Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 449

Cronica Vãii Jiului Joi, 12 Septembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

EUTANASIEREA - o soluþie

“Audienþele” de la ApaServ s-au mutat pe Facebook

>>> PAGINA A 4-A

Violator prins la Petrila

i-a violat fiica vitregã ºi acum va sta 10 ani dupã gratii. Este vorba despre un bãrbat din Petrila, care acum doi ani a violat o tânãrã de 15 ani, fata soþiei sale.

>>> PAGINA A 5-A

LSMVJ vrea reprezentativitatea în CEH

>>> PAGINA A 7-A

Din ”joben”

Departamentul pentru Turism include ºi exclude centrele de informare turisticã

epartamentul pentru Turism se încurcã în documente...

>>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Septembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Dimineaþa

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Septembrie 2013

-au înmulþit prea mult, iar iubitorii de câini comunitari ar trebui sã îi ducã acasã. Dacã nu, atunci eutanasierea e singura soluþie, pentru cã alte metode au dat greº. Este pãrerea aproape unanimã a oamenilor din Petroºani. Nimeni nu agreeazã ideea uciderii cu cruzime a maidanezilor, dar situaþia a ajuns într-un punct critic. Cei mai mulþi locuitori ai municipiului Petroºani considerã oportunã eutanasierea câinilor fãrã stãpân, pentru cã, spun ei, a iubi un animal, nu înseamnã sã-l laºi în stradã ºi sã îi aduci un os. ªi atunci eutanasierea e o soluþie. Cum o vor pune în practicã cei de aici nu se ºtie deocamdatã, dar majori-

Eutanasierea – o soluþie

tatea populaþiei crede cã s-au încercat destulmetode ce au dat greº. „E fosrte bine. Atâþia câini îi muºcã pe copiii. Nu numai cã sunt de acord, cã umblã prin toate pãrþile, dar cred cã e singura soluþie acum, cã am încercat destule Eu am câine mic, îl duc în lesã, îl îngrijesc, dorm cu el în pat, curãþ dupã el, dar când ies

afarã mã tem cã ne atacã maidanezii”, spune un bãrbat din Petroºani. „Sunt foarte mulþi câini maidanezi. Þi-e fricã sã ieºi pe stradã, cã te muºcã. Eu sunt de acord sã-i eutanasieze, pentru cã se omoarã oameni, copii. Dacã nu iau mãsuri ºi sã îi þinã undeva, atunci sã îi omoare. Sunt de acord!”, spune o doamnã. „Cei care sunt pe stradã, da, trebuie eutanasiaþi. Dar cei care

oamenii îi iau acasã ºi apoi le dã drumul pe stradã, mã intrigã. Eu am o cãþeluºã ºi când plec cu ea pe stradã, plec cu botniþã, ca sã nu sarã la lume. Cei care stau în stradã ar trebui adunaþi undeva, cã bani vin pentru ei ºi dacã vin, unde se duc? ªi soluþia asta nu aþinut deloc pânã acum, aºa încât a sosit timpul sã luãm decizii radicale”, a adãugat o altã doamnã. Alþi oameni cred cã legile nu sunt respectate ºi ne dau chiar exemple din alte þãri. „O mãsurã foarte bunã e eutanasierea ºi, mai ales necesarã. Ceea ce este de imputat e cã în România nu se respectã legile, deºi sunt bine fãcute. Un prieten de al meu din America, ziarist, la întoarcerea din SUA mi-a povestit aºa: un patron a dat un anunþ sã angajeze

niºte oameni, printre cele impuse se cerea ºi permis de conducere. I-a luat pe toþi 10 care s-au înscris ºi în fiuecare zi s-a plimbat cu câte unul prin oraº sã vadã cum conduc. În final le-a dat o masã ºi a zis cã angajeazã unul singur, pentru cã doar unul nu a încãlcat legea. La noi, de vinã e populaþia care nu pretinde acel standard prevãzut de lege”, a adãugat un alt cetãþean. Deputaþii din Comisia juridicã ºi cea pentru administraþie au aprobat eutanasierea câinilor maidanezi cu câteva condiþii. Animalele trebuie þinute în adãpost 14 zile. Apoi, dacã nu sunt revendicate, pot fi eutanasiate. Stabilirea termenului în care se face eutanasierea câinilor nerevendicaþi se va face având în vedere capacitatea de cazare în padocuri ºi bugetul alocat. Diana MITRACHE

Paºaport canin

Maidanezii din Petroºani adoptaþi de iubitorii de animale de peste hotare

aidanezi cu paºaport. La Petroºani funcþioneazã un ONG care are ca obiect de activitate protejarea animalelor fãrã stãpân. 400 de maidanezi sunt adãpostiþi în centrul Love Animals de la Petroºani. Doar în cursul lunii trecute au fost adoptaþi aproximativ 30 de cãþei. Reprezentanþii adãpostului spun cã ºi strãinii sunt interesaþi de câini, iar pentru ca adopþia sã se realizeze trebuie parcurºi mai mulþi paºi. E nevoie de sterilizarea ºi vaccinarea patrupedelor, dar ºi întocmirea unui

paºaport canin. Dupã adopþie, reprezentanþii adãpostului þin legãtura cu ”pãrinþii adoptivi” ai patrupedelor prin intermediul internetului. Majoritatea iubitorilor de animale preferã câinii de rasã nu maidanezii. ”Vine, permanent lumea, rar, dar vine. Luna trecutã am avut peste 30

de adopþii care s-au dat la oameni cu contract. În acest contract este stipulat sã aibã grijã de el. Dacã nu mai pot sã aibã grijã de el sã ne contacteze ºi mergem ºi îl ridicãm de la faþa locului”, spune Viorel Stoica, directorul Adãpostului Love Animals din Petroºani. Adãpostul are o capacitate totalã de 400 de locuri, iar în prezent acesta este ocupat în proporþie de 100%. ”400 de locuri, e full adãpostul. Nu ne ajutã nimeni. Doamna doctor care ne ajutã ºi se

zbate peste tot ºi o mânã de iubitori de animale din oraº. Nu am calculat niciodatã cât ne costã întreþinerea animalelor”, a mai spus sursa citatã. Maidanezii din adãpost sunt îngrijiþi de reprezentanþii centrului ºi de câþiva voluntari din localitate.Adãpostul Love Animals a luat fiinþã în anul 2009, la initiaþiva medicului Viorica Karpinecz, preºedintele asociaþiei. Este situat lângã fosta exploatare minierã Dâlja, pe malul râului Jiu. Monika BACIU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Septembrie 2013

“Audienþele” de la ApaServ s-au mutat pe Facebook

Îmi este dor sã mai gãsesc un vierme într-un mãr…

a, îmi este dor de gustul merelor din copilãrie… Atunci, mãrul era mãr, para era parã ºi “crastavetele” era castravete. Culegeai mãrul ºi te uitai cu grijã, “…o avea ori ba, vierme?”. Acum, poþi sa mãnânci liniºtit. Pomii fructiferi, pentru o producþie “îndestulãtoare” sunt otrãviþi cu pesticide care protejazã fructul, îi dau ºi îi menþin aspectul frumos, însã otrãvesc pe cei care pun gura pe el.

Am ajuns sã mîncãm mere din Olanda, prune din Grecia, pere din producþia “ 88’- Cipru “. Toate “tratate” cu otrava. Pentru noi, cei mulþi. Cum se explica faptul cã un mãr cumpãrat dintr-un market, pus pe noptierã îºi menþine culoarea/gustul/aspectul sãptãmîni la rînd, în condiþiile în care mãrul din “poala bunicii” dupã cîteva ceasuri petrecute la temperature ridicate dã semne cã s-ar strica? Pesticidele cu care sunt tratate pot duce la intoxicarea ficatului, rinichilor ºi a sistemului nervos central. Adicã, dau de lucru groparilor… Mîncãm otravã ºi mai ºi plãtim pentru ea. Asta în condiþiile în care þãranul nostru nu are unde sã îºi vîndã traista de fructe aduse din ograda lui. Marile lanþuri de magazine nici nu vor sã audã de produse autohtone. Nu, sunt mai bune cele aduse din import. Se moare mai bine, te îmbolnãveºti mai repede, chiar consumate ocazional. În pieþele din România, tarabele sînt controlate de samsari, care confisca la preþuri de nimic bruma de produse aduse de la þarã ºi le revînd la preþuri de 3-4 ori mai mari. Toate se petrec sub ochii îngãduitori ai autoritatiilor care tolereazã o astfel de stare de ani de zile. Nimeni nu face nimic pentru producãtorul autohton. Descurajat acesta îºi lasã livada în paraginã, nu îºi mai lucreazã pãmîntul ºi ne lasã în “plata otrãvurilor cu iz de Occident”. Exerciþiul de “îndobitocire” a neamului continuã. Un fruct sau o legumã cu un aspect perfect denotã cã a fost tratat cu pesticide. Mai ales cînd e vorba de cele transportate pe distanþe mari… Eu întreb, voi ce spuneþi, decît otravã, mai bine viermi, nu? Ionuþ DRÃGOTESC

ot mai mulþi clienþi ai furnizorului de apã ºi canalizare, SC ApaServ Valea Jiului SA, folosesc facebook-ul pentru a-ºi rezolva problemele pe care le au. E mai rapid ºi la fel de eficient ca ºi în cazul audienþelor „faþã în faþã”. Pagina de Facebook a directorului SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram, s-a transformat în spaþiu pentru audienþe virtuale. Nu puþini sunt cei care îi scriu lui Avram pentru problemele pe care le au, fie cã vorbim despre facturi restante, probleme legate de reþele sau apometre, posibile cazuri de sustrageri de

apã sau orice altceva ce þine de ApaServ. ªi dacã la început oamenii erau mai sceptici ºi nu credeau cã se poate rezolva ceva, acum au prins curaj. „Oamenii încep sã aibã curaj. Discut cu ei foarte multe probleme. Mã contacteazã foarte mulþi oameni ºi orice sesizare o iau în considerare”, explicã directorul societãþii, Costel Avram. Acesta spune cã reticenþa celor care nu credeau cu adevãrat cã prob-

Canalizare ºi în nordul municipiului Petroºani

ai multe strãzi din zona de nord a municipiului Petroºani au intrat în programul de reabilitare ºi introducere reþele de apã ºi canalizare, proiect european derulat de Apa Serv Valea Jiului. Firma care a câºtigat licitaþia pentru efectuarea lucrãrilor s-a apucat de lucru, iar pânã la sfârºitul acestei luni mai strãzile din cartierul Praga-Petroºani vor avea, în premierã, reþea de canalizare. „Strãzile Poienilor, Uzinei, Mãgurii sunt mai multe în zona respectivã unde se introduce reþeaua de canalizare în acest moment. Tot în zona aceea, înspre poligon, am introdus ºi reþeaua de apã pentru mai multe

lemele lor se pot rezolva ºi dacã sunt semnalate în mediul virtual se risipeºte atunci când sunt contactaþi de reprezentanþii ApaServ Valea Jiului SA ºi când primesc rãspuns scris

gospodãrii locuite în special de persoane în vârstã. Oamenii mi-au spus cã nu au avut niciodatã apã de la reþea, erau foarte bucuroºi cã am reuºit sã-i racordãm ºi pe ei”, a declarat directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Lucrãrile derulate în nordul municipiului fac parte din prima etapã a proiectului european de reabilitare a infrastructurii de apã ºi canal. Întregul proiect derulate în Valea Jiului are o finanþare

la problema semnalatã, evident, tot pe Facebook. Iar pânã acum au fost rezolvate peste 20 de probleme semnalate de consumatori. În acelaºi timp, însã, se þin ºi audienþele clasice, la sediul ApaServ, unde vin în continuare o mulþime de abonaþi. Fostul vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara, Costel Avram, a fost numit la finele lunii iunie 2012 în funcþia de director general al operatorului de apã din Valea Jiului, SC ApaServ Valea Jiului SA. Car men COSMAN

nerambursabilã de 40 de milioane de euro, iar lucrãrile în „capitala” Vãii Jiului ar fi trebuit demarate încã de anul trecut. S-a întârziat însã aproape un an de zile din cauza numeroaselor contestaþii depuse de cãtre o firmã care a participat ºi pierdut licitaþia pentru adjudecarea lucrãrilor ºi a fost nevoie de o decizie a instanþei judecãtoreºti pentru a pune capãt unui lung ºir de contestaþii. Maximilian GÂNJU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Septembrie 2013

Mai încearcã sã fenteze legea

Sute de branºamente ilegale descoperite de reprezentanþii ApaServ

erificãrile repetate în tern ale echipelor de la ApaServ valea Jiului au dat rezultate ºi tot mai puþini sunt cei care încearcã sã se sustragã de la plata apei consumate. Chiar ºi aºa, însã, mai sunt consumatori care recurg la tot felul de subterfugii, în speranþa cã nu vor fi prinºi ºi traºi la rãspundere. Carmen COSMAN Chiar dacã numãrul celor care încearcã sã consume apã necontorizatã este mai mic, echipele de control ale ApaServ mai dau încã peste „ºmecheri” pentru care legea pare facultativã. De regulã sunt, însã, prinºi ºi puºi la platã. De la începutul acestui an la abonaþii casnici au fost descoperite peste 300 de branºamente ile-

gale. Iar pentru cei gãsiþi în culpã s-a luat mãsura debranºãrii, în timp ce pe numele lor a fost formulatã o plângere penalã. De regulã vorbim despre consumatori debranaºþi pentru restanþe la plata facturilor care s-au gândit sã se rebranºeze singuri la reþea. Reprezentanþii operatorului de apã ºi canalizare spun cã sunt unii care s-au legat ilegal al reþa ºi de

câte 12 ori, adicã de câte ori au rãmas fãrã apã la robinete, aºa cã au acum câte 12 plângeri penale.

irme prinse cu mâþa în sac ªi nu doar populaþia încearcã sã eludeze normele legale, ci ºi unii reprezentanþi ai societãþilor comerciale. De exemplu, pentru SC Marko 2000 suspiciunile au apãrut în momentul în care reprezentantul legal al firmei a refuzat în repetate rânduri accesul echipelor ApaServ pe proprietatea lui. Iar citirea apometrului o dãdea singur, cam aºa: ianuarie – februarie – martie – nimic, aprilie

– 18 mc, dupã care iar nimic. Numai cã în data de 1 august a fost nevoit sã îºi ducã apometrul la verificat ºi atunci s-a stabilit o diferenþã substanþialã dintre ultimul index facturat ºi indexul citit la verificare. Iar „circul” a continuat când reprezentanþii ApaServ au încercat sã sigileze apometrul dupã verificare. Administratorul firmeia refuzat, din nou, accesul pe proprietatea sa: o datã, de douã ori, de trei ori, pânã când a rãmas fãrã apã, debranºatã direct din drum. „Am trimis caterpilarul ºi am oprit apa în drum”,a explicat directorul SC ApaServ, Costel Avram. ªi societatea „Visul

Imaginaþiei” a fost gãsitã în culpã. Aici sa decsoperit o sursã de apã necontorizatã, folositã la spãlatul maºinilor. Rezultatul: o facturã de 15 milioane de lei ºi montarea unui apometru. La fel ca ºi la o altã societate din zona Livezeni, numai cã acolo era vorba

despre un gater ºi un by-pass realizat înainte de contorul de apã. „Chiar dacã mai gãsit situaþii de acest gen, sunt mult mai puþine cazuri. Oamenii au înþeles, în general, cã ceea ce consumã trebuie sã ºi plãteascã”, a declarat Costel Avram.

Violator prins la Petrila ª

data de 16.07.20011, victima fiind o minorã în vârstã de 15 ani, fiica soþiei autorului rezultatã dintr-o altã relaþie”, susþine Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Violatorul a fost prins ºi a ajuns dupã gratii în Penitenciarul Bârcea Mare.

i-a violat fiica vitregã ºi acum va sta 10 ani dupã gratii. Este vorba despre un bãrbat din Petrila, care acum doi ani a violat o tânãrã de 15 ani, fata soþiei sale. Diana MITRACHE Oamenii legii spun cã l-au gfãsit la Petrila ºi cã deja a ajuns la Bârcea Mare, în închisoare. Acolo va sta, cel mai probabil, 10 ani. „În data de 10.09.2013, poliþiºtii Formaþiunii de Investigaþii Criminale Petrila l-au depistat, în urma unei acþiuni, pe bãrbatul de 40 de ani, din Petrila, pe numele cãruia Tribunalul

Hunedoara a emis, în data de 09.09.2013,

un mandat de executare a pedepsei închisorii prin care a fost condamnat la o pedeapsã privativã de libertate de 10 ani, pentru comiterea infracþiunii de viol. Infracþiunea a fost comisã în locuinþã în

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Septembrie 2013

Noutãþile viitorului an ºcolar

Mai multe inspecþii la clasã ºi evaluãri constante

ezultatele slabe obþinute la bacalaureat sau al Evaluarea naþionalã a dat de gândit ministeriabililor, care încearcã sã ia mãsuri pentru redresarea învãþãmântului românesc. Carmen COSMAN Ministrul Educaþiei, Remus Pricopie vrea ca, în anul ºcolar 2013-2014, sã se punã accent pe

inspecþia la clasã, iar directorii unitãþilor de învãþãmânt sã monitorizeze, cu atenþie, procesul de predareînvãþare. Ministrul a avut în vedere ºi rezultatele comparative

între mediile din gimnaziu ºi mediile la Evaluarea Naþionalã

pentru clasa a VIII-a, care au arãtat, în multe cazuri, diferenþe

Testare pentru cancerul de col uterin

ormulare pentru screening de cancer de col uterin. Direcþia de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara a început distribuirea formularelor FS1 din cadrul programului de screening de cancer de col uterin. Monika BACIU Pentru a beneficia de testarea BabeºPapanicolau, gratuitã în cadrul programului naþional de screening de depistarea precoce a cancerului de col uterin, traseul pe care trebuie sã-l efectueze hunedorencele pînã la

examenul propriu zis este simplu.Acestea trebuie sã se prezinte la medicul de familie care va informa pacientã, îi va elibera un formular care va asigura înscrierea în program ºi o listã cu centrele de recoltare admise. Odatã recoltate probele,

acestea vor fi trimise în laboratoarele medicilor anatomapatologi iar rezultatele finale vor fi comunicate ulterior de medicul de familie. În 2009, de exemplu, în judeþ doar o treime din cazurile depistate se aflau în stadiul curabil, iar în 2011 din cele 77 de cazuri

depistate doar 22 erau în stadiu curabil ºi asta din cauza faptului cã nu s-au prezentat la timp la medici cînd încã se mai putea face ceva. Pe parcursul anului 2012 ºi pânã la finele lui au fost înregistrate 81 de cazuri noi cu cancer de col uterin.

Dascãlii vor fi repartizaþi pe ºcoli oi, 12 septembrie, începând cu J ora 9.00, la sediul ISJ Hunedoara, sala Spiru Haret, etaj I, se organizeazã ºedinþa publicã de repartizare pe posturile didactice/catedrele vacante/rezervate. Carmen COSMAN Potrivit reprezentanþilor ISJ Hunedoara, repartizarea se va face în urmãtoarea ordine: a) cadre didactice titulare, candidaþi rãmaºi nerepartizaþi în baza rezultatelor obþinute la

concursurile de titularizare 2013, 2012 ºi/sau 2011 ºi în regim plata cu ora; b) candidaþi repartizaþi dupã concursul din sesiunea 2013, care nu s-au prezentat la posturi didactice/catedre ºi care solicitã o nouã repartizare, în ordinea

descrescãtoare a mediilor de repartizare; c) candidaþi care au obþinut cel puþin nota 5 ºi solicitã angajare pe perioadã determinatã în baza notelor de la concursul de tit-

ularizare din iulie 2010, care ulterior acestui concurs nu au obþinut note sub 5 la urmãtoarele concursuri de titularizare, în ordinea descrescãtoare a notelor.

mult prea mari de notare a elevilor, de la 1,5 pânã la 7 puncte. În acest sens, ministrul a subliniat importanþa introducerii evaluãrii naþionale la clasele a II-a, a IV-a ºi a VI-a, ca parte a mãsurilor de monitorizare ºi îndrumare a elevilor ºi profesorilor. „Degeaba am fãcut reforme la nivelul sis-

temului, dacã ele nu se regãsesc, zi de zi, în clasã, la nivelul comunitãþii ºcolare. Inspecþia la clasã va fi o prioritate a anului ºcolar 2013-2014. Testarea elevilor, fãrã note, fãrã a pune presiune pe ei, este necesarã pentru a îndrepta, din timp, parcursul educaþional al acestora. Este anormal ca, la finalul clasei a VIII-a, 34.000 de elevi sã nu fie capabili sã obþinã media 5 la Evaluarea Naþionalã", a subliniat ministrul Educaþiei.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Septembrie 2013

31 de ani de la tragedia din subteranul EM Paroºeni

n aceastã lunã se împlinesc 31 de ani de la producerea unuia dintre tragicele evenimente de muncã înregistrate de-a lungul ultimilor ani în minele din Valea Jiului. În anul 1982, la EM Paroºeni, în galeria de cap orizontul 360, abatajul frontal panou 1, stratul 5, blocul V, în urma unei puternice explozii de metan, nu mai puþin de 24 de mineri au fost accidentaþi, 17 dintre aceºtia pierzându-ºi viaþa. Maximilian GÂNJU

Potrivit estimãrilor organelor de cercetare, cauza principalã a dramaticului accident de muncã s-a datorat unei erori în realizarea sistemului de decuplare automatã a energiei electrice, precum ºi altor cauze organiza-

torice. Sursa accidentului colectiv de muncã a fost un arc electric provocat de secþionarea unui cablu de alimentare al transportorului TR3 nr. 4, în momentul producerii unei surpãri. În ultimii 25 de ani, tot în Valea Jiului ºi tot în luna septembrie, au fost înregistrate alte 4 grave accidente

colective de muncã. Cel care a produs cele mai multe victime a fost înregistrat în ziua de 18 septembrie 1989, la EM Vulcan când, în Galeria de pregãtire panou 1, stratul 5, blocul 0, în urma unei alte explozii de metan, 39 de mineri au fost acciden-

LSMVJ vrea reprezentativitatea în CEH L

iga puternicã ce i-a reprezentat pe cei peste 40.000 de mineri din Valea Jiului e o amintire de pe vremea lui Miron Cozma, iar acum minerii s-au împãrþit în zeci de sindicate, fiecare cu pretenþia de a fi reprezentativ. Totuºi, pânã acum nici un sindicat nu a ajuns la masa administraþiei, iar LSMVJ spune cã e „în cãrþi”, la fel cum cred ºi cei de la Muntele. Diana MITRACHE Dacã sindicaliºtii de la Muntele aºteaptã o decizie, luni, sãptãmâna viitoare, cei de la Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului spun cã ei sunt singurii care au posibilitatea de a se aºeza la masa negicerilor. Zoltan Lacataº considerã cã, legal, doar liga pãstoritã cândva de Cozma, poate negicia pentru mineri un contract de muncã similiar cu al energeticienilor. „LSMVJ nu are reprezentativitate la aceastã datã, dar sindicatele din cadrul acestei organizaþii sunt afliliate Federaþiei Energetica (FE) ºi Blocului Naþional Sindical, iar FE are reprezentativitate la nivel sectorial, mine, petrol, gaze ºi minerit energetic ºi e singura organizaþie

reprezentativã la nivelul CEH”, a precizat Zoltan Lacataº, preºedintele LSMVJ. Minerii ºi-au pierdut, însã, încrederea în liderii lor, iar acest lucru îl recunosc ºi ei, pentru cã exemple sunt peste tot. „Se pare cã acest lucru cu liderii de sindicat care nu îi mai reprezintã este la nivel naþional. Uitaþi-vã ce se întâmplã în Gorj, lideri de sindicat corupþi, la nivel naþional, lideri arestaþi. ªi în Valea Jiului sunt lideri de sindicat care nu seocupã de problemele salariaþilor ºi nici de ale intreprinderii, ci de ale lor. Mai nou, (...) sau fãcut anumite posturi de inspectori sociali, care le dau grade de libertate la nivel sindical ºi nu îi mai intereseazã ce se întâmplã cu salariaþii. Ei dispun de maºini ºi timp liber ºi nu

mai au treabã cu salariaþii”, a mai adãugat Zoltan Lacataº. Chiar dacã Complexul Energetic Hunedoara funcþioneazã de sãptãmâni bune ca entitate bine definitã, minerii ºi energeticienii nu au un contract colectiv de muncã nou. Asta pentru cã în Valea Jiului nu s-a decis cine îi reprezintã pe ortaci la negocieri ºi minerii sunt singurii care pierd.

taþi, 29 dintre aceºtia pierzându-ºi viaþa. Celelalte 3 accidente colective de muncã grave din ultimii 25 de ani din luna septembrie au fost înregistrate la EM Petrila, EM Uricani ºi EM Valea de Brazi, în anii 1996 ºi 2000. La Petrila au murit 4 mineri, la Uricani alþi doi au fost accidentaþi mortal, iar la Valea de Brazi , în 30 septembrie 2000, doi ortaci au scãpat doar cu câteva luni de incapacitate temporarã de muncã.

8 Life&Syle

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Septembrie 2013

Vrei un orgasm mai intens?

Mergi mai des la salã! D

acã faci parte din rîndul celor care nu fac sport din comoditate, afla cã pierzi inclusiv pe alte "fronturi". Exerciþiile fizice te-ar putea ajuta sã ai un orgasm mai intens ºi o viaþã sexualã împlinitã. Existã dovezi ºtiinþifice ale legãturii dintre activitatea fizicã ºi sex. În timpul practicãrii sportului, creierul secretã endorfine. Acestea, la rîndul lor, stimuleazã secreþia de hormoni sexuali, scrie Fox News. Aceºti hormoni ajuta la reducerea numãrului de bãtãi ale inimii, îmbunãtãþesc digestia, scad tensiunea arterialã ºi nivelul de cortizol ºi, în plus, relaxeazã întregul corp.

xerciþii cu bãtaie lungã

Exerciþiile cardiovasculare cele mai bune sînt alergatul sau o partidã de baschet. Ele ajutã circulaþia, corpul fiind astfel mai bine irigat. Cei care au probleme cu libidoul trebuie sã ºtie cã aparatele din sala de forþa sunt de ajutor în aceastã privinþã. Astfel de exerciþii cresc nivelul de testosteron. Dacã mergi la sala de 2-3 ori pe sãptãmînã ºi dormi suficient, rezultatele vor apãrea în viaþa ta sexualã. Nici yoga nu trebuie ignoratã. Ea poate face minuni în viaþa ta sexualã ºi îþi îmbunãtãþeºte flexibilitatea, ceea ce te ajuta sã încerci noi poziþii alãturi de partenerul tãu.

ezultate dovedite ºtiinþific

Un studiu fãcut în urmã cu cîþiva ani la Forida Atlantic University arata ca persoanele care fac sport frecvent au o dorinþã sexualã mai mare ºi sunt mai mulþumite de aceastã laturã a vieþii lor. Femeile sunt mai receptive la atingere, iar bãrbaþii au performante sexuale mai bune ºi un orgasm pe mãsurã. În plus, sã nu uitãm cã pasiunea din dormitor ne ajuta sã ardem ºi calorii. În 30 de minute de preludiu ºi sex, o persoanã poate arde aproximativ 100 de calorii. Sexul aduce ºi o îmbunãtãþire a metabolismului, precum ºi întãrirea muºchilor.

Ai probleme în dragoste? Care sunt cauzele ºi cum le rezolvi

Secretele sexului într-o relaþie stabilã ntr-o relaþie de duratã, Îdiferite experienþele sexuale sînt de cele pe care le-ai

acã nu reuºeºti sã îþi gãseºti un partener de viaþã ºi þi se pare cã ai fost dintotdeauna mai mult singur, exista unele motive pentru care te gãseºti în aceastã situaþie.

avut înainte de a avea un partener de viaþa stabil. Cîteva secrete ale sexului în cuplu trebuie cunoscute de toþi. ROLURILE Pentru condimentarea vieþii sexuale într-o relaþie stabilã, de duratã, e nevoie sã joci uneori ºi un rol, care poate fi opus personalitãþii tale. Astfel, îþi vei surprinde partenerul într-un mod plãcut, iar imaginaþia voastrã se va dezlãnþui, scrie Glamour.

FANTEZIILE SEXUALE Bãrbaþii au multe fantezii sexuale ºi mulþi nu ezita sã ºi le facã cunoscute. Din cînd în cînd, este bine ca partenerele sã le satisfacã o asemenea dorinþã, iar viaþa sexualã de cuplu se poate revigora.

BÃRBATUL, OBIECT SEXUAL Din cînd în cînd, bãrbaþii dintr-o relaþie ar trebui trataþi ca obiecte sexuale de cãtre partenerele lor. Mulþi tînjesc dupã sexul prilejuit de o aventurã ºi ar dori aºa ceva în viaþa de cuplu. El va aprecia o asemenea atitudine din partea partenerei ºi se va simþi cã în tinereþe.

SEXUL ORAL Toate femeile ºtiu cã bãrbaþilor le place sexul oral. Din pãcate, în relaþiile de lungã duratã, acest obicei dispare. Totuºi, bãrbaþii îºi doresc mult aºa ceva.

ÎMBRÃCÃMINTEA DIN DORMITOR O þinutã plictisitoare în dormitor nu este de bun augur pentru viaþa sexualã. O femeie trebuie sã gãseascã uneori ºi þinute provocatoare pentru partenerul ei, iar efectul va fi pe mãsura aºteptãrilor.

Alimente cu efecte minune asupra vieþii tale sexuale

enirea toamnei înseamnã ºi apariþia unor noi fructe ºi legume care aduc numeroase beneficii sãnãtãþii noastre. Unele au un efect excelent asupra vieþii sexuale.

Aceste alimente cresc libidoul ºi menþin o bunã sãnãtate sexualã a celor care le consuma, scrie care2.com. Toamna este un anotimp propice pentru a te orienta spre aceste resurse naturale excelente.

îmbunãtãþind viaþa sexualã a femeilor. De asemenea, seminþele de dovleac au mulþi acizi graºi omega 3. Aceºtia, pe lîngã numeroase alte beneficii, menþin libidoul la un nivel bun.

AFINELE

RODIA Dacã bei un pahar de suc de rodie în fiecare zi, atunci ai gãsit un aliat foarte bun împotriva disfuncþiei erectile. Conþinutul de antioxidanþi al rodiei ajuta la prevenirea întreruperii circulaþiei sanguine spre organele sexuale de cãtre moleculele din radicalii liberi.

VARZA DE BRUXELLES Aceasta legumã este foarte bunã pentru sãnãtatea corpului tãu. Ea conþine indole-3-carbinol, un compus care reduce nivelul de estrogen din

corp. Aceastã calitate creºte libidoul bãrbaþilor.

SEMINÞELE DE DOVLEAC Ele conþin mult zinc, aceastã substanþã

Multe femei consuma suc de afine pentru a preveni infecþiile tractului urinar dupã contactul intim. Afinele sînt bune ºi pentru bãrbaþi. Ele sînt pline de vitamina B, ea fiind necesarã pentru echilibrul hormonal. În plus, afinele au în ele ºi vitamina C, aceasta menþinînd sãnãtatea spermei.

ÎÞI ESTE TEAMÃ Sunt numeroase cauzele pentru care nu te implici într-o relaþie serioasã. Te temi adesea cã vei fi respins, cã îþi poþi pierde libertatea ºi îþi este fricã sã nu fii "sufocat" de celãlalt, scrie care2.com. Pentru a putea merge mai departe în viaþã, trebuie sã te ocupi de aceste temeri pe care le ai. Poþi începe prin a-þi cãuta un partener sincer ºi cu un suflet deschis. Trebuie sã îþi analizezi trecutul ºi sã vezi ce s-a întîmplat mai exact cu alte relaþii pe care le-ai avut. Pentru a te orienta ºi mai bine, priveºte ºi cãsnicia pãrinþilor tãi pentru a vedea dacã þi-ar plãcea o astfel de relaþie.

ÎÞI PLACE SÃ FII SINGUR Este posibil, în acelaºi timp, sã îþi placã mai mult viaþa pe care o ai, fãrã un partener. O

relaþie de lungã duratã implica ºi schimbarea unor obiceiuri la care nu vrei sã renunþi uºor. Constrîngerile pe care o nouã viaþa le-ar implica te fac sã îþi fie teamã de schimbare. Totuºi, trebuie sã te gîndeºti ca o relaþie îþi poate oferi ºi libertatea pe care nu vrei sã o pierzi.

NU CAUÞI DESTUL Mulþi cred cã, atunci cînd gãsesc pe cineva, totul va merge de la sine aºa cum trebuie. Ceea ce nu ºtii prea bine este ca toate relaþiile întîmpina dificultãþi, mai ales la început. Ele necesitã multe compromisuri ºi ajustãri pe parcurs. Provocãrile care apar nu arata neapãrat cã eºti într-o relaþie rea. Din acest motiv, nu ar trebui sã te temi de ele.

PROBLEMA SEXULUI Mulþi cred cã într-o relaþie trebuie sã vadã mai întîi dacã sînt compatibili sexual cu partenerii lor. Din aceastã cauzã, te vei ataºa emoþional de celãlalt, fãrã a-l cunoaºte prea bine. Astfel, despãrþirea va deveni mai dureroasã. O asemenea problemã te va împiedica sã încerci sã cauþi un alt partener în viitor.

Sursa: ZIARE.COM

ANGAJÃM FETE pentru relaxare, masaj erotic în Germania. Câºtiguri substanþiale 3000-5000 Euro, oferim cazare. Relaþii la telefon 00496980906757 sau 0764.832.433. Cerem ºi oferim seriozitate maximã!

8 Life&Syle

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Septembrie 2013

Vrei un orgasm mai intens?

Mergi mai des la salã! D

xerciþii cu bãtaie lungã

ezultate dovedite ºtiinþific

Ai probleme în dragoste? Care sunt cauzele ºi cum le rezolvi

Secretele sexului într-o relaþie stabilã ntr-o relaþie de duratã, Îdiferite experienþele sexuale sînt de cele pe care le-ai

acã nu reuºeºti sã îþi gãseºti un partener de viaþã ºi þi se pare cã ai fost dintotdeauna mai mult singur, exista unele motive pentru care te gãseºti în aceastã situaþie.

SEXUL ORAL Toate femeile ºtiu cã bãrbaþilor le place sexul oral. Din pãcate, în relaþiile de lungã duratã, acest obicei dispare. Totuºi, bãrbaþii îºi doresc mult aºa ceva.

Alimente cu efecte minune asupra vieþii tale sexuale

enirea toamnei înseamnã ºi apariþia unor noi fructe ºi legume care aduc numeroase beneficii sãnãtãþii noastre. Unele au un efect excelent asupra vieþii sexuale.

îmbunãtãþind viaþa sexualã a femeilor. De asemenea, seminþele de dovleac au mulþi acizi graºi omega 3. Aceºtia, pe lîngã numeroase alte beneficii, menþin libidoul la un nivel bun.

AFINELE

VARZA DE BRUXELLES Aceasta legumã este foarte bunã pentru sãnãtatea corpului tãu. Ea conþine indole-3-carbinol, un compus care reduce nivelul de estrogen din

corp. Aceastã calitate creºte libidoul bãrbaþilor.

SEMINÞELE DE DOVLEAC Ele conþin mult zinc, aceastã substanþã

ÎÞI PLACE SÃ FII SINGUR Este posibil, în acelaºi timp, sã îþi placã mai mult viaþa pe care o ai, fãrã un partener. O

Sursa: ZIARE.COM

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Septembrie 2013

În câteva zile va suna primul clopoþel

Zeci de unitãþi de învãþãmânt din judeþ încã nu au autorizaþie de funcþionare

vize pe ultima sutã de metri. În aceste zile, inspectorii din cadrul Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara ºi din cadrul Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara verificã toate unitãþile ºcolare din judeþ, pentru ca la începerea noului an ºcolar copiii sã fie primiþi în cele mai bune condiþii. Cele mai vizate unitãþi de învãþãmânt sunt cele din mediul rural ºi din Valea Jiului. Monika BACIU În majoritatea ºcolilor din Valea Jiului lucrãrile de igienizare ºi reparaþii au fost finalizate, însã existã ºi untitãþi de învãþãmânt cu mici probleme. Specialiºtii de la Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara au în vedere condiþiile igienico – sanitare din sãlile de clasã, urmãresc dacã acestea

au mobilier specific. Mai mult se verificã dacã unitãþile ºcolare sunt racordate la reþeaua de alimentare cu apã potabilã ºi mai este verificatã existenþa grupurilor sanitare. „În aceastã perioadã se efectueazã un recontrol, pentru siguranþa ºi sãnãtatea elevilor. Astfel, verificãm lucrãrile de igienizare dacã au fost

fãcute corespunzãtor, grupurile sanitare, asigurarea apei potabile sau starea dozatoarelor, acolo unde este cazul. Totodatã, controlãm sãlile de sport, laboratoarele, internatele ºi atelierele ºcolare, dar ºi sistemele de încãlzire,

sau sobele care funcþioneazã în majoritatea ºcolilor din mediul rural”, a declarat purtãtorul de cuvânt al DSP, Cecilia Birãu. Dintre cele 316 instituþii de învãþãmânt din judeþul Hunedoara, 292 sunt

autorizate sã funcþioneze sanitarveterinar, iar celelalte încã nu au primit aceste autorizaþii. Majoritatea unitãþilor ºcolare fãrã autorizaþie sunt în mediul rural ºi în Valea Jiului. Prin urmare, trei ºcoli gimnaziale cu personali-

tate juridicã ºi 11 fãrã personalitate juridicã nu au autorizaþie sanitar – veterinarã. De asemenea, 10 grãdiniþe nu au primit autorizaþia inspectorilor sanitari de a funcþiona, deoarece locaþia acestora este într-un apartament.

Echipajele poliþiei rutiere alãturi de elevi la începere noului an ºcolar 2013-2014

onducerea Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara a dispus luarea de mãsuri specifice în vederea asigurãrii unui climat de ordine ºi siguranþã publicã în incinta ºi zona adiacentã unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar, în contextul începerii, în data de 16 septembrie 2013, a noului an ºcolar. În acest sens, reprezentanþii IPJ susþin cã au dispus ca patrulele de poliþie sã fie prezente în zona ºcolilor, fiecare unitate de învãþãmânt fiind inclusã în itinerariile de patrulare auto ºi pedestre ale poliþiei. De asemenea, la fiecare ºcoalã vor fi afiºate datele de contact ale poliþistului de proximitate ºi ale celui responsabil cu educaþia rutierã, pentru o mai bunã comunicare. Echipajele de poliþie vor fi prezente, zilnic, în zona intrãrilor în ºcoli, în intervalele orare în care se efectueazã intrarea ºi ieºirea de la cursuri a elevilor, o atenþie deosebitã fiind acordatã unitãþilor de învãþãmânt din mediul rural. Poliþiºtii din structurile de prevenire, de proximitate ºi de la posturile comunale vor avea

întâlniri atât cu reprezentanþi ai ºcolii, cât ºi cu pãrinþi ºi elevi. O categorie specialã de participanþi la traficul rutier o reprezintã copiii, care în contextul particularitãþilor specifice vârstei, sunt mai vulnerabili în privinþa implicãrii în accidente de circulaþie, reacþiile lor fiind adesea imprevizibile pentru conducãtorii auto. Echipajele de poliþie vor fi prezente în zona ºcolilor ºi fiecare unitate de învãþãmânt va fi inclusã în itinerariile de patrulare auto. Începând cu data de 16 septembrie a.c., poliþiºtii rutieri vor fi prezenþi, în zona adiacentã unitãþilor de învãþãmânt, în intervalele orare 07:3008:00, respectiv

14:00-14:30, intervale în care se efectueazã intrarea ºi ieºirea de la cursuri a

elevilor, dar ºi în zona terenurilor de sport ale ºcolilor atunci când nu sunt cursuri. Pentru siguranþa elevilor, vor fi identificaþi toþi deþinãtorii de autovehicule destinate transportului ºcolar. Aceºtia vor fi instruiþi cu privire la obligaþiile ce le revin în vederea asigurãrii unei stãri tehnice corespunzãtoare ºi a utilizãrii acestor mijloace strict conform destinaþiei. De asemenea,

poliþiºtii hunedoreni vor continua acþiunile de prevenire a criminalitãþii în mediul ºcolar, iniþiate în cursul acestui an. Pentru prevenirea implicãrii copiilor în accidentele rutiere, Poliþia le recomandã pãrinþilor sã-i înveþe pe cei mici: sã circule numai pe trotuare; sã nu staþioneze pe bordura trotuarelor deoarece se pot dezechilibra ºi cãdea în faþa maºinilor; sã nu traverseze drumurile publice prin alte locuri decât prin cele special amenajate ºi semnalizate prin indicatoare sau marcaje; sã traverseze numai pe culoarea verde a semaforului, iar în lipsa acestuia pe la colþul strãzilor ºi numai dupã ce s-au asigurat temeinic; sã nu se angajeze în traversarea cãilor rutiere în fugã, prin faþa sau spatele autovehiculelor staþionate, ori a mijloacelor de transport în comun oprite în staþii.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Septembrie 2013

2014-2020, între restructurare masivã ºi dezvoltare

Dezvoltare în perioada închiderii minelor din Valea Jiului

a Petrila, o minã se închide în perioada de dezvoltare 20142020. Administraþia localã de la Petrila a lansat în dezbatere publicã planul de dezvoltare pentru perioada 2014-2020. În aceastã strategie sunt incluse mai multe obiective pe care le are în plan administraþia localã. Monika BACIU ”Am avut la Casa de Culturã o întâlnire cu comitetul de dezvoltare economicã a oraºului, o dezbatere publicã la care au participat un numãr destul de mare de cetãþeni ºi oameni de afaceri ºi conducãtori de unitãþi administrative, economice, directorii ºcolilor, institutilor de învãþãmânt ºi sãnãtate de pe raza oraºului Petrila. Direcþiile de acþiune din acest program de dezvoltare a localitãþii pentru perioada 2014-2020, acest program va apãrea ºi pe site-ul primãriei acesta va fi urmãrit ºi dezbãtut ºi cu alte ocazii inclusiv în ºedinþa consiliului local de vineri. Avem prima direcþie strategicã dezvoltarea ºi modernizarea ºi reabilitarea infrastructutii, a doua este îmbunãtãþirea conditilor pentru învãþãmânt, sãnãtate,

culturã, sport ºi petrecerea timpului liber, a treia ar fi îmbunãtãþirea imaginii oraºului Petrila, a patra protecþia mediului, a cincea îmbunãtãþirea servicilor sociale, dezvoltarea turismului a ºasea, direcþia a ºaptea dezvoltarea mediului economic, a opta ar fi întãrirea ºi dezvoltarea administraþiei publice locale, a noua cultivarea spiritului civic ºi implicarea cetãþenilor în viaþa comunitãþii”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. În perioada de dezvoltare 2014-2020 mina Petrila îºi va înceta activitatea. În cadrul strategiei

administraþia localã are în vedere punerea la dispoziþia investitorilor terenuri pentru desfãºurarea de activitãþi de producþie astfel încât acest lucru sã compenseze închiderea unitãþii miniere. ”În primul rând noi cã administraþie localã mai puþin putem face din bugetul local, doar sã punem la dispoziþia investitorilor terenurile cu utilitãþi cât mai aproape pentru a se dezvolta unele activitãþi chiar de producþie în oraºul Petrila. Avem centrul de afaceri în oraºul Petrila, mai avem spaþii libere ºi unde se pot începe unele afaceri de cãtre cetãþenii care doresc acest lucru ºi binenteles inclusiv pe platforma minei Petrila neam manifestat dorinþa ºi am trimis ºi adresa scrisã la minister pentru a opri unele active de la mina Petrila chiar în vederea dezvoltãri unor activitãþi economice ºi de producþie care sã susþinã activitãþile culturale ºi sociale care se vor

derula pe aceastã platformã”, a mai spus sursa citatã. La nivelul Vãii Jiului ºi pânã acum s-a vorbit de atragerea investitorilor, însã niciun nu a realizat investiþii masive astfel încât sã absoarbã forþa de muncã existentã. Pãducel considerã cã Ministerul Economiei ºi Guvernul ar trebui sã facã ceva în acest sens având în vedere cã trei unitãþi miniere din Vale îºi vor înceta activitatea, iar peste 2400 de oameni vor rãmâne fãrã loc de muncã. Mai mult, prin reducerea activitãþii miniere, administraþiile locale pierd bani la bugetul local. ”Noi le facem cunoscut tuturor cetãþenilor, tuturor potenþialilor investitori acest lucru, din pãcate ºi la nivel naþional se trece printr-o situaþie destul de grea ºi a fost perioada de crizã, din pãcate în toatã Valea Jiului nu s-au înghesuit nici în perioadã anterioarã investitori. Nu în ultimul rând fac precizarea cã ar

trebui Ministerul Economiei, Guvernul României ºi rog dacã mina Petrila este în program de închidere sã se gândeascã la o alternativã pentru a crea locuri de muncã mãcar pentru cei care acum lucreazã la mina Petrila, aproximativ 600 de suflete încã mai lucreazã la mina Petrila, pentru cã nici la disponibilizãrile care au fost pânã acum guvernele anterioare nu au creat alternative pentru locuri de muncã în Valea Jiului. Nu vom sta cu mâna în sân ºi toate programele ºi proiectele care vom putea sã le accesãm în perioada 2014-2020 le vom accesa pentru cã am

fãcut-o ºi în legislatura trecutã ºi trebuie sã se ºtie cã marea majoritate a obiectivelor realizate în Petrila au fost fãcute pe fonduri europene pentru cã din bugetul local nu ne putem permite, mai ales dacã se închide ºi mâna Petrila, doar din banii din taxele ºi impozitele de la bugetul local”, a mai spus Pãducel. În aceastã perioadã, toate administraþiile locale din Valea Jiului lucreazã la planurile de dezvoltare pentru urmãtoarea perioadã, 2014-2020. La finele anului, se va face scadenþa pentru proiectele implementate în decada 20072013.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Septembrie 2013

Proiectul privind pensiile torþionarilor, prezentat sãptãmâna viitoare

ãptãmâna viitoare va fi prezentat proiectul care prevede pierderea pensiilor speciale de cãtre torþionarii comuniºti, astfel încât acesta sã poatã fi discutat în ºedinþa de Guvern. Cel puþina asta i-a cerut Premierul Victor Ponta ministrului Jusiþiei, Robert Cazanciuc. Carmen COSMAN Pensiile speciale pentru torþionarii comuniºti trebuie blocate cât mai urgent. Banii ar putea fi folosiþi pentru crearea unui fond special pen-

tru victimele regimului opresiv. „Domnule ministru Cazanciuc, sunteþi restant cu proiectul de lege privind torþionarii. Sã faceþi o scurtã prezentare în Guvern ºi poate cã sãptãmâna viitoare o sã ºi adop-

tãm proiectul de lege. Cei care sunt acuzaþi de asemenea fapte doamna ministru Câmpeanu ne-a sprijinit din punctul de vedere al reglementãrii legale, sã se ºi încadreze în Constituþie - practic,

tot ceea ce se plãteºte de la bugetul de stat sã le oprim, îl punem într-un fond special pentru despãgubirea victimelor. Dacã instanþa îi va achita, le dãm banii înapoi. Dacã instanþa îi condamnã, înseamnã cã am fãcut bine. Dar vreau sã veniþi cu proiectul de lege sãptãmâna viitoare", a precizat primul ministru, la începutul ºedinþei de Guvern.

Preþurile au scãzut în august cu 0,2% faþã de iulie. La alimente, scãderea a fost de 0,8%

ndicele preþurilor de consum (IPC) în luna august 2013 faþã de iulie 2013 este 99,80%, iar faþã de august 2012 este 103,67%, a anunþat miercuri Institutul Naþional de Statisticã.

Creºterea medie a preþurilor pe total, în ultimele 12 luni (septembrie 2012 - august 2013) faþã de precedentele 12 luni (septembrie 2011 - august 2012), determinatã pe baza IPC este 5,1%, iar cea determinatã pe baza indicelui armonizat al preþurilor de consum (IAPC)

este 4,4%, se mai aratã în comunicatul INS. În luna august 2013, faþã de luna

anterioarã, preþurile mãrfurilor alimentare au scãzut cu 0,8%, în timp ce preþurile mãrfurilor nealimentare ºi tarifele serviciilor au crescut cu 0,1% ºi respectiv cu 0,3%. Banca Naþionalã a României a redus prognoza de inflaþie pentru acest an ºi anul viitor, la 3,1%,

Ajutoare guvernamentale pentru cei aflaþi în dificultate

u mai puþin de 15 persoane sau familii din judeþul Hunedoara beneficiazã de ajutoare de urgenþã din fonduri guvernamentale. Carmen COSMAN Prin Hotãrâre de Guvern s-a aprobat acordarea de ajutoare de urgenþã unui numãr total de 184 familii ºi persoane singure care se aflã în

situaþii de necesitate cauzate de inundaþii, incendii, stare gravã de sãnãtate sau alte cauze care îi expun pe cei în cauzã la riscul de excluziune socialã. Dintre aceºtia, 15 beneficiari sunt din judeþul Hunedoara,

suma totalã care revine judeþului nostru fiind calculatã la 30.600 de lei. Potrivit executivului, sumele sau calculat în funcþie de necesitãþi, în cuantumuri cuprinse între 300 ºi 10.000 lei Aceste ajutoare de urgenþã se suportã din fondurile prevãzute cu aceastã destinaþie în bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice.

de la proiecþia anterioara de 3,2%, respectiv 3,3%, dupã ce în mai a fost coborîtã proiecþia de la 3,5% pentru 2013. Rata anualã a inflaþiei a ajuns la 5,4% în luna iunie. Rata anualã a inflaþiei determinatã pe baza indicelui armonizat al preþurilor de consum - indicator relevant pentru asigurarea comparabilitãþii la nivel european ºi evaluarea procesului de convergenþã cu Uniunea Europeanã a fost de 4,5% în luna iunie, nivel similar cu lunile precedente. ”Prin prezentul act normativ se propune intervenþia prin acordarea de ajutoare de urgenþã pentru sprijinirea familiilor ºi persoanelor singure care se aflã în situaþii de necesitate cauzate de inundaþii, incendii, probleme grave de sãnãtate ori alte cauze care pot conduce la riscul de excluziune socialã, în vederea ameliorãrii situaþiei socio-materiale ºi de sãnãtate ale acestora”, se aratã în nota de fundamentare a actului normativ.

Ministrul Justiþiei a precizat cã mai sunt necesare câteva discuþii cu cei de la Ministerul Muncii, iar peste câteva zile proiectul va fi fãcut public. Ministrul Robert

Cazanciuc a precizat pe 20 august cã Ministerul Justiþiei are în analizã un proiect care prevede pierderea pensiilor speciale de cãtre torþionarii comuniºti.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Septembrie 2013

Þigãrile electronice, “la fel de eficiente” precum plasturii cu nicotinã

igãrile electronice par sã fie cel puþin la fel de eficiente precum plasturii cu nicotinã pentru renunþarea la fumat, sugereazã un studiu, preluat de BBC. Dispozitivul, care creºte rapid în popularitate, produce vapori care conþin nicotinã. În acelaºi timp, þigara electronicã imitã senzaþiile senzoriale ale fumatului, ceea ce a dus la speculaþia cã ar putea

Leul s-a depreciat uºor

âteva ordine comerciale de cumpãrare de valutã au fãcut ca, pe o piaþã cu volume reduse de transfer, leul sã se decupleze faþã de celelalte monede din regiune ºi sã se deprecieze în faþa euro. Cursul monedei unice a crescut de la 4,4653 la 4,4694 lei. Piaþa s-a deschis la 4,46 – 4,4630 lei, cotaþii apropiate de cele de la închiderea de marþi, pentru ca ordinele de cumpãrare de valutã sã readucã euro la 4,47 lei, maximul atins fiind de 4,4740 lei. Dupã anunþarea cursului, cotaþiile au revenit spre cele de la deschidere, la ora 14:00 ele fiind de 4,4620 – 4,4650 lei. Cursul dolarului american a a

scãzut de la 3,3719 la 3,3693 lei iar cel al francului elveþian de la 3,6092 la 3,6064 lei. Leul se va menþine, în perioada urmãtoare, în culoarul 4,45 – 4,48 lei, evoluþia sa urmând sã fie marcatã, în principal, de factorii externi, precum situaþia din Siria sau de decizia pe care o va lua Rezerva Federalã americanã, la jumãtatea sãptãmânii viitoare, în ceea ce priveºte politica sa monetarã. Monedele din regiune se apreciau în faþa euro, cu circa 0,2%. Cea polonezã se întãrea la 4,223 - 4,252 zloþi iar cea maghiarã la 298,5 – 299,7 forinþi. Perechea euro/dolar se apropia ieri de pragul de 1,33 dolari, urcând la 1,3231 – 1,3282 dolari. Declaraþia preºedintelui Obama cã doreºte sã dea o ºansã diplomaþiei în cazul Siriei, a calmat spiritele în privinþa declanºãrii, în scurt timp, a unui conflct armat în Orientul Mijlociu, ceea ce a readus apetitul pentru activele riscante, aºa cum este consideratã moneda europeanã. În piaþa la termen de la Sibiu, euro se tranzacþiona pe decembrie la 1,3273 – 1,3276 dolari iar uncia de aur, cu scadenþa octombrie, la 1.362 dolari. Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la ora 14:00

fi un instrument util în procesul de renunþare la fumat. Conform studiului, 7,3% din persoanele care utilizeazã e-þigãri au renunþat la fumat dupã ºase luni, faþã de 5,8% din cei care au recurs la plasturi. Studiul nu a utilizat însã un eºantion suficient de larg pentru a dovedi care este cea mai bunã opþiune, noteazã BBC. În acelaºi timp, dupã ºase luni, 57% din utilizatorii de þigãri electronice au înjumãtãþit numãrul de þigãri

fumate în fiecare zi, comparativ cu 41% din cei care utilizeazã plasturi cu nicotinã. Uniunea Europeanã ºi Marea Britanie lucreazã la reglementarea þigãrilor electronice în acelaºi mod precum medicamentele, scrie BBC. Dispozitivul provoacã pãreri împãrþite, unii susþinând cã acesta normalizeazã fumatul, în timp ce alþii sunt de pãrere cã ar putea ajuta oamenii sã renunþe la fumat.

Banii pentru sãnãtate ar trebui sã fie direcþionaþi atât cãtre clinicile de stat, cât ºi cãtre cele private

rei sferturi dintre români doresc ca fondurile publice de sãnãtate sã fie direcþionate atît cãtre clinicile de stat, cît ºi cãtre cele private, releva un studiu realizat la cererea MedLife.

Potrivit studiului, premizele esenþiale pentru dezvoltarea unui sistem medical performant sînt calitatea personalului medical, legislaþie stabilã ºi previzibilã ºi procentul din bugetul de stat alocat pentru sãnãtate. Studiul mai releva faptul cã un procent covîrºitor al populaþiei ºi-ar dori sã existe o transparentã mai mare privind modul de alocare a fondurilor de sãnãtate, iar 99% din populaþie doreºte ca întreaga legislaþie în domeniul

medical sã fie previzibilã ºi stabilã, doar 1% declarînd cã nu ºtiu sau le este indiferent acest aspect. Majoritatea populaþiei oraºelor mari (76%) ºi-a exprimat dorinþa ca fondurile publice de sãnãtate, cît ºi cele dedicate programelor naþionale de sãnãtate specifice, sã aibã o distribuþie mixtã, altfel încît sã fie direcþionate atît cãtre unitãþile de stat, cît ºi cãtre cele private.

Procentul este ºi mai mare în cazul celor care au beneficiat deja de servicii de sãnãtate privatã (80%). Populaþia chestionatã a susþinut cã pentru dezvoltarea unui sistem medical performant sînt esenþiale urmãtoarele premize: calitatea personalului medical (97%) legislaþia stabilã/ previzibilã (94%), precum ºi suma de bani alocata din bugetul de stat pentru sãnãtate (94%).

14 Program & Horoscop

9:45 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 10:30 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului – Gyebaek (r) 11:50 Legendele palatului – Gyebaek (r) 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 17:00 Din Þara de Foc la Tijuana 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului 18:20 Legendele palatului 19:00 Ora de business 20:00 Telejurnal 21:10 Festivalul Internaþional de Folclor

9:30 David Copperfield 11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti sã mori de râs 13:00 Teleshopping 13:30 Soþia perfectã (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Ajutor! Vreau sã slãbesc! 22:00 Mondenii

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Septembrie 2013

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Daredevil

10:45 11:00 12:00 13:15 13:45 14:45 15:00 16:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

Teleshopping Culoarea fericirii Destinul regelui Pastila Vouã (r) Mica mireasã (r) Pastila Vouã (r) Cuscrele Copii contra pãrinþi (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche Poama acrã (r)

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Mamã de profesie (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Speranþa 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Patru nunþi ºi o provocare 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Spartacus: Rãzbunarea 0:05 Ostatic în Mexic

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Cu capul în nori 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Faci faþã, faci bani 21:15 Asta-i România! (r) 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

21 martie *** 20 aprilie Încercaþi sã nu vã asumaþi riscuri! Nervozitatea vã poate crea mari probleme. Evitaþi sã conduceþi maºina! Sunteþi predispus la accidente. Nu este momentul sã provocaþi discuþii în contradictoriu.

9:15 Que bonito amor (r) 10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 0:00 Îngeri

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Aveþi o zi foarte încãrcatã, cu multe probleme de rezolvat. Dimineaþa sunteþi puþin agitat ºi încercaþi sã rezolvaþi mai multe treburi deodatã. Faceþi-vã un plan detaliat ºi acceptaþi ajutorul familiei. Spre searã, vã liniºtiþi ºi simþiþi nevoia sã vã întâlniþi cu prietenii.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Din cauza stresului, sunteþi predispus la probleme de sãnãtate sau chiar accidente. Nu faceþi eforturi fizice sau intelectuale deosebite. Ar fi bine sã evitaþi cãlãtoriile lungi ºi petrecerile, pentru cã sunteþi destul de obosit.

Dimineaþa s-ar putea ca un coleg sã vã dea o veste care vã tulburã. Nu vã exteriorizaþi, ca sã nu le transmiteþi ºi celor din jur starea de nervozitate. Menajaþivã sãnãtatea ºi evitaþi eforturile intense! În caz contrar, existã riscul sã faceþi un accident.

23 iulie *** 22 august

23 august

Se întrevede o zi foarte agitatã. Dimineaþa sunteþi nevoit sã îi spuneþi unui prieten care vã viziteazã cã nu aveþi timp de el. Vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie ºi vã enervaþi pe mãsurã ce constataþi câte lucruri vã lipsesc.

23 septembrie *** 22 octombrie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 16:00 Digi Sport Special 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport 0:00 Rezumat Spania

aprile

Nu aveþi rãbdare sã vã analizaþi proiectele ºi vã grãbiþi sã le puneþi în practicã. Nu vã ambiþionaþi sã vã rezolvaþi singur toate problemele. Ar fi bine sã acceptaþi ajutorul prietenilor.

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Talk B1 21:30 Butonul de panicã 23:00 Lumea lui Banciu

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa plecaþi într-o cãlãtorie foarte importantã, din care este posibil sã vã întoarceþi cu o mare sumã de bani. Pe drum, vi se propune sã vã asociaþi într-o afacere.

21 ianuarie *** 20 februarie

Vã simþiþi excelent, sunteþi relaxat ºi nimic nu vã poate tulbura. Mai mult, reuºiþi sã calmaþi o persoanã foarte agitatã. S-ar putea ca partenerul de viaþã sã vã reproºeze cã sunteþi indiferent.

*** 22 septembrie Dimineaþa sunteþi obosit ºi nervos, dupã un drum lung. Ar fi bine sã vã stãpâniþi ºi sã evitaþi discuþiile în contradictoriu, pentru cã riscaþi sã declanºaþi un conflict. Nu mergeþi în vizite, chiar dacã partenerul de viaþã insistã.

23 octombrie *** 22 noiembrie Oboseala acumulatã vã face sã fiþi foarte agitat. Ar trebui sã vã odihniþi mai mult. Fiþi foarte prudent, pentru cã existã riscul sã fiþi implicat într-un accident de circulaþie! S-ar putea sã izbucnescã o ceartã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Începeþi ziua foarte agitat, alergând dupã un împrumut urgent. Pãstraþi-vã calmul, pentru cã sunteþi predispus la accidente cerebrale sau infarct. Aveþi rãbdare!

21 februarie *** 20 martie Un prieten vã propune sã plecaþi într-o excursie, dar faptul cã nu aveþi bani vã face sã fiþi irascibil ºi sã cãutaþi cearta cu lumânarea. Nu îi cãutaþi nod în papurã persoanei iubite! Fiþi atent la volan.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Septembrie 2013

Hunedoara de sub ape! O hartã a inundaþiilor situeazã judeþul Hunedoara la risc mare de inundaþii

udeþul Hunedoara, risc ridicat de Jinundaþii.

Douãsprezece judeþe din România prezintã un risc ridicat ºi foarte ridicat de inundaþii, aratã o

hartã realizatã de Poolul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID). Judeþul Hunedoara se încadreazã în categoria judeþelor cu risc ridicat de

cadrul unui program acest proiect. În baza naþional de prevenire a hãrþilor, autoritãþilor vor inundaþiilor. stabili bazinele hidrografice cu Consiliul Judeþean risc ºi lucrãrile de prevenire a Hunedoara se va ocupa de inundaþiilor necesare. realizarea acestor hãrþi, care Monika BACIU vor fi finalizate pînã la sfîrºitul acestui an. Proiectul hãrþilor de S.C. Electro Construct Systems risc a fost descris, în urmã cu cîteva luni, S.R.L., cu sediul în: Bucureºti, Sos.Bucuresti-Ploiesti,Km. 8,5, de cãtre ministrul clãdirea C19 , sector 1 solicitã de delegat pentru ape, pãduri ºi pisciculturã, la Agenþia de Protecþie a Mediului Hunedoara, obþinerea autorizaþiei Lucia Vargã, care a fost prezentã la Deva de mediu pentru desfãºurarea activitãþilor: “Recuperarea la o întîlnire de materialelor reciclabile sorlucru cu autoritãþile judeþene ºi primarii tate” ºi „Comerþ cu ridicata al hunedoreni. deºeurilor ºi resturilor“ în Loc. Realizarea hãrþilor de Aninoasa, str. Dãnuþoni, nr.303 A, risc va fi finanþatã din jud.Hunedoara. fonduri europene, Persoanele fizice sau juridice judeþul Hunedoara interesate, pot depune eventuale urmînd sã primeascã contestaþii sau sugestii, la sediul 120.000 euro pentru A.P.M.Hunedoara , Deva, str.Aurel Vlaicu,nr.25, Jud.Hunedoara.

ANUNÞ PUBLIC

Restricþii apã! S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru pentru joi 12 septembrie 2013, în oraºul Aninoasa, între orele 11,00 - 16,00. Zona afectatã: strada Bujorului, Banciloni ºi Costeni.

inundaþii, pe cînd judeþele Brãila ºi Tulcea sunt cu risc foarte ridicat de inundaþii. La nivelul judeþului Hunedoara, zonele inundabile vor fi înregistrate în hãrþi speciale de risc, în

Motivul restricþiei montare vanã regulatoare pe str. Centru II.

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Septembrie 2013

Din ”joben”

Departamentul pentru Turism include ºi exclude centrele de informare turisticã D

epartamentul pentru Turism se încurcã în documente. Acum douã luni de zile, reprezentanþii Departamentului pentru Turism prin Autoritatea Naþionalã pentru Turism au publicat o listã cu centrele de informare turisticã din þarã. Monika BACIU

Atunci, la nivelul judeþului Hunedoara nu figura nicio astfel de locaþie, acum dupã douã luni pe aceleaºi cãi de informare, la Petroºani funcþioneazã un centru de informare turisticã, lucru ºtiut, însã nerecunoscut de Departamentul pentru turism Este vorba mai exact de Compania de Turism Valea Jiului, companie care funcþioneazã pe baza unui parteneriat public

– privat. Centrul de informare turistica Valea Jiului este parte integrantã, dar distinctã a SC Compania de Turism Valea Jiului SRL. Acest centru a luat fiinþã în anul 2002 ºi are ca obiect de activitate dezvoltarea turismului din Valea Jiului. ”Compania de Turism Valea Jiului este o asociaþie public privat în care jumãtate sunt primãriile din Valea Jiului ºi jumãtate sunt persoanele fizice, unii îºi plãtesc cotiza-

þia, alþii nu o fac, dar în general o plãtesc. Pentru promovarea turismului din Valea Jiului toþi suntem obligaþi sã facem acest lucru, prin diferite forme. Noi, Compania de Turism Valea Jiului, am participat încã din 2002-2003 la toate târgurile ºi am fãcut DVD-uri, CD-ri, cu filmuleþe, pliante. A fost o perioadã în care Valea Jiului nu era prea bine privitã, dar eu insistând la agenþiile de turism cu care lucrez, am ajuns ca Valea Jiului sã fie cunoscutã ºi ca o vale care are mai multe zone turistice cum ar fi Parâng, Straja, Retezat, ªureanu ºi vom avea locuri unde sã vinã turiºtii ºi sã se simtã bine”, a declarat Romeo Roºia, directorul Companiei de Turism Valea Jiului. Turismul poate fi promovat sub diferite forme, iar Romeo Roºia ne explicã cum se face acest lucru. ”Existã douã mari moduri de a lucra în turism. A-i atrage pe alþii

în zona noastrã, ori a-i trimite pe ai noºtri în alte zone. Amândouã sunt bune. Faptul cã am turiºti pe care îi trimit în diferite staþiuni din þarã sau de peste hotare, îi face sã vadã ºi sã conºtientizeze cum se face turismul. Aceºti oameni când se întorc înapoi au anumite pretenþii iar aceste pretenþii ale locuitorilor, care au fost, la rândul lor turiºti, s-au ridicat. Cealaltã variantã este aceea de a veni turiºti din alte pãrþi în zonele noastre. Cine nu a lucrat în turism în anul 2000 ºi priveºte acum în 2013, observã cã atât în Parâng, Straja, cât ºi în restul zonelor noastre nivelul de servicii pentru turiºti a crescut enorm. Este motivul pentru care incoming-ul ºi outgoing-ul este foarte important. Referitor la condiþiile de cazare, la cele de masã, acestea s-au ridicat foarte mult mai ales în Straja, în Parâng, cu mici probleme care sunt din lipsa banilor. Foarte bine, avem Compania de Turism Valea Jiului, avem centrul de informare turisticã, vara

aceasta am avut foarte mulþi turiºti din Franþa, Italia, Germania care au trecut pe la noi, leam dat hãrþi, în limita posibilitãþilor, asta pentru cã aici avem o mare problemã pentru cã nu avem materiale, pliante sau hãrþi”, a mai spus Romeo Roºia.

urismul trebuie privit dintr-o perspectivã pozitivã, niciodatã negativ ”Nu sunt de acord în a privi negativ turismul. Eu trãiesc ºi voi trãi în continuare privind spre partea bunã. Trebuie sã

mergem înainte ºi sã dezvoltãm în continuare Valea Jiului aºa cum trebuie. Nu sã aruncãm cu noroi, nu sã ne luptãm unii cu alþii. Noi suntem oamenii Vãii ºi trebuie sã ne dãm mâna”, a mai precizat sursa citatã. Compania de Turism Valea Jiului, prin informaþiile ce le deþine ºi care sunt puse la dispoziþia turiºtilor despre zonele turistice Parîng, Straja, Vîlcan, Retezat ºi Sureanu, despre posibilitãþile de cazare, masa cât ºi despre programele turistice, se adreseazã turiºtilor individuali cît ºi grupurilor organizate. Deasemenea se adreseazã agenþiilor turistice, ce doresc mai multe informaþii despre aceastã zonã, în vederea trimiterii de turiºti.