Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 458

Cronica Vãii Jiului Miecuri, 25 Septembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Poliþiºti cercetaþi pentru neglijenþã în serviciu

Doi ani de închisoare cu suspendare pentru omul de afaceri Constantin Grecu

mul de afaceri din O Petroºani, Constantin Grecu, a fost condamnat la doi de închisoare cu suspendare pentru ucidere din culpã.

>>> PAGINA PAGINA A 3-A

Investiþia de miliarde, de la Cimpa, va fi înapoiatã Primãriei Petrila, fiind inutilã >>> PAGINA PAGINA A 4-A De la primãrie la minã ºi mai apoi în ºomaj

Fostul primar al Aninoasei, Ilie Botgros, se disponibilizeazã!

ostul primar al oraºului Aninoasa, Ilie Botgros, acuzat cã din cauza lui primãria a fost nevoitã sã intre în insolvenþã, s-a trecut pe lista de disponibilizãri de la Mina Petrila...

>>> PAGINA PAGINA A 5-A

Istoria Minei Petrila, demolatã sub comanda CONVERSMIN

oi poliþiºti din Uricani sunt cercetaþi de superiori pentru cã ar fi îngãduit ca un om de afaceri din oraº sã circule cu autoturismul, deºi nu mai avea acest drept. Cei doi angajaþi ai IPJ Hunedoara, au avut nevoie de o adevãratã muncã de convingere pentru a constata cã afaceristul este în ilegalitate. Dacã se constatã cã au închis ochii, ar putea fi cercetaþi penal de procurori. >>> PAGINA A 3-A

nchiderea Minei Petrila a intrat în linie dreaptã, iar societatea comercialã de conservare ºi închidere a minelor din subordinea Ministerului Economiei, CONVERMIN SA, va asigura asistenþa tehnicã.

>>> PAGINA PAGINA A 11-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Septembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Septembrie 2013

Poliþiºti cercetaþi pentru neglijenþã în serviciu D oi poliþiºti din Uricani sunt cercetaþi de superiori pentru cã ar fi îngãduit ca un om de afaceri din oraº sã circule cu autoturismul, deºi nu mai avea acest drept. Cei doi angajaþi ai IPJ Hunedoara, au avut nevoie de o adevãratã muncã de convingere pentru constata cã afaceristul este în ilegalitate. Dacã se constatã cã au închis ochii, ar putea fi cercetaþi penal de procurori. Un afacerist din Valea Jiului care a avea dreptul de conducere suspendat, circula cu autoturismul prin regiunea minierã, fãrã sã-i fie teamã cã va fi prins de poliþiºti. Bãrbatul a fost implicat într-un accident rutier cu victime, în municipiul Lupeni, a fost

scos de sub urmãrire penalã, însã dreptul de a conduce un autoturism pe drumurile publice i-a fost suspendat temporar. Abia de luna viitoare se putea urca legal la volan, însã acest lucru nu l-a împiedicat sã circule prin localitatea învecinatã, Uricani. Luni, poliþiºtii au fost sesizaþi telefonic de o persoanã, dupã ce omul de afaceri s-a urcat la volan, iar agentul ajuns la

faþa locului, în loc sã constate infracþiunea, mai cã jura cã afaceristul conduce legal. Nici colegul lui din dispeceratul Poliþiei Uricani, cãruia i se ceruse sã verifice dreptul de circulaþie nu a descoperit ceea ce era evident. Cum afaceristul n-a putut sã le prezinte permisul ºi nici dovada de circulaþie, agentul l-a chemat la sediul Poliþiei Uricani pentru a clarifica situaþia. Abia acolo

Doi ani de închisoare cu suspendare pentru omul de afaceri Constantin Grecu

mul de afaceri din Petroºani, Constantin Grecu, a fost condamnat la doi de închisoare cu suspendare pentru ucidere din culpã. Grecu a fost trimis în judecatã pentru cã a accidentat mortal un om, în apropiere unei treceri de pietoni, dupã ce s-a urcat bãut la volan. Magistraþii de la Petroºani, care au judecat dosarul în primã instanþã, l-au condamnat al doi ani de închisoare pe Constantin grecu, pentru ucidere din culpã. Totuºi, judecãtorii au decis suspendarea condiþionatã a executãrii pedepsei, cu un termen de încercare de 4 ani. De asemenea, Grecu a fost obligat la plata sumei de 1.450 lei cu titlu de cheltuieli judiciare cãtre stat. Sentinþa poate fi atacatã cu recurs. Reamintim cã, la mijlocul lunii septembrie 2011, un bãrbat de 40 de ani, din Petroºani, care se întorcea acasã de la lucru, a fost ucis în perimetrul trecerii de pietoni din zona Gãrii Petroºani de Constantin Grecu, care

s-a urcat bãut la volan. ªoferul a fost testat cu aparatul etilotest pentru a se stabili dacã a consumat bãuturi alcoolice, iar rezultatul a fost pozitiv, de 0,33 la sutã în aerul expirat, dupã care Grecu a fost condus la spital pentru recoltarea de probe biologice. Poliþiºtii l-au reþinut pe omul de afaceri pentru 24 de ore, iar ulterior a fost dus la audieri la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani, poliþiºtii solicitând arestarea preventivã a lui. Procurorii l-au pus, însã, în libertate, dupã ce au concluzionat cã victima nu era pe trecerea de pietoni, ci în apropierea ei. Car men COSMAN

ºi dupã ce au fost sesizaºi ºi superiorii lor, cei doi poliþiºti ºi-au dat seama cã au în faþã un ºofer care conducea ilegal.

raba, bat-o vina!

Dispecerul cãruia i-a cerut sã verifice dacã omul de afaceri are voie sã urce la volan, ºi-a recunoscut vina. Poliþistul a spus cã s-a uitat în baza de date, a vãzut cã permisul este valid, ºi n-a mai observat ºi menþiunile. „Eu am vãzut acolo cã e valid. E o menþi-

Actualitate 3 une micuþã sus (n.r. în baza de date unde se specificã sancþiunea) ºi restul scrie permis valid… etc. A fost repede, am greºit…”, a explicat poliþistul din dispecerat, deºi i s-a cerut de trei ori sã verifice. Colegul sãu din teren care era convins cã afaceristul este în ilegalitatea deºi nu i se prezentase nici carnetul de conducere ºi nici dovada, a refuzat orice comentariu. ªoferului i s-a întocmit dosar penal pentru conducerea unui autoturism pe drumurile publice fãrã a avea drept. Cei doi poliþiºti vor trebui sã rãspundã acum în faþa superiorilor cel puþin pentru neglijenþã. „Conducerea Inspectoratului de Poliþie al Judeþului Hunedoara a demarat o anchetã internã în cazul celor doi poliþiºti din cadrul Poliþie Uricani”, a precizat inspectorul principal Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Pe fir ar putea intra ºi procurorii dacã se va constata cã poliþiºtii au încercat sã-l favorizeze pe afacerist. Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Septembrie 2013

”A

ceastã staþie de epurare nu a funcþionat niciodatã, iar noi plãtim pentru a o pãzi, deci este pe cheltuiala noastrã. Nu am înþeles de ce s-au aruncat atâþia bani pe apa sâmbetei , de ce a construit-o primãria fãrã s-o foloseascã vreodatã…. Dar vom înapoia curând respectiva staþie Primãriei în momentul când vom face joncþiunea cu partea cealaltã a reþelei de canalizare ºi în acea situaþie staþia va dispãrea… Cât priveºte investiþia inutilã de zeci de miliarde, fiecare sã rãspundã pentru faptele sale” – directorul SC Apa Serv Petroºani, Costel Avram. În ºedinþa Consiliului Local Petrila, de la sfârºitul lunii august, primarul oraºului, Ilie Pãducel, a transmis prin consilierul PNL, prezent la ºedinþã, directorului SC Apa Serv Petroºani, Costel Avram, sã punã în funcþiune sistemul de canalizare din Cimpa. De precizat cã Staþia de epurare aferentã canalizãrii a fost predatã SC Apa Serv anul trecut conform legis-

laþiei, dar întreaga lucrare a fost efectuatã de cãtre Primãria Petrila, prin constructorul agreat SC Masa Adrigela SRL pentru suma de 50 miliarde lei vechi, cu susþinere financiarã guvernamentalã. Potrivit primarului Ilie Pãducel investiþia ce a costat aproape 50 de miliarde de lei vechi este beneficã. Primarul spunea cã sistemul de canalizare este

Investiþia de miliarde, de la Cimpa, va fi înapoiatã Primãriei Petrila, fiind inutilã

funcþional, la fel ca ºi staþia de epurare. Edilul sperã ca ºi restul populaþiei din Cimpa sã se racordeze la sistemul de canalizare afirmând cã se vor cãuta soluþii în acest sens. De precizat cã Staþia de epurare ºi o mare parte a canalizãrii nu a funcþionat niciodatã. La reþea s-au racordat foarte puþini locuitori din Cimpa pentru cã lucrarea este prost fãcutã ºi pune la cheltuialã suplimentarã cetãþeanul. Anul trecut, primarul Ilie Pãducel, explica public acest lucru: „Pãrerea mea personalã e cã sunt branºaþi undeva la 25 la sutã dintre cimpeni. Canalizarea e deasupra nivelului locuinþelor în câteva cazuri pe strada Republicii, de la Burdeºti pânã la locuinþa lui Rãduca, dar se pot gãsi soluþii. Nu e vorba numai de

pompã, poate fi ºi o conductã secundarã în spatele casei care sã se deverseze în conducta principalã”. Adicã încã o lucrare la lucrare! De ce Apa Serv, operatorul specializat, nu foloseºte acest sistem pentru ca oamenii sã se poatã branºa la canalizarea construitã pe bani mulþi ºi de ce Staþia de epurare stã pe cheluiala Apa Serv, în loc sã fie pusã în funcþiune? ”Aceastã staþie nu a funcþionat niciodatã, iar noi plãtim pentru a o pãzi, deci este pe cheltuiala noastrã. Am dislocat cinci salariaþi de-ai noºtri pe care i-am gãsit acolo... Nu am înþeles de ce s-au aruncat atâþia bani pe apa sâmbetei , de ce a construit-o primãria fãrã s-o foloseascã vreodatã. Apa Serv fiind operatorul din zonã, a fost obligat s-o preia, conform OUG 7. Dar

vom înapoia curând respectiva staþie Primãriei, mai precis în momentul când vom face joncþiunea cu partea cealaltã a reþelei de canalizare ºi în acea situaþie staþia va dispãrea, în sensul cã nu este necesarã. Vreau sã vã spun cã fosta RAAVJ avea în

locuinþelor cetãþenilor. Asta este ºi cauza pentru care oamenii au refuzat branºarea pentru cã implicã alte lucrãri, care îi costã. Banii aceia daþi pe staþia care nu a fost folositã niciodatã puteau fi folosiþi în acest scop, spre exemplu. Repet, vom da

vedere canalizarea de la Cimpa, dar Primãria s-a angajat în aceastã investiþie ºi se pare cã nu a comunicat cu cei specializaþi în domeniu, dovadã cã aceastã canalizare este deasupra nivelului

înapoi acea staþie, iar cetãþenii din Cimpa vor trebui sã se branºeze pentru cã în conformitate cu normele de Mediu nu mai este permis sistemul vechi de canalizare ºi oamenii vor fi amendaþi. Cât priveºte investiþia inutilã de zeci de miliarde, fiecare sã rãspundã pentru faptele sale” – a declarat directorul SC Apa Serv Petroºani, Costel Avram. Cu alte cuvinte, unde nu-i cap pentru colaborare ºi consultare, vai de… buzunarul cu bani publici ai Primãriei Petrila! Ileana FIRÞULESCU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Septembrie 2013

De la primãrie la minã ºi mai apoi în ºomaj

Fostul primar al Aninoasei, Ilie Botgros, se disponibilizeazã! F

ostul primar al oraºului Aninoasa, Ilie Botgros, acuzat cã din cauza lui primãria a fost nevoitã sã intre în insolvenþã, s-a trecut pe lista de disponibilizãri de la Mina Petrila ºi se pregãteºte sã revinã în forþã în politicã! Carmen COSMAN Ilie Botgros a condus mai bine de 21 de ani destinele Primãriei Aninoasa, dar a pierdut în 2012 cu nici 200 de voturi în faþa fostului secretar al Primãriei, Nicolae Dunca. S-a reîntors la minã,a colo de unde a plecat în 1989 ca sã câºtige Primãria Aninoasa, iar acum este pe cale sã alse din mineritul ºi sã se reîntoarcã în forþã în politicã. Ilie Botgros s-a înscris pe lista de disponibilizãri de la Mina Petrila, iar în 7 octombrie va fi ultiam zi de lucru pentru exprimarul Aninoasei.

“Da, este adevãrat. De fapt, acesta este ºi motivul pentru care am plecat din CNH la Mina Petrila. Intenþionam de la început sã mã disponibilizez, dar am crezut cã programul se va aplica mai repede”, a declarat Ilie Botgros. Nu a lucrat niciodatã în subteran, ci doar la suprafaþã, mai întâi la Mina Aninoasa, de unde a plecat pentru administraþia publicã, iar dupã alegerile din iunie 2012 s-a reîntors în minerit. Are 43 de ani ºi 8 luni vechime în muncã, dintre care 21 de ani doar în administraþia publicã, unde a ajuns în 22 decembrie 1989, mai întâi ca

preºedinte al CPUN, iar ulterior ca primar.

anii de disponibilizare merg pe datorii?! Minerii disponibilizaþi de la Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului vor primi o sumã fixã de bani, în cuantum de 32.500 lei brut, la plecarea din unitate, fãrã sã se mai þinã cont de criteriile de vechime, ca pânã acum, dupã cum prevede noul contract colectiv de muncã încheiat între Sindicatul Huila ºi

administraþia companiei, Ce va face Botgros cu banii? Probabil îºi va plãti o parte din datorii. „Când am intrat în administraþie nu aveam nici un leu datorie. La plecare aveam…”, spune fostul primar al singurului oraº din România care a intrat în insolvenþã. De fapt, cam aºa motiveazã ºi faptul cã nu vinovat de frauda de care îl acuza actualul primar, Nicolae Dunca, cel care i-a fãcut denunþ penal pentru acre e cercetat. Pentru cã nu a dat încã o declaraþie la poliþie, Botgros spune cã nu vrea sã comenteze subiectul, dar va veni vremea când va putea face declaraþii ºi pe aceastã temã.

doar în legãturã cu datoriile care au îngropat primãria. „Nu mã reîntorc, pentru cã eu nu am ieºit niciodatã din politicã. Am avut alte proiecte prioritare.

esemnat Cavaler de Ion Iliescu Între timp îºi pregãteºte revenirea în forþã în politicã, dupã ce o perioadã de timp a fost într-un con de umbrã, iar nunele sãu a fost vehiculat

Acum au loc alegeri în partid, pe secþiile de vot… ne reorganizãm”, mai spune fostul edil. Este convins ºi acum cã, dacã ar fi rãmas în fruntea primãriei nu ar fi fost declaratã insolvenþã, la

fel cum este convins cã vina nu este doar a administraþiei publice. De exemplu, Guvernul nu a mai achitat niciodatã suma restantã de aproximativ 50 de miliarde de lei vechi reprezentând impozitul pe salariile angajaþilor de la defuncta minã Aninoasa, bani acre ar fi rezolvat o serie de probleme. De precizat cã, dacã acum e pus la zid pentru situaþia în care se aflã micuþul oraº hunedorean, lucrurile nu au stat mereu aºa. În 10 decembrie 2004, fostul preºedinte Ion Iliescu i-a conferit Ordinul naþional Serviciul Credincios în grad de Cavaler „în semn de apreciere pentru conducerea eficientã a

serviciilor publice descentralizate ale ministerelor, pentru buna gospodãrire ºi devotamentul pus în slujba cetãþenilor”, iar Asociaþia Oraºelor din România i-a decernat titlul „Primarul de Aur”.

6 Actualitate

umãrul elevilor scade, însã creºte cel al bãtrânilor. Dacã odatã în ºcolile mãrginaºe se auzeau zeci de voci cristaline, ale copiilor ce învãþau aici, acum în aceste spaþii se aude doar ecoul. Aºa se face cã multe unitãþi de învãþãmânt aflate în zone mãrginaºe s-au închis de-a lungul anilor, iar diferite asociaþii au decis sã schimbe destinaþia ºcolilor, realizând centre pentru persoane vârstince. Populaþia þãrii este una îmbrãtrânitã, asta o

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Septembrie 2013

Odatã voci cristaline de copii, acum ºoapte ”tremurânde”de bãtrâni au solicitat consiliului local de la Petroºani atribuirea unor spaþii pentru realizarea de centre pentru persoanele vârstince sunt preoþii Gabriel Bulf ºi Octavian Pãtraºcu.

entru de vârstnici ºi grãdiniþã aratã rezultatele Institutului Naþional de statisticã. Mulþi dintre ”bunici” nu mai au pe nimeni care sã aibã grijã de ei, iar oamenii cu suflet mare s-au gândit ºi la aceste

persoane. ªcolile au devenit centre pentru persoane vârstnice, iar diferite asociaþii au solicitat Primãriei municipiului Petroºani atribuirea acestor spaþii. Acum Consiliul Local solicitã Ministerului Educaþiei Naþionale schimbarea destinaþiei clãdirilor. ”Este vorba de faptul cã de-a lungul timpului trei imobile în care au funcþionat instituþii de învãþãmânt, cea de pe Maleia, cea de la Daranesti ºi cea de pe Surduc, ºi-au încetat activitatea. În aceste condiþii pentru a evita degradarea lor noi am emis prin hotãrâri de consiliu local, rãspunzând solicitãrilor venite din partea Fundaþiei Sfânta Filoftea, am dat fost ºcoala de la Maleia, cei de la Sfântul Proroc Ilie au

ANUNÞ

Restricþii apã!

ªcoala Gimnazialã ,, I.G.DUCA” Petroºani organizeazã în data de 23.10.2013, ora 10:00, concurs pentru ocuparea postului de

ADMINISTRATOR FINANCIAR Informaþii suplimentare: la secretariatul unitãþii de pe strada ªt.O.Iosif, nr.4.

TELEFON: 0254542342

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru miercuri, 25 septembrie 2013 în: LUPENI între orele: 09:00 - 17:00 Zona: Cartier Bãrbãteni ºi Mierleasa

solicitat imobilul aflat în Daraneºti, iar cei de la Sfânta Varvara au solicitat scoala de la Surduc. În urma acestor solicitãri vechile imobile nu vor mai avea destinaþia de ºcoalã ci cãmine sociale ºi atunci era nevoie sã dãm o hotãrâre prin care sã anunþãm aceastã schimbare de destinaþie ºi sã cerem ºi un aviz din partea Ministerului Educaþiei deoarece atunci când au funcþionat ca ºi ºcoli se aflau în patrimoniul acestui minister. Sfânta Varvara a solicitat acest imobil pentru al transforma într-un cãmin social ºi cultural pentru locuitorii din Livezeni ºi Saºa”, a declarat viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina Niþã. Spre exemplu douã dintre persoanele care

Detalii: Remediere pierdere în cãmin golitor pe aducþiunea Valea de Peºti Petroºani, zona podului CF Bãrbãteni PETRILA: Între orele: 09:00 - 13:00; Zona: Petrila zona cuprinsã între Cap linie Petrila - Primãrie Detalii: Remediere pierdere str. Taia, nr. 4 VULCAN: Între orele: 12:00 - 18:00 Zona: Izvor Merisor Crividia Abator Detalii: remediere pierdere Mulþumim pentru înþelegere Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

Preotul Gabriel Bulf, cu ajutorul oamenilor cu suflet, a însufleþit fosta grãdiniþã din Bosnea. În prezent aici a reuºit sã amenajaze un spaþiu pentru persoanele vârstnice, dar în acelaºi timp a amenjat o salã unde învaþã copiii de grãdiniþã. Lucrãrile de amenajare de pânã acum s-au realizat cu ajutorul credinciosilor cu suflet mare, care au contribuit fiecare cu câte putin. Acum, lucrãrile sunt aproape de final, dar spatiul mai trebuie dotat cu mobilier. 26 de vârstnici vor fi cazaþi în acest loc modificat în totalitate. ”Noi am pregãtit o capacitate de 26 de locuri, câte doi în camerã cu baie proprie, vor avea ºi chiu-

vetã pentru cã centrul a fost gândit pe module cu baie proprie, wc propriu, cu chiuvete pe holurile din cele trei camere. Sperãm la 26 de vârstnici si la cel puþin 20-25 de copii din cartierele Bosnia sau Colonie”, a mai precizat preotul. Dupã ce toate lucrãrile for fi finalizate, reprezentanþii parohiei spun cã vor demara procedurile pentru obþinerea tuturor autorizaþiilor. Aici vor fi angajate ºi cadre medicale pentru a avea grijã de vârstnici.

entru pentru vârstnici în Colonie ºi fosta ºcoalã Surduc

Preotul Octavian Pãtraºcu este cunoscut pentru acþiunile de caritate pe care le întreprinde. Acesta amenajaeazã un centrul maternal ºi pentru persoanele vârstince în Colonie, însã are în vedere ºi amenajarea unui centru pentru vârstnici ºi de recreere în fosta ºcoalã Surduc din Petroºani. Zona este caracterizatã de sãrãcie, oameni cu venituri modeste ºi mulþi copii îºi duc veacul în zonã, iar pentru asta pãrintele are planuri ºi pentru ei. Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Septembrie 2013

Fostele specializãri de la UPET, dãinuie ºi în prezent

eminiscenþele vechilor specializãri de la UPET, dãinuie încã prin cursuri pentru învãþãtori ºi educatori. În urmã cu câþiva ani la Universitatea din Petroºani s-au organizat cursuri pentru formarea educatorilor ºi a institutorilor. Aceste specializãri au fost desfiinþate, însã au rãmas mici urme ale acestor specializãri. Universitatea din Petroºani prin Departamentul de Pregãtire a Personalului Didactic organizeazã cursuri de formare pentru dascãli. ”Pentru cei care sunt deja cadre didactice ºi ºi-au luat defini-

tivatul în învãþãmânt, organizãm cursuri postuniversitare de formare continuã pentru gradul didactic ÎI ºi pentru gradul didactic I. Gradul didactic ÎI implica niºte examene ºi este un pas pentru a definitiva cariera profesionalã de cadru didactic, iar gradul I se desfãºoarã prin susþinerea unei lucrãri ºi este finalul pregãtiri

profesionale pentru cadrele didactice preuniversitare. Aceste cursuri de formare ºi dezvoltare profesionalã se organizeazã pentru domenile ce se regãsesc la Universitatea din Petroºani dar ºi pentru învãþãtori ºi

ITM verificã accidentul cu profesoarele ucise

azul accidentului mortal, în care douã profesoare din Mehedinþi ºi-au pierdut viaþa, este cercetat de ITM Petroºani. Cel mai probabil, accidentul ar putea fi încadrat, la finalul cercetãrilor, ca accident de muncã. Inspectorii de muncã verificã ºi ei accidentul mortal cu douã victime ce s-a petrecut recent la Bãniþa. Acolo, douã profesoare au pierit ucise de viteza cu care se deplasau pe un carosabil umed. Potrivit ºefei ITM de la Petroºani, existã premise ca accidentul de circulaþie sã fie încadrat drept unul de muncã, pentru cã profesoarele aveau delegaþii. „Noi am cerut unitãþii ºcolare de care aparþin profesoarele date despre deplasarea acestora ºi existã documente din care reiese cã aveau delegaþie de laºcoalã pentru a se deplasa la Deva. Noi ne-am sesizat din presã despre acest accident, dar, cel mai probabil, la finalul cercetãrilor, este posibil ca accidentul rutier sã fie încadrat ca accident

de muncã, dar doar la finalul cercetãrii”, a precizat Ileana Bodea, ºefa Serviciului de Sãnãtate ºi Securitate în Muncã, din ITM Petroºani. Douã profesoare de 25 ºi 40 de ani ºi-au pierdut viaþa pe DN 66, la intrarea dinspre Deva în Petroºani, în zona Peºterii Bolii. Carosabilul umed ºi viteza neadaptatã la drum au fãcut ca cele douã sã piarã sub roþile unui camion ce venea de pe contrasens. Tragedia s-a petrecut la începutul lunii septembrie, cu câteva zile înainte de începerea anului ºcolar. Cele douã profesoare mergeau la Devapentru a participa la un curs de pregãtire a cadrelor didactice la Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara. Acesta este cel de al doilea accident rutier petrecut pe DN 66 care ar putea fi cercetat ca accident de muncã. Un altul s-a petrecut la intersecþia DN 66 cu ºoseaua ce duce la Petrila, pe podul de la Dãrãneºti, ºi s-a soldat cu decesul unui om de afaceri din Petroºani. Diana MITRACHE

educatori”, a declarat Sorin Mihãilescu, cond. Univ. Dr. DPPD – UPET (foto). Dupã cum au precizat reprezentanþii Departamentului de Pregãtire a Personalului Didactic, pentru instutori ºi edu-

catori încã se organizeazã cursuri de formare continuã. ”Pentru învãþãtori ºi educatori pentru cã este o reminiscenta a istoriei Universitãþii din Petroºani, am avut mai demult specializarea de institutori, nu am reuºit sã o pãstrãm dar cadrele didactice universitare sunt formate pentru acest domeniu ºi resim sã organizãm gradul II ºi gradul I. Se adreseazã cadrele didactice din Petroºani pentru aceste cursuri prin intermediul Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara”, a mai precizat sursa

Primãria de la Lupeni nu poate da ajutoare de urgenþã din cauza Curþii de Conturi

rimãria de la Lupeni nu a mai acordat niciun fel de ajutor de urgenþã de mai bine de 10 luni, deºi oamenii vin zilnic sã se intereseze de condiþiile de acordare a unui ajutor bãnesc pentru rezolvarea poblemelor sociale ºi medicale pe care le au. Motivul, însã, este independent de voinþa administraþiei locale. “ În momentul de faþã avem un litigiu cu Curtea de Conturi ºi din

citatã. Dupã anul 1990 cadrele didactice ale acestor Catedre au continuat sã sprijine pregãtirea generalã a studenþilor de la învãþãmântul tehnic, dar treptat, prin extensia învãþãmântului economic, al ºtiinþelor sociale, pedagogic ºi de administraþie publicã, vor contribui la apariþia ºi dezvoltarea unor noi programe de studii, în cadrul Facultãþii de ªtiinþe, creatã în anul 1993, ºi a Colegiului de institutori ºi de administraþie. Monika BACIU

aceastã cauzã nu mai putem da niciun ajutor. Sperãm sã se soluþioneze favorabil nouã, dar din pãcate este un proces de duratã”, ne-a declarat Gabriel Lungu, citymanagerul de la Primãria Lupeni. De fapt, verificarea Curþii de Conturi vine dupã ce anul trecut, primãria de la Lupeni a acordat câteva mii de ajutoare de urgenþã din bugetul local. În astfel de cazuri, însã, pânã la o decizie, favorabilã sau nefavorabilã, de obicei trece mult timp, iar în plus de asta, primãria nici nu prea mai are bani în visterie pentru a onora toate solicitãrile. Rectificarea bugetarã de Guvern din luna octombrie este aºteptatã ca fiind soluþia salvatoare, pentru cã primãria are nevoie de bani pentru plata unor cheltuieli uzuale ºi urgent. Luiza ANDRONACHE

8 Actualitate

La Lupeni, 50 de câini ”operaþi” într-o singurã zi

”Î

n aceastã acþiune, Primãria Lupeni asigurã adãpostul ºi hrana animalelor, iar Asociaþia judeþeanã pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân ne asigurã hingherii ºi doi medici veterinari. Mã voi ocupa personal de aceastã problemã în continuare, legal ºi civilizat” – Cristian Resmeriþã, deputat PSD de Valea Jiului. Lupeniul, cunoscut ca tãrâm preferat al câinilor comunitari din Valea Jiului, este hotãrât sã construiascã o ”barierã” în calea acestora ºi sã-i trateze… ca la lege. ªi dacã guvernul s-a implicat în aceastã problemã devenitã îngrijoarãtoare la nivel de þarã, de ce nu s-ar implica un parlamentar pe ”metrul lui pãtrat” de loc natal? De circa douã

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Septembrie 2013

sãptãmâni pe teritoriul municipiului Lupeni au fost construite douã adãposturi pentru câinii comunitari, iar agitaþia din localitate s-a fãcut simþitã chiar în rândul patrupedelor care au mirosit cã se întâplã ceva ºi se lasã mai greu la… prins. ”Am hotãrât sã mã implic personal în aceastã problemã ºi lucrurile au început bine. S-au construit douã adãposturi pentru câini, iar de sãptãmâna trecutã am început treaba. În colaborare cu Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Serviciul judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân, înfiinþatã de Consiliul Judeþean Hunedoara, am reuºit, în prima zi, sã sterilizãm, vaccinãm ºi sã marcãm 50 de câini comunitari. În aceastã acþiune, Primãria Lupeni asigurã adãpostul ºi hrana animalelor, iar Asociaþia ne asigurã

hingherii ºi doi medici veterinari. Mã voi ocupa personal de aceastã problemã în continuare, legal ºi civilizat” – a declarat Cristian Resmeriþã, deputat ºi preºedinte executiv al PSD Hunedoara. Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã - Serviciul judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân are planificat ca pe teritoriul Vãii Jiului sã deþinã douã adãposturi, unul la Uricani ºi un altul la Petroºani. Cel mai mare, va funcþiona în zona fostei mine Valea de Brazi. Ileana FIRÞULESCU

e tem pentru studenþii care vor veni în curând la Universitatea din Petroºani. Cadrele didactice ºi responsabilii din corpul administrativ al instituþiei de învãþãmânt superior au cerut sã vinã hingherii, deºi recunosc cã nu asta e soluþia potrivitã. Au cerut sã vinã hingherii ºi sã strângã câinii vagabonzi din centrul universitar de la Petroºani. Vorbim despre responsabilii Universitãþii din capitala Vãii Jiului, care se tem ca maidanezii sã nu îi muºte pe studenþii care vor veni în curând la ºcoalã. Asta pentru cã patrupedele din campus sunt foarte multe ºi studenþii ar putea sã fie atacaþi ºi de aceea au cerut

Universitarii se tem de câinii din campus Ciodaru, director administrativ la Universitatea din Petroºani. Responsabilii de la Universitate spun cã observã haite de maidanezi care s-au obiºnuit sã stea în capus ºi care ajung pânã la terenul de fotbal, ori la cel de rugby, unde ar putea ataca oamenii. „Se vede cu ochiul liber cã sunt câini în campus ºi astfel, þinând seama cã nu am putut sã facem noi faþã ºi sprijinul primãriei. „În data de 18 septembrie am fãcut adresã cãtre primãria municipiului Petroºani, pentru a ne ajuta în ridicarea câinilor comunitari. Astfel, în decursul zilei marþi, o echipã de la ecarisaj a venit ºi, ce a gãsit la faþa

Diana MITRACHE

locului, a ridicat, cu promisiunea cã ºi în zilele urmãtoare vor veni pentru a ridica maidanezii care sunt în campus, þinând seama de problemele ce le pot crea ºi care le-au creat în precedent”, a declarat Dacian

Isteria câinilor maidanezi creºte profitul magazinelor de electronice

e când a reînceput “isteria” cu câinii, dupã ce un bãieþel de 4 ani din Bucureºti a murit sfâºiat de maidanezi într-un parc, în plinã zi, unele firme au speculat pe seama acestui caz ºi au lansat pe piaþã tot felul de dispozitive de protecþie împotriva câinilor agesivi. Aceste aparate cu ultrasunete anticaini agresivi, coform descrierilor care circulã pe internet, protejeazã eficient cu ajutorul ultrasunetelor puternice. Echipat un emiþãtor audio foarte puternic de semnale ultrasunete cât ºi cu douã led-uri luminoase, aceste este tipul de aparat perfect pentru alungarea animalelor agresive. Mai toate site-urile de socializare ºi nu numai, conþin reclame la aceste dispozitive, iar vânzãrile au crescut cu câteva zeci de procente. Preþul unui asemenea aparat porneºte de la 45 de lei ºi poate urca în funcþie de firma sau eficienþa acestuia. ªi în Valea Jiului sunt oameni care dacã nu ºi-au achiziþionat unul,

sã îi prindem ºi nici nu intrã în atribuþiile noastre, am fãcut o cerere cãtre organele abilitate ºi se pare cã primãria ne-a rãspuns ºi a trimis ecarisajul în capus. Sperãm sã mai vinã de câteva ori pânã la începerea anului ºcolar”, a mai adãugat Ciodaru.

Totuºi, cei din campus au fost avertizaþi cã, dupã ce vor deparazita câinii, îi vor crotalia ºi castra, hingherii îi lasã din nou liberi ºi este posibil sã ajungã din nou în campus. În plus, hingherii nu adunã decât maidanezii care nu au crotalii în urechi, în timp ce cei marcaþi rãmân tot în campus.

se gândesc serios sã o facã. “Eu plec la muncã foarte devreme ºi trec printr-o zonã unde sunt foarte mulþi câni. Întotdeauna mi-a fost fricã ºi îmi aºteptam colegii ca sã nu merg singurã. Acum, mi-am comandat un aparat de pe internet. Meritã toþi banii, cred, aºa mãcar am sentiment de siguranþã când merg pe stradã”, ne-a declarat o petroºeneancã. De altfel, aceste aparate care alungã câinii cu ajutorul ultrasunetelor, se gãsesc deja ºi în câteva magazine cu echipamente electronice din Valea Jiului, cu preþuri variind între 60 ºi 120 de lei. Luiza ANDRONACHE

EXT.

L=220 cm, l=87 cm, DESC.=190/115 cm

* Oferta valabilã în limita stocului disponibil.

Primãria de la Lupeni strânge câinii de pe strãzi cu ajutorul Fundaþiei Noi Orizonturi

rimãria de la Lupeni a gãsit o soluþie de a scãpa oraºul de câini. Administraþia de aici a încheiat un parteneriat cu Fundaþia Noi Orizonturi, organism care ºi-a luat angajamentul de a aduna patrupedele de pe drum ºi a le duce într-un adãpost special. “Acest parteneriat presupune strângerea câinilor fãrã stãpân de pe strãzi de cãtre hingerii pe care îi are fundaþia, ducerea lor în adãpost ºi apoi sterilizarea lor. De acolo, oamenii care au case ºi curþi, care pot dovedi cã pot îngriji un animal, pot adopta aceºti câni, altfel nu”, a declarat Gabriel Lungu, city managerul de la Lupeni. Adãpostul în care sunt þinuþi maidanezii, este unul provizoriu, în incinta preparaþiei, dar administraþia aºteaptã deschierea celui de la Uricani, care va deservi toatã Valea Jiului. Cunoscut este faptul cã aceastã localitate are cei mai mulþi comunitari pe

strãzi, mai ales dacã este sã ne luãm dupã numãrul de sesizãri venite de la populaþie, dar de câteva zile de când s-a început prinderea lor, lucrurile parcã s-au mai îmbunãtãþit. ªi, aºa cum era de aºteptat, nici reversul medaliei nu a întârziat sã aparã.

Cei care spun cã “iubesc” aceºti câini ºi îi þin pe lângã blocuri, s-au revoltat numaidecât ºi au cerut animalele înapoi. Însã, numãrul locatarilor care se tem de maidanezi ºi care au de suferit de pe urma lor, este mai mare. De altfel, edilul ºef de aici, Cornel Resmeriþã, a anunþat în urmã cu câteva sãptãmâni cã intenþioneazã sã instituie un sistem de sanþionare a celor care hrãnesc aceste animale, considerând cã acesta este motivul pentru care câinii s-au înmulþit într-un ritm rapid ºi necontrolat. Luiza ANDRONACHE

8 Actualitate

La Lupeni, 50 de câini ”operaþi” într-o singurã zi

”Î

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Septembrie 2013

Diana MITRACHE

Isteria câinilor maidanezi creºte profitul magazinelor de electronice

EXT.

L=220 cm, l=87 cm, DESC.=190/115 cm

* Oferta valabilã în limita stocului disponibil.

Primãria de la Lupeni strânge câinii de pe strãzi cu ajutorul Fundaþiei Noi Orizonturi

10 Administratie

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Septembrie 2013

Ministerul Economiei vizavi de importul de huilã P

reþul mai mic al huilei de import ºi trecerea peste iarnã, motive plauzibile pentru import. Importul de huilã de la Complexul Energetic Hunedoara, din perioada fostului director Costel Alic, s-a realizat pentru buna trecere a perioadelor de iarnã. Monika BACIU

Acesta este punctul de vedere al reprezentanþilor Ministerului Economiei care spun cã atît termocentrala Paroºeni cît ºi Mintia au preluat toatã cantitatea de huilã extrasã din Valea Jiului, însã pentru bunã trecere peste anotimpul de iarnã a fost necesar un import. ”În ultimii ani, CTE Mintia ºi CET Paroseni au achiziþionat întreaga cantitate de huila pe care CNH a putut s-o livreze, iar cantitãþile de cãrbune ce au fost importate au fost

necesare pentru a asigura completarea stocurilor necesare treceri în bune condiþii a anotimpului friguros”, se aratã în documentele Ministerului Economiei. Reprezentanþii aceluiaºi minister aratã cã huila importatã a avut un preþ cu pînã la 22 la sutã mai mic faþã de huila din Valea Jiului. ”Din analiza documentelor informative privind importul de huila, preþul cãrbunelui aferent ultimului import a fost de 18,2 USD/ Gcal, cu 21,55% mai

mic decît preþul importului cu un an în urmã ºi mai mic decît cel livrat din Valea Jiului”, se mai aratã în document. Peste 32 de milioane de euro au plãtit cei de la Complexul Energetic Hunedoara doar pentru huila importatã în decursul anului 2012. În timp ce mineritul din Valea Jiului se zbate între viaþã ºi moarte cei de la Mintia au achiziþionat în anul 2012 sute de mii de tone de huilã la sute de milioane de lei. Pentru patru contracte încheiate între Termocentrala Mintia ºi societãþi ale huilei din afara României, cei de la Mintia au plãtit aproape 32.482.897,21 de euro. Pe considerente de siguranþã ºi de cost,

Termocentrala Mintia a achiztionat din import aproape 300 de mii de tone de cãrbune din import la o valoare de peste 115 milioane de lei. În urmã cu o sãptãmînã reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara, mai exact, termocentrala Mintia a refuzat cãrbunele trimis de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului pe motiv cã stocul este supraplin. Redactorii cotidianului Cronica Vãii Jiului au solicitat celor de la Mintia sã ofere informaþii cu privire la cantitãþile de huilã achiziþionate în cursul anului 2012 din import. Potrivit rãspunsului celor de la Complexul Energetic Hunedoara, în decursul anului trecut au fost achiziþionate aproape 300 de

mii de tone de huilã din import. Cel mai mare contract, de 220.000 de tone de huilã a fost achiziþionat de la Vitol SÃ Gevena în 09.08.2012. Complexul Energetic Hunedoara a mai achiziþionat huilã din din Ungaria. Mai exact, în baza contractului 3556/15.05.2012 cei de la CEH au încheiat un contract cu Train Hungari KFT pentru 28.425 de tone de huilã. La trei luni diferenþa s-a semnat un nou contract între CEH ºi firma ungarã Energo-RU KFT. Contractul semnat cu ungurii a avut loc la data de 8 august ºi a prevãzut furnizarea cãtre Complexul Energetic Hunedoara a 27.429,4 de tone de huilã. Încã un contract de furnizare a huilei a fost semnat în luna noiembrie a anului trecut, mai exact la data de 29 noiembrie cu o societate tot din

Ungaria. În cadrul acestui contract, Psycholucia KFT a livrat 25.000 de tone de huilã celor de la Complexul Energetic Hunedoara. În total, în urma celor patru contracte, cei la Mintia au importat 300.854,4 de tone de huilã. Dupã cum precizeazã reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara, trei dintre contracte au fost intracomunitare. ”Pe parcursul anului 2012 au fost încheiate 3 contracte de achiziþii intracomunitare de cãrbune ºi unul de import”, se mai aratã în rãspunul oferit Cronicii Vãii Jiului. Potrivit legislaþiei în domeniu contractele intracomunitare se referã la achiziþii între þãrile Uniunii Europene, iar contractul încheiat între Complexul Energetic Hunedoara ºi firmã din Geneva este în afara acestui perimetru.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Septembrie 2013

Istoria Minei Petrila, demolatã sub comanda CONVERSMIN

Aproape un milion de lei noi va cheltui Societatea naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului SA pentru asistenþa tehnicã ºi dirigenþia de ºantier la execuþia lucrãrilor din Proiectul tehnic de închidere ºi ecologizare de la sucursala MINA PETRILA. Contractul scos la licitaþie pe SEAP a fost câºtigat de SC CONVERSMIN SA, pentru suma de 889. 377 fãrã TVA. Contractul

prevede asigurarea asistenþei tehnice – respectiv verificarea ºi conducerea în numele SNIMVJ - pentru toate activitãþile necesare în vederea execuþiei lucrãrilor de închidere ºi ecologizare, în condiþiile ºi standardele impuse,

prevãzute în proiectul tehnic.

istorie de 150 de ani ºtearsã cu buldozerul Exploatarea Minierã Petrila ºi-a început

activitatea în urmã cu mai bine de 150 de ani, fiind prima minã din Valea Jiului. A intrat într-un accentuat declin dupã cele douã explozii devastatoare din 15 noiembrie 2008, când a început sã funcþioneze la doar o treime din capacitate. Nu s-a mai redresat niciodatã ºi a fost inclusã pe lista minelor neviabile, alãturi de Uricani ºi Paroºeni, ºi administratã de Societatea naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului. Mina Petrila este prima care se va închide, iar dupã data de 7 octombrie aici vor mai lucra doar 573 de mineri.

Chinezii joacã singuri ”hora” la CEH

u venit, au vãzut, au plecat ºi au rãmas doar chinezii. Este vorba de contractul de peste 200 de milioane de euro implementat de Complexul Energetic Hunedoara pentru modernizarea instalaþiilor de desulfurare de la grupurile 3 ºi 4 ale Termocentralei Mintia. Monika BACIU Potrivit directorului general al CEH, au existat mai multe societãþi care au vizitat unitatea, însã pânã acum nu ºi-au concretizat intenþia de a participa la licitaþie. Astfel, în ”horã”, pânã la acest moment, au rãmas doar chinezii. ”Zilele viitoare, în data de 26 se terminã precalificarea, se depun pânã în 26 octombrie de cãtre firmele interesate ºi apoi vom începe licitaþia prorpiu-zisã cu firmele care se vor califica. Pânã acum doar compania

chinezã este singura care ºi-a manifestat interesul, au mai fost câteva societãþi care au vizitat unitatea noastrã, s-au interesat, dar pânã în acest moment nu au concretizat nimic”, a declarat directorul general al CEH, Daniel Andronache. Procedurile au fost întârziate din cauza unor contestaþii depuse de o societate care nici mãcar nu ºi-a manifestat intenþia de a participa la licitaþie. Chiar ºi aºa, directorul spune cã la sfârºitul acestui an vor începe lucrãrile de mondernizare de la Termocentrala Mintia.

”A fost depusã la CNSC o aºa-zisã contestaþie care din punctul nostru de vedere a fost nefondatã, am fãcut rãspunsul în acest sens, dar culmea e cã a venit de la o societate care nu ºi-a manifestat interesul sã participe. Se vor tãrãgãna, dar sper cã prin rãspunul care lam dat ºi toate lãmururile fãcute nu vom întârzia procesul ºi vom rãmâne în grafic. Anul acesta vom începe lucrãrile de investiþii de la Mintia”, a mai precizat

Andronache. La momentul în care au fost demarate procedurile de licitaþie, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Daniel Andronache, a subliniat importanþa acestor lucrãri, fãrã de care începând cu anul 2016 Termocentrala Mintia nu va primi avizul de mediu. Fara aceste tehnologii se incalca prevederile de mediu stabilite de Uniunea Europeana, iar termocentrala va avea probleme in functionare.

Niþã: Privatizarea CEH, în 2014

CEH aºteaptã un investitor strategic

omplexul Energetic Hunedoara rãmâne pe lista companiilor ce urmeazã a fi privatizate. Pentru anul viitor, Departamentul pentru Energie nu are în vedere listarea la bursã a altor companii pentru privatizare. Monika BACIU Declaraþia îi aparþine ministerului delegat pentru Energie, Constantin Niþã, care a declarat cã în afarã de listãrile la bursã ale unor companii de stat programate pentru 2014 statul nu are în vedere alte operaþiuni similare. "Nu mai scoatem acþiuni ale altor companii la bursã, cu excepþia celor programate pentru anul viitor, adicã Electrica, Hidroelectrica ºi complexele energetice Oltenia ºi Hunedoara", a afirmat Constantin Niþã într-o conferinþã de presã. Listãrile la bursã

ale acestor companii, precum ºi ale altora, tot controlate de stat, au fost asumate de Guvern faþã de Fondul Monetar Internaþional, Banca Mondialã ºi Comisia Europeanã, informeazã Mediafax. Complexul

Energetic Hunedoara urmeazã sã fie vândut anul viitor unui investitor strategic. Privatizarea CEH ar însemna ca un investitor strategic sã achiziþioneze 51% din acþiunile complexului.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Septembrie 2013

România, pe locul 42 în lume ºi ultimul loc în UE în TOPUL averilor populaþiei

omânia se plaseazã pe locul 42 din 52 de þãri într-un top al activelor financiare nete acumulate de populaþie, cu o medie de 2.327 euro pe locuitor, cea mai redusã din UE, potrivit unui raport prezentat de grupul german de asigurãri Allianz.

trecut, la 111.000 miliarde de euro, în principal datoritã revenirii burselor deþinerile în valori mobiliare s-au apreciat cu 10,4%, potrivit raportului Allianz.

Datele se referã la averea acumulatã pânã la sfârºitul anului trecut de gospodãrii private în active financiare, precum conturi bancare, acþiuni sau obligaþiuni, minus datorii. Astfel, activele financiare nete au crescut cu 0,6% în România anul trecut,

Evoluþia reprezintã cea mai accentuatã creºtere din ultimii 6 ani ºi depãºeºte cu mult media ultimilor 11 ani, de 4,6% pe an. Datoriile gospodãriilor private au scãzut anul trecut la nivel mondial cu 2,9%. Elveþia este pe primul loc în clasamentul din acest an, cu o avere financiarã netã de 141.895 euro pe locuitor, urmatã de SUA (100.710 euro), Japonia (83.610 euro), Belgia (73.520 euro), Olanda (68.760 euro), Canada (66.550 euro), Singapore (66.400 euro), Taiwan (65.080 euro), Marea Britanie (58.905 euro), Australia (57.400 euro), Suedia (54.065 euro), Danemarca (53.370 euro), Israel (43.390 euro), Italia (45.770 euro), Franþa (44.310 euro), Austria (41.985 euro), Germania (41.950 euro), Irlanda (29.980 euro), Portugalia (20.930 euro) ºi Coreea de Sud (19.180 euro).

cel mai slab ritm din Europa Centralã ºi de Est, performanþe similare înregistrând doar Slovenia ºi Turcia, se aratã într-un comunicat al Allianz. Faþã de anul 2001, activele financiare ale gospodãriilor din România au crescut cu 18,2% pe an pânã în

delegaþie a Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã (INSEMEX) Petroºani participã în aceste zile, la Belgrad, la întâlnirea Autoritãþilor Miniere din Europa. În cadrul reuniunii se discutã, în general, problemele din industria minierã la nivel european. „Sunt întâlniri foarte importante, de exemplu, acum la Belgrad este întâlnirea Autoritãþilor Miniere din Europa la care INSEMEX participã an de an. Acum suntem la a XIX –a participare la aceastã întrunire. În fiecare an existã o temã, iar în acest an avem “Concesiunea perimetrelor miniere”. Se discutã legislaþia din fiecare þarã privind concesionarea perimetrelor miniere sau exploatarea în sistem privat”, a explicat directorul general al Institutului Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru

2012, însã evoluþia dupã anul 2007 este "sumbrã", scãderile din 2008 ºi 2009 nefiind recuperate pânã la aceastã datã, noteazã

Allianz. România consemneazã la nivelul anului 2012 active financiare nete cu aproape 28% sub vârful înregistrat în

Cercetãtorii INSEMEX Petroºani- invitaþi la Belgrad

Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã, Constantin Lupu, prezent la lucrãrile din capitala Serbiei. Anul trecut, întrunirea a avut loc la Viena, iar dupã lucrãri, participanþii, inclusiv INSEMEX Petroºani au semnat un “Memorandum”,

alãturi de alþi 13 reprezentanþi ai þãrilor prezente. În documentul semnat s-a stabilit cã „sectorul minier contribuie la dezvoltarea economicã a Europei ºi furnizeazã un numãr semnificativ de locuri de muncã directe sau indirecte”. ªefii Autoritãþilor de Stat Miniere Europene au concluzionat, de asemenea, cã „accesul la materiile prime minerale este crucial pentru buna funcþionare a economiei Europene ºi devine un factor din ce în ce mai important pentru competitivitatea Europeanã”. Ediþia cu numãrul XX va fi gãzduitã în 2014 de Irlanda, iar tema discuþiilor - „Lecþii desprinse din incidentele miniere semnificative”. Maximilian GÂNJU

anul 2007, înaintea crizei, potrivit raportului. Din anul 2000, România a urcat cu trei locuri în clasamentul mondial. Averea financiarã netã a românilor este mai scãzutã faþã de cifrele înregistrate în Letonia (2.918 euro), Bulgaria (4.460 euro pe locuitor), Lituania (4.873 euro), Slovacia (5.009 euro), Polonia (5.221), Ungaria (6.534 euro), Croaþia (6.791 euro), Estonia (7.674 euro) sau Cehia (10.096 euro). Deasupra României în clasament se gãsesc ºi Brazilia (2.730 euro), China (4.719 euro), Mexic (6.111 euro), Africa de Sud (7.016 euro) sau Malaezia (7.803 euro). La nivel mondial, activele financiare brute ale populaþiei au crescut cu 8,1% anul

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Septembrie 2013

Ex-primarul Devei condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare D

eputatul PDL Mircia Muntean, fost primar al municipiului Deva în perioada 1996 - 2012, a fost condamnat definitiv la 4 ani de închisoare cu suspendare. Sentinþa a fost pronunþatã marþi de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie la patru ani de închisoare cu suspendare pentru sãvârºirea infracþiunii de abuz în serviciu. Carmen COSMAN Mircia Muntean a fost acuzat cã a încheiat tranzacþii ilegale de terenuri cu un traficant de maºini de lux, într-un dosar ce dateazã din 2004. Practic, s-a menþinut sentinþa pronunþatã în luna iulie de ICCJ, dupã ce un complet de cinci judecãtori de la Înalta Curte a respins recursul lui Mircia Muntean ºi al celorlalþi

inculpaþi din acest. Astfel, ceilalþi inculpaþi rãmân cu pedepsele date anterior: Iosif Claudiu Man—un an ºi ºase luni de închisoare cu suspendare, Ovidiu Horaþiu Boldor—doi ani închisoare cu executare ºi Cornel Moraru—doi ani închisoare, în cazul acestuia pedeapsa fiind contopitã cu o altã condamnare de trei ani primitã în alt dosar.

De asemenea, Mircia Muntean ºi Iosif Claudiu Man (în calitate de moºtenitor al inculpatului Iosif Man—decedat) au fost obligaþi sã plãteascã statului român suma de suma de 333.743 USD sau echivalentul în lei, la care se adaugã dobânda de referinþã a BNR, calculatã de la data de 25 martie 1999 pânã la data plãþii integrale.

n proces de duratã

Acesta este unul dintre cele mai vechi dosare penale aflate pe rolul instanþelor bucureºtene, fiind trimis la Judecãtoria Sectorului 3 în anul 2004, unde a stat

nouã ani, pânã în februarie 2013, când a fost mutat la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, dupã ce Mircia Muntean a fost ales deputat PDL în circumscripþia electoralã nr. 22 Hunedoara.

Dupã 18 ani în care a stat închis

Cinematograful de la Vulcan, la un pas de a se redeschide

ocuitorii din Vulcan vor putea merge din nou la cinematograf, dupã 18 ani în care clãdirea a stat nefolositã ºi s-a degradat. Carmen COSMAN Valea Jiului nu mai are nici un cinematograf ºi de ani buni localnicii pot doar sã spere cã vor putea viziona din nou un film într-o salã de spectacole utilatã ca la carte. Dacã la Petroºani un om de afaceri este cel care concesionat clãdirea unui cinematograf din centrul urbei ºi vrea sã-l redeschidã, la Vulcan cei care

investesc sunt aleºii locali. Iar pentru cei care au uitat cã aici vreodatã a funcþionat un cinematograf, veºtile sunt îmbucurãtoare ºi, în curând sala de cinema s-ar putea umple din nou de pasionaþii de film pe ecran mare. O firmã din Bucureºti a câºtigat licitaþia pentru furnizarea

În ianuarie 2004, primarul de atunci al municipiului Deva, Mircia Muntean, a fost trimis în judecatã de Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie sub acuzaþia de abuz în serviciu în dauna intereselor publice. Mircia Muntean era acuzat cã a efectuat o tranzacþie ilicitã cu un teren aflat la marginea municipiului Deva, despre care procurorii susþineau cã se afla în proprietatea publicã a statului ºi nu putea face obiectul unei dispoziþii a primarului. Beneficiar a fost Iosif Man, care între timp a decedat, un controversat om de afaceri din Deva, anchetat de procurori pentru trafic cu maºini de lux furate din strãinãtate. Decizia este definitivã. ºi instalarea unui sistem de cinema digital pentru sala cinematografului „Luceafãrul” din municipiul Vulcan, „care sã ofere spectatorilor o experienþa cinematograficã la un standard modern de calitate ºi fidelitate”, dupã cum au fost cerinþele contarctului, un echipament în valoare de 288.942 lei, fãrã TVA. În urmã cu aproximativ doi ani, edilii din Vulcan au reuºit sã treacã clãdirea Cinematografului „Luceafãrul” în administrarea Primãriei, iar lucrãrile de reabilitare a imobilului degradat cât timp a stat nefolosit au inclus atât partea de interior, cât ºi exteriorul. Lucrãrile sunt executate cu fonduri de la bugetul local iar la finalul reabilitãrii cinematograful va fi unul de ultima generaþie, în care se vor putea proiecta inclusiv filme 3D.

14 Program & Horoscop

9:45 Destinaþia România 10:15 Minunile naturale ale Europei 11:10 Legendele palatului – Gyebaek (r) 11:50 Legendele palatului – Gyebaek (r) 12:30 SCENART 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 SCENART (r) 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 19:00 Pregãtind viitorul 19:30 Oameni care au schimbat Lumea (r)

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În formã 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica cârcotaºilor

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Pinocchio 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Septembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Intervenþie în adâncuri 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Pãrinte înainte de vreme 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Hoþi de onoare 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Spartacus: Rãzbunarea 0:15 Hoþi de onoare

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa s-ar putea sã fiþi acuzat de colegi cã nu sunteþi consecvent. Fiþi prudent, pentru cã astãzi aveþi tendinþa sã fiþi impulsiv. Dupã-amiazã s-ar putea sã primiþi o importantã sumã de bani. Este posibil sã aveþi discuþii cu partenerul de viaþã.

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Jumãtatea mea ºtie 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 0:00 Îngeri pierduþi (r)

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Dimineaþa s-ar putea sã aflaþi cã o cunoºtinþã s-a îmbolnãvit grav. Vã implicaþi ºi, astfel, faceþi mai multe drumuri scurte. În a doua parte a zilei, sfaturile unei rude mai în vârstã vã ajutã sã vã clarificaþi sentimentele contradictorii.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august S-ar putea sã înregistraþi un eºec în afaceri sau sã pierdeþi o sumã importantã. Dacã nu vã stãpâniþi nervozitatea, riscaþi sã aveþi probleme cu colegii de serviciu ºi cu persoana iubitã. Evitaþi cu orice preþ o ceartã cu partenerul de viaþã!

23 septembrie *** 22 octombrie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digisport show 13:30 WTC IronMan 2013 Kona Preview 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Italia 15:00 Fotbal Club 16:00 Fotbal: Pandurii Târgu Jiu - Farul Constanþa 17:45 Fotbal Club 18:30 Fotbal: Braºov - CFR Cluj 19:15 ªtirile Digi Sport 19:30 Fotbal: Braºov - CFR Cluj

*** 21 mai

Dimineaþa este posibil sã aparã evenimente neprevãzute, care vã împiedicã sã vã respectaþi programul. Nu este momentul sã intraþi în afaceri. Relaþiile de parteneriat vã pot crea mari probleme. 7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

aprile

Sosirea unor musafiri din altã localitate vã obligã sã vã schimbaþi planurile pentru azi. Dacã vã roagã sã îi ajutaþi cu ceva, nu îi refuzaþi. Spre searã, un prieten de familie vã dã o veste neplãcutã. Pãstraþi-vã cumpãtul.

10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:15 Visul Regelui (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Efectul gemenelor 22:30 Un asasin nemilos

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa este posibil sã primiþi o veste neplãcutã de la o rudã apropiatã ºi sã vã schimbaþi compet programul zilei. Sunteþi nevoit sã faceþi cheltuieli care vã depãºesc bugetul.

21 ianuarie *** 20 februarie

S-ar putea sã înþelegeþi greºit acþiunile unui partener de afaceri ºi sã vã certaþi cu el. Discutaþi calm ºi analizaþi împreunã toate problemele, pentru cã altfel riscaþi sã rupeþi relaþiile. Spre searã, primiþi vizita unui prieten.

Sunteþi hotãrât sã rezolvaþi o problemã financiarã care vã sâcâie de mai multã vreme. Dacã vi se propune sã vã asociaþi într-o afacere, nu ezitaþi. Cu puþin efort ºi riscuri minime, puteþi sã redresaþi bugetul familiei destul de repede.

23 august *** 22 septembrie ªefii vã reproºeazã cã nu acordaþi destulã atenþie sarcinilor de serviciu. Pe plan sentimental, este posibil ca atmosfera tensionatã din ultimele zile sã se accentueze. Nu vã descurajaþi! Cu rãbdare ºi tact, puteþi trece cu bine peste toate dificultãþile.

23 octombrie *** 22 noiembrie Nu este exclus sã pierdeþi o afacere avantajoasã pentru cã întârziaþi la o întâlnire importantã. Nu vã enervaþi! Sunteþi predispus la accidente vasculare. Relaxaþi-vã mai mult. Copiii vã fac o surprizã plãcutã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Un eºec în afaceri vã face sã deveniþi irascibil. Nu vã revãrsaþi nervii acasã. Ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile partenerului de viaþã. Spre searã, vã mai liniºtiþi la o întâlnire cu prietenii.

21 februarie *** 20 martie Amânaþi plecarea într-o cãlãtorie. Este posibil sã survinã evenimente neprevãzute. S-ar putea sã aflaþi cã o rudã a avut un accident ºi sã faceþi câteva drumuri scurte împreunã cu alþii.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Septembrie 2013

Un medic ºi un dascãl la Petroºani

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

n medic pediatru va veni în curând la Pretroºani ºi va avea cabinet de consulaþii. Asta dupã ce acest sector era extrem de deficitar, iar în plus, soþia sa este deja educatoare aici. Municipiului Petroºani a ajuns extrem de deficitar la capitolul sãnãtate, iar pediatria a rãmas descoperitã dupã decesul unui medic de specialitate. Aºa se face cã zeci de pãrinþi au cãutat care încotro, cu copiii bolnavi, un alt medic. Situaþia, însã, se pare cã va fi remediatã în curând, pentru cã un medic pediatru va ajunge sã dea consultaþii la un cabinet de specialitate. „Noi aºteptãm acum ca un tânãr medic sã îºi finalizeze examenul de rezidenþi-

at. El deja, de o lunã ºi jumãtate face gãrzi la noi la spital, însã, dupã finalizarea examenului de rezidenþiat i se va scoate postul la concurs ºi apoi va deveni un nou membru al elchipei de specialiºti în cadrul spitalului din Petroºani”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Medicul rezident va avea examene pânã în data de 20 octombrie, iar apoi va deveni medic specialist pediatru. El va lua locul rãmas vacat dupã decesul medicului Rodica Tãnãsescu. În plus, soþia sa este deja educatoare la o grãdiniþã din localitate. Diana MITRACHE

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vând struguri. Comuna Bumbeºti-Jiu. Tel 0731.347.645 Vând struguri. Comuna Bumbeºti-Jiu. Tel 0726.463.456

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA! Nr. Cont 567571024795 RON01 BANCPOST ANGAJÃM FETE pentru masaj de relaxare, în Germania. Câºtiguri substanþiale 3000 Euro, oferim cazare. Relaþii la telefon 00496980906757 sau 0764832433.

Cerem ºi oferim seriozitate maximã!

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Septembrie 2013

Frumoase dar foarte dãunãtoare E

ste vorba despre tatuaje care în ultima perioadã de timp sunt din ce în ce mai la modã, acestea exprimând o stare a fiecãrei persoane care decide sã-ºi acopere o parte a corpului cu o astfel de operã de artã. Monika BACIU ªi în þara nostra în ultimii ani au început sã se deschidã tot mai multe astfel de saloane de tatuaj care se ”bat” în a-ºi atrage clienþii cu opere cât mai complexe ºi viu colorate, mai ales cã acum oamenii nu mai sunt vãzuþi ºi trataþi ca pe timpuri, dintr-o luminã mai puþin bunã, atunci când îºi arata corpul tatuat, pe vremurile de mult apuse aceste persoane inspirau teamã celorlalþi ºi erau considerate niºte paria ai societãþii. Tatuajele sunt o formã de machiaj permanent a corpului. Se practica de sute de ani ºi realizarea lor este chiar tradiþionalã

în unele culturi. În trecut tatuajele se efectuau frecvent în Polinezia, America de Sud, Japonia, Noua Zeelandã ºi Micronezia, ºi în ciuda faptului cã acest subiect rãmâne tabu încã în multe civilizaþii, se practica din ce în ce mai mult. Tatuajele sunt din ce în ce mai populare, atât în rândul femeilor cât ºi al bãrbaþilor. Oricât ar fi de frumoase sau la modã, oamenii de ºtiinþã avertizeazã cã substanþele folosite pentru realizarea tatuajelor ar

putea fi toxice pentru organismul umani ºi chiar ar putea cauza cancer. Cerneala folositã pentru realizarea tatuajelor ar putea fi absorbitã de organismul uman ºi ar putea chiar sã cauzeze cancer. Cercetãtorii sunt de pãrere cã nanoparticule s-ar putea infiltra în fluxul de sânge ºi sar pueta acumula în splinã sau rinichi, afectând astfel capacitatea organismului de a filtra

impuritãþi. Mai mult decât atât studiile au arãtat cã unele cerneluri conþin substanþe cancerigene. Riscurile la care se expun oamenii atunci când se hotãrãsc sã-ºi facã un tauaj sunt destul de mari ºi de multe. Astfel exista riscul bolilort de sânge care apare dacã echipamentul folosit pentru a face tatuajul este contaminat cu sângele unei persoane infectate, poþi contacta o boalã serioasã de sânge: hepatitã C, hepatita B, tetanus, tuberculoza ºi chiar HIV. Un alt risc ar fi acela al bolii de piele pen-

tru cã se pot forma granuloame în jurul tatuajului, mai ales dacã tatuajul are ºi cerneala roºie. De asemenea, pot apãrea ºi arsuri, pãrþi cheloidale. Mai sunt

infecþiile de piele la care simptomele tipice în acest caz sunt: roºeaþã, transpiraþie, încãlzire excesivã a locului respectiv. Unele infecþii sunt

rezistente la antibiotice ºi pot cauza pneumonie, infecþii ale sângelui ºi o durere insuportabilã a locului tatuat. Un risc foarte mare existã pentru persoanele care sunt predispuse la alergii

pentru cã cerneala folositã la tatuat, în special cea roºie poate cauza reacþii alergice ale pielii, rezultând în mâncãrimi în jurul tatuajului. Aceasta poate apãrea chiar ºi la câþiva ani de la realizarea tatuajului. Prezentând aceste date ale specialiºtilor ºi a medicilor dermatologi nu rãmâne decât sã lãsãm ca fiecare persoanã în parte sã se gândeascã de douã ori înainte de a-ºi face un astfel de tatuaj indiferent de cât de bine i-ar sta cu el sau cât de la modã ar fi.

Merele elevilor, ”tãiate” de Guvern

uvernul a tãiat merele elevilor. Elevii din învãþãmântul preuniversitar de stat ar fi trebuit sã beneficieze de mere. Acest produs nu a ajuns pe bãncile elevilor pentru cã Guvernul nu a emis un ordin în acest sens. Monika BACIU Dacã celelalte produse au ajuns deja la elevi, respectiv laptele ºi cornul, merele nu, asta deºi într-un proiect al Guvernului se specificã faptul cã programul de încu-

rajare a consumului de fructe proaspete în ºcoli

va continua ºi anul acesta Programul tre-

buia sã se deruleze iniþial în perioada 16 septembrie 2013 - 30 iunie 2014. Cu toate acestea, elevii din unitãþile de învãþãmânt din judeþul Hunedoara nu au primit niciun fruct deocamdatã. Pentru anul acesta se acordã gratuit mere în limita valorii zilnice de 0,37 de lei pentru un elev, pentru o perioadã de 85 de zile de ºcolarizare.