CVJ NR. 459, JOI 26 SEPTEMBRIE 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 459

Cronica Vãii Jiului Joi, 26 Septembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

El este tatãl hoþilor din România!

A spart pânã ºi magazinul închisorii unde îºi executa pedeapsa

Primarul Pãducel, în lipsa unui partid, ºi-a luat concediu ca sã sape cartofii din grãdinã

D

eºi primarul de la Petrila, Ilie Pãducel, a fost exclus din organizaþia judeþeanã a PD-L de circa trei sãptãmâni, el nu a primit încã procesul verbal prin care sã i se confirme acest lucru, ceea ce-l cam încurcã pe edil.

>>> PAGINA PAGINA A 5-A

Violatorul din Lupeni - arestat preventiv

B

ãrbatul care a violat în urmã cu circa douã sãptãmâni, o tânãrã de 19 ani din municipiul Lupeni, a fost arestat preventiv.

Recidivistul fusese cercetat în stare de libertate.

>>> PAGINA PAGINA A 7-A

Mircia Muntean se întoarce la UNPR

D

upã ce a fost condamnat definitiv la 4 ani de închisoare cu suspendare, ex-primarul Devei, Mircia Muntean, se va întoarce la UNPR, susþin surse politice.

>>> PAGINA PAGINA A 7-A Ministerul Economiei rãmâne la varianta buldozerului

C

el mai «curajos » hoþ din România este din localitatea hunedoreanã Uricani.

Omul a spart pânã ºi magazinul alimentar al închisorii unde îºi ispãºea o pedeapsã pentru furt. La nici 20 de ani, Alexandru are un cazier atât de bogat încât ar putea fi sursã de inspiraþie pentru un film artistic. >>> PAGINA A 3-A

Valoarea istoricã a unor clãdiri din incinta Minei Petrila îi lasã reci pe ministeriabili >>> PAGINA PAGINA A 11-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Septembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Septembrie 2013

El este tatãl hoþilor din România!

A spart pânã ºi magazinul închisorii unde îºi executa pedeapsa

C

el mai «curajos» hoþ din România este din localitatea hunedoreanã Uricani.

Omul a spart pânã ºi magazinul alimentar al închisorii unde îºi ispãºea o pedeapsã pentru furt. La nici 20 de ani, Alexandru are un cazier atât de bogat încât ar putea fi sursã de inspiraþie pentru un film artistic.

Flavius Alexandru Mucerniuc (20 de ani) este poate cel mai inventiv ºi în acelaºi timp, curajos hoþ din þara noastrã. Abia în urmã cu douã luni a reuºit sã iasã pe poarta penitenciarului din Târgu Mureº, unde-ºi ispãºise o pedeapsã de trei ani ºi jumãtate pentru furt.

Tânãrul nu s-a bucurat prea mult de libertate ºi ierimiercuri, a fost ridicat de poliþiºtii din Uricani, care aveau pe numele lui un

o condamnare nedreaptã.

mandat de arestare.

Magistraþii Judecãtoriei Tg. Mureº l-au condamnat în luna august a.c., la încã 3 ani ºi jumãtate pentru furt calificat. Flavius Alexandru Mucerniuc a fost trimis dupã gratii pentru cã, în timp ce era în penitenciar ºi-ºi executa pedeapsa, a spart pânã ºi chioºcul închisorii.

Bãrbatul a fost escortat de poliþiºtii din Uricani pânã

în arestul IPJ Hunedoara, iar de acolo va fi dus la penitenciar pentru a-ºi executa pedeapsa.

A

dãrâmat lacãtele cu o forfecuþã

Deºi nu are decât 20 de ani, Alexandru Mucerniuc este poate cel mai inventiv hoþ din þara noastrã. Cu o inteligenþã peste medie, tânãrul a reuºit sã înºele vigilenþa gardienilor penitenciarului din Mureº, ºi de sub nasul lor sã fure cafea, alimente ºi þigãri, ziua în amiaza mare. S-a folosit de o simplã forfecuþã cu care a spart toate încuietorile chioºcului din penitenciar.

Nici un gardian nu s-a prins de „loviturã” ºi ca sã nu fie prins în celulã cu alimentele ºi þigãrile furate, le-a ascuns în coºurile de gunoi ale închisorii. Fiind vorba de un penitenciar, în cele din urmã a fost descoperit ºi condamnat. „Acum îmi pare rãu pentru cã am spart chioºcul închisorii, dar n-am fost singur. Ceilalþi deþinuþi m-au pus, m-au ameninþat cã mã bat dacã nu fac ce spun ei”, ne-a spus Alexandru Mucerniuc. ªi pãrinþii lui, cu ochii în lacrimi, susþineau cã adolescentul este nevinovat ºi executã

P

oliþist- victimã a lui Mucerniuc

S

e deghiza înainte de furt

Mucerniuc nu este deloc un mieluºel aºa cum cred pãrinþii lui, iar în anul 2010, când încã era minor, a spart o casã de amanet ce aparþinea unui fost ofiþer de la Serviciul Economic al Poliþiei oraºului TârguCãrbuneºti. Tânãrul avea faþa acoperitã, a intrat peste vânzãtoare ºi a furat o parte din bijuteriile amanetate, dupã care a fugit. Le-a amanetat la Petroºani ºi a fost prins imediat. Cum era minor, a scãpat de închisoare.

Cazierul tânãrului este extrem de bogat ºi dacã ar fi fost condamnat pentru fiecare faptã, ar fi trebuit sã stea încã de douã ori dupã gratii, pe cât are vârsta. A scãpat de temniþã pentru cã era minor. Alexandru Mucerniuc nu s-a folosit niciodatã de violenþã pentru a fura, ba din contrã ºi-a

folosit inteligenþa. A reuºit sã pãgubeascã zeci de persoane din mai multe localitãþi ale þãrii. κi alegea victimele la întâmplare ºi sub diferite pretexte, reuºea sã le lase fãrã bunuri. Cea mai eficientã metodã era de a se îmbrãca în domniºoarã, îºi asorta o poºetã galbenã ºi bãtea la uºa pãgubitului. „Gãsea diferite metode de a fura. Îmbrãcat în domniºoarã, mergea la apartament ºi suna, iar apoi încerca uºa. Dacã era deschis intra ºi fura tot ce era de valoare. Unde era cineva în casã, cerea o canã cu apã, distrãgea atenþia victimei, nu se pierdea niciodatã. O altã metodã era de a se deghiza în copil care trãieºte pe strãzi. La fel, curãþa tot ce era de valoare din locuinþele unde i se deschidea”, spun surse judiciare. Alexandru sperã sã iasã din închisoare mai repede de trei ani, pentru bunã purtare ºi jurã cã nu se va atinge de chioºcul penitenciarului unde va fi „cazat” de aceastã datã.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Z

eci de bicicliºti din toatã þara, din Galaþi pânã în Timiºoara, vin duminicã la Petroºani. Ei vor participa la prima ediþie a unei competiþii ineditã, dotatã cu premii ce vor fi acordate pentru fiecare etapã în parte.

Pretroºani bike challenge este prima ediþie a unei întreceri ce va aduna bicicliºti din toatã þara, care deja s-au înscris la competiþie. Vor fi provocãri pe un traseu complicat, iar startul se dã duminicã dimineaþã din centrul municipiului Petroºani. ªi tot aici va fi ºi sosirea, dar dupã un drum lung ºi presãrat cu obstacole dificile, pe o lungime de aproape 30 de km ºi cu o diferenþã de nivel de 1113 m.

Organizatorii spun cã aºteaptã cât mai mulþi bicicliºti pe care îi aºteaptã cu premii tentante. „Toþi participanþii noºtri sunt campioni, ºi vor primi în cazul în care terminã cursa, medalii, tricouri înscripþionate cu însemnele competiþiei, la sfârºit vor primi o proþie de paste ºi câte o bere, iar cei mai buni, vor

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Septembrie 2013

Întrecere pe biciclete din Petroºani, în Parâng primi premii în bani ºi obiecte sportive ºi cosmetice. Fondul de premiere se ridicã la 4.000 de lei ºi foarte mulþi oameni au dat curs invitaþiei de a susþine acest concurs, care, aºa cum am spus, dorim sã devinã emblemã a Petroºaniului”, a declarat Iancu Avram, organizatorul competiþiei. ªi dacã premiile sunt tentante, atunci traseul e ºi mai ºi. Se pleacã duminicã dimineaþã de la Primãria din Petroºani, iar restul e aventurã purã. „Se pleacã din faþa primãriei, se urcã pe strada Universitãþii, se traverseazã zona de agrement Brãdet, apoi coama Brãdetului, se ajunge apoi pe strada Maleia. Apoi la telescaun, iar în zona Rusu, va avea loc un sprint intermediar. Cursa e puþin condimentatã, deci. Acolo primii 3 bãieþi ºi primele 3 fete care ajung, indeferent de vârstã, ºi trec de linia aceea, vor fi premiaþi cu alte sume de bani.

Se ajunge pânã în staþiunea Parâng, dupã care se coboarã pe Pârtia B. Dorim astfel sã promovãm pârtia ºi sã invitãm cicliºtii sã vinã sã ºi schieze aici. Dupã care se

coboarã pe vechiul drum, de la Rusu, pe la Brãdet ºi sosirea e la primãrie”, a mai adãugat Iancu Avram.

Cei care mai ajung la primãrie,. Primesc acolo o porþie depaste ºi pot lãsa bicicleta deoparte, pentru cã la final sunt aºteptaþi ºi cu o bere.

Competiþia este prima de acest fel ce proneºte din Petroºani, iar organizatorii sperã sã promoveze astfel, an de an, Parângul, înainte de sezonul rece.

Diana MITRACHE

Liceeni italieni, voluntari la Pollicino

15

italieni din Belluno, Italia sunt voluntari la copiii din Casa Pollicino.

Ei au venit într-un schimb de experienþã de o sãptãmânã ºi sunt încântaþi sã îi ajute pe copiii cu dizabilitãþi de aici. În total sunt 13 tineri, elevi la un liceu de profil socio-uman din Italia ºi alþi doi profesori din Belluno. Ei sunt acum oaspeþi ai Casei Policino ºi au venit cu gândul de a le fi de ajutor copiilor de aici ºi sunt acum foarte încântaþi de aceastã experienþã. Întreaga zi ºi-o petrec cu copiii din centru cu care vor sta o sãptãmânã întreagã. „Liceul nostru e un liceu în care se studiazã ºtiinþele socio-umane, deci profilul nostru se pliazã bine pe activitatea pe care o desfãºurãm în aceastã sãptãmânã la Pollicino, graþie faptului cã noi suntem colaboratori de multã vreme.

Am decis, deci sã organizãm acest act de voluntariat ºi sã dobândim experienþã în activitatea socialã din Casa Pollicino din Petroºani. În aceste condiþii ºi noi am realizat aceastã sãptãmânã ca act prin muncã de voluntariat direct cu copiii de la Casa Pollicino”, a spus Paula Barattin, profesoarã la Liceul Reiner Belluno.

Alãturi de voluntari este, ca de fiecare datã ºi fostul colonel din trupele NATO, Francesco Forti.

Tot ca voluntar, Francesco a venit ºi acum ºi recunoaºte cã, dupã ce a lãsat militãria în Italia, acum mai face

chiar pe bucãtarul pentru copii. „Eu coordonez activitatea desfãºuratã de voluntari ºi, din punct de vedere tehnic, mã asigur ca aceastã sãptãmânã sã fie una bunã,optimã pentru toate activitãþile care sunt realizate de cãtre profesoara care însoþeºte grupul. De asemena, prãjesc cartofi ºi fac mici pe grãtar”, a adãugat Francesco Forti, voluntar.

Pentru copiii de la Pollicino, astfel de vizite sunt obiºnuite, dar de fiecare datã, cei de aici, gustã plãcerea de a socializa cu voluntarii ce sunt gata sã le sarã oricând în ajutor. „Deja e o tradiþie, eu pot vorbi de o tradiþie a voluntariatului desfãºurat de tineri de liceu în Casa Pollicino. Copiii noºtri sunt deja foarte obiºnuiþi cu vizitele tinerilor italieni în casa noastrã ºi e o plãcere de fiecare datã sã facem actvitãþi împreunã.

Se vede clar o modificare comportamentalã în sânul casei, pentru cã niciodatã nu existã nicio reticenþã. Deºi persoanele care vin se schimbã, copiii sunt mult mai încântaþi cã îi cunosc ºi, de fiecare datã, de la fiecare experienþã, observ cum copiii noºtri vor sã îi cuprindã pe toþi în orice activitate.

Fiecare zi este un cadou ºi ea trebuie trãitã din plin”, a spus Florentina Presecan, director la Casa Pollicino Petroºani.

La Cassa Pollicino vin zilnic copii cu dizabilitãþi, cu Sindromul Down, dar ºi diverse handicapuri locomotorii, iar ceea ce fac voluntarii se vede cu ochiul liber.

Copiii sunt sociabili, pricep chiar italiana ºi sunt mai fericiþi.

Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Septembrie 2013

Spaniolii îmbuteliazã apã din Câmpu lui Neag firmã spaniolã, cu partenri din zona O Vãii Jiului vor îmbutelia apã din Câmpu lui Neag. Este prima investiþie de acest fel, dar de câºtigat are doar statul român, în timp ce primarul Buhãescu sperã ºi el la un mic procent.

Izvoarele naturale ale Vãii Jiului par sã aibã cãutare, iar unul dintre aceste cursuri de apã a fost concesionat de Apele Române cãtre o firmã ce are parteneri spanioli.

Aceºtia vor îmbutelia apa direct din pârâu ºi Dãnuþ Buhãescu sperã

La Petrila se va construi un hotel cu fonduri externe

D

e circa doi ani se tot vorbeºte de faptul cã la Petrila se va construi primul hotel din oraº la iniþiativa unui om de afaceri local. Încã de la începutul primãverii 2011 ºi pânã acum au fost avansate nenumãrate termene de începere a lucrãrilor efective, însã realitatea de la faþa

locului aratã tot ceea ce s-a vãzut pânã acum, adicã nimic! Pânã acum, investitorul a vrut sã realizeze construcþia pe banii lui, dar acum s-a rãzgândit.

“Hotelul se va face, dar omul a accesat niºte fonduri externe. A ºi primit rãspunsul cã i s-a aprobat cererea de finanþare, iar acum mai are nevoie de niºte avize la autorizaþia de construcþie.

Nu ºtiu însã dacã va începe anul acesta”, ne-a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila.

Locaþia hotelului în cauzã este la intrarea în oraºul Petrila, dupã blocul ANL, iar aceasta ar urma sã fie primul din partea de est a Vãii.

Luiza ANDRONACHE

sã obþinã ºi el mãcar un procent infim.

Asocierea va fi semnatã în prima ºedinþã de consiliu. „Noi ne dãm doar acordul de cooperare cu firma.

Aceºtia au concesionat Pârâul Lazãrului ºi vor îmbutelia apã platã. Ne obligãm, la rândul nos-

tru, sã le întreþinem drumul ºi sperãm ºi noi la o redevenþã de mãcar 1%”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul din Uricani.

Firma a concesionat cursul de apã de la Apele Române, iar responsabilii Sistelului Hidrotehnic din Valea

Jiului spun cã aceºtia vor plãti o redevenþã pentru apa îmbuteliatã. „Firma a concesionat acel curs de apã ºi pentru fiecare 1.000 de metri cubi îmbuteliaþi va plãti cam 60 de lei. Ei se obligã sã îºi contorizeze sursa de apã ºi încasarea o face Apele Române”, spune Sorin Corici seful Sistemului Hidrotehnic din Valea Jiului.

Aceasta este prima apã din Valea Jiului care a fost concesionatã pentru a fi îmbuteliatã. Firma care a luat izvorul se numeºte SC Perla Retezatului SRL ºi are sediul în Uricani.

Diana MITRACHE

Primarul Pãducel, în lipsa unui partid, ºi-a luat concediu ca sã sape cartofii din grãdinã

D

eºi primarul de la Petrila, Ilie Pãducel, a fost exclus din organizaþia judeþeanã a PD-L de circa trei sãptãmâni, el nu a primit încã procesul verbal prin care sã i se confirme acest lucru, ceea ce-l cam încurcã pe edil.

Dupã cum bine se cunoaºte, înclinaþiile acestuia sunt de câteva luni de naturã social – democratã, PSD fiind ºi partidul care i-a fãcut prima propunere ºi spre care primarul ar vrea sã meargã. Totuºi, întârzierea pedeliºtilor de a-i da patalamaua, este una nejustificatã, crede el.

“Nu înþeleg de ce dureazã atât. Dar poate totuºi, se îndurã de mine…

Sau, cine ºtie, poate cã le pare rãu cã m-au dat afarã.

Dacã este aºa, nu mai existã cale de întoarcere, pentru cã eu ºtiu ce am de

T fãcut”, ne-a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila. Pânã când va vedea ºi el în ce luntre stã, edilul din est ºi-a luat un concediu de câteva zile ca “sã se ocupe de gospodãrie” cã de politicã i-a cam ajuns.

Aºa se face cã ieri, când l-am sunat pentru o declaraþie de presã, primarul

Pãducel era în grãdina lui ºi sãpa cartofi. “Sunt obosit, aveam nevoie de concediu.

Mã întorc sãptãmâna viitoare, marþi, iar apoi o sã plec iarã pentru câteva zile, cã am nevoie” , a mai spus primarul dintre douã rânduri de cartofi.

Luiza ANDRONACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Septembrie 2013

Dacã aþi venit din vacanþa de varã, vã puteþi gândi deja la cea de Crãciun

N

ici bine nu a dat frigul cum trebuie ºi deºi mai sunt circa trei luni pânã la Crãciun, se pare cã oamenii se gândesc deja la asta, mai ales dacã sunt ajutaþi ºi de reclamele la vacanþe pline de mister ºi cãldurã.

T

ransilvania a luat faþa Veneþiei

Cum întotdeauna, de Crãciun ºi Revelion apar oferte tot mai speciale, exotice sau din contrã, pline de mister ºi tradiþionalism, ºi anul acesta se anunþã a fi unul bogat pentru operatorii de turism. Începând de anul trecut, Transilvania se regãseºte între cele 10 destinaþii de iarnã din Europa pe care celebrul ghid de cãlãtorii Lonely Planet le recomandã turiºtilor anul acesta.

"Nu puteþi vizita bârlogul lui Dracula într-o zi însoritã,

Preþurile de la tarabe, comparate cu cele din magazine

O

amenii din Valea Jiului comparã în aceastã perioadã preþurile din magazin ale hainelor groase ºi la încãlþãmintea de iarnã, cu cele de pe tarabele din târguri.

Pieþele sunt de circa douã sãptãmâni pline de oameni care cumpãrã dacã au bani, iar dacã nu, mãcar vin ºi se uitã.

Ei prospecteazã întâi ofertele, pentru a vedea dacã preþurile hainelor de iarnã se încadreazã în bugetul lor. “Am venit sã caut niºte încãlþãri la copil pentru iarnã, o geacã ºi un hanorac mai gros. Preþurile nu sunt chiar mici, dar oricum, faþã de magazin, parcã se mai simte o economie de 10, 20 de

lei”, ne-a declarat o mãmicã.

“Am gãsit niºte bocanci ºi vreau sã-i încerc. Dacã mi se potrivesc, cred cã îi ºi cumpãr”, a declarat ºi un tânãr. Vânzãtorii care vin în Piaþa de la Vulcan, spre exemplu, încercã mereu sã-i îmbie pe potenþialii clienþi cu preþuri accesibile, spun ei, dar ºi cu posibili-

tatea de a mai negocia.

“Eu vând încãlþãminte din piele. Preþurile, dacã este sã mã întrebaþi pe mine, sunt destul de bune. Dar, oricum, noi mai lãsãm de la noi dacã vedem cã omul vrea sã cumpere sau nu prea are bani”, ne-a declarat o vânzãtoare. ªi la Petroºani, la târgul de haine de la stadion, în ultimele douã sãptãmâni a fost un adevãrat furnicar, pentru cã pãrinþii, în special, au venit sã cumpere copiilor haine mai groase pentru ºcoalã.

Luiza ANDRONACHE

în care se aud zgomotele fãcute de miei pe câmp, nu? Încercaþi sã vizitaþi castelul într-o zi cu cer înnorat, când frunzele copacilor au cãzut ºi când zãpada începe sã învãluie peisajul", stã scris în ghid.

De asemenea, Ghidul Lonely Planet mai recomandã celor care ajung în România sã viziteze ºi oraºele Braºov ºi Sighiºoara, "douã oraºe medievale superbe", unde pot afla mai multe informaþii despre Vlad Þepeº În topul destinaþiilor de iarnã recomandate de celebrul ghid se mai numãrã: Rovaniemi din Finlanda, târgurile de Crãciun din Germania ºi Austria, Abisko din Suedia, Atena, Copenhaga, Budapesta,

Jasná din Slovacia, Andaluzía din Spania ºi Veneþia, care se aflã dupã Transilvania, ca ºi cotã de interes pentru specialiºtii care au întocmit acest top.

ª

i cabanierii din Valea Jiului se pregãtesc Operatorii de turism ºi cabanierii din Valea Jiului se gândesc deja la oferte care sã fie cât mai atractive pentru turiºtii care ºi-au fãcut un obicei din a veni la schi aici. Cele mai multe pachete turistice, anul trecut s-au vândut în staþiunea Straja ºi la fel se estimeazã cã se va întâmpla ºi anul aceasta.

Luiza ANDRONACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Septembrie 2013

Violatorul din Lupeni-arestat preventiv

B

ãrbatul care a violat în urmã cu circa douã sãptãmâni, o tânãrã de 19 ani din municipiul Lupeni, a fost arestat preventiv.

Recidivistul fusese cercetat în stare de libertate.

Carmen COSMAN Maximilian GÂNJU Totul s-a petrecut pe 14 septembrie, iar o tânãrã de 19 ani din

Lupeni, a fost violatã de un individ în vârstã de 34 de ani pe care-l cunoºtea din vedere.

Femeia lucra la un bar unde bãrbatul acuzat de viol îºi petrecea timpul, iar în noaptea

de 13/14.09.2013, a fost acostatã de acesta ºi i-a propus sã o conducã spre casã.

Dupã ce au ajuns pe o alee întunecatã, bãrbatul a scos un cuþit ºi a ameninþat-o pe tânãrã. Apoi a forþat-o sã-l urmeze la apartamentul unui prieten, unde, tot sub ameninþarea cuþitului, a obligat-o sã consume bãuturi alcoolice ºi sã –i satisfacã

poftele. Dupã ce a scãpat de violator, tânãra s-a dus la Poliþia Lupeni ºi a depus plângere pentru viol.

Procurorii au decis însã cã-l pot cerceta în libertate pe bãrbat deºi era recidivist, pentru infracþiunile de lipsire de libertate în mod ilegal ºi viol. În tot acest timp, au fost administrate mai multe probe la dosar, iar ieri-mier-

Mircia Muntean se întoarce la UNPR

D

upã ce a fost condamnat definitiv la 4 ani de închisoare cu suspendare, ex-primarul Devei, Mircia Muntean, se va întoarce la UNPR, susþin surse politice. Muntean este acum „liber” de partid, dupã ce în vara acestui an a fost explus automat din PDL, dupã prima condamnare pronunþatã de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, rãmasã acum definitivã.

Carmen COSMAN

Rãmas fãrã susþinere politicã ºi condamnat definitiv la 4 ani de închisoare cu suspendare deputatul independent Mircia Muntean îºi negociazã reîntoarcerea la UNPR, susþin surse politice. Muntean a fost doar câteva luni în UNPR, de unde a fugit la PDL pentru a avea ºanse reale de a accede în camera Deputaþilor. Chiar ºi

aºa, a ajuns deputat la redistribuire, din cauzã cã nua strâns destule voturi pentru a-ºi asigura un fotoliu „plin”, fãrã emoþii.

Fost liberal de frunte, ex-primarul Devei a fost nevoit sã îºi caute alt partid care sã-l susþinã, dupã ce în data de 3 mai 2011 a fost exclus din PNL. I s-a reproºat faptul cã ºi-a atacat vehement, mai multe luni o paret a colegilor din partid, printre care ºi actualul preºedinte al Senatului, Crin

Antonescu. La doar o sãptãmânã de la excluderea din PNL, Mircia Muntean s-a inscris in UNPR, primind chiar postul de vicepreºedinte la nivel naþional. La alegerile locale din vara anului trecut a încercat sã obþinã postul de preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara, din partea alianþei UNPR – PDL, dar fãrã succes. A pierdut alegerile la peste 19.000 de voturi faþa de Mircea Ioan Moloþ, iar în august

2012 a dezertat din UNPR pentrua trece la PDL, formaþiune politicã din partea cãreia a candidat pentru un post de deputat. A reuºit sã intre la mustaþã în Parlament, unde a ajuns doar prin redistribuire. În vara acestui an, însã, dupã ce prima

curi, anchetatorii au decis cã bãrbatul nu poate fi lãsat în libertate.

Poliþiºtii din Lupeni ºi procurorii au cerut magistraþilor Judecãtoriei Petroºani arestarea preventivã a lui Adrian Ioan G. , iar judecãtorii au încuviinþat cererea. „Parchetul a formulat propunerea de arestare preventivã a inculpatului pentru infracþiunea de viol prevãzutã de articolul 197 alin. 1, C.P. ºi instanþã l-a condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare a fost exclus din PDL ºi a rãmas deputat independent. „Vã informãm cã deputatul Mircia Muntean ºi-a pierdut calitatea de membru al PDL ca urmare a unei condamnãri penale în primã instanþã. Potrivit statutului Partidului Democrat Liberal,

infracþiunea de lipsire de libertate, prevãzutã de art. 189, alin. 1, CP. Judecãtoria Petroºani a emis mandat de arestare preventivã pe 29 de zile”, a declarat procuror Dumitru Ilinca, purtãtor de cuvânt al Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani.

Poliþiºtii din Lupeni au pus în aplicare mandatul de arestare, iar violatorul a fost dus în arestul IPJ Hunedoara. orice condamnare penalã conduce automat la pierderea calitãþii de membru de partid”, au informat, în luna iulie, reprezentanþii PDL Hunedoara.

Acum, Mircia Muntean se pregãteºte sã facã un nou pas, dar de aceastã datã înapoi, ºi sã se reîntoarcã în UNPR, cã alternativã oricum nu are.

O ºansã pentru absolvenþii hunedoreni

A

bsolvenþii de liceu sau de facultate care au îngroºat vara aceasta rândul ºomerilor au o ºansã sã îºi gãseascã un loc de muncã.

Carmen COSMAN Agenþia Judeþeanã de ocupare a Forþei de Muncã organizeazã, vineri, o bursã a locurilor de muncã special pentru absolvenþi. Acþiunea se va desfãºura în reþeaua teritorialã a AJOFM Hunedoara, respectiv în agenþiile din Deva, Simeria, Hunedoara, Orãºtie, Cãlan, Haþeg, Petroºani, Lupeni, Vulcan ºi Brad, între orele 9.00 ºi 13.00. „Obiectivul principal al acestui eveniment îl constituie creºterea gradului de ocupare pentru absolvenþi, nefiind excluse alte

categorii de persoane aflate în cãutarea unui loc de muncã, prin întâlnirea directã a cererii cu oferta de locuri de muncã, în condiþiile unei concurenþe loiale ºi transparente, care sã permitã realizarea unui echilibru între acestea, în timpul cel mai scurt”, a precizat directorul executiv al AJOFM Hunedoara, Vasile Iorgovan Velichi.

De precizat cã angajatorilor care participã la bursã li se va asigura posibilitatea de a beneficia de subvenþii acordate pentru angajarea absolvenþilor, conform Legii nr. 76/2002.

În judeþul Hunedoara sunt peste 1.000 de absolvenþi în cãutarea unui loc de muncã, fie cã vorbim despre absolvenþii de liceu, ori de cei de facultate.

Numai în Valea Jiului sunt peste 300 de tineri care s-au înscris anul acesta în evidenþele agenþiilor de ºomaj ºi primesc câte 250 de lei, timp de ºase luni, drept indemnizaþie.

Pe de altã parte, judeþul Hunedoara se aflã pe locul IV la nivel naþional în ceea ce priveºte numãrul locurilor de muncã vacante. Astfel, potrivit datelor comunicate de ANOFM; sunt 580 de locuri de muncã vacante la ora actualã, atât pentru muncitori necalificaþi, cât ºi pentru persoane cu studii superioare.

8 Actualitate

D

oar 30 din cei 85 de creditori ai Primãriei Aninoasa s-au înscris în tabloul de creanþe. Intrarea în insolvenþã a primãriei Aninoasa presupune mai multe etape. Una dintre acestea ar fi înscrierea tuturor creditorilor la masa credalã.

Termenul în acest sens a expirat, iar din cei 85de creditori ai administraþiei doar 30 mai vor banii înapoi. ”Pânã în datã de 15 august a fost termenul de depunere a creanþelor de a se înscrie toþi creditorii în tabloul de creanþe.

Pânã în datã de 28 august au fost eventualele contestaþii, pe data de 1 octombrie avem termen în instanþã la judecãtorul sindic pentru a stabili tabloul definitiv de creanþe ºi a demara în continuare programul de redresare. Noi am avut un numãr de 85 de creditori iar în tabloul preliminar de creanþe s-au înscris 30 de creditori, cu o valoare de 53 de miliarde de lei vechi”, a spus Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa.

Cei 55 de creditori care nu s-au înscris în tabloul de creanþe nu îºi vor mai recupera banii, iar acest lucru înseamnã pentru administraþia localã din Aninoasa scãderea datoriilor cu câteva procente. ”Care nu s-au înscris în tabloul de creanþe îºi pierd dreptul de a mai recupera debitele de la primãrie. Sumã era undeva la 60 de miliarde de lei vechi. Creditorul majoritar este BCR-ul care are cea mai mare valoare, urmeazã Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Hunedoara, ApaServ-ul ºi SC Jiet,

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Septembrie 2013

Creditorii nu vor banii,

Datoria oraºului Aninoasa s-a redus cu aproape 7 milioane

fostul motel Gui de unde mai luãm carburanþi. Se poate face o compensare cu SC Jieþ, dar trebuie sã avem o discuþie preliminarã cu administratorul

mai precizat sursa citatã.

Dupã data de 1 octombrie se va trece la

judiciar în acest sens sã stabilim exact sumele care se pot compensa”, a

aplicarea planului de redresare a localitãþii, asta în condiþiile în care administraþia are de plãtit datorii, dar ºi de atras alte fonduri pentru a se redresa din punct de vedere financiar. Printre mãsurile posibile de redresare economicã se numãrã mãrirea taxelor ºi a impozitelor ºi concedierea de personal din cadrul primãriei. ”Urmeazã rãmânerea definitivã a tabloului de creanþe dupã care se trece la întocmirea planului de redresare care este supus avizãri la Curtea de Conturi ºi consiliului

local. Apoi se trece la aplicarea acestui plan de redresare astfel încât sã se colecteze cât mai multe venituri la bugetul local ºi atribuirea sumelor cãtre creditori. Planul de redresare conþine metodele prin care se va face venit suplimentar la bugetul local ºi vom diminua cheltuielile la bugetul local. Asta în funcþie de ce va stabili administratorul judiciar, probabil se va trece la restrocturari de personal, se pot majora taxe ºi impozite, se iau toate mãsurile ca pe viitor sã creascã veniturile la bugetul local. Poate ar mai fi pe ici pe colo ceva dar prea mult personal nu pentru cã oricum suntem

sub limita de funcþionare”, a mai spus Dunca.

Potrivit edilului,

mãrirea taxelor nu este o soluþie pentru cã oamenii locului sunt foarte sãraci.

Singura soluþie de

redresare economicã vãzutã de edil ar putea veni de la Guvern, sub forma unui ajutor financiar. ”Pãrerea mea este cã nu este o soluþie mãrirea taxelor pentru cã populaþia ºi aºa este foarte sãrãcita datoritã închideri principalului agent economic, mina Aninoasa, oamenii nu vor avea de unde sã plãteascã taxe suplimentare. Eu vãd aceastã situaþie rezolvatã doar cu un ajutor venit din partea Guvernului pentru cã la ora actualã suntem singura primãrie de oraº care suntem în insolventa. Ar fi oportun un sprijin financiar din partea Guvernului pentru cã dacã stãm sã ne gândim este o situaþie de crizã prin care guvernul poate aloca anumite sume de bani. S-au alocat sume consistente în Valea Jiului altor primarii care aveau ºi ele la fel nevoie de bani dar trebuie sã fim unitari în distribuirea sumelor de la bugetul de stat, la unii le dai cu sutele de miliarde ºi la alþii nu le dai nimic”, a mai spus edilul.

Chiar dacã Dunca are culoarea necesarã, cea roºie, fiind un primar al cãrui partid se aflã la guvernare, ajutoarele de la centru au ocolit Aninoasa. ”Din pãcate am fãcut zeci de adrese peste tot, la primul ministru, la ministru dezvoltãrii regionale, la ministrul finanþelor, peste tot am fãcut solicitãri însã nimeni nu mi-a dat niciun rãspuns ºi nici mãcar nu pare sã aibã acesta intenþie. Încã mai aºtept sã vãd, mi-am luat ºi gândul cã voi primi un astfel de sprijin de la guvern pentru cã vãd cã nu este un astfel de interes pentru Aninoasa”, a mai precizat Dunca.

Orasul Aninoasa este prima localitate din România care si-a declarat insolventa, dupã ce a ajuns aproape în imposibilitate de functionare din cauza datoriilor foarte mari.

Monika BACIU

“Magneþii” au furat parapeþii

D

upã ce au atacat toate clãdirile vechi ºi au sãpat dupã fier vechi, acum magneþii dau atacul la drumul mare. Cãutãtorii de metale au recuperat tot fierul ºi au lãsat un viaduct din Petroºani fãrã parapeþi de sprijin.

Circulaþia rutierã pe unicul viaduct rutier din municipiul Petroºani este grav afectatã, dupã ce hoþii de fier vechi au spart parapeþii din care au recuperat fierul. Nicio traversã nu a rãmas „nescormonitã” de magneþi, iar ºoferii sunt obligaþi sã circule foarte prudent în acest loc. În ultima vreme, hoþii au lucrat intens ºi din viaduct au mai rãmas doar câteva borne ºi ele mãcinate de ciocanele magneþilor.

Totul s-a petrecut relativ recent, iar rãmãºiþele fostului zid de susþinere sunt acum singurele care mai asigurã

marginea drumului.

Asta se întâmplã aproape de centrul oraºului, iar ºoferii, mai ales cei care aleg aceastã rutã noaptea, când nici iluminatul public nu e ideal, riscã sã sarã delapeste 10 mînãlþime, pentru cã zidul de sprinin nu a rãmas numai fãrã balizele luminoase, dar nu mai are nici traverse de sprijin. Cât despre implicarea celor care gestioneazã artera rutierã, nici nu încape vorbã.

Asta pentru cã nimeni nu a sesizat pericolul ce îi pândeºte pe ºoferi, iar magneþii au lucrat în voie.

Diana MITRACHE

EXT.

L=220 cm, l=87 cm, DESC.=190/115 cm

* Oferta valabilã în limita stocului disponibil.

8 Actualitate

D

oar 30 din cei 85 de creditori ai Primãriei Aninoasa s-au înscris în tabloul de creanþe. Intrarea în insolvenþã a primãriei Aninoasa presupune mai multe etape. Una dintre acestea ar fi înscrierea tuturor creditorilor la masa credalã.

Termenul în acest sens a expirat, iar din cei 85de creditori ai administraþiei doar 30 mai vor banii înapoi. ”Pânã în datã de 15 august a fost termenul de depunere a creanþelor de a se înscrie toþi creditorii în tabloul de creanþe.

Pânã în datã de 28 august au fost eventualele contestaþii, pe data de 1 octombrie avem termen în instanþã la judecãtorul sindic pentru a stabili tabloul definitiv de creanþe ºi a demara în continuare programul de redresare. Noi am avut un numãr de 85 de creditori iar în tabloul preliminar de creanþe s-au înscris 30 de creditori, cu o valoare de 53 de miliarde de lei vechi”, a spus Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa.

Cei 55 de creditori care nu s-au înscris în tabloul de creanþe nu îºi vor mai recupera banii, iar acest lucru înseamnã pentru administraþia localã din Aninoasa scãderea datoriilor cu câteva procente. ”Care nu s-au înscris în tabloul de creanþe îºi pierd dreptul de a mai recupera debitele de la primãrie. Sumã era undeva la 60 de miliarde de lei vechi. Creditorul majoritar este BCR-ul care are cea mai mare valoare, urmeazã Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Hunedoara, ApaServ-ul ºi SC Jiet,

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Septembrie 2013

Creditorii nu vor banii,

Datoria oraºului Aninoasa s-a redus cu aproape 7 milioane

fostul motel Gui de unde mai luãm carburanþi. Se poate face o compensare cu SC Jieþ, dar trebuie sã avem o discuþie preliminarã cu administratorul

mai precizat sursa citatã.

Dupã data de 1 octombrie se va trece la

judiciar în acest sens sã stabilim exact sumele care se pot compensa”, a

aplicarea planului de redresare a localitãþii, asta în condiþiile în care administraþia are de plãtit datorii, dar ºi de atras alte fonduri pentru a se redresa din punct de vedere financiar. Printre mãsurile posibile de redresare economicã se numãrã mãrirea taxelor ºi a impozitelor ºi concedierea de personal din cadrul primãriei. ”Urmeazã rãmânerea definitivã a tabloului de creanþe dupã care se trece la întocmirea planului de redresare care este supus avizãri la Curtea de Conturi ºi consiliului

local. Apoi se trece la aplicarea acestui plan de redresare astfel încât sã se colecteze cât mai multe venituri la bugetul local ºi atribuirea sumelor cãtre creditori. Planul de redresare conþine metodele prin care se va face venit suplimentar la bugetul local ºi vom diminua cheltuielile la bugetul local. Asta în funcþie de ce va stabili administratorul judiciar, probabil se va trece la restrocturari de personal, se pot majora taxe ºi impozite, se iau toate mãsurile ca pe viitor sã creascã veniturile la bugetul local. Poate ar mai fi pe ici pe colo ceva dar prea mult personal nu pentru cã oricum suntem

sub limita de funcþionare”, a mai spus Dunca.

Potrivit edilului,

mãrirea taxelor nu este o soluþie pentru cã oamenii locului sunt foarte sãraci.

Singura soluþie de

redresare economicã vãzutã de edil ar putea veni de la Guvern, sub forma unui ajutor financiar. ”Pãrerea mea este cã nu este o soluþie mãrirea taxelor pentru cã populaþia ºi aºa este foarte sãrãcita datoritã închideri principalului agent economic, mina Aninoasa, oamenii nu vor avea de unde sã plãteascã taxe suplimentare. Eu vãd aceastã situaþie rezolvatã doar cu un ajutor venit din partea Guvernului pentru cã la ora actualã suntem singura primãrie de oraº care suntem în insolventa. Ar fi oportun un sprijin financiar din partea Guvernului pentru cã dacã stãm sã ne gândim este o situaþie de crizã prin care guvernul poate aloca anumite sume de bani. S-au alocat sume consistente în Valea Jiului altor primarii care aveau ºi ele la fel nevoie de bani dar trebuie sã fim unitari în distribuirea sumelor de la bugetul de stat, la unii le dai cu sutele de miliarde ºi la alþii nu le dai nimic”, a mai spus edilul.

Chiar dacã Dunca are culoarea necesarã, cea roºie, fiind un primar al cãrui partid se aflã la guvernare, ajutoarele de la centru au ocolit Aninoasa. ”Din pãcate am fãcut zeci de adrese peste tot, la primul ministru, la ministru dezvoltãrii regionale, la ministrul finanþelor, peste tot am fãcut solicitãri însã nimeni nu mi-a dat niciun rãspuns ºi nici mãcar nu pare sã aibã acesta intenþie. Încã mai aºtept sã vãd, mi-am luat ºi gândul cã voi primi un astfel de sprijin de la guvern pentru cã vãd cã nu este un astfel de interes pentru Aninoasa”, a mai precizat Dunca.

Orasul Aninoasa este prima localitate din România care si-a declarat insolventa, dupã ce a ajuns aproape în imposibilitate de functionare din cauza datoriilor foarte mari.

Monika BACIU

“Magneþii” au furat parapeþii

D

upã ce au atacat toate clãdirile vechi ºi au sãpat dupã fier vechi, acum magneþii dau atacul la drumul mare. Cãutãtorii de metale au recuperat tot fierul ºi au lãsat un viaduct din Petroºani fãrã parapeþi de sprijin.

Circulaþia rutierã pe unicul viaduct rutier din municipiul Petroºani este grav afectatã, dupã ce hoþii de fier vechi au spart parapeþii din care au recuperat fierul. Nicio traversã nu a rãmas „nescormonitã” de magneþi, iar ºoferii sunt obligaþi sã circule foarte prudent în acest loc. În ultima vreme, hoþii au lucrat intens ºi din viaduct au mai rãmas doar câteva borne ºi ele mãcinate de ciocanele magneþilor.

Totul s-a petrecut relativ recent, iar rãmãºiþele fostului zid de susþinere sunt acum singurele care mai asigurã

marginea drumului.

Asta se întâmplã aproape de centrul oraºului, iar ºoferii, mai ales cei care aleg aceastã rutã noaptea, când nici iluminatul public nu e ideal, riscã sã sarã delapeste 10 mînãlþime, pentru cã zidul de sprinin nu a rãmas numai fãrã balizele luminoase, dar nu mai are nici traverse de sprijin. Cât despre implicarea celor care gestioneazã artera rutierã, nici nu încape vorbã.

Asta pentru cã nimeni nu a sesizat pericolul ce îi pândeºte pe ºoferi, iar magneþii au lucrat în voie.

Diana MITRACHE

EXT.

L=220 cm, l=87 cm, DESC.=190/115 cm

* Oferta valabilã în limita stocului disponibil.

10 Administratie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Septembrie 2013

Amânare pentru strategia energeticã a României S trategia energeticã a României, amânatã.

Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niþã, a admis, cã strategia energeticã nu se va mai realiza în acest an, din cauza resurselor financiare limitate. Autoritãþile vorbesc de cel puþin 2-3 ani pentru realizarea unei noi strategii energetice adaptate la realitãþile pieþei.

Monika BACIU "Se lucreazã la un caiet de sarcini.

Suntem în faza în care compilãm propuneri, idei, incercãm sã le adunãm într-un caiet de sarcini în aºa fel încât consultantul pe care îl vom angaja sã poatã rãspunde la întrebãrile pe care le vom ridica", a declarat, sãptãmâna trecutã, Gabriel Dumitraºcu, ºeful Direcþiei Generale de Privatizare din Departamentul pentru Energie. Acesta mai

spune cã strategia energeticã actualã (2007-2020) este deja depaºitã, ºi se impune una nouã, adaptatã realitãþii economice.

Noua strategie ar trebui realizatã în perspectiva anilor 20302035.

Anterior, chiar ministrul delegat pentru energie, Constantin Niþã, dãdea asigurãri cã finalizarea strategiei energetice va avea loc chiar în acest an.

"Proiectul de strategie energeticã naþionalã va fi realizat de o firma selectatã prin

Restricþii apã!

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru joi 26 septembrie 2013, în orasele: Petrila între orele 9:00 - 13;00 Zona afectata: str.

Minei, Alexandru Sahia, Tudor Vladimirescu - partial.

Motivul restrictiei executare bransament SIMAUSROM, str.

Minei (fostul bazin olimpic).

Aninoasa între orele 7:00 - 12:00.

Zona afectata str.

Bujorului, Banciloni si

licitaþie la sfarsitul lunii august sau inceputul lunii septembrie", spunea Nita in iulie. In realitate, toate procedurile au fost suspendate, potrivit unor surse din sectorul energetic. Motivul: Nu sunt bani! Cel puþin nu în acest an.

"Sperãm sã schiþãm, pânã în

toamnã, o nouã strategie a sectorului energetic din România, în perspectiva anilor 2030-2035. În acest scop, încercãm sã creãm - la nivelul ministerului un colectiv pentru

Strategia energeticã a României, iar o primã întâlnire pe acest subiect o vom avea pe data de 10 iunie a.c. În cadrul noii strategii vom pune accent pe elementele de viziune, încercând o nouã

În cazul unui import

CEH va apela la SNÎMVJ osibil import de cãrbune la Complexul Energetic P Hunedoara. Perioada de iarnã se apropie cu paºi repezi, iar reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara se pregãtesc pentru a trece peste aceastã perioadã rece. Directorul general al Societãþii, Daniel Andronache, considerã cã nu este necesar un import, însã nu exclude aceastã posibilitate.

Monika BACIU

Costeni. Motivul restrictiei - montare vana regulatoare str.

Costeni.

Vulcan între orele 9:00 - 14:00.

Zona afectata Cartier Micro 3B, str. Morii, Pinului, V. Alecsandri.

Motivul restrictiei remediere pierdere str. morii, nr. 64.

Mulþumim pentru înþelegere Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

”Eu sper sã trecem fãrã probleme majore peste perioada de iarnã, stocurile de cãrbune le-am gestionat în aºa fel încât sã ne asigure o funcþionare continuã, ºi de asemenea programele de producþie ne vor asigura cantitãþile necesare de cãrbune.

Nu cred cã vor fi necesare importuri, am studiat piaþã, dacã pentru alþi producãtori interni cererea pentru cantitatea de energie va fi mai mare avem

soluþii sã mai luãm de pe piaþa internã ºi sã mãrim cantitãþile de producþie”, a declarat Daniel Andronache, directorul general al CEH. În cazul în care totuºi va fi nevoie de un import, directorul spune cã va apela la producþia internã.

”În mod normal da, pe Valea Jiului, pe producþia internã ºi pe SNIMVJ vom fi axaþi. La estimãrile noastre nu cred cã vor fi nevoie alte achiziþii.

Toate cele cinci grupuri care sunt în funcþiune în cadrul Termocentralei Mintia sunt în stare de funcþi-

abordare faþã de cea folositã la elaborarea vechii strategii, unde nu se fãcea decât o detaliere a resurselor energetice de care dispune þara noastrã", afirma Constantin Niþã in luna mai. une, la Termocentrala Paroseni am terminat revizile ºi funcþioneazã în parametrii, deci din acest punct de vedere suntem pregãtiþi”, a mai precizat Andronache.

Producþia de energie de la Complexul Energetic Hunedoara pe perioada de iarnã cuprinsã în perioada 1 octombrie 2013 – 31 martie 2014 prevede anumite cantitãþi de energie. Datã fiind importanþa sectorului energetic în economia naþionalã, este necesarã întocmirea unor prognoze, pe diferite orizonturi de timp, cu privire la evoluþia acestuia, a perspectivelor de dezvoltare ºi necesitãþilor de aprovizionare cu energie pentru toate domeniile de activitate, precum ºi corelarea acestora cu dezvoltarea durabilã a societãþii româneºti.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Septembrie 2013 Ministerul Economiei rãmâne la varianta buldozerului

Valoarea istoricã a unor clãdiri din incinta Minei Petrila îi lasã reci pe ministeriabili care funcþioneazã ºi la ora actualã. Lucrurile au mers ca la carte, conform proiectului, pânã în 1944 când Drexler este luat prizonier ºi internat într-un lagãr din zona Haþegului. Într-o notã din octombrie

M

inisterul Economiei rãmâne impasibil când vine vorba de istoria Minei Petrila, pe care nu se aratã interesat sã o salveze. Nici mãcar Puþul Centru, care are o istorie fascinantã, nu este interesant pentru ministeriabili, chiar dacã salvarea clãdirilor istorice nu presupune fonduri suplimentare. Iar varianta buldozerului care sã radã istoria de pe faþa pãmântului este mult mai la îndemânã pentru oficialii de la Bucureºti.

Carmen COSMAN Istoria de peste 150 de ani a Minei Petrila nu îi sensibilizeazã pe oficialii Ministerului Economiei, care vor sã treacã cu huldozerul peste clãdirile ce aparþin primei unitãþi extractive din Valea Jiului, chiar ºi a celor cu valoare istoricã. Fundaþia Culturalã Condiþia Românã împreunã cu un grup de studenþi francezi a întocmit un tudiu de prefezabilitate menit sã salveze istoria minei, care a fost discutat ºi aprobat de Consiliul Local Petrila ºi ulterior propus Ministerului Economiei. Acest studiul de prefezabilitate prevede ca o parte a clãdirilor din incinta minei Petrila care sunt de patrimoniu sau au valoare istoricã ºi culturalã sã fie transformate în muzeu. De asemenea, o altã parte a clãdirilor ar urma sã fie preluate de Primãrie pentru a le putea concesiona cãtre diverse firme ce doresc sã desfãºoare activitãþi de producþie sau servicii. Clãdirile

de pe actuala platformã minierã pe care iniþiatorii studiului ar dori sã le salveze datoritã potenþialului lor istoric sunt vechile ateliere mecanice, unde se gãsesc utilaje de la 1800, precum ºi Puþul Centru, care are o istorie fascinantã.

P

ierderile din industria extractivã, înlocuite cu afluxul de turiºti Practic, se intenþioneazã transfomarea unei activitãþi economice producãtoare de pierderi într-una menitã sã atragã turiºti, cu atât mai mult cu cât sunt clãdiri – cum este Puþul Centru – cu un trecut remarcabil. Iar pentru Ministerul Economiei acest lucru nu ar presupune alocarea unor fonduri suplimentrale, altele decât cele prevãzute deja pentru “ecologizarea de suprafaþã”, care este parte a proiectului de închidere a minei.

“Practic, noi am propus ca banii prevãzuþi

pentru închiderea pãrþii de suprafaþã sã fie redirecþionaþi, aºa încât clãdirile prinse în studiul de prefezabilitate sã nu mai fie demolate, ci securizate ºi reabilitate. Acele clãdiri cu valoare istoricã, cum este Puþul Centru, pot avea destinaþie turisticã, iar clãdirile care pot avea o destinaþie economicã sã fie preluate în administrare de primãrie”, a explicat viceprimarul oraºului Petrila, Vasilicã Jurca.

Numai cã Ministerul Economiei nu a fost sensibilizat de acest proiiect. “Cei de la minister ne-au rãspuns cã planul de închidere este deja fãcut ºi nu sunt prevãziþi bani pentru reabilitarea sau menþinerea unor clãdiri. Dar asta nu

înseamnã cã totul s-a sfârºit aici ºi o sã ne continuãm demersurile”, a mai spus viceprimarul Petrilei.

O

istorie fascinantã

Puþul Centru al Minei Petrila a fost

construit de nemþi începând din 1943.

De partea electricã sau ocupat cei de la Siemens Berlin, iar partea mecanicã a fost asiguratã de firma Demag. Pentru realizarea acestei consturcþii, în 1943 aici a fost detaºat „monteurul – ºef” Iosif Drexler.

Era plãtit cu 4,50 lei pe ora de lucru, avea o indemnizaþie de 1.400 de lei pentru deplasare, cât ºi locuinþa, iluminatul ºi înclãzirea asiguratã.

Pentru venirea lui în þarã chiar ºi Comandamentul Militar ºi-a dat accep-

tul, aratã arhiva vremii, pentru cã vremurile o impuneau.

Drexler era extrem de apreciat de partea românã ºi, aºa cum o sã vedem, a fost considerat de neînlocuit. În data de 18 noiembrie 1943 s-a început montarea maºinii de extracþie a Puþului Centru, acelaºi puþ

1944 se aratã cã nu se poate continua lucrarea fiindcã acesta a fost internat în lagãr, iar autoritãþile române fac tot posibilul sã-l elibereze. Direcþiunea minelor se aratã neputincioasã în demersul de eliberare a lui Iosif Drexler, dupã cum aratã documentele vremii: “Sforþãrile fãcute pen-

tru eliberarea din lagãr a D-lui Iosif Drexler le putem considera definitiv încheiate cu rezultat negative”. În aceste condiþii, partea românã a fost nevoitã sã continue execuþia cu forþe proprii, conform unor adrese care dateazã din 1945. Drexler a rãmas în lagãr, iar în 1946 a trimis conducerii societãþii din Petroºani o carte poºtalã pentru a mulþumi cã i s-a returnat trusa de scule, dar ºi pentru cele 3 kilograme de slãninã primate drept rãsplatã!

Puþul Centru a avut de-a lungul vremii

diverse denumiri, fiind „botezat” la un moment dat chiar Ana Pauker.

Pentru el se zbat acum cei ce doresc sã salveze istoria Minei Petrila, având în acelaºi timp valoare ºi datoritã unicitãþii instalaþiei de extracþie, unicã în Europa, ce funcþioneazã din 30 iulie 1946 încontinuu.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Septembrie 2013

Intersexualitatea: Suntem pregãtiþi sã acceptãm un al treilea gen?

A

tunci cînd se nasc, majoritatea oamenilor au un sex bine definit de organele genitale externe: masculin sãu feminin.

Totuºi, existã ºi persoane al cãror gen nu poate fi definit de la naºtere, din cauzã cã organele în baza cãrora ar trebui fãcut acest lucru sînt ambigue ºi nu pof fi definite ca fiind "de fetiþã" sau "de bãieþel". Acesta este ºi motivul pentru care, recent, Germania a decis sã devinã prima þarã europeanã care face demersuri pentru recunoaºterea celui de-al treilea gen, transmite ABC News.

Astfel, de la 1 noiembrie, nemþii cãrora li se vor naºte copii cu trãsãturi biologice ale ambelor sexe nu vor mai fi nevoiþi sã opteze obligatoriu pentru unul dintre cele douã genuri - femeiesc sau bãrbãtesc -, ci vor putea sã lase completat acel cîmp cu "nedefinit" sau "nespecificat", optînd

sã nu declare ei, în calitate de pãrinþi, sexul copilului.

Intersexualitatea presupune existenþa trãsãturilor specifice ambelor sexe la o persoanã, fie ca acest lucru este vizibil la nivelul organelor sexuale externe, fie ca el nu poate fi vãzut deoarece presupune modifcari interne. O situaþie frecvenþa de intersexualitate o reprezintã absenþa uterului sau trompelor uterine la o persoanã aparent de sex feminin, dar care poate avea în interior testicule slab dezvoltate.

Persoanele intersexuale au mai fost numite ºi hermafrodite, însã termenul nu este considerat tocmai unul potrivit, avînd în vedere cã este folosit ºi în biologie, pentru a face trimitere la

plantele ºi animalele bisexuate. Termenul provine de la numele zeului Hermafrodit, fiul lui Hermes ºi al Afroditei. Nimfa Salmacis s-a îndrãgostit de frumuseþea rarã a acestuia, însã el a respins-o. Atunci, nimfa a implorat zeii sã le uneascã trupurile, astfel cã a rezultat o fiinþã avînd ambele sexe.

I

ntersexualitatea ºi orientarea sexualã Este important de ºtiut cã intersexualitatea nu are nicio legãturã cu orientarea sexualã, ci cu faptul cã o persoanã se naºte cu trãsãturi ale ambelor genuri nu este prin definiþie nici gay, nici lesbianã, nici transsexual. Totuºi, la fel ca orice bãrbat sau femeie de pe lumea aceasta, persoanele intersexuale îºi pot identifica orientarea sexualã cã fiind alta decît cea a majoritãþii, cea heterosexuala.

Deºi nu existã niºte date oficiale cu privire la numãrul de persoane nãscute la limita dintre genuri, se estimeazã cã, anual, se nasc în jur de 2.000 de persoane intersexuale. Cu toate cã problema intersexualitãþii rãmîne în con-

tinuare o chestiune ambiguua ºi un tabu în multe culturi ale lumii, fiind consideratã chiar de mulþi medici o anomalie, ea a fost inclusã printre cele 60 de patologii ce intrã sub incidenþa disfuncþiilor de dezvoltare sexualã, remodelarea genitalã în cazul bebeluºilor rãmînînd în continuare o chestiune de eticã extrem de dezbãtutã.

De multe ori, atunci cînd se confruntã cu naºterea unui copil intersexual, pãrinþii opteazã pentru remodelarea genitalã timpurie, din nevoia de a-i trece micuþului un sex în certificatul de naºtere. Asta se întîmplã pentru cã vor ca el sã creascã avînd certitudinea unui gen, însã nu îºi dau seama cã pot greºi alegînd ei sexul viitorului adult.

De multe ori, acestuia nici nu i se spune niciodatã cã a fost operat la naºtere pentru a i se defini sexul.

Specialiºtii nu recomandã o intervenþie chirurgicalã decît dacã viaþa micuþului este pusã în pericol. Dacã persoana respectivã este lãsatã sã creascã, îºi va da seama singurã dacã se simte mai bine în corp de femeie sau în corp de bãrbat, riscul ca viitorul adult sã devinã captiv într-un trup în

care nu se regãseºte fiind diminuat. La maturitate, persoanele intersexuale pot opta sã nu se opereze, considerînd felul în care s-

au nãscut un gen aparte de cele douã recunoscute de majoritatea lumii.

Totuºi, chiar ºi atunci cînd nu se

opteazã pentru operare la scurtã vreme de la naºtere, copilul poate creºte complexat ºi, în absenþa unui sprijin de specialitate, poate dezvolta traume psihice ce þin de acceptarea propriei persoane. Mai mult, persoanele intersexuale risca sã devinã adesea victimele discriminãrii, sau chiar sã fie hartuite ºi agresate în anumite culturi ale lumii. În state precum Australia sau Nepal, adulþii pot opta sã fie înscriºi în documente ca aparþinînd unuia dintre cele trei genuri recunoscute oficial. În iunie, un australian de 52 de ani, Norrie May-Welby, a devenit prima persoanã din

lume fãrã gen, dupã ce ºi-a cîºtigat în instanþã dreptul de a nu fi înregistrat oficial ca fiind de sex masculin sãu feminin. (ziare.com)

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Septembrie 2013

Cine sînt asexualii?

N u sunt interesaþi sã facã sex ºi nici nu vor sã ascundã acest lucru. Dar cine sînt aceste persoane care, deºi sînt capabile sã întreþinã o relaþie de iubire, nu vor sã o finalizeze printr-un act sexual, într-o epocã în care acesta a devenit un produs de hiperconsum?

Despre aºa-zisa anorexie a dorinþei sexuale, romantism, teamã de privirea societãþii, ca ºi despre grupãri "identitare", portalul Femina vã oferã cîteva informaþii.

"A

norexia" dorinþei

Asexualitatea existã de la începutul vieþii. Statisticile au arãtat mereu cã 10 % din populaþia globului nu cunoaºte dorinþa sexualã.

Dar nu se prea mai vorbeºte despre ea. În prezent, aproximativ 1 % dintre persoane susþin cu tãrie asexualitatea ºi revendica fenomenul ca o orientare sexualã asemenea

celorlalte forme de sexualitate.

Cu toate acestea, minoritarii asexuali nu sunt persoane cãrora sexul le repugnã, doar cã ei dovedesc o indiferenþã totalã faþã de actul sexual de orice gen. Aºa sunt ei ºi niciun specialist nu poate oferi vreo explicaþie. Este ca un fel de anorexie a dorinþei sau o tulburare de apetit sexual.

R

omantici înainte de toate

Uneori, asexualii pot resimþi plãcere. Însã, e dificil sã fie blocaþi în ceea ce priveºte sexul, cînd trãiesc

cu o persoanã iubitã care gîndeºte altfel decît ei. Dar, în general, doar sentimentul le este suficient.

De altfel, mulþi dintre ei cred în marea dragoste. Ei trãiesc o formã de legãtura amoroasã, în care predomina plãcerea psihicã ºi afectivã, o relaþie în care sãruturile ºi îmbrãþiºãrile pot surveni, dar în care împreunarea nu are loc.

personale, o reprima.

Asemenea situaþie poate totuºi evolua ºi varia pe firul întîlnirilor, deoarece asexualii nu sunt nici frigizi, nici impotenþi. Starea lor se deosebeºte total de cea a abstinenþilor sexuali ce simt atracþie dar care, din motive

Deoarece, se plîng adesea cã sunt priviþi cu neîncredere. Într-adevãr, cînd ies din umbrã, se pot trezi într-o lume unde sexualitatea ocupa un loc preponderent

T

eama de privirea societãþii

Asexualii nu suferã din cauza stãrii lor ºi nu simt nicio lipsã. Exceptînd, desigur, cazul în care partenera lor nu mai suporta sau dacã ei se simt respinºi de societate.

Satiriazisul, nimfomanie la masculin

D

e-a lungul istoriei, bãrbaþii au fost adesea asociaþi cu instinctele erotice brutale, cu un apetit sexual mai greu de înfrînat.

Consideratã ºi astãzi de unii ceva normal, hipersexualitatea masculinã - satiriazisul sau echivalentul bãrbãtesc al nimfomaniei reprezintã, totuºi, un comportament sexual deviant, ce se poate atenua prin psihoterapie sau, în funcþie de gravitatea situaþiei, prin tratament psihiatric.

Cu toate cã un studiu publicat lunile trecute în Jurnalul american de Neurostiinta ºi

Psihologie Socioafectivã, citat de Hypersexual Disorders, aratã ca dependentã de sex nu declanºeazã în creierul uman aceleaºi mecanisme precum dependenta de alcool sau de droguri ºi deºi nu a fost inclus de Asociaþia americanã de psihiatrie (APÃ) în categoria bolilor psihice, satiriazisul nu trebuie acceptat ca un comportament normal.

O dovadã cã obsesia pentru sex nu este o

invenþie a zilelor noastre ºi nici un rezultat exclusiv al consumului de pornografie sta în originea mitologicã a denumirii acestui comportament. "Satirii", numiþi ºi "seleni" sînt personaje mitologice reprezentate prin trãsãturi animaliere în partea inferioarã a corpului.

Instinctele incontrolabile ale ºatîrilor sînt personificate prin picioare pãroase, copite de þap ºi cozi lungi. Adesea, desfrînarea ºi spiritul malefic al ºatîrilor este sugerat ºi prin lobii alungiþi ai urechilor ori prin corniþe scurte ce

rãsar din cap. Desigur, sã nu uitãm nici de organele genitale care sunt aproape constant erecte.

D

onjuan-ul fãrã scrupule, craiul care umblã din dormitor în dormitor Am putea crede cã bãrbaþii obsedaþi de sex au o partenerã stabilã care le satisface constant dorinþele erotice intense. Ei bine, nu este tocmai aºa.

Dimpotrivã, absenþa unei relaþii stabile este unul dintre principalele "simptome" ale satiri-

ºi în care împlinirea sexualã este consideratã ca parte integrantã a igienii vieþii, indispensabilã stãrii de sãnãtate.

G

rupuri "identitare"

Aºa se explica existenþa asociaþiilor, cum ar fi AVA (Asociaþia pentru vizibilitatea asexuala), pentru a avansa în ideea cã existã persoane pentru care dragostea nu rimeazã cu sexul.

Creîndu-se astfel o imagine nouã identitara, membrii lor revendica dreptul la absenþa dorinþei pentru actul sexual, ceea ce nu exclude întîlnirea amoroasã. În virtutea dictonului "Cine se aseamãnã se adunã", aceasta va fi cu atît mai puþin complicatã cu cît bãrbatul ºi femeia vor merge pe un teren comun ºi vor împãrtãºi alegerea, în mod conºtient ºi asumat, sã trãiascã fãrã sexualitate.

azisului ºi este generat de cãutarea constantã a satisfacerii instinctelor, de nevoia detensionãrii energiei sexuale.

Dacã se întîmplã sã aibã o singurã partenerã pentru mai multã vreme, bãrbatul cu satiriazis poate ajunge sã aibã un comportament brutal în momentele de intimitate cu aceasta sau poate ajunge sã o înºele. Astfel, chiar dacã atinge un punct de echilibru printr-o relaþie emoþionalã stabilã, este destul de greu ca un bãrbat cu o dorinþã constantã de sex sã sã aibã ºi o relaþie intimã stabilã, unicã.

Satiriazisul, numit ºi "donhuanism", este boalã celibatarului convins, a seducãtorului prin definiþie.

Hipersexualitatea poate fi întîlnitã în cazul unor bãrbaþi cu o imagine publicã impecabilã, persoane cu funcþii importante, indivizi pe care societatea îi obliga sã se conformeze ºi sã-ºi reprime instinctele primare, instincte puse de aceºtia mai presus de alte nevoi, precum cea de hranã sau de odihnã.

Totuºi, comportamentul sexual masculin deviant poate duce la exhibiþionism, mînia de a se manifesta în public prin gesturi indecente, prin masturbare, prin expunerea în public a organelor genitale, fãrã scopul de a avea relaþii sexuale "spectatorii".

Consecinþe ºi mai grave ale hipersexualitatii sînt violul sau pedofilia. ziare.com

14 Program & Horoscop

9:45 Destinaþia România 10:15 Minunile naturale ale Europei 11:10 Legendele palatului – Gyebaek (r) 11:50 Legendele palatului – Gyebaek (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti din jurul lumii 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã!

18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Mãrul discordiei

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Septembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Pãrinte înainte de vreme (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Întreabã-i pe copii 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Fotbal Cupa României: Steaua - Avântul Bârsana 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 The Walking Dead: Invazia zombi

21 martie *** 20 aprilie Trebuie sã luaþi o decizie importantã în privinþa relaþiilor cu persoana iubitã. În prima parte a zilei sunteþi tentat sã vã implicaþi în mai multe activitãþi în acelaºi timp. Noroc cã vã ajutã prietenii!

Puteþi obþine câºtiguri financiare, dar nu din speculaþii.

10:00 12:30 13:15 14:45 15:30 uli 16:45 18:45 19:00 20:00 21:15 22:15

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Inima nu respectã regTeo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Faci faþã, faci bani Asta-i România! (r) WOWbiz

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 0:00 Îngeri pierduþi (r)

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

S-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie neprevãzutã în interes familial. Este o zi favorabilã comunicãrii ºi negocierilor. Aveþi ºanse sã finalizaþi o lucrare în care aþi investit mulþi bani.

Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu un bãrbat mai în vârstã!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Aveþi succes în afaceri, dar sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte. Sprijinul cel mai important îl primiþi din partea unei persoane mai în vârstã, care vã apreciazã corectitudinea.

Dupã-amiazã s-ar putea sã aveþi probleme sentimentale.

23 septembrie *** 22 octombrie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal European 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Manchester United - Liverpool 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Manchester United - Liverpool 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal European 16:00 Fotbal: Astra - ACS Berceni 16:45 ªtirile Digi Sport 17:00 Fotbal: Astra - ACS Berceni 17:45 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport

*** 21 mai

22

Chiar dacã sunteþi preocupat de probleme personale presante, ar fi bine sã acordaþi mai multã atenþie relaþiilor cu persoana iubitã. O ieºire împreunã cu partenerul de viaþã v-ar ajuta sã vã deconectaþi de la probleme.

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

aprile

22

Zi favorabilã comunicãrii ºi cãlãtoriilor în interes de afaceri. Pe plan sentimental, luaþi o decizie care determinã schimbãri benefice pentru viitor. Seara sunteþi invitat la prieteni. Nu neglijaþi odihna!

10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:00 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Suflete pereche 21:15 Conspiraþia iataganelor

21

23 noiembrie *** 20 decembrie Primiþi un cadou din partea unei persoane dragi din familie, de care vã bucuraþi în mod deosebit.

Capacitatea de comunicare este excelentã ºi vã ajutã sã rezolvaþi o problemã financiarã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Uºurinþa în comunicare favorizeazã relaþiile cu cu cei din jur. Se întrevede o cãlãtorie în interesul familiei. Puteþi avea câºtiguri mari din activitãþi comerciale.

Primiþi un cadou de la persoana iubitã, iar prietenii vã invitã întro excursie. În partea a doua a zilei, sunteþi nevoit sã luaþi o decizie importantã pe plan sentimental. O veste neplãcutã din cursul serii vã schimbã programul pentru mâine.

23 august *** 22 septembrie Un vecin vã invitã la o petrecere. Cu acest prilej, sunteþi remarcat de o persoanã sensibilã. Nu este exclus sã legaþi o prietenie durabilã. Vã puteþi baza pe intuiþie, dar ar fi bine sã ascultaþi ºi sfaturile prietenilor.

23 octombrie *** 22 noiembrie Sunteþi în formã ºi aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã financiarã a familiei. Puteþi sã vã ocupaþi de probleme serioase din domeniul afacerilor ºi sã finalizaþi lucrãri începute cu mai mult timp în urmã.

21 decembrie *** 20 ianuarie În cursul dimineþii, luaþi o decizie în urma cãreia sunteþi nevoit sã vã schimbaþi programul. S-ar putea sã fiþi contactat de câþiva prieteni, cu care faceþi pregãtiri pentru o petrecere.

21 februarie *** 20 martie Aveþi succes într-o cãlãtorie în interes de afaceri. Aveþi rãbdare ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu partenerii. În partea a doua a zilei, reuºiþi sã rezolvaþi o problemã sentimentalã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Septembrie 2013

În temeiul art. 39 aliniatul (1) ºi (5) din Legea nr. 215/ 2001, privind Administraþia publicã localã, republicatã se convocã Consiliul local al Municipiului Lupeni în ºedinþã ordinarã pentru joi 26 septembrie 2013, ora 14,00 în sala de ºedinþe a Consiliului local al Municipiului Lupeni, cu urmãtoarea ORDINE DE ZI: 1 – Proiect de hotãrâre pentru rectificarea Bugetului local pe anul 2013 aprobat potrivit prevederilor Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 33/ 27.04.2013.

Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 2 – Proiect de hotãrâre

privind desemnarea reprezentanþilor Consiliului local al Municipiului Lupeni în Consiliile de Administraþie ale unitãþilor de învãþãmânt din Municipiul Lupeni.

Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 3 – Proiect de hotãrâre privind modificarea ºi completarea HCL nr. 97/2012 pentru aprobarea Listelor de repartizare a locuinþelor ANL din blocurile 62 ºi 56, Bulevardul Pãcii, municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara.

Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 4 – Proiect de hotãrâre privind prelungirea pe termen de pânã la 1 (un) an a

ANUNÞ ªcoala Gimnazialã ,, I.G.DUCA” Petroºani organizeazã în data de 23.10.2013, ora 10:00, concurs pentru ocuparea postului de

ADMINISTRATOR FINANCIAR Informaþii suplimentare: la secretariatul unitãþii de pe strada ªt.O.Iosif, nr.4.

TELEFON: 0254542342

ANUNÞ PUBLIC S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A., cu sediul în Petroºani, strada Cuza Vodã nr. 23, judeþul Hunedoara anunþã publicul interesat asupra depunerii solicitãrii de emitere a acordului de mediu pentru proiectul ,,Construire microhidrocentralã’’ propus a fi amplasat în Vulcan, str. Brazilor (incinta Rezervor 1x2000 mc – Brazi) Informaþii privind proiectul propus pot fi consultate la sediul Agenþiei pentru Protecþie a Mediului Hunedoara, din Deva, str. Aurel Vlaicu nr.25, în zilele de luni pânã vineri între orele 8,00 – 16,00 ºi la sediul S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A., din Petroºani, strada Cuza Vodã nr. 23, judeþul Hunedoara de luni pânã joi între orele 8,00 – 15,00 ºi vineri între orele 8,00 - 12,00.

Tel. 0254/543/144, persoana de contact Florin Dacian Donisã.

Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul A.P.M. Hunedoara.

DIRECTOR GENERAL, Costel AVRAM

contractelor de închirierea aferente celor 4 (patru) parcele de teren din zona Pieþei Agroalimentare CINA Lupeni.

Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 5 – Diverse.

Lupeni, 20 septembrie 2013 Primar, Cornel Resmeriþã

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264.

Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã.

Relaþii la 0734.543.820 Vând struguri. Comuna Bumbeºti-Jiu. Tel 0731.347.645 Vând struguri. Comuna Bumbeºti-Jiu. Tel 0726.463.456

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI! Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA! Nr. Cont 567571024795 RON01 BANCPOST ANGAJÃM FETE pentru masaj de relaxare, în Germania. Câºtiguri substanþiale 3000 Euro, oferim cazare. Relaþii la telefon 00496980906757 sau 0764832433.

Cerem ºi oferim seriozitate maximã!

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Septembrie 2013

Lobby pentru turismul din Valea Jiului S

trategii pentru perioada 2014-2020.

Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, are în vedere realizarea unei strategii pentru perioada 2014-2020, însã acesta spune cã nu îi vor ajunge banii pentru câte are în plan.

Monika BACIU ”Nu cred cã îmi ajung banii care sunt daþi pentru România la câte planuri avem. Suntem pregãtiþi ca atunci când începe exerciþiul financiar, 2014-2020, sã fim primi ca ºi pânã acum în depunerea proiectelor în aºa fel încât sã reuºim prin cât mai multe axe sã atragem cât mai mulþi bani indiferent dacã e vorba despre apã, canal, drumuri, asistenta socialã. În mod deosebit în acest exerciþiu ne vom axa pe proiecte care duc la dezvoltarea turismului, mã refer la continuarea cercetãrilor la Sarmisegetusa Regia, Sarmisegetusa Ulpia, vor forma un parc arheologic de aproximativ 500 de hectare care va cuprinde toate cetãþile din acest areal ºi pentru a le pune în valoare avem nevoie de fon-

duri europene. În acest sens în momentul în care am primit încredinþarea sã administrãm cetãþile, am ºi fãcut o asociere cu Universitatea de Arhitecturã Ioan Mincu din Bucureºti tocmai pentru a ne sprijini în studile de fezabilitate pentru a atrage fonduri europene”, a declarat Mircea Ioan Moloþ.

Mai mult, preºedintele Consiliului Judeþean spune cã va face eforturi în continuare, pentru ca domeniile schiabile din Valea Jiului sã fie finalizate. ”Nu ne oprim sã facem lobby în continuare pentru dezvoltarea zonei Vãii Jiului pentru cã eu rãmân încã la pãrerea cã în momentul în care Valea Jiului îºi va încheia programul de schi va fi cea mai cãutatã zona din România.

Pentru asta ne vom

ocupa sã facem lobi ºi asta le-am cerut-o tuturor politicienilor din Hunedoara

”În ceea ce ne priveºte prin atragerea de fonduri europene, puþine sunt acele

atras cele mai multe fonduri europene de la nivelul României ºi asta nu doar datoritã CJH ci ºi al modului în care s-au mobilizat primarii din Valea Jiului”, a mai precizat Moloþ. În ceea ce priveºte promovarea zonei, mass-media are cea mai mare pondere, spune preºedintele CJH. ”O implicare serioasã o are mass-media, pot zice cã am eu pensiune sau aqualand cu toate facilitãþile, dacã mass-media nu mã face cunoscut. Mass-media are un rol important în

indiferent de culoarea politicã ºi aici mã refer în mod deosebit la parlamentarii noºtri, pentru a finaliza atât ce s-a început la Lupeni la Straja ºi la Pasul Vulcan ºi aici în Parâng”, a mai spus sursa citatã. În ceea ce priveºte perioada de atragere a fondurilor europene 20072013 Moloþ nu are nemulþumiri. Majoritatea proiectelor au fost duse la îndeplinire sau vor fi duse la îndeplinire.

proiecte care nu au atras fonduri europene, în rest suntem judeþul care am

acest lucru pentru ºi agenþiile de turism sunt mai timide, noi avem o companie de turism cu reprezentanþi în zonã, am încercat sã facem prin târguri aici în zonã, la Bucureºti, nici noi nu avem suficienþi bani sã participãm la târguri dar folosim orice prilej ºi facem apel la massmedia sã ne promoveze zona ºi atunci sã vinã ºi turiºtii”, a mai spus Moloþ. În aceastã perioadã administraþiile locale ºi judeþene întocmesc noile planuri de dezvoltare pentru perioada 2014-2020.