Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 450

Cronica Vãii Jiului Vineri, 13 Septembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Aurul mai „tare” ca huila

„Guvernul ºi-a bãtut joc de mineri!”

Jertfa pompierilor din 1848 – an de rãspântie în istoria civilizaþiei europene - este parte a patrimoniului de suflet al poporului nostru. Prin ea ºi cu ea, generaþii la rând se vor prezenta în faþa lumii, ca o contribuþie respectabilã la pãstrarea valorilor acestei civilizaþii. Felicit, de ziua lor, pe toþi pompierii pentru dãruirea, curajul ºi profesionalismul cu care activeazã, pentru binele concetãþenilor, dar ºi în memoria înaintaºilor lor paºoptiºti. Exemplul acelor eroi trebuie sã rãmânã o valoare de reper în conºtiinþa fiecãrui român – un reper al demnitãþii naþionale ºi al comportamentului civic, pe mãsura statutului de cetãþeni ai Uniunii Europene.

LA MULÞI ANI! Mircea Ioan MOLOÞ Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara Aniversarea Zilei Pompierilor din România ne oferã tuturor deosebitul prilej de a readuce în memorie faptele eroice ale bravilor ostaºi pompieri care, în anul 1848, au intrat pentru totdeauna în cartea de aur a eroilor neamului. În acest context, ziua de 13 septembrie îmi oferã prilejul de a le transmite un gând bun tuturor care, prin profesionalism ºi operativitate, slujesc aceastã nobilã ºi importantã activitate. Cu ocazia acestui emoþionant moment aniversar transmit tuturor pompierilor din Petroºani ºi din Valea Jiului – civili ºi militari – cele mai calde felicitãri, multã sãnãtate, putere de muncã ºi succes în îndeplinirea importantelor misiuni ce le revin.

inerii din Valea Jiului sunt la un pas de a rãmâne pe strãzi, iar liderii lor aratã cu degetul spre Roºia Montanã, unde s-a îndreptat atenþia tuturor. Ortacii ce se disponibilizeazã acum ºi nu au 20 de ani munciþi în minã, riscã sã mai iasã la pensie peste alþi 20 de ani, iar Guvernul este acuzat de lipsã de interes. >>> PAGINA A 7-A

LA MULÞI ANI! Tiberiu IACOB-RIDZI Primarul municipiului Petroºani

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Septembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu DN7 Halta Geoagiu Orãºtie DN7 Orãºtie - Spini DN 7 Spini Simeria Veche Simeria DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Câinelul de Jos - Bejan Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Septembrie 2013

Profesoare moarte într-un accident pe DN 66 D

Liliana Dumitru, medic de gardã UPUSMURD Petroºani. La descarcerarea victimelor au intervenit pompierii Detaºamentului din Petroºani, care spun cã acþiunea a fost una dificilã. ”În aceastã dimineaþã (join.r.) în jurul orei 8 în zona Peºtera Bolii a avut loc un accident rutier în care au fost

ouã profesoare au murit într-un cumplit accident de circulaþie care a avut loc pe raza localitãþii Bãniþa, la circa zece kilometri de Petroºani. Alte douã persoane au ajuns la spital cu rãni uºoare. Tragicul eveniment a avut loc miercuri dimineaþã, în jurul orei opt iar douã cadre didactice, una din din judeþul Gorj iar cealaltã din Mehedinþi ºi-au pierdut viaþa. Monika BACIU Maximilian GÂNJU

Potrivit poliþiºtilor, cele douã femei aflate într-un autoturism, Corina Þepardea, în

vârstã de 25 de ani, cât ºi pasagera din dreapta, Florina Ularu, de 46 de ani, ambele din Baia de Aramã, judeþul Mehedinþi, se îndreptau spre Deva, unde ar fi trebuit sã participe la un curs ºcolar derulat la Inspectoratul ªcolar Hunedoara. Profesoarele au pier-

dut mult timp în Defileul Jiului, unde se circulã greoi din cauza lucrãrilor efectuate la drum, iar dupã ce au ieºit din Petroºani, au vãzut drumul liber ºi au încercat sã recu-

în plin de un camion. În spatele autovehicolului de marfã se afla un alt autoturism care n-a mai putut evita impactul ºi s-a izbit de mastodont. Din fericire, ºoferul a a suferit rãni uºoare ºi a fost dus la Spitalul de Urgenþã Petroºani pentru

avut loc un accident de circulaþie, respectiv un autoturism înmatriculat în Mehedinþi nu a avut viteza adaptatã la ºosea, la condiþiile de carosabil umed ºi a intrat pe contrasens, sa ciocnit de o autoutilitarã. În urma impactului a rezultat decesul conducãtoarei auto ºi

investigaþii, însã viaþa nu-i este pusã în pericol. Tot la spital al ajuns ºi ºoferul camionului, rãnit ºi el uºor. ”Am fost sesizaþi pe apelul de urgenþã 112 cã în zona Peºterea Bolii pe DN 66 a

a pasagerei din dreapta”, a declarat Dan Micu, ºeful Biroului Poliþiei Rutiere Hunedoara. Conducãtorul autocamionului a fost transportat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani cu multiple trau-

pereze din timpul pierdut. În comuna Bãniþa, din cauza drumului umed ºi a vitezei foarte mari ºoferiþa, o tânãrã de 24 de ani, a pierdut controlul volanului ºi a intrat cu maºina pe contrasens unde a fost izbitã

matisme. ”ªoferul camionului în urma accidentului petrecut pe raza noatrã de acþiune, era conºtient, stabil din punct de vedere hemodinamic, prezenta un traumatism cranio-cerebral atât închis, cât ºi un traumatism de coloanã toracalã ºi o contuzie la ambii genunchi. Urmeazã investigaþiile paraclinice urmând a se decide dacã va rãmâne internat sau dacã va pleca”, a declarat

implicate mai multe autoturisme din care au rezultat douã victime, care din pãcate au decedat. Intervenþia a fost destul de grea pentru cã victimele erau în stare foarte gravã, din pãcate una a decedat pe loc, iar la cealaltã semnele vitale au încetat în momentul descarcerãrii. Ne-am deplasat la faþa locului cu un autoturism pentru deplasarea personalului, un autovehicul de descarcerare ºi autospeciala SMURD”, a declarat Adrian Avram, comandatul Detaºamentului de Pompieri Petroºani.

4 Social

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Septembrie 2013

Strigãt mut al unor pãrinþi din Gorj

Soþii Ghinicã cer ajutorul locuitorilor din Valea Jiului! Fetiþa lor s-a nãscut cu malformaþii T

atãl unei fetiþe din judeþul Gorj care în urmã cu nouã luni s-a nãscut cu malformaþii face apel cãtre locuitorii din Valea Jiului. Strigãtul pãrinþilor se pare cã este unul mut. Puþini sunt cei care se lasã înduplecaþi de aceste drame prin care trec pãrinþii care nouã luni au aºteptat cu nerãbdare un copil, iar dupã naºtere au avut surpriza de a descoperi cã micuþii au diferite probleme.

Familia Ghinicã din judeþul Gorj a venit la Petroºani cu speranþa de a-i ajuta oamenii cu suflet mare. Acum nouã luni fetiþa lor Ana Rut s-a nãscut cu diferite malformaþii grave, care le-au fost aduse la cunoºtinþa pãrinþilor în cea de-a ºaptea lunã de sarcinã. Abia atunci, medicii de la Timiºioara au descoperit cã micuþa nu se dezvolta normal în pântecele mamei, asta dupã ce la controalele de la Novaci medicii le-au dat asigurãri viitorilor pãrinþi cã sarcina este una normalã. ”În prezent soþia mi-a fost luatã în evidenþã la spitalul din Novaci de cãtre doctorul Titescu Damian pânã în a VI a luna, au fost fãcute ecografe din care dânsul a zis cã este totul bine, nu este nicio malformaþie, nicio complicaþie la bebeluº. La un spital di judeþul Timiº ni s-a spus cã fetiþa are un rinichi lipsa, am fost la dânºii pentru mai multe analize, s-a fãcut din nou un ecograf ºi a zis cã este totul bine ºi cã nu este nicio complicaþie. Se apropia timpul de naºtere a soþiei care a nãscut la spitalul din Timiºoara, Bega, iar acolo fetiþa a ieºit cu malformaþii la picior, coloanã, rinichi, coaste. Medicii au rãmas foarte uimiþi de situaþia pe

care au vãzut-o atunci”, a declarat la Petroºani Severus George Ghinicã, tatãl Anei Rut, fetiþa nãscutã cu malformaþii. Tatãl spune cã soþia lui a fost ºi la cabinetele medicale particulare unde i s-au realizat ecografii în timpul sarcinii, iar medicii, ca ºi în cazul familiei de la Petrila, au spus cã totul decurge normal. ”A fãcut ecografii ºi la cabinetul particular din Târgu Jiu unde au zis cã totul este bine, este bãiat, însã nu acest lucru era important, noi bãnuiam ceva dar nu credeam cã este aºa grav. Doctorul Titescu ºi cu doamna doctor de la clinica particularã din Târgu Jiu au spus cã totul este bine. Actul medical nu îl avem ca sã putem dovedii celor din toatã þara ca sã poatã vedea, i s-au administrat cotiei timp de trei sãptãmâni Cefort prin perfuzie. Eu cred cã el este vinovat pentru cã trebuia sã ne

întrebe dacã în timpul sarcinii se putea face, pe noi ºi pe familie, ºi atunci eu cred cã el este vinovat pentru cã a fãcut de capul lui ºi cum a vrut el”, mai spune bãrbatul. George Ghinicã cere ajutorul locuitorilor din Valea Jiului. Fetiþa nãscutã fãrã membrul drept, fãrã rinichi ºi cu probleme la coloanã are nevoie de o intervenþie chirurgicalã extrem de costisitoare, bani pe care pãrinþii nu îi au. ”La ora actualã cer ajutor tuturor cetãþenilor din Valea Jiului ºi tuturor oamenilor

din þarã ca sã ne ajute ºi apio mã voi ocupa ºi de dânsul ca sã îl dau în judecatã, ca sã plãteascã pentru ceea ce a fãcut fetiþei mele. Are deja nouã luni, are dureri foarte mari de coloanã, plânge ºi nu ne poate spune dar noi ca ºi pãrinþi simþim cã are dureri insuportabile ºi acest medic Titescu nu ar mai trebui sã fie lãsat prin lege sã mai practice medicina în România ºi sã-ºi vadã de treaba lui dacã nu este bun pentru a profesa ca medic. Tratamentul este foarte scump, am fãcut ecografe ºi

radiografii la spitalele din Bucureºti dar suma pentru aparatul care îi va fi implantat în coloana vertebralã este de 24000 de euro ºi pe lângã aceºti bani vor mai trebui ºi alþii pentru tratamentele de dupã operaþie. Acest aparat cu siguranþã va da randament pentru cã îi va îndrepta coloana ºi cã va avea o viaþã normalã ca toatã lumea, sã poatã sã meargã, sã stea drepta”, mai spune George Ghinicã. La Petrila existã un caz similar. Acum o lunã de zile, un bãieþel s-a nãscut fãrã membrele inferioare ºi fãrã o mânuþa la Spitalul din Petroºani. Gorjeanul este alãturi cu sufletul de aceasta familie, însã are ºi recomandãri pentru aceºtia. ”Le recomand acelor pãrinþi, Dumnezeu sã le dea putere, ºi sã meargã cu copilul mai departe la domnul doctor profesor Gheorghe Burnei sã îl consulte. Este un doctor foarte bun care îi ajutã pe copii ºi îi salveazã. Sã meargã mai departe ºi sã lupte pentru a-i da în judecatã pe acei oameni care au fãcut rãu ºi au distrus un copilaº”, mai spune bãrbatul. Cei doi soþi din judeþul Gorj au devenit pentru prima datã pãrinþi în urmã cu nouã luni. Bãrbatul spune cã ar mai fi dorit copii, însã aceastã experienþã i-a speriat atât de tare încât nu mai au curaj sã conceapã un al doilea copil. Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Septembrie 2013

Membrii unei reþele care a obþinut din proxenetism peste 1,5 milioane de lire sterline, trimiºi în judecatã urma. Acesta a terminat o ºcoalã profesionalã în anul 2001, iar ulterior a plecat în Italia ºi Grecia, unde s-a implicat în activitãþi infracþionale, având inclusiv condamnãri. Conform rechizitoriului, din anul 2008 Doicaru s-a mutat la Londra, unde a început sã îºi organizeze o reþea de proxenetism, el implicând în acest gen

nsprezece persoane au fost trimise în judecatã, miercuri, de procurorii DIICOT- Serviciul teritorial Târgu Jiu, sub acuzaþia de proxenetism, membrii grupãrii fiind acuzaþi cã au obligat mai multe tinere sã se prostitueze la Londra, obþinând de pe urma acestora peste 1,5 milioane de lire sterline. Potrivit procurorilor DIICOT, liderul reþelei a fost Marius Constantin Doicaru,

un tânãr din Gorj care ºi-a mutat însã domiciliul în judeþul Olt pentru a i se pierde

de activitãþi membri ai familiei, inclusiv pe soþia sa, un frate al acesteia, dar ºi pe soacra sa, precum ºi prieteni din judeþul Gorj. Anchetatorii au trimis în judecatã 11 persoane, membri ai grupãrii, toate fiind reþinute în urma unor descinderi pe care procurorii DIICOT Târgu Jiu le-au coordonat în iulie anul trecut ºi în luna martie a acestui an în mai multe zone din Gorj, dar ºi la adrese din Londra. (Mediafax)

România, datã în judecatã de UE pentru energie - Acþiune fulger a poliþiºtilor rutieri riscãm o amendã de 60.000 euro pe zi eci de maºini trase pe dreapta pentru veri-

omisia Europeanã da în judecatã România pentru încãlcarea obligaþiei de transmitere a mãsurilor luate în scopul transpunerii normelor UE privind piaþa internã a energiei electrice ºi a gazelor naturale, þara noastrã riscînd sã plãteascã amenzi de peste 60.000 de euro pe zi.

CE a introdus pe 17 iulie 2013 douã cãuºe privind energia electricã ºi, respectiv, gazele naturale. Dosarele au ajuns pe rolul Curþii Europene de Justiþie. Potrivit CE, România nu a respectat o mare parte din obligaþiile asu-

mate pentru transpunerea Directivei 72/2009 privind normele comune pentru piaþa internã a energiei electrice ºi a Directivei 73/2009 privind normele comune pentru piaþa internã în sectorul gazelor naturale.

Astfel, deºi a fost adoptatã legea 123/2012 privind energia electricã ºi gazele natural, autoritãþile nu au luat o serie de alte mãsuri cerute de Comisie. Printre altele, þara noastrã este acuzatã cã nu a transpus un articol potrivit cãruia consumatorii au dreptul de a primi toate datele pertinente privind consumul, nu a fost transpus articolul privind separarea sistemelor de transport ºi a operatorilor de transport ºi de sistem. Autoritãþile romane au fost au fost avertizate încã din martie 2013 cã România va fi acþionatã în judecatã. Acum, þara noastrã risca plãteascã penalitãþi de aproximativ 30.000 de euro pe zi pentru fiecare cauzã în parte, plus cheltuielile de judecatã. Ziare.com

ficãri, amenzi contravenþionale ºi certificate de înmatriculare reþinute în urma unei acþiuni de 24 de ore a poliþiºtilor rutieri de la Petroºani. Maximilian GÂNJU Acþiunea derulatã la nivel naþional prin ordin al ministrului, a vizat în principal traficul de autoturisme înmatriculate în strãinãtate ºi care ar putea face obiectul unor furturi ori alte infracþiuni. Poliþiºtii din cadrul Serviciului Circulaþie Petroºani au verificat în 24 de ore zeci de autoturisme, însã au avut în vedere ºi alte abateri. „În urma acþiunii au fost acordate ºase sancþiuni contra-

venþionale în valoare de 2160 de lei. Ca exemplu au fost date amenzi pentru depãºirea numãrului de persoane admis într-un autovehicul, lipsa autorizaþiei de transport. S-a lucrat ºi pe autovehicule înmatriculate în alte state unde s-a constatat o infracþiune, dar s-au reþinut ºi douã permise de conducere tot pe aceastã linie”, a declarat ºeful Poliþiei Rutiere Petroºani, comisarul ºef Petru Mârza. Acþiunile de acest fel vor continua ºi în perioada urmãtoare mai spun poliþiºtii.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Septembrie 2013

Urºii blocheazã construcþia autostrãzii Deva – Lugoj

n tronson de autostradã ce ar urma sã treacã prin zona municipiului Deva nu poate fi realizat din cauzã cã de la proiectare au fost omiºi… urºii. Primul ministru, Victor Ponta, a declarat cã subtraversãrile pentru urºi blocheazã proiectul care se realizeazã pe fonduri europene. Invitat la Antena 3, primul ministru Victor Ponta a declarat cã un tronson de autostradã din regiunea Deva, finanþat din fonduri UE, nu poate fi realizat din cauzã cã nu are aviz de mediu. Practic, spun Ponta, la proiectarea lui nu s-a luat în calcul ºi realizarea unei subtraversãri ecologice pentru urºi. "Nu reuºim sã semnãm, pe bani europeni, un tronson de autostradã în regiunea Deva pentru cã n-am fãcut subtraversarea pentru urºi. Probabil cã pare comic, dar nu e nimic comic în chestia asta. Nu avem avizul de mediu pentru cã trebuie sã facem o

subtraversare ecologicã pentru urºi. Iubesc urºii, iubesc toate animalele, dar trebuie sã facem ºi autostrãzi ca oamenii sã trãiascã în þara asta, sã nu mai moarã pe drumuri în accidente de maºinã, sã putem sã ne dezvoltãm economic, sã facem niºte lucruri ca sã ne folosim þara asta bogatã, sã ne-o folosim bine, pãstrând în acelaºi timp cât mai mult din naturã", a spus primul-ministru. n prezent, singurul tronson al autostrãzii Lugoj-Deva la care se lucreazã este lotul 1 în lungime de 27,6 kilometri, atribuit asocierii de firme Tirrena Scavi SpA – Societa Italiana per Condotte d’Acqua SpA – Cossi

Construzioni SpA.

WF a atras atenþia asupra problemei urºilor Organizaþia ecoligistã WWF – România a atras atenþia cã realizarea autostrãzii Deva – Lugoj ar putea duce la dispariþia populaþiilor de urs, cãprior, râs sau jder din zonã. 'WWF-România susþine dezvoltarea infrastructurii în România, însã numai cu condiþia ca studii de mediu temeinice ºi profesionist realizate sã stea la baza lucrãrilor. Construirea autostrãzii Lugoj-Deva în lipsa acestui tip de studii poate duce la dispariþia lentã a popu-

laþiei de urs ºi afectarea gravã a populaþiilor de cãprior, râs sau jder în Munþii Apuseni. Vrem ca autoritãþile sã se arate mai responsabile atunci când planificã autostrãzi ºi sã înþeleagã importanþa pãstrãrii coridorului ecologic dintre Apuseni ºi Carpaþii Meridionali (...)”, precizat în primãvara acestui an ecologiºtii deºa WWF – România. Conform WWFRomânia, la ora actualã, þara noastrã are una dintre cele mai mici densitãþi de drumuri asfaltate din Europa, iar dezvoltarea de noi autostrãzi ºi ºosele e consideratã o prioritate, atât de cãtre autoritãþi cât ºi de

Consiliul Judeþean Hunedoara a finalizat procedura de achiziþie a laptelui ºi cornului pentru elevi

onsiliul Judeþean Hunedoara a finalizat procedura de achiziþie a produselor de panificaþie destinate elevilor din judeþ.

Furnizarea produselor de panificatie pentru elevii din clasele I – VIII din învãþãmântul de stat ºi privat, precum ºi pentru copiii preºcolari din grãdiniþele de stat ºi private cu program normal de 4 ore, din judeþul Hunedoara în

anul ºcolar 2013– 2014 se deruleazã în baza programului naþional. Contractul în valoare de aproximativ 500 de mii de lei a fost adjudecat de douã societãþi cu specific. Nu doar produsele de panificaþie au fost achiziþionate deja de Consiliul Judeþean Hunedoara, ci ºi laptele destinat elevilor. Contractul pentru furnizarea produselor lactate a fost estimat la peste 980 de mii de lei, iar acesta a fost adjudecat de douã societãþi. În acest an nu vor mai fi probleme cu laptele ºi cornul elevilor, precum în alþi ani, când aceste produse au ajuns la ºcoli cu o întârziere destul de mare. Monika BACIU

publicul larg, dar aceºtia susþin în acelaºi timp cã „fragmentarea cauzatã de infrastructura de transport este cunoscutã ca ameninþare majorã pentru biodiversitate ºi rezolvarea problemei a devenit o preocupare majorã a Uniunii Europene”. „Una dintre cele mai sensibile probleme de fragmentare a Carpaþilor este izolarea Carpaþilor Occidentali (Munþii

Apuseni). Ultimul coridor ecologic, care are aproximativ 10 km lãþime, deja fragmentat de dezvoltãrile din ultima perioadã ºi de infrastructurã, va fi intersectat de autostrada Lujog-Deva, parte a coridorului IV pan european de transport”, precizeazã organizaþia de mediu. Înfiinþatã în anul 1961, WWF este cea mai importantã organizaþie internaþionalã care deruleazã proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de þãri. Car men COSMAN

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Septembrie 2013 inerii din Valea Jiului sunt la un pas de a rãmâne pe strãzi, iar liderii lor aratã cu degetul spre Roºia Montanã, unde s-a îndreptat atenþia tuturor.

Actualitate 7

Aurul mai „tare” ca huila

„Guvernul ºi-a bãtut joc de mineri!” Ortacii ce se disponibilizeazã acum ºi nu au 20 de ani munciþi în minã, riscã sã mai iasã la pensie peste alþi 20 de ani, iar Guvernul este acuzat de lipsã de interes. Interesul s-a mutat spre aur ºi cãrbunele din Valea Jiuluia fost lãsat în voia sorþii. Liderii de sindicat din mineritul de huilã spun cã minerii de aici, care sunt mai mulþi decât cei de la Roºia Montanã, sunt dezinformaþi ºi asta în detrimen-

Aerodrom în locul gropii de gunoi de la Petrila

erodrom la Petrila. Administraþia localã de la Petrila are în vedere realizarea unui aerodrom. Acesta ar urma sã fie amplasat în zona în care în momentul de faþã funcþioneazã groapa de gunoi.

”Ne-am propus gândindu-ne cã Valea Jiului va deveni o zonã turisticã, sper se realizãm ºi noi obiectivul care ni l-am propus chiar în Sureanu ºi ne-am gândit pentru o legãturã mai rapidã, sã facem pe Maleia un aerodrum pentru cã cei interesaþi sã vinã sã-ºi petreacã timpul liber ºi vacanþele în domeniile schiabile ºi în zona Vãii Jiului sã aibã aceastã posibilitate. ªi acest lucru va contribui la dezvoltarea Vãii Jiului ºi va crea câteva locuri de muncã ºi acolo”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Aerodromul ar urma sã fie realizat în perioada 2024-2020 în cadrul noii strategii de dezvoltare a oraºului Petrila. Edilul este de pãrere cã aerodromul ar atrage în zonã mult mai mulþi turiºti, fie ei chiar ºi cu bani mai mulþi. În Valea Jiului au loc lucrãri de modernizare ºi dezvoltare zonelor montane, însã lucrãrile se deruleazã cu dificultate din cauza fondurilor insuficiente alocate de Guvern. Monika BACIU

tul tuturor. „Noi, în loc sã salvãm Valea Jiului, ne interesãm de Roºia Montanã, dar defapt Valea Jiului conteazã cel mai mult. Nu am vãzut niciodatã pânã acum o dezbatere publicã aºa cum e pentru Roºia Montanã, ceva pentru Valea Jiului, pentru oamenii care trãiesc ºi muncesc aici ºi suntem 130.000, nu 500, câþi sunt la Roºia Montanã, dar interesele se pare cã sunt mai marila RoºiaMontanã, decât în Valea Jiului”, a declarat Zoltan Lacataº, preºedintele LSMVJ. Lacataº atrage atenþia cã Guvernul a fost lãsat sã facã ce a vrut cu minerii din minele de huilã, iar cei care se disponibilizeazã au de pierdut. „Mã deranjeazã foarte mult ºi am transmis celor de la Societatea Naþionalã de Închideri de Mine sã informeze foarte corect salariaþii pentru cã în acest caz, dacã nu ai vechime ºi nu îndeplineºti

condiþiile de pensionare, s-ar putea sã mai ieºi la pensie la 65 de ani ºi trebuie sã fie foarte bine informaþi. (...) Guvernul a fãcut ce a vrut. Este o situaþie fãrã precedent, pentru cã dintotdeauna aceastã Ordonanþã, care viza ajutorul de ºomaj ºi sumele veniturilor în completare a fost în aºa fel structuratã încât fiecare salariat beneficia la plecare de venituri timp de 12 – 14 luni ºi inclusiv de vechimea în condiþiispeciale, normale sau deosebite”, a mai adãugat Lacataº. Câteva sute de mineri s-au trecut pe listele de disponibilizare. Ei fac parte din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului ºi, dacã nu au condiþiile îndeplinite pentru a se pensiona, riscã sã rãmânã acum pe drumuri. Diana MITRACHE

8 Actualitate

Viaþa, de la avânt nebun la surpriza aproape de infarct O

idee transmisã peste generaþii ca povaþã ºi mai ales ca experienþã, este aceea cã viaþa trebuie privitã ºi chiar este diferitã de la o vârstã la alta. La 20 de ani lumea este a ta, viitorul îþi surâde mai luminos decât soarele într-o zi seninã de varã, iar încrederea în forþele proprii aproape cã poate miºca munþii din loc. Luiza ANDRONACHE

Dorinþele sunt intense, arzãtoare ºi þin în principal de acþiunile ºi lucrurile de scurtã duratã. La 30 de ani, viaþa devine puþin mai aºezatã. Nebunia tinereþii se manifestã mai puþin zgomotos, iar planurile se fac cu bãtaie lungã. Dorinþele sunt mai pragmatice, iar viitorul se contureazã pe un termen lung. Atunci apare nevoia de apartenenþã ºi implicit dorinþa unui cãmin, a unei familii, a unei stabilitãþi emoþionale, materiale ºi sociale. La 40 de ani, din punct de vedere psihologic, deja putem trage câteva concluzii despre viaþã, despre ºansele care ne-ar fi putut face într-un fel sau altul, dar pe care le-am ratat. Atunci, parcã timpul nu mai þine cu tine ºi începe o goanã nebunã, parcã în ciuda ta. Tot ceea ce nu ai reuºit sã faci, vrei, îþi

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Septembrie 2013

doreºti cu ardoare ºi alergi. Alergi contratimp ºi împotriva firescului aproape. Vârsta de 40+ aduce dupã sine o dorinþã ºi mai nebunã de a te simþi tânãr ºi parcã vrei sã mai guºti puþin din abandonul fãrã griji al zilelor din trecut. Viteza simþurilor de la a doua tinereþe se mai diminueazã odatã cu vârsta de 50 de ani. Atunci, viitorul pare mai cursiv, aºezat, iar dorinþele proprii nu mai sunt pe primul plan. Copiii, nepoþii ºi gândul de a le oferii tot cei mai bun, tot ceea ce nu ai avut tu, primeazã. La 60 de ani, gândul pensionãrii ºi al beneficiilor, dacã este cazul, este aproape cel mai pregnant.

Se instaleazã ideea unei bãtrâneþi liniºtite, fãrã griji materiale.

e îºi doresc bãtrânii ºi cine îi mai întreabã…?! Ideea de a transpune aceste idei într-un material de presã scris a venit dupã ce am participat la aniversarea unei doamne aflatã la venerabilia vârstã de 79 de ani. Doamna Tanþa din Petrila a avut viaþã bogatã,

cu zile pline ºi experienþe din care noi, cei tineri, nu avem decât de învãþat. Însã, în toþi anii domniei sale, greu de numãrat, fãrã sã mai vorbim de trãit, ea niciodatã nu a fost surprinsã. Luatã prin surprindere de-a dreptul, în modul acela plãcut, emoþionant. Parcã mereu a ºtiu ce are sã urmeze ºi s-a pregãtit. Fire pragmaticã toatã viaþa, a fost prevãzãtoare ºi echilibratã. Anul acesta, însã, ultimul împlinit din

categoria celor 70, ei bine, prietenii, cunoscuþii ºi vecinii, s-au tot gândit ce ar putea sã-i facã drept cadou simpaticei doamne. Surprizã!

“P

rietenii care puteau sã-mi omoare mama...” Timpul nu stã în loc, orele zboarã, minutele parcã nici nu mai conteazã… Este o zi liniºtitã de toamnã la Petrila.

Soarele strãluceºte cu blândeþe, iar vântul adie lin. Este crizã de timp, însã. Doamna Tanþa este convinsã cu greu sã iasã din casã ºi sã stea în curte. Înãuntru se plãnuieºte ceva. Cunoscuþii au complotat pentru o petrecere surprizã, o experienþã prin care femeia nu a mai trecut niciodatã. Se face curãþenie, vecinele pregãtesc de zor tortul, se comandã pizza, invitaþii se pun pe drumuri. Este ora 16:00! Peste 10 minute, organizatorii ºi-au propus sã o surprindã pe aniversatã. Cei 8 complici ajung la casa bãtrânei. Ea este undeva afarã, în curte. Prietena care îi poartã de grijã femeii de-abia o convinge sã urce trepte interioare ºi sã intre în sufragerie, acolo unde noi aveam baloane, tort, ºampanie pentru copii ºi multã emoþie în suflete. Venerabila doamnã se lasã greu, însã. “ Ce mã zoreºti aºa, ce ai tot avut azi? ” , exclamã doamna Tanþa . “ Ce dacã au venit vecinii la noi, au mai fost”, continuã

ea. Mai lipsesc câþiva paºi ºi intrã în camerã. Surprizã! Prima reacþie, nulã. Începem sã-i cântãm “ La multi ani”. Ea se apropie de mãsuþa pregãtitã cu toate bunãtãþile ºi vede tortul. În mijloc troneazã o lumânare în forma numãrului 79. Luminã, este ziua ea, oamenii aceeia ei îi cântau La mulþi ani, pentru ea au venit acolo! Nedumerirea i se instaleazã pe chip, dar ochii i se umezesc în acelaºi timp. Niciodatã nu mai avusese parte de o petrecere surprizã, era prima. Cu vocea gâtuitã de emoþie ºi cu un zâmbet abia îndrãznit în colþul gurii, se uitã la tort. “ Vã mulþumesc tuturor, este o surprizã deosebitã, nici nu mã aºteptam. Dar totuºi, dacã fãceam infarct?!”, a exclamat doamna Tanþa. ªi dupã ce petrecerea a început, pizza a sosit, tortul s-a tãiat, iar ºampania s-a desfãcut, mânatã de curiozitatea tipic jurnalisticã, dar mai ales cea de naturã psihologicã, am îndrãznit sã pun o întrebare. “ Dupã ce aþi avut atâtea lucruri, aþi trecut prin multe ºi ai vãzut cât

mulþi oameni în douã vieþi, poate, ce vã mai puteþi dori la vârsta asta?” Tãcere! Dupã 10 secunde de cugetare, domna Tanþa spune : “Nu ºtiu ce sã-mi mai doresc, ce aº mai putea sã vreau. Sãnãtate, atâta timp cât mai am de trãit, dar cel mai mult vreau sã vinã fata mea acasã. Mi-e dor de ea!” De menþionat este faptul cã fata era plecatã din þarã la acel moment, la o nuntã în Marea Britanie. Dupã circa douã zile, dorinþa sãrbãtoritei de 79 de ani s-a împlinit. Fata a venit acasã, impresionatã de prietenii ºi cunoscuþii care au organizat o petre-

”Africanii Europei”

Fructele sau hãinuþele noi rãmân un vis îndepãrtat pentru mii de copii

n timp ce Europa ne aratã cu degetul ºi catalogheazã copiii României drept „africanii Europeni” în privinþa alimentaþiei deficitare, mii de pãrinþi din judeþul Hunedoara se gândesc în fiecare zi cu disperare ce sã mai punã pe masa copiilor lor. ªi în tot acest timp, senatorii nu au gãsit în bugetul alocat pentru tot felul de cheltuieli mai mult sau mai puþin inutile suma necesarã majorãrii alocaþiei pentru copii. Carmen COSMAN

Judeþul Hunedoara are mai mulþi poli ai sãrãciei. Nivelul scãzut de trai se resimte mai acut în acele zone monoindustriale unde dupã restructurarea industriei nu a mai fost pus nimic la loc. Fie cã vorbim de Valea Jiului sau de Cãlan, oamenii sunt din ce în ce mai

sãraci ºi abia fac faþã traiului zilnic, mai ales cã mulþi dintre ei nu au loc de muncã ºi nici speranþa într-o soartã mai bunã. Aceasta este situaþia per ansamblu, care se regãseºte ºi la nivel naþional, o situaþie de care senatorii nu au þinut cont atunci când au respins proiectul de creºtere a alocaþiei pentru copii cu

mai puþin de 2 euro, de la 42 la 50 de lei lunar, pe motiv cã bugetul nu suportã un efort suplimentar de 75 milioane euro. Aºa cã, alocaþia pentru copii rãmâne astfel la nivelul din anul 2008, cu toate cã în ultimii cinci ani, preþurile la alimente au urcat cu 20%, potrivit datelor Institutului Naþional de

Statisticã. ªi, în tot acest timp, veniturile pãrinþilor au scãzut.

ãrã vitamine, proteine sau hãinuþe Europa trage un semnal de alarmã ºi spune despre copiii României cã sunt "africanii Europei" în privinþa alimentaþiei, potrivit celei mai recente statistici Eurostat. Astfel, conform datelor oficiale, 23,8% dintre copii români duc lipsã de fructe ºi legume, iar alimentaþia a 29% dintre ei are deficit de proteine. ªi aceasta nu

este decât una dintre problemele grave cu care se confruntã copiii României. Datele alarmante vorbesc ºi despre lipsa hainelor pentru un sfert dintre copii, în timp ce 18,7% nu au încãlþãminte adecvatã. Sunt cifre seci, pe care însã le regãsim lângã noi, la tot pasul, în situaþii de viaþã reale.

Nelu ºi Ani au 10 copii. Cel mai mare are 17 ani, iar cel mai mic nici doi aniºori. Sunt doi pãrinþi tineri, greu încercaþi de viaþã, dar care se bucurã de familia lor frumoasã. Niciunul nu lucreazã ºi trãiesc, 12 suflete, din alocaþia copiilor. O alocaþie mult prea micã faþã de nevoile reale ale copiilor, pentru

cere surprizã mamei sale, chiar ºi în lipsa ei. “Sunt un om extrem de bogat!! Prietenia este CEVA ce nu am regasit exact si complet in niciun citat al celebritatilor... Am lipsit de acasa, dusa peste mari si tari, dar prietenii stiau ca mama mea e nascuta in aceeasi zi cu sarbatoarea Nasterii Maicii Domnului si i-au facut o surpriza, gest care mi-a taiat mie respiratia cand am aflat, iar mamei mele o emotie atat de puternica incat a fost in pragul infarctului...”, a scris Ileana, fiica doamnei Tanþa, pe un site de socializare.

care adulþii nu pot asigura, oricât ºi-ar dori, necesarul de vitamine sau proteine. Asta ca sã nu mai vorbim despre hãinuþe sau încãlþãri pentru toþi cei 10 copii. „Ne este foarte greu. Noi nu ne putem permite sã le cumpãrãm al copii tot ce le trebuie din 42 de lei cât este alocaþia pentru copii. Nicio pereche de încãlþãminte bunã nu se poate lua cu 42 de lei sau o hãinuþã, ceva, ca sã putem pregãti copiii pentru ºcoalã. D’apãi de mâncare…. Nici nu se mai poate problema sã le asigurãm toate vitaminele necesare, de fructe…”, spune mama. Iar tatãl copiilor adaugã: „Este foarte greu. Trãim din alocaþia copiilor. Acesta este tot venitul nostru. Sperãm sã se facã ceva

mai bun în România pentru copiii noºtri. Ce sã mai spun despre decizia senatorilor…. Nu am nicio pãrere bunã despre ei”. Peste doar câteva zile începe din nou ºcoala. Un motiv în plus de îngrijorare pentru pãrinþii pentru care fiecare zi este o provocare. Asta înseamnã hãinuþe noi, un pacheþel cu mâncare pentru la ºcoalã ºi multe griji. De la Tribuna Senatului însã, aceste lucruri sunt mai puþin vizibile câtã vreme parlamentarii s-au preocupat sã adopte, în procedurã de urgenþã, nu bani mai mulþi pentru copii, ci pentru majorarea salariilor pentru primari, viceprimari, preºedinþi de consilii judeþene ºi vicepreºedinþi.

8 Actualitate

Viaþa, de la avânt nebun la surpriza aproape de infarct O

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Septembrie 2013

Se instaleazã ideea unei bãtrâneþi liniºtite, fãrã griji materiale.

categoria celor 70, ei bine, prietenii, cunoscuþii ºi vecinii, s-au tot gândit ce ar putea sã-i facã drept cadou simpaticei doamne. Surprizã!

“P

rietenii care puteau sã-mi omoare mama...” Timpul nu stã în loc, orele zboarã, minutele parcã nici nu mai conteazã… Este o zi liniºtitã de toamnã la Petrila.

”Africanii Europei”

Fructele sau hãinuþele noi rãmân un vis îndepãrtat pentru mii de copii

Statisticã. ªi, în tot acest timp, veniturile pãrinþilor au scãzut.

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Septembrie 2013

ªcoala I.G. Duca, locul II în Hunedoara

coala Europeanã I.G. Duca din Petroºani a ajuns pe locul II în Hunedoara, iar performanþele de la clasã sunt egalate de rezutatele din examene. Asta o aratã acum statisticile Ministerului Educaþiei, care claseazã ºcoala de aici în topul clasamentului.

Cu sau fãrã avize, ºcoala începe

este doar câteva va suna din nou clopoþelul în ºcolile din toatã þara. ªcoala va începe, cu bune ºi cu rele, iar elevii se întorc înapoi în bãnci sã înveþe carte. Însã, unde ºi în ce condiþii se întorc, conteazã. În cea mai mare parte, unitãþile de învãþãmânt din judeþ sunt în regulã ºi au toate condiþiile, dar în afarã de acestea, mai sunt câteva care nu au fost ºi nici nu vor fi prea curând aºa cum ar trebui. Peste 90% din ºcolile din tot judeþul Hunedoara îndeplinesc toate normele de igienã. În Valea Jiului, însã, sunt 5 ºcoli fãrã aviz de funcþionare ºi 8 grãdiniþe dintr-un numãr total de 10. Aceste unitãþi nu funcþioneazã în spaþii proprii ori nu sunt structurate conform reglementãrilor europene. “ Nu sunt autorizate pentru cã multe au ºi grupe de preºcolari ºi nu se asigurã circuite separate pentru ºcolari ºi preºcolari ºi de asemenea, nu se asigurã grupuri sanitare corespunzãtoare vârstei copiilor, la fel, separat pentru ºcolari ºi preºcolari ”, a declarat Cecilia Birãu, director adjunct DSP Hunedoara. Elevii ºi preºcolarii încep ºcoala luni, iar sãptãmâna aceasta, primãriile au tras tare pentru a termina toate reparaþiile ºi igienizãrile. Luiza ANDRONACHE

Nu este aproape nicio diferenþã între rezultatele din clasã ºi cele din examene. Asta o demonstreazã elevii ªcolii Europene I.G Duca din Petroºani, care s-au clasat pe locul secund, în judeþul Hunedoara. Totul a fost posibil, pentru cã, aºa cum spun dascãlii de aici, notele elevilor au fost date pe merit, iar diferenþele dintre mediile la clasã ºi cele din examen sunt nesemnificative, în contextul în care, la nivel naþional, situaþia stã exact invers. „Noi ºtiam acest lucru, dar acum avem dovada fermã. Pe site-ul Ministerului, aceastã clasificare este

fãcutã la nivel de judeþ. Este o diferenþã foarte micã cu ceea ce au înregistrat profesorii în urma evaluãrii ºi mediile ce le-au obþinut copiii la clasã. Suntem ºcoala care avem rezultate

Deconturile pentru transportul elevilor, la un pas de reglementare Noul act normativ prevede limitarea tarifelor de transport pentru elevi la nivelul unui tarif mediu naþional, calculat periodic de cãtre Ministerul Transporturilor, pe baza centralizãrii tuturor tarifelor practicate de operatorii de transport public de persoane pe rutele interurbane din întreaga þarã. Acest plafon maxim va fi aplicat doar pentru transportul elevilor ºi doar în cazul în care transportatorul practicã în prezent tarife mai mari decât media naþionalã. Aceastã impunere nu se va reflecta însã în cazul celorlalte categorii de cãlãtori. Iniþiatorii proiectului spun cã, în cazul adoptãrii acestui proiect de lege nu vor mai exista situaþii în care sã se

deosebite la evaluare, deoarece ne clasificãm pe locul II în judeþ”, a declarat Nicoleta Demeter Mohora, director ªcoala I.G Duca din Petroºani. Pe primul loc în Hunedoara este Colegiul Naþional Decebal din Deva, dar I.G Duca din Petroºani

este singura ºcoalã cu peste 100 de elevi promovaþi, dintre care unul cu cerinþe speciale. Media pe ºcoalã a absolvenþilor de clasa a VIII-a a fost de 8,91, iar în examenul de evaluare naþionalã, aceºti copii au obþinut media 7,98, diferenþa fiind de mai puþin de un punct. Toate acestea vin sã completeze ideea cã pregãtirea copiilor la clasã ºi notarea lor se face în mod justificat ºi mediile nu sunt decât rezultatul muncii la clasã. Asta în condiþiile în care existã ºcoli la care diferenþele între mediile la clasã ºi cele de la evaluarea naþionalã sunt ºi de peste 5 puncte. Diana MITRACHE

embrii Comisiei Juridice a Camerei Deputaþilor au dat aviz favorabil propunerii legislative prin care se reglementeazã decontarea cheltuielilor de transport pentru elevii care învaþã în altã localitate decât cea de domiciliul a fost avizatã favorabil, cu unanimitate de voturi, de cãtre membrii Comisiei Juridice a Camerei Deputaþilor.

depãºeascã sumele alocate pentru transportul elevilor care nu pot fi ºcolarizaþi în localitatea de domiciliu ºi sã se întârzie decontarea abonamentelor, întrucât în fiecare an execuþia bugetarã pentru acest capitol va fi calculatã în funcþie de preþul mediu naþional pe km pe care îl va stabili Ministerul Transporturilor. De asemenea, Ministerul Educaþiei Naþionale va putea sã stabileascã suma anualã pentru decontarea cheltuielilor de transport ale elevilor în funcþie de preþul mediu naþional pe

km pe care îl va comunica Ministerul Transporturilor. Propunerea legislativã a fost introdusã în Parlament în sesiunea trecutã, în luna mai, iar acum se aflã în dezbatere la nivelul comisiilor parlamentare. Dupã primirea acestui aviz favorabil, proiectul va fi supus la vot în plenul Camerei Deputaþilor. Decizia finalã se va lua însã de cãtre Senat, pentru cã proiectul deputatului PSD vizeazã modificarea Legii Educaþiei, care face parte din categoria legilor organice. Car men COSMAN

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Septembrie 2013

egea insolvenþei va fi modificatã ºi oricine este interesat poate sã trimitã propuneri în acest sens. Proiectul a fost lansat în dezbatere publicã, iar pentru cei interesaþi sã trimitã propuenri sau sã facã observaþii a fost pusã al dispoziþie adresa de e-mail: insolventa@just.ro. Minsiterul Justiþiei a precizat în cadrul unui comunicat de presã cã, prin acest proiect de lege se propune o soluþie integratoare, incluzând într-un singur act normativ legislaþia generalã, aplicabilã tuturor operatorilor economici, legislaþia specialã, incidentã instituþiilor de credit ºi societãþilor de asigurare/re-asigurare, reglementarea insolvenþei grupurilor de societãþi, reglementarea insolvenþei transfrontaliere. Sunt, de asemenea, incluse în noua lege instrumentele de prevenire a insolvenþei - mandatul ad-hoc ºi concordatul preventiv. "Proiectul noii legi a insolvenþei vine sã asigure un echilibru între interesele creditorilor ºi cele ale debitorului în pro-

Se modificã legea insolvenþei cedurã, precum ºi o eficientizare a procedurii, care sã conducã, implicit, la reducerea duratei de soluþionare a dosarelor ºi la creºterea gradului de recuperare a creanþelor", se aratã în comunicat. Debitorii vor putea cere intrarea în insolvenþã doar dacã au o datorie mai mare de 40.000 de lei, nu indiferent de sumã ca în prezent, potrivit proiectului noii legi a insolvenþei. În forma actualã a legii era impusã o valoare-prag pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenþã doar pentru creditor, iar prin proiectul de act normativ se propune instituirea unei valori-prag ºi pentru debitor, aceeaºi cu cea stabilitã pentru creditor, respectiv 40.000 lei. De asemenea, în sensul asigurãrii echilibrului intereselor, noul Cod al insolvenþei prevede egalizarea regimului deschiderii procedurii în cazul concursului dintre cererea debitorului ºi a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului. Pentru evitarea

Sute de oameni din Valea Jiului nu au o casã

ipsa acutã de locuinþe sociale din toatã L Valea Jiului se simte ºi

mai mult în ultimii ani, pentru cã la toate primãriile, zilnic, se înregistreazã cereri din partea celor care nu au unde locui. În ultimii ani, e drept, s-au mai dat în folosinþã câteva zeci de case tinerilor ºi celor cu probleme, însã tot însuficiente. La Vulcan, spre exemplu, administraþia localã de aici a

aprobãrii unor planuri de reorganizare susþinute de un numãr mic de creditori (situaþie posibilã actualmente - prin "manipularea" grupelor de vot poate fi aprobat, în prezent, un plan fãrã corespondent în valoarea creanþelor), noul Cod al insolvenþei introduce un criteriu suplimentar pentru aprobarea planului, respectiv 30% din total masã credalã. De asemenea, pentru a îmbunãtãþi ºansele de reorganizare - în avantajul atât al debitorului, cât ºi al creditorilor - se propune introducerea unei super-prioritãþi pentru finanþãrile acordate în timpul procedurii, inclusiv in perioada de observaþie. Aceste finanþãri se vor garanta, în principal, prin afectarea unor bunuri sau drepturi care nu

dat în folosinþã douã edificii cu garsoniere ºi apartamente tinerilor ºi familiilor care nu aveau casã, iar la Petroºani, primãria, la fel a dat în folosinþã un bloc de la fosta garnizoanã a Jandarmeriei. Dar, de departe, însã, cele mai multe cereri se înregistreazã aici, la primãria Petroºani, unde oamenii disperaþi recurg uneori ºi la gesturi extreme, punându-ºi viaþa în pericol. În momentul de faþã sunt înregistate sute de cereri, dar locuinþele disponibile din fondul locativ lipsesc cu desãvârºire. “La sfârºitul lui 2012 am avut 385 de cereri din care am

formeazã obiectul unor cauze de preferinþã, iar în subsidiar, dacã nu existã astfel de bunuri sau drepturi disponibile, cu acordul creditorilor beneficiari ai respectivelor cauze de preferinþã. Totodatã, proiectul de act normativ introduce ºi ideea acordãrii unui termen pentru plata creanþei creditorului declanºator pânã la rãmânerea în pronunþare asupra cererii de deschidere a procedurii formulate de creditor. Acþiunile incidentale (fond si apel) se vor judeca în conformitate dispoziþiile noului Cod de procedura civilã cu privire la judecata în primã instanþã, cu menþiunea cã termenul pentru depunerea întâmpinãrii este de maxim 10 zile de la comunicare, rãspunsul la întâmpinare nu este

onorat 28, mare parte pe strada Tudor Vladimirescu din Colonie. În 2013 pânã la data de 15 iunie, avem un numãr de 442 cereri, dintre care 8 onorate”, ne-a declarat Dorina Niþã, viceprimarul Municipiului Petroºani. Lipsa acutã de spaþii locative disponibile pentru cei cu probleme sociale, care nu îºi pot permite o chirie în regim privat, este aceeaºi peste tot. La Petrila,însã, lucrurile au putea sta mai bine dupã ce primãria va reuºi sã finalizeze cele patru blocuri de la Lonea. Luiza ANDRONACHE

obligatoriu, iar judecãtorul sindic fixeazã, prin rezoluþie, în termen de maxim 3 zile de la data depunerii întâmpinãrii, primul termen de judecatã, care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezoluþiei. Termenul de continuare a procedurii este înlocuit cu un termen administrativ de control, care îi va permite judecãtorului sindic sã gestioneze mai eficient dosarul de insolvenþã, nefiind necesarã organizarea unor ºedinþe publice de judecatã dacã nu existã cereri în procedurã contencioasã sau necontencioasã, dar fãcând posibilã dispunerea de mãsuri în sarcina administratorului judiciar/lichidatorului judiciar. Noul Cod introduce posibilitatea judecãtorului sindic de a debloca anumite situaþii, atunci când creditorii nu sunt activi în procedurã: dacã nu se poate lua o hotãrâre în adunarea sau în comitetul creditorilor, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar poate sesiza instanþa în vederea

pronunþãrii unei hotãrâri ºi prevede expres obligaþia judecãtorului sindic de a se pronunþa asupra viabilitãþii planului de reorganizare, propus de debitor sau creditori ºi aprobat de adunarea creditorilor. De asemenea, se propune eficientizarea activitãþii comitetului creditorilor, întrunirile acestuia urmând a avea loc ori de câte ori este cazul (nu neapãrat lunar, ca în legea actualã). Votul se poate exprima prin orice mijloace care asigurã transmiterea textului ºi confirmarea primirii acestuia, nemaifiind astfel obligatorie prezenþa fizicã. Se introduc prevederi exprese cu privire la tratamentul contractelor de leasing ºi a creanþelor provenite din contracte de leasing, iar pentru asigurarea protecþiei creditorilor ºi transparenþei procedurii, vânzarea activelor se va efectua potrivit unui regulament de vânzare, aprobat de creditori. Ministerul Justiþiei a lansat în dezbatere publicã proiectul noii legi a insolvenþei, proiect prin care este sistematizat ºi adaptat cadrul legislativ în domeniul insolvenþei ºi pre-insolvenþei.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Septembrie 2013

Atacul albinelor, la piaþã

ot mai mulþi oameni ajug la Urgenþã înþepaþi de albine. Medicii de la spitalul din Petroºani spun cã deja sunt mai mulþi oameni traumatizaþi de insecte decât cei care veneau muºcaþi de maidanezi.

pieþele publice, unde merg la cumpãrãturi. Este ciudat cã apar reacþii alergice la douã-trei ore sau chiar adoua zi dupã înþepãturã”, a declarat dr. Liliana Dumitru, medic

Diana MITRACHE Numai în ultimele zile, mai mulþi oameni au ajus în diferite faze de ºoc anafilactic, dupã ce au fost înþepaþi de insecte. În principal, ei au fost atacaþi pe stradã, sau la cumpãrãturi, în piaþã ºi de vinã sunt albinele, ori viespile. Mulþi fac reacþii adverse periculoase, iar medicii îi sfãtuiesc sã vinã imediat la urgenþã. „În ultima perioadã ne-am confruntat cu un numãr

foarte mare de reacþii alergice la înþepãturi de insecte: viespi ºi albine, în primul rând. Mulþi vin chiar din

UPU SMURD. Iar dacã pânã acum, cele mai multe cazuri la urgenþã erau legate de maidanezi,

acum medicii spun cã a cam trecut timp de când nu aumai venit oameni muºcaþi. “În ultima perioadã nu ne-am mai confrunat cu un numãr mare de oameni muºcaþi de câinii maidanezi. Întradevãr, probabil cã prin oraº mai sunt cazuri, dar lumea nu se prezintã, când e vorba de muºcãturi minore la spital ºi probabil cã le neglijeazã. S-au rãrit faþã de perioadele anterioare ale anului aceste cazuri ºi e bine”, a mai adãugat dr. Liliana Dumitru. Operaþiunea de strângere de pe strãzi a maidanezilor a demarat, dar acum oamenii trebuie sã se fereascã ºi de insecte. Asta ca sã nu ajungã în stare de ºoc la urgenþã.

Atenþie la alergiile de toamnã C

hiar dacã anotimpul cald a trecut, trebuie sã avem grijã la alergii. Florile nu mai înfloresc ºi nici iarbã nu mai face ravagii, aerul a devenit mai rece iar praful este spãlat de ploi, totuºi existã persoane care se lovesc chiar ºi aºa de alergii de sezon. Toamna buruienile cu flori sunt cel mai mare declanºator al alergiilor. Monika BACIU Majoritatea plantelor îºi încep polenizarea în august, acest proces se poate prelungi ºi în timpul lunilor de toamnã. Majoritatea oamenilor care sunt alergici primãvarã ºi vara, manifesta alergii ºi în timpul toamnei. Pentru copii începutul unui nou an ºcolar poate fi semnalat ºi cã începutul alergiilor de sezon. Fie cã este vorba de praful din sala de clasã sau de praful de cretã, aceºti triggeri pot însemna debutul unor stãri alergice dificil de controlat. Praful va afecta în special copiii cu astm

bronºic. Þinând cont de aceste observaþii, nu este suprinzator faptul cã specialiºtii avertizeazã pãrinþii sã se aºtepte la o înrãutãþire a stãrii generale ºi în particular a astmului copiilor în special în lunile de

reprezintã un pericol pentru persoanele care suferã de alergii, deoarece acestea sunt îmbibate cu polen ºi mucegaiuri. Nici în casã nu suntem mai protejaþi, deoarece deschiderea rarã ºi aerisirea

toamnã. Strãzile oraºelor ºi ale parcurilor sunt pline cu frunze uscate,

camerei din ce în ce mai puþin favorizeazã înmulþirea acarienilor. Cel mai comun

motiv al alergiei de sezon este ruginã, care persistã de la jumãtatea lui august, pânã la finalul lunii octombrie. Umiditatea scãzutã din spaþiile închise este un alt motiv pentru care apar alergiile. Umiditatea scãzutã usucã membranele mucoasei nazale, acest lucru ducând spre infecþii. Pentru a trata alergiile de toamnã, medicul va prescrie mai multe medicamente. Printre acestea se numãra corticosteroizii, care se gãsesc sub forma spray-urilor nazale ºi care reduc inflamaþiile din nas. Chiar dacã anumite medicamente pentru alergii nu au nevoie de prescripþie medicale, este foarte important ca lumea sã discute cu medicul de familie despre aceastã problemã.

Goana dupã reduceri

ezonul reducerilor la produsele de varã este în toi, iar în Valea Jiului, cel puþin, lucrurile merg destul de bine pânã acum. În marile magazine, preþul este mai mic cu pana la 70 %, astfel cã cei care doresc sã-ºi cumpere articole sport, tinute lejere de vara sau încãlþãminte, sunt în goanã prin magazinele de profil. Luiza ANDRONACHE

“În fiecare an avem campanie de reduceri de preþ, care dureazã circa o lunã ºi jumã-

tate. Am început deja de la începutul luni ºi am observat o creºtere a vânzãrilor”, ne-a declarat administratorul unui magazin de îmbrãcãminte din Petroºani. Astfel, daca in

urma cu putin timp, o pereche de pantofi de piele se vindea la 150 pânã la 200 de lei, acum pretul este de puþin peste 70 de lei. La fel ºi rochitele ºi

tricourile vaporoase de varã pot fi cumpãrate la preþuri mult mai mici decît luna trecutã. Reducerile se vor aplica ºi la articolele de uz casnic ºi electronice.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Septembrie 2013

Pentru domeniul schiabil din Straja,

Primãria Lupeni are de încasat aproape 50 de milioane de lei de la Guvern

proape 50 de milioane are de achitat administraþia localã de la Lupeni constructorilor care au executat lucrãri în staþiunea montanã Straja. Mai exact, 47.277.091,37 de lei are de achitat municipalitatea cãtre constructori. Partea proastã este cã administraþia nu deþine aceste sume, Guvernul nu dã banii, iar situaþia îi este adusã la cunoºtinþa premierului Victor Ponta de cãtre deputatul Cristian Resmeriþã. Monika BACIU ”Din anul 2012, ca urmare a stopãrii investiþiilor în turism de cãtre guvern, Primãria municipiului Lupeni nu a mai putut achita datoriile acumulate faþã de prestatorii de servicii care au executat lucrãrile de investiþii conform proiectelor aprobate. Astfel cã pânã în prezent, Primãria

municipiului Lupeni este obligatã sã achite ca urmare a proceselor intentate de firmele care au executat lucrãrile de investiþii în staþiunea Straja, pentru lucrãri executate ºi neachitate urmãtoarele sume: Acomin SA 13.910.489,42 lei, Aviaþia utilitarã Bucureºti SA – 17.002.662,72 lei, Termogaz Company

SA Haþeg – 16.363.939,23 lei, acestea reprezentând debite ºi penlitãþi calculate pentru neplata în termen a lucrãrilor. Lipsa fondurilor neceare achitãrii lucrãrilor efectuate în staþiune, creeazã astfel grave disfuncþionalitãþi în desfãºurarea activitãþii Primãriei municipiului Lupeni. Având în vedere cele prezentate, vã rog

domnule prim-ministru, sã ne acordaþi sprijin financiar pentru achitarea acestor datorii ºi pentru finalizarea proiectului”, îi scrie deputatul PSD, Cristian Resmeriþã lui Victor Ponta. Pentru a reduce impactul negativ al

Lucrãrile la bazinul de înot de la Petroºani se degradeazã încet, dar sigur

azinul de înot de lângã sediul ªcolii generale Spiru Haret, fosta ºcoalã nr. 5 din Cartierul Aeroport, nu se mai construieºte. Lucrãrile au fost oprite din nou, dupã ce în ultimii doi ani, banii au venit cu þârâita, iar termenele de construcþie s-au tot prelungit „Din pãcate, veºtile nu sunt tocmai îmbucurãtoare, în sensul cã urmare a adresei pe care noi am fãcut-o cãtre Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice din data de 7 iunie, prin care solicitam realocarea sumelor necesare finalizãrii acestui proiect, rãspunsul a fost negativ. Luiza ANDRONACHE Ni s-a comunicat cã nu existã fonduri suficiente pentru a continua aceastã investiþie. În cererea pe care am înaintat-o ministerului,noi am adus la cunoºtinþã stadiul lucrãrilor precum ºi sumele necesare pentru a finaliza ºi vom contin-

ua sã facem aceste demersuri indiferent de rãspunsul primit, pentru cã acest obiectiv nu este doar unul necesar, dar este pãcat ºi de tot ceea ce s-a fãcut pânã acum. În proporþie de 60 % investiþia este realizatã ”, a declarat Dorina Niþã, viceprimar Municipiul Petroºani. Daca Guvernul nu va aloca

bani în curând pentru finalizarea acestui obiectiv, atunci ceea ce s-a realizat pânã acum s-ar putea degrada, pentru ca administratia publica nu are fondurile necesare pentru a continua lucrãrile. Piscina se realizeazã prin Compania Naþionalã de Investiþii ºi este prima de acest fel din Valea Jiului.

restrângerii activitãþii din minerit, începând cu anul 2011, administraþia localã a municipiului Lupeni a început derularea unui proiect de investiþii în straþiunea montanã traja. Proiectul a fost aprobat de ministerul existent la vremea

respectivã, adicã de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi are o valoare de 189.607.421,00 lei cu TVA inclus.Potrivit datelor oficiale, în urma unei centralizã ce dateazã de la finele anului trecut, la Lupeni, acolo unde funcþioneazã Staþiunea Straja, Executivul a alocat 1,5 milioane de lei. Aici lucrãrile au demarat mai târziu decât în Parâng, dar constructorul s-a miºcat mai repede ºi fãrã prea multe piedici, aºa cã acum putem vorbi despre o modernã telegondolã deja funcþionalã.

14 Program & Horoscop

9:45 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 10:30 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului Gyebaek 11:50 Legendele palatului Gyebaek 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Europa mea 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 17:00 Finanþe ºi afaceri 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului

9:30 David Copperfield 11:30 Teleshopping 12:00 Levintza prezintã (r) 12:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Soþia perfectã (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Mare ºi pãros 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Killer Karaoke 21:30 Rechinii ucigaºi

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Septembrie 2013

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Dragonul de aur

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Alegerea vieþii (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Prietenul prietenei mele 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Predator 22:45 Asasinul 0:45 Predator (r)

21 martie *** 20 aprilie Sunteþi comunicativ ºi convingãtor ºi reuºiþi sã aplanaþi un conflict apãrut în cercul dumneavoastrã de prieteni. Dupã-amiazã, obþineþi un câºtig frumos dintr-o activitate comercialã. În schimb, este posibil sã suferiþi un eºec pe plan sentimental. Pãstraþi-vã calmul ºi optimismul.

Teleshopping Culoarea fericirii Destinul regelui Pastila Vouã (r) Mica mireasã (r) Cuscrele Copii contra pãrinþi (r) Specialiºti în sãnãtate Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche Luptãtorul de Jad

10:00 12:30 13:15 14:45 15:30 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15 23:45

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Cu capul în nori Teo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Roata norocului Pe banii pãrinþilor Faci faþã, faci bani (r)

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Suflet de gheaþã 22:30 Îþi ordon sã mã iubeºti! 0:00 Poveºtiri adevãrate (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 EHF Champions League Magazin 17:00 Handbal feminin: Corona Braºov - SCM Craiova 18:30 Handbal feminin: HC Zalãu - U Jolidon Cluj 20:00 Digi Sport Special 20:30 Fotbal: Pandurii Târgu Jiu - Dinamo

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Vã hotãrâþi sã faceþi o investiþie profitabilã pentru familie ºi trebuie sã faceþi mai multe drumuri scurte. S-ar putea sã daþi piept cu birocraþia, dar reuºiþi sã vã descurcaþi. Sfaturile pe care le primiþi de la un prieten cu experienþã vã vor ajuta mult.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Dacã vi se propune o colaborare, nu ezitaþi. Aveþi toate ºansele sã câºtigaþi bine. Dupãamiazã luaþi decizia sã încheiaþi o tranzacþie. În curând se va dovedi cã aþi fost inspirat. Se pare cã norocul vã zâmbeºte ºi dificultãþile vã ocolesc.

23 august *** 22 septembrie

Luaþi o decizie inspiratã ºi reuºiþi sã rezolvaþi o problemã financiarã importantã. Sunteþi hotãrât sã terminaþi o lucrare începutã mai demult ºi sã vã ocupaþi serios de afaceri. Este o zi favorabilã comunicãrii cu rudele mai în vârstã.

Dimineaþa luaþi o decizie care vã rãstoarnã toate planurile. S-ar putea sã plecaþi într-o scurtã cãlãtorie în interes de familie. Puteþi avea succes pe plan financiar, însã ar fi bine sã evitaþi orice fel de speculaþii.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Dimineaþa primiþi o sumã mare de bani ºi aveþi posibilitatea sã porniþi o afacere. Comunicaþi foarte bine ºi aveþi o putere de convingere care vã ajutã mult pe plan social.

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1 23:00 Lumea lui Banciu

aprile

Vã simþiþi foarte bine la o întâlnire cu prietenii, unde vã faceþi remarcat prin talentul de orator. Fiþi cumpãtat la masã, pentru cã sunteþi predispus la probleme digestive. Relaþiile cu persoana iubitã sunt foarte bune.

10:45 11:00 12:00 13:15 13:30 14:30 15:30 17:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

23 noiembrie *** 20 decembrie Sunteþi foarte bine dispus ºi colaboraþi bine cu partenerii de afaceri. Puteþi aborda cu încredere activitãþi delicate pe plan social. Dispuneþi de suficientã energie.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi foarte ocupat cu problemele unei rude mai în vârstã. Pe plan social, traversaþi o perioadã bunã ºi aveþi ocazia sã vã îndepliniþi visele. Puteþi avea reuºite remarcabile.

Aveþi ocazia sã luaþi o decizie importantã în privinþa relaþiilor sentimentale. Dimineaþa sunteþi foarte ocupat, dar prietenii ºi familia vã ajutã sã rezolvaþi toate problemele. Vi se oferã ocazia sã obþineþi mici câºtiguri.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa s-ar putea sã fiþi nevoit sã plecaþi într-o scurtã cãlãtorie în interesul familiei. Este o zi bunã pentru comunicarea cu persoane mai tinere ºi pentru negocieri.

21 februarie *** 20 martie Este o zi favorabilã comunicãrii ºi cãlãtoriilor scurte în interes de afaceri. Reuºiþi sã luaþi o decizie inspiratã în privinþa relaþiilor sentimentale. Aveþi un spirit de iniþiativã deosebit.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Septembrie 2013

Hunedorenii cumpãrã medicamente de pe internet în ciuda recomandãrilor medicilor in comoditate sau din considerente financiare, mulþi locuitori ai judeþului Hunedoara apeleaza la internet pentru a-si achizitiona diferite D medicamente, fara a constientiza riscurile la care se expun. Medicii spun ca

cei care isi cumpara medicamente în acest fel, trebuie sa fie foarte atenti, pentru ca, de cele mai multe ori, fie sunt expirate sau pe punctul de a expira, fie nu contin ceea ce se presupune ca ar trebui sa conþina. Chiar dacã este un mod mai facil, deoarece produsele ajung direct la domiciliul solicitantului, medicii nu sunt de acord cu aceasta lucru, pentru ca riscurile sunt imense. Luiza ANDRONACHE “ Existã mai multe riscuri. Se poate ca aceste medicamente sã fie contrafãcute, spre exemplu sã fie praf de cretã în loc de substanþa activã de care unele persoane au nevoie. Existã riscul ca aceste produse sã fie expirate sau sã mai aibã o zi pânã la expirare, iar atunci efectul terapeutic scade drastic ºi tinde spre zero. ªi, mai existã posibilitatea ca pur ºi simplu sã nu le poþi folosi pentru cã în cutie, în loc de 30, existã o singura pastilã ”, ne-a declarat un medic de familie din Valea Jiului. ªi, specialiºtii ne mai explicã de ce nu este indicat sã cumpãrãm doctoriile „dupã ureche”. “Medicamentele sunt sub-

stanþe chimice care se dau pentru anumite boli. Este clar cã se dau pe bazã de reþetã ºi atunci trebuie achiziþionate din farmacii, care sunt unitãþi abilitate sã elibereze aceste substanþe chimice care au efecte pentru sãnãtatea umanã, pentru cã întotdeauna, prospectul conþine efectul benefic, efectul advers ºi reacþiile cu alte substanþe, atenþionari ºi contraindicaþii, care de cele mai multe ori poate ocupã un loc mult mai mare decât efectele terapeutice. Deci, de pe internet ar trebui sã nu se achiziþioneze astfel de produse”, a preciat un alt medic.. Dacã au sau nu încredere, locuitorii judeþului Hunedoara nu sunt prea deciºi. Unii spun cã dacã au ocazia, comandã medicamente de pe diferite site-

uri de specialitate, spun ei, iar alþii precizeazã cã singurele doctorii pe care le iau, sunt cele prescrise de medici. Potrivit reprezentanþilor Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara în judeþul Hunedoara nu sunt multe astfel de cazuri, însã ele totuºi existã. Cel mai bine este sã urmaþi sfatul medicului, chiar dacã unele produse sunt mai ieftine pe Internet, sãnãtatea este mai de preþ.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI! Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA! Nr. Cont 567571024795 RON01 BANCPOST ANGAJÃM FETE pentru relaxare, masaj erotic în Germania. Câºtiguri substanþiale 3000-5000 Euro, oferim cazare. Relaþii la telefon 00496980906757 sau 0764.832.433. Cerem ºi oferim seriozitate maximã!

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Septembrie 2013

Pompierii hunedoreni sãrbãtoresc, în 13 Fãrã festivitãþi la pompierii septembrie, 165 de ani de la înfiinþarea armei lor din Petroºani

a împlinirea a 165 de ani de la luptele din Dealul Spirii ºi a aniversãrii Zilei Pompierilor din România, Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã «Iancu de Hunedoara» al judeþului Hunedoara organizeazã astãzi o serie de evenimente menite sã marcheze acest moment cu o semnificaþie specialã pentru noi. Astfel, potrivit inspectorului ºef al ISU Hunedoara, Viorel Demean, de la ora 13, în prezenþa unor invitaþi de seamã, pompierii vor organiza o paradã militarã, de amploare la care vor lua parte peste 250 de ofiþeri ºi subofiþeri din cadrul I.S.U. ºi de la nivelul subunitãþilor. Defilarea

cadrelor va fi urmatã de parada tehnicii de intervenþie, de ultimã

generaþie, achiziþionatã prin P.O.R., intratã în dotarea inspectoratului. “Cei mai merituoºi pompieri, paramedici ºi specialiºti în descarcerare vor fi premiaþi, iar mai mult, cadrele militare care s-

au remarcat prin modul de îndeplinire a atribuþiilor, pregãtire profesionalã ºi comportare demnã vor fi avansate în gradul urmãtor înainte de termen”, a precizat Demean. La invitaþia inspectorului general al I.G.S.U., col.dr. Ioan Burlui, din partea Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã Iancu de Hunedoara al judeþului Hunedoara vor participa la evenimentele organizate, în capitalã, cu ocazia Zilei Pompierilor din România, locotenentul Rãzvan Stancu, locþiitor comandant detaºament din cadrul Detaºamentului de Pompieri Petroºani ºi plutonierul Ioan Saturn, subofiþer operativ principal tot în cadrul Detaºamentului de Pompieri Petroºani.

Aurel Vlaicu, omagiat la Deva ionierul aviaþiei româneºti, Aurel Vlaicu, va fi omagiat de Biblioteca P Judeþeanã „Ovid Densusianu” HunedoaraDeva, care organizeazã, în ziua de 18 septembrie 2013, la ora 1300, la Centrul Cultural „Drãgan Muntean” din Deva, sala „Liviu Oros”, o manifestare comemorativã consacratã împlinirii unui secol de la moartea acestuia. Carmen COSMAN „Aceastã activitate se înscrie în tradiþia bibliotecii noastre de a face cunoscute marile personalitãþi ale judeþului Hunedoara, contribuþia acestora la îmbogãþirea patrimoniului cultural, ºtiinþific, spiritual al þãrii ºi al lumii”, a declarat Sebastian bara, directorul Bibliotecii Judeþene.. Aurel Vlaicu este un fiu al plaiurilor hunedorene,

nãscut în satul de lângã Orãºtie care îi poartã numele. Alãturi de Traian Vuia ºi de Henri Coandã, este deschizãtor de drumuri în aviaþie, model de pasiune ºi jertfã pentru un ideal. Iar entru Aurel Vlaicu acest ideal a fost nãzuinþa dintotdeauna a omului cãtre zbor. „Personalitatea lui Aurel Vlaicu a impresionat de la bun început marile personalitãþi ale timpului ºi, peste ani, viaþa ºi

opera lui au fost ºi continuã sã fie un model în special pentru tineri. Aceºtia trebuie sã înþeleagã, din astfel de exemple, cã nimic nu se obþine fãrã pasiune, dãruire ºi muncã. La manifestarea consacratã memoriei lui Aurel Vlaicu vor fi prezenþi în salã elevi de la câteva licee din Deva cãrora li se va prezenta viaþa ºi activitatea acestuia, realizãrile de pionierat în domeniul aviaþiei cu care s-a remarcat la începutul secolului XX, aportul lui la dezvoltarea aviaþiei”, a mai spus Bara. Celor prezenþi în salã li se vor adresa întrebãri, la finalul prezentãrii, rãspunsurile corecte fiind rãsplãtite cu premii constând în diplome ºi cãrþi oferite de Biblioteca Judeþeanã „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva.

ompierii de la Petroºani nu organizeazã nicio manifestare vineri, cu ocazia Zilei Naþionale a Pompierilor. O parte a detaºamentului va fi la Deva, acolo unde va fi o paradã militarã. Diana MITRACHE Pentru prima datã, dupã mulþi ani în care ºiau demonstrat mãiestria, pompierii militari de la Petroºani vor trece peste ziua lor fãrã fast. O parte a detaºamentului va ajunge la Deva pentru a participa la parada militarã de acolo. Ceilalþi rãmân la datorie. „Cu ocazia manifestãrilor ce au loc de Ziua Pompierilor Militari din România, Detaºamentul din Petroºani, alãturi de ceilalþi colegi ai noºtri din cadrul ISU Hunedoara vor participa la manifestãrile ce au locîn municipiul Deva, pe Bulevardul Mihai Viteazul”, a declarat Adrian Avram, comandat al Detaºamentului

de Pompieri Petroºani. Ziua Pompierilor din România, aniversatã în fiecare an la 13 Septembrie, ne oferã ocazia de a rememora o paginã de istorie naþionalã scrisã prin lupta purtatã acum 165 de ani, în Dealul Spirii. Eroi au fost atunci cei din Compania de Pompieri din Bucureºti, care au câºtigat lupta împotriva trupelor otomane venite sã înfrângã miºcarea revoluþionarã de la 1848.