Skip to main content

CVJ, Nr 451, luni, 16 septembrie

Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 451

Cronica Vãii Jiului Luni, 16 Septembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Premierã naþionalã – Peºtera Bolii a fost declasificatã oficial. E de bine!

Accident spectaculos la Petroºani

D

oi oameni au ajuns la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, rãniþi în urma unui accident ce s-a petrecut în zona centralã a oraºului, sâmbãtã la prânz.

>>> PAGINA PAGINA A 3-A

Hoþii de huilã ºi-au intrat în pâine

P

oliþiºtii din localitatea Aninoasa împreunã cu angajaþii Complexului Energetic Hunedoara au început acþiunile de combatere a furtului de huilã care provine de la minele din Valea Jiului.

>>> PAGINA PAGINA A 6-A

Lider din Valea Jiului dus de val la Roºia Montanã

D

upã ºapte ani de demersuri, Comisia Patrimoniului Speologic din România a dat liber amenajãrii în scop turistic a Galeriei Active din Peºtera Bolii Petroºani. Prin Decizia nr. 8/2013 s-a solicitat Ministerului Mediului trecerea de la clasa de protecþie B - care interzicea orice intervenþie din cauza interesului ºtiinþific -, la clasa de protecþie C. Cercetãtorii spun cã este pentru prima datã când se face o asemenea declasificare în România. >>> PAGINILE 8-9

Începutul fiecarui an ºcolar reprezinta o bucurie ºi o provocare pentru fiecare dintre noi, în ceea ce priveste competiþia ºi munca, cunoasterea ºi disciplina, încrederea ºi speranþa. ªtim cu toþii cã societatea de mâine va arãta aºa cum aratã ºcolile noastre astãzi. În faþa acestei responsabilitãþi uriaºe, îndemnul pe care-l transmit acum, la momentul debutului noului an ºcolar, pentru fiecare dascãl, este sã nu renunþe la a investi în vieþile elevilor cunoaºtere, valori ºi idealuri înalte, sã nu se lase influenþaþi de vremuri, ci sã se ridice deasupra lor, sã fie biruitori ºi demni, modele vrednice de urmat pentru discipolii lor. De asemenea, lansez pãrinþilor invitaþia de a se implica activ în educaþia copiilor, sã fie prezenþi în viaþa ºcolii, alãturi de profesori, iar copiilor ºi elevilor care se întorc, de astãzi, în bãncile ºcolii, le adresez provocarea competiþiei, a muncii, a disciplinei ºi a studiului cu seriozitate. Voi sunteþi cei în care noi toþi investim speranþã pentru un mâine pe care îl dorim mai bun. Vã doresc un an ºcolar încununat doar de succes ºi performanþã !

Costel AVRAM

A

apãrut pe toate posturile, live ºi vorbind în numele ortacilor din Valea Jiului, pentru cei de la Roºia Montanã.

>>> PAGINA PAGINA A 11-A

A sosit ziua în care clinchetul cristalin al clopoþelului vesteºte începerea unui nou an ºcolar. Un an al încrederii ºi al speranþelor, în egalã mãsurã pentru dascãli, elevi ºi pãrinþi. Cu ocazia debutului noului an ºcolar le doresc profesorilor multã putere de muncã ºi vreau sã le mulþumesc pentru pasiunea cu care îºi fac nobila datorie de dascãl. Pãrinþilor le doresc sã aibã parte numai de bucurii, oferite de succesele ºcolare ale copiilor lor, iar elevilor, de la cei care pãºesc pentru prima datã în ºcoalã ºi pânã la cei care se pregãtesc de marele examen al maturitãþii, le doresc sã aibã parte numai de împliniri ºi satisfacþii.

Tuturor, vã doresc un nou an ºcolar încununat de succes ! Tiberiu IACOB RIDZI Primarul municipiului Petroºani


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Septembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu DN7 Halta Geoagiu Orãºtie DN7 Orãºtie - Spini DN 7 Spini Simeria Veche Simeria DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Câinelul de Jos - Bejan Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Septembrie 2013

D

oi oameni au ajuns la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, rãniþi în urma unui accident ce s-a petrecut în zona centralã a oraºului, sâmbãtã la prânz. Accidentul a fost unul spectaculos ºi oamenii legii spun cã de vinã a fost viteza ºi carosabilul umed. Cei doi, o femeie ºi un bãrbat, au ajuns la spital cu rãni, iar tânãra a avut nevoie de echipajul de la descarcerare pentru a fi scoasã din maºina strivitã de un stâlp de curent. Întreaga scenã a fost privitã cu stupoare de trecãtorii, care au ignorat ploaia torenþialã ºi au asistat la scena terifiantã. Femeia de 36 de ani, pasagerã pe locul din dreapta al maºinii, a fost scoasã abia dupã ce pompierii au tãiat capota autoturismului strivit de un stâlp de curent. Totul s-a petrecut inexplicabil ºi ºoferul de 35 de ani, care gonea cu vitezã, a pierdut controlul volanului, a urcat peste bordura destul de înaltã ºi a lovit un stâlp de curent, pe care l-a rupt. Astfel, pasagera din dreapta

Accident spectaculos la Petroºani

nu a mai putut ieºi dintre fiarele contorsionate. „Avea vitezã ºi femeia nu mai putea sã iasã. A trebuit sã vinã pompierii sã decapoteze maºina, ca sã o scoatã. A stat zeci de minute în salvare ca sã o stabilizeze”, spuneau oamenii de la faþa locului. ªoferul a fost cel care a reuºit sã iasã din maºinãºi a sunat imediat la 112. „Are câteva zgârieturi la cap, dar e bine. Femeia e mai grav”, spuneau oamenii din zonã. Pompierii recunosc ºi ei cã intervenþia a fost grea ºi cã a fost nevoie sã foloseascã aparatura de descarcerare. „Am fost solicitaþi sã intervenim pentru descarcerarea unei persoane, prinsã într-o

maºinã. Intervenþia a fost dificilã, pentru cã nu ºtiam dacã stâlpul e stabil. Am scos capota ºi apoi victima, care a fost transportatã, conºtientã la spital”, a declarat Ovidiu Cristea, unul dintre pompierii care au participat la acþiunea de descarcerare a femeii. Ambii pasageri au fost transportaþi la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, cu mai multe contuzii ºi au fost supuºi unor investigaþii mai amãnunþite. Potrivit medicilor de la UPUSMURD, femeia era lovitã la cap, la spate, la un umãr ºi medicii suspectau o contuzie cu tasare a vertebrelor coloanei vertebrale. Bãrbatul care a condus era ºi el lovit la cap, la ºold ºi la spate, dar nu a necesitat internarea. Femeia este singura care a rãmas în spital.

Oamenii legii spun cã vina este a ºoferului, care nu a adaptat viteza la condiþiile de drum.

„Accidnetul s-a petrecut pe DN 66, în jurul orei 13,00. Constantin M. De 35 de ani din Petroºani, în timp ce conducea un autoturism, din cauza neadaptãrii vitezei la condiþiile de carosabil umed,

a pierdut controlul volanului ºi a lovit un stâlp de electricitate aflat pe scoarul ce desparte cele douã sensuri de mers. În cauzã s-a întocmit dosar de cercetare penalã”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Imediat dupã accident, traficul s-a desfãºurat cu dificultate timp de ore bune, pe un singur sens. Asta pentru ca echipele ENEL sã poatã interveni ºi sã îndepãrteze stâlpul de electricitate rupt. Iluminatul public a fost, de asemena, întrerupt. Acesta este cel de al doilea accident grav ce se produce pe raza municipiu-

lui Petroºani, dupã ce, la sfârºitul sãptãmânii trecute. Douã femei ºi-aupierdut viaþa în comuna Bãniþa, pe DN 66.

Recuperat de jandarmi dupã ce s-a accidentat în munþi

U

n bãrbat de 32 de ani, din Petrila, care s-a accidentat în munte, a fost coborât de jandarmi ºi transportat la spital. Iniþial, dupã victimã a plecat o ambulanþã dar, din cauza terenului accidentat, salvarea nu a putut ajunge pânã la locul unde era bãrbatul. Jandarmii montani din cadrul Postului Parâng ºi salvamontiºtii au fost solicitaþi, la finele sãptãmânii

trecute, sã intervinã de personalul medical al unei ambulanþe, pentru a transporta o persoanã rãnitã aflatã în zona Voievodu din munþii ªureanu. Echipajul medical nu a putut ajunge cu ambulanþa la locul unde se afla persona

accidentatã datoritã drumului inaccesibil, iar ultima parte a drumului a fost parcursã de pe jos. „Jandarmii montani ºi salvamontiºtii au acordat sprijin personalului medical pentru a transporta cu targa bãrbatul rãnit, din locul în

Diana MITRACHE care se afla la ambulanþã. Transportul bãrbatului cu targa a durat peste 90 de minute”, au precizat reprezentanþii IJJ Hunedoara. Ulterior, bãrbatul în vârstã de 32 ani, domiciliat în oraºul Petrila, a fost condus cu ambulanþa la spitalul din municipiul Petroºani. Car men COSMAN


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Septembrie 2013

Lucrãri începute cu dreptul

R

eprezentanþii Bisericii Sfânta Varvara din Petroºani au demarat deja lucrãrile la realizarea centrului pentru persoane vârstnice ºi pentru femeile abuzate din cartierul Colonie al municipiului Petroºani. S-a început din vârful clãdirii, mai exact de la acoperiº. Monika BACIU ”Orice lucru se face cu greutate ºi cu sacrificii. Nu pot decât sã mulþumesc bunului Dumnezeu ºi oamenilor care ne înþeleg ºi sper cã ºi de acum înainte sã gãsim aceeaºi înþelegere, care ne-au permis sã începem lucrarea de la acoperiº. Lipsa de fonduri ne obligã deocamdatã sã mergem parþial, doar la o parte din acoperiº, restul o vom reface cu þiglã existenþa pânã când vom avea bani sã schimbãm tot acoperiºul. Domnul Iulian care este

preºedintele unei asociaþii misionare ortodoxe din Petrila a apelat la Biserica Sfântã Varvara pentru a colabora. Am terminat documentatile, am mai lãut ºi câteva avize ºi cel mai important aviz de la expertul verificator de la Deva, domnul inginer Popa Ioan care ca ºi la Biserica Sfântã Varvara, ne-a fãcut toatã lucrarea benevol. Pentru cã timpul tace ºi trec ºi pentru cã se apropie ploile, am început cu acoperiºul pentru cã prin aceastã lucrare încercam sã oprim infiltratile ºi dupã în funcþie de posibilitãþi ºi de finanþe vom

continua. Vrem sã facem acoperiºul, o parte nouã ºi cealaltã recondiþionatã, iar apoi sã dãm drumul ºi celorlate lucrãri”, spune preotul Octavian Pãtraºcu. În podul clãdirii, se va realiza centrul maternal, însã pânã la finalizarea proiectului mai este de aºteptat pentru cã mâna de oameni care a demarat aceste lucrãri se loveºte de

Vara, au fost mai puþini ºomeri

V

ara am avut mai puþini ºomeri în Hunedoara. Asta spun statisticile ºi e posibil ca oamenii sã fi lucrat sezonier. Datele aratã cã în august s-a înregistrat o micã scãdere. Potrivit datelor de la AJOFM Hunedoara, faþã de luna iulie 2013, rata ºomajului în judeþul Hunedoara a scãzut cu 0,21 puncte procentuale, atingând la sfârºitul lunii august nivelul de 5,98 %. Diana MITRACHE „Raportându-ne la rata ºomajului înregistratã la finele lunii august, avem o creºtere de 0,39%. În cursul lunii august, în evidenþele Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara au fost

înregistraþi 2.113 de ºomeri, dintre care 482 provin din disponibilizãri curente de personal. La finele lunii august 2013, numãrul total al ºomerilor din judeþul Hunedoara era de 11.204, din care 5.915 ºomeri indemnizaþi ºi 5.289 ºomeri neindem-

nizaþi. Din numãrul total de 5.289 ºomeri neindemnizaþi, un numãr de 2.776 de persoane sunt beneficiari de prevederile Legii nr. 416/2001, privind venitul minim garantat. Din totalul ºomerilor hunedoreni, la sfârºitul lunii august, femeile sunt în numãr de 5.118”, se aratã într-un comunicat remis presei de conducerea AJOFM Hunedoara. Peste 1.500 de ºomeri sunt în Deva ºi în Hunedoara, dar capitala judeþului are cei mai mulþi oameni fãrã loc de muncã. Municipiul Petroºani se aflã pelocul 3în judeþ cu peste 1.200 de ºomeri, iar cei mai puþini ºomeri din Judeþul Hunedoara, respectiv 52, sunt în Petrila.

bariera financiarã. ” Podul clãdirii ne-a fost concesionat prin binevointa consiliului local. Intenþionam cã dupã aceea sã începem cu amenajãrile, dar în funcþie de posibilitaile financiare pentru cã noi nu avem relaþii la Ministerul de Finanþe ºi nici sponsorizãri. Sperãm cã atunci când oamenii vor vedea ce vrem sã facem, locuinþe pentru bãtrâni ºi maternale, sperãm cã ºi oamenii din Petroºani ºi din Valea Jiului care vor vedea ceea ce vrem sã facem, sã ne ajute ºi ei cu cât pot. Cum nu avem aici un sediu, deocamdatã, eventualii donatori pot veni la Baiserica Sfânta Varvara în zilele de

vineri, sâmbãtã ºi duminicã pentru cã atunci acolo este cineva de dimineaþã pânã seara ºi pot lãsa donaþiile acolo, vor primi ºi chitanþe pentru absolut fiecare ban pe care îl doneazã”, mai spune preotul. Administraþia localã de la Petroºani a concesionat spaþiul celor de la Biserica Sfânta Varvara pentru ca aici sã fie amenajat un spaþiu pentru persoanele cu situaþii deosebite.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Septembrie 2013

Campanie internaþionalã

Autoturism furat în Germania, gãsit pe strãzile Hunedoarei

P

oliþiºtii Hunedoreni au dat de urma unui autoturism furat în urmã cu doar câteva zile din Germania. Maºina a fost indisponibilizatã, iar oamenii legii continuã cercetãrile în acest caz. Carmen COSMAN Poliþiºtii din cadrul I.P.J. Hunedoara au indisponibilizat un autoturism care avea aplicate plãcuþe de înmatriculare spaniole. Posesorul autoturismului a declarat cã a achiziþionat bunul în luna august a acestui an de la un cetãþean spaniol, primind de la acesta ºi o serie de documente emise de autoritãþile spaniole. Numai cã, în urma verificãrilor efectuate în Sistemul Informaþional Schengen, s-a stabilit cã, în realitate autoturismul menþionat figureazã reclamat furat la data de 6 septembrie a.c., din Germania, iar plãcuþele de înmatriculare aparþin unui alt autoturism, înmatriculat în Spania pe numele cetãþeanului spaniol. Cercetãrile continuã, iar poliþiºtii încearcã sã afle împrejurãrile exacte în care autoturismul a ajuns pe teritoriul României. Acþiunea poliþiºtilor hunedoreni face parte dintr-o amplã campanie derulatã de Poliþia Românã, pe linia combaterii furturilor ºi a traficului internaþional cu autovehicule reclamate furate. În urma

desfãºurãrii operaþiunii la nivel naþional, sub coorodonarea Direcþiei de Investigaþii Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliþiei Române, au fost identificate, în total, 51 de vehicule urmãrite în bazele de date naþionale ºi internaþionale. Practiv, vorbim despre o campanie internaþionalã, la care au luat parte 28 state membre ale UE, acþiune sprijinitã de Europol, Interpol, Tispol ºi Frontex. În vederea realizãrii unui schimb rapid de date ºi informaþii necesare poliþiºtilor români aflaþi pe teren, dar ºi la solicitarea celorlalte state participante, pe parcursul operaþiunii, la sediul Europol din Haga a funcþionat Centrul de Operaþiuni JPO LITCAR, unde fiecare stat participant a detaºat poliþiºti specializaþi în traficul internaþional cu autovehicule furate. În România, în cadrul operaþiunii au fost organizate acþiuni în trafic, în special în locurile de comercializare a autovehiculelor second-hand. În cele patru zile cât a durat acþiunea, la nivel naþional, au fost identificate 51 de vehicule urmãrite în bazele de date naþionale ºi inter-

În atenþia ºoferilor,

Sancþiunile contravenþionale pot duce la suspendarea permisului auto

R

eguli noi pentru participanþii la trafic. Este vorba despre un proiect de Ordonanþã de Uregenta care ar putea fi aporbat de cãtre Guvern. ªoferii care produc accidente rutiere dupã ce au trecut pe culoarea roºie a semaforului riscã sã rãmânã fãrã permis de conducere pentru trei ani ºi sã primeascã între 125 ºi 200 de puncte-amendã. Monika BACIU Potrivit legislaþiei în vigoare, conducãtorii auto care produc accidente dupã ce trec pe culoarea roºie a semaforului se aleg cu permisul suspendat timp de douã luni ºi

primesc între 6 ºi 8 puncte- amendã iar dacã noul cod rutier va intra în vigoare, chiar dacã nu se produce niciun accident rutier, ºoferii care trec pe culoarea roºie a semaforului riscã sã rãmânã fãrã permis pentru doi ani ºi pot

primi între 125 ºi 200 puncte-amendã. Modificarea Legii Circulaþiei prevede sancþiuni drastice ºi pentru ºoferii care nu respectã regulile privind trecerea la nivel cu calea feratã. Astfel, în cazul în care vor încãlca regulile rutiere, conducãtorii auto se vor alege cu permisul suspendat pentru o perioadã de trei ani ºi pot primi între 125 ºi 200 puncteamendã. În prezent, ºoferii sunt sancþionaþi cu

naþionale (33 de autoturisme, 3 motociclete, 13 utilaje de construcþie ºi 2 rulote). Dintre acestea, 22 erau reclamate ca furate din Italia, 11 din Spania, 4 reclamate ca furate din România, 4 din Germania, 3 din Franþa, 2 din Olanda ºi câte unul din Ungaria, Bulgaria, Iran ºi din Slovenia, iar un autovehicul avea seria de ºasiu modificatã. Autovehiculele identificate au fost indisponibilizate în vederea efectuãrii constatãrilor tehnico-ºtiinþifice. reþinerea permisului pe trei luni de zile ºi pot primi între 9 ºi 20 puncte-amendã. Proiectul de Ordonanþã de Urgenþã mai prevede faptul cã ºoferii care conduc un autovehicul pe una din cãile autostrãzii, în sens opus celui în care se desfãºoarã în mod normal circulaþia, se pot alege cu permisul suspendat pentru trei ani ºi pot primi între 125 ºi 200 puncteamendã, în condiþiile în care, în prezent, conducãtorii auto pot avea permisul suspendat douã luni ºi primesc între 6 ºi 8 puncte-amendã. Dar cea mai drasticã mãsurã care s-ar putea impune pentru conducãtorii auto ar putea fi aceea ca ºoferii care sunt amendaþi de poliþiºtii care au constat anumite abateri de la regulile rutiere, dar nu-ºi plãtesc amenda în termen de 30 de zile se pot alege cu permisul suspendat, în cazul în care acesta nu face dovada plãþii sancþiunii contravenþionale.


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Septembrie 2013

Hoþii de huilã ºi-au intrat în pâine

P

oliþiºtii din localitatea Aninoasa împreunã cu angajaþii Complexului Energetic Hunedoara au început acþiunile de combatere a furtului de huilã care provine de la minele din Valea Jiului. Maximilian GÂNJU

Mai multe utilaje au fost aduse vineri, în zona coloniei de la Iscroni Aninoasa, în staþia CFR din apropiere, pentru încãrcarea cãrbunelui cãzut din vagoane pe

terasamentul liniei ferate, iar poliþiºtii din localitate verificã persoanele despre care au informaþii cã s-ar ocupa cu furtul de cãrbune din vagoane. Acþiunea face parte din planul de combatere a furturilor de huilã stabilit împreunã

cu Prefectura Hunedoara. „Avem indicii cum cã s-a reluat aceastã activitate infracþionalã, iar acþiunea de combatere a furturilor se deruleazã pe parcursul mai multor zile ºi va continua ºi în urmãtoarele luni”, a precizat ºeful Poliþiei Aninoasa, comisarul Nicolae Airinei. Huila sustrasã din vagoane este un bun la mare cãutare odatã cu apropierea sezonului rece, iar datoritã cererii mari

pe piaþa neagrã, cresc ºi furturile. IPJ Hunedoara împreunã cu Prefectura Hunedoara, IJJ Hunedoara ºi divizia minierã din cadrul CEH deruleazã acþiuni repetate pentru stoparea acestor furturi. „Piaþa de desfacere"

Percheziþii la traficanþii de þigãri

P

oliþiºtii din Petroºani au descins sâmbãtã la locuinþa unui traficant de þigãri, aflat în penitenciar unde-ºi ispãºeºte o pedeapsã pentru contrabandã. Soþia traficantului era suspectatã cã a reluat „afacerea” soþului. Maximilian GÂNJU Poliþiºtii au efectuat percheziþii în cartierul Aeroport din Petroºani unde se aflã locuinþa traficantului. Acþiunea a fost pusã la cale dupã ce au adunat informaþii cum cã familia lui, mai exact soþia, a reluat activitatea de contrabandã cu þigãri imediat dupã ce el a fost închis. În urma acþiunii, oamenii legii au dat peste 150 de

cartuºe de þigãri de contrabandã care le-ar fi adus un câºtig traficanþilor de aproape 15 mii de lei. “Þigaretele gãsite nu aveau timbru fiscal sau aveau timbru fiscal din alte þãri. A fost întocmit dosar penal pentru comiterea infracþiunii de contrabandã.

Cercetãrile continuã pentru stabilirea întregii activitãþi infracþionale”, a declarat Alisa Rusu din cadrul Poliþiei Municipiului Petroºani. Vilhelm Gal poreclit „Vili” are mai multe

acþiunii de amploare a BCCO Alba, când a fost destructuratã cea mai mare reþea de trafic de þigãri de contrabandã care acþiona în Valea Jiului, „Vili” a fost condamnat la cinci ani de închisoare

condamnãri pentru contrabandã cu þigãri, însã a scãpat de fiecare datã de executarea pedepsei. Anul trecut însã, în urma

pentru trafic ºi comercializarea de þigãri de contrabandã, în pedeapsã fiind incluse ºi condamnãrile cu suspendare.

Viol sub ameninþarea cuþitului

O

tânãrã de numai 19 ani a fost batjocoritã sub ameninþarea cuþitului, de un bãrbat pe care îl cunoºtea de la barul unde lucra. Carmen COSMAN

Fapta s-a petrecut vineri noaptea, în Lupeni, ºi, cum a scã-

pat din mâinile agresorului tânãra s-a dus glonþ la poliþie. Victima le-a povestit oamenilor legii cã bãrbatul, pe care îl

cunoºtea din vedere de la barul la care a lucrat ca ºi vânzãtoare i-a spus cã o conduce pânã acasã, ca sã fie în siguranþã, însã a dus-o la apartamentul unui prieten, unde, sub ameninþarea unui cuþit, a obligat-o sã consume bãuturi alcoolice ºi sã întreþinã relaþii sexuale cu aces-

ta, împotriva voinþei sale. „Suspectul a fost reþinut pentru 24 de ore sub aspectul comiterii infracþiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal ºi viol, urmând a fi prezentat magistraþilor cu propunere de aretare preventivã”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Huendoara.

a huilei energetice furate este în floare în sezonul rece. Oamenii de pe Valea Jiului se tem de hoþii specializaþi în furtul de huilã ºi fier vechi. Ei spun cã aceºtia sunt cei mai periculoºi, pentru cã sunt bine organizaþi,

dar mai ales informaþi. Nu opresc niciodatã trenurile, astfel cã mecanicii care opereazã garniturile nici mãcar nu au idee cã sunt jefuiþi. Aflã abia când primesc prin staþie ordine de a opri garnitura în locuri pustii. Furturile de huilã, lemn sau fier din trenurile care tranziteazã Valea Jiului sunt un fenomen social, iar autoritãþile le catalogheazã ca „furturi ale foamei” ce nu pot fi stopate întrun timp scurt.


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Septembrie 2013

15 tineri din Lupeni vor locui în casã nouã

C

asa nouã pentru 15 tineri din municipiul Lupeni. Vineri, 13 septembrie nu a fost o zi cu ghinion pentru 15 tineri din Lupeni, ba din contrã, aceasta a fost una dintre cele mai norocoase zile pentru ei. Monika BACIU Municipalitatea i-a invitat sã îºi aleagã noile case în care vor locui. Ultimele 15 garsoniere din cele douã blocuri ANL de la Lupeni ºi-au gãsit noii chiriaºi. ”Este din nou un moment important pentru viaþa comunitãþii din Lupeni, încã 15 locuinþe, de fapt ultimele locuinþe din cele douã blocuri care au 91 de unitãþi locative. Este un efort al administratiee locale de cîþiva ani, mai avem ceva de finalizat dar astãzi am chemat ultimii 15 tineri pentru cã au mai rãmas de repartizat aceste 15 locuinþe pentru cã în curînd sã le predãm ºi cheile. Mai avem ceva de aranjat în faþa blocului ºi le vom încheia ºi contractele ºi îi vom muta în casã

nouã. Sunt 91 de familii iar lucrurile nu se vor opri aici, noi mai avem proiecte pentru încã douã blocuri ºi speram sã avem aprobate ºi aceste documentaþii ca sã mai construim în aceastã zonã încã douã blocuri, sã acoperim tot necesarul de solicitãri pentru tinerii din municipiul Lupeni. În momentul de fatã avem 14 tineri care au dosarele complete ºi sunt pe lista de aºteptare dar mai sunt în jur de 30 de tineri care ºi-au depus dosarele dar nu le au complete ºi nu au intrat în analiza comisiei pentru o locuinþã ANL”, a declarat Gabriel Lungu city-managerul municipiului Lupeni. Tineri cu copii în braþe, însoþiþi de pãrinþi au vizitat toate imobilele disponibile, iar apoi fiecare a optat pentru locuinþa care ar

lume ºi un copil, mai ales cã pînã acum am stat la socrii. Aceastã locuinþã ne va ajuta foarte mult”, spune o tînãrã care va intra în posesia garsonierei.

vrea sã stea, în funcþie de punctajul obþinut. ” Sunt foarte frumoase, aºtept o locuinþã de aproximativ ºase, ºapte luni. Sunt foarte mulþumit ºi sper cã va fi mai bine, depinde ºi de conditile care sunt”, spune un tînãr. ”Aºteptam de mult timp, mai ales acum cã a venit pe

Alãturi de tineri au fost ºi pãrinþii care se declarã fericiþi de faptul cã administraþia localã a reuºit sã le ofere tinerilor o locuinþã. ”Pentru asta am venit, sîntem foarte bucuroºi ºi sîntem foarte mulþumiþi cã primãria s-a implicat sã facã ceva pentru tinerii noºtri. Speram sã poatã sã îºi facã un viitor aici în vale sã nu trebuiascã sã plece peste hotare sau în oraºe mari. Nu aº fi putut sã îi ajut sã îºi cumpere o locuinþã pentru cã ºi eu sunt aproape de pensionare, salarile sînt aºa cum sunt ºi nu aº fi putut sã-i ajut pe copii”, spune una dintre mamele care a venit sã îºi însoþeascã copilul. Sumele pe care le vor plãti tinerii sînt modice. ”Valoarea chiriei este de aproximativ 100 de lei pentru o garsonierã, iar în celãlalt bloc unde sunt apartamente cu douã ºi trei camere, la douã camere este 140 de lei iar la trei camere este 170 de lei pe lunã”, a mai spus Lungu. Municipalitatea de la Lupeni are în vedere realizarea a încã douã imobile de tip ANL tot în zona Bãrbãteni.


8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Septembrie 2013

Premierã naþionalã - Peºtera Bolii a fost declasificatã oficial. E de bine!

D

upã ºapte ani de demersuri, Comisia Patrimoniului Speologic din România a dat liber amenajãrii în scop turistic a Galeriei Active din Peºtera Bolii Petroºani. Prin Decizia nr. 8/2013 s-a solicitat Ministerului Mediului trecerea de la clasa de protecþie B - care interzicea orice intervenþie din cauza interesului ºtiinþific -, la clasa de protecþie C. Cercetãtorii spun cã este pentru prima datã când se face o asemenea declasificare în România. Ileana FIRÞULESCU Multã vreme lãsatã în paraginã - dupã ce în perioada interbelicã Peºtera Bolii a fost punct

oameni de afaceri, dar mai ales Oameni care cred ºi trãiesc conform principiului ”Respectând Creaþia, respecþi Creatorul”, principiu care cãlãuzeºte toatã activitatea Asociaþiei.

Bolii de aluviunile aduse de pârâul Jupâneasa. Din anul 2006 s-au fãcut demersuri pentru a permite întreþinererea ºi amenajarea galeriei principale, cu respectarea tuturor regulilor impuse ariilor protejate. Gradual, cercetãtorii speologi ºi istorici au înþeles cã administratorul Petro Aqua este unul de bunã credinþã, cu activitãþi spectaculoase în protejarea mediului ºi a valorilor naþionale – naturale, umane ºi culturale - ºi au dat câteva aprobãri… verbale. Ceea ce dorea Asociaþia nu se mai pomenise în activitatea specialiºtilor speologi care au menirea de a veghea ariile protejate ale României.

de atracþie turisticã ºi culturalã, iar de prin 1960, loc de petrecere pentru zilele minerilor – Peºtera Bolii a fost preluatã în administrare ºi repusã, oarecum forþat, în circuitul turistic de cãtre Asociaþia de Ecologie ºi Intervenþii în caz de inundaþii Petro Aqua, în sprijinul cãreia au venit instituþii, Primãria Petroºani, asociaþii, alte primãrii din Valea Jiului,

ªi cum scopul acestei administrãri era unul de punere în valoare ºi redarea circuitului turistic a Peºterii cu cele mai multe atestãri documentare, încã din perioada preromanã, loc care a dat naºtere la legende ºi miracole, exista un impediment major – protejarea în scop ºtiinþific, care nu permintea nici mãcar curãþarea Peºterii

ªi cum pionieratul nu este îmbrãþiºat necondiþionat, au avut loc un lung ºir de demersuri, care au adus la Bolii o comisie de cercetãtori, care urmau sã facã un raport de specialitate în sensul declasificãrii, fãrã a aduce atingere/degradare ”nestematei” din curtea Parcului Naþional Grãdiºtea MunceluluiCioclovina. Conducerea Parcului ºi Regia Naþionalã a Pãdurilor a depus dosarul

ataºat cererii de declasificare la Comisia Patrimoniului Speologic în februarie 2013, iar Comisia a aprobat, prin adoptarea Deciziei nr. 8/2013, în care se spune printre altele: ”Comisia Patrimoniului Speologic îºi însuºeºte fundamentarea ºtiinþificã depusã de solicitant ºi considerã justificatã, pe baza studiului anexat, sectorizarea peºterii Cetatea Bolii, peºterã de clasã B,(…), prin constituirea unui sector de clasã C pe

toatã lungimea Galeriei Active, galerie care este frecvent vizitatã de turiºti ºi conþine o serie de amenajãri pentru accesul acestora…” Ca urmare, Asociaþia Petro Aqua a trecut la treabã, iniþiind lucrãri de amenajare de calitate, care sã punã cu adevãrat în valoare ”minunea de la Bolii”. ”S-a demolat practic vechiul sistem de iluminat ºi s-a fãcut unul nou pentru a valorifica la maxim frumuseþea Peºterii. Prin bunãvoinþa directorului Electromax, dl. Apostu Adrian, asociaþia a primit douã corpuri de iluminat performante care sunt montate cu ocazia manifestãrilor culturale deosebite. Cele douã corpuri asigurã o luminã feericã scoþând în evidenþã broderiile de calcar din peºterã. S-au fãcut amenajãri dincolo de podul 4, sau schimbat balustrade, scãri ºi cãi de acces, s-au consolidat podeþele etc. Peºtera aratã acum cu totul altfel ºi asta datoritã celor care ne-au sprijit în

acestã primenire. Le mulþumesc domnilor Daniel Surulescu, Constatin Jujan, Adrian Apostu, Sandu Sorin, Emil Pãrãu ºi Primãriei Petroºani, care au ajutat mult” – a declarat inimosul preºedinte al Petro Aqua, Imre Szuhanek. Cunoscãtorii în ale turismului ºi cu ºtiinþã de tot ce înseamnã demers în a obþine declasificarea Peºterii Bolii susþin cã Petroºaniul ºi Valea Jiului va avea mult de câºtigat ca deschidere ºi renume. ªi asta pentru cã între timp, aceeºi administraþie a respectivei peºteri nu a stat doar ºi a aºteptat decizia cu pricina, ci s-a zbãtut sã obþinã ºi terenul pe care era construitã – ilegal – cabana de la

Peºtera Cetãþii Bolii, cabanã ce constituie punct de informare, birou, magazie etc., adicã un bun absolut necesar unui asemenea obiectiv turistic. A fost greu, spune conducerea Petro Aqua, pentru cã o perioadã bunã, la Biroul Cadastru al Primãriei Petroºani a existat un ºef care a creat numai probleme dând dovadã de rea voinþã. Acum lucrurile s-au rezolvat. ”Ne pregãtim în perioada urmãtoare pentru evenimente de anvergurã, pe care le vom aduce la cunoºtinþa publicului la timpul lor pentru a se putea bucura de ele. Dorim sã fim la înãlþimea aºteptãrilor” – a precizat Imre Szuhanek.

Corici & Avram & Szuhanek, membri ai Comitetului Dunãrii de Jos, într-un proiect ce se vrea de anvergurã naþionalã

C

omitetul Dunãrii de Jos cuprinde judeþele Mehedinþi, Gorj, Dolj ºi Hunedoara. Din Hunedoara, Sistemul Hidrotehnic Valea Jiului, prin ºeful acestuia Sorin Corici, Apa Serv Petroºani, prin directorul Costel Avram ºi Asociaþia Petro Aqua, prin membrii sãi demareazã, astãzi, testul pilot al proiectului ”Apã pentru 2070”. Rezultatele testului pilot sunt aºteptate de Ministerul Mediului pentru a sta la baza unei acþiuni de nivel naþional. Motorul, propus de cei din Valea Jiului, pentru acestã acþiune sunt copiii ºi tinerii. Ileana FIRÞULESCU Pentru protejarea sau/ºi salvarea diverselor arii valoroase de pe teritoriul strãbãtut de Dunãre, existã doar un Comitet al Dunãrii de Jos cunoscut ºi recunoscut pentru activitãþile sale, cel pentru protejarea Deltei Dunãrii. De ceva vreme a luat fiinþã Comitetul Dunãrii de Jos pentru pãstrarea curatã a apelor, din care fac parte patru judeþe

– Mehedinþi, Gorj, Dolj ºi Hunedoara. În Hunedoara, mai precis în Valea Jiului, Sorin Corici – Sistemul Hidrotehnic Apele Române Valea Jiului, Costel Avram – SC ApaServ Petroºani ºi Imre Szuhanek – Asociaþia Ecologicã Petro Aqua Petroºani demareazã un proiect numit ”Apã pentru 2070”, a cãrui fundametare va fi prezentatã Ministerului Mediului în vederea unei acþiuni de anvergurã, de nivel naþional. Pentru acestã fundamentare

a proiectului, astãzi, a demarat un test pilot al proiectului, cu elevi ai Colegiului ”Mihai Eminescu” Petroºani, ªcoala nr.4, cu sprijinul prof. Gabriela Popescu. Rezultatele acestui test trebuie predate Ministerului pânã la 1 noiembrie 2013. În ce constã acest proiect ºi de ce s-a apelat la copii? În acþiunile de pânã acum, de ecologizare a malurilor apelor unde campeazã turiºti, locurile preferate de pescari, de regulã

suferã de pe urma deºeurilor menajere lãsate de aceºtia, gunoaiele au devenit un adevãrat pericol. Pentru a fi îndepãrtat acest pericol sunt necesare sume mari de bani ”aruncate”, fãrã efect, la fel cum sunt ºi acþiunile voluntare de curãþare a malurilor apelor. De-a lungul timpului s-a observat o sensibilitate a ”poluato-

rilor” turiºti la rugãminþile copiilor de a fi lãsaþi sã cureþe dupã cei ce nu respectã natura, iar ca efect surprinzãtor a fost faptul cã locul a rãmas curat dupã plecare… ”Dacã ne duceam noi, cei maturi, de regulã ne luau peste picior ºi uneori ne înjurau considerându-se jigniþi de intenþiile noastre. Dar cu copiii a fost cu totul altceva, a fost surprinzãtor…” – a declarat Imre Szuhanek. Bazându-se pe acest efect, copii vor prezenta o fiºã cetãþenilor, prin care cer ca aceºtia sã se angajeze în pãstrarea curatã

a apelor ºi a malurilor ºi sã semneze acea fiºã-angajament, pe spatele cãreia este tipãritã Legea Mediului. Cei trei iniþiatori ai proiectului Corici & Avram & Szuhanek se vor îngriji ca acest test pilot ºi rezultatele lui sã fie transparent, deschis pentru ca asupra respectivelor rezultate sã nu planeze nici un fel de suspiciune, pe principiul ”un mediu curat”.


8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Septembrie 2013

Premierã naþionalã - Peºtera Bolii a fost declasificatã oficial. E de bine!

D

upã ºapte ani de demersuri, Comisia Patrimoniului Speologic din România a dat liber amenajãrii în scop turistic a Galeriei Active din Peºtera Bolii Petroºani. Prin Decizia nr. 8/2013 s-a solicitat Ministerului Mediului trecerea de la clasa de protecþie B - care interzicea orice intervenþie din cauza interesului ºtiinþific -, la clasa de protecþie C. Cercetãtorii spun cã este pentru prima datã când se face o asemenea declasificare în România. Ileana FIRÞULESCU Multã vreme lãsatã în paraginã - dupã ce în perioada interbelicã Peºtera Bolii a fost punct

oameni de afaceri, dar mai ales Oameni care cred ºi trãiesc conform principiului ”Respectând Creaþia, respecþi Creatorul”, principiu care cãlãuzeºte toatã activitatea Asociaþiei.

Bolii de aluviunile aduse de pârâul Jupâneasa. Din anul 2006 s-au fãcut demersuri pentru a permite întreþinererea ºi amenajarea galeriei principale, cu respectarea tuturor regulilor impuse ariilor protejate. Gradual, cercetãtorii speologi ºi istorici au înþeles cã administratorul Petro Aqua este unul de bunã credinþã, cu activitãþi spectaculoase în protejarea mediului ºi a valorilor naþionale – naturale, umane ºi culturale - ºi au dat câteva aprobãri… verbale. Ceea ce dorea Asociaþia nu se mai pomenise în activitatea specialiºtilor speologi care au menirea de a veghea ariile protejate ale României.

de atracþie turisticã ºi culturalã, iar de prin 1960, loc de petrecere pentru zilele minerilor – Peºtera Bolii a fost preluatã în administrare ºi repusã, oarecum forþat, în circuitul turistic de cãtre Asociaþia de Ecologie ºi Intervenþii în caz de inundaþii Petro Aqua, în sprijinul cãreia au venit instituþii, Primãria Petroºani, asociaþii, alte primãrii din Valea Jiului,

ªi cum scopul acestei administrãri era unul de punere în valoare ºi redarea circuitului turistic a Peºterii cu cele mai multe atestãri documentare, încã din perioada preromanã, loc care a dat naºtere la legende ºi miracole, exista un impediment major – protejarea în scop ºtiinþific, care nu permintea nici mãcar curãþarea Peºterii

ªi cum pionieratul nu este îmbrãþiºat necondiþionat, au avut loc un lung ºir de demersuri, care au adus la Bolii o comisie de cercetãtori, care urmau sã facã un raport de specialitate în sensul declasificãrii, fãrã a aduce atingere/degradare ”nestematei” din curtea Parcului Naþional Grãdiºtea MunceluluiCioclovina. Conducerea Parcului ºi Regia Naþionalã a Pãdurilor a depus dosarul

ataºat cererii de declasificare la Comisia Patrimoniului Speologic în februarie 2013, iar Comisia a aprobat, prin adoptarea Deciziei nr. 8/2013, în care se spune printre altele: ”Comisia Patrimoniului Speologic îºi însuºeºte fundamentarea ºtiinþificã depusã de solicitant ºi considerã justificatã, pe baza studiului anexat, sectorizarea peºterii Cetatea Bolii, peºterã de clasã B,(…), prin constituirea unui sector de clasã C pe

toatã lungimea Galeriei Active, galerie care este frecvent vizitatã de turiºti ºi conþine o serie de amenajãri pentru accesul acestora…” Ca urmare, Asociaþia Petro Aqua a trecut la treabã, iniþiind lucrãri de amenajare de calitate, care sã punã cu adevãrat în valoare ”minunea de la Bolii”. ”S-a demolat practic vechiul sistem de iluminat ºi s-a fãcut unul nou pentru a valorifica la maxim frumuseþea Peºterii. Prin bunãvoinþa directorului Electromax, dl. Apostu Adrian, asociaþia a primit douã corpuri de iluminat performante care sunt montate cu ocazia manifestãrilor culturale deosebite. Cele douã corpuri asigurã o luminã feericã scoþând în evidenþã broderiile de calcar din peºterã. S-au fãcut amenajãri dincolo de podul 4, sau schimbat balustrade, scãri ºi cãi de acces, s-au consolidat podeþele etc. Peºtera aratã acum cu totul altfel ºi asta datoritã celor care ne-au sprijit în

acestã primenire. Le mulþumesc domnilor Daniel Surulescu, Constatin Jujan, Adrian Apostu, Sandu Sorin, Emil Pãrãu ºi Primãriei Petroºani, care au ajutat mult” – a declarat inimosul preºedinte al Petro Aqua, Imre Szuhanek. Cunoscãtorii în ale turismului ºi cu ºtiinþã de tot ce înseamnã demers în a obþine declasificarea Peºterii Bolii susþin cã Petroºaniul ºi Valea Jiului va avea mult de câºtigat ca deschidere ºi renume. ªi asta pentru cã între timp, aceeºi administraþie a respectivei peºteri nu a stat doar ºi a aºteptat decizia cu pricina, ci s-a zbãtut sã obþinã ºi terenul pe care era construitã – ilegal – cabana de la

Peºtera Cetãþii Bolii, cabanã ce constituie punct de informare, birou, magazie etc., adicã un bun absolut necesar unui asemenea obiectiv turistic. A fost greu, spune conducerea Petro Aqua, pentru cã o perioadã bunã, la Biroul Cadastru al Primãriei Petroºani a existat un ºef care a creat numai probleme dând dovadã de rea voinþã. Acum lucrurile s-au rezolvat. ”Ne pregãtim în perioada urmãtoare pentru evenimente de anvergurã, pe care le vom aduce la cunoºtinþa publicului la timpul lor pentru a se putea bucura de ele. Dorim sã fim la înãlþimea aºteptãrilor” – a precizat Imre Szuhanek.

Corici & Avram & Szuhanek, membri ai Comitetului Dunãrii de Jos, într-un proiect ce se vrea de anvergurã naþionalã

C

omitetul Dunãrii de Jos cuprinde judeþele Mehedinþi, Gorj, Dolj ºi Hunedoara. Din Hunedoara, Sistemul Hidrotehnic Valea Jiului, prin ºeful acestuia Sorin Corici, Apa Serv Petroºani, prin directorul Costel Avram ºi Asociaþia Petro Aqua, prin membrii sãi demareazã, astãzi, testul pilot al proiectului ”Apã pentru 2070”. Rezultatele testului pilot sunt aºteptate de Ministerul Mediului pentru a sta la baza unei acþiuni de nivel naþional. Motorul, propus de cei din Valea Jiului, pentru acestã acþiune sunt copiii ºi tinerii. Ileana FIRÞULESCU Pentru protejarea sau/ºi salvarea diverselor arii valoroase de pe teritoriul strãbãtut de Dunãre, existã doar un Comitet al Dunãrii de Jos cunoscut ºi recunoscut pentru activitãþile sale, cel pentru protejarea Deltei Dunãrii. De ceva vreme a luat fiinþã Comitetul Dunãrii de Jos pentru pãstrarea curatã a apelor, din care fac parte patru judeþe

– Mehedinþi, Gorj, Dolj ºi Hunedoara. În Hunedoara, mai precis în Valea Jiului, Sorin Corici – Sistemul Hidrotehnic Apele Române Valea Jiului, Costel Avram – SC ApaServ Petroºani ºi Imre Szuhanek – Asociaþia Ecologicã Petro Aqua Petroºani demareazã un proiect numit ”Apã pentru 2070”, a cãrui fundametare va fi prezentatã Ministerului Mediului în vederea unei acþiuni de anvergurã, de nivel naþional. Pentru acestã fundamentare

a proiectului, astãzi, a demarat un test pilot al proiectului, cu elevi ai Colegiului ”Mihai Eminescu” Petroºani, ªcoala nr.4, cu sprijinul prof. Gabriela Popescu. Rezultatele acestui test trebuie predate Ministerului pânã la 1 noiembrie 2013. În ce constã acest proiect ºi de ce s-a apelat la copii? În acþiunile de pânã acum, de ecologizare a malurilor apelor unde campeazã turiºti, locurile preferate de pescari, de regulã

suferã de pe urma deºeurilor menajere lãsate de aceºtia, gunoaiele au devenit un adevãrat pericol. Pentru a fi îndepãrtat acest pericol sunt necesare sume mari de bani ”aruncate”, fãrã efect, la fel cum sunt ºi acþiunile voluntare de curãþare a malurilor apelor. De-a lungul timpului s-a observat o sensibilitate a ”poluato-

rilor” turiºti la rugãminþile copiilor de a fi lãsaþi sã cureþe dupã cei ce nu respectã natura, iar ca efect surprinzãtor a fost faptul cã locul a rãmas curat dupã plecare… ”Dacã ne duceam noi, cei maturi, de regulã ne luau peste picior ºi uneori ne înjurau considerându-se jigniþi de intenþiile noastre. Dar cu copiii a fost cu totul altceva, a fost surprinzãtor…” – a declarat Imre Szuhanek. Bazându-se pe acest efect, copii vor prezenta o fiºã cetãþenilor, prin care cer ca aceºtia sã se angajeze în pãstrarea curatã

a apelor ºi a malurilor ºi sã semneze acea fiºã-angajament, pe spatele cãreia este tipãritã Legea Mediului. Cei trei iniþiatori ai proiectului Corici & Avram & Szuhanek se vor îngriji ca acest test pilot ºi rezultatele lui sã fie transparent, deschis pentru ca asupra respectivelor rezultate sã nu planeze nici un fel de suspiciune, pe principiul ”un mediu curat”.


10 Actualitate

INTERVIU Mircea Molot, preºedintele CJ Hunedoara despre Legea care îi va apãra pe primari ºi ºefii de CJ de ANI:

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Septembrie 2013

“E binevenitã! Poate ar trebui ºi o lege care sã ºteargã cu buretele situaþiile existente!” P

reºedintele CJ Hunedoara Mircea Molot care este în acelaºi timp ºi ºeful filialei judeþene a PNL a declarat pentru pesurse.ro cã iniþiativa care a fost adoptatã ieri în Comisia de Administraþia a Senatului este binevenitã. El susþine cã poate Parlamentul ar trebui sã facã mai mult ºi sã le ofere amnistie primarilor ºi ºefilor de CJ declaraþi incompatibili de ANI pe motiv de participare în Asociaþiile Generale ale Acþionarilor în societãþile regionale de utilitate publicã.

le-am avut ºi vine o instituþie ºi spune Nu domnule cã ai fost nu ºtiu cînd 3 luni de zile în AGA. Nu am fost nici preºedinte, nu am fost nici vicepreºedinte, am fost un membru trimis de cãtre consiliul judeþean cu validarea, atenþie vã rog, cu validarea prefecturirii.

"Cum vi se pare iniþiativa asta a deputaþilor PSD care a trecut de Comisia de Administraþie? Este tîrzie dar binevenitã. Ar fi trebuit sã o facã de mult ºi nu doar cîþiva parlamen-

tari, indiferent de ce culoare politicã, ci trebuie sã decidã Parlamentul cã în stituatii cum sîntem noi în tot felul de ADI sau în CA-uri la societãþi care sunt în subordinea consiliilor judeþene, a primãriilor nu pot face parte conform ANI nici primarii, nici viceprimarii, nici consilierii, nici funcþionarii publici, nici vicepreºedinþii ºi nici consilierii judeþeni. Pe cine trimitem acolo? Dupã aceea... cine ºtie mai bine decît primarul sau preºedintele CJ care este situaþia realã cu fondurile pentru unitatea administrativã indiferent de ce nivel este dect cei care îl conduc. Noi de aceea am fost aleºi în funcþiile respective sã avem grijã atît de apacanal cît ºi drumuri ºi de tot ce se întîmplã

într-o entitate cum este primãria sau consiliul judeþean. Este bine venitã ºi sper... nu cã sunt eu în situaþia asta...Îmi este indiferent dacã va fi o iniþiativã legislativã sau nu. Dintr-un punct de vedere mã doare, mã doare cã am cîºtigat detaºat alagerile, cã lumea ºi-a pus în mine speranþa cavoi continua proiectele pe care

Am fost acolo 3 luni ºi nu s-a întîmplat nimic. Acum cheltuiesc o groazã de bani, de timp, de nervi ca sã ajung la Înalta Curte fiind cã am pierdt la Curtea de apel unde nici nu au luat în calcul argumentele mele. Am pierdut timpul în loc sã mã dedic pentru ceea ce am fost eu ales ºi acum trebuie sã îmi apar pielea deºi nu consider cã sunt vinovat cu nimic. E binevenitã, sper sã fie ºi o lege în aºa fel încît ºi cei care am fost declaraþi ºi cei care vom fi declaraþi sã nu fie în situaþia de

incompatibilitate.

Dar se mai poate face ceva în cazul celor care sunt sau au fost declaraþi incompatibili? Eu cred cã Parlamentul poate sã dea o decizie ca sã se ºteargã cu buretele pentru acest lucru cã altfel va fi un dezastru la nivel la naþional. Vã spun cã în judeþul Hunedoara de ex. a doi-trei primari restul toþi au fost într-o formã sau alta pe ADI fiindcã la noi în judeþ nici o comunã nu este peste 5 mii de locuitori iar ca sã facã un proiect pe SAPARD sau alte fonduri ca sã facã au trebuit sã se asocieze. ªi cine sînt acolo? S-au asociat doi primari sã facã apã ºi canal, staþie de epurare... Toþi sîntem în situaþia asta. Sigur... dacã se doreºte atunci vor fi alegeri la nivel naþional, fiindcã cu mici excepþii ºi nu am mai mulþi de doi primari în judeþul Hunedoara care nu ar putea fi declaraþi incompatibili dacã ANI ºi-ar pune mintea sã îi caute pe fiecare. Sigur cã nu le-o venit încã la toþi pentru cã poate nu au ajuns la rînd, dar mîine s-ar putea sã fie ºi alþii." (pesurse.ro)

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Septembrie 2013 Prejudiciu de 70.000 de lei

Ex-managerul Spitalului din Vulcan, Mariana Mateescu, chematã la barã pentru abuz în serviciu

F

ostul manager al Spitalului din Vulcan dã ochii cu judecãtorii, în procesul în care este judecatã Âpentru abuz în serviciu contra intereselor publice. Prejudiciul este calculat la 70.000 de lei ºi dateazã din vremea în care dr. Mateescu conducea Spitalul Municipal Lupeni. Carmen COSMAN Mariana Mateescu a fost acþionatã în judecatã de administraþia publicã din Lupeni ºi Direcþia de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara, iar primul termen de judecatã este programat pentru luni, 16 septembrie.

Dosarul a ajuns pe rolul instanþei la începutul lunii iunie a.c., iar cele douã pãrþi vor sã recupereze suma de 70.000 de lei, despre care susþin cã au fost cheltuiþi de fostul director al Spitalului Municipal Lupeni. Potrivit reprezentanþilor administraþiei

publice locale este vorba de un dosar de asistenþã juridicã în valoare totalã de 150.000 de lei, din care nu se pot justifica 70.000 de lei. „Au fost cumpãrate tot felul de obiecte pe care s-au plãtit asigurãri, iarba de gazon, asigurãri personale. Orice, mai puþin ce

avea legãturã cu spitalul. S-au depus bonuri, în copii xerox, care erau cumpãrate din orã în orã de la OMV Petroºani ºi cu care, puse cap la cap, ar fi putut sã se dea înconjurul Ecuatorului de douã ori ºi jumãtate”, spune la momentul respectiv fostul administrator public al municipiului Lupeni, Gabriel Lungu. Dupã ce a descoperit faptele, conducerea spitalului a formulat o plângere penalã împotriva fostului manager, iar procurorii au decis trimiterea acesteia în judecatã pentru abuz în serviciu. Dupã ce a plecat de al Lupeni, Mariana Mateescu a preluat funcþia de manager al Spitalului Municipal Vulcan, de unde a fost demisã în luna martie a acestui an.

Lider din Vale dus de val la Roºia Montanã

A

apãrut pe toate posturile, live ºi vorbind în numele ortacilor din Valea Jiului, pentru cei de la Roºia Montanã. ªi cum protestul de acolo e numai bun în contextul în care în Valea Jiului au loc alegeri sindicale ºi CEH aºteaptã reprezentativitatea, Adrian Jurca s-a trezit dus de la val la aur. Diana MITRACHE „Nu are mandatul nostru!”, spun ceilalþi lideri, care considerã cã Jurca, liderul de la Mina Livezeni nu a primit avizul sã vorbeascã în numele ortacilor de la exploatãrile de huilã. Petre Nica, liderul de la Sindicatul Muntele, a declarat în presa localã cã la Roºia Montanã sunt interese politice, mai presus decât cele minereºti ºi cã va consulta minerii

ca sã ofere un punct de vedere oficial. Între timp, Adrian Jurca a ieºit în presa centralã ºi a declarat cã minerii din Valea Jiului sunt de partea

celor care s-au blocat în subteran la Roºia Montanã. Tot Nica îl apostrofeazã pe Jurca ºi îi reaminteºte acestuia cã nu a avut nicio

zvâcnire de sindicalist, atunci când minerii aflaþi în minele de huilã care aparþin Societãþii Naþionale de Închideri de Mine, sau blocat în subteran. ªi asta pentru cã el îi reprezintã pe cei de la Livezeni –minã ce nu intrã pe program de închidere, ci e consideratã viabilã. În Valea Jiului se pregãtesc alegeri sindicale, iar luptele de culise sunt spectaculoase. Asta cu atât mai mult cu cât administraþia Complexului Energetic Hunedoara aºteaptã desemnarea sindicatului care sã aibã reprezentativitate, pentru negocierea unui Contract Colectiv de Muncã nou.

Cãldurã prin intermediul ADI Termoficare

A

sociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Termoficare Valea Jiului ar trebui sã funcþioneze din aceastã iarnã ºi este cea mai bunã cale pentru a se furniza cãldurã locuitorilor oraºelor din Valea Jiului, considerã primarul localitãþii Vulcan. Maximilian GÂNJU În luna mai 2013, administraþiile locale din Vulcan, Petroºani, Lupeni ºi Oraºul Aninoasa au adoptat hotãrâri în vederea constituirii Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã. „Împreunã cu celelalte administraþii ne-am miºcat mai bine cât speram. Noi suntem pregãtiþi ca în luna octombrie sã dãm drumul la cãldurã. Consiliul local al municipiului Vulcan a mai emis o hotãrâre prin care aprobãm delegarea acestui serviciu prin licitaþie publicã, prin inter-

mediul ADI”, a declarat primarul Gheorghe Ile. Tot demersul are ca scop eficientizarea serviciului public de

furnizare a energiei termice în sistem centralizat, astfel încât furnizarea agentului termic cãtre populaþie sã se facã în cele mai bune condiþii. ªi, evident, la un preþ care sã facã atractivã acest gen de energie termicã.


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Septembrie 2013

Î

n urmã cu aproape doi ani de zile, cu ocazia Zilei Armatei, în Petroºani a fost inaugurat un monument dedicat cinstirii memoriei eroilor neamului. Mai exact, este vorba doar despre soclul monumentului, reprezentanþii Asociaþiei Cadrelor Militare în Rezervã ºi în Retragere, cei care au avut iniþiativa ridicãrii acestuia, aºteptând ºi acum finalizarea obiectivului. Mircea NISTOR

Respectiv instalarea unei sculpturi care sã reprezinte un vultur cu aripile deschise. Pânã una alta, pe respec-

tivul soclu a fost instalat (recent) un drapel naþional… “Monumentul reprezintã o iniþiativã a primãriei municipiului Petroºani ºi a Asociaþiei Cadrelor

Eroii aºteaptã tunurile

Militare în Rezervã ºi în Retragere din localitate ºi a fost demarat în urmã cu doi ani în ziua de 25 octombrie, cu ocazia Zilei Armatei.

Pe un soclu, sub care a fost pus un tub care conþine hotãrârea Consiliului Local referitoare la acest monument, a fost pusã ºi o cruce care a fost

Exploatãri de aur în Hunedoara A urul din Hunedoara, dorit de Eldorado Gold vrea aurul din Hunedoara. Eldorado Gold va începe explorãri în perimetrele aurifere Brad, Deva ºi Muncel. Monika BACIU Eldorado Gold este o companie de mãrime, aceasta realizând recent o creºtere semnificativã a portofoliului prin achiziþionarea European Goldfields, în februarie 2012, contra unei

sume de 2.5 miliarde de dolari canadieni. Prin aceasta achiziþie, Eldorado Gold intra în posesia minelor sau proiectelor miniere deþinute de European Goldfields în Grecia ºi România. European Goldfields a fost fondatã în anul 2000,

Sezonul estival, la final

S

ezonul estival 2013 a ajuns la final. Duminicã, 15 septembrie, s-a încheiat ºi programul “Litoralul pentru toþi” în cadrul cãruia turiºtii au beneficiat de o serie de oferte avantajoase din punct de vedere financiar. Mircea NISTOR

“Din cauza vremii am pierdut mai mulþi turiºti dar, totuºi, au fos destui cei pe care i-am dus pe litoral. Totuºi, numãrul acestora a fost mai mic, în comparaþie cu cel de anul trecut ºi faþã de ce ne aºteptam”, a

declarat Rodica ªerban, managerul unei agenþii de turism din Petroºani. În ceea ce-i priveºte pe reprezentanþii agenþiilor turistice din Valea Jiului aceºtia susþin cã, pe ansamblu, 2013 a fost un an, din punct de vedere turistic, mai slab decât cel anterior.

dupã modelul patentat de controversatul Frank Timiº, cel care a pus la punct ºi afacerea Roºia Montana. Între anii 2000 ºi 2006, Frank Timiº a deþinut între 15% ºi 18,9% din European Goldfields, chiar pe website-ul sau apãrând în clar asocierea sa cu aceastã companie. La momentul

“A fost un an prost, sper ca anul viitor sã fie mãcar un pic mai bun”, a mai spus Rodica ªerban. În acest an, valorile unui bilet turistic achiziþionat de cãtre

achiziþiei, European Goldfields avea deja în portofoliu 80% din compania Deva Gold

locuitorii Vãii Jiului sau situat între 200 de lei ºi 6.000 de euro. Cel mai scump bilet a fost unul pentru o excursie de 11 zile în China.

înlocuitã zilele trecute cu un drapel. Au trecut aproape doi ani dar, din pãcate, banii au lipsit astfel cã nu am reuºit sã instalãm ºi vulturul care urma sã fie turnat la Satu Mare”, a declarat mr. (r) Virgil Sanda, secretarul ACMRR Valea Jiului. În afara vulturului, foºtii militari nu au renunþat nici la ideea instalãrii, în aceeaºi zonã, ºi a douã tunuri. “Odatã ºi odatã vor fi instalate ºi tunurile care vor strãjui monumentul. Când vom pune vulturul va trebui sã

trimitem o pozã la Oficiul Naþional pentru Cultul Eroilor cu monumentul cum aratã dar ºi o altã pozã cu monumentul aºa cum neam dori sã arate la final. Abia dupã aceea, cele douã tunuri ar urma sã fie ºi ele achiziþionate, de cãtre primãrie”, a mai precizat secretarul ACMRR Valea Jiului. În altã ordine de idei, sâmbãtã, 14 septembrie, reprezentanþii foºtilor militari din Valea Jiului au fost prezenþi la Þebea la manifestãrile dedicate sãrbãtoririi lui Avram Iancu.

S.A., o asociere cu Minvest Deva dupã modelul Roºia Montana Gold Corporation, în care statul roman deþine sub 20% participaþie.

Compania Deva Gold S.A., deþinutã acum de Eldorado Gold, intenþioneazã sã extragã aurul din perimetrul Certej, prin acelaºi procedeu de cianurare ca în cazul Roºia Montana. Demararea proiectului de la Certej a fost amânatã cel puþin cu 3 ani, pânã cel mai devreme în 2016 2017. În aceste condiþii, este extrem de suspect faptul cã Eldorado Gold a primit licenþe de explorare pe alte perimetre extinse cum ar fi Brad, Deva ºi Muncel.


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Septembrie 2013

Jandarmii vor veghea la siguranþa elevilor

E

levii care învaþã la ºcolile din 8 oraºe - respectiv Petroºani, Lupeni, Deva, Hunedoara, Haþeg, Orãºtie, Geoagiu ºi Brad - vor fi mai în siguranþã. ªcolile lor vor fi pãzite de jandarmii hunedoreni. Carmen COSMAN Potrivit cãpitanului Nicolae Rãducu, purtã-

tor de cuvânt al IJJ Hunedoara, jandarmii hunedoreni vor participa, în sistem integrat, la menþinerea climatu-

lui de ordine ºi siguranþã publicã în zona a 20 de instituþii de învãþãmânt preuniversitar din cele 8 localitãþi urbane. „Scopul prezenþei jandarmilor în zona instituþiilor de învãþãmânt este acela de a preveni producerea faptelor de naturã sã afecteze siguranþa ºi liniºtea elevilor, cadrelor didactice ºi a procesului educativ. Totodatã, jandarmii sunt pregãtiþi sã interv-

Secrete pentru a avea o memorie foarte bunã

M

emoria ta nu mai este la fel ca în tinereþe, pe mãsurã ce anii trec. Pentru a o menþine într-o formã foarte bunã, poþi apela la cîteva secrete simple, la îndemîna oricui.

Hipocampusul, zona creierului responsabilã de construirea memoriei, îºi pierde cîte 5% din neuroni odatã cu trecerea a cîte 10 ani, susþin specialiºtii, conform Fox News citaþi de Ziare.com. În plus, îmbãtrînirea încetineºte producþia de acetilcolina, un neurotransmiþãtor esenþial pentru învãþare ºi memorie. Iatã cîteva secrete care te ajutã sã ai o memorie de invidiat: Jocurile de memorie Jocurile precum Sudoku ºi careurile încruciºate îþi pot îmbunãtãþi memoria ºi încetini degradarea creierului. Aceste jocuri

activeazã sinapsele din întreg creierul, inclusiv din zonele legate de memorie, spune expertul Marcel Danesi, autorul cãrþii "The Brain Workout".

A

limentele potrivite

Conform specialiºtilor, unele alimente au calitãþi extraordinare deoarece conþin antioxidanþi. Aceºtia protejeazã creierul de acþiunea negativã a radicalilor liberi. Fructele ºi legumele sînt indicate în acest scop. Dieta mediteraneanã este ºi ea bunã pentru o memorie sãnãtoasã. Afinele,

spanacul ºi avocado sunt, de asemenea, recomandate de specialiºti pentru o memorie de invidiat.

E

vitã aglomerarea minþii Un motiv al problemelor legate de memorie este faptul cã oamenii

fac mai multe lucruri deodatã ºi nu se concentreazã aºa cum trebuie asupra a ceea ce este important. Studiile aratã ca o

informaþie este stocatã în memorie în opt secunde. Aºadar, concentrarea asupra a ceea ce faci la un moment dat este

inã în timp operativ în zona instituþiilor de învãþãmânt la solicitarea cadrelor didactice sau în urma apelurilor la numãrul unic de urgenþã 112”,a declarat Nicolae Rãducu. Pe de altã parte, jandarmii vor desfãºura activitãþii de informare a elevilor cu aspecte ale legislaþiei în domeniul ordinii ºi siguranþei publice.

esenþialã.

F

ã ceva diferit

Un studiu recent fãcut în Suedia a arãtat cã persoanele care învaþã o nouã limbã strãinã au o memorie mai bunã. O nouã activitate pe care o înveþi oferã un beneficiu memoriei tale. Printre ele se pot gãsi ºi schiatul sau cîntatul la un nou instrument. Ea este secretata de creier ca rãspuns la aceastã activitate. Cercetãtorii mai spun cã practicarea sportului aduce mari beneficii memoriei. Acest lucru se datoreazã substanþei norepinefrina, care are o influenþã puternicã asupra memoriei.


14 Program & Horoscop

9:45 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 10:30 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului – Gyebaek (r) 11:50 Legendele palatului – Gyebaek (r) 12:30 SCENART 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 SCENART (r) 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 19:00 Arta spaþiului 19:30 Oameni care au schimbat Lumea (r )

10:30 Cunoaºte, Viseazã, Iubeºte! (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Viitorul, Azi 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Dragul de Raymond 14:30 Dragul de Raymond 15:00 Focus 15:30 Kiss Cinema (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Fii pe fazã! (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Talk B1 21:30 Butonul de panicã 23:00 Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Septembrie 2013

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Air force one

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Cele trei dorinþe (r) 12:00 Merlin (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Moonwalker 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Lupta cu demonii 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Spartacus: Rãzbunarea 0:15 Lupta cu demonii (r)

21 martie *** 20 aprilie O rudã apropiatã vã ajutã sã depãºiþi un moment dificil din relaþiile parteneriale. Dupã-amiazã staþi mai bine cu moralul, mai ales dupã ce primiþi o sumã importantã dintr-o colaborare. Acordaþi mai multã atenþie copiilor!

Teleshopping Culoarea fericirii Destinul regelui Grupul Vouã (r) Mica mireasã (r) Specialiºti în sãnãtate Taxi Driver (r) Grupul Vouã (r) Vorbind de lup (r) ªtiri Naþional TV Mica mireasã Destine împlinite Visul Regelui

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Suflet de gheaþã 14:30 Doctorul casei 15:30 Triumful dragostei (r) 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Casa Ibacka

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Cu capul în nori 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Steaua Sãgeata Nãvodari 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Steaua Sãgeata Nãvodari 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Universitatea Cluj - CFR Cluj 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Universitatea Cluj - CFR Cluj 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat UEFA Champions League 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Digi Sport Naþional 17:00 UCL Magazin 17:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Nu este o zi favorabilã activitãþilor intelectuale. Vã cam lipseºte inspiraþia ºi nu reuºiþi sã terminaþi o lucrare importantã. Fiþi mai prudent la serviciu, altfel riscaþi sã aveþi discuþii aprinse cu colegii. Evitaþi speculaþiile financiare!

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Se pare cã nu vã puteþi respecta programul din cauza unor evenimente neprevãzute. Nu vã puneþi prea mari speranþe într-o afacere, pentru cã s-ar putea sã aveþi parte de o dezamãgire. Aveþi rãbdare ºi aºteptaþi zile mai bune. 10:45 11:00 12:00 13:15 13:45 14:45 15:15 16:15 16:30 18:30 19:15 20:15 21:15

21

23 iulie *** 22 august

Sunteþi indispus din cauza atmosferei tensionate de la serviciu. Nu vã faceþi probleme, toanele ºefului vor trece curând! Pãstraþi-vã calmul ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu colegii. Ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile unei rude.

23 august *** 22 septembrie

Astãzi nu este indicat sã semnaþi documente oficiale sau sã vã ocupaþi de afaceri. Cei din jur nu sunt de acord cu ideile dumneavoastrã. Nu vã lãsaþi demoralizat ºi nu renunþaþi la planurile de schimbare!

Dimineaþa aveþi parte de câteva momente mai încordate, din cauza controverselor cu un coleg sau un partener de afaceri. Reuºiþi sã lãmuriþi repede neînþelegerea. Petreceþi dupãamiaza în familie.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Sunteþi indispus din cauzã cã vi se anuleazã o delegaþie. Nu este cazul sã vã faceþi griji, este doar o amânare ºi nimic mai mult. Ar fi bine sã vã ocupaþi de problemele financiare.

Apar neînþelegeri în relaþia cu un partener de afaceri. Pãstraþi-vã calmul ºi încercaþi sã gãsiþi o soluþie de compromis! Pentru a depãºi momentele tensionate de azi, trebuie sã vã înarmaþi cu multã rãbdare. Evitaþi discuþiile.

23 noiembrie *** 20 decembrie Nu vã asumaþi prea multe responsabilitãþi, pentru cã riscaþi sã nu le faceþi faþã. Nu este momentul sã vã ocupaþi de afaceri. S-ar putea sã pierdeþi sume importante.

21 ianuarie *** 20 februarie

Deveniþi irascibil din cauzã cã nu reuºiþi sã vã respectaþi programul. Dacã nu vã controlaþi nervozitatea, riscaþi sã aveþi neplãceri, atât la serviciu, cât ºi acasã. Cu banii nu staþi prea bine.

21 decembrie *** 20 ianuarie Amânaþi activitãþile care necesitã tact ºi putere de concentrare. Spre searã, primiþi un cadou de la o rudã mai în vârstã.

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa s-ar putea sã fiþi puþin deprimat ºi sã vã simþiþi lipsit de vlagã. Relaþiile sentimentale sunt foarte bune. Împreunã cu persoana iubitã puteþi rezolva o problemã importantã.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Septembrie 2013

Ana Maria Pãtru, preºedintele Autoritãþii Electorale Permanente

P

reºedintele Autoritãþii Electorale Permanente, doamna Ana Maria Pãtru, a fost aleasã prin vot preºedinte al Asociaþiei Oficialilor Electorali Europeni (ACEEEO). Alegerile pentru conducerea prestigioasei organizaþii a instituþiilor de management electoral din Europa au avut loc în cadrul Conferinþei anuale a ACEEEO care s-a desfãºurat în perioada 12-14 septembrie 2013 la Varºovia, Polonia. De asemenea, în cadrul conferinþei ACEEEO s-a decis ca preºedintele Autoritãþii Electorale Permanente sã preia funcþia de vicepreºedinte al A-WEB (Association of the World Election Bodies), urmând astfel sã reprezinte Europa în cadrul asociaþiei internaþionale a organismelor de management electoral. Reuniunea inauguralã a A-WEB va avea loc în data de 14 octombrie 2013 în Republica Coreea. Odatã cu preluarea preºedinþiei ACEEEO de cãtre doamna Ana Maria Pãtru, Autoritatea Electoralã Permanentã a fost aleasã sã organizeze în România, în septembrie 2014, Adunarea Generalã ºi a 23-a Conferinþã anualã a ACEEEO. „Având în vedere cã anul viitor Autoritatea Electoralã Permanentã sãrbãtoreºte 10 ani de activitate, iar România aniverseazã 25 de ani de la începutul unei noi ere democratice, am fi onoraþi sã gãzduim un eveniment atât de important”, a declarat preºedintele Autoritãþii Electorale Permanente, doamna Ana Maria Pãtru. Temele propuse de Autoritatea Electoralã Permanentã pentru urmãtoarea Conferinþã a organizaþiei - „Managementul electoral - Planificarea alegerilor generale” ºi „Participarea femeilor la procesele electorale ºi în viaþa publicã” - au întrunit cel mai larg suport din partea membrilor ACEEEO. „Administraþia electoralã trebuie sã fie imparþialã, apoliticã ºi sã aibã capacitatea de a organiza alegeri libere ºi corecte. (...) Suntem dedicaþi promovãrii egalitãþii de ºanse în privinþa participãrii depline a femeilor în toate aspectele vieþii publice

ºi politice”, a argumentat preºedintele Autoritãþii Electorale Permanente cele douã teme pe care se va axa viitoarea Conferinþã a ACEEEO de la Bucureºti. Reuniunea de anul acesta, a 22-a Conferinþã anualã a ACEEEO, gãzduitã la Varºovia de cãtre Comisia Electoralã Naþionalã a Poloniei, s-a desfãºurat sub titlul „The Role of Information and Communication Technology and Social Media in Elections”. Dezbaterile s-au axat pe douã subiecte. „Development of Voting Technologies since 2000” ºi „The challenges of the Social Media development in electoral matters”. Autoritatea Electoralã Permanentã este reprezentatã de o delegaþie din care fac parte: doamna preºedinte Ana Maria Pãtru, domnul Tiberiu Kovacs Csaba, secretar general, ºi domnul Cristian Petraru, ºeful Departamentului de organizare a proceselor electorale. În cadrul dezbaterilor, doamna Ana Maria Pãtru ºi domnul Cristian Petraru au susþinut o prezentare cu tema „Implementarea Registrului Electoral în România: Obiective ºi provocãri”. Cei doi oficiali români au prezentat stadiul implementãrii acestui amplu proiect derulat de Autoritatea Electoralã Permanentã prin care s-a realizat un instrument modern de evidenþã a cetãþenilor cu drept de vot în România ºi de gestionare a listelor electorale. Asociaþia Oficialilor Electorali Europeni este o organizaþie regional independentã a organismelor de management electoral, cu un statut juridic, bazat pe dreptul internaþional. Autoritatea Electoralã

Permanentã este membru de drept al ACEEEO din anul 2004. n anul 2006, Autoritatea Electoralã Permanentã a gãzduit, la Bucureºti, întâlnirea Biroului Executiv al ACEEEO. Doi ani mai târziu, în România s-a desfãºurat cea de-a 17 a Conferinþã anualã a ACEEEO. Misiunea sa, potrivit Statutului de organizare ºi funcþionare, „este sã furnizeze un forum non-partizan, independent de guvernele naþionale, în vederea schimbului de experienþã între funcþionari ºi experþii electorali din întreaga Europã, ca sã discute ºi sã ia mãsuri pentru a promova alegerile libere ºi transparente, cu obiectivul de sprijinire a bunei guvernãri ºi a democraþiei”.

Actualitate 15

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI! Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA! Nr. Cont 567571024795 RON01 BANCPOST ANGAJÃM FETE pentru relaxare, masaj erotic în Germania. Câºtiguri substanþiale 3000-5000 Euro, oferim cazare. Relaþii la telefon 00496980906757 sau 0764.832.433. Cerem ºi oferim seriozitate maximã!


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Septembrie 2013 Solicitare pentru 2014

Deputatul Cristian Resmeriþã cere bani pentru continuarea lucrãrilor la drumul lui Bãsescu

C

ontinuarea lucrãrilor la drumul lui Bãsescu, aduse la cunoºtinþa lui Dragnea. Deputatul PSD din Colegiul de Vest Valea Jiului, Cristian Resmeriþã îi solicitã vicepriministrului, LiviuDragnea deblocarea fondurilor pentru continuarea lucrãrilor la drumul denumit generic drumul lui Bãsescu. Necesitatea continuãrii lucrãrilor este datã ºi de faptul cã Defileul Jiului este în reabilitare. Monika BACIU ”În acest moment, cu sprijinul Guvernului, una din cele mai importante cãi de acces în Valea Jiului, respectiv Defileul Jiului, a intrat într-un amplu proces de reabilitare ºi modernizare, ca urmare a licitaþiei organizate de Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale fapt ce ajutã foarte mult la dezvoltarea zonei. În aceste condiþii, vã rog domnule vicepriministru, având în vedere cã în curând va începe procedura de aprobare a proiectului legii bugetului de stat pe anul 2014, sã aveþi în

vedere alocarea sumelor necesare continuãrii finanþãrii investiþiilor la DN 66A pe tronsonul Câmpu lui Neag-Herculane ºi vã rog sã luaþi toarte mãsurile care se impun, ca acest drum sã fie finalizat în cel mai scurt timp, având în vedere cã aceatã nouã cale de acces ar asigura o deschidere a Vãii Jiului cãtre zona de vest a þãrii ºi ar avea o contribuþie determinantã la dezvoltarea economicã durabilã a zonei, grav afectatã de închiderea minelor”, se aratã în interpelarea adresatã de Resmeriþã lui Dragnea. Drumul lui Bãsescu ar fi putut fi una dintre

alternativele care ar fi putut face legãtura dintre Valea Jiului ºi sudul þãrii. De ani de zile se vorbeºte despre realizarea drumului care face legãtura dintre Câmpu lui Neag ºi Herculane însã nici pânã în prezent acesta nu a fost finalizat.

P

rotestul ecologiºtilor

Ecologiºtii au protestat de mai multe ori împotriva construirii acestui drum. În anul 2011, ecologiºtii au depus la Ministerului Mediului raportul privind anumite observaþii în cadrul contrastudiului de biodiversitate la DN 66A ºi au cerut stoparea actualei proceduri de eliberarea acordului de mediu. A fost pentru prima datã în Romania când s-a realizat un

contrastudiu de biodiversitate pentru un proiect de investiþii. Rezultatele observaþiilor fãcute de activiºtii de la Agent Green, din anul 2010, arãtau la momentul respectiv cã tronsonul 3 al drumului naþional 66A, care mãsoarã 19 km, ar urma sã afecteaze semnificativ ariile protejate ºi habitatele prioritare pe care le traverseazã, adicã 2.552 hectare din ultimul Peisaj Forestier Intact din zona de climã temperatã a Europei, adãpostit în munþii Retezat, Godeanu, Tarcu ºi Vâlcan ar fi compromise. Lucrãri stopate din lipsã de fonduri Din lipsã de fonduri, drumul spre Herculane nu se mai realizeazã anul acesta. Reprezentanþii Departamentului pentru Infrastructurã ºi Investiþii strãine pre-

cizeazã mai multe aspecte referitoare la situaþia drumului care face legãtura dintre Valea Jiului ºi Herculane. ”În urma informaþiilor primite de la Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale România vã comunicãm faptul cã în vederea realizãrii unei legãturi directe între bazinul Vãii Jiului ºi bazinul Vãii Cernei, între zona municipiului Petroºani (pe DN 66) ºi zona localitãþii Bãile Herculane, s-a identificat un traseu compus din douã tronsoane de drumuri forestiere, care prin modernizare la nivel de drum naþional, puteau satisface aceastã cerinþã. Din studiul efectuat de specialiºtii în domeniu, a rezultat necesitatea realizãrii unor lucrãri ample de reparare ºi modernizare a traseului respectiv (...) Prin

Ninsoare în Parâng

D

eja a nins la munte ºi în Parâng sunt maxime de 5 C. Zãpada s-a aºternut la cote de peste 2.000 m, iar turiºtii nu au mai urcat în munte. Diana MITRACHE Salvamontiºtii din Parâng spun cã turiºtii ce vor sã mai vinã la munte, ar trebui sã þinã cont cã iarna poate veni în orice clipã ºi îi

sfãtuiesc sã se echipeze corespunzãtor. „A nins ºi e foarte rece în Parâng. Nu sunt mai mult de 5 C ºi la peste 2.000 de metri altitudine e un strat subþire de

zãpadã. Nu am avut turiºti care sã urce, dar îi sfãtuiesc pe cei ce vor dori de acum înainte sã se echipeze de iarnã, cã în munte vremea e schimbãtoare”, a declarat Dumitru Bârlida, ºeful echipei Salvamont din Parâng. Pe drumul pe Transalpina, în judeþul Gorj, la peste 1.600 de metri altitudine, circulaþia a fost închisã din cauza zãpezii. Astfel,

hotãrârea Guvernului României (...) s-a aprobat clasificarea unor sectoare de drum forestier aflate ãn poprietatea publicã a statului ºi în administrarea Regiei Naþionale a Pãdurilor, ca drum naþional DN 66A (...). Prin Hotãrârea Guvernului (...) s-a aprobat achiziþia dintr-o singurã sursã de cãtre Regia Autonomã Administraþia Naþionalã a drumurilor din România a execuþiei lucrãrilor pentru repararea ºi întreþinerea sectorului de drum dintre local-

itãþile uricani-Câmpul lui neag-Bãile Herculane”, se aratã în documentele de la Departamentul pentru Infrastructurã ºi Investiþii Strãine. În momentul de faþã nu existã nici alte variante ocolitoare viabile. Majoritatea drumurilor care fac legãtura dintre Valea Jiului ºi sudul þãrii sunt în reparaþii, acestea nefiind accesibile în totalitate pentru autovehicule. pe drumul dintre staþiunea Rânca ºi Obârºia Lotrului, circulaþia a fost închisã, încã de sâmbãtã searã, iar autoritãþile gorjene sunt gata sã intervinã cu utilajele de deszãpezire, dacã va fi necesar. Pe DN67 C, între Novaci ºi Rânca, se circula în condiþii normale, iar de la 1 noiembrie, Drumul Regelui este închis traficului în mod oficial.


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
CVJ, Nr 451, luni, 16 septembrie by Geza Szedlacsek - Issuu