Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 452

Cronica Vãii Jiului Marti, 17 Septembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Imobilul de lux al lui Simota scos la licitaþie

Au întrerupt lucrãrile în cimitirul evreilor

ucrãrile ce luau avânt în cimitirul evreiesc de la Petroºani s-au oprit. Cel puþin pentru moment, pentru cã toatã lumea a chemat firma de telefonie mobilã în instanþã.

>>> PAGINA PAGINA A 3-A

Grãdiniþã modernã, copii sãraci

fost prima zi de grãdiniþã pentru 24 de copii, iar pentru unii prima ocazie sã vinã într-o clãdire amenajatã corespunzãtor.

>>> PAGINA PAGINA A 4-A

De ce iubeºte un român Anglia ºi de ce un englez iubeºte România

oi tineri din Valea Jiului aduc argumente solide în susþinerea hotãrârii lor de a alege sã trãiascã în Marea Britanie, argumente care combat exact lucrurile care fac din România o þarã în care nu poþi trãi, ci doar supravieþui.

>>> PAGINILE PAGINILE 8-9

Nicio ºcoalã fãrã câine!

icio festivitate de deschidere nu a avut loc fãrã ca, în apropierea locului plin de copii ce miºunau printre pãrinþi ºi dascãli, sã nu vinã mãcar un maidanez.

>>> PAGINA PAGINA A 11-A

„Balta dorinþelor” de la Mãnãstirea Prislop >>> PAGINA PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Septembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Dimineaþa

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Septembrie 2013

Au întrerupt lucrãrile în cimitirul evreilor

Imobilul de lux al lui Simota scos la licitaþie

locul de lux construit în zona centralã a municipiului Petroºani de cãtre afaceristul Alin Simota, aflat în arest preventiv, va fi scos la licitaþie. Simota îºi pierde imobilul din cauza datoriilor acumulate de una din firmele sale. În urmã cu circa ºase ani de zile, în perioada de „boom” imobiliar, Alin Simota avea sã construiascã primul bloc de locuinþe în municipiul Petroºani de dupã Revoluþia din 1989. Construcþia cu 28 de apartamente, garaje ºi boxe, una de lux de altfel, a fost realizatã cu finanþare printr-un credit bancar, iar fostul patron al echipei Jiul

ucrãrile ce luau avânt în cimitirul evreiesc de la Petroºani s-au oprit. Cel puþin pentru moment, pentru cã toatã lumea a chemat firma de telefonie mobilã în instanþã.

Petroºani spera la un profit foarte mare, dat fiind preþul de pornire pentru vânzarea unui apartament, respectiv de la 35 de mii de euro ºi pânã la 50 de mii. Preþul cerut a fost însã mult prea mare pentru Valea Jiului, astfel cã nici un apartament nu s-a vândut. Simota n-a mai plãtit ratele iar banca ºia cerut creditul înapoi. Firma deþinutã de Simota, SC Simar SRL, care avea în proprietate imobilul a intrat în faliment, iar acum lichidatorul judiciar încearcã sã recupereze datoria. Licitaþia publicã pentru întregul bloc de locuinþe din zona Spitalului de Urgenþã Petroºani, un cartier select al municipiului, pleacã de la suma de 5. 280.000 de lei fãrã TVA. Licitaþia este programatã pentru data de 27septembrie 2013 la Deva. Cumpãrãtorul va primi în schimbul celor peste cinci milioane de lei, dacã va fi cineva interesat, un imobil cu subsol, parter, douã etaje

ºi mansardã, adicã 28 de apartamente, 19 garaje ºi 16 boxe.

erenul este al municipalitãþii

Ansamblul de locuinþe de lux a fost amenajat pe o fundaþie sãpatã încã dinainte de 1989 ºi concesionatã de Consiliul Local Petroºani. Pentru terenul concesionat, firma lui Simota trebuia sã scoatã mai puþin de 3 dolari/mp/an. De altfel, terenul nu face obiectul licitaþiei el fiind doar concesionat pe o perioadã de 49 de ani. Alin Simota spunea cã investiþia se cifra la 1,9 milioane de euro. Pe de altã parte, controversatul afacerist, fost vicepreºedinte al PNL Hunedoara, este acuzat cã a condus o grupare interlopã deosebit de periculoasã care se ocupa de ºantaj, cãmãtãrie, rãpiri ºi bãtãi la comandã. Simota a fost arestat preventiv ºi se aflã dupã gratii unde îºi aºteaptã judecata. Maximilian GÂNJU

Simota vine la Petroºani

mul de afaceri Alin Simota vine azi (n.r marþi, 17 septembrie) în faþa magistraþilor de la Petroºani. El este chemat la barã într-un caz de evaziune fiscalã ºi va fi adus la Judecãtorie cu duba arestaþilor. Fostul patron al echipeide fotbal Jiul Petroºani ºi miliardar de TOP 300, este arestat preventiv într-un dosar ce vizeazã comiterea unor infracþiuni cu violeþã, iar acum ar fi al doilea termen la care ar trebui sã ajungã la Petroºani, de când este în arest. În 4 septembrie, omul de afaceri nu a putut ajunge, deoarece era citat la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Simota a fost trimis în judecatã în data

de 12 martie 2013, pentru infracþiuni de evaziune fiscalã în calitate de reprezentant al SC Simar SRL Petroºani, firmã aflatã în administrarea unui lichidator judiciar. Pe de altã parte, procurorii DIICOT l-au reþinut pe omul de afaceri, iar ulterior instanþa a dispus arestarea sa preventivã, fiind acuzat cã a coordonat o grupare infracþionalã specializatã în acte de violenþã, ºantaj, cãmãtãrie sau înºelãciune. Diana MITRACHE

Mai mulþi oameni care reprezintã comunitatea evreieascã din Petroºani, dar ºi locuitorii din apropierea cimiturului, au dat în judecatã firma de telefonie mobilã care are de gând sã monteze acolo un stâlp. Evreii spun cã nu au fost consulaþi ºi cer acum Ordonanþã prezidenþialã ca sã opreascã lucrãrile. „Componente ale societãþii civile din Petroºani s-au sesizat alãturi de familiile celor care au morminte în perimetrul cimitirului evreiesc ºi, pe cale juridicã, vom acþiona în aºa fel încât printr-o Ordonanþã prezidenþialã sã se sisteze lucrãrile pânã la lãmurirea situaþiei. Aspectul cel mai neplãcut este faptul cã de

aceastã acþiune se ºtia din luna mai, dar comunitatea evreiascã nu a fost consultatã. (...) Nicãieri în lumea asta, într-un cimitir nu se poate construi nimic. Asta e o lege de bazã ºi faptul cã nici comunitatea evreiascã, nici locuitorii din zonã nu au fost consultaþi e regretabil ºi un mare semn de întrebare”, a declarat Octavian Popescu, cel care

are rude în cimitir. Totul a pornit imediat dupã ce în curtea Cimitirului Evreiesc a rãsãrit o groapã uriaºã, iar toþi cei ce locuiesc în zonã nu au fost consultaþi. Nici locuitorii din casele învecinate cimitirului nu au agreat ideea unui stlp care sã emitã radiaþii în zonã, iar acum ºi acþiunile lor s-au îndreptat în instanþã. Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Septembrie 2013

fost prima zi de grãdiniþã pentru 24 de copii, iar pentru unii prima ocazie sã vinã într-o clãdire amenajatã corespunzãtor. Totul a fost posibil, graþie efortului celor din parohia viitoarei Catedrale Sfântul Ilie, iar cei care vor sã le vinã în ajutor, o pot face chiar zilnic.

Nu ºtiu ei prea multe despre lipsuri, dar au venit în prima lor zi de grãdiniþã cu gândul sã se joace. Sunt cei 24 de copii ce au fost primiþi luni cu o rugãciune de pãrintele Gabriel Bulf, într-o clãdire din zona Dãrãneºti, de la intrarea în municipiul Petroºani. Au gãsit pãpuºi, maºinuþe, jucãrii ºi colegi cu care sã se împrieteneascã, iar doamna educatoare i-a întâmpinat ºi cu ceva dulce. A fost o primã zi cu bucurie, într-o grãdiniþã modernã ºi cei mici s-au simþit bine. „Am venit la grãdiniþã sã învãþ, M-am jucat cu

jucãriiºi azi m-am îmbrãcat în costum”, a spus unul dintre micuþi. „Doamna ne-a primit cu ciocolatã ºi suc cu paiul. O sã vin aici sã învãþ poezii”, ne-a asigurat o altã fetiþã, pregãtitã sã deseneze. „Am gãsit aici o pãpuºicã frumoasã ºi osã vin ºi mâine”, a

Grãdiniþã modernã, copii sãraci

spus o altã fetiþã, care a venit la grãdiniþã cu o sticluþã cu lapte ºi biberon. Toþi au fost primiþi cu sufletul deschis, iar acest proiect, aºa cum spune pãrintele Gabriel Bulf, nu ar fi fost posibil fãrã un efort comun. „Aº vrea sã mulþumesc, în primul rând lui Dumnezeu, pentru cã împrunã cu oamenii din parohia noastrã, cu Primãria Municipiului Petroºani ºi Colegiul

„Mihai Eminescu”, ne-am îndreptat atenþia cãtre aceºti copilaºi din cartierul mãrginaº al Petroºaniului, Bosnea, dar aici vin ºi copii din Colonie. Sunt oameni plini de credinþã ºi copii minunaþi cu suflete curate, pentru cã acolo unde se îmnpleteºte aceastã binecuvântare cereascã cu truda oamenilor, toate sunt cu putinþã. Ei au aici condiþii mult mai bune, iar grãdiniþa va primi ºi

aviz de funcþionare, lucru ce pânã acum era imposibil de primit, din cauzã cã nu aveau canalizare ºi apã potabilã. Acum ne strãduim sã realizãm aici un centru de zi pentru aceºti copii ºi sãle oferim ºi o masã, atunci când acreditãm ºi centrul pentru vârstnici”, a spus Gabriel Bulf, preotul care a coordonat activitatea aici. Grãdiniþa a fost inauguratã într-un

Clase suplimentare la grãdiniþele cu program prelungit

eci de cereri au fost depuse de cãtre pãrinþi la grãdiniþele cu program prelungit. La Grãdiniþa PP3 din municipiul Petroºani încã se aºteaptã de la Inspectoratul ªcolar Judeþean un aviz pentru înfiinþarea unei clase suplimentare cu program prelungit. ”Anul acesta am avut foarte multe cereri pentru grãdiniþa cu program prelungit drept pentru care am înaintat Inspectoratului ªcolar o adresã prin care am cerut transformarea unei grupe cu program normal care presupune un program de patru ore de ºedere a copilulu în grãdiniþã, într-o grupã cu program prelungit deoarece am avut 30 de dosare ale copiilor nesoluþionate pânã la începutul anului ºcolar. Noi sperãm cã Inspectoratul va aproba înfiinþarea acestei noi grupe de cãmin. Astãzi (luni-nrn) sunt prezenþi 21 de copii pe care i-am strâns într-o clasã aºteptând rãspunsul Inspectoratului ªcolar. Am

creat toate condiþiile pentru aceatsã nouã grupã micã, am avut asociaþia de pãrinþi Pro Familia alãturi de noi care a apelat la agenþii economici din oraº ºi am cumpãrat pãtuþuri noi”, a declarat Lucia Muntean, directorul grãdiniþei PP3 din Petroºani. Grãdiniþele cu program prelungit vin în ajutorul pãrinþilor care lucreazã ºi nu au cu cine îºi lãsa copiii. Astfel, cei mici petrec la grãdiniþã 8 ore timp în care li se asigurã toate condiþiile necesare. Pãrinþii sunt cei mai mulþumiþi de acest program prelungit al copiilor. ”Aici este totul ok, este foarte frumos, este toatã lumea primitoare. Programul este foarte bun atât cel scurt cât ºi cel lung, copilul meu

este la programul prelungit la grupa buburuzelor, nu-mi fac probleme de orar pentru cã deocamdatã nu lucrez ºi am timp suficient ca sã vin sã-l iau ºi sã-l duc la grãdiniþã”, spune o mãmicã. ”Datoritã faptului cã avem servicii ºi pentru cã situaþia din ziua de azi este aºa cum este, la pãrinþi nu putem sã-l lãsãm pentru cã stau departe. Pentru noi este cea mai bunã opþiune, plecãm dimineaþa la servici ºi ne întoarcem dupã masã la 4 sau 5. Este o grãdiniþã foarte bunã care are ºi recomandãri foarte bune”, spune un tãtic. Singura taxã pe care o plãtesc pãrinþii la grãdiniþele cu program prelungit este taxa pentru hrana copiilor. Suma perceputã este una modicã în condiþiile în care micuþii primesc în cele opt

ore de ºedere la grãdiniþã patru mese. ”La program prelungit, pãrintele nu plãteºte decât hrana unei zile. La începutul anului am avut 7 lei pe zi, patru mese, dar dupã scumpirea alimentelor am ajuns la concluzia cã taxa zilei trebuie sã fie de 8 lei. În aceºti opt lei, copiii primesc micul dejun, primesc o masã de fructe la ora 10, primesc trei feluri la ora prânzului ºi mai primesc o gustare înainte de plecarea acasã. Discutând cu pãrinþii ºi cu aparþinãtorii copiilor, toatã lumea a recunoscut cã este puþin probabil ca acasã sã poþi oferi din 8 lei o masã atât de bogatã ºi satisfãcãtoare pen-

spaþiu care niciodatã nu a primit aviz sanitar, însã, acum lucrurile stau altfel, pentru cã aici parohia a investit bani. Tot aici va funcþiona ºi un centru social pentru bãtrâni, dar ºi un centru de zi pentru aceºti copii, iar orice donaþie e mereu binevenitã. Asta cu atât mai mult cu cât cei mici au nevoie de ajutorul comunitãþii. Diana MITRACHE

tru copii”, a mai spus Lucia Muntean. Prima zi de ºcoalã a fost una agitatã pentru micuþii care au rãmas pentru prima datã singuri la grãdiniþã Cei mici au rãmas cu educatoarele, însã lipsa pãrinþilor a fost o experienþã de neuitat pe bobocei. Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Septembrie 2013

Administrator acuzat de evaziune fiscalã

dministratorul unei societãþi comerciale din Deva, a intrat în vizorul poliþiºtii Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Hunedoara, dupã ce ar fi prejudiciat bugetul statului cu peste un milion de lei. În fapt, administratorul în vârstã de 32 de ani este cercetat sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de evaziune fiscalã, constând în aceea cã a înregistrat în contabilitatea societãþii achiziþii fictive de cereale de la societãþi comerciale din judeþele Vaslui, Galaþi, Arad, Ialomiþa, în valoare de 3.604.342 lei, sustrãgându-se astfel de la plata taxelor datorate bugetului de stat cu suma de 1.256.368 lei. Potrivit poliþiºtilor continuã acþiunile pen-

tru prevenirea ºi combaterea ilegalitãþilor în domeniul producerii, prelucrãrii, achiziþionãrii ºi comercializãrii produselor cerealiere ºi de panificaþie. În judeþul Hunedoara, peste 140 de poliþiºti ai structurilor de investigare a fraudelor, ordine publicã, poliþie rutierã ºi transporturi, sub coordonarea I.G.P.R., au acþionat pentru prevenirea ºi combaterea ilegalitãþilor în domeniul producerii, prelucrãrii, achiziþionãrii ºi comercializãrii pro-

duselor cerealiere ºi de panificaþie. “În urma verificãrilor ºi controalelor efectuate la societãþi comerciale, persoane fizice ºi în trafic, în perioada 7 – 13 septembrie a.c., au fost constatate la nivelul judeþului Hunedoara 4 infracþiuni la Legea 241/2005 (pentru prevenirea ºi combaterea evaziunii fiscale),

Condamnat la închisoare, prins în Gara Cãlan

n bãrbat în vârstã de 30 de ani, care avea emis pe numele sãu un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de cãtre Judecãtoria Hunedoara,a fost depistat de poliþiºti ºi trimis direct în penitenciar.

Bãrbatul a fost descoperit de poliþiºtii Serviciului Judeþean de Poliþie Transporturi Hunedoara, împreunã cu cei ai Serviciului de Investigaþii Criminale din cadrul I.P.J. Hunedoara în complexul staþiei CF Cãlan. Bãrbatul avea de executat o pedeapsã de 2 ani închisoare, pentru sãvârºirea infracþiunii de furt calificat ºi a fost dus la Penitenciarul Bârcea Mare pentru executarea pedepsei. Acþiunea poliþiºtilor hunedoreni se înscrie într-o campanie derulatã la nivel naþional. Pe parcursul a trei zile, Poliþia Românã a coordonat o acþiune de depistare a persoanelor urmãrite în temeiul legii, în zona staþiilor de cale feratã ºi în trenuri. În total, potrivit IGPR, au fost gãsite 36 de persoane semnalate ca fiind dispãrute ºi prinse 19 persoane care se sustrãgeau executãrii unor sentinþe penale. Car men COSMAN

cu un prejudiciu estimat la 479.559 lei. De asemenea, în urma abaterilor constatate, au fost aplicate 41 de sancþiuni contravenþionale, dintre care 17 la Legea 12/1990

privind protejarea populaþiei împotriva unor activitãþi comerciale ilicite ºi 5 la O.U.G. 12/2006 pentru stabilirea unor masuri de reglementare a pieþei pe filiera cerealelor ºi a

produselor procesate din cereale. În total, au fost indisponibilizate 700 kg. de produse autohtone, în valoare de 1.400 de lei”, declarã Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Reamintim faptul cã, din dispoziþia ºefului Poliþiei Române, chestor-ºef Petre Tobã, la data de 1 septembrie a.c. au fost demarate, în toatã þara, controale pentru combaterea evaziunii în domeniul panificaþiei, fiind efectuate controale de la producãtori pânã la cei care vând produsul finit cãtre populaþie.

Un nou termen pentru ex-directorul spitalului din Vulcan

rocesul fostului manager al Spitalului din Vulcan, Mariana Mateescu, a început cu o amânare. Judecãtorii de la Petroºani au pronunþat un nou termen de judecatã, pentru data de 14 octombrie. Mariana Mateescu a fost acþionatã în judecatã de administraþia publicã din Lupeni ºi Direcþia de Sãnãtate Publicã a judeþului

Hunedoara, pentru fapte ce ar fi fost comise în perioada în care aceasta deþinea funcþia de manager al Spitalului Municipal Lupeni. Dosarul a ajuns pe rolul instanþei la începutul lunii iunie a.c., prejudiciul fiind calculat la 70.000 de lei, despre cele douã instituþii susþin cã au fost cheltuiþi de fostul director al Spitalului Municipal Lupeni. Dupã ce a descoperit faptele, conducerea spitalului a formulat o plângere penalã împotriva fostului manager, iar procurorii au decis trimiterea acesteia în judecatã pentru abuz în serviciu. Dupã ce a plecat de la Lupeni, Mariana Mateescu a preluat funcþia de manager al Spitalului Municipal Vulcan, de unde a fost demisã în luna martie a acestui an. Car men COSMAN

6 Actualitate

entru prima Forþa Civicã, prezentã la Þebea datã, anul P acesta, Forþa Civicã a fost prezentã la manifestãrile de la Þebea închinate memoriei lui Avram Iancu.

Preºedintele organizaþiei municipale Forþa Civicã Petroºani, Adrian Rus, a condus delegaþia partidului,

care l-a omagiat pe marele nostru erou naþional. “ La Þebea, istoria neamului nostru este mai vie ca oriunde. Suntem un partid tânãr pe scena politicã, avem doar un an, iar pentru noi a fost o mare onoare sã participãm la acest eveniment deosebit de important pentru noi, românii”, a declarat Adrian Rus, preºedintele organizaþiei municipale Forþa Civicã Petroºani. Forþa Civicã este un partid de orientare democrat-creºtinã de centru-dreapta din România. Preºedintele acestui partid este Mihai Rãzvan Ungureanu PFC este un partid creºtin-democrat, cu

orientare de centrudreapta. Forþa Civicã are la bazã principiile de respectare a legii ºi ordinii în România, a democraþiei ºi a cetãþenilor. PFC sprijinã integrarea României în sistemul instituþiilor europene, dezvoltarea economiei de piaþã ºi respectarea drepturilor omului. Forþa Civicã este adepta liberalismului economic ºi a dreptãþii sociale. În programul PFC se aratã necesitatea reformãrii clasei politice, prin participarea activã a tineretului profesional în viaþa politicã, precum ºi promovarea promovarea mãsurilor juridice, instituþionale ºi materiale necesare pentru consolidarea statului de drept.

S-a înfiinþat Organizaþia de femei a UDMR Hunedoara

reºedintele Organizaþiei Judeþene Hunedoara a UDMR, deputatul european Iuliu Winkler, a anunþat, luni, la Deva, într-o conferinþã de presã, faptul cã la nivelul filialei judeþene a fost înfiinþatã Organizaþia de femei al cãrui preºedinte a fost ales în persoana doamnei Kun - Gazda Kinga, profesor de limba ºi literatura maghiarã la Liceul Teoretic "Téglás Gábor" din Deva. Constituirea Organizaþiei de femei a UDMR Hunedoara reprezintã rezultatul deciziei adoptate în Congresul de la Miercurea Ciuc din 25 mai a.c. referitoare la înfiinþarea unei Organizaþii de femei la nivel naþional a UDMR, a declarat, la rândul sãu, Takács Aranka, liderul Organizaþiei locale Hunedoara a UDMR ºi membru în comitetul de iniþiativã pentru înfiinþarea organizaþiei de femei la nivel naþional. "Ne-am propus, ca pânã în

14 septembrie, sã înfiinþãm 28 de organizaþii în þarã. (...) În 28 septembrie, la Cluj, va avea loc conferinþa de constituire a Organizaþiei de femei a UDMR, la care sunt aºteptate sã participe 190 de delegate din þarã, dar avem invitaþi ºi din partea partidelor membre ale PPE. La Cluj vom adopta statutul

ºi programul organizaþiei, vom alege structurile de conducere. Judeþul Hunedoara va fi reprezentat de 7 delegaþi", a explicat Takács Aranka. La rândul sãu, preºedintele Organizaþiei de femei a UDMR Hunedoara, Kun - Gazda Kinga, a declarat cã se simte extrem de onoratã ºi plinã de responsabilitate faþã de votul de încredere pe care i l-au acordat cele 40 de delegate la ºedinþa de constituire a organizaþiei. Ea a mai spus cã îºi doreºte implicarea cât mai multor femei

în activitatea organizaþiei nouînfiinþate. "Conform statisticilor, în Parlamentul României doar 11,5% dintre deputaþi ºi senatori sunt doamne. Numãrul lor a crescut de la o legislaturã la alta, dar oricum suntem departe de media europeanã de 27%. În Parlamentul European, 35% dintre aleºi sunt femei. Oricum, în top sunt þãrile nordice, unde femeile reprezintã peste 40% din totalul membrilor parlamentelor naþionale. (...) Din acest punct de vedere, noi, UDMR, stãm ºi bine ºi rãu. În Parlamentul României, avem un singur ales femeie din totalul de 27 de deputaþi ºi senatori. Este vorba de senatorul Biró Rozália, fost viceprimar al UDMR în Oradea, ºi, acum, preºedintele Consiliului Reprezentanþilor Unionali (CRU). Dar, în Hunedoara nu stãm chiar aºa rãu. Patru din cele 16 organizaþii locale sunt conduse de femei ", a mai spus Iuliu Winkler. El a adãugat cã îºi doreºte ca, pe viitor, UDMR sã promoveze în mod conºtient ºi programatic femeile în politicã.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Septembrie 2013

Partidul mai sprijinã aparãrea proprietãþii materiale ºi intelectuale ca ºi dezvoltarea învaþãmântului ºi cercetãri. Pe 15 septembrie, pe dealurile Þebei au rãsunat din nou cântecele românilor care au

însoþit istoria neamului nostru. Organizatorul manifestãrii a fost Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Hunedoara.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Septembrie 2013 ciuda amenusturãtoare Îcarenzilor pot fi aplicate de administraþia publicã, municipiul Petroºani continuã sã fie murdãrit de câinii celor care nu au înþeles cã a avea un animal de companie implicã ºi multã responsabilitate. ªi asta pentru cã poliþiºtii locali nu au aplicat pânã acum nici mãcar un avertisment, ca sã nu mai vorbim ºi de altfel de sancþiuni!

Sancþiuni stabilite degeaba

Nici mãcar un avertisment pentru „resturile” lãsate de câinii de companie pe domeniul public Dejecþii de animale la tot pasul ºi proprietari de câini pentru care nu s-a inventat nici pânã acum punguþa ºi lopãþica, cu care sã cureþe resturile lãsate de animalele lor de companie pe domeniul public. În urmã cu câteva luni, municipalitatea din Petroºani a decis

sã ia mãsuri ºi a amplasat în zonele verzi plãcuþe prin care doreºte sã-i conºtientizeze pe proprietarii de câini sã cureþe în urma acestora. Au fost instituite chiar ºi amenzi, care însã nu au fost menþionate pe acele plãcuþe, aºa încât proprietarul câinelui sã ºtie cã ignorarea legii îl poate ustura la buzunar. Iar amenzile sunt cuprinse între 200 ºi 500 de lei, cu posibilitatea înjumãtãþirii sumei, dacã se plãteºte în 48 de ore. Pentru cei mai mulþi, însã, aceste sancþiuni sunt facultative, dacã þinem cont de faptul cã foarte

puþini sunt cei care pleacã la plimbare cu câinele dotaþi cu lopãþele sau pungi. ªi asta ºi pentru cã nimeni nu a primit pânã acum nici mãcar un avertisment, chiar dacã zonele verzi ºi chiar trotuarele sunt pline de „urmele” patrupedelor.

ãtrunderea în parcuri, sancþionatã!

„Au fost aplicate pânã acum 7 avertismente, dar numai pentru pãtrunderea cu câinii de companie în parcuri, lucru de asemenea interzis. Pentru cealaltã problemã nu au fost aplicate avertismente sau

amenzi”, a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani. Poliþiºtii locali susþin cã au mai vãzut oameni care au strâns dejecþiile patrupedelor, aºa cã nu s-au mai chinuit sã scoatã chitanþierul pentru cei care nu respectã legea, bazându-se pe bunul simþ proverbial al românului, probabil. „Trebuie sã intre în conºtiinþa publicã faptul cã trebuie sã cureþe dupã câinii lor”, mai explicã Nicolae Taºcã. E bine, însã, cã, pânã la urmã oamenii vor afla ºi cât e amenda pentru dejecþiile câinelui de companie lãsate pe domeniul public. Reprezentanþii Poliþiei Locale vor lua legãtura cu cei de la SPADPP sã adauge aceastã menþiune pe tãbliþele deja amplasate. Car men COSMAN

Purtãtori de colþi ºi boli

e lângã caninii bine dezvoltaþi, câinii sunt purtãtori ai mai multor boli care se transmit, în special, prin excrementele întâlnite la tot pasul. Chiar ºi în locurile de joacã destinate copiilor. Dupã uscare, resturile sunt împrãºtiate de vânt peste tot, ajungând în plãmâni, ficat sau alimente.

Pentru a scãpa ºi de aspectul dizgraþios al resturilor lãsate în urmã de patrupede, Consiliul Local al municipiului Petroºani a aprobat, în urmã cu câteva luni bune, o Hotãrîre de Consiliu Local care prevede amendarea stãpânilor de animale de companie care nu strâng resturile lãsate în urmã de animãluþe. Pânã în prezent, însã, nu

a fost aplicatã nicio amendã. Mai mult, nici proprietarii de câini sau pisici nu s-au înghesuit sã – ºi cumpere cele necesare strângerii rãhãþeilor. Mai exact, mãnuºi, pungi, mãturi ºi fãraºe. Ce-i drept, aceste ustensile nici nu prea existã deoarece

proprietarii de magazine sau medicii veterinari nu aduc astfel de produse întru-cât nu se prea vând. „Vinovaþi” de murdãrirea trotuarele sau parcurile sunt ºi maidanezii sau pisicile vagaboande. Aceºtia, însã, nu pot fi amendaþi... Mir cea NISTOR

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Septembrie 2013

a noi, în România, a trãi înseamnã o luptã continuã de supravieþuire, ori luptã înseamnã a cãlca peste semeni ºi principii pentru a-þi hrãni copilul ºi pentru a-þi pãstra un loc de muncã chiar prost plãtit – Loredana Bãnuþ. e îmi place la România este caracterul sãu atemporal, remarcabil, desprins parcã din poveºtile copilãriei. Ca o întoarcere în timp” – Prinþul Charles al Marii Britanii.

De ce iubeºte un român Anglia ºi de ce un englez iubeºte România

Doi tineri din Valea Jiului aduc argumente solide în susþinerea hotãrârii lor de a alege sã trãiascã în Marea Britanie, argumente care combat exact lucrurile care fac din România o þarã în care nu poþi trãi, ci doar supravieþui. Pe de altã parte englezii, realizatorii filmului Wild Carpathia, pe banii lor, de promovare profesionistã a României, sunt îndrãgostiþi de sãlbãticia acestor meleaguri care îþi ”hrãnesc sufletul ºi inima”. Elegant ºi voalat, aceºtia sugereazã sã ne schimbãm atitudinea...

tineri, iar luna viitoare vor onora altã nuntã la Petroºani. I-am întrebat ce le place în Marea Britanie ºi de ce le prieºte într-atât acea þarã? Rãspunsurile au fost clare, punctuale, toate având la bazã omul ºi jaloanele sãnãtoase dupã care se cãlãuzesc în viaþã: îþi spun bunã dimineaþa cu zâmbetul pe buze, au iniþiativã, apreciazã profesionalismul, activeazã creator ºi umanitar, existã ºi revoltã civilizatã ºi construcþie de anvergurã, dar ºi o altaumanã, existã demnitate, mãrturisire ºi creºtinism autentic, existã delicateþe revigorantã, dãruire ºi bunãtate, gândire pe termen lung ºi convingere în niºte valori perene.

face cu nimeni din Petroºani. Acest lucru m-a îngrozit. Înþelegeþi de ce îmi place aici? Nimeni nu-mi lezeazã deminitatea, nu trebuie sã recurg la minciunã ºi fals pentru a fi acceptat în societate. În România, dacã nu eºti ºmecher, dacã nu ai relaþii – în sensul de aþi ”cumpãra” siguranþa -, dacã nu te comporþi ca cei ce fac regulile în societate, societatea te omoarã, te poate face din om neom. Cu alte cuvinte, nu ne putem adapta unui asemenea stil de viaþã.

u ales ”bunã dimineþa” cu zâmbetul pe buze ºi aprecierea Loredana ºi Giani Bãnuþ, din Valea Jiului, sunt doi tineri care au reuºit sã se realizeze în cei cinci ani de când s-au cãsãtorit, în Marea Britanie. Giani este acþionar la o firmã de construcþii ºi administrator, iar Loredana – recepþioner într-un cartier de locuinþe rezidenþiale, cu circa 350 de apartamente. ªi-au achiziþionat o locuinþã, iar fiul lor Patrick frecventeazã o ºcoalã specialã. Atitudinea lor este cea a unor oameni care ºtiu ce fac, care au satisfacþia lucrului bine fãcut ºi culeg roadele, care au prieteni ºi un statut bine definit în societatea londonezã. Nu s-au rupt de România. Dimpotrivã, au fãcut niºte investiþii, dar pe care au fost nevoiþi sã le abandoneze din cauza legislaþiei instabile, au devenit chiar în acest an pãrinþi spirituali pentru alþi

ceastã þarã m-a lãsat sã mã afirm, sã construiesc o parte a oraºului Olimpic ”Aici cred cã este cel mai cosmopolit loc din lume,

englezii nu au nici o problemã cã eºti român, ungur, negru sau indian atâta timp cât eºti om, eºti civilizat ºi serios. Existã la alte naþii, dar nu la englezi. De ce îmi place aici? Pentru cã acestã þarã m-a lãsat sã mã afirm, sã muncesc ºi m-a apreciat. Cu fima noastrã am construit mare parte din centrul olimpic al Londrei, am prosperat, nu ne-a omorât aºa cum se întâmplã în România. La noi, în România, când o firmã încearcã sã se ridice, sã se consolideze contribuind la crearea de locuri de muncã, la o ridicare economicã cât de micã, este îngenucheatã, omorâtã. Controalele vin în valuri, funcþionarii care fac aceste controale sunt subiectivi, unii rãu intenþionaþi, puºi chiar pe cãpãtuialã. Acolo se practicã un fel de taxã de protecþie inadmisibilã aici. La firma noastrã de aici, din Londra, am avut în cinci ani un singur control. Am fost anunþat cu câteva luni înainte pe ce temã, ce documente trebuie sã prezint.

Comisia de control a fost formatã din trei persoane din trei colþuri ale þãrii care nu se cunoºteau între ei. Aceºtia fãceau un proces verbal de constatare, care era trimis alteia, care propunea verdictul, iar o altã autoritate hotãra. Deci sistemul de aici din UK, prin construcþia lui, nu poate permite mita, corupþia. Vreau sã vã spun cã de atunci nu am mai avut nici un control. Plãtim 60 de mii de lire impozite ºi taxe. Aici un contribuabil, de la cetãþeanul de rând, firmele mici pânã la cele mari, este respectat.

sunt, în mare, cele pentru care am ales sã trãiesc aici” - a povestit, pe lângã multe situaþii, Giani Bãnuþ, care locuieºte ºi munceºte în inima Londrei.

a noi, în România, a trãi înseamnã o luptã continuã de supravieþuire

ªi mai este ceva – patriotismul. Fiind pe stadioanele olimpice, am fost impresionat de atitudinea englezilor atunci când imnul lor este

Loredana, este o femeie frumoasã, iar fineþea sa te face sã crezi cã este de acolo, din neam de lorzi, dacã nu a-i ºti cã este româncã, de aici dintre Jiuri. Siguranþa, un simþ al umorului dezvoltat, dar ºi spiritual latin cizelat, o face fermecãtoare. ªtie cã poporul englez este unul rãsfãþat, rãsfãþ datorat conducãtorilor sãi de peste timpuri prin punerea în valoare a tot de are scânteie ºi simþire.

intonat. Cu mâna la inimã, ei sunt cu adevãrat pãtruºi de acea emoþie de apartenenþã, de respect profund ºi sincer. ªi pentru cã ei preþuiesc acest lucru, respectã ºi celelalte þãri având convigerea cã toþi au aceleaºi simþãminte. A fi patriot aici este normalitate. În rest, Romînia noastrã este o þarã cu adevãrat frumoasã, dar trebuie înþeles cã nu este suficient. Oamenii ºi societatea o pun cu adevãrat în valoare sau o coboarã. Cât priveºte politicul, care face regulile într-o þarã, aici am înþeles cã monarhia dã stabilitate eliminând din luptele acelea politice care sunt distructive, dã tonul eleganþei în comportament ºi a preþuirii de neam, þarã ºi om în general. Cam acestea

”Da, englezii sunt un popor rãsfãþat, dar în sensul bun al cuvântului. Ei privesc naþiile cu care convieþuiesc ca pe o normalitate. Gândiþivã cã este þara care a civilizat cam jumãtate de planetã. Nouã, ca români, nu ne-a fost prea greu sã ne realizãm, pentru cã suntem învãþaþi cu munca, în sensul cã am fost educaþi acasã cã nimic nu se obþine fãrã efort. Dupã ce am învãþat regulile lor, cerinþele societãþii de aici, a fost simplu pentru cã acestea se pliau ºi pe modul meu ºi al lui Giani de a gândi, de a trãi. Cu respect ºi seriozitate, cu modul senin ºi binevoitor al semenilor. Aici nu conteazã cã eºti om de rând, conteazã potenþialul tãu pe care ei ºtiu sã þi-l iden-

onul în preþuirea de om, neam ºi þarã o dã politicul

ici nu trebuie sã recurg la minciunã ºi fals pentru a fi acceptat în societate Sigur cã îmi este dor de România, îmi iubesc þara, ºi de aceea mergem destul de des acolo. Am fost naºi, am un prieten bun acolo, în Petroºani… Apropo de prieteni. Am observat un fenomen, ceea ce aici este inadmisibil ºi ca idee/gând, ca sã nu vorbesc de faptã. În România prietenii au început sã se cenzureze în discuþii, în comportament pentru cã existã teama unei trãdãri chiar ºi involuntare. Nu ºtii care cu cine este prieten ºi te trezeºti vinovat fãrã vinã, cu afacerea ºi familia distrusã. Am constatat asta cu prietenii noºtri de acolo. Când venim acasã, ne ducem la o cabanã în vârf de munte ºi vorbim deschis, analizãm, hotãrâm, ceea ce nu pot

tifice ºi sã te valorifice. Cei care vin sã facã doar bani ºi se întorc acasã, nu vor vedea niciodatã asta pentru cã nu-i preocupã. Sigur cã acasã, România este þara mea, mergem des. Dar nu am fi reuºit în cinci ani mai nimic, chiar dacã aveam ºi câte douã servicii. Viaþa nu înseamnã sã te preocupe orã de orã ce pui mâine pe masã, sau sã fii umilit la orice pas de sistem, aºa cum este la noi. Aici la Londra, muncim, investim în noi pentru a putea evolua, cãlãtorim prin lume, ne ocupãm de copilul nostru, avem vacanþe la care nu visam, avem acces la culturã – de orice fel ºi de cea mai bunã calitate -, ne ºi distrãm ºi avem prieteni ºi amici în prejma cãrora te simþi bine, confortabil. La noi, în România, a trãi înseamnã o luptã continuã de supravieþuire, ori luptã înseamnã a cãlca peste semeni ºi principii pentru a-þi hrãni copilul ºi pentru a-þi pãstra un loc de muncã chiar prost plãtit. De aici, pierderea respectului de sine ºi degradarea ta ca om. Vorbesc din punctual de vedere al unui tânãr simplu. Dar România este apreciatã de englezi pentru natura ºi tradiþiile ei pãstrate de sute de ani. Chiar aici, langã Castelul Windsor, este un magazin al Casei Regale unde 50% din produse sunt Made in Romania. Este minunat. Ar trebui sã învãþãm sã valorificãm acest lucru, pentru cã ei asta încearcã sã arate românilor ºi conducãtorilor lor” – a declarat Loredana Bãnuþ, românca noastrã care a ales sã trãiascã, nu doar sã supravieþuiescã..

omânia poate fi Costa Rica a Europei sau ca un Yellowstone al Europei Nici nu mai ºtii ce sã crezi! E bine sau nu cã România a rãmas încremenitã în timp? Pentru sãlbãticia naturii ºi minunãþiile ei, plus tradiþiile pãstrate de secole, Europa se minuneazã când o descoperã, exclamând cã este unicã. Pe

de altã parte, lipsa ritmului civilizaþiei ne aruncã, pe noi, ca indivizi, ca fiind un popor talentat, dar degradat cu bunã ºtiinþã, îndepãrtat de la valori ºi omenie, în general. Indirect, cei care admirã ºi iubesc România ne sugereazã sã renunþãm la spiritual nostru mioritic, de plângãcioþi ºi sp devenim active pentru cã avem cu ce. O spune ºi documentarul cu mare impact internaþional, Wild Carpathia, realizat de englezi care au ºtiut ceea ce nouã nu ne-a trecut prin cap: sã promoveze profesionist România – Grãdina Maicii Domnului.

omânia, ultima rãmãºiþã neîmblânzitã a Europei Charlie Ottley – prezentator Wild Carpathia – a numit România ultima rãmãºiþã neîmblânzitã de naturã a Europei, în interviul video realizat de gândul.info: ”Personal, mi-a plãcut faptul cã este singurul loc din Europa unde existã o zonã de sãlbãticie foarte mare, cu lupi, urºi, lincºi ºi pãduri, care este nealteratã. Chiar la poalele munþilor aveþi un peisaj incredibil, medieval, unde oamenii trãiesc la fel de sute de ani. Aveþi clãdiri vechi foarte frumoase, unele în pericol de a fi pierdute ºi de a se degrada, dar ºi multe încã intacte. Folosiþi metode de agriculturã tradiþionale care pãstreazã o biodiversitate care este de neegalat în Europa. Poienile ºi pãºunile sunt pline cu atât de multe specii de flori sãlbatice , animale, faunã ºi florã care îþi taie respraþia”.

Paul Lister – producãtor Wild Carpathia: ”Toate persoanele pe care le aduc aici sunt uimite de peisaj. Nu pot realiza ce este aici. Este fantastic sã îi vezi cum se întorc acasã ºi vorbesc ºi altora despere acest lucru. România este în prezent cum era Costa Rica acum 15 – 20 de ani. Costa Rica era o þarã care se baza foarte mult pe agriculturã ca export. Dupã aceea un premier a avut o iniþiativã de a face din statul sãu o destinaþie majorã de ecoturism. Sunt, sincer, de pãrere cã România are potenþialul de a fi Costa Rica a Europei sau ca un Yellowstone al Europei”. Prinþul Charles al Marii Britanii pare un mare îndrãgostit de România, impresionat de fabuloasele bogãþii naturale ale Carpaþilor: "Ce îmi place la România este caracterul sãu atemporal, remarcabil, desprins parcã din poveºtile copilãriei. Ca o întoarcere în timp. În general, oamenii îºi doresc sã aparþinã, sã se identifice cu natura. Sistemul cultural uman este foarte important, fiind cel care se aflã în directã legãturã cu aceasta. Atare sentiment se aflã în noi, iar noi îl negãm, îl îndepãrtãm, încercãm sã ne convingem cã nu conteazã, cã este irelevant. Dar nu este deloc irelevant. Hrãneºte sufletul ºi inima. Asta îþi face, pânã la urmã, România", îi explicã prinþul Charles al Marii Britanii prezentatorului filmului Wild Carpathia, Charlie Ottley. Punctul comun al românilor care iubesc Anglia ºi al englezilor care iubesc România sunt românii ºi conducãtorii lor, care nu ºtiu sã valorifice locul binecuvântat de Dumnezeu. Ileana FIRÞULESCU

L=220 cm, l=87 cm, DESC.=190/115 cm * Oferta valabilã în limita stocului disponibil.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Septembrie 2013

De ce iubeºte un român Anglia ºi de ce un englez iubeºte România

ceastã þarã m-a lãsat sã mã afirm, sã construiesc o parte a oraºului Olimpic ”Aici cred cã este cel mai cosmopolit loc din lume,

sunt, în mare, cele pentru care am ales sã trãiesc aici” - a povestit, pe lângã multe situaþii, Giani Bãnuþ, care locuieºte ºi munceºte în inima Londrei.

a noi, în România, a trãi înseamnã o luptã continuã de supravieþuire

ªi mai este ceva – patriotismul. Fiind pe stadioanele olimpice, am fost impresionat de atitudinea englezilor atunci când imnul lor este

onul în preþuirea de om, neam ºi þarã o dã politicul

L=220 cm, l=87 cm, DESC.=190/115 cm * Oferta valabilã în limita stocului disponibil.

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Septembrie 2013

La ºcoalã, cu gândul la Ronaldo

or sã fie precum marii fotbaliºti ºi cum la modã e Ronaldo, ori Messi, ºi ei spun cã vor fi la fel. Sunt bãieþii din prima clasã ce vor avea ca opþional ore de fotbal ºi care, luni, în prima zi de ºcoalã erau cu gândul la balon ºi gazon. Diana MITRACHE ªtiu scheme, dau bine cu piciorul în minge ºi deja se viseazã mari fotbaliºti. Acum sunt doar în clasa a V-a, prima cu ore de opþional fotbal, dar cred cã vor fi cei mai buni. Asta ne-o declarã chiar bãieþii de la ªcoala Avram

Stanca, cei care luni aveau emoþii, îmbrãcaþi în treninguri roºii, inscripþionate corespunzãtor, dar care ne explicã ce i-a determinat sã se înscrie la o clasã formatã doar din bãieþi. „ M-am înscris în calsa aceasta pentru ca sã joc fotbal. Îmi place foarte mult ºi vreau sã mã fac fotbalist când voi creºte

mare”, spune un bãiat. Altul explicã la ce e bun. „Scheme, driblãri, de toate. Vreau sã ajung un fotbalist mare, cam ca Messi sau Ronaldo”, afirmã micul fotbalist. „Eu vreau sã semãn cu Cristiano Ronaldo”, ne lãmureºte altul ºi ca el, toþi colegii lui din clasa a V-a. ªi pãrinþii sunt opti-

miºti ºi sperã ca bãieþii lor sã ajungã mari fotbaliºti. O mãmicã ne ºi

Campanie de colectare de rechizite

Din nou în bãnci

uni, 16 septembrie, elevii au fost invitaþi sã ia loc în bãnci. Reluarea activitãþii a avut loc ºi la ªcoala Generalã “Avram Stanca” una dintre cele mai mari unitãþi ºcolare din Valea Jiului. Numãrul elevilor care vor studia în acest an aici este de aproape 1.000. Mircea NISTOR ”Am aºteptat cu multã nerãbdare, la fel ca ºi elevii ºi pãrinþii acestora, începerea noului an ºcolar. Ca noutate ar fi numãrul foarte mare de elevi ce urmeazã sã-i ºcolar-

izãm în acest an. Numai la clasele pregãtitoare, în numãr de douã, numãrul de elevi este aproape de limita maximã. Acelaºi lucru se întâmplã, însã, ºi la celelalte clase. Ne aºteaptã un an greu dar, sperãm cu toþii,

explicã de ce ºi-a înscris bãiatul la aceastã clasã unicã în

Valea Jiului. „Pentru performanþã ºi pentru ei. Oricum, copiii vin la ºcoalã ºi pentru performanþa la fotbal o clasã de acest fel îi va ajuta. Asta mã intereseazã cel mai mult. Este, sigur cã da, o meserie sã fii fotbalist, e una de viitor pentru copii”, spune femeia. La ªcoala Avram Stanca au început cursurile primei clase ce are ca opþional fotbal, o clasã formatã doar din bãieþi cu ambiþii de mari fotbaliºti. Toþi, însã, vor trebui, mai înainte de toate, sã fie buni elevi.

imp de douã sãptãmâni, organizaþia Caritas din Petroºani, în colaborare cu primãria localitãþii ºi o fundaþie germanã au derulat o campanie de colectare de rechizite ºcolare. Mircea NISTOR

cã va fi unul plin de împliniri”, a declarat Robert Hummel, director ªc. Gen. “Avram Stanca”

Petroºani. De-a lungul vacanþei unitatea a trecut printr-o serie de modernizãri. Mai exact, mobilierul ºcolar a fost reparat, la fel ºi lambriurile de la parter, iar toate grupurile sanitare au fost zugrvite ºi igienizate. Pe de altã parte, trebuie precizat ºi faptul cã din aceastã toamnã la “Avram Stanca” va funcþiona, în premierã în Valea Jiului, o clasã de fotbal cu 25 de locuri.

Acþiunea intitulatã “Rechizite pentru minþi iscusite” s-a desfãºurat în cadrul unui proiect mai amplu ºi s-a adresat copiilor aflaþi în risc de abandon ºcolar. “Acþiunea derulatã de cãtre noi este parte componentã a unui pãroiect mai amplu dedicate ajutorãrii copiilor care au pãrinþii plecaþi la muncã în strãinãtate sau care provin din

familii nevoiaºe. Campania s-a axat, în special, pe strângerea de rechizite destinate micuþilor cu rezultate ºcolare bune dar care au probleme familiale”, a precizat Nicu Rotaru, reprezentantul “Caritas” Petroºani. Dacã rechizitele adunate pânã în prezent vor fi repartizate elevilor în primele zile de ºcoalã, acþiunea va continua pânã la sfârºitul lunii septembrie.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Septembrie 2013

Flori multe pentru prima zi de ºcoalã

sunat clopoþelul. Ieri (luni 16 septembrie n.r.) a fost prima zi de ºcoalã pentru toþi elevii. De la cei mai mici pentru care a fost poate prima zi din viaþa lor în care au stat fãrã pãrinþi sau bunici, pânã la cei mai mari de liceu care abia au aºteptat prima zi de ºcoalã pentru a se putea întâlni cu colegii. Monika BACIU Toate acestea au venit cu emoþii, revederi, amintiri de vacanþã, dar ºi flori, de toate culorile care sã dea un aer festiv unui nou început. Pentru acest început de an ºcolar comercianþii s-au pregãtit special pentru aceastã zi ºi au umplut tarabele cu trandafiri, crini,

orhidee sau crizanteme, într-un cuvânt flori pentru toate buzunarele ºi pentru toate pretentile. Pentru a nu risca sã rãmânã cu marfã multã, vânzãtorii au spus cã nu au majorat preþurile. De exemplu, un fir de trandafir costã 5-7 lei ºi tot atât este ºi o crizantemã. Preþuri mai scãzute au garoafele, care se vând

cu un leu ºi 50 de bani firul. Cel mai ieftin buchet costã 10 lei, iar cel mai scump poate depãºi 50 de lei. ”Am avut vânzare destul de bunã chiar dacã lumea nu mai are la fel de mulþi bani cum aveau pe vremuri. Preþurile nu sunt mari iar ofertele sunt destul de variate, mulþi pãrinþi au ales sã cumpere tradiþionalele

buchete fãcute din trandafiri sau crini, însã au fost ºi alþii care au avut mai multe pretenþii ºi au vrut coºuri cu flori sau mai mult decât atât buchete mari cu orhidee” ne spune o florãreasã. Pe lângã tradiþionalele florarii care le putem gãsi în pieþele din localitate sau la cei care le vând la colþ de stradã, o alternativã a mai fost ºi ccea a florãriilor online care s-au gândit la promoþii pen-

tru ocazia începutului de ºcoalã. Aºadar, pentru gusturi cu adevãrat sofisticate la acestea se pot gãsi în ofertã o biciletã cu flori decor creioane, sau la acelaºi preþ, un cub cu flori decor creioane, iar pentru cei care vor ceva simplu dar la fel

de elegant, pot merge pe buchete de trandafiri în mix cu gerbera sau trandafir ºi lalele. Cu asemenea buchete, aceastã zi a profesoarelor sau a învãþãtoarelor a fost cu siguranþã mai seninã.

ªcoli pãzite de patrule mixte P

atrulele mixte, cu ochii pe elevi. Patrule formate din poliþiºti ai Ministerului administraþiei ºi Internelor cât ºi poliþiºti locali vor asigura integritatea elevilor ºi liniºtea unitãþilor de învãþãmânt de pe raza municipiului Petroºani. Patrulele mixte îºi vor desfãºura activitatea în baza unui parteneriat. Monika BACIU ”Responsabilitatea principalã în asigurarea perimetrelor ºcolilor din municipiul Petroºani aparþine Poliþiei municipiului Petroºani, însã

în baza parteneriatului dintre Municipiul Petroºani ºi Poliþia municipiului Petroºani, poliþiºtii locali participã împreunã cu poliþiºtii la efectuarea patrulelor în timpul zilei.

E vorba atât de patrule pedestre cât ºi de patrule auto, iar aceste patrule vor asigura paza perimetrelor în special în pauze”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. ªi jandarmii vor asigura paza unitãþilor de învãþãmânt din judeþ. ”Scopul prezenþei jandarmilor în zona instituþiilor de învãþãmânt este acela de a preveni producerea faptelor de naturã sã afecteze siguranþa ºi liniºtea elevilor, cadrelor didactice

Nicio ºcoalã fãrã câine! N

icio festivitate de deschidere nu a avut loc fãrã ca, în apropierea locului plin de copii ce miºunau printre pãrinþi ºi dascãli, sã nu vinã mãcar un maidanez. Diana MITRACHE Aºa se face cã nici nu a început bine ºcoala ºi maidanezii deja stau ciorchine pe lângã garduri, cu gândul la cornurile copiilor. ªi, dacã din fiecare prezidiu nu au lipsit autoritãþile locale, dascãlii ºi poliþiºtii locali, nici câinii fãrã stãpân nu s-au lãsat

mai prejos. La festivitatea de la ªcoala „Avram Stanca” ce aparþine de Colegiul Teoretic Mihai Eminescu de la Petroºani ºi-au fãcut apariþia, odatã cu membrii prezidiului, ºi doi maidanezi, minioni. Cei mari au stat dincolo de gard. Spre disperarea celor din conducere ºi

spre deliciul celor mici, maidanezii au dat târcoale, au cãutat de mîncare ºi ºi-au marcat teritoriul... ªi nu oriunde, ci fix pe glastra cu ficus scoasã ca decor pentru

ºi a procesului educativ”, se aratã într-un comunicat al IJJ Hunedoara. Echipele mixte sau jandarmii hunedoreni sunt pregãtiþi sã intervinã în

a-i întâmpina pe bobocei. Apoi, maidanezii s-au aºezat cuminþi în spatele prezidiului ºi au aºteptat liniºtiþi începerea ºcolii. Dacã lucrurile vã par familiare, cu siguranþã cã nicio festivitate nu a fost mai prejos.

timp operativ în zona instituþiilor de învãþãmânt la solicitarea cadrelor didactice sau în urma apelurilor la numãrul unic de urgenþã 112.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Septembrie 2013

Sofia Vicoveanca vine la Ziua Recoltei de la Petrila

elebra artistã a acceptat invitaþia liberalilor din Petrila de a cânta la prima ediþie a Zilei Recoltei derulatã în micuþa localitate minierã. Manifestarea organizatã de PNL Petrila este o premierã în estul Vãii Jiului, iar preºedintele liberalilor petrileni, Costel Avram, spune cã are deja confirmarea mai multor artiºti dar ºi a multor producãtori dispuºi sã vinã cu legume ºi fructe la preþuri mici, astfel ca locuitorii oraºului sã-ºi poatã face aprovizionarea de toamnã. Maximilian GÂNJU „Ziua recoltei are douã scopuri, primul este de a-i ajuta pe locuitorii oraºului Petrila sã-ºi cumpere legume, zarzavaturi ºi

fructe pentru iarnã, dar sã nu fie nevoiþi sã-ºi cheltuiascã toate economiile. Avem mai mulþi producãtori mari care vor veni ºi vor percepe preþuri mici, pentru cã vând la prima mâna cum s-ar

spune. În plus noi nu le vom percepe nici o taxã pentru cã-ºi desfac produsele în cadrul manifestãrilor. Avem ºi confirmarea unor artiºti celebri cum ar fi Sofia Vicoveanca, artistã

care are legãturi în Valea Jiului. Ea va urca pe scena de la Petrila în cadrul manifestãrilor de Ziua Recoltei organizate de

Artã abstractã pe uliþele Petroºaniului

n ultimii ani, în urma derulãrii unor tabere studenþeºti, iar mai recent dupã desfãºurarea altor acþiuni similare, inclusiv internaþionale, municipiul Petroºani s-a “ales” cu o serie de sculpturi care au fost amplasate prin mai toate zonele localitãþii. Mircea NISTOR

Adicã prin campusul studenþesc, prin parcuri, prin centrul civic precum ºi în alte locaþii. Aceastã îmbogãþire a imaginii stradale este binevenitã, problema ar fi însã alta. Mai exact, nimeni nu înþelege nimic din ce reprezintã aceste opere de

artã, pe care artiºtii plastici le-au denumit ca fiind reprezentative pentru arta abstractã. “Publicul petroºenean trebuie sã se obiºnuiascã ºi sã îmbrãþiºeze ideea de artã modernã sau artã abstractã. Aceasta nu reprezintpã ceva absolut nou în Petroºani ºi nici în împrejurimi. Ladislau Schmidt a

fãcut ºi el lucrãri de artã abstractã. Nu orice lucrare trebuie tradusã sau asociatã cu ceva din realitatea curentã. Arta abstractã reprezintã o sintezã a realitãþii ºi fiecare privitor o înþelege în funcþie de educaþia pe care o are”, a precizat

Consolidarea Defileului Jiului este în grafic

ucrãrile de modernizare a drumului naþional 66, pe Defileul Jiului, sunt în grafic ºi, al ritmul în care se lucreazã, vor fi finalizate în termenele stabilite. Carmen COSMAN Directorul general al CNADNR, Narcis Neaga, care a vizitat ºantierul deschis pe Defileul Jiului pentru modernizarea drumului naþional 66

dintre Bumbeºti Jiu ºi Petroºani, a precizat cã lucrãrile sunt înscris eîn termenele de execuþie. Lucrãrile de modernizare a drumului ce trece prin Defileul Jiului ºi face legãtura între Petroºani ºi Bumbeºti Jiu au

artistul plastic Robert Hummel. Ultimele 6 opere de artã de acest gen au fost “executate” chiar în vãzul tuturor, în aer liber, de cãtre o serie de sculptori sosiþi în Petroºani din mai multe þãri europene.

început anul acesta ºi ar urma sã fie gata la finalul anului viitor. Pânã la 1 noiembrie, din cauza lucrãrilor respective, circulaþia rutierã prin Defileul Jiului este închisã în zilele de marþi, miercuri ºi joi, între orele 9.00 ºi 18.00. ªoferii au la dispoziþie rute ocolitoare, care sunt însã mai mari cu circa 200 de kilometri decât traseul iniþial, aºa cã mulþi preferã sã aºtepte ore în ºir deschiderea Defileului decât sã ocoleascã.

PNL Petrila ºi Asociaþia Rosa Multiflora. Vor mai fi ºi ansambluri folclorice locale, vrem ca totul sã-i mulþumeascã pe petrileni, pe cei care vor onora invitaþia noastrã”, a declarat preºedintele PNL Petrila, Costel Avram.

Pe de altã parte, Sofia Vicoveanca nu este strãinã de Valea Jiului. Artista a avut un frate care a trãit în Aninoasa, dar în anul 2011, din cauza unor probleme de sãnãtate a decedat. Acesta a venit în Valea Jiului în anul 1978, din Moldova, în urma unei acþiuni de recrutare pentru personalul necesar în minele de cãrbune ºi a lucrat, pânã la pensionare, ca miner la Mina Aninoasa. La intervenþia Sofiei Vicoveanca, slujba funerarã a fost oficiatã de cãtre Înalt Prea Sfinþia Sa Teodosie, arhiepiscopul Tomisului.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Septembrie 2013

ªcoalã sanitarã inauguratã la Casa de Culturã din Petroºani

S-

a deschis ªcoala Sanitarã Postlicealã de la Casa de Culturã din Petroºani. Este prima generaþie de elevi, care nu au nevoie de Bacalaureat, dar care au posibilitatea sã lucreze oriunde în lume. Diana MITRACHE Peste 40 de tineri au început de luni cursurile ºcolii postliceale sanitarã de la Casa de Culturã din Petroºani. Câþiva medici ºi asistente medicale vor preda timp de trei ani cursanþilor, care la final se aleg cu o diplomã valabilã în

þarã, dar ºi în strãinãtate. Echipa managerialã ºi-a prezentat misiunea la primul curs cu elevii. „Începem primul an ºcolar al ªcolii Sanitare Postliceale Petroºani, o ºcoalã nouã, care funcþioneazã la Casa de Culturã. S-au înscris peste 40 de cursanþi ºi probabil cã vom avea chiar 3

clase, iar elevii au venit sã le prezentãm programul ºcolii, orarul ºi ce au de fãcut pe parcursul anului ºcolar”, a declarat Mia Albescu, manager ªcoala Sanitarã postlicealã. Cei care se înscriu nu au nevoie de Bacalaureat ºi pe parcurs se vor califica aºa încât, la final, sã poatã

lucra chiar ºi în strãinãtate. „Cursurile dureazã 3 ani, conform programei Ministerului, ca ºi în toatã þara ºi absolvewnþii vor primi o diplomã de asistenþi

sanitari generaliºti. Asta înseamnã cã vpr putea lucra pe orice secþie în cadrul spitalelor, inclusiv la cabinetele particulare ºi, de asemenea, îºi pot gãsi un loc de muncã

Fonduri europene pentru finalizarea unitãþilor de învãþãmânt aflate în construcþie

nitãþile de învãþãmânt cu ”trecut istoric” , finalizate cu fonduri europene. La nivelul Vãii Jiului sunt mai multe unitãþi de învãþãmânt cu ”trecut istoric”, adicã acestea au o adevãratã epopee a stadiului de realizate. Monika BACIU La Petrila o grãdiniþã aºteaptã sã fie finalizatã de mai bine de ºase ani, ca de altfel la Petroºani ºi la Lupeni. Ministrul Educaþiei, Remus Pricopie, a declarat cã finalizarea celor 1.400 de obiective de investiþii începute în reþeaua de învãþãmânt în perioada 20062009 s-ar putea face cu fonduri europene,

însã "alocarea banilor va fi prioritizatã în funcþie de numãrul elevilor". "Din pãcate, avem exemple din perioada 2007-2008-2009 când s-au alocat bani pentru clãdiri, iar apoi fie lucreazã sub efectiv, fie pur ºi simplu nu au copii (...) Prin urmare, aceste 1.400 de obiective care sunt într-un anumit stadiu de finalizare vor fi prioritizate în funcþie de nece-

sarul pentru fiecare localitate în parte, nu le vom lua automat ºi le vom finanþa. Acest inventar existã, am transmis ºi cãtre Ministerul Dezvoltãrii fiºele de obiective pentru fiecare în parte ºi noi sperãm ca de data aceasta banii sã fie cheltuiþi cu responsabilitate", a declarat ministrul Educaþiei. Potrivit ministrului Pricopie, e necesarã o sumã de aproximativ 1,6 miliarde de lei pentru finalizarea acestor investiþii. "Soluþiile pe care încercãm sã le punem în practicã sunt Proiectul Regio, vom încerca cu banii necheltuiþi

pe fonduri structurale din perioada 2007 sã realimentãm aceastã componentã ºi sã mergem mai departe cu obiectivele începute, iar pentru perioada 2014-2020 premierul a cerut personal sã existe un fond special în cadrul Proiectului Regio de 700 de milioane de euro pentru infrastructura educaþionalã", a afirmat ministrul Educaþiei. În Valea Jiului se

aflã în derulare lucrãrile de constructie a trei grãdinite. Dacã lucrãrile au început în urmã mai multi ani si mai rãu decât atât ar fi trebuit sã fie date în folosintã însã lucrãrile au fost stopate din lipsã de fonduri. La Petrosani este vorba de constructia unei grãdinite de lângã scoala generalã IG Duca. Cei din vestul Vãii Jiului sperã ca anul acesta gradinita sã

chiar ºi în strãinãtate”, a mai adãugat Mia Albescu, manager ªcoala Sanitarã postlicealã.. Oferta educaþionalã a ºcolii vine în completarea studiilor ºi ca rezultat al studierii pieþei muncii din România ºi de peste hotare. Atât la noi, cât ºi în strãinãtate, se cer asistenþi medicali, iar toate cursurile, inclusiv cele practice se þin în incinta Casei de Culturã, unde existã dotãri corespunzãtoare. fie datã în folosintã. Si la Petrila se aflã în constructie o grãdinitã. Aceasta este amplasatã în curtea scolii generale numãrul 6 din localitate. Dacã obiectivul trebuia sã fie dat în folosintã în urmã cu doi ani, nici pânã astãzi, aceastã constructie nu a fost finalizatã. Se pare cã grãdinitele din Valea Jiului sunt sub semnul malefic al cifrei 13 asta dacã e sã facem referire la faptul cã atât la Petrila cât si la Petrosani mai este nevoie de 13 miliarde de lei vechi pentru finalizarea obiectivelor de investitii.

14 Program & Horoscop

9:45 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 10:30 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului – Gyebaek (r) 11:50 Legendele palatului – Gyebaek (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Împreunã în Europa! 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Interes general 17:40 Legendele palatului – Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 19:00 Arta spaþiului 19:30 Oameni care au schimbat Lumea (r)

10:30 Soþia perfectã (r) 11:30 Teleshopping 12:00 La volan 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping (r) 14:00 Dragul de Raymond 14:30 Dragul de Raymond 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Fii pe fazã! (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Talk B1 21:30 Butonul de panicã 23:00 Lumea lui Banciu

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Asasin în slujba legii

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Septembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Moonwalker (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Paradisul furat 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Pathfinder - Între douã lumi 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Spartacus: Rãzbunarea 0:15 Pathfinder

21 martie *** 20 aprilie Încrederea în forþele proprii ºi spiritul de iniþiativã vã ajutã în tot ce faceþi. Dupã-amiazã vã ocupaþi de problemele partenerului de viaþã. Nu neglijaþi odihna! Nu este cazul sã vã enervaþi, pentru cã veþi avea numai de câºtigat.

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de povestiri 0:00 Îngeri pierduþi (r)

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Cu capul în nori 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Inter - Juventus 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Inter – Juventus 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 14:30 UCL Magazin 15:00 ªtirile Digi Sport 15:30 Rezumat Franþa 16:30 Rezumat Spania 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:00 EuroFotbal 21:45 Fotbal: Galatasaray Real Madrid

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Dimineaþa, o rudã mai în vârstã vã ajutã cu bani ºi vã redã încrederea în forþele proprii. Dupã-amiazã vã schimbaþi planurile în legãturã cu o cãlãtorie. Partenerul de viaþã vã ajutã sã demaraþi o afacere. Nu vã pripiþi sã luaþi o hotãrâre!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Din cauza ideilor mai neobiºnuite pe care le aveþi azi, relaþiile cu prietenii pot avea de suferit. Nu vã impuneþi punctul de vedere. Þineþi seama ºi de pãrerile celorlalþi! Dupã-amiazã aflaþi cã trebuie sã plecaþi într-o delegaþie.

10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:45 Copii contra pãrinþi (r) 17:15 Visul Regelui (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui

23 iulie *** 22 august

Demaraþi o activitate originalã, cu care veþi avea succes. Fiþi consecvent ºi acceptaþi ajutorul unui prieten. Fiþi mai comunicativ ºi mai flexibil.

23 august *** 22 septembrie

Aveþi idei originale, care vã aduc câºtiguri financiare. O femeie mai în vârstã vã propune o colaborare avantajoasã sau poate chiar un nou loc de muncã. Consultaþi-vã cu partenerul de viaþã. Evitaþi orice fel de speculaþii!

Aveþi o zi bunã pentru contracte, asocieri ºi investiþii financiare. Sunteþi convigãtor, iar relaþiile cu cei din jur sunt foarte bune. Pe plan sentimental, puteþi sã vã faceþi planuri de viitor. Ascultaþi ºi pãrerile altor persoane.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Puteþi obþine cu uºurinþã câºtiguri financiare. Nu începeþi mai multe treburi simultan. Evitaþi speculaþiile ºi þineþi cont de sfaturile celor apropiaþi! Nu neglijaþi odihna.

Reuºiþi sã îi tramsmiteþi partenerului de viaþã entuziasmul care vã caracterizeazã ºi, împreunã, faceþi planuri ambiþioase, pe termen lung. Nu vã pierdeþi în detalii ºi nu vã risipiþi inutil energia creatoare.

23 noiembrie *** 20 decembrie Prietenii ºi persoana iubitã sunt nemulþumiþi pentru cã vã dedicaþi prea mult studiului. Satisfacþiile intelectuale vã determinã sã nu þineþi cont de pãrerile celor din jur. Nu vã neglijaþi familia.

21 ianuarie *** 20 februarie

La serviciu, reuºiþi sã puneþi în practicã idei originale, însã nu vã aºteptaþi la aprecieri din partea colegilor. Dupã-amiazã este posibil ca o persoanã mai în vârstã sã vã provoace la discuþii în contradictoriu. Fiþi diplomat.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa sunteþi plin de energie ºi îi mobilizaþi pe cei din jur. Este o zi bunã pentru activitãþi profesionale. Folosiþi-vã creativitatea pentru proiecte pe termen lung.

21 februarie *** 20 martie Sunteþi într-o formã intelectuala bunã, care vã influenþeazã favorabil relaþiile cu cei din jur. Este o zi bunã pentru întâlniri cu prietenii. Ascultaþi-le sfaturile. Spre searã, încasaþi o sumã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Septembrie 2013

PNL Hunedoara alãturi de Mircea Ioan Moloþ

elegaþia Permanentã a P.N.L. Hunedoara observã cu îngrijorare rãzboiul fãþiº pe care Agenþia Naþionalã de Integritate (A.N.I.) îl poartã în ultima perioadã împotriva aleºilor locali ai Partidului Naþional Liberal.

Avem convingerea cã avem obligaþia ca reprezentanþi ai cetãþenilor judeþului nostru de a nu sta pasivi atunci când au loc abuzuri din partea instituþiilor statului. Considerãm revoltãtoare hãrþuirea continuã pe care A.N.I. o practicã la adresa preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, preºedinte al P.N.L. Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. Avem convingerea

cã nu este o coincidenþã faptul cã þinta predilectã a eforturilor A.N.I. este persoana cu cea mai mare legitimitate dintre reprezentanþii cetãþenilor judeþului nostru, legitimitate datã de numãrul de voturi obþinut anul trecut. Având în vedere cã în speþele ce fac obiectul interesului inspectorilor A.N.I., nu s-a constatat nici un prejudiciu, ºi faptul cã preºedintele Consiliului Judeþean

Hunedoara a fost mandatat, prin votul consilierilor judeþeni, pentru a reprezenta instituþia pe care o conduce; cunoscând caracterul, dedicaþia ºi profesionalismul colegului nostru, noi,

Prevenire ºi conºtientizare

ãsuri de prevenire. În acest an ºcolar se vor desfãºura o serie de acþiuni pentru prevenirea consumului de droguri în ºcolile din judeþul Hunedoara. Profesorii, prãinþii, dar mai ales elevii vor avea parte de sfaturi utile legate de modul de a evita dependenþa de substanþe nocive. Monika BACIU Membrii Centrului de Prevenire, Evaluare ºi Consiliere Antidrog Hunedoara au pregãtit o serie de acþiuni menite sã previnã consumul de droguri, fie ele legale sau nu. Specialiºtii le vor prezenta elevilor efectele negative pe care le are consumul de narcotice, tutun ºi þigãri ºi îi vor învãþa cum sã opteze pen-

Restricþii apã!

tru un mod de viaþã sãnãtos. Printre proiectele care vor fi implementate în anul ºcolar 2013-2014 se numãrã „Fred goes net”, Necenzurat” ºi „Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun”. Aceste acþiuni încearcã sã arate elevilor cât de dãunãtoare sunt drogurile ºi mai mult decât atât fã îi conºtientizeze cã de cele mai multe ori ºi anturajul poate sã aibã o mare influenþã asupra lor. anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru pentru marþi 17 septembrie 2013, în oraºul Vulcan între orele 9,00 - 18,00. Zona afectatã: strãzile Izvor, Buciumani, Meriºor. Mulþumim pentru înþelegere

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

membrii Delegaþiei Permanente a P.N.L. Hunedoara ne declarãm solidari cu preºedintele P.N.L. Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, ºi protestãm public faþã de abuzurile vãdite a cãror þintã este. Din pãcate, acesta nu este singurul exemplu de astfel de practici din partea A.N.I. Ne simþim solidari cu toþi aleºii locali, care cu bunã credinþã au reprezentat interesele cetãþenilor care i-au investit cu încrederea lor ºi care se gãsesc în situaþii la fel de absurde ºi revoltãtoare.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI! Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA! Nr. Cont 567571024795 RON01 BANCPOST ANGAJÃM FETE pentru relaxare, masaj erotic în Germania. Câºtiguri substanþiale 3000-5000 Euro, oferim cazare. Relaþii la telefon 00496980906757 sau 0764.832.433. Cerem ºi oferim seriozitate maximã!

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 Septembrie 2013

„Balta dorinþelor” de la Mãnãstirea Prislop

omânii par sã aibã mai multe dorinþe decât acþiuni ºi ajung sã arunce monede sau chiar bancnote oriunde gãsesc o apã lângã ceva sfânt. Aºa se întâmplã, de câþiva ani, ºi la Mãnãstirea Prislop, unde o bãltuþã alimentatã dintr-un pârâiaº s-a transformat în „lacul dorinþelor”, unde zeci de credincioºi aruncã bani doar – doar visurile lor li se vor împlini. Carmen COSMAN Aºa cum bine spunea un credincios care a trecut pragul Mãnãstirii prislop pentru a se reculege la mormântul Pãrintelui Arsenie Boca, oamenii încã nu au învãþat cã Dumnezeu nu este impresionat nici de monede, nici de bancnote, fie ele chiar ºi de 100 EURO. Aºa cã s-a obiºnuit sã arunce bani în

apele unde, cred ei, dorinþele sunt ajutate sã se împlineascã. Practic, e destul sã vadã pe altcineva aruncând sau sã le povesteascã vreo cunoºtinþã cã i s-a împlinit dorinþa, cã obiceiul se formeazã automat. ªi uite, aºa, la Mãnãstirea Prislop, aproape de butoaiele cu apã sfinþitã, o baltã s-a transformat într-un „lac al dorinþelor”, unde au fost aruncate bancnote de diverse valori, ori monede, dupã buzunarul fiecãruia sau… dupã mãrimea ºi importanþa dorinþei, probabil! Adicã, la dorinþe mici - monede, iar la cele mari deja trecem la bancnote, aºa încât sfinþii în care ne putem speranþa sã fie impresionaþi ?! Mãnãstirea Prislop

este locul preferat de rugãciune pentru mii de oameni care cred cu tãrie cã Pãrintele Arsenie Boca îi poate ajuta ºi dupã moarte. La fiecare sãrbãtoare creºtinã curtea mãnãstirii se umple de credincioºi, însã în fiecare zi cei care îºi pun speranþa în Dumnezeu vin ºi se roagã la mor-

mântul celui care, deºi nu a fost pânã acum canonizat, este considerat un sfânt ºi un fãcãtor de miracole, pãrintele Arsenie Boca. Mormântul lui este acoperit în permanenþã de flori aduse de credincioºi, iar candelele ard necontenit la cãpãtâiul sãu.

Parcul Cazinoului din Colonie devine realitate

erenul viran dintre fosta baie comunalã ºi Cazinou din cartierul Colonie Petroºani, dupã ani de zile în care a fost folosit ca groapã de gunoi de cãtre localnici, se va transforma într-un loc de agrement. Maximilian GÂNJU Municipalitatea Petroºani a anunþat cã societatea care a reabilitat cazinoul ºi care a primit concesiunea terenului, se va apuca de lucrare, iar acum a fost lansat spre dezbatere publicã ºi Planul Urbanistic de Detaliu. „Observaþiile vor putea fi transmise în scris la Serviciul Urbanism si Amenajarea Teritoriului (cam.

38) a Primãriei Municipiului Petroºani sau pe adresa de e-mail serv_urbanismpetrosani@yahoo.co m pânã la data 16.10.2013”, se aratã în infor-

marea municipalitãþii. Consultarea PUD-ului poate fi fãcuta la sediul administraþiei publice începând cu 19 septembrie – 16 octombrie 2013. Primãria

Petroºani a încercat din bugetul public sã amenajeze un spaþiu verde pe terenul plin de gunoaie menajere ºi pentru o scurtã perioadã de timp, a amenajat ºi câteva locuri de joacã. Numai cã mobilierul ºi tot ce s-a realizat de cãtre municipalitate, a fost distrus în scurt timp sau furat.