CVJ NR. 455, VINERI 20 SEPTEMBRIE 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 455

Cronica Vãii Jiului Vineri, 20 Septembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

I.D.Sîrbu – supravieþuitorul din „Colonia morþii”

Hunedoreanul care a trecut prin infernul de la Periprava

În perspectiva privatizãrii CEH

Se lucreazã intens la planul investiþional pentru minele din Valea Jiului

M

ineritul Vãii Jiului trebui sã ajungã viabil din punct de vedere al costurilor, aºa încât Complexul Energetic Hunedoara sã poatã ieºi pe piaþa de energie cu preþuri competitive pentru energia produsã.

>>> PAGINA A 3-A

Deputatul Resmeriþã vrea post de pompieri în Straja

D

eputatul PSD din vestul Vãii Jiului, Cristian Resmeriþã, vrea ca toþi cabanierii din Straja sã fie instruiþi cum sã intervinã la stingerea unor incendii izbucnite în staþiune.

>>> PAGINA A 4-A

Angajaþii SPLAS împãrþeau alimente, Poliþia amenzi!

candal la distribuirea S alimentelor europene. O femeie care beneficiazã de alimentele europene îi acuzã pe reprezentanþii Serviciului Local de Asistenþã Socialã de faptul cã au agresat-o...

>>> PAGINA A 5-A

„C

el mai iubit dintre pãmânteni”, scriitorul ID Sîrbu care, prin experienþa de viaþã l-a inspirat pe Marin Preda în creionarea personajului sãu Victor Petrini, a trecut prin infernul de la Periprava. A scãpat cu viaþã din „lagãrul morþii”, dar nimic nu a mai fost în viaþa sa ca înainte. >>> PAGINILE 8-9

Efectele închiderii secþiilor SUP, în perioada concediilor: un miner accidentat, plimbat prin trei spitale >>> PAGINA A 7-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Septembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu DN7 Halta Geoagiu Orãºtie DN7 Orãºtie - Spini DN 7 Spini Simeria Veche Simeria DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Câinelul de Jos - Bejan Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr.

14, tel. 0734.779.423, fax.

0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr.

11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Septembrie 2013

În perspectiva privatizãrii CEH

Se lucreazã intens la planul investiþional pentru minele din Valea Jiului M

ineritul Vãii Jiului trebui sã ajungã viabil din punct de vedere al costurilor, aºa încât Complexul Energetic Hunedoara sã poatã ieºi pe piaþa de energie cu preþuri competitive pentru energia produsã. ªi, tocmai din acest motiv, acum se lucreazã la un plan investiþional pentru fiecare unitate minierã în parte.

Minele din Valea Jiului au nevoie de o infuzie puternicã de capital. Este nevoie de investiþii masive, calculate la circa 60 de milioane de euro, pentru cã, în general, minerii –care sunt oricum tot mai bãtrâni ºi bolnavi lucreazã cu tehnologie de acum 40 de ani. „Sunt mine care nu sunt deloc mecanizate ºi s-ar preta la mecanizare. Minerilor le lipseºte, din pãcate, absolut tot. Toate sunt vechi, toate sunt… aºa

cum sunt. Sigur, prioritate are securitatea ºi sãnãtatea în muncã”, spuen directorul general al CEH, Daniel Andronache.

Toate aceste lipsuri se resimt direct în costurile de producþie, care fac mineritul o activitate pãguboasã.

Acest lucru trebuie, însã, redresat, drept

Î

ncepe reorganizarea activitãþii în subteran, la minele unde se fac disponibilizãri. Asta pentru anu afecta producþia, dar nici siguranþa în subteran. În paralel cu disponibilizãrile de personal de la cele 3 unitãþi miniere intrate pe program deînchidere, se fac ºi programe de reorganizare a activitãþii din subteran.

Asta pentru ca siguranþa locului de muncã sã nu fie afectatã de plecarea ortacilor ce se disponibilizeazã, dar nici producþia de cãrbune sã nu sufere. Cei din conducere ne dau asigurãri cã totul este în grafic. „Sãptãmâna aceasta am avut discuþii cu toate conducerile tehnice de la toate sucursalele.

Locurile de muncã sunt asigurate peste tot, iar securitatea muncii nu este afectatã.

Am fãcut un plan de reorganizare care se respectã ºi toate persoanele care beneficiazã de ordonanþã sunt îndrumate spre alte lcurãri în aceastã perioadã, astfel încât sã nu poatã fi afec-

pentru care se lucreazã la un plan investiþional amãnunþit. „ Am discutat cu fiecare director de exploatare minierã ºi am plecat de la preþul de astãzi al GCal. Noi trebuie sã ajungem la un preþ al GCal între 50 ºi 60 de lei pe total divizie minierã. pe fiecare

minã facem un calcul de investiþii – câþi bani trebuie sã bãgãm în fiecare minã, sã corelãm cu politica de personal (câþi oameni trebuie sã plece în urmãtorii doi ani, câþi ne trebuie sã întinerim forþa de muncã, sã facem formaþiile tip) ºi vom ajunge la o sumã necesarã”, a mai spus Andronache. CEH nu are banii necesari realizãrii investiþiei, drept pentru care se va apela, la fel ca ºi în cazul Termocentralei Mintia, la un credit furnizor ce va fi restituit în bani sau în energie. „Caietul de sarcini este aproape gata, la publicarea caietului de sarcini venim cu acest plan investiþional, ne pregãtim ºi politica de personal ºi, spre sfârºitul

anului vom ieºi cu acest plan pe SEAP sã începem derularea achiziþiei”, precizeazã sursa citatã anterior.

Pentru investiþiile din minerit este posibil ca banii sã vinã din China, de la acelaºi grup care este interesat ºi de investiþiile de la Mintia, pentru care au achiziþionat caietul de sarcini.

Reorganizare dupã pregãteºte pridisponibilizare la SNÎM S evatizarea CEH

Iar toate acestea trebuie realizate acum, pentru cã anul viitor este programatã privatizarea Complexului Energetic Hunedoara. ªi, pânã atunci, se parcurg toþi paºii necesari. „Existã o comisie care lucreazã la acest lucru.

Pe 1 octombrie este tat bunul mers”, a precizat Aurel Anghel, director general al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului.

Mai puþin de 2.000 de mineri vor mai da cãrbuni în perioada urmãtoare, însã, ºefii lor susþin cã huila extrasã din minele ce se închid este de calitate. „Cu producþia stãm foarte bine. Nu sunt probleme cu privire la nerealizarea producþiei propuse ºi chiar stãm foarte bine la capitolul calitate.

Avem o calitate bunã, care ne mulþumeºte în aceastã

perioadã”, a mai adãugat Aurel Anghel.

De la Petrila, Paroºeni ºi Uricani pleacã 489 de oameni, iar inspectorii ITM au atras în repetate rânduri atenþia celor care rãmân sã se organizeze aºa încât siguranþa la locul de muncã sã fie pe primul plan.

Diana MITRACHE

licitaþia pentru selectarea firmei de consultanþã. Sunt cinci societãþi care s-au calificat. Dupã deschiderea ofertelor, vom cunoaºte firma de consultanþã care trebuie sã ne gãseascã investitor. De asemenea, rolul acesteia este de a ne conduce la respectarea legislaþiei, aºa încât privatizarea sã fie fãcutã în concordanþã cu prevederile legislaþiei noastre ºi a Uniunii Europene”,a explicat directorul general al CEH, Daniel Andronache.

Privatizarea CEH ar însemna ca un investitor strategic sã achiziþioneze 51% din acþiunile complexului.

Car men COSMAN

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Septembrie 2013

Deputatul Resmeriþã vrea post de pompieri în Straja

D

eputatul PSD din vestul Vãii Jiului, Cristian Resmeriþã, vrea ca toþi cabanierii din Straja sã fie instruiþi cum sã intervinã la stingerea unor incendii izbucnite în staþiune. În plus, în staþiunea turisticã ar urma sã funcþioneze ºi un post de pompieri.

Intenþia este aproape de a se concretiza, iar la Lupeni a fost adusã Garda de Interevþie de la Uricani aflatã în subordinea Detaºamentului de Pompieri Petroºani, care ar urma sã acþioneze mai eficient în vestul regiunii.

Resmeriþã, susþine cã doreºte sã înfiinþeze punct de pompieri din Straja, pentru a preveni ºi controla incendiile din zonã, iar la intervenþiile din staþiune vor lua parte ºi pompierii din serviciul voluntar de urgenþã, înfiinþat în aprilie 2013 ºi format din 30 de voluntari, dotaþi cu echipamente necesare intervenþiei dar ºi o maºinã 4x4.

U

ltimul dezastrupatru cabane mistuite Cabanele din staþiunea municipiului Lupeni sunt construite

ameninþa ºi alte cabane, 50 de pompieri militari, salvamontiºtii dar ºi cabanieri, au muncit ore în ºir.

N

în majoritatea cazurilor una lângã alta. Astfel, la un incendiu riscul de extindere a focului este ridicat. În februarie 2012 când a avut loc unltimul eveniment, patru cabane au fost fãcute scrum, Focul a izbucnit la una dintre ele din cauza unui coº de fum defect, înainte de miezul nopþii, ºi a

fost observat de turiºti ºi cabanieri. Din cauza drumului înzãpezit, pompierii militari din Petroºani ºi Uricani nu au reuºit sã urce cu toate autospecialele pânã în staþiune, iar militarii au mai întâmpinat o problemã: în staþiune nu existã nici un hidrant. Pentru a stinge focul care

ecesar ºi în Parâng

În urmã cu trei ani de zile, pompierii militari din Petroºani au fãcut o simulare de incendiu ºi în staþiunea Parâng, unde situaþia este asemãnãtoare cu cea din Straja. Existã însã o deosebire, în Parâng cabanele sunt distanþate iar un incendiu care sã se extindã rapid la mai multe construcþii este mai puþin probabil decât în staþiunea din munþii Vâlcan.

Raportul salvatorilor aratã cã ºi în Parâng este nevoie de un punct specializat pentru intervenþie la incendii. Totodatã, în urma aplicaþiei pompierii au descoperit ºi sursele de apã pe care le-ar putea utiliza în caz de nevoie, însã acestea nu acoperã

staþiunea în întregime. În plus, postul de pompieri în staþiune care sã asigure permanenþa este necesar dat fiind faptul cã în staþiune se poate urca pe timp de iarnã doar cu

telescaunul. Astfel pompierii, pânã sã ajungã la locul incendiului au de mers cu instalaþia circa 25 de minute.

Maximilian GÂNJU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Septembrie 2013

Angajaþii SPLAS împãrþeau alimente, Poliþia amenzi!

S

candal la distribuirea alimentelor europene. O femeie care beneficiazã de alimentele europene îi acuzã pe reprezentanþii Serviciului Local de Asistenþã Socialã de faptul cã au agresat-o în timp ce stãtea la rând pentru a-ºi ridica pachetul comunitar.

“Sunt hãrþuitã, lovitã în cap ºi la mâini. Mau bãtut aici la pachete, de câte ori vin mã bat, mã dau cu capul de uºi. Doamna Adela m-a lovit cu capul”, spune Mina Birta, femeia care susþine cã a fost agresatã de angajaþii Serviciului Local de Asistenþã Socialã.

Femeia este cunoscutã de reprezentanþii Serviciului Local de Asistenþã Socialã ca având probleme. În fiecare an femeia devine recalcitrantã în momentul în care vine

U

sã îºi ridice pachetul.

Ieri (joi dimineaþa-n.r.) femeia îmrepunã cu alþi câþiva beneficiari au încercat sã forþeze angajaþii Serviciului. “ Nu mã mirã. Este unul dintre oamenii care are probleme, nu este prima datã când ne acuzã, nu este prima datã când vine aici, toate colegele mele erau pe hol, doamna Birta aliniase pe toatã lumea”, a declarat Cristina Mraz, ºef SPLAS Petroºani.

Angajaþii serviciului Local de Asistenþã Socialã au fost nevoiþi

sã apeleze la ajutorul Poliþiei pentru a plana conflictele.

“La ora la care am venit noi la serviciu erau la uºã majoritatea beneficiarilor de la venitul minim garantat, fãceau foarte mare scandal vizavi de acele liste pe fac noaptea.

Vin de seara, fac liste, nu ºtim de ce. Noi nu suntem adepþii acestor liste ºi nu ar trebui sã vinã noaptea pentru cã toatã lumea va primi, toþi vor primi. Cei de la venitul minim garantat au ]ntrcut m[sura, la un moment dat am fost nevoiþi sã chemãm

A omorât un copil de 13 ani ºi a fugit de la locul accidentului

n minor de 13 ani care mergea cu bicicleta pe marginea drumului a murit dupã ce a fost acroºat de un ºofer care nu l-a vãzut la timp. Pentru cã ar fi fost bãut, bãrbatul aflat la volan a fugit de la locul accidentului.

Accidentul a avut loc miercuri seara pe drumul naþional care leagã Simeria de Haþeg, în zona satului Batiz. Potrivit poliþiºtilor, minorul de 13 ani care ºi-a pierdut viaþa, se plimba cu bicicleta pe marginea

drumului fãrã sã a avea haine reflectorizante, încât sã poatã fi vãzut de la distanþã ºi a fost lovit mortal de o maºinã. „În data de 18.09.2013, în jurul orei 20:30, Virgil R., de 39 de ani, din Cãlan, în timp ce conducea un autoturism pe DN66, din direcþia Simeria spre Cãlan, când a ajuns pe raza satului Batiz, a acroºat o bicicletã pe care se afla un minor în vârstã de 13 ani, domiciliat în satul Batiz, care circula pe DN 66, în aceiaºi direcþie de mers, fãrã a purta îmbrãcãminte cu elemente fluorescent reflectorizante. În

urma impactului a rezultat decesul minorului», a declarat inspectorul Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. În loc sã cearã ajutor, ºoferul ºi-a sunat soþia pentru a veni la locul accidentului ºi sã ia vina asupra ei.

Poliþiºtii spun cã bãrbatul avea ºi motive pentru a fugi de rãspundere. „Conducãtorul auto ºi-a sunat soþia ºi i-a cerut sã vinã la locul faptei ºi sã declare cã ea se afla la volanul autoturismului în momentul producerii accidentului.

Ulterior, bãrbatul s-a urcat în autoturismul

cu care a venit soþia sa ºi a plecat spre domiciliu, pãrãsind locul faptei.

Pe numele conducãtorului auto a fost întocmit dosar penal pentru comiterea infracþiunilor de ucidere din culpã ºi pãrãsirea locului accidentului fãrã încuviinþarea organelor de poliþie, fiindu-i totodatã recoltate ºi probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, existând indicii cã, la momentul comiterii faptei, se afla sub influenþa bãuturilor alcoolice”, a mai precizat Niþu.

Maximilian GÂNJU

poliþia, nu au fãcut faþã nici poliþia localã, nimeni nu a fãcut faþã, l-am chemat ºi pe domnul Rad care este

consilier. La un moment dat erau anumite persoane care descãrcaserã tirul de aliment, am vrut sã le dãm lor, nu am reuºit fiindcã se suprapuneau listele lor”, a mai precizat sursa citatã.

Oamenii legii au aplicat mai multe sancþiuni persoanelor care au aºteptat sã îºi ridice alimentele europene pentru faptul cã au tulburat ordinea ºi liniºtea publicã.

De precizat este faptul cã beneficiarii pachetelor comunitare pot sã îºi ridice alimentele pânã în luna martie a anului 2014.

Monika BACIU

Taximetrist bãtut ºi ameninþat cu cuþitul

D

oi bãrbaþi din Haþeg, tatã ºi fiu, sunt cercetaþi de poliþiºti dupã ce au bãtut cu sãlbãticie un taximetrist care a refuzat sã-i ducã pânã în oraºul învecinat, Cãlan.

Pentru a-l constrânge pe ºofer sã facã cursa, cei doi l-au ameninþat ºi cu un cuþit. „În data de 18.09.2013, poliþiºtii Formaþiunii de Investigaþii Criminale Haþeg au fost sesizaþi de cãtre un taximetrist în vârstã de 39 de ani cu privire la faptul cã în noaptea de 17/18.09.2013, în timp ce se afla cu taximetrul într-o parcare amenajatã din zona centralã a oraºului Haþeg, a fost agresat de cãtre doi bãrbaþi, pe motiv cã a refuzat sã îi transporte în oraºul Cãlan. În urma cercetãrilor, poliþiºtii au stabilit faptul cã cei doi suspecþi au agresat partea vãtãmatã ºi l-au ameninþat cu cuþitul, lovindu-l ºi provocându-i leziuni care necesitã 17-18 zile de îngrijiri medicale”, a declarat inspectorul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cei doi bãtãuºi, Pardalian Z., de 37 de ani ºi fiul acestuia, Pardalian Z., de 18 ani, au fost duºi în Centrul de Reþinere ºi Arest Preventiv al I.P.J. Hunedoara ºi sunt cercetaþi pentru ultraj contra bunelor moravuri, lovire sau alte violenþe, ameninþare ºi port fãrã drept de cuþit în loc public.

Maximilian GÂNJU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Septembrie 2013

Dacã aveþi nevoie de un calmant noaptea, mergeþi la Tg. Jiu

N

ouã dintre farmaciile din Petroºani figureazã în bazele de date informaþionale cã au program non-stop. În realitate, acestea nu au program de noapte, costurile nejustificându-se, drept pentru care bolnavii sunt duºi la Tg. Jiu de taximetriºti.

Ileana FIRÞULESCU Locuitorii Petroºaniului ºtiau cã oricând au nevoie, în miez de noapte, pot apela la farmacia situatã vizavi de parcul Pieþei Centrale, singura ºtiutã a avea program non-stop. Doar cã Margit Rozalia Nagy a avut o noapte de coºmar, când a rãmas fãrã atibiotice, iar abcesul care o supãra a reapãrut în forþã.

Durerile insuportabile nu ºi le-a putut potoli pentru cã a gãsit farmacia cu pricina închisã, iar alta, care sã aibã program la ora 1:15, nu a gãsit. Ca

urmare, s-a adrest taximetriºtilor din staþia aflatã chiar în faþa farmaciei întrebându-i dacã ºtiu ei vreo unitate deschisã ºi noaptea.

Ghinion! ªoferii i-au relatat cã doar la Tg. Jiu poate gãsi farmacii cu program non-stop, pentru cã tocmai avuseserã o comandã cu câteva nopþi înainte, când au transportat un domn bolnav, dependent de medicaþie, prin Valea Jiului ºi nu au gãsit nici o farmacie deschisã, drept pentru

care bolnavul a cerut sã fie dus la Tg. Jiu. ”Poate nu le ºtim nici noi pe toate. S-ar putea sã existe, dar nu am gãsit. Eu chiar am cãutat pe internet, ca sã ºtiu unde sã duc clienþii, ºi pe farmacie.ro Hunedoara, Petroºani am gãsit adrese, ce mai vând pe lângã medicamente

ºi orarul de funcþionare, care la toate nouã câte erau acolo, scria cã funcþioneazã nonstop. Minciuni ºi la raportãrile astea de activitate. Eu nu am gãsit în ultima vreme farmacii deschise noaptea” – a declarat Miþã Criºneac, taximetrist din Petroºani.

Unii administratori ai farmaciilor considerã cã funcþionarea permanentã implicã foarte multe costuri, ceea ce nu justificã un program prelungit doar pentru douã sau trei persoane care vin noaptea ºi cumpãrã medicamente. „Nu meritã din punct de vedere financiar ca o farmacie sã fie deschisã non-stop. O asemenea iniþiativã

Alte trei victime din cauza vitezei iteza pe ºosele face, din nou, V vitcime. Trei persoane au fost grav accidentate în urma unui accident de circulaþie ce a avut loc pe DN 76 pe raza localitãþii hunedorene Podele.

Un bãrbat de 59 de ani din Oradea, în timp ce conducea un autoturism din sensul de mers Deva-Brad nu a adaptat viteza la condiþiile de drum (carosabil umed), a

pierdut controlul volanului ºi a intrat în coliziune cu autoturismul condus regulamentar din sensul opus de mers de MARIN H., de 60 de ani, din municipiul

Brad. În urma accidentul rutier a rezultat rãnirea gravã a conducãtorilor

auto ºi a unei pasagere de 44 de ani.

implicã foarte multe costuri, sporuri pentru

angajaþii care lucreazã pe timp de noapte, iar efectiv, pentru douã sau trei persoane care vor veni sã cumpere medicamente în timpul unei nopþi, chiar nu meritã. Vã daþi seama cã dacã ar fi meritat, ar fi existat multe farmacii nonstop” – a explicat un administrator de farmacie din Petroºani, care ne-a rugat sã-i pãstrãm anonimatul.

Ca urmare, aveþi grijã ºi completaþi-vã din timp trusa medicalã.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Septembrie 2013

Efectele închiderii secþiilor SUP, în perioada concediilor: un miner accidentat, plimbat prin trei spitale a Spitalul de Urgenþã Petroºani L a continuat ºi în acest an închiderea secþiilor pe perioada concediilor de odihnã a medicilor de specialitate. Recent, accidentatul de la Mina Paroºeni a fost plimbat prin trei spitale: la Petroºani - secþia era închisã, la Deva - nu erau locuri libere, la ªi în acest an, la Timiºoara - a fost primit Spitalul de Urgenþã în cele din urmã. din Petroºani,

Lichidatorul judiciar al CNH, chemat la barã în Dosarul „Petrila 2008”

M

agistraþii de la Curtea de Apel Craiova au fixat un nou termen de judecatã în dosarul în care foºtii ºefi ai Minei Petrila sunt acuzaþi de ucidere din culpã.

Pentru finalizarea cercetãrii judecãtoreºti este nevoie de prezenþa pãrþii responsabil civilmente, respectiv Compania Naþionalã a Huilei, prin lichidatorul acesteia.

Lichidatorul CNH este chemat la barã de magistraþii de la Curtea de Apel Craiova. Compania a fost introdusã în dosarul foºtilor ºefi de la Mina Petrila acuzaþi de moartea celor 13 mineri ºi salvatori, din 15 noiembrie 2008. Numai cã CNH este la un pas de desfiinþare ºi, dupã înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara, pentru fosta entitate economicã a fost numit un lichidator judiciar. Mina Petrila, aparþine acum de Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului, care a fost introdusã în cauzã, tot ca parte responsabil civilmente, dar, în acelaºi timp, a fost pãstratã ºi CNH – administraþia minierã în momentul producerii tragediei. În consecinþã, judecãtorii de ka Craiova au decis „amânarea judecãrii cauzei la data de 15.10.2013, ora 11:00, pentru când va fi citatã recurenta parte responsabilã civilmente CNH prin lichidator judiciar”.

U

medicii de specialitate au putut sã beneficieze de concedii de odihnã

n proces de duratã

Curtea de Apel Craiova judecã recursuruile formulate împotriva sentinþei Tribunalului Gorj. Din data de 8 februarie, de când dosarul a avut primul termen de judecatã în aceastã etapã, ºi pânã acum cauza a suferit doar amânãri. Dosarul a ajuns pe rolul acestei instanþe în data de 21 ianuarie, dar a mai trecut o datã pe aici. Magistraþii din Craiova au decis, în 11 mai 2012, casarea sentinþei ºi trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Gorj, instanþã care menþinuse sentinþele pronunþate de Judecãtoria Târgu Jiu. Dupã rejudecare, pedepselor celor trei foºti ºefi ai minei Petrila s-au redus faþã de sentinþa iniþialã.

Astfel, fostul director Aurelian Necula a fost condamnat la 6 ani ºi 6 luni închisoare, Roºu Gheorghe – fost inginer ºef securitate minierã a fost condamnat la 4 ani închisoare, iar Ungur Dan ªtefan - ºeful staþiei de salvare minierã tot la 4 ani închisoare.

Iniþial, Judecãtoria Târgu Jiu l-au condamnat, în noiembrie 2010, pe Aurelian Necula, la ºapte ani ºi ºase luni de închisoare, Gheorghe Roºu a fost condamnat la ºase ani ºi ºase luni de închisoare, iar Dan Ungur la ºase ani ºi ºase luni de închisoare. Cei trei ºefi au fost învinovãþiþi de ucidere din culpã, vãtãmare corporalã din culpã ºi de infracþiuni privind nerespectarea mãsurilor de protecþie a muncii în cazul accidentului colectiv de muncã din 15 noiembrie 2008 în care ºi-au pierdut viaþa 13 mineri ºi salvatori. De precizat cã atât inculpaþii, cât ºi Parchetul ºi rudele victimelor au formulat recurs împotriva sentinþei pronunþate de magistraþii gorjeni în data de 13 decembrie 2012.

Car men COSMAN

doar prin închiderea secþiilor, datoritã lipsei de cadre specializate. În cazuri de urgenþã ale pacienþilor obiºnuiþi ai acelor secþii, aceºtia erau vãzuþi de asitentele medicale.

Secþia Oncologie, a fost închisã în luna august preþ de vreo 10 zile, iar de curând secþia Oftalmologie, pentru cã existã doar câte un medic de specialitate. Anul trecut au fost închise chiar câte douã secþii simultan. În asemenea situaþii existã tragedii umane personale, în care bolnavul, cu posibilitãþi financiare limitate pentru deplasarea la alte spitale, intrã în panicã atunci când aflã cã nu are medic simþindu-se abandonat ºi temãtor cã dacã i se va face rãu, el ce va face?

Aºa s-a întâmplat în urmã cu o sãptãmânã, când minerul accidentat la Mina Paroºeni

de un furtun aflat sub presiune, care s-a rupt ºi l-a lovit în faþã, a fost trimis la Deva pentru cã medicul oftalmolog de la Petroºani era în concediu. De la Deva, Spital care nu avea locuri libere, accidentatul a fost trimis ºi acceptat pânã la urmã pentru îngriji de Spitalul din Timiºoara. În cazul oftalmologilor, exitã doar patru medici în Valea Jiului, unul dintre aceºtia activând doar în plan privat, unul la Petroºani ºi doi la Lupeni.

Celelalte douã spitale din Valea Jiului, Vulcan ºi Lupeni s-au descurcat în a acoperi cu specialiºti perioada concediilor medicilor, nerecurgându-se la închiderea secþiilor. Pe vremuri, Petroºaniul apela la doctorii din celelalte spitale din zonã sau din judeþ

pentru a asigura continuitatea serviciilor.

De precizat cã Spitalul din Petroºani a luat fiinþã în anul 1977, iar 20 de ani mai târziu primea titulatura de Spital de Urgenþã, cu tot ce decurge din acestã titulaturã, ca servicii ºi calitate profesionalã, la momentul respectiv fiind primul spital de urgenþã din teritoriu ºi al nouãlea spital de urgenþã al României, toate celelalte opt existând în Bucureºti.

Aceastã hotãrâre a fost luatã de guvernanþi datoritã zonei miniere cu grad înalt de risc ºi cu boli profesionale. Din aceleaºi motive a fost construit ºi EUROMEDIC, Centrul de Diagnostic Imagistic ºi Tratament, în vederea acoperirii cererii de servicii medicale de diagnostic imagistic la cel mai înalt nivel profesional, pentru populaþia defavorizatã din Valea Jiului ºi din zonele adiacente. Centrul de la Petroºani a fost inaugurat la data de 7 septembrie 2004.

Chiar dacã mineritul este în regres, numãrul pacienþilor este unul aproape constant.

Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

„C

el mai iubit dintre pãmânteni”, scriitorul ID Sîrbu care, prin experienþa de viaþã l-a inspirat pe Marin Preda în creionarea personajului sãu Victor Petrini, a trecut prin infernul de la Periprava. A scãpat cu viaþã din „lagãrul morþii”, dar nimic nu a mai fost în viaþa sa ca înainte.

Colonia de Muncã de la Periprava, a acolo unde peste 100 de deþinuþi politici ºi-au gãsit sfârºitul, a fost o grea piatrã de încercare ºi pentru cel mai de seamã exponent al culturii din Valea Jiului, Ion Dezideriu Sîrbu. Provenea dintr-o familie simplã de mineri din Valea Jiului ºi s-a format în atmosfera Cercului Literar de la Sibiu, al cãrui model intelectual a fost Lucian Blaga. I.D. Sîrbu a urmat cursurile Facultãþii de Litere ºi Filosofie a Universitãþii din Clu ºi, dupã cum declara el însuºi, a fost primul student la Filozofie care provenea dintr-o colonie de mineri, cu o tradiþie muncitoreascã foarte veche. La 27 de ani, I.D. Sîrbu a ajuns cel mai tânãr cadru universitar din þarã, fiind ºi doctorandul lui Lucian Blaga. Dar, în avântul carierei, Partidul Comunist i-a tãiat aripile ºi l-a declarat duºman al poporului. A fost arestat în septembrie 1957 pentru manifestãri ostile la adresa regimului comunist ºi a trecut prin infernul de la Periprava, acolo unde

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Septembrie 2013

I.D.Sîrbu – supravieþuitorul din „Colonia morþii”

Hunedoreanul care a trecut prin infernul de la Periprava La 27 august 2009, lui Ion Dezideriu Sîrbu i s-a conferit, post-mortem, titlul de "Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani", pentru întreaga activitate culturalã. Într-u cinstirea memoriei lui, la Petrila existã o ºcoalã care îi poartã numele, iar la Petroºani un teatru.

oleg de lagãr” „C cu Miticã Popescu

„mâncarea era suficientã doar în vis”, dupã cum povesteºte un alt supravieþuitor al Coloniei de Muncã Periprava, reputatul actor Miticã Popescu.

Realitatea este cã Sîrbu a fost permanent hãituit, pentru cã nu a vrut sã devinã informator al Securitãþii, chiar ºi dupã ororile din închisoare.

„D

uºmanul poporului” cu peniþã de aur Prima detenþie a venit în 1957, pe vremea când I. D. Sîrbu lucra la Revista „Teatrul”, din Bucureºti.

I s-a dat un an de închisoare „pentru omisiune de denunþ”. Ulterior, pedeapsa este comutatã la 24 de luni de detenþie, pentru ca mai apoi sã fie rejudecat ºi con-

damnat la ºapte ani de detenþie. ªi asta doar pentru cã a avut „îndrãzneala” sã scrie o piesã cu conþinut ostil, intitulatã „Sovrom Cãrbune”, care arãta cu, cum zãcãmintele de cãrbune erau jefuite de conducãtorii poporului „eliberator” sovietic. A treia condamnare, dublatã de confiscarea averii familiei începând de la bibliotecã, a fost pronunþatã pentru „uneltire contra ordinii sociale”. I. D. Sîrbu avea 43 de ani când a ieºit din puºcãriile comuniste. A trecut pe la Jilava, Gherla, la colonia de muncã Salcia, în Balta Brãilei, la Strâmba, la Periprava. A fost urmãrit, însã, toatã viaþa de Securitate ºi a mai putut niciodatã sã se întoarcã la profesia sa. Exact ca ºi personajul lui Marin Preda din „Cel mai iubit dintre pãmânteni”, Victor Petrini,

pe care de fapt l-a inspirat cu experienþa sa de viaþã, I. D. Sîrbu a trebuie sã treacã la muncã de jos. A fost al deratizare, a lucrat în minã la Petrila, maºinist la Teatrul din Petroºani ºi secretar literar la Teatrul din Craiova, unde a fost trimis cu domiciliu forþat pânã la trecerea în nefiinþã, în 1989.

Publicã, dupã o lungã perioadã de interdicþie, piese de teatru, povestiri ºi douã romane pentru copii, cu ecou de criticã extrem de redus. Dupa 1989 cãrþile sale au provocat o adevãratã emoþie în rândul intelectualilor români ºi au constituit exemple de literaturã de sertar. Un rol semnificativ în promovarea operei sale l-a avut soþia sa, Elisabeta Sîrbu, modelul personajului Limpi din romanul Adio Europa.

În infernul de la Periprava, I.D. Sârbu a fost coleg de suferinþã cu reputatul actor Miticã Popescu. Marele om de teatru a povestit, în exclusivitate pentru Gândul, infernul prin care au trecut cei care au trecut prin mâna torþionarului Ioan Ficioru ºi al subalternilor lui. „Eram la niºte vecini, de un Sfântu ªtefan, la onomastica unui prieten. Din una-n alta, cum povesteºti la întâlnirile astea tot ce-þi trece prin minte, unii au spus cã vor sã plece în America. Eram în 1958. Îþi dai seama.

Mie mi-a intrat pe o ureche ºi mi-a ieºit pe cealaltã. Dupã câteva zile mã trezesc umflat de Securitate. Cã eu n-am ºtiut cã ãia vor sã fugã din þarã? „N-am ºtiut”. Cã au trimis o scrisoare la Ambasada Americii, n-am ºtiut? „Nu, n-am ºtiut”. „Aþi discutat lucrurile astea între voi; n-ai auzit?”. „Nu”. „N-ai auzit...

Lasã cã-þi spunem noi. Uite cã noi ºtim!”. ªi m-au condamnat la trei ani pentru „Nedenunþare de acte preparatorii pentru trecerea frontierei”. Adicã pentru cã nu mi-am turnat niºte prieteni care visau sã ajungã în America. Dar nu-i nimic, cã ne-a turnat altul care era acolo cu noi. Lasã cã ãºtia n-au ajuns nici în Gara de Nord, cã nu le-a rãspuns nimeni. Au fost arestaþi pe vorbe, ºi eu, odatã cu ei”, mãrturiseºte astãzi Miticã

Popescu. Deºi nu a stat mult timp în penitenciarul condus de Ficior, Miticã Popescu îºi aminteºte foarte bine condiþiile în care a trãit acele luni: „Foamea era îngrozitoare. Ne dãdea o zeamã de arpacaº ºi un colþ de pâine. Mâncai cel mai bine când visai. Apa pe care o beam era scoasã direct din Dunãre, iar þânþarii ne mâncau de vii (…)În puºcãrie îl mai cunoscusem ºi pe I.D. Sârbu, dar de atunci n-am mai vorbit cu el. I-am jucat o piesã, la Piatra Neamþ, dar atât. El se întorsese în Craiova”.

de la I nfernul Periprava Cei care au scos la luminã infernul de la Periprava sunt cei de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului ºi Memoria Exilului Românesc. În premierã pentru România, la Periprava a fost deschis un ºantier arheologic pentru identificarea gropilor comune în care au fost îngropaþi deþinuþii politici.

Sunt 103 oameni care au murit în condiþii cumplite, exterminaþi de un regim dur, de un comandant nemilos, acuzat acum de genocid. „IICCMER a solicitat Parchetului începerea urmãririi penale împotriva fostului comandant al coloniei de muncã Periprava, col. (r) Ioan Ficior, pentru sãvârºirea infracþiunii de genocid.

Ficior a rãmas în amintirea deþinuþilor politici drept un om de o cruzime deosebitã, care a conceput ºi ordonat mãsuri represive, de o ferocitate extremã.

Colonelul (r) Ficior a introdus ºi coordonat un regim de detenþie represiv, abuziv, inuman ºi discreþionar împotriva categoriei deþinuþilor politici aflaþi la Periprava. Faptele lui sunt de o gravitate deosebitã.

Regimul de exterminare pus în aplicare de col. (r) Ficior este caracterizat prin lipsa hranei, lipsa medicamentelor ºi a îngrijirilor medicale, bãtãi ºi alte vio-

lenþe, lipsa condiþiilor elementare de trai ºi, nu în ultimul rând, prin numãrul impresionant de decese survenite. IICCMER a identificat cel puþin 103 cazuri de deces posibil de documentat, toþi deþinuþi politici care au murit la Periprava în perioada 1958-1963, când Ficior a exercitat funcþii de conducere. Probele administrate în aceastã cauzã de IICCMER aratã cã Ioan Ficior este responsabil din punct de vedere penal pentru decesele înregistrate la Periprava în timpul mandatului sãu” a precizat Andrei Muraru, preºedintele executiv al IICCMER. Practic, cei de la IICCMER spun cã Ioan Ficior a impus ºi a întreþinut un regim de exterminare a deþinuþilor politici aflaþi în executarea pedepselor privative de libertate în cadrul coloniei de muncã Periprava, în virtutea funcþiilor de conducere pe care le-a ocupat în cadrul acestui loc de deþinere în perioada 1958-1963.

Documentele aratã cã, în cadrul coloniei Periprava existau deþinuþi politici ºi deþinuþi de drept comun.

Aceste douã categorii nu se intersectau ºi nu beneficiau de acelaºi regim de detenþie. „Aºadar, în micro-universul creat la Periprava, deþinuþii politici au format un colectiv aparte, fiind supuºi unui regim de detenþie extrem de dur, care avea ca scop exterminarea acestei categorii sociale. Prin mãsurile personale luate, col. (r) Ficior a urmãrit distrugerea deþinuþilor politici aflaþi la

Periprava, ca parte a colectivitãþii deþinuþilor politici rãspânditã în centrele de detenþie din România în acea perioadã”, mai aratã cei de la IICCMER. Gropile comune au fost sãpate pentru cei care nu au mai suportat înfometarea, lipsa apei potabile, violenþele fizice, presiunile psihice, privarea de asistenþã medicalã, condiþiile mizere din barãci, condiþiile dure de muncã, sancþiunile disciplinare aplicate discreþionar ºi excesiv în raport cu gravitatea abaterilor etc.

ºi Îul nfometaþi bãtuþi cu ciomagO inventariere a cauzelor deceselor, aºa cum reies din actele de moarte ºi, dupã caz, din fiºele medicale identificate în arhive ºi studiate de cei de la Institut, aratã cã acestea au fost cauzate de enterocolitã cronicã sau acutã; caºexia (afecþiune asociatã enterocolitei); tuberculozã ºi/sau pneumonie; afecþiuni ale aparatului digestiv ºi excretor; afecþiuni cardiace. Din documentele referitoare la cauzele deceselor, apare ca evident faptul cã moartea acestor persoane a survenit ca urmare a regimului de exterminare patronat de col. Ioan Ficior.

Toate afecþiunile de acest gen au fost

cauzate/agravate de lipsa hranei, programul de muncã extenuant ºi lipsa îngrijirilor medicale. O serie de boli care în condiþii normale puteau fi tratate sau mãcar ameliorate au ajuns sã ucidã peste 100 de persoane. Este limpede, de fapt, cã regimul de detenþie aplicat de cãtre col. Ioan Ficior, în perioada în care a deþinut funcþii de conducere în cadrul Coloniei Periprava, a fost unul menit sã ducã la lichidarea fizicã a deþinuþilor politici prin metode directe ºi indirecte precum. Printre pedepsele aplicate se numãrã: izolarea (carcera), unde deþinuþii primeau apã caldã în loc de hranã ºi dormeau direct pe ciment, „judecata” ºi bãtaia primitã cu ocazia „condamnãrii” de cãtre cei care sãvârºeau abateri de la regulament, alergarea deþinuþilor cu calul ºi bãtãi crunte primite cu ciomagul. La Periprava, deþinuþii care încãlcau ordinele fixate de comandant (mâncând porumbul crud de pe câmp) erau pedepsiþi de un Tribunal al coloniei, alcãtuit din cadre de conducere ºi gardieni care aplicau pedepse corporale. Tot aici, potrivit mãrturiilor foºtilor deþinuþi politici, Ficioru obiºnuia sã sarã cu calul peste trupurile acestora. La momentul actual, Ioan Ficior locuieºte în municipiul Bucureºti, beneficiind de o pensie semnificativã din partea Ministerului Administraþiei ºi Internelor, aratã cei care au scos la luminã atrocitãþile de la Periprava.

Car men COSMAN

EXT.

L=220 cm, l=87 cm, DESC.=190/115 cm

* Oferta valabilã în limita stocului disponibil.

8 Actualitate

„C

el mai iubit dintre pãmânteni”, scriitorul ID Sîrbu care, prin experienþa de viaþã l-a inspirat pe Marin Preda în creionarea personajului sãu Victor Petrini, a trecut prin infernul de la Periprava. A scãpat cu viaþã din „lagãrul morþii”, dar nimic nu a mai fost în viaþa sa ca înainte.

Colonia de Muncã de la Periprava, a acolo unde peste 100 de deþinuþi politici ºi-au gãsit sfârºitul, a fost o grea piatrã de încercare ºi pentru cel mai de seamã exponent al culturii din Valea Jiului, Ion Dezideriu Sîrbu. Provenea dintr-o familie simplã de mineri din Valea Jiului ºi s-a format în atmosfera Cercului Literar de la Sibiu, al cãrui model intelectual a fost Lucian Blaga. I.D. Sîrbu a urmat cursurile Facultãþii de Litere ºi Filosofie a Universitãþii din Clu ºi, dupã cum declara el însuºi, a fost primul student la Filozofie care provenea dintr-o colonie de mineri, cu o tradiþie muncitoreascã foarte veche. La 27 de ani, I.D. Sîrbu a ajuns cel mai tânãr cadru universitar din þarã, fiind ºi doctorandul lui Lucian Blaga. Dar, în avântul carierei, Partidul Comunist i-a tãiat aripile ºi l-a declarat duºman al poporului. A fost arestat în septembrie 1957 pentru manifestãri ostile la adresa regimului comunist ºi a trecut prin infernul de la Periprava, acolo unde

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Septembrie 2013

I.D.Sîrbu – supravieþuitorul din „Colonia morþii”

Hunedoreanul care a trecut prin infernul de la Periprava La 27 august 2009, lui Ion Dezideriu Sîrbu i s-a conferit, post-mortem, titlul de "Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani", pentru întreaga activitate culturalã. Într-u cinstirea memoriei lui, la Petrila existã o ºcoalã care îi poartã numele, iar la Petroºani un teatru.

oleg de lagãr” „C cu Miticã Popescu

„mâncarea era suficientã doar în vis”, dupã cum povesteºte un alt supravieþuitor al Coloniei de Muncã Periprava, reputatul actor Miticã Popescu.

Realitatea este cã Sîrbu a fost permanent hãituit, pentru cã nu a vrut sã devinã informator al Securitãþii, chiar ºi dupã ororile din închisoare.

„D

uºmanul poporului” cu peniþã de aur Prima detenþie a venit în 1957, pe vremea când I. D. Sîrbu lucra la Revista „Teatrul”, din Bucureºti.

I s-a dat un an de închisoare „pentru omisiune de denunþ”. Ulterior, pedeapsa este comutatã la 24 de luni de detenþie, pentru ca mai apoi sã fie rejudecat ºi con-

damnat la ºapte ani de detenþie. ªi asta doar pentru cã a avut „îndrãzneala” sã scrie o piesã cu conþinut ostil, intitulatã „Sovrom Cãrbune”, care arãta cu, cum zãcãmintele de cãrbune erau jefuite de conducãtorii poporului „eliberator” sovietic. A treia condamnare, dublatã de confiscarea averii familiei începând de la bibliotecã, a fost pronunþatã pentru „uneltire contra ordinii sociale”. I. D. Sîrbu avea 43 de ani când a ieºit din puºcãriile comuniste. A trecut pe la Jilava, Gherla, la colonia de muncã Salcia, în Balta Brãilei, la Strâmba, la Periprava. A fost urmãrit, însã, toatã viaþa de Securitate ºi a mai putut niciodatã sã se întoarcã la profesia sa. Exact ca ºi personajul lui Marin Preda din „Cel mai iubit dintre pãmânteni”, Victor Petrini,

pe care de fapt l-a inspirat cu experienþa sa de viaþã, I. D. Sîrbu a trebuie sã treacã la muncã de jos. A fost al deratizare, a lucrat în minã la Petrila, maºinist la Teatrul din Petroºani ºi secretar literar la Teatrul din Craiova, unde a fost trimis cu domiciliu forþat pânã la trecerea în nefiinþã, în 1989.

Publicã, dupã o lungã perioadã de interdicþie, piese de teatru, povestiri ºi douã romane pentru copii, cu ecou de criticã extrem de redus. Dupa 1989 cãrþile sale au provocat o adevãratã emoþie în rândul intelectualilor români ºi au constituit exemple de literaturã de sertar. Un rol semnificativ în promovarea operei sale l-a avut soþia sa, Elisabeta Sîrbu, modelul personajului Limpi din romanul Adio Europa.

În infernul de la Periprava, I.D. Sârbu a fost coleg de suferinþã cu reputatul actor Miticã Popescu. Marele om de teatru a povestit, în exclusivitate pentru Gândul, infernul prin care au trecut cei care au trecut prin mâna torþionarului Ioan Ficioru ºi al subalternilor lui. „Eram la niºte vecini, de un Sfântu ªtefan, la onomastica unui prieten. Din una-n alta, cum povesteºti la întâlnirile astea tot ce-þi trece prin minte, unii au spus cã vor sã plece în America. Eram în 1958. Îþi dai seama.

Mie mi-a intrat pe o ureche ºi mi-a ieºit pe cealaltã. Dupã câteva zile mã trezesc umflat de Securitate. Cã eu n-am ºtiut cã ãia vor sã fugã din þarã? „N-am ºtiut”. Cã au trimis o scrisoare la Ambasada Americii, n-am ºtiut? „Nu, n-am ºtiut”. „Aþi discutat lucrurile astea între voi; n-ai auzit?”. „Nu”. „N-ai auzit...

Lasã cã-þi spunem noi. Uite cã noi ºtim!”. ªi m-au condamnat la trei ani pentru „Nedenunþare de acte preparatorii pentru trecerea frontierei”. Adicã pentru cã nu mi-am turnat niºte prieteni care visau sã ajungã în America. Dar nu-i nimic, cã ne-a turnat altul care era acolo cu noi. Lasã cã ãºtia n-au ajuns nici în Gara de Nord, cã nu le-a rãspuns nimeni. Au fost arestaþi pe vorbe, ºi eu, odatã cu ei”, mãrturiseºte astãzi Miticã

Popescu. Deºi nu a stat mult timp în penitenciarul condus de Ficior, Miticã Popescu îºi aminteºte foarte bine condiþiile în care a trãit acele luni: „Foamea era îngrozitoare. Ne dãdea o zeamã de arpacaº ºi un colþ de pâine. Mâncai cel mai bine când visai. Apa pe care o beam era scoasã direct din Dunãre, iar þânþarii ne mâncau de vii (…)În puºcãrie îl mai cunoscusem ºi pe I.D. Sârbu, dar de atunci n-am mai vorbit cu el. I-am jucat o piesã, la Piatra Neamþ, dar atât. El se întorsese în Craiova”.

de la I nfernul Periprava Cei care au scos la luminã infernul de la Periprava sunt cei de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului ºi Memoria Exilului Românesc. În premierã pentru România, la Periprava a fost deschis un ºantier arheologic pentru identificarea gropilor comune în care au fost îngropaþi deþinuþii politici.

Sunt 103 oameni care au murit în condiþii cumplite, exterminaþi de un regim dur, de un comandant nemilos, acuzat acum de genocid. „IICCMER a solicitat Parchetului începerea urmãririi penale împotriva fostului comandant al coloniei de muncã Periprava, col. (r) Ioan Ficior, pentru sãvârºirea infracþiunii de genocid.

Ficior a rãmas în amintirea deþinuþilor politici drept un om de o cruzime deosebitã, care a conceput ºi ordonat mãsuri represive, de o ferocitate extremã.

Colonelul (r) Ficior a introdus ºi coordonat un regim de detenþie represiv, abuziv, inuman ºi discreþionar împotriva categoriei deþinuþilor politici aflaþi la Periprava. Faptele lui sunt de o gravitate deosebitã.

Regimul de exterminare pus în aplicare de col. (r) Ficior este caracterizat prin lipsa hranei, lipsa medicamentelor ºi a îngrijirilor medicale, bãtãi ºi alte vio-

lenþe, lipsa condiþiilor elementare de trai ºi, nu în ultimul rând, prin numãrul impresionant de decese survenite. IICCMER a identificat cel puþin 103 cazuri de deces posibil de documentat, toþi deþinuþi politici care au murit la Periprava în perioada 1958-1963, când Ficior a exercitat funcþii de conducere. Probele administrate în aceastã cauzã de IICCMER aratã cã Ioan Ficior este responsabil din punct de vedere penal pentru decesele înregistrate la Periprava în timpul mandatului sãu” a precizat Andrei Muraru, preºedintele executiv al IICCMER. Practic, cei de la IICCMER spun cã Ioan Ficior a impus ºi a întreþinut un regim de exterminare a deþinuþilor politici aflaþi în executarea pedepselor privative de libertate în cadrul coloniei de muncã Periprava, în virtutea funcþiilor de conducere pe care le-a ocupat în cadrul acestui loc de deþinere în perioada 1958-1963.

Documentele aratã cã, în cadrul coloniei Periprava existau deþinuþi politici ºi deþinuþi de drept comun.

Aceste douã categorii nu se intersectau ºi nu beneficiau de acelaºi regim de detenþie. „Aºadar, în micro-universul creat la Periprava, deþinuþii politici au format un colectiv aparte, fiind supuºi unui regim de detenþie extrem de dur, care avea ca scop exterminarea acestei categorii sociale. Prin mãsurile personale luate, col. (r) Ficior a urmãrit distrugerea deþinuþilor politici aflaþi la

Periprava, ca parte a colectivitãþii deþinuþilor politici rãspânditã în centrele de detenþie din România în acea perioadã”, mai aratã cei de la IICCMER. Gropile comune au fost sãpate pentru cei care nu au mai suportat înfometarea, lipsa apei potabile, violenþele fizice, presiunile psihice, privarea de asistenþã medicalã, condiþiile mizere din barãci, condiþiile dure de muncã, sancþiunile disciplinare aplicate discreþionar ºi excesiv în raport cu gravitatea abaterilor etc.

ºi Îul nfometaþi bãtuþi cu ciomagO inventariere a cauzelor deceselor, aºa cum reies din actele de moarte ºi, dupã caz, din fiºele medicale identificate în arhive ºi studiate de cei de la Institut, aratã cã acestea au fost cauzate de enterocolitã cronicã sau acutã; caºexia (afecþiune asociatã enterocolitei); tuberculozã ºi/sau pneumonie; afecþiuni ale aparatului digestiv ºi excretor; afecþiuni cardiace. Din documentele referitoare la cauzele deceselor, apare ca evident faptul cã moartea acestor persoane a survenit ca urmare a regimului de exterminare patronat de col. Ioan Ficior.

Toate afecþiunile de acest gen au fost

cauzate/agravate de lipsa hranei, programul de muncã extenuant ºi lipsa îngrijirilor medicale. O serie de boli care în condiþii normale puteau fi tratate sau mãcar ameliorate au ajuns sã ucidã peste 100 de persoane. Este limpede, de fapt, cã regimul de detenþie aplicat de cãtre col. Ioan Ficior, în perioada în care a deþinut funcþii de conducere în cadrul Coloniei Periprava, a fost unul menit sã ducã la lichidarea fizicã a deþinuþilor politici prin metode directe ºi indirecte precum. Printre pedepsele aplicate se numãrã: izolarea (carcera), unde deþinuþii primeau apã caldã în loc de hranã ºi dormeau direct pe ciment, „judecata” ºi bãtaia primitã cu ocazia „condamnãrii” de cãtre cei care sãvârºeau abateri de la regulament, alergarea deþinuþilor cu calul ºi bãtãi crunte primite cu ciomagul. La Periprava, deþinuþii care încãlcau ordinele fixate de comandant (mâncând porumbul crud de pe câmp) erau pedepsiþi de un Tribunal al coloniei, alcãtuit din cadre de conducere ºi gardieni care aplicau pedepse corporale. Tot aici, potrivit mãrturiilor foºtilor deþinuþi politici, Ficioru obiºnuia sã sarã cu calul peste trupurile acestora. La momentul actual, Ioan Ficior locuieºte în municipiul Bucureºti, beneficiind de o pensie semnificativã din partea Ministerului Administraþiei ºi Internelor, aratã cei care au scos la luminã atrocitãþile de la Periprava.

Car men COSMAN

EXT.

L=220 cm, l=87 cm, DESC.=190/115 cm

* Oferta valabilã în limita stocului disponibil.

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Septembrie 2013

O statuie din secolul II, recuperatã de pe piaþa neagrã O

statuie ce dateazã din secolul al doilea p.Chr a fost recuperatã de procurorii Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia, în cooperare cu organele poliþiei judiciare din cadrul Inspectoratului de Poliþie al Judeþului Alba, în urma unui flagrant.

Potrivit anchetatorilor, în data de 13 septembrie 2013, organele de poliþie judiciarã din cadrul I.P.J Alba, s-au sesizat din oficiu cu privire la pregãtirea de cãtre persoane neidentificate a unei tranzacþii pentru vânzarea unei statui provenind din situl arheologic Apulum. În seara zilei de 17. 09. 2013, inculpatul ªoaitã Ioan-Ciprian a fost surprins în flagrant, în parcarea stadionului Unirea din Alba Iulia, în timp ce efectua o tranzacþie de vânzarecumpãrare, cu statuia corp delict, aflatã asupra sa.

Piesele au fost ridicate ºi depuse la Muzeul Naþional al Unirii din Alba Iulia.

Din cercetãrile efectuate

Restricþii apã!

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru pentru vineri, 20 septembrie 2013, în Petrosani, între orele 9,00 - 12,00.

Zona afectatã: zona industrialã Livezeni (utiliza-

în cauzã a rezultat faptul cã alte 8 fragmente cuprinzând baza ºi membrele superioare ale statuii, au fost

torii din zona General Trans - pod CF Aninoasa) Motivul restricþiei - executare poziþie vanã regulatoare zona podului peste Jiu - Livezeni.

Vulcan, între orele 9,00 - 12,00. Zona afectatã: str. Nicolae Titulescu, bl. E4-E5, Mihai Viteazu bl. D1- D6, Piaþa Agroalimentarã. Motivul restricþiei - remediere pierdere ºi montare distribuitor str. N. Titulescu bl. E4, sc. 3.

Mulþumim pentru înþelegere Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

însuºite de un alt fãptuitor, din sãpãtura aflatã în faþa casei sale. Cu ocazia percheziþiei domiciliare din 18. 09. 2013, pãrþile componente susmenþionate au fost ridicate de organele judiciare ºi au fost depuse la Muzeul Naþional al Unirii din Alba Iulia, statuia fiind integral reconstituitã.

Conform evaluãrii experþilor, artefactul compus din cele 10 fragmente recuperate reprezintã statuie monumentalã din marmurã, originalã ºi provine din situl arheologic de interes naþional ºi prioritar Apulum, Colonia Aurelia Apulensis, oraºul roman din Partoº (sec. II-III), aflat pe Lista Monumentelor Istorice, cod LMI 2010 AB-I-sA-00001-s, precum ºi în lista Registrului Arheologic Naþional, cod RAN. 1026.02. Conform unei estimãri preaslabile piesa face parte din categoria de bunuri încadrate în „Tezaur”, fiind evaluatã la minim 20.000 euro.

Prejudiciul produs Statului Român, a fost recuperat integral.

Statuia este din

marmurã de import (probabil din Asia Micã) ºi dateazã din sec. II p.Chr. Ea aparþine unui tip iconografic cunoscut sub numele de "Hercules Farnese", o replicã de epocã romanã dupã statuia sculptorului grec Lisipp, din epoca clasicã (sec. IV a. Chr.).

Din Dacia se mai cunoaºte o singura piesã de marmurã similarã, gãsitã la Mehadia ºi pãstratã la Kunsthistorisches Museum din Viena (H = 52 cm), dar care este mai rudimentar cioplitã.

Conform art. 49 din Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naþional mobil, republicatã în 2008: persoanele fizice care au descoperit în mod întâmplãtor bunuri din categoria celor prevãzute la art. 46

alin. (1) sunt obligate sã le predea, în termen de 72 de ore de la descoperire, primarului unitãþii administrativ-teritoriale în a cãrei razã a fost fãcutã descoperirea.

(2) Primarul este obligat sã înºtiinþeze serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii în termen de 72 de ore, cu privire la bunurile descoperite, luând totodatã mãsuri de pazã ºi de conservare a acestora.

(3) Primarul este obligat sa predea bunurile astfel descoperite, în termen de 10 zile, serviciului public deconcentrat al Ministerului Culturii.

Anchetatorii susþin cã în luna iunie 2012, o echipã a firmei inc. ªoaitã IoanCiprian, efectuând lucrãri de sãpãturi pe strada Dacilor din cartierul Partoº, a descoperit o statuie din marmurã albã, fragmentatã.

Inculpatul s-a prezentat la locul sãpãturilor, de unde, omiþând prevederile legale privind obligativitatea declarãrii descoperirii, a ridicat ºi transportat la domiciliul sãu statuia, compusã din corpul personajului ºi o gambã ruptã. ªoaitã Ioan-Ciprian, care a fost reþinut preventiv pentru sãvârºirea infracþiunilor de furt calificat prev. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit.e. ºi alin.2 lit.a. C.pen., cu aplicarea art. 280 1 C.pen. în condiþiile art. 41 al.2 C.pen. ºi art. 33 lit. a.

C.pen. iar procurorii au solicitat magistraþilor Judecãtoriei Alba Iulia arestarea preventivã a inculpatului, propunerea fiind admisã pentru o perioadã de 20 de zile.

Urmãrirea penalã este efectuatã de Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia ºi organele poliþiei judiciare din cadrul Inspectoratului de Poliþie al Judeþului Alba.

Marius MITRACHE

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Septembrie 2013

Proiect finalizat pentru groapa de gunoi a judeþului

C

ontract semnat. Joi la sediul Consiliului Judetean Hunedoara, la Sala Mare de sedinte, a avut loc o intalnire prilejuita de semnarea Documentului de pozitie privind implementarea proiectului “Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Hunedoara”.

Monika BACIU La eveniment au luat parte toti primarii din judet, vicepresedintele Ioan Rus, care este presedintele in exercitiu al A.D.I. “Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Hunedoara” si direc-

Convocator In temeiul prevederilor art.94 alin.1 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale art.6 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã ordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 27 septembrie 2013, ora 1100, cu urmãtoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotãrâre privind modificarea Programului de întreþinere ºi reparaþii drumuri ºi poduri judeþene; 2. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Planului operativ de acþiune pe timpul iernii 2013 – 2014 pe drumurile judeþene; 3. Proiect de hotãrâre privind aprobarea actualizãrii devizului general pentru unele obiective de investiþii ale Consiliului Judeþean Hunedoara; 4. Proiect de hotãrâre privind apro-

torul executiv al A.D.I. Ioan Prip.

“Este finalizat proiectul. Astãzi (join.r.) primarii au semnat contractul în cadrul Asocierii de Dezvoltare Intercomunitarã, dupã care va fi trimis la Bruxelles ºi sunt convins cã de anul viitor

barea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetului propriu al judeþului Hunedoara pe anul 2013; 5. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite bugetare în cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2013 ale unor instituþii publice din subordinea ºi finanþarea Consiliului Judeþean Hunedoara; 6. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2013 ale spitalelor publice de interes judeþean; 7. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Planului de ocupare a funcþiilor publice în anul 2014; 8. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei, statului de funcþii ºi Regulamentului de organizare ºi funcþionare ale Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara; 9. Proiect de

vom începe lucrãrile la deponeu cât ºi la staþia de sortare ºi stocare de la Petroºani ºi închiderea gropilor neconforme”, a declarat Mircea Ioan Moloþ, preºedintele CJH. Întâlnirea a fost de deplasarea participantilor la

hotãrâre privind aprobarea organigramei, statului de funcþii ºi Regulamentului de organizare ºi funcþionare ale Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva; 10. Proiect de hotãrâre privind organizarea Comisiei pentru protecþia copilului Hunedoara; 11. Proiect de hotãrâre privind însuºirea Acordului de parteneriat nr.01/1122/15.07.2 013; 12. Proiect de hotãrâre privind retragerea Consiliului Judeþean Hunedoara din S.C. Compania de Turism Valea Jiului S.R.L.; 13. Proiect de hotãrâre privind stabilirea consumului lunar de combustibil pentru autoutilitara – automobil mixtcamion ce deserveºte Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva; 14. Proiect de hotãrâre privind atribuirea unor licenþe de traseu pentru efectuarea serviciului de transport public judeþean de persoane

Bacia, la stadionul din localitate, unde reprezentantii unei firme de profil au fãcut o prezentare a unor modele de colectare selectiva a deseurilor.

Noul sistem de management al deºeurilor va însemna preluarea gunoiului din întreg judeþul, în sistem centralizat.

Deponeul se prevede a fi realizat pe baza unei finanþãri europene de aproximativ 70 de milioane de euro.

prin curse regulate speciale; 15. Proiect de hotãrâre privind aprobarea aplicaþiei de finanþare pentru proiectul ”Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara” ºi a documentelor suport; 16. Proiect de hotãrâre privind completarea anexei la Hotãrârea Consiliului Judeþean Hunedoara nr.61/2013; 17. Proiect de hotãrâre pentru modificarea Hotãrârii Consiliului Judeþean Hunedoara nr.88/2013 privind aprobarea aderãrii Judeþului Hunedoara în calitate de membru asociat la Asociaþia “Clubul Sportiv Fotbal Club Hunedoara”; 18. Proiect de hotãrâre privind numirea reprezentantului Consiliului Judeþean Hunedoara în Consiliul de administraþie al Ansamblului profesionist ”Drãgan Muntean” pentru promovarea culturii tradiþionale Hunedoara; 19. Diverse.

Preºedinte, Mircea Ioan Moloþ

Acordul dintre România ºi FMI a anulat împrumutul Consiliului Judeþean Hunedoara de 40 de milioane onsiliul Judeþean Hunedoara C a primit aviz negativ pentru contractarea împumutului.

Instituþia judeþeanã a avut în vedere contractarea unui împrumut de 40 de milioane de lei pentru continuarea lucrãrilor de modernizarea a drumurilor din judeþ, însã împrumutul nu a fost aprobat de Guvern.

Totul din cauza acordului dintre România ºi Fondul Monetar Internaþional care prevede un anumit grad de îndatorare.

Monika BACIU

“Nu ni s-a aprobat împrumutul datoritã faptului cã proiectul din România are un acord cu FMI-ul cu un grad de îndatorare ºi nu s-a aprobat, nu s-a aprobat la nimeni din România pentru cã se depãºea gradul de îndatorare ºi ca atare am fost rugaþi sã avem rãbdare pânã anul viitor, Fondul Monetar Internaþional a impus acest lucru ºi nu Guvernul”, a declarat Mircea Ioan Moloþ, preºedintele CJH. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara sperã cã de anul viitor situaþia

va reveni la normal.

“Sã sperãm cã anul viitor vom avea mai mult noroc.

Toate proiectele pe care le-am început le-am stopat din cauza lispei de fonduri. Singura mare investiþie este cea de la Pasul Vâlcan, restul le-am sistat pe toate. Posibil cã da, anul viitor situaþia va reveni la normal”, a mai spus Moloþ.

Mai multe instituþii publice din judeþ au în desfãºurare proceduri pentru contractarea unor împumuturi, însã existã posibilitatea ca acestea sã nu fie aprobate din cauza acordului cu FMI.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Septembrie 2013

Mircea Ioan Moloþ: “Când fac bugetul plec de la oameni”

Î

nsoþitorii persoanelor cu handicap, la audienþã la preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. Câteva persoane din Aninoasa au fost joi în audienþã la preºedintele Consiliului Judeþean pentru a-i explica faptul cã nu ºi-au primit indemnizaþiile de cinci luni. Moloþ spune cã în primul rând vina apaþine primarilor.

Monika BACIU

“Trebuie sã fie foarte clar pentru orice primar ºi pentru orice Consiliu Local.

Toþi vrem sã facm drumuri, canalizare, sã avem apã, cãldurã, dar trebuie sã avem grijã ºi de oameni.

Eu când îmi fac

bugetul plec de la oameni, am o categorie de investiþii, însã nu mã pot atinge de banii respectivi, dar restul care îi avem plec de la oameni, celor care lucreazã în consiliu, de la însoþitorii care îi am în subordine, de la casele de copii, tot ce înseanã om.

Dupã aceea tot ce îmi rãmâne, dacã îmi rãmâne

mai construiesc ceva, ori acest lucru primarii nu îl fac. Toatã lumea face aceeaºi greºealã ºi toatã lumea dã vina pe Consiliul Judeþean ca ºi când nu ar ºtii cã Consiliul Judeþean este ca o primãrie, mai mare care aceleaºi obligaþii care le au primãriile”, a declarat Mircea Ioan Moloþ, preºedintele

CJH. Mai mult, preºedintele CJH considerã cã edilii trebuie sã îºi împartã bugetul astfel încât sã nu întâmpine astfel de probleme.

“Legea spune cã aceste fonduri se asigurã de la bugetul naþional ºi bugetul local, ºi ei sunt obligaþi dacã vor sã facã chestia asta sã

asigure fonduri ºi dupã aceea începi sã faci alcetva, numai cã lumea vrea de toate, nu se pot toate.

Consiliul Judeþean împarte 20% din banii care îi iau primarii pe categorii, pe investiþii”, a mai spus sursa citatã.

Datoriile Primãriei Aninoasa cãtre ei sunt de peste 80 de mii de lei.

Primãria Aninoasa este prima administraþie localã din România care a intrat în faliment. Primãria este condusã de un administrator judiciar reprezentat de ”Tudor ºi Asociaþii”.

Pensionarii mineri pleacã la Ministerul Muncii

F

oºtii mineri din Valea Jiului care au ajuns pensionari pleacã acum la în audienþã la Ministrul Muncii. Asta pentru cã s-au sãturat sã îi tot invite pe parlamentarii ce i-au votat ºi au fixat o audienþã la acest minister, pentru a-ºi spune pãsurile.

Diana MITRACHE Sãptãmâna viitoare, o delegaþie a foºtilor mineri din Valea Jiului va ajunge la Bucureºti, ca sã stea de vorbã cu Ministrul Muncii Mariana Câmpeanu. Ei sunt nemulþumiþi cã au încercat sã le transmitã parlamentarilor de aici problemnele lor, dar nici unul nu a rãspuns invitaþiei lor.

Acum pleacã ei la Bucureºti.

„Deoarece aceºti parlamentari refuzã sã vinã ºi sã discute cu pensionarii mineri, conducerea Ligii Sindicatelor Pensionarilor, a decis ca o delegaþie sã se deplaseze la Bucureºti pentru rezolvarea tuturor problemelor cu care ne confruntãm de mai mult timp.

Vom fi acolo în data de 24 septembrie”, aprecizat Paul David, secretar al Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri din Valea Jiului, membru al delegaþiei ce va pleca la Bucureºti.

Foºtii mineri

vor sã îi prezinte ministrului câteva din ceea ce cred ei cã sunt drepturi ce le revin ºi nu le primesc.

Cei care merg la Bucureºti ne explicã ce îi vor cere ministrului Mariana Câmpeanu. „E vorba despre aceste drepturi ce sunt acordate pânã în 2014 ºi care se referã la acordarea gratuitãþilor pentru pensionari. Noi vrem sã facem aºa încât sã le primim pânã la închidrea minelor, în anul 2018. Pe urmã

avem o grãmadã de probleme sociale: punctul de pensie, grupele de muncã ºi biletele de bãi”, amai adãugat Paul David.

Pensionarii mineri au ieºit în stradã în repetate rânduri pentru a-ºi cere drepturile, iar acum merg la Minsitrul Muncii pentru a cãuta soluþii.

Asta pentru cã, spun ei, au lucrat zeci de ani sub pãmânt ºi acum au nevoie de un sprijin politicpentru aºi obþine drepturile câºtigate ca mineri.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Septembrie 2013

Laptele ºi cornul, la control!

E

levii ºi preºcolarii din Petroºani au primit deja lapte ºi corn ºi, de sãptãmâna viitoare, inspectorii sanitari verificã modul în care se face distribuþia. Asta pentru cã, la nivel de ºcoli totul este pus la punct.

Diana MITRACHE Copiii au primit în pauza mare produsele din programul guvernamental „Laptele ºi Cornul”, iar dascãlii spun cã nu au existat deloc disfuncþionalitãþi. „Încã de luni au sosit

ºi, din prima zi au ºi fost distribuite, fãrã sã avem probleme în aprovizionare”, au declarat dascãlii din Petroºani.

Licitaþiile au fost câºtigate ºi inspectorii sanitari spun cã vor verifica mai mult modul în care aceste

produse sunt depozitate pe traseu, sau dacã sunt în termenele de valabilitate ºi corespund din punct de vedere al calitãþii. „Va începe de luni verificarea condiþiilor de depozitare ºi livrare cãtre beneficiari a acestor produse.

Ceea ce putem spune din anii anteriori, ºcolile sunt pregãtite cu spaþiile necesare, au frigidere, iar ceea ce noi vom verifica în urmãtoarele zile este modul în care

acestea vor fi transportate, dacã se respectã termenii ºi timpii pentru livrarea acestor produse, pentru cã interesul copilului e sã aibã cel târziu în pauza de 11,00 aceste produse ºi, ne mai intereseazã ºi cali-

tatea produselor, modul în care este ambalat, termenele de valabilitate, etichetarea produsului ºi modul în care firmele câºtigãtoare îºi vor respecta contractul”, a declarat dr. Octavian Popescu, ºeful Circumscripþiei

Sanitar Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor din Petroºani.

Numai pentru laptele copiilor, Consiliul Judeþean Hunedoara a alocat aproximativ un milion de lei, iar cei mici au primit ºi lapte ºi corn. În acest program sunt incluºi toþi copiii, atât cei de la grãdiniþe, cât ºi cei din clasele IVIIII. ªcolile vor fi monitorizate sãptãmânal, începând cu ziua de luni a sãptãmânii viitoare.

Consumatori atenþi. Cenuºa din fãinã nu e toxicã F

ãinã cu cenuºã. Mai mulþi consumatori vigilenþi au citit etichetele produselor ºi au constatat cã fãina conþine cenuºã în anumite concentraþii. Medicii DSVSA au examinat conþinutul fãinii de grâu ºi spun cã aceastã cenuºã este un reziduu ce rezultã în urma procesului tehnologic de trasformare a grâului în fãinã.

Monika BACIU “Ne bucurãm cã cetãþenii sunt vigilenþi ºi îºi verificã produsele cumpãrate, dar în acest caz nu este nimic dubios, produsul cenuºã este un produs rezultat în urma unor procesãri tehnologice pe care orice produs de pe piaþã au aceste reziduuri, nu este un produs toxic, nu este un produs care sã influenþeze calitatea pâinii sau a fãinii, el este absolut în absolut orice produs”, a spus

medical Octavian Popescu, coordonator CSVSA Petroºani.

Medical dã asigurãri cã aceastã cenuºã nu este toxicã, aceasta

fãcând parte din orice produs.

“Face parte din procesul tehnologic de preparare a pâinii, nu este toxic, nu este

nociv, face parte din orice compoziþie a oricãrui produs alimentar”, a mai spus sursa citatã.

Tipul de fãinã este caracterizat printr-un conþinut în cenuºã (nu fãina conþine cenuºã, ci aºa se evalueazã calitatea ei, prin reziduurile rezultate în urma arderii unei probe) ºi se exprimã în procente faþã de substanþa uscatã ºi înmulþit cu 1000: ooo, 480, 650, semialbã 800, 900, neagrã 1250, dieteticã 1750, 2200.

Datoritã faptului cã substanþele minerale, celuloza ºi hemiceluloza sunt repartizate preponderent spre periferia bobului, cu cât gradul de extracþie

e mai mare, cu atât creºte indicele de cenuºã, iar fãina e mai închisã la culoare, mai bogatã în minerale, proteine, celulozã, vitamine, enzime.

14 Program & Horoscop

9:45 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 10:30 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului – Gyebaek 11:50 Legendele palatului Gyebaek 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Europa mea 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 17:00 Finanþe ºi afaceri 17:35 Legendele palatului Gyebaek

10:30 Soþia perfectã (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Dragul de Raymond 14:30 Dragul de Raymond 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Fii pe fazã!

18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1 23:00 Lumea lui Banciu

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Icomedy 22:00 Bean 0:00 Afaceri necurate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Septembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Tinereþe, tinereþe! (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 O mireasã momealã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Nemuritorii: Rãzboiul zeilor 22:45 Prada fiarelor 0:45 Nemuritorii: Rãzboiul zeilor (r)

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa sunteþi indispus ºi nimeni nu vã poate intra în voie.

Familia nu este de acord sã renunþaþi la o excursie. Ascultaþi-i ºi pe ceilalþi ºi cãutaþi o soluþie de compromis. Încercaþi sã vã mai ºi relaxaþi!

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Suflet de gheaþã 22:30 Îþi ordon sã mã iubeºti!

0:00 Poveºtiri adevãrate (r)

10:00 12:30 13:15 14:45 15:30 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15 23:45

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Cu capul în nori Teo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Roata norocului Pe banii pãrinþilor Faci faþã, faci bani (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 EuroFotbal 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 EuroFotbal 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 EuroFotbal 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 EuroFotbal 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal 15:30 Rezumat UEFA Europa League 16:00 Avanpremierã Ligue 1 16:30 Avanpremierã La Liga 17:00 Avanpremierã Serie A 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Avanpremierã Liga 1 18:30 Digi Sport Special 19:00 Fotbal: Gaz Metan Mediaº - Universitatea Cluj 20:45 Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Dacã nu vã odihniþi mai mult, sar putea sã aveþi probleme cu sãnãtatea. O discuþie în contradictoriu cu o persoanã mai în vârstã vã pune pe ganduri. Fiþi calm ºi prudent, ca sã evitaþi un scandal

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Aveþi tendinþa sã vã supraestimaþi puterile. Nu fiþi încãpãþânat ºi nu forþaþi lucrurile! Dacã nu vã temperaþi orgoliul, riscaþi sã vã certaþi cu prietenii ºi cu familia.

Acordaþi mai mult timp odihnei!

9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:30 Mica mireasã (r) 14:30 Cuscrele 15:30 Copii contra pãrinþi (r) 17:00 Specialiºti în sãnãtate 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Suflete pereche

21

23 iulie *** 22 august

Dimineaþa primiþi o sumã mare ºi vã faceþi planuri îndrãzneþe.

Nu vã pripiþi. Ar fi bine sã vã sfãtuiþi cu partenerul de viaþã.

Astãzi vã completaþi foarte bine.

Abþineþi-vã de la excese!

23 august *** 22 septembrie

Dimineaþa este posibil sã fiþi apatic ºi sã nu vã puteþi concentra. Nu vã asumaþi nici un risc în afaceri. Dacã aveþi ocazia sã mergeþi într-o vizitã, nu staþi pe gânduri!

Starea de confuzie vã poate afecta relaþiile pe plan social ºi situaþia financiarã. Nu vã implicaþi în afaceri, chiar dacã vi se pare cã puteþi da lovitura.

Dupã-amiazã vã revine cheful de viaþã ºi reuºiþi sã comunicaþi cu cei din jur.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Un bãrbat mai în vârstã vã propune sã vã asociaþi într-o afacere.

Nu hotãrâti nimic fãrã sã vã consultaþi cu partenerul de viaþã. Nu staþi prea bine cu banii, însã relaþiile cu persoana iubitã sunt bune.

Se pare cã nu sunteþi în cea mai bunã formã fizicã ºi intelectualã.

Sunteþi indispus ºi confuz.

Evitaþi întâlnirile de afaceri ºi cu prietenii. Riscaþi fie sã pierdeþi bani, fie sã vã certaþi cu un prieten bun.

23 noiembrie *** 20 decembrie Sunteþi cu capul în nori. Amânaþi întâlnirile de afaceri. Chiar dacã nu aveþi chef de vorbã, nu refuzaþi comunicarea cu cei din jur.

Acordaþi mai multã atenþie persoanei iubite!

21 ianuarie *** 20 februarie

În prima parte a zilei sunteþi puþin aerian ºi comunicaþi mai greu. Intuiþia nu vã ajutã prea mult, aºa cã acceptaþi ajutorul prietenilor ºi al familiei. Limitaþivã la activitãþi de rutinã!

21 decembrie *** 20 ianuarie Vã treziþi cu moralul la pãmânt ºi aveþi dificultãþi de concentrare.

Este recomandabil sã nu începeþi activitãþi pe care nu sunteþi sigur cã le puteþi finaliza. Seara primiþi oaspeþi dragi.

21 februarie *** 20 martie Vã merge foarte bine pe plan sentimental. Este posibil chiar sã faceþi o declaraþie de dragoste Nu vã implicaþi în afaceri! ªansele de reuºitã sunt reduse. Fiþi cât se poate de corect.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Septembrie 2013

E

Au primit ghiozdanele cu întârziere

levii din clasa întâi de la ªcoala Generalã Avram Stanca au primit ieri ghiozdanele, cu câteva zile întârziere, ºi dupã ce pãrinþii copiilor au trebuit sã sesizeze autoritãþile locale. În fapt, totul a pornit se pare de la o neînþelegere legatã de faptul cã, anul acesta autoritãþile locale au acordat ghiozdane numai copiilor care au pãºit pentru prima datã la ºcoalã.

Dar, cum anul acesta a apãrut ºi clasa 0, ghiozdanele au fost împãrþite doar copiilor din aceastã clasã, iar cei înscriºi în clasa întâi au fost iniþial uitaþi. Lucrurile s-au

lãmurit în momentul în care au intervenit pãrinþii, care au sesizat autoritãþile locale.

Conducerea ºcolii Avram Stanca susþine cã a fost vorba doar despre o micã neânþelegere, care pânã la urmã s-a rezolvat.

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264.

Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

Vând struguri.

Comuna Bumbeºti-Jiu. Tel 0731.347.645

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI! Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA! Nr. Cont 567571024795 RON01 BANCPOST ANGAJÃM FETE pentru masaj de relaxare, în Germania. Câºtiguri substanþiale 3000 Euro, oferim cazare. Relaþii la telefon 00496980906757 sau 0764832433.

Cerem ºi oferim seriozitate maximã!

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Septembrie 2013

Let’s do it! vine la noi

R

eprezentanþii DSV sunt cu ochii pe comercianþii de la “Toamna petrileanã”. Zilele acestea la Petrila are loc evenimentul toamna petrileanã.

S

ute de tineri din Valea Jiului sunt aºteptaþi sã ia parte la acþiunea denumitã generic „Let’s do it, România!” ºi care are ca scop sã ne scape de deºeuri.

De aceastã datã, tinerii sunt îndemnaþi sã facã mici scenarii pe care sã filmeze în timpul acþiunii ºi, mai apoi, vor fi chiar premiaþi.

Acþiunea ce are loc la nivel naþionala junge ºi în Valea Jiului, într-un mod inedit de aceastã datã. Tinerii din ºcoli ºi licee vor primi echipamentele necesare ºi vor fi îndemnaþi sã strângã deºeurile. Sunt vizate zonele verzi, cele de picnic ºi albiile apelor, care vor fi curãþate în 28 septembrie,iar acþiunea se va desfãºura sub forma unui flash-mob. „Dorim ca fiecare din oraºe sã se implice, pentru cã prin aceasta vã puteþi sã vã promovaþi oraºele ºi vrem sã câºtigaþi. Vor fi trei premii,

Cu ochii pe comercianþi

cupe. Vrem ca împreunã sã schimbãm judeþul Hunedoara, iar pe 5 octombrie vom lansa lampione ºi vom avea o galã în care vom sãrbãtori ziua aceasta”, a declarat Ioan Trifan, coordonator Let’s do it, România!.

Iniþierea ideii de a crea un mic film despre acþiune, cu dans ºi joc, este o premierã la nivel naþional ºi nu numai, iar pentru aceasta tinerii sunt încurajaþi sã participe activ. Cei mai buni vor fi premiaþi, iar zonele verzi vor deveni mai curate.

Diana MITRACHE

Comercianþii au sosit încã de joi, iar pentru ca participanþii la eveniment sã nu aibã parte de neplãceri, reprezentanþii Direcþiei Sanitar Veterinare au demarat verificãrile în rândul celor care comercializeazã produse alimentare. „Orice eveniment care se desfãºoarã pe raza de activitate a circumscripþiei noastre intrã în vizorul ºi monitorizarea noastrã. Din acest moment suntem în faza de verificãri ºi controale pe produsele care se vor comercializa

în acest sector, sperãm cã organizarea oraºului Petrila va fi la înalt nivel, totodatã sperãm cã comercianþii vor respecta normele sanitare ºi sanitar-veterinare pentru comercializarea produselor expuse”, a

declarat medicul Octavian Popescu, medic coordonator CSVSA Petroºani.

Printre cei care se vor concerta la toamna petrileanã se Geanina Gavrilã, Luke, Mitzã, Silvia, Anne, Adnana Olariu, Sonny Flame, Loredana Fieraru, Bianca Danciu, Alexia Magda, Aida Busuioc, Daniel Iancu, Lele Crãciunescu, ansamblurile „Bujorii Muntelui”, „Junii Petrileni” si „Soimusana”.

Monika BACIU