Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 460

Cronica Vãii Jiului Vineri, 27 Septembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Lapte cu aromã de tomberon

Cultivator de cannabis, o nouã meserie în Hunedoara

inci hunedoreni au ales o nouã meserie, cultivator de cannabis.

>>> PAGINA PAGINA A 3-A

Paznic bãgat în spital de mai mulþi hoþi

>>> PAGINA PAGINA A 3-A

Puþul minei Aninoasa, loc pentru instruirea scafandrilor utilitari >>> PAGINA PAGINA A 6-A

Dupã ce s-au certat pe supremaþie

Liderii minerilor din Valea Jiului vor din nou sã se unifice într-o singurã structurã sindicalã >>> PAGINA PAGINA A 7-A

Stopaþi violenþa,

apte cu gust de tomberon, sau de ... pufoaicã. Asta produce un localnic ce stã în Colonia din Petroºani. Totul din cauzã cã la noi nu existã poliþia animalelor, care sã tempereze apucãturile unor oameni ce îºi chinuie animalele din gospodãrie.. >>> PAGINA A 4-A

De la Sergiu Gabriel proaspãt licean, la politicianul Adrian Pãunescu >>> PAGINILE PAGINILE 8-9

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Septembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu DN7 Halta Geoagiu Orãºtie DN7 Orãºtie - Spini DN 7 Spini Simeria Veche Simeria DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Câinelul de Jos - Bejan Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Septembrie 2013

Cultivator de cannabis, o nouã meserie în Hunedoara

inci hunedoreni au ales o nouã meserie, cultivator de cannabis. Trei dintre ei au reuºit sã planteze a suprafaþã de aproximativ 25 de metri pãtraþi, dar nu au reuºit sã se bucure de recoltã, dupã ce pe firul afacerii au intrat ofiþerii BCCO Alba – Iulia.

care intenþionau sã obþinã aproximativ 0,5 kg de cannabis pentru consum propriu. Douã din cele trei persoane au fost surprinse în flagrant în timp ce

desfãºurau activitãþi de îngrijire a culturii ilicite respective. Faþã de cele trei persoane, procurorul de caz din cadrul D.I.I.C.O.T – B.T. Hunedoara, a dispus mãsura interzicerii þara pentru o

Potrivit comisarului ºef Traian Berbeceanu, ofiþerii BCCO Alba-Iulia (S.C.C.O. Hunedoara cu sprijinul Serviciului Antidrog ), au identificat pe raza municipiului Hunedoara un numãr de trei persoane, cu vârste cuprinse între 20-47 de ani, care organizaserã într-o zonã ruralã din apropierea oraºului o culturã ilicitã de cannabis, pe o suprafaþã de aproximativ 25 de mp din

de cannabis pentru consum propriu. Cele douã persoane au fost surprinse în flagrant în timp ce desfãºurau activitãþi de îngrijire a culturii ilicite respective. Ofiþerii BCCO Alba-Iulia, sub coordonarea procurorilor DIICOT, efectueazã în continuare cercetãri pentru stabilirea întregii activitãþi infracþionale ºi a tuturor persoanelor implicate. Marius MITRACHE

Operaþiunea SALONIC

fiþerii Brigãzii de Combatere a Criminalitatii Organizate Alba-Iulia (S.C.C.O. Hunedoara cu sprijinul Serviciului Antidrog ) sub coordonarea procurorilor din cadrul DIICOT – Biroul Teritorial Hunedoara, au reuºit destructurarea unui grup infracþional compus din cetãþeni români, care avea drept activitate infracþionalã traficul internaþional de droguri de risc, pe ruta Salonic/GreciaTimiºoara-Hunedoara.

Paznic bãgat în spital de mai mulþi hoþi

n angajat al societãþii care asigurã paza unitãþilor miniere din Valea Jiului a ajuns la spital cu contuzii ºi suspiciunea de fracturã, dupã ce a fost bãtut de mai mulþi indivizi în noaptea de miercuri spre joi. Bãrbatul era de serviciu la Exploatarea Minierã PAROªENI din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. În zona unde avea perimetru de pazã este întuneric, iar în timp ce fãcea verificarea zonei, a observat un grup format din mai multe persoane care intenþionau sã fure din incinta subunitãþii miniere. Pânã sã apuce sã dea alarma, paznicul a fost bãtut de indivizi. „Un domn de la societatea ce asigurã paza ne-a sesizat cã în cursul nopþii, în timp ce îºi fãcea serviciul a surprins un grup care intenþiona sã sustragã ceva din incinta unitãþii ºi aceia l-ar fi agresat. Nu

perioadã de 30 de zile, cercetãrile nefiind finalizate în cauzã. De asemenea, în cadrul activitãþilor de combatere a traficului ºi consumului de droguri, ofiþerii BCCO au identificat pe raza comunei Balºa alte douã persoane, care organizaserã într-o zonã cu acces dificil o culturã ilicitã de cannabis, pe o suprafaþã de aproximativ 50 de mp., din care intenþionau sã obþinã aproximativ 1 kg

ne-a putut da prea multe relaþii, zona era întunecatã. Nu poate spune numãrul lor, nici cu privire la fizionomie, deci datele furnizate de partea vãtãmatã sunt destul de vagi. Acolo sunt mai mulþi paznici, ar fi putut sã ne anunþe ceva mai din vreme. Noi am deschis dosar penal ºi continuãm cercetãrile pentru prinderea autorilor”, a declarat comisarul Toma Mihu, ºeful Poliþiei Vulcan. Paznicul este internat în spital însã viaþa nu-i este pusã în pericol. Maximilian GÂNJU

În cadrul activitãþilor desfãºurate (prinderi în flagrant ºi percheziþii domiciliare) a fost capturatã pânã în prezent cantitatea de 4,5 kg de cannabis. Potrivit comisarului ºef Traian Berbeceanu, ca ºi mod de operare liderul grupului introducea în România cantitãþi mari de cannabis (nr: anchetatorii aproximeazã cã în cursul anului 2013 au fost introduse în þarã aproximativ 10 kg de cannabis) pe care le distribuia în municipiul Timiºoara cãtre doi dealeri importanþi. Aceºtia la rândul lor distribuiau marfa cãtre numeroºi dealeri stradali din mun. Timiºoara ºi Hunedoara, iar aceºtia din urmã le furnizau cãtre consumatori din oraºele respective. “Pânã în prezent faþã de trei membri ai

grupãrii infracþionale, Tribunalul Hunedoara a luat mãsura arestãrii preventive, pe o perioadã de 29 de zile, iar faþã de alþi doi membri ai grupãrii procurorul DIICOT a luat mãsura interzicerii de a pãrãsi þara, pentru o perioadã de 30 de zile”, spune Berbeceanu. Cu ocazia activitãþilor desfãºurate în cauzã, a mai fost luatã mãsura, indisponibilizãrii sumei de 20.000 lei ºi 4.500 euro, bani proveniþi din vânzarea drogurilor ºi care au fost ridicaþi dintr-un imobil din mun. Timiºoara, în care liderul grupului locuia fãrã forme legale. Activitãþile în cauzã s-au desfãºurat cu sprijinul SOS Timiºoara ºi BCCO Timiºoara – Serviciul Antidrog. Marius MITRACHE

4 Actualitate

apte cu gust de tomberon, sau de... pufoaicã. Asta produce un localnic ce stã în Colonia din Petroºani. Totul din cauzã cã la noi nu existã poliþia animalelor, care sã tempereze apucãturile unor oameni ce îºi chinuie animalele din gospodãrie. Un mânz costeliv, o vacã ºi un viþel cãruia îi numeri coastele, pasc într-un tomberon ºi peisajul pare extras din

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Septembrie 2013

Lapte cu aromã de tomberon

ficþiune, însã, nu e decât realtatea durã a zilelor noastre. Câþiva paºi mai încolo, alt cal, obosit ºi înfrigurat, cautã sã mãnânce printre ruinele unui bloc. Totul se întâmplã

în capitala Vãii Jiului, la Petroºani, acolo unde un localnic îºi lasã animalele flãmânde sã pascã pe o tarla improvizatã ºi printre tone de deºeuri, în apropierea unei grãdiniþe. Vorbim despre un om, el însuºi locatar al unei cocioabe improvizate la poalele un dâmb. Bietele vietãþi, pe care proprietarul ar trebui sã le pãstoreascã, gustã cu nesaþ din zemurile ce se scurg

Bani pentru liceeni

iceenii din Valea Jiului care provin din familii cu venituri modeste vor beneficia, ºi în acest an, de o serie de programe prin intermediul cãrora vor intra în posesia unor sume de bani. Printre acestea se numãrã programul “Bani de liceu” precum ºi o serie de burse profesionale sau sociale. “Prin programul Bani de liceu se oferã 180 de lei, care se acordã doar în timpul anului ºcolar. În ceea ce priveºte

din tomberon ºi mãnâncã cu poftã din pungile de gunoi. Totul sub atenta supraveghere astãpânului, care

bursele sociale acestea au valoarea de câte 50 de lei ºi se acordã pe toatã perioada anului, inclusiv pe perioada vacanþelor. De anul trecut avem ºi bursele profesionale, destinate elevilor de la ºcoala profesionalã, acestea având valoarea de 200 de lei”, a precizat Zina Galeº, director Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroºani. Data limitã pânã la care pot fi depuse cererile pentru acordarea “Banilor de liceu” este 1 octombrie. Anul în trecut, în judeþul Hunedoara, circa 1.300 de elevi au beneficiat de banii acordaþi prin acest program. Mir cea NISTOR

devine recalcitrant când vede cã cineva se apropie de ele, ºi le goneºte pe aºa-zisa pajiºte din apropiere. „Ce aveþi cu animalele? Nu vedeþi cã mãnâncã iarbã de pe câmp? Nu stau la tomberon, doar vi se pare. Alceva nu aþi gãsit de fãcut azi, decât sã vã legaþi de animalele?”, este replica uluitoare a proprietarului vietãþilor, care a

încercat sã le goneascã cu o bâtã pânã la ceea ce numea el pãºune – un loc plin de buruieni ºi scaieþi,la doi paºi de tomberon. Totul, însã, în zadar, pentru cã deºi îºi goneºte oarecum contrariat vitele spre pãºune, acestea tot la tomberon se întorc, semn cã s-au obiºnuit cu „gustul”. Asta în timp ce proprietarul vacii duce lapte la un vecin, probabil pentru a fi consumat de vreun copilaº. Zona de la periferia oraºului pare din alt film ºi totul se întâmplã poate doar din cauzã cã nu existã poliþia animalelor, care sã-i tragã la rãspundere pe aceºti oameni. Asta în timp ce sute de iubitori de animale au ochi doar pentru câinii comunitari. Diana MITRACHE

Primãria de la Petroºani a acordat sute de ajutoare de urgenþã în 2013

etroºenenii au avut nevoie de suport financiar din partea primãriei cu sutele, anul acesta. Pânã acum, administraþia localã a acordat mai mult de 450 de ajutoare de urgenþã. Din pãcate, cei care solicitã o sumã de bani o fac pentru cã fie au un deces în familie, fie pentru cã sunt bolnavi ºi au nevoie urgent de tratament de specialitate

sau intervenþii chirurgicale. În principiu, ei merg în audienþã la edili ºi solicitã personal ajutor, iar mai apoi, dacã aceºtia îºi dau ok-ul, dosarul ajunge la Asistenþa Socialã. “Pânã la acest moment, anul acesta am acordat 463 de ajutoare. Frecvenþa solicitãrilor este întotdeauna mai mare la început de an. Totuºi, pe mãsurã ce cresc solicitãri, scade ºi cuantumul sumelor pe care le putem acorda, pentru cã avem aceeaºi bani ca ºi anul trecut”, ne-a declarat Dorina Niþã, viceprimarul Municipiului Petroºani. Totuºi, spre finalul anului, frecvenþa solicitãrilor va creºte din nou, pentru cã oamenii au nevoie de bani de încãlzire, ori pentru a se pregãti de iarnã. Luiza ANDRONACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Septembrie 2013

Proprietarii de garaje din Petroºani aleg sã cumpere terenurile, în defavoarea concesionãrii lor

eci de localnici din Petroºani aleg sã îºi cumpere terenurile de sub garaje, decât sã mai plãteascã redevenþe cãtre bugetul local. Investiþia este sigurã ºi în doar câþiva ani se amortizeazã.

Chiar dacã achitã mii de lei pentru cumpãrarea terenurilor pe care ºi-au construit garajele, tot mai mulþi localnici din Petroºani preferã sã cumpere parcelele, decât sã plãteascã în continuare concesiunea. Viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina Niþã, spune cã de achiziþionarea terenurilor sunt interesaþi mai ales cei care au concesiuni mari ca suprafaþã, contractate în ultimii ani, când ºi taxele

au crescut. Potrivit legislaþiei în vigoare, pentru înstrãinarea terenurilor municipalitatea organizeazã licitaþii, dar deþinãtorii de garaje au drept de preempþiune la cumpãrarea lor, aºa cã nu se pot trezi cu altã persoanã care sã revendice aceeaºi parcelã.

Revin la termoficare

propierea iernii dar ºi anunþata majorare a tarifelor la gaze i-a îndemnat pe mulþi dintre locuitorii Petroºaniului sã depunã cereri pentru rebranºarea la sistemul centralizat de încãlzire.

Astfel, zilnic angajaþii SC Termoficare SA efectueazã 3 – 4 astfel de lucrãri. “În ultima perioadã, din pãcate doar la apropierea sezonului rece, cererile de rebranºare se aflã în continuã creºtere. Puteau sã depunã aceste cereri vara dar se înghesuie acum, pe ultima sutã de metri, cînd a venit frigul. Totuºi, ne bucurãm cã lumea revine la sistemul centralizat de încãlzire”, a declarat Ovidiu Munteanu, directorul SC Termoficare SA Petroºani. Dacã numãrul cererilor de rebranºare se aflã în creºtere, mai ales acum la apropierea sezonului rece, cel al debranºãrilor s-a redus. În prezent, angajaþii societãþii de termoficare îi mai debranºeazã, la cerere, doar pe cei care au restanþe prea mari la plata facturilor. Mir cea NISTOR

Valoarea de pornire a licitaþiei a fost stabilitã prin hotãrâre de consiliu local, este exprimatã în euro ºi se calculeazã diferenþiat pentru fiecare din cele patru zone în care a fost împãrþit municipiul Petroºani. În zona A, adicã ultracentralã, un teren poate ajunge la cel mult 8.000 de lei, iar aceastã sumã se amortizeazã în numai câþiva ani, raportat la redevenþele plãtite pentru concesiune. Car men COSMAN

Sistemul “Big Brother” din Petroºani se dovedeºte eficient

nvestiþia în proiectul de supraveghere video a municipiului Petroºani se dovedeºte eficient. Zeci de filmãri au ajuns dela la poliþie ºi sunt parte componentã a dosarelor de cercetare penalã instrumentate de oamenii legii. Chiar dacã înainte de implementare proiectul a stârnit controverse, iar unii localnici se simþeau urmãriþi de “ochiul de sticlã”, sistemul de supraveghere video implementat de municipalitatea din Petroºani îºi dovedeºte eficienþa.

supravegherii ordinii ºi liniºtii publice, descurajãrii actelor infracâionale. De precizat cã prelucrarea imaginilor este semnalatã prin afiºe amplasate în fiecare zonã monitorizatã, respectiv Piaþa Victoriei, zonele verzi ºi parcurile situate

“Pânã acum, de când avem acest sistem de supraveghere video, am dat 20 de CD-uri cãtre poliþie la solicitarea acestora. Sperãm cã imaginile vor fi utile pentru soluþionarea dosarelor aflate în lucru”, a declarat viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina Niþã. Datele înregistrate de camerele de supraveghere sunt prelucrate de Serviciul de Poliþie Localã, iar informaþiile înregistrate sunt destinate utilizãrii de cãtre operator, adicã Municipiul Petroºani, în scopul

în vecinãtatea strãzii 1 Decembrie 1918, strada 1 Decembrie 1918 – din Piata Victoriei pânã la intersecþia cu strada Nicolae Bãlcescu, strada Nicolae Bãlcescu ºi intersecþiile dintre cele douã strãzi menþionate anterior cu celelalte strãzi de pe traseul lor. Proiectul de supraveghere video a zonei centrale din municipiul Petroºani, finanþat din fonduri europene, a costat 630.437 lei, din care valoarea finanþãrii nerambursabile este de 535.655 lei. Car men COSMAN

Ajutoare pentru grãdiniþe

sociaþia “Pro Familia”, alcãtuitã din cadre didactice ºi pãrinþi, îºi deruleazã activitatea în toate cele 4 grãdiniþe aflate pe raza municipiului Petroºani. Scopul principal al activitãþii acesteia îl reprezintã organizarea activitãþii educative dar ºi ajutarea tuturor familiilor care au copii înscriºi la grãdiniþã. Astfel, în ultimul timp, asociaþia a acordat mai multe ajutoare constând în obiecte de îmbrãcãminte. Acþiunea a fost derulatã în colaborare cu diverºi agenþi economici, Caritas ºi Crucea Roºie. Pe de altã parte, grãdiniþa de pe strada Constructorul a primit ºi 30 de canapele, ca donaþie din partea unui om de afaceri. De-a lungul anului ºcolar 2012 – 2013, 760 de familii din Petroºani au primit ajutoare constând în îmbrãcãminte din partea Asociaþiei “Pro Familia”. Mir cea NISTOR

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Septembrie 2013

rimarul oraºului P Puþul minei Aninoasa, loc pentru Aninoasa, Nicolae Dunca cautã investitori dornici sã vinã sã investeascã în oraº. Edilul a ºi identificat câteva persoane care vor sã investeascã în zonã, aºa se face cã un potenþial investitor vrea sã transforme puþul minei Aninoasa în loc de scufundãri pentru scafandrii utilitari. ”Voi continua neîncetat sã caut investitori ca sã creez locuri de muncã drept pentru care am ºi gãsit câþiva posibili investitori ºi în viitorul apropiat vom crea locuri de muncã ºi vom mãri veniturile la bugetul local. Mai avem o solicitare de la un investitor care vrea sã facã o fabricã de muniþie, la Aninoasa Nord, un fost puþ de mânã ar vrea sã-l decolmateze pânã la 15 metrii, sã-l betoneze, sã-l lumineze ca sã facã scufundãri pentru scafandrii utilitari pentru înaltã presiune ºi încã un bazin exterior de 50 de metrii care sã fie la fel pentru scufundãri de înaltã presiune. Sunt foarte mulþi doritori iar singurul loc de acest gen este în Austria, sunt foarte mulþi bani ºi în restul europei nu mai existã o asemenea construcþie”, a declarat primarul oraºului Aninoasa, Nicolae

instruirea scafandrilor utilitari

Dunca. Acum proiectul de transformare a puþului în loc de scufundãri pentru scafandrii utilitari este analizat de CONVERMIN, societatea care a închis ºi ecologizat mina Aninoasa. S-ar putea sã existe probleme în ceea ce priveºte transformarea acestui loc datoritã prezenþei gazului metan. ”Noi am luat legãtura cu cei de la Conversmin care au avut ecologizarea minei Aninoasa, sã vedem dacã este posibilã decolmatarea acestor puþuri de mâna pentru cã s-au putea sã existe gaz metan ºi atunci ar trebui fãcute separat alte investiþii, aºteptam rãspunsul iar

luna viitoare vom ºi bagã proiectul de hotãrâre pe ordinea de zi”, a mai spus Dunca. În ceea ce priveºte investitorii, mai mulþi oameni de afaceri s-au arãtat interesaþi de a începe o afacere în Aninoasa. Câteva sute de locuri de muncã ar urma sã fie realizate în cel mai sãrac oraº al Vãii Jiului dacã planurile edilului se vor concretiza. ”Avem un italian care datoritã faptului cã vrea sã se extindã pentru cã în prezent are o fabricã la Mintia, este o firmã foarte serioasã cu aproape 600 de angajaþi ºi nu mai fac faþã comenzilor ºi atunci s-au gândit sã vinã sã facã o fabricã ºi în Aninoasa. Din pãcate se lovesc de tot felul de contestaþii pentru cã am gãsit un spaþiu care se preteazã la aºa ceva, firma respectivã este în faliment ºi au fost la bancã ºi au cumpãrat creanþa bãncii pe care o are firma respectivã, au pus banii 200.000 de euro, deci în tabloul de creanþe sunt majoritari undeva la 73% ºi în termenul cât mai scurt, pânã la sfârºitul lunii, începutul lunii viitoare se rezolvã

problema ºi vin ºi încep angajãrile. Omul este foarte insistent, noi trebuie sã fim atenþi pentru cã avem anumite opreliºti din partea insolventei pentru cã nici nu poþi sã diminuezi patrimoniul în detrimentul creditorilor ºi sunt mai greu de îndeplinit aceste solicitãri, dar în cursul lunii viitoare le vom rezolva ºi le vom pune în aplicare. Mai avem niºte spanioli care au venit ºi vor sã facã un depozit central pentru distribuþia fructelor ºi un gater, ei vin cu camionale cu legume ºi fructe, le descarca ºi încarcã materialul lemnos ºi îl duc în Spania. Am gãsit ºi locaþia, am fost ºi la Direcþia Silvicã cu dumnealor, am fãcut ºi depus cererea, iar cu data de 15 octombrie va începe funcþionarea acestui depozit”, a mai spus edilul. Investitorilor li se oferã mici facilitãþi, însã aceºtia nu pot fi scutiþi în totalitate de la plata taxelor ºi a impozitelor cãtre bugetul local. ”Legea finanþelor publice pentru scutirea totalã de taxe ºi inpozite nu este permisã pentru cã Curtea de Conturi imputa

coordonatorului de credite dar noi ce putem sã le asigurãm, anumite facilitãþi la amenajarea drumului de acces, menþinerea bunei circulaþii pe timp de iarnã, îi sprijinim în recrutarea forþei de muncã cu oameni care sunt calificaþi”, a mai spus Dunca. Dacã proiectele edilului vor deveni realitate peste 200 de persoane îºi vor putea gãsi loc de muncã la Aninoasa. ”Cei de la fabrica de canapele în prima fazã angajeazã în jur de 200 de oameni cu posibilitatea pe parcurs de a suplimenta numãrul acestora. Nu aº putea spune cã toþi cei 200 vor fi din Aninoasa pentru cã va trebui ºi forþa de

muncã calificatã, mulþi au lucrat la fabrici de canapele ºi ºtiu sã facã acest lucru, salariile sunt undeva între 1500 ºi 3000 de lei ºi bonuri de masã, dar ºi munca este pe mãsurã. La ora actualã înscriºi la forþele de muncã sunt înscriºi aproximativ 72 de ºomeri dar probabil cã mai sunt ºi alþii care nu s-au înscri, au ieºit din perioada de ºomaj. Sper sã gãsim cele 200 de persoane pentru fabrica de canapele ºi pentru celelalte investiþii vor mai trebui 10 oameni la gater, 78 oameni la depozitul de legume ºi fructe, la depozitul de muniþie încã 3-4 oameni”, a mai spus edilul. Nicolae Dunca este unul dintre primarii care cautã necontenit investitori care sã vinã la Aninoasa ºi sã creascã economia localã. Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Septembrie 2013

Dupã ce s-au certat pe supremaþie

Actualitate 7

Liderii minerilor din Valea Jiului vor din nou sã se unifice într-o singurã structurã sindicalã

indicatele Minerilor din Valea Jiului se reorganizeazã. Dupã ce Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului, organism înfiinþat de Miron Cozma, s-a spart ºi majoritatea minerilor s-au afiliat la nou – înfiinþatul „Muntele”, acum ºi acesta este pe cale sã devinã istorie. Liderii minerilor discutã acum realizarea unei noi structuri sindicale. Compania Naþionalã a Huilei Petroºani este istorie, cum la fel s-a întâmplat ºi cu defuncta Regie Autonomã a Huilei sau, mai nou, cu Societatea Naþionalã a Huilei, creatã prin îngroparea CNH, cu tot cu datoriile istorice. Minele viabile – Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni – au fost înglobate în CEH, iar Petrila, Paroºeni ºi Uricani au intrat pe program de închidere sub administrarea Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiuliui. ªi, la vremuri noi, este nevoie de sindicate noi, ºi-au spus pesemne liderii minerilor din Valea Jiului care ani de zile s-au luptat pentru supremaþie ºi pentru avanatajele conferite de acest statut. Practic, acesta a fost ºi motivul pentru care LSMVJ s-a spart ºi a luat fiinþã Sindicatul „Muntele”,

dupã ce, exact ca în bancul cu oltenii care au nevoie de o maºinã cu 4 locuri în faþã, fiecare lider ºi-ar fi dorit sã fie ºeful tuturor ortacilor din Valea Jiului în relaþia cu administraþia minierã. Acum, liderii minerilor vorbesc din nou despre unitate sindicalã. „Pentru a avea o relaþie instituþionalã cu administraþia CEH bazatã pe atributul unui dialog social principal, constructiv ºi în deplinã concordanþã cu respectul faþã de legislaþia în domeniul activitãþii sindicale, se impune realizarea unei noi construcþii sindicale, bazatã în primul rând pe voinþa majoritãþii salariaþilor de la fiecare sucursalã în parte ºi, ulterior, pe realizarea ºi consolidarea unitãþii sindicale, în cadrul unei noi federaþii care sã funcþioneze la nivelul

CEH, cu legitimitate maximã conferitã de reprezentativitatea datã atât de numãrul membrilor sãi de sindicat, cât ºi de cea conferitã de afilierea la Federaþia Energetica din cadrul Blocului Naþional Sindical, deþinãtor al reprezentativitãþii la nivel de ramurã”, a explicat preºedintele LSMVJ, Zoltan Lacataº.

ebe Nica, pionul de sacrificiu! Lacataº a mai precizat cã Liga a lansat invitaþia tuturor sindicatelor existente la nivelul subfilialelor Complexului Energetic Hunedoara ºi tuturor salariaþilor sã constituie

noi organizaþii sindicale, independente ºi cu structuri de conducere care sã reprezinte voinþa majoritãþii salariaþilor, astfel încât „împreunã sã putem realiza o construcþie sindicalã solidã, serioasã, profesionistã ºi reprezentativã care sã poatã negocia un contract colectiv de muncã avantajos pentru mineri ºi energeticieni deopotrivã ºi sã poatã susþine un dialog social competent în cadrul noii structuri a CEH”. De precizat cã, din informaþiile de pânã acum liderii minerilor de la sucursalele extractive par dispuºi sã creeze o nouã structurã sindicalã, iar cel care va fi sacrificat de aceastã datã este preºedintele în exerciþiu al Sindicatului Muntele, Petre Nica, pe care nici colegii lui nu-l mai recunosc drept lider reprezentativ.

SMVJ vrea sã-ºi atragã membri cu “salariile compensatorii” ale Ordonanþei 36 ªi ca sã îi atragã pe sindicaliºti de partea LSMVJ, preºedintele acestei structuri, cândva condusã de Miron

Cozma, spune cã deja se fac demersuri ca disponibilizaþii sã nu mai fie traºi pe sfoarã. „Informãm totodatã salariaþii care au intrat în programul de concedieri colective din sectorul industriei miniere ºi nu numai, dar ºi pe cei care analizeazã aceastã oportunitate pentru anii urmãtori, cã Federaþia Energetica ºi Blocul Naþional Sindical au depus toate documentaþiile necesare pentru corectarea Ordonanþei 36 privind mãsurile compensatorii pentru personalul disponibilizat din cadrul companiilor de stat, în sensul reintroducerii în textul legii a paragrafului privind acordarea venitului de completare pe o perioadã de maxim 2

ani pentru salariaþii care se disponibilizeazã anterior îndeplinirii condiþiilor de pensionare. Menþionãm cã în prezent documentaþia aferentã obþinerii acestui drept, a fost avizatã, în urma demersurilor Federaþiei Energetica ºi a BNS, de cãtre Ministerul Economiei ºi Mediului de Afaceri, Ministerului Energiei ºi Ministerului Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei, aflânsu-se în prezent în etapa de analizare ºi aprobare la Ministerul Finanþelor Publice, dupã care urmeazã sã fie promovatã hotãrârea de guvern pentru modificarea Ordonanþei de Urgenþã 36”, a mai adãugat Zoltan Lacataº. În aceste zile se dã o luptã aprigã între sindicaliºti ºi la câteva dintre organizaþiile în care s-au împãrþit minerii, dupã liderii în care au crezut, au avut loc alegeri. Mai mult, responsabilii Complexului Energetic Hunedoara aºteaptã sã vadã care este sindicatul cu care va negocia noul contract colectiv de muncã – unul ce se vrea unic, atât pentru energeticieni, cât ºi pentru mineri. Carmen Carmen COSMAN Diana MITRACHE

8 Actualitate

”C

eea ce erau învãþãtorul ºi preotul în satul românesc tradiþional, trebuie sã fim noi, aleºii, la nivelul întregii Românii” – Adrian Pãunescu, la Þebea 2008.

Stopaþi violenþa,

De la Sergiu Gabriel - proaspãt licean, la politicianul Adrian Pãunescu Dezbaterea a vrut sã ocoleascã politica, dar acest lucru nu s-a putut pentru cã politicul face politici educaþionale la nivel de þãri, în întreaga lume, nu doar în România.

”D

e ce nu ne ‘forþaþi’ sã fim mai buni?” – Sergiu Gabriel, elev Colegiul Carmen Sylva Petroºani. Ambasadorul pentru Europa de Est al Vital Voices Global Partnership, deputatul PSD Ana Birchall, a anunþat în cadrul întâlnirii cu tema “Protejaþi Familia! Stopaþi Violenþa!”, organizatã de OF PSD Petroºani, începerea demersurilor pentru înfiinþarea Agenþiei Europene pentru Protecþia Copiilor, Inovare ºi Incluziune Socialã în România. Din grupul de coagulare a acestei organizaþii se aflã ºi deputaþii din judeþul nostru Cristian Resmeriþã ºi Natalia Intotero. La dezbaterea pe tema stopãrii violenþei au participat femei din întreaga Vale a Jiului, dar ºi profesori, educatori, doctori, poliþiºti, elevi de liceu, care au avut ce spune ºi ce propune.

icãtorile neaoºe cu ”bãtaia e ruptã din Rai”, un dezastru Dacã Ana Birchall a dus subiectul în zona europeanã, în sensul con-

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Septembrie 2013

Acolo, în acea salã, nimeni nu i-a rãspuns… A fost prezentat ºi un scurt-metraj realizat de elevii Clubului Copiilor Petroºani, al cãrui mesaj era transmis, în special, adulþilor. Ar trebui vãzut de aceºtia, pentru cã i-ar fi fãcut sã se ruºineze – în sensul bun - ºi i-ar fi pus pe gânduri.

enirea dascãlului subminatã de politic Degetul pe ranã a fost pus de profesorul, Robert Hummel, director adjunct la ºcoala nr. 4 Petroºani care a vorbit despre faptul cã pãrintele nu mai face echipã cu profesorul pentru a educa tinerii, dupã ce alt cadru didactic a subliniat cã pãrinþii au devenit agresivi cu dascãlii când copilul face o boacãnã, precizându-se cã ºcoala trebuie sã fie o instituþie ºi de formare a tinerilor ºi

omunismul bulverseazã elevul Un elev, Sergiu Gabriel, în clasa a IX-a, la Liceul Carmen Sylva ºi memru activ la Clubul Copiilor Petroºani, sub îndrumarea Mihaelei ªtefania

ai umani, mai buni ºi m þi to e p d ã v ate, ”Vã i omenos în to a m t n su i m Eu însu niºte ani e, viaþã, încã n m a o D i, -m Dã ” inima dreptatembrie 2010. o ªi þãrii mele m ct , 31 o unescu – Adrian Pã

solidãrii poziþiei noastre ca români ºi þarã, a creºterii pretenþiilor de a le fi ascultatã vocea ºi recunoscutã poziþia, cei din Valea Jiului au fost de pãrere cã aceastã consolidare prin reducerea considerabilã a violenþei – fizice, de limbaj, de atitudine, finaciarã, emoþionalã etc. – trebuie sã plece de la cei 7 ani de acasã ºi sã continue cu

educaþia din ºcoalã, de la serviciu ºi din societate etc. S-au adus în discuþie cazuri concrete, dar ºi zicãtorile nostre neaoºe, care nu întotdeauna ne fac cinste ºi care încurajau violenþa în familie ºi asupra copilului, mai precis gãseau motive pentru a nu fi înfieratã, precum ”bãtaia e ruptã din Rai” sau ”unde dã mama, creºte carnea”…

fãcând referire la legile ce pot fi iniþiate în sensul acesta. A mai vorbit de faptul cã tinerii au nevoie de modele, dând un exemplu de derutã în rândul tinerilor, derutã insuflatã de societate – cum e cu comunismul ºi democraþia. ”Ce sã mai înþelegem noi atunci când ni se spune, în anumite situaþii, cã era mai bine pe vremea comunismului, cã avea avantajele ºi dezavantajele lui?” – a întrebat Sergiu Gabriel.

iolenþa din spital…

Medicul Daniela Popa ºi preºedinta femeilor socialdemocrate din Petrila, Ana Maria Jacotã, care lucreazã în sistemul spitalicesc, au ridicat problema altui gen de violenþã, cea din spitale. Acestea au invocat necesitatea unui act normativ care sã fie integrat în regulament intern pentru ca genul acesta de violenþã sã fie diminuat. Dar s-a ajuns la sursa viloenþei, acolo unde poate fi stopatã dezvoltarea ei: la cei 7 ani de

acasã ºi la educaþie. În rest, discuþiile au balansat între România pe relaþie cu Europa pe aceastã temã, pe demnitatea naþionalã care trebuie recâºtigatã ”afarã” ºi problemele violenþei din teritoriu, începând din familie, ºcoalã, instituþii ºi de pe stadã…

omnu Trandafir, preotul ºi Adrian Pãunescu

trebuie reînviat ºi vorba lui Sadoveanu "…Domnu nostru nu ne-a învãþat niciodatã din pricina cã se temea de cei mari… "Dar avem nevoie ºi de Preotul satului care veghea la derapajele morale ale comunitãþii. Adrian Pãunescu, la mormântul lui Avrãmuþ, de la Þebea, în septembrie 2008 ºi-a încheiat remarcabilul discurs, cam la fel: ”Ceea ce erau învãþãtorul ºi preotul în satul românesc tradiþional, trebuie sã fim noi, aleºii, la nivelul întregii Românii”.

O concluzie s-a desprins totuºi: Domnu Trandafir

EXT.

L=220 cm, l=87 cm, DESC.=190/115 cm

* Oferta valabilã în limita stocului disponibil.

PSD Petroºani rãmâne fãrã oameni importanþi

onsilierul local Costel Postolache (PSD) a anunþat cã pãrãseºte partidul din cauza actualei conduceri. Un alt om de bazã al partidului se pregãteºte sã-l urmeze. Liderul organizaþiei nu pare impresionat.

nu doar de informare, de demnitate ºi respect, de preþuire a adevãratelor valori, dar toate acestea pe relaþie strânsã pãrinteºcoalã. Hummel a subliniat cã proliferarea violenþei, chiar în ºcoli, se datoreazã ºi faptului cã profesorilor ºi educatorilor le-au fost sistematic subminate autoritatea, demnitatea ºi deci menirea lor de a pregãti Oameni, prin umiliri ºi denigrãri de cãtre guvernele ce s-au perindat ºi politicile lor educaþionale. Deci politica e-n toate…

Cioc, a avut un discurs ce pãrea a unui matur care a studiat problemele din ºcoli pe relaþia profesor-pãrintecopil. ”Nu este firesc sã mi se spunã mie, elev în clasa a IX-a, sã fiu atent pentru cã cei din clasele mari pot fi agresivi. Adicã tot eu sã fiu atent? Ce sã fac?”. Acesta a arãtat cã nu este permis ca un profesor, la rândul sãu sã fie criticat, agresat verbal de elevi ºi pãrinþi, ºi invers, punând o întrebare audienþei, în special parlamentarilor prezenþi: de ce nu ne forþaþi sã fim mai buni?,

Ileana FIRÞULESCU

Fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Costel Postolache, a decis sã plece din Organizaþia PSD Petroºani fiind nemulþumit de actuala conducere care nu face nimic pentru a „ridica” partidul. Postolache spune cã nu ºtie unde se va duce dupã ce va pãrãsi PSD, sau dacã va mai face politicã. „În ultima perioadã aici nu se face mai nimic ºi ne pleacã oamenii din partid, oameni de valoare. Nu trebuie sã ne lãsãm pe o ureche, cã suntem la

guvernare ºi lucreazã cei de sus pentru noi. (…) Nu numai în an electoral trebuie sã fim în campanie ºi PSD Petroºani trebuie sã iasã în faþa oamenilor. Din martie nu s-a fãcut mai nimic la Organizaþia PSD Petroºani, ba dimpotrivã au început sã plece oamenii. Eu sunt om de acþiune, eu credeam cã va reuºi aceastã echipã sã facã altfel de politicã aici, la Petroºani. N-am câºtigat primar, nam câºtigat deputat ºi dacã cei de la vârf

se erodeazã, noi mai tare ne vom eroda. Trebuia sã ne facem cunoscuþi, sã aducem oameni de valoare în partid. Eu nu sunt omul care sã stau degeaba, politica nu m-a ajutat cu nimic. Pentru simplul fapt cã sunt consilier nu este o realizare a mea, este a unui grup”, a declarat Costel Postolache. În

replicã, liderul Organizaþiei PSD Petroºani, Ioan Rus, spune cã nu a fost anunþat de fostul lui coleg cã ar vrea sã pãrãseascã organizaþia. „N-am avut nici o discuþie pe tema asta, n-am nici o animozitate cu colegul meu. Dacã unii viseazã mai mult în altã parte este problema lor. Cred cã ar fi de bun augur

sã vii ºi sã discuþi. (…) Din ãºtia care vin pe un an ºi pleacã peste un an sunt destui. N-am probleme personale cu nimeni din partid”, susþine Ioan Rus, preºedintele PSD Petroºani. ªi totuºi, un alt „greu” este nemulþumit tocmai din cauza modului în care este condusã organizaþia. Surse demne de încredere spun cã fostul ºef al Poliþiei Petroºani, Nicolae Florin, consilier local, ar avea nemulþumiri ce l-ar putea face sã plece. Comisarul Florin n-a putut fi contactat pentru a confirma sau infirma o eventualã plecare din PSD Petroºani. Maximilian GÂNJU

8 Actualitate

”C

eea ce erau învãþãtorul ºi preotul în satul românesc tradiþional, trebuie sã fim noi, aleºii, la nivelul întregii Românii” – Adrian Pãunescu, la Þebea 2008.

Stopaþi violenþa,

”D

icãtorile neaoºe cu ”bãtaia e ruptã din Rai”, un dezastru Dacã Ana Birchall a dus subiectul în zona europeanã, în sensul con-

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Septembrie 2013

omunismul bulverseazã elevul Un elev, Sergiu Gabriel, în clasa a IX-a, la Liceul Carmen Sylva ºi memru activ la Clubul Copiilor Petroºani, sub îndrumarea Mihaelei ªtefania

iolenþa din spital…

omnu Trandafir, preotul ºi Adrian Pãunescu

O concluzie s-a desprins totuºi: Domnu Trandafir

EXT.

L=220 cm, l=87 cm, DESC.=190/115 cm

* Oferta valabilã în limita stocului disponibil.

PSD Petroºani rãmâne fãrã oameni importanþi

Ileana FIRÞULESCU

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Septembrie 2013

Frigul a venit ceva mai repede, iar elevii îngheaþã în bãnci

ngheaþã în bãnci. Situaþia este valabilã în toatã Valea Jiului, mai ales în clasele în care studiazã copii ai cãror pãrinþi nu-ºi pot permite sã achiziþioneze un calorifer electric. Prin urmare, de la cei mai mici, pânã la cei mai mari, cu toþii sunt nevoiþi sã îndure frigul. “Este destul de rãcoare, nu frig, pentru cã iarna încã nu a venit. Încercãm ºi noi sã improvizãmsã ne încãlzim cumva astfel ca elevii sã-ºi desfãºoare activitatea într-un climat cât de cât normal. Avem, însã, emoþii vizavi de valul de viroze pe care îl aºteptãm ca în fiecare an dar, totuºi, avem ºi speranþa cã

problema cãldurii se va rezolva în timp util”, a declarat Robert Hummel, director ªcoala Generalã “Avram Stanca” Petroºani. “Sigur cã avem probleme cu cãldura. De data asta, frigul a venit ceva mai repede ºi în sãlile de clasã este, întradevãr, frig. Nu ne putem permite sã cumpãrãm 30 – 40 de calorifere electrice ºi nici instalaþia electricã nu cred cã ar rezista. Noi suntem branºaþi la ter-

moficare ºi aºteptãm sã vinã cãldura. Pânã atunci nu avem nicio sursã de încãlzire”, a spus ºi Zina Galeº, director Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroºani. Deoarece Termocentrala Paroºeni se aflã în pline lucrãri de reparaþii, cãldura ar urma sã ajungã în

eparaþiile de pe magistralã ºi lucrãrile de mentenanþã de la Paroºeni vor fi finalizate la 1 octombrie. Abia dupã aceastã datã va fi furnizat agent termic cãtre populaþia care a ales sã se branºeze la termoficarea din Petroºani – singurul oraº care mai are abonaþi la acest sistem.

Municipalitatea de la Petroºani subvenþioneazã preþul gigacaloriei

Subvenþia pe care o acordã administraþia localã abonaþilor branºaþi la sistemul de termoficare este mai mic în acest an cu 40 de lei faþã de subvenþia suportatã anul trecut. ”ªi în anul acesta de la bugetul local va fi acoperitã o parte din costul pe care îl are Gcal. În luna mai a acestui an am aprobat prin consiliu local prin proiect de hotãrâre, o hotãrâre prin care preþul la Gcal aferent acestui an

oscilantã, în sensul cã magistrala dintre Paroºeni ºi Petroºani trebuie umplutã ºi astfel existã posibilitatea ca data de 1 octombrie sã nu fie data la care, efectiv, vom primi agentul termic pentru încãlzirea unitãþilor ºcolare ºi apartamentelor. Cert este cã, maxim, pânã la jumãtatea lunii

Mir cea NISTOR

Încãlzirea centralã mai aºteaptã!

Subvenþie mai micã pentru gigacalorie

ubvenþie pentru energia termicã. ªi în acest an municipalitatea de la Petroºani va subvenþia preþul gigacaloriei pentru abonaþii serviciului de termoficare.

caloriferele din Valea Jiului, deci ºi în unitãþile ºcolare, abia pe la mijlocul lunii viitoare. La fel ºi apa caldã menajerã. “Cei de la Termocentrala Paroºeni au stabilit ca datã de finalizare a lucrãrilor de mentenanþã data de 1 octombrie. Acum, bineînþeles, existã o duratã ce poate fi

octombrie locuitorii din Petroºani vor putea beneficia, din nou, de agent termic ºi apã caldã. În cazul în care temperaturile exterioare o vor impune, atunci vom relua furnizarea agentului termic pentru încãlzire chiar mai devreme de mijlocul lui octombrie”, a declarat Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA Petroºani. În prezent, în Petroºani, în afara unitãþilor ºcolare sau a instituþiilor publice mai sunt racordate la sistemul centralizat de termoficare ºi aproape 2.400 de locuinþe.

începând de la 1 octombrie va fi de 238.08, defalcat astfel, 170 de lei pe Gcal va fi factura populaþiei iar restul de 68.08 lei pe Gcal va fi suportat de la bugetul local”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. În luna ianuarie a anului trecut, pentru o garsonierã racordatã la sistemul de termoficare, factura la încãlzire a fost de 170 de lei, cea pentru un apartament de douã camere 284 lei, iar pentru cele cu trei camere 330 lei. Totodatã, Primãria municipiului Petroºani va acorda în acest an ºi ajutoare pentru încãlzire tuturor persoanelor cu venituri mici, pregãtindu-se echipele care vor lucra cu preluarea dosarelor. Monika BACIU

Anul acesta reparaþiile ºi reviziile au început la termocentrala Paroºeni abia în septembrie, iar din acest motiv, cei branºaþi la sistemul centralizat de termoficare mai aºteaptã cãldura în apartamente. Asta o spune chiar ºeful societãþii de distribuþie din Petroºani – singurul oraº care mai are oameni branºaþi la termoficare. „Începând cu data de 1 octombrie, ei finalizeazã operaþiunile de mentenanþã la Grupul IV de la Paroºeni, urmând ca dupã 1 octombrie sã înceapã încãrcarea

instalaþiei de alimentare cu agent termic pentru Petroºani. Dupã ce aceastã instalaþie este încãrcatã ºi încep sã existe parametrii necesari furnizãrii, automat populaþia din Petroºani

va beneficia de apã caldã menajerã”, spune Ovidiu Munteanu, directorul SC Termoficare SA Petroºani. Cãldura în calorifere vine, însã, condiþionatã de încã o lege. „Pentru cãldurã existã acea lege care spune cã, în mod normal, 3 zile consecutiv, în intervalul orar 18,00 – 6,00, media temperaturilor trebuie sã fie sub 10 C. În condiþiile în care lucrul acesta e îndeplinit, vom începe ºi furnizarea cãldurii”, a mai adãugat Ovidiu Munteanu. Cei branºaþi sunt avertizaþi sã îºi verifice pânã atunci instalaþiile, iar cei care ºtiu cã au fãcut lucrãri pe timpul verii ºi nu au asigurat blindarea corectã a þevilor, sunt atenþionaþi sã îºi ia acum mãsuri. Diana MITRACHE

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Septembrie 2013

Divizia Minierã, probleme economice foarte mari D ivizia minierã, probleme financiare foarte mari. Divizia Minierã din cadrul Complexului Energetic Hunedoara are mari probleme financiare, iar lucrul acesta îl spune chiar directorul general al societãþii. Aspectele financiare au fost expuse în cadrul ºedinþei Consiliului de Administraþie care a avut loc sãptãmâna trecutã. Monika BACIU ”Principalele puncte ºi cele mai importante au fost cele legate de analiza economicofinanciara ºi stare tehnicã în special a diviziei miniere care se confruntã cu probleme mari financiare. Am mai fãcut mici corecþii

în organizarea Complexului, organigramele la nivel de Complex ºi de sucursala, lucrurile normale care se fac într-o ºedinþã de administraþie. Divizia minierã am preluat-o cu niºte pierderi foarte mari, pierderi care pânã nu

vom face investiþii nu le vom putea reduce decât într-o micã mãsurã ºi atunci trebuie sã vedem cum vom lucra ºi cum vom parcurge aceºti paºi pânã la momentul finalizãri investiþilor”, a declarat Daniel Andronache, directorul general al

Complexului Energetic Hunedoara. Societatea Naþionalã a Huilei a fost preluatã de CEH cu datorii de peste 8 milioane de lei, dar directorul considerã cã divizia minierã nu trage în jos entitatea energeticã din punct de vedere financiar. ”Nu privesc în acest fel, nu trage divizia miniere în jos, suntem o singurã unitate ºi dacã nu ar fi divizia minierã nu am putea funcþiona. Trebuie neapãrat sã privim ca un tot unitar

acest complex”, a mai spus sursa citatã. Reducerea cheltuielilor înseamnã retehnologizarea minelor viabile din cadrul Complexului. ”Noi vorbim de un preþ undeva la 55-60 pe Gcal, trebuie sã-l reducem nu chiar la jumãtate dar pe aproape, pânã nu avem investiþii este imposibil sã reducem acest preþ. Trebuie sã începem investitile, lucrãm la caietele de sarci-

Proiect pilot finanþat de ONU în Valea Jiului

rei oraºe din Valea Jiului ºi alte trei din þarã, beneficiazã de o finanþare într-un proiect pilot, sponsorizat în mare parte de Organizaþia Naþiunilor Unite. Luiza ANDRONACHE Petroºaniul se aflã pe lista celor 6 oraºe din România care beneficiazã de un program derulat de ONU, ce vizeazã realizarea mai multe studii

privind reabilitarea termicã a clãdirilor. Startul acestui proiect s-a dat deja, iar programul are o sumã totalã pentru 2012 – 2013 de 3 milioane de dolari. “ Licitaþia în acest program s-a fãcut deja ºi pentru

cele ºase oraºe s-a desemnat firma de proiectare câºtigãtoare. Trei luni de

Apele Române curãþã apele

proape 30 de voluntari, toþiangajaþi ai Sistemului Hidrotehnic din Valea Jiului, vin sâmbãtã sã cureþe albiile apelor. Acþiunea lor se petrece în contextul celei ce are loc la nivel naþional sub genericul „Let’ s do it, Romania!”. Diana MITRACHE Angajaþii care gestioneazã sistemul hidrotehnic al apelor din bazinul Jiului vin sâmbãtã, în ziua lor liberã, sã cureþe apele. Au ales o zonã poluatã ºi spun cã la acþiunea de voluntariat vor participa pentru a

face curãþenie în urma celor care nu contenesc sã polueze apele. „Este o acþiune de igienizare, de salubrizare, de curãþire a cursurilor de ape ºi nu numai. Noi ne ocupãm de sectorul Maleia din Petroºani. Participãm cu 30 de voluntari, salariaþi de la Apele Române, cu

utilaje ºi tot ce trebuie. La finalizare, tot materialul ce rezultã se va duce la groapa de gunoi de la Vulcan”, a declarat Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic Valea Jiului. Poluarea apelor se vede cu ochiul liber ºi,

acum încolo, aceasta va face proiectare, expertizã tehnicã, audit energetic, în repetate rânduri, cei care locuiesc în aval de Defileu, pe cursul Jiului, au reclamat tonele de PET-uri care le invadeazã oraºul pe calea apelor. Toate se adunã de pe afluenþii Jiului de Est sau a celui de Vest de la localnici, ori de la cei ce merg la picnickuri pe marginea apelor de munte.

DALI, DTAC, PT+ CS ºi DE+AT. Toate acestea constituie o sesiune pregãtitoare pentru reabilitarea termicã a blocurilor de locuinþe”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul Municipiului Petroºani. Programul se numeºte “Îmbunãtãþirea eficienþei energetice în comunitãþile cu venituri reduse din România” ºi, mai exact, finanþeazã pregãtirea documen-

ni ºi din 2015 speram sã se simtã efectele acestor investiþii”, a mai spus Adronache. La nivelul Complexului Energetic Hunedoara se lucreazã la un plan de reducere a cheltuielilor.

taþiei necesarã reabilitãrii unui bloc. Proiectul prevede realizarea studiilor pentru 50 de blocuri de toate tipurile din cele ºase oraºe, iar la final, dupã circa trei luni, vom vedea ºi câte din acestea 50 sunt în cele trei localitãþi din Valea Jiului, urmând ca mai apoi, reabilitarea propriuzisã sã fie finanþatã într-un alt program. Cele douã oraºe din Valea Jiului care mai sunt incluse în acest plan sunt Vulcan ºi Petrila, iar celelalte din þarã sunt Cãlan, Craiova ºi Calafat.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Septembrie 2013

Cine-i ajutã ºi pe multiplii campioni ai Vãii?

âºtigã medalii dupã medalii, însã nu sunt sprijiniþi sã participe la competiþii. Ba chiar sunt cetãþeni de onoare unii dintre ei, însã când vine vorba de a-ºi ajuta sã continue sportul de performanþã, autoritãþile ridicã din umeri ºi spun cã nu au bani. Maximilian GÂNJU Povestea atleþilor veterani din Valea Jiului parcã este trasã la indigo în cele mai multe cazuri. Ar putea câºtiga zeci de medalii în fiecare an, însã se mulþumesc doar cu câteva, atât cât le permite bugetul ca sã participe la competiþii. Degeaba au cerut sprijin autoritãþilor din localitãþile pe care le reprezintã la concursuri, pentru cã rãspunsul a fost de multe ori acelaºi: nu sunt bani!

Eugen Cârlejan, minerul care s-a dedicat sportului de performanþã dupã ce s-a pensionat, multiplu campion la atletism merge acum la Crosul „Cupa Castanelor”, o întrecere tradiþionalã derulatã la Baia Mare. Veteranul spune cã abia a reuºit sã facã rost de banii de deplasare. „Sâmbãtã este competiþia, sunt concurenþi mulþi, dar eu sper sã vin cu o medalie. Ei nu au probleme cu banii de deplasare cum se întâmplã la noi. Am

fost fãcut cetãþean de onoare al Vulcanului, dar mai bine primeam bani pentru a participa la competiþii. Acum am reuºit sã strâng sponsorizãri, însã este tot mai greu. Clubul care aparþine de primãrie nu are bani”, spune veteranul. Pânã la finele anului mai are trei competiþii la care ar vrea sã participe, însã nu ºtie dacã va reuºi sã ajungã mãcar la una dintre ele. „Competiþii mai sunt multe, însã dacã nu sunt bani… Pensia este pentru

casã, utilitãþi ºi mâncare, nu mã pot bãga în ea cã ºi aºa este cum este”, mai spune Eugen Cãrljean. Ultimul succes i-a adus 3 medalii la Campionatul Naþional Indoor de pistã al atleþilor veterani din România. Veteranul este aproape invincibil în întrecerile de atletism, în ciuda faptului cã a muncit o viaþã întreagã în adâncul pãmântului. Deþine titluri de campion naþional ºi are sute de diplome pentru un loc pe podium la competiþiile organizate în þarã ºi strãinãtate, pentru cã îi place sã concureze la mai multe probe, de la „sprint” ºi pânã la maraton. A adunat

Autovehiculele devin un lux, nu o necesitate

lþi bani care vor ieºi din buzunarele ºoferilor. Pe lângã noile legi din codul rutier unde amenzile de circulaþie au crescut foarte mult ºi posibilitatea suspendãri permisului de conducere este pe o perioadã mult mai mare de timp, o nouã ordonanþa de urgenþã îi va face pe conducãtorii auto sã scoatã mai mulþi bani din buzunare. Costul rovinietei plãtite de ºoferii de autoturisme va creºte cu pânã la 66% ºi va fi mai mic pe anumite perioade de valabilitate în cazul vehiculelor de transport marfã ºi persoane. Monika BACIU Comparativ cu un proiect de ordonanþã elaborat anterior de instituþie pe aceastã temã ºi cu reglementãrile în vigoare, noua variantã prevede majorarea ºi scãderea mai multor tarife, eliminarea perioadei

de valabilitate de 90 de zile ºi adãugarea unui nou interval, de 10 zile, pentru autoturisme ºi pentru vehiculele de transport marfã cu masã totalã mai micã sau egalã cu 3,5 tone. Astfel, ºoferii de autoturisme vor scoate din buzunar pentru

roviniete valabile 7 zile, 30 zile ºi 12 luni suma de 5, 10 respectiv 32 euro, inclusiv TVA. Comparativ, pentru aceleaºi perioade de valabilitate, sumele achitate se ridicã în prezent la 3, 7 ºi 28 euro. Pentru o perioadã de 10 zile, nivelul propus este de 6 euro. În cazul vehiculelor de transport marfã de pânã la 3,5 tone, tarifele pentru 7 zile ºi 12 luni cresc de la 6 la 7

euro, respectiv de la 96 la 100 euro, dar scad în schimb în cazul intervalului de 30 zile, de la 16 euro la 14 euro, iar pentru ºoferii vehiculelor de transport marfã de 7,5 - 12 tone sau de transport persoane cu peste 23 locuri pe scaune, rovinieta pe zi creºte de la 7 la 11 euro ºi scade de la 35 euro la 30 euro în cazul achitãrii pe ºapte zile. La 30 zile, taxa scade de la 91 euro la 60 euro, iar la 12 luni aceasta este majoratã de la 560 euro la 600 euro. Pentru vehiculele de transport marfã de peste 12 tone cu minim patru axe, tarifele pentru o zi rãmân la 11 euro, la 7 zile scad de la 55 euro la 45 euro, la 30 zile sunt diminuate de la 143 euro la 90 euro iar pentru 12 luni acestea coboarã de la 1.210 euro la 900 euro. Proiectul de ordo-

pânã acum peste 170 de participãri la competiþii interne ºi internaþionale destinate veteranilor. Dacã ar fi sã-ºi etaleze toate diplomele ºi cupele câºtigate în întrecerile la care a participat, nu i-ar ajunge o camerã. „Vreau sã concurez pânã mã þin picioarele pentru cã spiritul meu vrea. Cât mã þin picioarele am sã alerg la toate întrecerile pentru veterani ºi eu sper sã mã þinã mult ºi bine. Sportul mi-a plãcut de când eram

mic ºi îmi place cã-i pot motiva ºi pe alþii sã se apuce de sport indiferent de vârstã. Dacã eu pot dupã o viaþã în minã, pot ºi ei. Mai convingãtor de atât nu se poate”, spune veteranul.

nanþã extinde modalitãþile de achitare a tarifelor de utilizare a drumurilor, prin intermediul unor mijloace de platã care urmeazã sã fie puse la dispoziþie de cãtre distribuitori, ºi va elimina posibilitatea de exceptare a vehiculelor utilizate exclusiv în transportul public local de persoane pe raza teritorial - administrativã a unei localitãþi.

Toate aceste taxe noi îi vor face pe oameni sã se gândeascã mult mai bine înainte de a-ºi achiziþiona un autovehicul pentru cã în momentul de fata banii sunt tot mai puþini iar o maºinã pe lângã costul achiziþiei necesita sume destul de mari pentru întreþinere ºi pentru reparaþii în cazul nefericit al unui incident rutier.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Septembrie 2013

Hoþul de la Jiul Shopping Center, bine-merci

acã v-aþi mai întrebat oare ce mai face hoþul care acum doi ani a dat o spargere la Complexul Comercial Jiul Shopping Center aºa cum numai în filme vezi, ei bine, puteþi afla cã... este bine, sãnãtos ºi încã nici urmã de el. Luiza ANDRONACHE

Ne-am obiºnuit deja ca poliþiºtii din Valea Jiului sã fie în centrul atenþiei atunci când prind câte un infractor. Buletinele de presã ale IPJ sunt pline în

fiecare zi cu “reuºite ” ale oamenilor legii care prind pânã ºi cei mai mãrunþi infractori ºi, Oh, ce mai infractori. Unul ºi unul! Ce dacã faptele comise de aceºtia sunt de acum o sãptãmânã, douã, e bine sã ºtie poporul,

sã fie informat. Dar atunci când vine vorba de cazuri cu adevãrat interesante, care au o mizã pânã la urmã socialã, atunci, ei bine, ne întrebãm unde zace eficienþa Poliþiei. “James Bond ” de Petroºani, hoþul de la Complexul Comercial Jiul Shopping Center, care în noaptea de 16 spre 17 iunie 2011 a dat o spargere ca-n filme, pare cã ºi-a pierdut urma definitiv. El a furat atunci peste 2 kg de aur ºi a reuºit sã iasã din magazin

De la ºomaj, fuga la alimente

n ultimele zile, Agenþia Localã pentru Ocuparea Forþei de Muncã din Petroºani a fost luatã cu asalt de sute de persoane care doreau sã se înregistreze ca aflate în cãutarea unui loc de muncã. Motivul: adeverinþele obþinute sunt obligatorii în vederea obþinerii alimentelor oferite (gratis) de cãtre Uniunea Europeanã. Mircea NISTOR Asta, în condiþiile în care noii ºomeri ar ºi trece pe la firmele la care au primit repartiþie. “În aceastã perioadã, suntem foarte solicitaþi de cãtre persoanele care vin ºi se înregistreazã în evidenþele noastre ca aflându-se în cãutarea unui loc de muncã. Ceea ce ne deranjeazã este cã

vin sã se înregistreze doar în perioada în care sunt eliberate acele alimente gratuite. Ne-ar fi fãcut plãcere, însã, ca oamenii aceºtia sã se fi aflat deja în evidenþele noastre ºi sã ne treacã pragul de cel puþin 2-3 ori pe an”, a declarat Judith Babþan, ºef Agenþia Localã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Petroºani.

Legal, cei care nu se prezintã în termen de 3 zile la firmele pentru care au primit repartiþie ºi nu primesc un refuz de angajare, nu ar mai avea dreptul la alimentele gratuite. “Noi îi luãm în evidenþã pentru un loc de muncã, nu pentru alimente. Dacã avem locuri de muncã le dãm dispoziþie de repartizare ºi, în funcþie de

Pagube produse de sãlbãticiuni rºii ºi mistreþii au început sã producã pagube ºi în Valea Jiului. Deocamdatã au fost afectate doar U livezile ºi ogoarele situate pe dealurile din zonã, în spe-

cial în Rãscoala ºi Peºtera Bolii. În acest timp, niciun om nu a avut de suferit, în urma întâlnirii cu sãlbãticiunile. Mircea NISTOR

“Din fericire, la noi, nu s-a înregistrat niciun caz de atac asupra oamenilor. Singurele pagube au fost produse de mistreþii

care au distrus cîteva grãdini ºi lanuri de porumb sau de urºii care au dat iama prin câteva livezi de pruni. Pomii sunt distruºi, în special, de puii de urs care se caþãrã în ei ºi le rup

crengile”, a precizat Ioan Stoica, secretar AJVPS Petroºani. Cu începere de duminicã, 29 septembrie, vânãtorii au dezlegare la împuºcarea mistreþilor. “De

cum numai în filme americane s-a vãzut : silenþios, agil ºi fãrã sã lase nimic în urma lui. Anchetatorii nu au reuºit nici acum identificarea lui, iar cercetarea pare sã batã pasul pe loc, deºi reprezentanþii IPJ spun altceva. „ În acest caz, poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale Petroºani continuã cercetãrile ºi existã deja un cerc de suspecþi. De asemenea, se lucreazã cu specialiºtii din cadrul Serviciului de

rãspuns, vedem dacã pot primi alimente, sau nu. Orice persoanã care refuzã un loc de muncã sau un curs de calificare nu poate intra în posesia alimentelor gratuite”, a mai spus Judith Babþan. Cei mai mulþi dintre cei care s-au prezentat pânã acum la sediul agenþiei din Petroºani au primit repartiþii cãtre o firmã de pazã. Aceasta a scos la concurs 150 de posturi pentru care nu este necesarã vreo calificare, aceasta urmând a fi efectuatã, dupã angajare, la locul de muncã. duminicã începe vânãtoarea la grup mare, la mistreþi, la care avem cotã de recoltare. Dacã, dupã efectuarea analizelor, carnea mistreþilor împuºcaþi nu are trichinelozã sau pestã porcinã aceasta va putea fi consumatã”, a mai spus Ioan Stoica. În total, în Valea Jiului urmeazã a fi “recoltaþi” 23 de mistreþi, în zonele Peºtera Bolii, Auºelu ºi Rãscoala.

Investigaþii Criminale sub coordonarea procurorului de la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani”, dupã cum a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. În aceste condiþii, ne întrebãm oare dacã nu cumva hoþul de la Jiul nu este mai deºtept decât toþi poliþiºtii de la Petroºani la un loc?!Rãspunsul nu îl putem da noi, ci rãmâne la aprecierea fiecãrui cititor în parte, dar asta nu înseamnã cã nu putem avea o opinie.

De altfel, în urmã cu aproape trei ani de zile, acelaºi stil de operare l-a avut ºi hoþul de la Ulpia Shopping Center din Deva, pe care, la fel, poliþiºtii hunedoreni nu l-au prins nici pânã în zi de astãzi. Din datele pe care le conþin cele douã anchete paralele, de la Deva ºi cea de la Petroºani, nu este exclus ca hoþul sã fie acelaºi. Acelaºi om care poate acum stã bine-merci într-un loc exotic, îºi numãrã banii ºi râde de eficienþa organelor de anchetã.

A început sezonul virozelor oanele vremii din ultima perioadã fac T ca zeci de oameni din Valea Jiului sã ajungã la spital cu tot felul de afecþiuni.

Variaþiile de temperaturã ºi diferenþele dintre zi ºi noapte, practic ne dau peste cap ºi nu doar cã ne zãpãcesc, dar ne ºi îmbolnãvesc. Cei mai afectaþi sunt bãtrânii, în special cei cu afecþiuni respiratorii, ºi copii. Luiza ANDRONACH E “Vremea ne-a luat un pic prin surprindere ºi oamenii nu sunt niciodatã pregãtiþi de frig. Cei cu pneumopatii, bronºite cornice sau astm, sunt mai vulnerabili ºi se

prezintã mai des ºi în stari mai alterate la noi, pentru cã nu se adapteazã uºor la diferenþa de temperaturã”, a afirmat un medic din cadrul UPUSMURD Petroºani. Pentru a face faþã mai uºor vremii capricioase, medici ne

recomandã sã evitãm pe cât posibil trecerea bruscã de la un spaþiu încãlzit într-unul rece, exterior. De asemenea, la primele semne de boalã, trebuie sã ne tratãm, dar nu dupã capul nostru, ci sub îndrumarea medicului.

14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Septebrie 2013

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 11:50 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Europa mea (r) 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 17:00 Finanþe ºi afaceri 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Chihuahua de Beverly Hills 22:30 Pasiune periculoasã

9:30 Enron - Ascensiune ºi declin 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Miss fata de la þarã (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Suflete pereche (r) 14:45 Rãzboinicul (r) 16:00 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Cocoºatul din campus 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Dickie Roberts: Copilul vedetã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Pasãrea Phoenix 22:45 Singura scãpare 0:30 Pasãrea Phoeni x (r)

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa aveþi mult de alergat cu tot felul de treburi. Este posibil sã pierdeþi o sumã importantã. Pãstraþi-vã calmul ºi nu luaþi nimic în tragic. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu partenerul de viaþã!

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Dragoste ºi pedeapsã Drept la þintã ªtirea zilei ªtirile Kanal D Roata norocului Pe banii pãrinþilor (r) Experimentul

10:15 11:15 11:30 12:30 13:00 13:05 14:00 14:30 15:25 15:30 16:30 17:30 18:30

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping (recl.) Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge Doamne de poveste Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor Intrigi ºi seducþie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 Moto GP 12:45 Digisport Show 13:00 ªtirile Digi Sport 13:30 Moto GP 17:00 IAAF Athletix Magazin 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Baschet feminin 18:45 ªtirile Digi Sport 19:00 Baschet feminin 19:45 ªtirile Digi Sport 20:00 Volei femini: România - Ungaria 22:00 Formula 1: Antrenamente 2 23:30 Red Bull Rookies Cup Assen 0:00 Moto GP

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Sunteþi afectat serios de pierderea unei sume mari într-o afacere nerentabilã sau de încetarea neprevãzutã a unei colaborãri avantajoase. Traversaþi o perioadã în care aveþi impresia cã nu vã reuºeºte nimic ºi cã sunteþi inconjurat de duºmani.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Nervozitatea vã poate pune în stuaþii delicate acasã ºi la serviciu. S-ar putea sã vã fie greu sã vã stãpâniþi. Nu este exclus sã vã meargã prost în afaceri. Ar fi bine sã le amânaþi. Aveþi mai multã rãbdare.

23 august *** 22 septembrie

Dimineaþa s-ar putea sã renunþaþi la o cãlãtorie în interes personal, din cauza unor neînþelegeri cu o persoana mai în vârstã din familie. Chiar dacã aveþi dreptate, nu vã ambalaþi, pentru cã puteþi ajunge la o ceartã serioasã.

Dimineaþa primiþi o veste bunã în legãturã cu o moºtenire care vi se cuvine. Este posibil sã vã schimbaþi programul. Evitaþi întâlnirile de afaceri. Emoþiile de astãzi vã împiedicã sã luaþi hotãrâri corecte.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Dimineaþa aflaþi cã o rudã apropiatã a suferit un accident ºi vã schimbaþi planurile complet. Sunteþi nevoit sã faceþi cheltuieli suplimentare, deºi nu staþi prea bine cu banii. O sã vã ajute un prieten, nu intraþi în panicã! 7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Interviurile lui Ion Cristoiu 22:00 Talk B1 23:00 Lumea lui Banciu

aprile

Puteþi lãmuri toate neînþelegerile cu partenerul de viaþã, cu ajutorul unei persoane din anturaj. Aveþi încredere în sfaturile sale ºi temperaþi-vã orgoliul. Dupã-amiazã aflaþi cã urmeazã sã vã viziteze o cunoºtinþã.

10:00 12:30 13:15 14:45 15:30 16:45 18:45 19:00 20:00 22:00 23:30

Dimineaþa aveþi de rezolvat multe probleme legate de o afacere. Pãstraþi-vã calmul ºi nu vã grãbiþi, altfel riscaþi sã faceþi greºeli! Dupã o zi foarte obositoare, petreceþi seara alãturi de persoana iubitã.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Nu sunteþi deloc sociabil ºi aveþi tendinþa sã vã izolaþi. S-ar putea sã vã confruntaþi cu probleme care s-au acumulat în ultima perioadã. Nu cedaþi ºi cãutaþi soluþii.

Dimineaþa aveþi senzaþia cã persoana iubitã vã neglijeazã ºi simþiþi nevoia sã primiþi sfaturi ºi încurajãri. Fiþi mai sociabil, pentru cã riscaþi sã deterioraþi relaþiile cu anturajul.

21 ianuarie *** 20 februarie

Începeþi ziua cu o senzaþie de obosealã ºi nu sunteþi prea comunicativ. Evitaþi activitãþile în care trebuie sã vã concentraþi intens. Limitaþi-vã la activitãþi de rutina ºi amânaþi deciziile importante, mai ales în afaceri.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Aveþi ºanse sã primiþi o sumã importantã, probabil dintr-o colaborare. Nu este momentul sã investiþi, pentru cã s-ar putea sã ieºiþi în pierdere. Evitaþi ºi cãlãtoriile!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Septembrie 2013

NATALIA ARE Oferte multe pentru chirii ºi gazde NEVOIE DE NOI! În aºteptarea studenþilor

n mai puþin de o sãptãmânã va începe un nou an universitar. Mulþi dintre studenþii Universitãþii din Petroºani au început deja sã vinã ºi ºi-au depus cererile pentru o camerã de cãmin, mai ales cei care sunt din anii mai mari ºi care ºi pânã acum au locuit în campusul universitar de la Petroºani. Monika BACIU

Aceºtia nu sunt singurii care au venit ºi ºi-au depus cereri pentru o camerã, sunt foarte mulþi ºi ”bobocii” care dupã ce au fost admiºi la universitate au venit sã depunã cereri pentru o camerã de cãmin. Chiar dacã toate camerele de cãmin arata foarte bine,

sunt zugrãvite ºi dotate cu mobilier, douã paturi ºi baie proprie, iar preþurile de cazare sunt modice, sunt mulþi cei care poate din cauzã cã sunt mai pretenþioºi sau poate nu sunt obiºnuiþi sã îºi împartã spaþiul cu o persoanã necunoscutã apeleazã la chirii sau gazde. Astfel cã în ultima perioadã de timp anunturile

de acest gen din mica publicitate sunt din ce în ce mai multe. Multe persoane introduc aceste anunþuri în apropierea începutului de an universitar pentru cã atunci ºtiu cã cererea este destul de mare. Ei oferã condiþii bune pentru garsonierele sau apartamentele pe care le dau în chirie sau persoanele care oferã gazdã, doar o camerã, asigura cã vor face tot posibilul cã viitorii chiriaºi sã sã se simtã ca acasã ºi cã nu vor fi deranjaþi atât timp cât ºi aceºtia la rândul lor vor respecta conditile impuse de cãtre persoana la care vor locui. Tarifele pentru o chirie pentru studenþi variazã de condiþiile care sunt oferite, dotãrile care se regãsesc în locuinþa respectivã ºi nu în ultimul rând de zona în care se afla apartamentul sãu garsoniera respectivã. Astfel preþurile pot începe de 80 de euro ºi pot urca ºi pânã la 150 de euro pentru un apartament. La toate aceste variante, pentru o ºedere

COMUNICAT DE PRESÃ Þinând cont de faptul cã la dezbaterea publicã ce a precedat adoptarea Hotãrârii Consiliului Judeþean Hunedoara cu privire la transportul pe drumurile publice judeþene nu s-a exprimat niciun punct de vedere din partea celor direct interesaþi, iar ulterior au apãrut unele nemulþumiri referitoare la aceastã hotãrâre, Consiliul Judeþean Hunedoara în spiritul unui parteneriat real cu transportatorii din judeþ, convoacã pe aceºtia ºi pe toþi cei interesaþi la o dezbatere publicã asupra noului „Regulament privind utilizarea drumurilor publice judeþene de cãtre autovehiculele care au masa maximã pe axã mai mare de 5,5 tone”. Dezbaterea publicã este stabilitã pentru ziua de marþi, 15 octombrie 2013, ora 11.00, la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, la Sala Mare de ºedinþe.

cât mai plãcutã ºi pentru a avea liniºtea necesarã studiului, se gândesc în primul rând pãrinþii pentru cã de cele mai multe ori ei sunt cei care ”sponsorizeazã” toate cheltuielile legate de cazarea ºi masa fiecãrui copil, binenteles în funcþie de bugetul fiecãrei familii.

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vând struguri. Comuna Bumbeºti-Jiu. Tel 0731.347.645 Vând struguri. Comuna Bumbeºti-Jiu. Tel 0726.463.456

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA! Nr. Cont 567571024795 RON01 BANCPOST ANGAJÃM FETE pentru masaj de relaxare, în Germania. Câºtiguri substanþiale 3000 Euro, oferim cazare. Relaþii la telefon 00496980906757 sau 0764832433.

Cerem ºi oferim seriozitate maximã!

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Septembrie 2013

Bani cu pipeta pentru douã proiecte de anvergurã

ani pentru douã proiecte importante. Administraþia localã de la Petroºani a primit peste douã milioane de lei din rambursarea TVA-ului. Consilierii locali au alocat sumele rambursate pentru continuarea lucrãrilor de investiþii de la ambulatoriu ºi pentru modernizarea domeniului schiabil din Parâng. Monika BACIU ”S-au rambursat niºte cereri pe care noi le-am înaintat prin care s-au primit sume de bani pe care le vom folosi tot pentru continuarea acestor obiective de investiþii, respectiv realizarea domeniului schiabil din Parâng ºi modernizarea, reabilitarea ºi dotarea cu echipamente a ambulatoriului din Petroºani. În cazul reabilitãri, modernizãri ºi dotãri cu echipamente pentru ambulatoriul de specialitate de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani este vorba de 1448 de mii de lei iar în cazul domeniului schiabil avem 700 de mii de lei”, a spus Dorina

Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Pentru continuarea lucrãrilor din Parâng s-a alocat suma de 700 de mii de lei. ”ªi aici cei 700 de mii de lei se vor defalca într-o sumã de 124 de mii de lei estimatã alimentari cu energie a domeniului schiabil iar restul de 576 de mii de lei vor merge la lucrãri de construcþie cu titlul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng”, a mai precizat sursa citatã. Pentru cã nu a fost construit telescaunul de la Rusu, turiºtii au o singurã opþiune dacã vor sã urce în Parâng la schi, cea de a folosi vechea instalaþie de transport pe cablu.

Municipalitatea de la Petroºani contracteazã ºi un împrumut de 15 milioane de lei pentru continuarea lucrãrilor de investiþii de la cele douã obiective. Contractul de servicii de acordare credite este în valoare de maxim 15.000.000 lei, în vederea finantarii unor investitii de interes public local. Perioada de rambursare a creditului este de 120 de

luni, adicã 10 ani. Împrumutul este structurat pe loturi, ºi anume prima parte în valoare de 2 milioane de lei va fi folositã pentru lucrãrile de la ambulatoriul de specialitate. Mai exact, banii vor fi alocaþi pentru pentru finanþarea obiectivului de investiþii „Reabilitarea, modernizarea ºi achiziþionare echipamente pentru ambulatoriul de spe-

cialitate al Spitalului de Urgenþã Petroºani”, cofinanþat prin Programul Operational Regional 2007 – 2013. Suma de 13 milioane va fi alocatã pentru continuarea lucrãrilor la dezvoltarea domeniului schiabil din masivul Parâng. Proiectul din Parâng continuã pe banii constructorului si ai Primãriei, pentru cã de la Guvern nu s-a mai alocat nici un leu.

Peºteri de importanþã excepþionalã ºi naþionalã, uitate de Autoritatea Naþionalã pentru Turism

cel privind organizarea seminariilor, societatea câºtigãtoare urmând sã asigure doar serviciile menþionate în aceastã fiºã tehnicã”, se aratã în documentele Autoritãþii NAþionale pentru Turism. Peºterile din Vizitele de documentare vor fi judeþul realizate în urmãtoarele perioade: Hunedoara, chiar dacã au istorie ºi Oradea: 11-13.10.2013 (3 zile) reprezintã monuTârgu Jiu: 01-03.11.2013 (3 zile) mente ale naturii Moroeni ºi Braºov: 13-15.12.2013 (3 zile) nu prezintã interes Mangalia: 27-29.06.2014 (2 zile) pentru ANT. Asta deºi în itãþii României în creºterea notorijudeþul Hunedoara etãþii produsului tur- lume ca destinaþie sunt atestate 12 turisticã. Vizitele de peºteri, dintre care istic speologic ºi documentare se vor patru sunt de pentru conºtientizarea actorilor din realiza la obiectivele importanþã turistice (peºteri) din turism privind excepþionalã prin zona organizãrii importanþa dezinteresul ºtiinþific seminariilor de provoltãrii ºi prosau unicitatea movare a turismului movãrii acestui tip resurselor sunt speologic, conform de turism din reprezentative penprogramului anexat România, în vederea creºterii vizibil- care este comun cu tru patrimoniul speologic naþional ºi internaþional, 7 de importanþã naþionalã care se disting prin mãrime, raritatea resurselor ºi prin potenþial turistic ºi una de importanþã localã, protejate pentru semnificaþia lor geologicã, peisagisticã, hidrologicã, istoricã sau pentru dimensiunile lor.

atru peºteri de interes excepþional din judeþ, nepromovate de autoritatea Naþionalã pentru Turism. Peºterile din þarã, promovate de Autoritatea Naþionalã pentru Turism. ANT va organiza o acþiune de promovare a peºterilor din þarã în perioada a 11 octombrie 2013 – 29 iunie 2014. Programul destul de încãrcat nu le permite delegaþilor sã viziteze ºi sã promoveze peºterile din judeþul Hunedoara. Monika BACIU ”Autoritatea Naþionalã pentru Turism organizeazã selecþie de oferte în vederea pregãtirii unei vizite de documentare în perioada 11 octombrie 2013-29 iunie 2014, pentru reprezentanþi ai mass-mediei, turoperatori, specialiºti în turism din þarã ºi din strãinãtate care vor fi prezenti la seminariile zonale tematice pentru