºi ei la rîndul lor trebuie sã respecte legea. Înþelegem cã ei dupã

ce îi þin în acel adãpost cîteva zile, îi sterilizeazã, le pun acel crotal în ureche, îi lasã tot pe strãzile oraºului fapt ce pune în pericol sãnãtatea locuitorilor pentru cã ei sunt în continuare agresivi chiar dacã specialiºtii susþin cã în urma sterilizãrii animalului acesta este mai puþin agresiv ºi scade riscul de a ataca oameni. Acest risc existã, l-am vãzut ºi noi ºi existã ºi pe strãzile Petroºaniului”, a declarat Dorina Nitã, viceprimarul municipiului Petroºani. La nivelul municipiului funcþioneazã o asociaþie de protecþie a animalelor. Reprezentanþii primãriei spun cã ºi aceastã asociaþie militeazã pentru drepturile animalelor. ”Putem lua legãtura ºi sã vedem concret dincolo de vorbe ce constã activitatea lor. ªi ei militeazã tocmai pentru cã aceºti cîini

Primãria Petroºani are de încasat peste un milion de lei de la chiriaºii rãu-platnici

tau în locuinþe care aparþin fondului locativ, dar au ”uitat” sã îºi achite dãrile. Este vorba de chiriaºii care locuiesc în imobilele ce aparþin primãriei municipiului Petroºani sau chiriaºii locuinþelor sociale care nu ºi-au plãtit chiriile de ani de zile. Monika BACIU Asta în condiþiile în care chiria pentru o astfel de locuinþã este modicã. Sumele de încasat de la rãu-platnici se cifreazã la

peste un milion de lei noi. ”La 31.07.2013 aceste datorii se cifreazã la o sumã extraordinar de mare, 1,1 milioane de lei noi din care 373 de mii sunt penalitãþile de

întârziere a achitãrii chiriei”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al primãriei Petroºani. Existã posibilitatea ca rãu-platnicii sã fie evacuaþi din aceste locuinþe, însã procesul este unul anevoios unde intervine ºi birocraþia. ”Colegii care se ocupã de evacuarea rãu-platnicilor mi-au spus cã anul acesta au fost puse pentru evacuare 40 de dosare, iar în moment la executorii judecãtoreºti se gãsesc

alte 232 de dosare. Este o procedurã laborioasã pentru cã trebuie mers în instanþã, sã dea o sentinþã, apoi la executor, existã un traseu destul de sinuos”, a mai precizat sursa citatã. Posibilitatea ca administraþia localã sã recupereze sumele datorate de chiriaºi este redusã dat fiind ºi faptul cã majoritatea acestor persoane au o situaþie financiarã precarã.

sã fie lãsaþi în viaþã, sã se respecte drepturile animalelor”, a mai precizat viceprimarul. Pe site-ul asociaþiei de protecþie a animalelor din Petroºani se precizeazã faptul cã iubitorii de animale pot dona bani pentru aceºtia. ”Pentru cei care vor sã ajute cãþeii strãzii

donaþi 2% din impozitul pe salarii. În adãpost sînt cazaþi 300 de cãþei ai strãzii.Toþi sunt deparazitaþi,vaccinaþi ºi o parte din ei sunt sterilizaþi.Momentan nu avem sponsori, ne descurcãm destul de greu. Avem nevoie de voluntari sã ne ajute în activitatea adãpostului. Scopul acestui adãpost este de a salva de la cruzime cãþeii strãzii ºi sã-i dãm spre adopþie”, se aratã pe site-ul asociaþiei. Puþine dintre animale îºi gãsesc stãpîni.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Septembrie 2013

Rechizite gratuite pentru elevii sãraci din partea Inspectoratului ªcolar

i copiii care provin din familii cu posibilitãþi reduse trebuie sã meargã la ºcoalã ºi sã aibã cãrþi ºi caiete în ghiozdan. Însã, dacã pãrinþii nu le pot oferi aceste lucruri simple, dar absolut necesare, Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara va cumpãra pentru ei rechizitele de care au nevoie. Luiza ANDRONACHE

Astfel, toþi elevii din clasa I ºi pânã într-a VIII-a, dacã fac printr-o adeverinþã dovada faptului cã veniturile familiei sunt reduse, vor beneficia gratuit de toate acestea pentru a merge la

ºcoalã. “Este vorba de acele pachete de rechizite care se dau la începutul fiecãrui an ºcolar ºi pentru care beneficiarii trebuie sã aibã un venit mediu net lunar pe membru de familie de maxim 50 % din salariul minim pe economie pentru

luna iulie. La nivelul instituþiei noastre s-au fãcut deja demersurile necesare pentru licitaþie privind achiziþionarea acdestor rechizite, a declarat Maria ªtefpnie, inspector ºcolar adjunct în cadrul Inspectoratului ªcolar Judeþean

Universitatea de la þarã mai are nevoie de câteva avize

niversitatea de la þarã, din Comuna Baru, mai exact, ºi-ar putea deschide larg porþile pentru studenþi doar din toamna anului viitor. Luiza ANDRONACHE În Comuna Baru funcþioneazã de ceva timp o secþie a Universitãþii Babeº Bolyai din Cluj, iar studenþii, în special pe perioada verii, vin aici sã facã practicã. Proiectul,

unul îndrãzneþ pentru o comunã, nu doar cã a reuºit sã fie implementat, ci îºi aratã utilitatea pentru studenþii care studiazã Geografia la aceastã universitate. “În momentul de faþã în Comuna Baru, studenþii fac

practicã ºi cercetare. Cred cã ºi etapa a doua va fi funcþionalã, dupã ce conducerea universitãþii va ajunge sã se ocupe ºi de filialele din teritoriu. Am avut o intalnire cu domnul rector si am decis in prima fazã sa facem doar cursuri post universitare, pentru ca pentru cele la zi, demersurile sunt puþin mai compli-

cate”, ne-a declarat Daniel Rãducanu, primarul Comunei Baru. Parteneriatul cu Universitatea Babeº Bolyai a fost început pentru a aduce educaþia aproape de tinerii Comunei Baru, ai Þãrii Haþegului ºi ai judeþului Hunedoara. Este un proiect greu, la care se lucreazã de câþiva ani.

Hunedoara. La începutul lunii octombrie, la o lunã de la începerea ºcolii, aceºti copii

vor ºi primi cãrþile, caietele ºi materialele necesare studiului.

14 Program & Horoscop

9:45 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 10:30 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului – Gyebaek (r) 11:50 Legendele palatului – Gyebaek (r) 12:30 SCENART 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 SCENART (r) 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului 19:00 Arta spaþiului 19:30 Oameni care au schimbat Lumea (r)

9:30 Viaþa secretã a lui Doris Duke 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Soþia perfectã (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Pact cu diavoliþa 22:15 Trãsniþii

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Talk B1 21:30 Butonul de panicã 23:00 Lumea lui Banciu

10:50 11:10 12:00 meu 13:00 14:00 meu 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30 22:30

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Septembrie 2013

Teleshopping În gura presei Mireasã pentru fiul Observator Mireasã pentru fiul Observator Acces direct Observator Observator special Conspiraþie la Praga Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Furtuna polarã (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Marele alibi 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Patru nunþi ºi o provocare 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 CSI: Miami 0:05 Mai iute ca moartea

21 martie *** 20 aprilie Se pare cã aveþi probleme de sãnãtate din cauza surmenajului. Munciþi mai puþin ºi acordaþi mai mult timp odihnei. Spre searã, sar putea ca un prieten sã vã invite la o petrecere. Profitaþi de ocazie, dar aveþi grijã sã evitaþi excesele!

10:15 Que bonito amor (r) 11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r) 13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge 15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Regina 22:00 Poveºtiri de noapte

10:00 11:30 12:30 13:15 14:00 14:45 15:30 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

Cei 7 ani de acasã (r) ªatra (r) ªtirile Kanal D Restaurant Europa (r) Gaºca (r) Teleshopping Testul de rezistenþã (r) Dragoste ºi pedeapsã ªtirea zilei ªtirile Kanal D Iffet Voinþã de femeie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 FANATIK Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport 0:00 Rezumat Spania

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai S-ar putea sã aveþi o neînþelegere cu prietenii. Temperaþi-vã agresivitate. Dupã-amiazã aveþi o stare de spirit mai bunã ºi sunt ºanse sã petreceþi clipe romantice împreunã cu partenerul de viaþã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

S-ar parea cã nu aveþi spor la nimic. Ce-i drept, astãzi vã cam lipseºte simþul practic. Nu forþaþi lucrurile. Încercaþi sã vã destindeþi! Dacã v-aþi planificat o cãlãtorie împreunã cu familia, nu ezitaþi. Lãsaþi comoditatea ºi nu vã eschivaþi! 9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Pastila Vouã (r) 15:00 Cuscrele 16:00 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite

23 iulie *** 22 august

Aveþi planuri mari ºi intenþionaþi sã finalizaþi o activitate importantã, începutã mai demult. Un telefon de la o rudã vã schimbã programul: trebuie sã plecaþi într-o cãlãtorie. S-ar putea sã aflaþi cã s-a îmbolnãvit o persoanã la care þineþi foarte mult.

23 august *** 22 septembrie

Confuzia ºi sensibilitatea exageratã din prima parte a zilei vã pot afecta relaþiile cu prietenii, mai ales cã sunt ºanse sã nu îi înþelegeþi corect. Amânaþi deciziile importante, cu implicaþii serioase în activitatea profesionalã sau în afaceri.

S-ar putea sã fiþi irascibil, pentru cã nu reuºiþi sã terminaþi la timp o lucrare importantã. Ar fi bine sã nu vã mai chinuiþi astãzi, pentru cã vã lipseºte simþul practic. Se pare cã oboseala acumulatã vã afecteazã capacitatea de concentrare.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Relaþiile cu persoana iubitã sunt foarte bune ºi aveþi ocazia sã petreceþi împreunã momente romantice, poate într-o excursie. Nu este exclus sã cumpãraþi un obiect de valoare, necesar pentru cãmin.

Dimineaþa sunteþi din cale afarã de sensibil, nu vã puteþi concentra ºi este posibil sã nu luaþi cele mai bune decizii. Ar fi bine sã evitaþi investiþiile, afacerile ºi sã nu vã implicaþi în activitãþi care vã solicitã prea mult.

23 noiembrie *** 20 decembrie Sunteþi indispus pentru cã nu staþi prea bine cu banii. Nu este momentul sã luaþi decizii importante. Evitaþi întâlnirile de afaceri sau cu prietenii. Nu sunteþi în formã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Nu vã asumaþi nici un risc. Se pare cã nu sunteþi în cea mai bunã formã, nici fizicã, nici intelectualã. Ar fi bine sã evitaþi discuþiile cu o persoana mai în vârstã, care încearcã sã îºi impunã punctul de vedere.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa sunteþi marcat de confuzie. Nu este exclus ca relaþiile parteneriale sã aibã de suferit din aceastã cauzã.

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa s-ar putea sã intervinã ceva neprevãzut ºi sã fiþi nevoit sã vã schimbaþi programul. Faceþi cunoºtinþã cu o persoanã importantã, gata sã vã ajute sã porniþi în afaceri.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Septembrie 2013

Cocktail de ciuperci pentru întãrirea sistemului imunitar

„R

egele ciupercilor”, „Ciuperca Nemuririi” ºi „Ciuperca Dansatoare” sunt componentele unui supliment nutritiv destinat întãririi sistemului imunitar al organismului împotriva rãcelilor ºi reducerea simptomelor alergiilor. „Sistemul imunitar este o reþea de celule, þesuturi ºi organe, care lucreazã împreunã pentru a apãra organismul împotriva «invadatorilor» externi – microbi, bacterii, micro-organisme,

fungi etc. Prima linie de apãrare constã în alegerile pe care le facem zilnic legate de stilul de viaþã. Însã simplã alimentaþie nu este suficientã, iar aici intervin suplimentele nutritive”, conform dr.

Eduard Bolohan, medic specialist, reprezentant medical al Novadiet.

ovitake, pãvazã contra rãcelii sau alergiilor Novitake, produs de compania Novadiet, este indicat în întãrirea sistemului imunitar împotriva rãcelilor ºi reducerea simptomelor alergiilor. se

Euro a crescut cu aproape 1,5 bani

emerile legate de posibilitatea ca Siria sã fie atacatã militar de SUA ºi aliaþii sãi, au determinat revenirea aversiunii faþã de risc, care s-a reflectat în deprecierea monedelor emergente. Cursul euro a urcat de la 4,4221 la 4,4358 lei, într-o ºedinþã care s-a deschis în jurul pragului de 4,42 lei, nivel asemãnptor cu cel de la închiderea de luni. Presiunea pe cumpãrarea de valutã a ridicat euro pânã la un maxim de 4,4350 lei, pentru ca dupã anunþarea cursului cotaþiile sã fie de 4,4290 – 4,4320 lei. Cursul dolarului american a urcat de la 3,3441 la 3,3662 lei, iar al francului elveþian de la 3,5904 la 3,5990 lei. Monedele din regiunea aveau, comparativ cu euro, o evoluþie asemãnãtoare cu cea a leului. Cea polonezã fluctua între 4,256 ºi 4,477 zloþi iar cea maghiarã între 300 ºi 301,4 forinþi. Perechea euro/dolar se tranzacþiona între 1,3160 dolari, minimul

ultimei luni ºi jumãtate, ºi 1,3197 dolari, valori mai scãzute decât cele de luni. Pe lângã „tema” Siria, investitorii sunt atenþi la datele economice care vor fi

publicate sãptãmâna aceasta. Ieri, ei aºteptau datele privind evoluþia industriei prelucrãtoare din SUA în luna august, pentru ca vineri urmând sã fie publicat raport privind piaþa muncii americane, unul din cei mai importanþi indicatori care sunt luaþi în calcul de Rezerva

Federalã americanã pentru stabilirea politicii sale monetare. La jumãtatea sãptãmânii viitoare, se va desfãºura o nouã ºedinþã a Fed, de la care se aºteaptã o decizie privind programul de achiziþii de obligaþiuni, care are, în prezent, o valoare lunarã de 85 miliarde dolari. În piaþa la termen de la Sibiu, euro se tranzacþiona pentru scadenþa de vineri la 1,3169 – 1,3190 dolari, pentru decembrie la 1,3180 – 1,32 dolari iar pentru martie ºi iunie viitor la 1,32 dolari. Preþurile futures de aur erau de 1.386 – 1.395 dolari. Reamintim cã sãptãmâna trecutã uncia a crescut în piaþa spot de la Londra la 1.433,83 dolari, cel mai ridicat nivel începând cu jumãtatea lui mai. Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la ora 14:00

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

diferenþiazã de produsele destinate întãririi imunitãþii prin compoziþia bogatã în ciupercile medicinale – Maitake, Shiitake ºi Reishi. 1. Maitake, supranumitã „ciuperca dansatoare” , fiindcã se spune cã, în antichitate, cine o gãsea dansa de bucurie, datoritã faptului cã putea fi schimbatã cu greutatea ei în argint, este un stimulant natural al imunitãþii organismului uman. În plus, ea se remarcã ºi prin activitatea antitumorala, reducerea nivelului glicemiei ºi prin efectul hipotensiv. 2. Reishi, numitã ºi „ciuperca nemuririi, marele protector imunitar, spiritual ºi mintal” ajutã la curãþarea organismului de toxine, inclusiv a ficatului, îmbunãtãþind astfel funcþia hepaticã ºi la consolidarea imunitãþii. Polizaharidele existente în ciuperca Reishi stopeazã creºterea tumorilor maligne ºi reduc efectele secundare ale chimioterapiei. Ea era

utilizatã de veche farmacopee chinezeascã cu multe secole înainte de Hristos. 3. Shiitake, care mai este numitã de asiatici ºi „Regele ciupercilor”, este responsabilã cu întãrirea sistemului imunitar, având de asemenea ºi proprietãþi antibacteriene ºi antivirale. La fel ca ºi în cazul ciupercilor Maitake ºi Reishi, Shiitake este folositã în terapia pacienþilor cu cancer. Novitake se prezintã sub formã de fiole, uºor de administrat fie simple fie diluate cu apã sau suc de fructe.

lte „trucuri” pentru a „pãcãli” diversele boli Alimentaþie echilibratã. În cazul în care din alimentaþie lipsesc fructele ºi legumele, sunt recomandate multivitaminele sau

Resestricþii apã!

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru miercuri, 4 septembrie 2013, în oraºul Petroºani, între orele 9,00 - 12,00. Zona afectatã: strada Constructorul,1 Mai, Maleea, Poienilor, Uzinei, Mãgurii, Cãprioarei, Tãbãcari, Gen. Vasile Milea. Motivul restricþiei - remediere pierdere pe str. Maleia, zona gater. .Mulþumim pentru

înþelegere. Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

alte suplimente alimentare. Aveþi grijã de digestie. Imunitatea are de suferit dacã sistemul digestiv nu funcþioneazã corect. Pentru o bunã digestie ºi rezistenþa la factorii

de mediu puteþi apela la probiotice. Evitaþi situaþiile stresante, deoarece acestea contribuie la slãbirea imunitãþii. Respectaþi orele de somn. În lipsa odihnei suficiente, corpul nu este pregãtit sã facã faþã stresului zilnic. De aceea, se recomandã un somn de 7 - 9 ore pe noapte. Miºcare zilnicã. Studiile aratã cã exerciþiile fizice zilnice sporesc activitatea celulelor responsabile de sistemul imunitar.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Septembrie 2013

Colonia Ianza- aproape de a deveni galerie de artã olonia C Ianza, aflatã în centrul municipiului Petroºani va deveni galerie de aretã. Asta sperã proprietarul castelului care acum este reabilitatat ºi care nepromite cã în curând va schimba faþa castelului. Diana MITRACHE Lucrãrile de reabilitare a clãdirilor ce compun Colonia Ianza, un loc încãrcat de istorie, dar lãsat în paraginã mai mulþi ani, sunt în plinã desfãºurare. Mai mulþi muncitori lucreazã la reconstrucþia acoperiºului, iar proprietarul, Cristian Ianza, sperã sã finalizeze totul pânã la toamnã, când promite cã acolo va fi o galerie de artã ineditã. Asta

deºi spera ca totul sã fie gata chiar în aceste zile, când la Petroºani au venit artiºti plastici din toatã lumea,într-o tabãrã de creaþie. „Galeria, sper sã fie gata pânã în iarnã. Am crezut cã va fi gata pânã la aceastã tabãrã, dar m-am lovit de problemele financiare, pentru cã am fãcut expoziþii ºi în Germania. Am avut o sumã bani ºi lumea

ºtie cã mi-am vândut niºte proprietãþi dobândite ºi am zis sã fac repede ceva în domeniul pe care îl ºtiu, sã fac în domeniul artistic. Aici, galeria sper sã fie gata pânã începe iarna ºi, pe lângã galerie aº vrea ºi exteriorul sã îl finalizez sã se vadã bine, iar casa scãrii ºi ultimul etaj vor fi galeria de artã ºi le voi zice „În pod la Ianza” ºi o transform aºa

cum ºtiu. Se va vedea cã se va recupera ºi va ajunge ca acum 120 de ani, când a fost construitã”, a spus Cristian Ianza, propritarul actual al imobilelor. Construcþiile în care va exista centrul cultural al Petroºaniului au fost, în ultima vreme, în atenþia presei ºi nu numai. Asta pentru cã au stat neutilizate ºi s-au degrat continuu, deºi arhitec-

Iarna bate la uºã în Staþiunea Parâng

arna bate la uºã în Staþiunea Parâng chiar dacã este abia început de septembrie. Vremea s-a schimbat brusc ºi de la 28 de grade Celsius, acum în staþiune, pe timp de zi, abia dacã sunt 5 grade cu plus, este ceaþã densã ºi plouã mãrunt. Maximilian GÂNJU

Ieri-marþi erau aºteptate ºi primele ninsori slabe ºi doar la peste 2000 de metri, pe Vârful Parângul Mare (2522m), unde la ora ºase se înregistra o temperaturã care trecuse de pragul de îngheþ. „Nu poate ºti

nimeni dacã a început sã ningã pe Parângul Mare pentru cã este o

ceaþã de nu se vede la mai mult de 300 de metri”, a declarat Dumitru Bârlida, ºeful Salvamont Petroºani. Vremea capricioasã poate pune probleme turiºtilor care aleg staþiunea de lângã Petroºani pentru a se bucura de aerul curat de munte. Astfel, salvatorii montani spun cã turiºtii trebuie sã urce în staþiune foarte bine echipaþi ca pentru vreme friguroasã ºi le recomandã sã evite drumeþiile lungi în condiþiile în care ceaþa densã îi poate face uºor sã se rãtãceascã.

tura este una de excepþie. Pentru început, Cristian Ianza spune cã va vopsi exteriorul ºi va crea un spaþiu adecvat expoziþiilor viitoare. Colonia Ianza este una dintre cele mai

vechi din Valea Jiului ºi a fost construitã la începutul anilor 1900 de cãtre un bogat om de afaceri, Vasile Ianza, de loc din Sarmizegetusa, dar aºezat pe plaiurile Vãii Jiului.