Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 453

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 18 Septembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Zburãtorii Petroºaniului, comandanþi de aeroporturi ºi instructori militari

Cât te costã parlamentarul tãu!

>>> PAGINA A 3-A

Minune pe strada Voievodu

Dupã 40 de ani au vãzut cum curge apa ºi la robinete lor

>>> PAGINA A 4-A

Sute de pensionari au îndurat frigul nopþii pentru a beneficia de alimentele UE

ozile sãrãciei. Ieri (marþi-n.r.) a fost prima zi de distribuire a alimentelor de la Uniunea Europeanã.

>>> PAGINA A 10-A

Concurs de biciclete organizat de liberalii din Petrila

ineri ºi vârstnici deopoT trivã sunt chemaþi de liberalii din Petrila la miºcare...

>>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Septembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Dimineaþa

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Septembrie 2013

Cât te costã parlamentarul tãu! Î

l votezi odatã la patru ani ºi îi pui toate speranþele cã, de data aceasta va fi altfel, iar promisiunile vor fi respectate. Vorbim despre parlamentari – senatori ºi deputaþi – o categorie a aleºilor electoratului care ne reprezintã pe bani deloc puþini. Ne-am propus sã vã arãtãm cât vã costã alesul trimis în Parlament, iar astãzi senatorii de Hunedoara. Carmen COSMAN

Judeþul Hunedoara are patru persoane care au acces în Senat în urma alegerilor din decembrie 2012. Este vorba despre Mariana Câmpeanu (USL)– numitã ulterior ministru al Muncii, Dorin Pãran (USL), Cosmin Nicula (USL) ºi Haralambie Vochiþoiu (PPDD), cel care aprins trenul pe ultima sutã de metri, prin redistribuire. Pentru fiecare dintre aceºtia, lunar de la bugetul de stat sunt alocate câteva mii de lei, atât pentru cheltuielile proprii, cât ºi pentru cele ale

birourilor parlamentare unde se presupune cã aceºtia au activitate când vin în teritoriu. De precizat cã ne-am raportat la cheltuielile din ultima lunã actualizatã pe pagina oficialã a Senatului, respectiv luna mai 2013. Astfel, Mariana Câmpeanu, parlamentar PNL ales in colegiul uninominal 3 din

Circumscripþia electoralã nr.22 Hunedoara, nu ºi-a decontat la Senat decât transportul în þarã, de 532 de lei, restul fiind suportat din bugetul ministerului pe care îl conduce. În schimb, a primit bani pentru biroul parlamentar, adicã4.409 lei pentru materiale întreþinere ºi 7.192 de lei pentru salariul personalului. Iar de aici încolo lucrurile se schimbã, pentru cã încep ºi cheltuielile. Cosmin Nicula (PSD), ales in colegiul uninominal 1 din Circumscripþia electoralã nr.22 Hunedoara,

Simota ºi-a vãzut dosarul O

mul de afaceri Alin Simota a studiat marþi dosarul de urmãrire penalã, prezentat de procurori. Acesta a fost motivul pentru care,deºi era aºteptat la Judecãtoria Petroºani, omul de afaceri nu a mai ajuns, iar procesul a fost amânat. Diana MITRACHE Procurorii care instrumenteazã cauza în care omul de afacei Alin Simota este cercetat pentru ºantaj, acte de violenþã ºi cãmãtãrie, i-au prezentat

arestaþilor ca sã rãspundã într-un alt dosar în care este acuzat de evaziune fiscalã. Alin Simota este arestat preventiv într-un dosar ce vizeazã comiterea unor infracþiuni cu violeþã, iar

marþi dosarul. Miliardarul nu a mai ajuns la Judecãtoria din Petroºani, tocmai din acest motiv. El ar fi trebuit sã vinã marþi dimineaþã cu duba acum ar fi fost al doilea termen la care ar fi trebuit sã ajungã la Petroºani, de când este în arest. Simota a fost trimis în judecatã în data de 12 martie 2013, pentru infracþiuni de evaziune fiscalã în calitate de reprezentant al SC Simar SRL Petroºani, firmã aflatã în administrarea unui lichidator judiciar.

are o indemnizaþie lunarã brutã de 7648 lei, iar valoarea netã este de 5364 de lei. Pe lângã aceste lucru, a mai primit suma de 1259.82 lei/ lunã drept diurnã în teritoriu ºi încã 1959.72 lei ca diurnã pentru deplasarea în Bucureºti. În plus, ºi transportul din Bucureºti în þarã a costat fix 2740.1 de lei. ªi nici biroul parlamentar nu e ieftin de întreþinut. Numai materialele l-au costat pe senatorul de Valea Jiului 4.886 de lei, chiria alte 800 de lei, iar salariile personalului 5.695 de lei. Dorin Pãran (PNL) - ales in colegiul uninominal 2 are, de asemenea, suficiente cheltuieli ºi aici nu ne referim la cazarea aleºilor. Drept diurnã a primit, net, suma de 4909 lei pentru luna mai, la care se adaugã 1259 de lei diurna în teritoriu, 1960 de

lei cea pentru deplasarea în Bucureºti, 101 lei pentru cazarea în teritoriu ºi 1721, 79 lei cheltuielile de transport în þarã. Iar pentru biroul parlamentar, Pãran a primit 6255 lei – materiale întreþinere, 410,86 de lei chirie ºi 3568 de lei salarii. ªi sã nu credeþi cã dacã

eºti în opoziþie o duci mai greu, odatã ajuns în Parlament. O dovedeºte din plin Haralambie Vochiþoiu (PP-DD). Acesta beneficiazã de o diurnã în valoare brutã de 7648 de lei, din acre rãmâne în mânã cu 5364 de lei. În plus, a mai primit pentru luna mai 839,88 de lei diurnã în teritoriu ºi încã 1959,72 de lei diurnã pentru deplasarea în Bucureºti. Iar funcþionarea cabinetului parlamentar a costat 5173,75 de lei - materiale întreþinere, 1000 de lei – chirie ºi încã 4.000 de eli salariul personalului.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Septembrie 2013

Minune pe strada Voievodu

Dupã 40 de ani au vãzut cum curge apa ºi la robinete lor

ucurie de nedescris pe chipul unor bãtrâni dintr-un cartier al municipiului Petroºani, care au vãzut apa curgând ºi la robinetele lor. De mai bine de 40 de ani, oamenii s-au rugat sã li se aducã ºi lor apa în case ºi nimeni n-a vrut sã audã de cererea lor. Bãtrânii îºi aduceau apa cu cãrucioarele de la un izvor aflat pe un deal din apropierea cartierului lor. Maximilian GÂNJU Mai multe familii dintr-un cartier izolat al municipiului Petroºani au vãzut ieri, cum la robinete le curge apã de la

reþeaua publicã. Oamenii aºteaptã de mai bine de 40 de ani sã fie branºaþi la reþea, însã pânã acum nu s-au gãsit resursele financiare pentru ca apa sã ajungã ºi la gospodãriile lor. În total, zece familii de pe strada Voievodu, în special oameni bãtrâni, au fost branºate la reþeaua publicã, însã cu adevãrat surprinzãtor este cã lucrarea a costat mai nimic. Actuala conducere a operatorului de apã din Valea Jiului a gãsit

finanþarea necesarã racordãrii gospodãriilor la reþeaua publicã. „Mamã, nici nu ºtiþi cât de greu am trãit aici. Numai cel care nu are apã ºi trebuie sã o care zi de zi ºtie. Am tot fost, de 25 de

ani de când m-am mutat aici cu soþul, pe la toatã lumea ca sã ne aducã ºi nouã þeava de apã la poartã. Toþi au zis cã nu se poate. Ca sã spãl rufele trebuia sã merg de 17 ori într-o zi la izvor, sã aduc apã cu cãruciorul de butelii. Câte cinci bidoane odatã, nici nu ºtiþi cât de este greu. Suntem ºi noi oameni bãtrâni, avem o vârstã, iar iarna pe gerurile alea sã mergi prin zãpadã pânã la brâu dupã apã… Doamne, de câte ori dau drumul la

robinet o sã-l pomenesc pe omul Avram (n.r. Costel Avram – directorul SC Apa Serv Valea Jiului ). Este un om, un om care a vãzut ºi a înþeles cât de greu ne-am dus noi viaþa pânã astãzi”, a spus Ilona Muntean, una dintre vârstnicele care au fost branºate la reþeaua publicã. O altã pensionarã spune cã pentru ea este o adevãratã minune. „Este un vis împlinit, vã spun sincer cã este ca o minune ºi nu credeam cã se va întâmpla. Suntem numai familii de vârstnici, stãm totuºi într-un municipiu ºi nu aveam apã în case. Nimeni nu vroia sã audã de noi pânã acum ºi ne fugãreau spunându-ne cã nu urcã apa pe reþea pânã la noi. Am avut noroc cu domnul director de acum, cã el a înþeles ce înseamnã sã trãieºti fãrã apã. Sunt 45 de ani în care ne-am chinuit ºi îi mulþumim din suflet domnului Costel Avram”, spune femeia.

ucrare realizatã într-o sãptãmânã Directorul SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram, spune cã a cerut un raport de la departamentul tehnic al societãþii, imediat dupã ce a aflat de problema familiilor de pe strada Voievodu. „A venit la mine în

audienþã o bãtrânicã, sã-mi spunã cã nu are apã ºi dacã pot sã o racordez ºi pe ea la reþea. Am fost miºcat de cum a vorbit femeia ºi am început sã mã interesez de situaþia acestor familii, de ce nu se poate sã ajungã ºi la ele reþeaua. În zilele urmãtoare au mai venit ºi alþi oameni din zonã ºi am cerut la departamentul tehnic o situaþie. Le-am spus sã facã un studiu ºi sã mi-l prezinte, iar în urma

raportului am descoperit cã se putea trage reþeaua. Am dat imediat dispoziþie sã se facã lucrarea ºi într-o sãptãmânã de zile a fost gata. Costurile sunt minime, însã mulþumirea mea sufleteascã este mare, pentru cã am putut ajuta aceste familii de vârstnici. Nu ºtiu ºi nu comentez de ce ceilalþi nu au vrut sau nu au putut, în trecut, sã le tragã apa acestor oameni. Eu sunt mulþumit de faptul cã am reuºit sã

le aduc o bucurie, sã nu mai batã kilometri la izvor pentru a avea apã de bãut. Am ºi un regret, o bãtrânicã cu care am vorbit în faþa casei sale când am mers sã vãd cum stau cu lucrarea, ºi care m-a impresionat foarte tare, a murit înainte cu o zi de a da drumul la apã ºi la ea în casã. Mi-a pãrut tare rãu, era atât de bucuroasã cã se bagã reþeaua ºi la ea”, a declarat Costel Avram, director general Apa Serv Valea Jiului.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miecuri, 18 Septembrie 2013

Liliana Þolaº ”ameninþatã periculos” la alegerile din aceastã sãptãmânã

âmbãtã, 21 septembrie, ora 11,00, la Deva, are loc conferinþa de alegeri în cadrul organizaþiei judeþene a femeilor din PSD Hunedoara. Tensiunea creºte pe ultima sutã de metri, pentru cã în cursã se aflã douã candidate – Liliana Þolaº, acuala preºedintã a OF PSD, ºi Natalia Intotero, deputat PSD de Hunedoara, fost preºedinte al organizaþiei judeþene de tineret a PSD. Ileana FIRÞULESCU

Liliana Þolaº este un politician bine cunoscut publicului mai ales pentru activitãþile sale în plan profesional. În PSD, filiala judeþeanã, a fost aleasã preºedintã a femeilor social-democrate ºi are o vechime de 7 ani în funcþia de conducere, timp în care a crescut organizaþia pânã la 3.500 de membrii. Timp de douã mandate, aceasta nu a avut contracandidat, dar de data aceasta lucrurile s-au schimbat. Pentru cã Natalia Intotero, deputat de Hunedoara, ºi fostã preºedintã a

Organizaþiei de Tineret a PSD Hunedoara, a ieºit din categoria tinerilor intrând în cea a seniorilor, îºi doreºte sã acceadã pe linie politicã în organizaþia din care face parte. ªi cum funcþia erodeazã imaginea în timp, respectiv douã mandate în cazul actualei preºedinte Liliana Þolaº, Natalia Intotero este un contracandidat redutabil. La sfârºitul lunii iulie, înainte de a demara alegerile la organizaþiile din Valea Jiului ºi din restul judeþului, Liliana Þolaº declara: ”Eu voi candida. Nu ºtiu încã dacã vor mai fi si alte doamne care doresc

sã candideze. Puþine femei sunt dispuse sã facã sacrificii, adicã sã-ºi punã viaþa la bãtaie, pentru cã existã un motiv serios – au familii ºi nu este uºor. În plus, cred eu, trebuie sã ai chemare pentru aºa ceva, sã-þi placã”. Exact un asemenea

contracandidat are acum preºedinta femeilor PSD-iste de la judeþ, pentru cã Natalia Intotero a crescut în partid, a câºtigat câteva competiþii de anvergurã ºi, în plus, a fost destul de activã fiind printre femeile din Valea Jiului mult mai des decât preºedinta lor, le cunoaºte problemele ºi le-a ajutat sã gãseascã soluþii. Pe de altã parte, Liliana Þolaº a ridicat judeþul prin acþiunile organizate în calitatea sa de director al Muzeului Civilizaþiei Dacice din Deva ºi a relaþiilor create de-a lungul timpului cu personalitãþi PSD, acum cu funcþii de decizie. Competiþia din organizaþia judeþeanã a creat o oarecare tensiune la vârf, Intotero fiind cotatã

Blocul lui Becali - scos la licitaþie

acumulat datorii uriaºe, iar acum imobilul lui Gigi Becali de la Petroºani ar putea fi scos la licitaþie. Administraþia de la Petroºani spune cã a trimis toate înºtiinþãrile ºi, în decembrie, pot pune în aplicare soluþia legalã. Diana MITRACHE Nu e prima datã când administraaþia de la Petroºani îi dã un ultimatum latifundiarului Gigi Becali. De aceastã datã, însã, suma acumulatã ca datorie cãtre serviciul de impozite ºi taxe locale este

foarte mare, iar clãdirea ar putea sã fie scoasã la lictaþie în scurt timp. „Fundaþia George Becali ne datoreazã bugetului local,impozit peclãdire,plus majorãri ºi penalitãþi aferente, 3 miliarde de lei vechi. Au fost somaþi, nu au

plãtit încã, li s-a emis un titlu executoriu. Dacã pânã la sfârºitulanului nu vor plãti, atunci se va institui sechestru asigurator, iar

un politician de forþã în partid ºi preferatã rând pe rând de cât mai multe femei. Acestea susþin cã în perioada cât a fost în fruntea organizaþiei de tineret ”a bãtut” Valea cât n-a fãcut-o nici un politician judeþean ºi chiar local. În plus, destule organizaþii din judeþ sau ºi pronunþat, prin vot, în susþinerea Nataliei Intotero. Toate aceste condiþii au determinat-o pe Liliana Þolaº sã fie ºi mai determinatã. Femei PSD-iste, nehotãrâte, au fost ajutate sã-ºi clarifice opþiunea dupã participarea celor douã candidate la alegerile organizaþiilor locale din tot judeþul. Atitudinea, limbajul, comunicarea ºi stilul de a-ºi face campanie

imobilul va fi scos la lictaþie publicã”, a declarat Adrian Neagoe, secretar în Primãria Petroºani. Totuºi, tocmai pentru cã nu e prima datã când se întâmplã acest lucru, cei de la primãrie sperã ca ºi de

în interiorul partidului au fost motive mult ajutãtoare. Situaþii jenante s-au consumat ºi la alegerile ce au avut loc în organizaþiile dintre Jiuri. Ieri, în Valea Jiului, întâlnirea dintre o candidatã cu reprezentantele organizaþiilor din cele ºase localitãþi s-a fãcut aproape conspirativ - din partea liderelor locale – de teama scandalului ce lar isca cea de-a doua candidatã. E grea democraþia, deci ºi competiþia! Metodele folosite te pot ridica sau te pot trânti la pãmânt...

aceastã datã Becali, sau cei din Fundaþia George Becali, sã achite sumele datorate la bugetul local. „Nu cred cã se va ajunge totuºiîn situaþia aceasta, pentru cã ºi acum 3 ani a fost în aceeaºi situaþie ºi a plãtit pânã la urmã”, a mai precizat Neagoe. George Becali a reabilitat construcþia din Cartierul Aeroport în urmã cu circa ºase ani ºi a bãgat în ea peste 600.000 de euro. Aici urmau sã fie mutaþii mai mulþi romi din Bucureºti, dar care au refuzat, iar de atunci construcþia s-a degradat continuu.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miecuri, 18 Septembrie 2013

Sãptãmâna Europeanã a Mobilitãþii marcatã în Hunedoara

ampania “Sãptãmâna Europeanã a Mobilitãþii” se desfãºoarã ºi în acest an în perioada 16-22 septembrie, conform Calendarului Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii. În 2013, sloganul reflectã puterea pe care o au cetãþenii în a influenþa calitatea aerului, prin alegerile lor de mobilitate. Clean air - it's your move!” ºi este o campanie despre mobilitatea urbanã sustenabilã, organizatã cu susþinerea politicã ºi financiarã a Direcþiei Generale pentru Mediu ºi Transport a Comisiei Europene. Având în vedere cã nevoile de mobilitate cresc ºi nevoia de a reduce drastic emisiile de gaze devine din ce în ce mai presantã, oraºele trebuie sã fie inovative ºi prospective. Ele trebuie sã dezvolte o viziune pentru un sistem de transport urban care satisface nevoile de mobilitate, protejeazã mediul ºi face oraºul un loc mai bun unde sã trãim. Scopul campaniei

zaharat tip 2; obezitate. Creºterea traficului rutier determinã: creºterea poluãrii aeru-

este, potrivit reprezentanþilor DSP Hunedoara, acela de a încuraja autoritãþile locale

europene sã introducã ºi sã promoveze mãsuri de transport sustenabile ºi sã invite cetãþenii sã încerce alternative la mersul cu maºina. Viaþa sedentarã determinã creºterea riscului pentru bolile cardio-vasculare; accidentele vasculare cerebrale; diabetul

Noua formã a proiectului de modificãri în legislaþia de achiziþii publice

or fi limitate cerinþele legate de valoarea minimã a contractelor ce demonstreazã experienþa similarã O serie de detalii în legislaþia de achiziþii publice, între care valorile minime ale contractelor pentru "experienþa similarã" ce pot fi cerute, sau conþinutul declaraþiei pe propria rãspundere pentru îndeplinirea cerinþelor, sînt incluse în noua formã a proiectului de Hotãrîre care va modifica HG nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziþie publica din OUG nr. 34/2006, publicat de Autoritatea Naþionalã pentru

lui, creºterea poluãrii fonice, creºterea riscului de accidente rutiere. “Pentru a deveni o economie care consumã puþinã energie ºi polueazã puþin, UE a adoptat o serie de obiective ambiþioase de climã ºi energie pentru a fi atinse pânã în 2020. Acestea includ: reducerea cu

Reglementarea ºi Monitorizarea Achiziþiilor Publice (ANRMAP).

ele mai interesante propuneri

Modificãri care au la baza motivaþia: "Evitarea formulãrii de cerinþe de calificare care ar putea îngrãdi accesul operatorilor economici": Astfel, pentru demonstrarea experienþei similare, cerinþele unei autoritãþi contractante vor fi considerate disproporþionate în raport cu natura ºi complexitatea contractului dacã: a1) suma valorilor/cantitãþilor de produse furnizate/lucrãri executate la nivelul unui singur contract, incluse în documentul prezentat de cãtre operatorul economic ca dovadã a experienþei lui similare sã fie mai mare decît 50% din valoarea/cantitatea de produse/lucrãri ce vor fi furnizate/executate în baza contractului ce urmeazã sã fie atribuit; a2) suma valorilor/cantitãþilor de servicii prestate la nivelul unui singur contract,

20% a emisiilor de gaze cu efect de serã, creºterea cu 20% a eficienþei energetice, o cotã de 20% din consumul total de energie sã fie energii regenerabile ºi nu în ultimul rând conºtientizarea publicului cu privire la necesitatea de a acþiona împotriva poluãrii cauzate de creºterea traficului în mediul urban. Acþiunile campaniei sunt orientate spre informarea populaþiei care este încurajatã sã înþeleagã de ce rolul miºcãrii ºi al sportului sunt atât de importante pentru bunãstarea fizicã ºi mentalã a cetãþenilor”, declarã Mariana Pâncotan, director executiv DSP Hunedoara. Strategia Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii ºi a Ministerului Sãnãtãþii din România este de a colabora cu adiministraþiile locale pentru a

incluse în documentul prezentat de cãtre operatorul economic ca dovadã a experienþei lui similare sã fie mai mare decît 70% din valoarea/cantitatea de servicii ce vor fi prestate în baza contractului ce urmeazã sã fie atribuit; a3) solicitarea unei experienþe similare aferente activitãþilor ce au o pondere/valoare mai micã de 10% din valoarea estimatã a contractului ce urmeazã sã fie atribuit; Precum ºi dacã se cere demonstrarea unui nivel minim al indicatorilor financiari „lichiditate generalã” ºi „solvabilitate”.

De asemenea, ca noutate, se propune ca: (2) Autoritatea contractantã nu poate impune îndeplinirea cerinþei privind experienta similarã prin prezentarea unui contract care sã înglobeze toate activitãþile ce fac obiectul contractului ce urmeazã sã fie atribuit, inclusiv atunci cînd obiectul acestuia presupune orice combinaþie de furnizare de produse/prestare de servicii/execuþie de lucrãri.

face oraºele primitoare pentru oameni, de a-i încuraja spre o viaþã comunitarã ºi personalã activã, favorabilã sãnãtãþii ºi muncii. Direcþia de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara va organiza, astãzi, în parteneriat cu Primãria Municipiului Deva, între orele 10.00- 16.00 un centru de biciclete în zona Telecabinei, de unde cetaþenii oraºului cu vârsta de peste 14 ani pot folosi, în baza actului de identitate, bicicletele Primãriei în mod gratuit.

De asemenea ºi la Hunedoara în parteneriat cu Primãria Municipiului Hunedoara la ora 17.00, la teatru în faþa Casei de Culturã „Zumba”, vor fi puse la dispoziþie biciclete gratuit, aceastã acþiune fiind o alternativã la viaþa sedentarã ºi pentru conºtientizarea populaþiei cu privire la necesitatea de a acþiona împotriva poluãrii cauzate de creºterea traficului în mediul urban ºi de face oraºul un loc mai bun unde sã trãim.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Septembrie 2013

5,4% din adolescenþii români se drogheazã

n studiu realizat de UNICEF ºi CURS, prezentat marþi, relevã cã 5,4% din adolescenþii români cu vârste cuprinse între 10 ºi 18 ani se drogheazã. “În rândul adolescenþilor consumatori de droguri, aproape toþi cei intervievaþi au declarat cã au consumat alcool ºi tutun cel puþin o datã în viaþã”, a afirmat reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet, cu ocazia lansãrii studiu-

lui. Blanchet a arãtat, la o conferinþã de presã, cã 14 ani este vârsta de iniþiere în consumul de alcool, tutun ºi droguri, iar în rândul consumatorilor de droguri vârsta medie de iniþiere variazã între 11 ºi 15 ani. “Adolescenþii sunt o

resursã, nu o problemã, dar ei sunt pierduþi între politicile destinate copiilor ºi tinerilor. Acest studiu este o premierã pentru România ºi aratã cã adolescenþa este o vârstã cu nevoi încã necunoscute ºi nesoluþionate în totalitate. Existã categorii de adolescenþi cu un grad mai mare de probleme, ºi mã refer la cei cu dizabilitãþi proveniþi din comunitatea romã, cei instituþionalizaþi, depen-

denþii de droguri”, a mai spus Blanchet. Studiul lansat marþi mai aratã cã vârsta medie la care adolescenþii au avut prima relaþie sexualã este de 15 ani ºi jumãtate. În cazul romilor acest lucru s-a întâmplat la 14 ani. În rândul adolescenþilor consumatori de droguri relaþia sexualã a început la o vârstã medie de 13 ani ºi jumãtate. UNICEF discutã cu reprezentanþii Ministerului Educaþiei

pentru a preveni abandonul în comunitatea romã ºi cu Ministerul Tineretului ºi Sportului în vederea dezvoltãrii unor centre pentru tineret, a mai spus reprezentantul UNICEF, subliniind cã existã în prezent mai multe bariere în accesarea serviciilor dedicate tinerilor: rigiditate, birocraþie, costuri, lipsã de confidenþialitate. În raportul final al studiului se recomandã dezvoltarea educaþiei

Ministerul Educaþiei lucreazã la un proiect privind digitalizarea ºcolilor

conþinut digital la care sã aibã acces toþi copiii din România ºi cei plecaþi în strãinãtate. Apoi, pasul al doilea este sã scriem

inisterul Educaþiei Naþionale lucreazã la un proiect pe fonduri structurale pentru urmãtorul exerciþiu bugetar al UE 2014-2020 în valoare de aproximativ 100 milioane euro pentru digitalizarea claselor de învãþãmânt, a declarat marþi ministrul Remus Pricopie, citat de Agerpres. ”Se lucreazã la un proiect pe fonduri structurale pentru bugetul 20142020. Vorbim de peste 100 milioane de euro” , a spus Pricopie, cu prilejul lansãrii proiectului Smart Classroom. El a spus cã, începând de

anul viitor, când vor intra în vigoare manualele digitale, toate clasele I ºi a II-a vor avea la dispoziþie un videoproiector, un calculator sau un laptop ºi un ecran. “Pentru fiecare problemã avem o foaie de parcurs destul de clarã, astfel încât

pentru un timp relativ scurt sã avem conþinuturile digitale. Nu presupune sã ai ºi tabletã, ºi tablã digitalã, dar în primul rând sã ai

pentru sãnãtate, mai ales în ºcoalã, alocarea de resurse pentru intervenþii în vederea atenuãrii riscurilor colaterale ale consumului de droguri, sexului comercial ºi ale altor conduite nesãnãtoase. Datele Institutului de Statisticã aratã cã în România trãiesc peste douã milioane de adolescenþi (9,43% din populaþia þãrii) cu vârste cuprinse între 10 ºi 18 ani. Cei mai mulþi sunt bãieþi (51,22%). AGERPRES

un proiect gen ELI cu dimensiuni extrem de mari pentru a atinge o a doua fazã a digitalizãrii claselor. ªcolile sunt legate la internet, nu pe bandã largã, dar suntem în faza de finalizare a unui proiect care duce la conectarea tuturor ºcolilor din România la acest tip de internet”, a explicat ministrul. Potrivit acestuia, va exista conexiune la internet corespunzãtoare pentru toate ºcolile, iar conþinuturile digitale vor fi realizate într-un timp scurt.

CNA scoate la concurs 46 de frecvenþe radio onsiliul Naþional al Audiovizualului (CNA) scoate la concurs 46 de frecvenþe radio pentru posturi generaliste ºi tematice.

timpul curãþatã ºi stimulatã sã realizeze produse de calitate”, a declarat pentru AGERPRES preºedintele CNA,

“Le-am grupat astfel fiindcã am gãsit în CNA dosare de solicitãri de acum patru ani. Din 2008 nu a mai fost scoasã la concurs nicio frecvenþã de radio. Acesta este motivul pentru care m-am hotãrât, dupã ce am gãsit aceste dosare în care s-au tot strâns solicitãrile, sã mã duc la ANCOM ºi sã încercãm sã facem o

Laura Georgescu. Data limitã de depunere a dosarelor complete este 18 octombrie, ora 16,00.

reverificare la nivel naþional ºi scoatem într-o primã fazã 46 de frecvenþe. Vor urma ºi altele, tocmai fiindcã aceastã piaþã trebuie tot

8 Actualitate

udeþul Hunedoara cinsteºte în aceastã lunã memoria lui Aurel Vlaicu... ªi Petroºaniul merita o lunã/o sãptãmânã a zborului, cu demostraþii fãcute de foºti ºi actuali instructori, de paraºutiºti ºi planoriºti, de Temerari cu diplome, de piloþi nãscuþi ºi educaþi în ale zborului, aici, la poalele Parângului, pentru a cuceri lumea. Absolvenþii ªcolii de Zbor au scris istorie, iar iniþiatorii ei au fost recrutaþi de nemþi. Luna septembrie a fost declaratã, în judeþul Hunedoara, Luna Aurel Vlaicu, acþiune iniþiatã de Muzeul Civilizaþiei Dacice din Deva, la împlinirea a 100 de ani de când a murit inventatorul ºi pionierul aviaþiei române ºi mondiale, nãscut lângã Orãºtie, la Binþinþi. În timpul unei încercãri de a traversa Munþii Carpaþi cu avionul sãu, Vlaicu II, s-a prãbuºit în apropiere de Câmpina, se pare din cauza unui atac de cord. Manifestarea a stârnit discuþii, în sensul cã judeþul Hunedoara a fost un judeþ al pionieratului în domeniu amintindu-se despre Valea Jiului, Petroºani, care a dat piloþi de renume, instructori militari ºi comandaþi de aeroporturi selectaþi de la ªcoala de zbor a Aeroclubului Petroºani.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Septembrie 2013

Zburãtorii Petroºaniului, comandanþi de aeroporturi ºi instructori militari Asociaþia Petro Aqua Petroºani, care are o foarte bunã colaborare cu familia Gerogescu Gorjan, care a pus la dispoziþia membrilor o colecþie personalã în vederea redactãrii ºi editãrii unei lucrãri.Ovidiu Rizopol, vicepreºedintele Asociaþiei care este ”vinovat” pentru partea spiritualã a activitãþii de aici, ne-a oferit date importante, cu oameni care au scris istorie ºi fotografii inedite. În 1936, un grup de tineri ingineri din cadrul Societãþii Anonime Petroºani înfiinþeazã un Club Aeronautic la iniþiativa ing. ªtefan Georgescu Gorjan, sprijinit de ing.

e are de-a face un avion cu zona noastrã minierã?? Avionul utilitar aflat în Petroºani, la intersecþia de la intrarea în cartierul Aeroport, trezeºte multe întrebãri chiar ºi mai tinerilor locuitori ai municpiului: ce are de-a face un avion cu zona noastrã minierã? Asta pentru cã nu existã nici o informaþie, o plãcuþã pe care sã stea scris cã aici a fiinþat a doua ºcoalã de zbor din România, iniþiatã

de vestitul inginer ªtefan Georgescu Gorjan ºi inginerul Gustav Felix Stof, devenit ulterior doctor în ºtiinþe aeronautice, diplomat ºi cadru universitar la Viena. Istoria Aeroportului este extrem de bogatã, scrisã de oameni care au ”cucerit” lumea, de tineri ai Vãii Jiului care au urmat cursurile ºcolii de zbor fãrã motor ºi apoi au fost selectaþi pentru a deveni piloþi de linii, istructori ºi parte dintre ei, patru la numãr, au ajuns comandaþi ai aeroportulor ce aparþin TAROM.

doua ºcoalã din România

Totul a început de la o panã a maºinii inginerului Georgescu Gorjan, de la Atelierele Centrale Petroºani (viitor URUMP), prin Fãgãraº. Întâmplarea a fãcut ca maºina sã se opreascã în poarta tânãrului inginer Gustav Felix Stof, constructor ºi inspector de planoare, pilot planorist categoria “C” ºi instructor de zbor fãrã motor – scrie Liviu Iovan în revista ”Pilot magazin”. ºi s-a nãscut ideea... ªi pentru cã nu existã prea multã documentaþie în acest sens, am apelat la

Matei Bãlãnescu, ing. Nicolae Hosnaº ºi ing. Emil Marea. Clubul aeronautic s-a numit Aeroclubul Petroºani ºi a avut ca prim preºedinte pe inginerul inspector Matei Bãlãnescu. Aeroclubul de la Petroºani a fost al doilea înfiinþat în România, dupã cel de la Sânpetru, Braºov. Tot în anul 1936, Gorjan îi propune lui Gustav Felix Stof sã se angajeze la Atelierele Centrale din Petroºani, ca instructor de zbor ºi constructor de planoare, propunere acceptatã. Stof a activat în Valea Jiului pânã în iunie 1938, ulterior urmând cariera universitarã în Austria, luându-ºi

doctoratul în ºtiinþe tehnice la Universitatea Tehnicã din Viena. Acesta a

revenit, în vizitã pe melagurile dintre Jiuri, în august 1994.

rimul zbor alpin din þarã

În 20 iulie 1937 se înfiinþeazã ªcoala de Zbor fãrã motor Petroºani. În aceeaºi zi, se efectueazã primul zbor alpin la mare altitudine din România, cu planorul YR-MÂNDRA II, lansat de pe vârful Parângu Mic – 2075 m, pilotat chiar de inginerul Gustav Stof. Planorul a fost transportat în vârful muntelui pe bucãþi, demontat, ºi n-a fost lucru uºor pentru elevii ºcolii ºi militari, dar exista entuziasmul pionieratului, a

ceva ce nu mai fãcuse nimeni pânã atunci. ªcoala de zbor a activat pânã în anul 1956, moment în care a fost desfiinþatã, de fapt mutatã, pentru cã era hotãrât ca în locul terenului aeroport destinat ºcolii sã înceapã construcþia cartierului Aeroport de astãzi. În acel an, inventarul ªcolii de Zbor a fost transferat la ªcoala de Zbor fãrã motor de la Prejba, Tg. Jiu. ªcoala de zbor de la Petroºani a cerut ºi jertfe, aºa cum se întâmplã cu cutezãtorii care cuceresc înaltul cerului. Prima jertfã din România a zborului fãrã motor a avut loc aici, la Petroºani, în 27 iunie 1943, când instructorul de

zbor Emil Tepes ºi-a pierdut viaþa în încercarea de a decola cu planorul MOEVE.

vadarea ºi singura jertfã românescã O întâmplare, tot de pionierat, a zguduit ªcoala de la Petroºani, personalul ºcolii fiind anchetat ºi þinut sub observaþie mult timp. În data de 2 februarie 1948, fostul comandant al ªcolii de Zbor fãrã Motor, Dumitru Cotescu îºi alimenteazã ambele rezervoare ale avionului RWD ºi în loc sã revinã la Petroºani, se îndreaptã cãtre Bucureºti ºi decoleazã de pe Aeroportul Romeo Popescu ºi aterizeazã

tocmai în... Turcia, la Istambul. Plecarea sa a fost consideratã evadare, drept pentru care autoritãþile s-au îndreptat spre personalul ªcolii de la Petroºani, care a avut de suferit. Fiind consideratã o ºcoalã foarte bunã, de la Petroºani au fost selectaþi mulþi absolvenþi pentru ºcoli de piloþi ai avioanelor cu motor. ªi nu doar cã au ajuns piloþi valoroºi, ci au condus linii, devenind comandaþi de aeroporturi TAROM, aºa cum a fost Beniamin Popescu, Teodor Vulpescu, Petre Diaconu. Printre piloþii de aeronave civile TAROM s-au numãrat Ioan Barbu, Constantin Grivei, dar instructori pe avioane militare au fost mult mai mulþi. Existã în Valea Jiului, bucuria cã zborul este dus mai departe chiar de mineri sau de oameni de valoare precum Tomy Coconea ºi mulþi, mulþi alþii, de diferite vârste care nu renunþã...

sã fim H aideþi unici! Ar fi fost o mândrie sã avem ºi noi, la Petroºani, o lunã a zborului, cu demostraþii fãcute de foºti ºi actuali instructori, de paraºutiºti ºi planoriºti, de Temerari cu diplome, de piloþi nãscuþi ºi educaþi în ale zborului, aici, la poalele Parângului, pentru a cuceri lumea. ªi sã facem din asta un eveniment unic în þarã, aºa cum au fãcut de atâtea ori, prin faptele lor, cei de dinaintea noastrã... Ileana FIRÞULESCU Foto vechi: Colecþia personalã Georgescu Gorjan

EXT.

L=220 cm, l=87 cm, DESC.=190/115 cm

* Oferta valabilã în limita stocului disponibil.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Septembrie 2013

doua ºcoalã din România

doctoratul în ºtiinþe tehnice la Universitatea Tehnicã din Viena. Acesta a

revenit, în vizitã pe melagurile dintre Jiuri, în august 1994.

rimul zbor alpin din þarã

zbor Emil Tepes ºi-a pierdut viaþa în încercarea de a decola cu planorul MOEVE.

EXT.

L=220 cm, l=87 cm, DESC.=190/115 cm

* Oferta valabilã în limita stocului disponibil.

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Septembrie 2013

Sute de pensionari au îndurat frigul nopþii pentru a beneficia de alimentele UE

ozile sãrãciei. Ieri (marþi-n.r.) a fost prima zi de distribuire a alimentelor de la Uniunea Europeanã. Zeci de pensionari au stat la coadã încã de peste noapte de fricã sã nu rãmâmã fãrã alimentele ce le primesc. Distribuirea alimentelor a început cu pensionarii, aceºtia fiind primii care au beneficiat de fãinã, zahãr ºi ulei. Monika BACIU “Alimentele care au sosit la Petroºani în primã fazã sunt fãina, zahãrul ºi uleiul. De astãzi (marþi-n.r.) am început sã distribuim aceste alimente cãtre prima categorie de beneficiari ºi anume pensionarii. Mâine (miercuri-n.r.) continuãm cu persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat, iar joi persoanele care beneficiazã de venitul minim garantat, luni urmând sã distribuim pentru ºomeri”, a declarat Loredana Piþ, ºef adjunct SPLAS Petroºani. Bãtrâni ºi bolnavi,

oamenii au îngroºat rândurile sãrãciei încã de luni seara. Reprezentanþii Serviciului Local de Asistenþã Socialã cunosc aceastã problemã ºi îi sfãtuiesc pe beneficiari sã nu apeleze la aceastã mãsurã pentru cã alimente sunt pentru toate categoriile de persoane, iar listele cu beneficiarii pot fi suplimentate. “De fiecare datã se întâmplã acest lucru deoarece oamenii din dorinþa de a-ºi ridica primii alimentele sau de teama cã nu vor prinde aceste alimente, este o alegere a lor sã stea noaptea, noi dimineaþa cu aju-

torul Poliþiei Locale distribuim bonuri de ordine, am stabilit un numãr de 250 de bonuri de ordine astfel încât sã ne încadrãm în programul nostru, ºi anume de la ora 8.30 la ora 16 distribuim alimentele. La cei care beneficiazã de ajutorul social, acolo sunt 100 de dosare deoarece numãrul beneficiarilor este mult mai mare pe un dosar. Acolo familia primeºte alimente înmulþit cu numãrul de persoane din familie”, a mai spus Loredana Piþ. Beneficiarii spun cã alimentele primite îi ajutã foarte mult, în

localã pentru ocuparea forþei de muncã în vederea obþinerii unei adeverinþe care sã ateste cã sunt ºomeri neindemnizaþi. În judeþul Hunedoara sunt aproape 46.000 de benficiari care vor primi fãinã – 17 kg/persoanã, mãlai – 9 kg/persoanã, paste fãinoase – 0,5 kg/persoanã (1 punga), ulei – 5 litri/persoanã, roºii în suc propriu 0,8 kg/persoanã (1 conservã), zacuscã 0,8 kg/persoanã (2 conserve), conservã carne

condiþiile în care au un venit modest, însã oamenii recunosc cã au venit încã de noaptea trecutã pentru a sta la rând. “Foarte mult, ne prind foarte bine, am pensia foarte micã, 350 de lei, sunt vãduvã. E prostia oamenilor cã vin ºi stau noaptea, dar ar putea sã vinã dimineaþa la 6 sã stea la rând, dar li fricã cã nu gãsesc, cã e lume multã. Eu am fost ºi asearã, am plecat ºi am venit dimineaþa”, spune o pensionarã.

altã pensionarã. Peste 3.200 de petroºãneni vor beneficia de alimentele acordate în Planul European. Numãrul beneficiarilor ar putea creºte cu câteva sute, pentru cã mai multe persoane se prezintã la agenþia

de porc: 0,9 kg/persoanã (3 conserve), miere: 0,25 kg/persoanã (1 recipient) ºi zahãr -3 kg/persoanã. Conform datelor oficiale, un beneficiar va primi de la UE un pachet de alimente în greutate totalã de 37,250 de kg.

„Mi-s foarte utile alimentele cã eu am 370, nu am niciun ajutor de nicãieri. Am venit de asearã ºi nu am mai plecat. Am stat peste noapte în clãdirea de la taxe ºi impozite”, spune o

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miecuri, 18 Septembrie 2013

O familie, sute de kilograme de alimente UE

Alimentele primite gratuit, comercializate contra-cost de beneficiari

ciarii acestor alimente au gãsit o modalitate de a face bani. Au vândut o parte din fãinã ºi zahãr, iar reprezenanþii Serviciului Local de Asistenþã Socialã cunosc situaþia, însã nu

pot interveni. “Este interzisã comercializarea, din pãcate noi odatã cu deschiderea lor cãtre populaþie nu mai avem atribuþii. Oamenii decid ce vor sã facã cu ele. Am auzit, au fost zvonuri de acest fel, dar nu avem certitudinea”, a mai spus Loredana Piþ. Oamenii povestesc între ei cã deja au stabilit o înþelegere cu brutãriile care le vor prelua o parte din produsele europene, mai exact este vorba de fãinã ºþi zahãr. Monika BACIU

tarul european. Revenind la semnalul dat de Barosso, Iuliu Winkler considerã cã diplomaþia româneascã trebuie sã-ºi intensifice acþiunile în vederea aderãrii, cât mai rapide, la spaþiul Schengen. Deputatul european am mai amintit o a treia veste bunã care vine la Bruxelles, ºi anume ce referitoare la noul pachet telecom, prin care, începând cu anul viitor, noþiunea de roaming în interiorul UE va dispãrea. “Din 2009, tarifele la convorbirile în roaming în

UE au tot scãzut, însã, eliminarea roamingului este foarte importantã ºi pentru transferul de date. (...) Acest pachet telecom reglementeazã o piaþã pe care statele membre nu ar putea sã o reglementeze”, a subliniat Winkler. El a adãugat cã, în UE, economia aplicaþiilor pentru tablete ºi smartphone-uri este de 11 miliarde euro ºi înseamnã 800.000 de locuri de muncã, multe dintre ele în România, fiind estimat cã aceasta ava ajunge, în 2016, la 15 miliarde de euro.

ute de kilograme de alimente. Zilele acestea în toatã Valea Jiului are loc procesul de distribuire a alimentelor de la Uniunea Europeanã. Sunt cazuri în care o familie beneficiazã de peste 200 de kilograme de alimente. Este vorba de cei cu venitul minim garantat unde fiecare membru al familiei primeºte cantitatea de alimente stipulatã de UE. “Cea mai numeroasã familie pe care o avem evidenþe este o familie formatã din opt persosane ºi aceastã familie va primi 136 de kilograme de fãinã, 48 de litri de ulei ºi 24 de kilograme de zahãr”, a declarat Loredana Piþ, reprezentant SPLAS Petroºani. La cantitatea enu-

meratã mai sus se adaugã ºi porþiile de zacuscã, miere ºi conserva de carne de porc care se înmulþeºte cu numãrul membrilor familiei care beneficiazã de alimentele UE. Anii trecuþi, benefi-

Subiecte europene în atenþia publicului din România

eputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE) considerã cã discursul despre starea Uniunii, susþinut de preºedintele Comisiei Europene, José Manuel Barosso, în cadrul sesiunii plenare de sãptãmâna trecutã a Parlamentului European (PE), poate fi interpretat ºi ca un debut al campaniei electorale în întreaga UE. “În discursul sãu despre starea Uniunii, Barosso a dat semnalul pentru campania electoralã. El a arãtat cã mai sunt opt luni pânã la alegerile europene, programate pentru perioada 22-25 mai 2014, ºi a subliniat nevoia de a aduce, în primul rând, în atenþia publicului subiectele europene. (...) Ca ºi anul trecut, preºedintele Comisiei s-a referit la uniunea politicã, la Europa federalã, idee contestatã de susþinãtorii uniunii interguvernamentale, o uniune în care statele naþionale sã fie întãrite ºi care sã fie mai degrabã doar o piaþã comunã”, a afirmat parlamentarul european, luni, la Deva, într-o conferinþã de presã. Iuliu Winkler s-a declarat pentru

crearea unei uniuni politice de tip federal la nivelul UE, fiind de pãrere cã aceasta ar fi beneficã pentru România. El a mai spus cã pe parcursul lunilor ce vor urma va încerca sã aducã în atenþia opiniei publice din România subiecte europene, veºti bune care vin de la Bruxelles pentru þara noastrã. “O veste bunã ar fi decizia PE de a adopta, sãptãmâna trecutã, la Strasbourg, modificãri la regulamentul privind acordarea vizelor în UE. Bazându-se pe principiul solidaritãþii, deputaþii au decis ca UE sã cearã vizã acelui stat terþ care solicitã vizã cetãþenilor unui stat membru al Uniunii. Aceasta este o veste bunã pentru

România, Bulgaria sau Polonia. Dupã cum ºtiþi, România a ridicat de vreo 10 ani obligativitatea vizelor pentru SUA sau Canada însã cele douã state nu au rãspuns acestei mãsuri”, a spus deputatul european al UDMR. În opinia sa, o altã veste bunã sunt afirmaþiile fãcute, într-un interviu, de preºedintele Comisiei care reitereazã ideea cã România ºi Bulgaria îndeplinesc toate condiþiile pentru a intra în spaþiul de liberã circulaþie. ”De doi ani ni se tot spune cã îndeplinim criteriile tehnice pentru spaþiul Schengen, însã, tot de doi ani, nu putem adera din cauza faptului cã unele state

se opun din motive de politicã internã”, a arãtat Winkler, care considerã cã într-o Europã federalã nu s-ar produce astfel de situaþii. “Ni s-a spus cã trebuie sã avem rãbdare, cã e vorba de raþiuni politice care þin ba de alegerile din Germania, ba de cele din Olanda. (...) Amânarea aderãrii þãrii noastre ºi a Bulgariei la spaþiul Schengen este posibilã pentru cã Europa este condusã de ºefii de stat ºi de guverne, care se întrunesc din 3 în 3 luni, câte o noapte la Bruxelles, pentru a decide virgulele din comunicatul de presã scris cu o sãptãmânã înainte de întrunirea Consiliului European”, a afirmat parlamen-

12 Actualitate

u venit, au cântat ºi le-a plãcut, iar acum revin cu un concert de muzicã folk în Peºtera Bolii. Vorbim despre niºte tineri talentaþi, care vin din Craiova ºi sunt coordonaþi de o fostã membrã a Cenaclului Flacãra.

Concert folk în Peºtera Bolii Aproximativ 20 de tineri vor fi aºteptaþi la Petroºani, în Peºtera Bolii, la mijlocul lunii viitoare, pentru un concert de excepþie, primul de muzicã folk. Totul a fost gândit în urma unei vizite pe care copiii, ce vin din

Craiova, l-au susþinut ad-hoc, cu chitãrile, în peºterã, în aceastã varã. Demonstraþia va purta numele „Sãrmanii lampagii”, dupã o piesã a grupului, care se potriveºte locului mineresc, dar vine ºi în completarea evenimentelor ce au

loc la Târgu Jiu ºi vor fi dedicate lui Constatin Brîncuºi. „Noi , în 26 octombrie, în peºterã, dorim sã organizãm un concert folk, la care sper cã avem o participare deosebitã. Este vorba despre trupa Generaþia Folk din Craiova, condusã de Oana Mãdãlina Amon, artistã consacratã. A cântat în Cenaclul Flacãra”, a declarat Imre Szuhaneck, membru Petro Aqua, custode al peºterii. Cei ce au în custodie peºtera spun cã aceasta va fi o primã experienþã cu chitara „rece” în peºterã, iar din primãvarã sperã sã aibã cât mai multe astfel de încercãri.

Sondaj: jumãtate dintre angajaþii din întreaga lume sunt nefericiþi în locurile de muncã actuale

n sondaj anual realizat de firma de ocupare profesionalã Kelly Services în rândul a 120.000 de respondenþi din întreaga lume aratã cã 48% dintre cei intervievaþi sunt nefericiþi în locurile de muncã actuale. Cifra este în creºtere, faþã de 47% anul trecut, printre motivele enumerate fiind reducerile de personal, diminuarea bonusurilor ºi beneficiilor, pe mãsurã ce companiile încearcã sã-ºi reducã costurile, informeazã CNBC. 'Mediul macroeconomic s-a manifestat în politicile companiilor. Restructurãrile de personal au însemnat, în unele cazuri, cã o persoanã trebuie sã lucreze cât pentru douã. Aceasta a provocat unele nemulþumiri', a declarat vicepreºedintele Kelly Services, Mark Hall. 'Existã, de asemenea, o lipsã de siguranþã în ceea ce priveºte locurile de muncã, în condiþiile în care angajaþii se gândesc la ce trebuie sã

facã pentru a-ºi pãstra locul de muncã', a adãugat Mark Hall. Având în vedere gradul ridicat de nemulþumire, nu este o surprizã cã 43% dintre respondenþi au declarat cã se gândesc frecvent sã-ºi schimbe locul de muncã, faþã de 37% anul trecut. În realitate, aproape jumãtate dintre respondenþi ºi-au schimbat locul de muncã anul trecut, cea mai mare ratã de schimbare a jobului fiind înregistratã în regiunea EMEA (51%), comparativ cu 45% în cele douã Americi ºi 42% în Asia Pacific. În rândul þãrilor, Australia a înregistrat cel mai mare procent al angajaþilor care ºi-au schimbat locul de muncã (62%), o dovadã a reechilibrãrii

înregistrate de economia Australiei, pe mãsurã ce cererea pentru minerit se reduce. În schimb, economiile emergente, precum Africa de Sud, Indonezia ºi India, au cel mai scãzut procent al persoanelor care ºi-au schimbat locul de muncã în ultimul an. 'Pentru economiile în curs de dezvoltare, cum este Indonezia, care au beneficiat de multe investiþii strãine directe, existã un sentiment de optimism pe mãsurã ce sunt create mai multe oportunitãþi'

a spus Mark Hall. Sondajul mai aratã cã existã o percepþie diferitã faþã de locul de muncã în rândul diferitelor generaþii. Pentru "baby boomers" ºi "generaþia x" un bun echilibru între muncã ºi viaþa personalã este considerat cel mai important factor care influenþeazã alegerea unui loc de muncã. În schimb, pentru "generaþia y" dezvoltarea personalã ºi cariera sunt considerate cele mai importante. (agerpres.ro)

Cronica Vãii Jiului | Miecuri, 18 Septembrie 2013

Prima, fãrã public a fost impresionantã ºi tocmai de acolo a pronit totul. „Sunt niºte copii frumoºi, în jur de 20 de tineri, care au niºte melodii deosebite. Vã spun au þinut un concert în peºterã de aprooape douã ore. Nu au mai vrut sã plece nici ei ºi nici noi nu am mai vrut sã se termine concertul”, a mai povestit Szuhanek.

Peºtera Bolii, de la intrarea dinspre Haþeg în Petroºani, a gãzduit zeci de concerte cu coruri religioase ºi acum a venit rândul muzicii folk. Prima demonstraþie va fi în 26 octombrie ºi, cu siguranþã, cã va atrage sute de iubitori ai genului. Diana MITRACHE

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Septembrie 2013

Fãrã apã, iluminat ºi cu gândul la sacul Guvernului primãriei Aninoasa , pentru cã este prima instituþie care ºi-a declarat insolvenþa, oficial ºi ar trebui sã þinã cont într-un fel, sã spunã cã trebuie sã îi ajutãm, pentru cã închiderea minei Aninoasa a declanºat declinul. Tot Guvernul a dat hotãrârea de închidere a minei, tot Guvernul ar trebui sã gãseascã o soluþie!”, precizeazã Dunca. Pânã la soluþia guvernamentalã mult aºteptatã, locuitorii vor fi chemaþi la urne în 27 octombrie, ca sã facã din oraº, comunã. Aºa sperã primarul cã va atrage investitori ºi va rãmâne cu mai puþini angajaþi.

uvernul ne-a adus aici, Guvernul sã ne scoatã din impas! Este soluþia halucinantã propusã ca redresare, la Aninoasa. Edilii aºteaptã mila Guvernului, care ar trebui sã aloce ceva bani la rectificare. Pânã atunci, stau fãrã apã, fãrã luminã pe strãzi ºi cu gândul cã vor deveni comuna Aninoasa, pe care o vor cãuta investitorii. Aºa stau lucrurile în singurul oraº falimentar al României. Primarul nu mai ºtie cum sã întoarcã liste de calcule, pentru cã oricum îi dã cu rest. Nicolae Dunca, de la Aninoasa, spune cã dã salarii de 90. 000 de lei ºi încaseazã puþin peste 10.000 de lei, iar peste 30 de creditori îi cer vreo 3 milioane de lei. Pânã în 28 septembrie aºteaptã, însã, contestaþiile la masa credalã, iar mai apoi nimeni nu ºtie ce va fi, dar sperã într-un plan de redresare virtual. „Vom trece la executarea planului de redersare, sã vedem ce mãsuri va stabili admin-

istratorul judiciar, împreunã cu noi. Avem restanþe la iluminatul public, la apã, care ne-a fost tãiatã la sediul Primãriei, deºi

Diana MITRACHE

nu aveau voie, potrivit legii, sã facã acest lucru. Am cerut, prin

Ordonanþã Prezidenþialã, la Tribunalul Hunedoara, legarea instituþiei la apã, am primit sentinþa ºi am comunicat-o celor de la Apa Serv. Acum aºteptãm sã ne lege înapoi”, afirmã Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Nu încaseazã nici 10 la sutã din cât cheltuiesc ºi calculele nu mai ies în favoarea celor de la primãrie. De fapt, Aninoasa e singurul oraº din þarã care a ajuns în faliment, din cauza datoriilor acumulate, iar edilul ºef crede

cã Guvernul trebuie sã-l scoatã din impas. „Veniturile proprii sunt foarte, foarte reduse, undeva la 12.000 de lei, în condiþiile în care, numai fondul de salarii este de 90.000 de lei. În luna octombrie, am înþeles cã se face o rectificare de buget. Sper ca Guvernul actual sã þinã cont ºi de situaþia

14 Program & Horoscop

9:45 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 10:30 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului – Gyebaek (r) 11:50 Legendele palatului – Gyebaek (r) 12:30 SCENART 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 SCENART (r) 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 19:00 Arta spaþiului 19:30 Oameni care au schimbat Lumea (r)

10:30 Soþia perfectã (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În formã 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping (r) 14:00 Dragul de Raymond 14:30 Dragul de Raymond 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Butonul de panicã 23:00 Lumea lui Banciu

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Capcanã pentru pãrinþi 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Miecuri, 18 Septembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Paradisul furat (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Vulcanul din mlaºtinã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Patru nunþi ºi o provocare 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Spartacus: Rãzbunarea 0:15 Întâiul nãscut

21 martie *** 20 aprilie Pe plan social ºi profesional, pot avea loc schimbãri importante. La serviciu sunteþi apreciat pentru stilul de lucru. Spre searã, este posibil sã mergeþi la o petrecere cu prietenii. Fiþi mai cumpãtat, ca sã nu aveþi probleme cu digestia. Nu neglijaþi relaþiile sentimentale!

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 0:00 Îngeri pierduþi (r)

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Cu capul în nori 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Autobuzul lui Vârciu 21:45 D-Paparazzi (r) 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFA Champions League 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Rezumat UEFA Champions League 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 EuroFotbal 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal Club 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat UEFA Champions League 16:45 EuroFotbal 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 EuroFotbal 21:45 Fotbal

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai S-ar putea ca în familie sã aparã tensiuni din cauza problemelor financiare. Nu vã lãsaþi demoralizat! Ca sã evitaþi un scandal, fiþi mai atent la ce spuneþi. Capacitatea de comunicare este foarte bunã ºi vã ajutã sã depãºiþi neînþelegerile cu partenerul de viaþã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Sunteþi apreciat în societate, dar ºi în familie. Pentru a încheia o afacere avantajoasã, folosiþi-vã farmecul personal. Ar fi bine sã nu fiþi prea critic cu o persoanã mai în vârstã din familie, ca sã evitaþi tensionarea atmosferei.

10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:15 Visul Regelui (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 K-19: Submarinul ucigaº

23 iulie *** 22 august

Intenþionaþi sã porniþi o afacere, dar aveþi de fãcut mai multe drumuri, pentru acte. Dupã-amiazã vã pregãtiþi sã plecaþi într-o cãlãtorie împreunã cu un tânãr din familie. Este o zi bunã pentru planuri de viitor. Aveþi idei realiste ºi ingenioase.

23 august *** 22 septembrie

Graþie intuiþiei, gãsiþi o soluþie originalã la o importantã problemã de serviciu. Pentru a o aplica, însã, ar trebui sã faceþi ore suplimentare. Nu ezitaþi, pentru cã munca o sã vã fie apreciatã. Spre seara, ar fi bine sã vã gândiþi ºi la odihnã.

Este posibil sã aveþi probleme cu banii, dar nu disperaþi, pentru cã dupã-amiazã vi se oferã o ºansã neaºteptatã. O rudã apropiatã vã propune o colaborare pe termen lung. Acordaþi mai multã atenþie celor tineri din familie. Evitaþi o ceartã cu partenerul de viaþã.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

S-ar putea sã aveþi dificultãþi pe plan sentimental ºi sã fiþi nevoit sã luaþi o decizie importantã. Este o zi favorabilã studiului. De asemenea, puteþi sã vã valorificaþi cunoºtinþele teoretice acumulate pânã acum.

Aveti ºanse sã rezolvaþi cu bine o problemã sentimentalã. Dimineaþa, un prieten vã propune sã vã asociaþi într-o afacere pe care a început-o de curând. Acceptaþi.

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa s-ar putea sã fiþi nemulþumit pentru cã vi s-a anulat o delegaþie. Nu vã enervaþi. Oricum, nu este o zi favorabilã cãlãtoriilor lungi.

21 ianuarie *** 20 februarie

Dimineaþa vã îmbunãtãþiþi simþitor situaþia financiarã. S-ar putea sã primiþi o moºtenire sau platã pentru o lucrare încheiatã de curând. Puteþi sã faceþi investiþii ºi sã vã conturaþi planuri de viitor.

21 decembrie *** 20 ianuarie Pe plan profesional, schimbãri în bine: fie gãsiþi un alt loc de muncã, mai bine plãtit, fie sunteþi avansat. Partenerul de viaþã nu este încântat, pentru cã va trebui sã munciþi mai mult.

21 februarie *** 20 martie Vã simþiþi în formã ºi sunteþi hotãrât sã profitaþi de situaþie. Puteþi avea succes în afaceri, în cãlãtorii ºi pe plan sentimental. Reuºitele de la serviciu vã entuziasmeazã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Septembrie 2013

Poliþele de asigurare a locuinþelor, facultative la Petroºani

ipsã de interes, dar ºi de bani. Puþini sunt petroºãnenii care ºi-au încheiat o poliþã de asigurare a locuinþei asta deºi legea a intrat în vigoare încã de acum ceva timp. Nici cutremurul de acum câteva sãptãmâni ºi nici incidentele de la Galaþi nu i-au determinat pe proprietari sã încheie o poliþã de asigurare împotriva dezastrelor. Monika BACIU “Din pãcate, din informaþiile pe care le am de la Serviciul de Taxe ºi Impozite nu a crescut numãrul persoanelor care ºi-au asigurat locuinþele. Cred cã o parte din populaþie este foarte sãracã ºi probabil în acelaºi timp cred cã este mai puþin informatã pentru cã costul poliþei de asigurare nu este chiar atât de mare, iar o altã parte populaþiei neglijeazã acest aspect deºi având în

vedere ºi evenimentele de la Galaþi nu cred cã este o problemã care ar trebui neglijatã, mai ales cã existã o lege care ne obligã sã facem asta ºi ar trebui ca fiecare cetãþean sã o respecte”, a declarat secretarul Primãriei Petroºani, Adrian Negoe. Proprietarii care nu ºi-au încheiat o poliþã de asigurare a locuinþei pot fi sancþionaþi cu amenzi destul de usturãtoare a cãror valoare depãºeºte cu mult valoare unei poliþe. „Legea instituie ca fiind contravenþie neîncheierea acestei asigurãri a locuinþei ºi amenda este între 100 ºi 500 de lei cu mult peste valoarea unei poliþe dacã s-ar acorda o amendã maximã cred cã ar acoperi valoarea

poliþei pe o perioadã de 5 ani, dar sã sperãm cã nu este cazul”, a mai spus sursa citatã. La Petroºani niciun proprietar nu a fost amendat...deocamdatã. „Pânã în acest moment nu a fost emisã o dispoziþie de primar prin care sã fie împuternicite persoane sã dea amenzi. Nu cred cã ar trebui sã aºteptãm (o catastrofãn.r.) atâta timp cât existã o lege care ne obligã sã facem asta. Trebuie sã aplicãm legea”, a mai spus secretarul Primãriei Petroºani. Dupa ultimele modificari aprobate de ASF, polita trebuie incheiata chiar si de cei care isi asigura casa printr-o polita facultativa ce cuprinde inclusiv cele 3 riscuri corespunzatoare asigurarii obligatorii cutremur, alunecare de teren si inundatii. Pentru riscurile catastrofice, companiile vor acoperi prin polita facultativa doar partea din suma asigurata ce depaseste valoarea de 10.000/20.000 de euro (ce trebuie acoperita obligatoriu printr-o polita obligatorie). Asigurarea facultativa va acoperi de asemenea si riscurile non-catastrofice dorite. Prin urmare, politele de asigurare emise de companii vor include o fransiza obligatorie pentru riscurile

catastrofice de 10.000/20.000 euro. Politele facultative incheiate inainte de intrarea in vigoare a ultimelor modificari, care includ acoperirea riscurilor de cutremur, alunecari de teren si inundatii, raman in vigoare pana la expirare.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI! Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA! Nr. Cont 567571024795 RON01 BANCPOST ANGAJÃM FETE pentru masaj de relaxare, în Germania. Câºtiguri substanþiale 3000 Euro, oferim cazare. Relaþii la telefon 00496980906757 sau 0764832433.

Cerem ºi oferim seriozitate maximã!

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Septembrie 2013

Concurs de biciclete Defileul închis, Transalpina blocatã! oferii care vin din Gorj înspre Petroºani trebuie sã organizat de liberalii din Petrila

ineri ºi vârstnici deopotrivã sunt chemaþi de liberalii din Petrila la miºcare, mai precis la un concurs inedit de ciclism montan derulat în munþii ce strãjuiesc localitatea. Competiþia are loc duminicã 22 septembrie, iar pe lângã „o porþie de sãnãtate”, participanþii vor fi recompensaþi ºi cu premii. Maximilian GÂNJU Bike Rider Auºelu, competiþia de ciclism montan a devenit realitate dupã ce liderul liberalilor din Petrila, un mare amator de plimbãri cu bicicleta, în drumeþiile sale a întâlnit zeci de pasionaþi de ciclism

care se plângeau cã nu existã în Valea Jiului o manifestare dedicatã acestui sport. „În timpul liber merg foarte mult cu bicicleta, pentru sãnãtatea mea ºi mã întâlnesc cu mulþi oameni care practicã

acest sport. Faci câte o pauzã de hidratare ºi vorbeºti cu ei, iar cei mai mulþi erau mâhniþi cã nu se organizeazã nimic. Îmi spuneau cã este pãcat cã nu se gãseºte cineva care sã facã un concurs, sã facã o întâlnire a celor care iubesc acest sport ºi sã punã în valoare fru-

museþile naturale ale Vãii Jiului, ale Petrilei. Taia, Jieþ, Parâng, spre exemplu sunt zone deosebit de frumoase cu peisaje nemaipomenite ºi rute perfecte pentru mersul pe bicicletã. Am luat eu iniþiativa

cu colegii mei din Organizaþia Petrila a PNL ºi ne-am decis sã facem un concurs. Este practic o întâlnire a celor care iubesc drumeþiile montane ºi mersul cu bicicleta, dar are ºi premii”, a declarat Costel Avram, preºedintele PNL Petrila. Concursul programat pentru duminica acesta va începe la ora 11, iar întâlnirea „riderilor” pentru start este la Staþia de Apã Taia din Petrila. Competiþia organizatã de liberalii petrileni este deschisã tuturor celor care doresc „o porþie gratuitã de sãnãtate ºi aer curat de munte” dupã cum spune Avram. Astfel, concursul are trei categorii de vârstã, respectiv 715 ani, 16-24 de ani ºi „veteranii” care vor concura la categoria de vârstã 2560 de ani, iar câºtigãtorii celor trei categorii vor primi, pe lângã diplome, ºi premii în bani.

ocoleascã sute de kilometri, prin Vâlcea. Cea mai scurtã rutã alternativã la Defileul Jiului, Transalpina, este închisã parþial circulaþiei din cauzã cã în zonele înalte ninge! Carmen COSMAN Timp de trei zile – marþi, miercuri ºi joi traficul auto pe Defileul Jiului este blocat din cauza lucrãrilor de modernizare a acestei porþiuni din DN 66. În zielle cu restricþii de circulaþie mulþi ºoferi au ales ca rutã alternativã cea mai înaltã ºosea din România, Transalpina, atât datoritã peisajului spectaculos, dar ºi pentru cã distanþele dintre Gorj ºi Hunedoara (Petroºani) se scurteazã

considerabil, comparativ cu traseul care vine prin Vâlcea. Numai cã, cel puþin deocamdatã, câþiva kilometri din DN 67C – Transalpina sunt închiºi

circulaþiei, pentru cã în zona înaltã a drumului a nins. Practic, s-au semnalat probleme pe porþiunea cuprinsã între staþiunea Rânca ºi Obârºia Lotrului.

Municipiul ºtrandurilor U

n nou ºtrand în municipiul Petroºani. O firmã privatã vrea sã realizeze o zonã de agrement în Colonia municipiului Petroºani, iar planul include ºi construirea unui ºtrand. Proiectul se aflã în dezbatere publicã pe site-ul primãriei Petroºani, iar cetãþenii pot sã îºi exprime opinia vizavi de acest proiect. Monika BACIU “În acest moment se aflã în dezbatere publicã pe site-ul Primãriei municipiului Petroºani, un PUD, fazã premergãtoare a unui plan urbanistic în detaliu pentru realizarea unei zone de agrement pe strada Griviþa Roºie, în Colonie, în zona Cazinoului Muncitoresc”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. ªtrandul ar urma sã fie realizat în apropierea clãdirii fostului Cazinou Muncitoresc. „Se va realiza o zonã de agrement, pe aceastã perioadã de dezbatere publicã, toþi cei care au un interes în acea zonã sau doresc sã consulte documen-

taþia sunt aºteptaþi la Serviciul de Urbanism al primãriei. Va fi o zonã de agrement care va cuprinde ºi un ºtrand”, a mai spus Taºcã.

etroºani, municipiu al ºtrandurilor În momentul de faþã la Petroºani mai funcþioneazã douã ºtranduri, ambele aparþinând unor investitori privaþi. Aici ar

urma sã mai fie realizat un astfel de spaþiu în cadrul unei asocieri încheiate între municipalitate ºi Consiliul Judeþean Hunedoara. Aqaparcul ar urma sã fie realizat în zona industrailã de la Livezeni în perioada 2014-2020. Dacã actauala dezbatere publicã nu va întâmpina opoziþie, un al patrulea ºtrand ar urma sã fie realizat în Colonie, acesta urmând a fi un ºtrand exclusivist.