Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 448

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 11 Septembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

PROFANARE

în Cimitrul Evreiesc din Petroºani

Locuitorii din Saºa, nemulþumiþi de condiþiile de trai

>>> PAGINA A 4-A

ªi-au fãcut propriile mine de cãrbune

u furat pentru a se întreþine, unii au fost prinºi ºi ºi-au fãcut pedeapsa, alþii au scãpat cu condamnãri cu suspendare. Nu au avut niciodatã un loc de muncã stabil ºi nici nu vor avea.

>>> PAGINA A 5-A

Roua cerului misterul „carnivor” din inima Þãrii Haþegului

plantã carnivorã care creºte în inima Þãrii Haþegului îºi dezvãluie misterele doar celor care au rãbdarea ºi pasiunea sã o gãseascã.

>>> PAGINILE 8-9

”Raiul” din Straja creionat de municipalitate, întrerupt de lipsa banilor

dministraþia localã de la Lupeni a demarat un amplu proiect de modernizare a staþiunii însã lucrãrile s-au împotmolit, ca peste tot, din lipsã de fonduri.

>>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Septembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Dimineaþa

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Septembrie 2013

Profanare în Cimitrul Evreiesc din Petroºani

rofanare de morminte în Cimitirul Evreiesc din Petroºani, cu girul autoritãþilor locale. Asta susþin rudele celor îngropaþi acolo, dar ºi localnicii din zonã. Totul pentru o antenã GSM ce se va monta cu avizul primãriei, dar fãrã aprobarea localnicilor. S-au trezit cu o groapã ºi cu mormintele rãscolite în cimitirul evreilor de la Petroºani. Oamenii care au rudele îngropate în acest loc spun cã nimeni nu le-a cerut acordul ºi cã ceea ce se întâmplã acum în cimitir e o adevãratã profanare de morminte. Asta cu atât mai mult cu cât nimeni din comunitatea evreiascã nu a fost consultat. Mai mult, aparþinãtorii cred cã totul s-a fãcut la mica înþelegere cu oameni care nu au consultat vreodatã comunitatea bine închegatã a evreilor de la Petroºani. „Din câte ºtiu eu, în comunitatea evreilor din Petroºani nu s-a discutat niciodatã acest aspect ºi dacã cineva a dat acordul, comunitatea trebuia sã fie consultatã. Toatã familia soþiei mele e îngropatã acolo ºi ºtiu exact cã nimeni nu a discutat despre acest subiect, nici Rabinul nu are voie sã dea o aprobare, fãrã consultarea comunitãþii. Tot ce e

acolo e ilegal ºi nu ºtiu cine ºi-a permis sã facã asemena abuzuri ºi, în mod cert, moºtenitorii de drept a celor de acolo vor începe niºte demersuri de a pune la punct lucrurile ºi, dacã s-a încãlcat legea, vom urma calea juridicã, pentru cã e un gest regretabil ºi jignitor”, spune Octavian Popescu, aparþinãtor. În acest loc este îngropat ºi fostul primar al municipiului Petroºani, Carol Schretar, iar stâlpul GSM va fi montat la

câþiva paºi de monumentul funerar. Nici cei care locuiesc în zonã nu sunt de

acord ºi nici ei nu au fost consultaþi. Oamenii susþin chiar cã au probleme de sãnãtate ce nu le permit expunerea la radiaþii ºi sunt deciºi sã opreascã montarea antenei. „Am aflat duminicã. Eu am fost plecatã ºi sunt chiar

nemulþumitã. Nu sunt de acord ºi nici un vecin nu e de acord. Nu ne-a întrebat nimeni dacã suntem de acord sã fie montatã pe strada noastrã o antenã. Eu chiar am o problemã medicalã pe care o urmãresc din 2003 ºi cred cã m-ar afecta. Sunt defapt sigurã, pentru cã tocmai de aceea acasã nu folosesc nici mãcar cuptor cu mirounde ºi am 3 copii ºi nu vreau ºi nici nu am fost întrebaþi. Noi credeam cã se repara gardul la cimitir, dar ei

monteazã fãrã acordul nostru o antenã ce ne va afecta sãnãtatea”, spune Irina Grigoraº, locatar al strãzii pe care se monteazã antena. Mai mult, la doar câteva sute de metri se aflã o grãdiniþã, iar cei de acolo spun cã vor strânge semnãturi de la pãrinþi pentru ca acest lucru sã nu se întâmple, iar copiii sã nu fie afectaþi de montarea unei antene GSM în zonã. În tot acest timp, construcþia a demarat, în cimitir a fost sãpatã o groapã, iar responsabilii din Primãria Petroºani susþin cã totul e legal constituit. „Firma de telefonie mobilã a cerut o autorizaþie pentru acea zonã, i s-a dat ºi este autorizaþia de construire nr. 44 din 7.06 2013. Autorizaþia este datã în mod legal, terenul e închiriat de la Federaþia Evreiascã din România ºi cam asta este.

În ce priveºte Grãdiniþa la caree faceþi referire, aceasta e cam pe la 500- 600 de metri ºi oricum e departe”, a

precizat Marian Popescu, directorul tehnic al Primãriei Petroºani. Toþi cei care se simt nedreptãþiþi acum vor sã caute calea legalã prin care sã împiedice construirea antenei în acel cimitor, la câþiva metri de locuinþele oamenilor. Potrivit Legii, distanþa minimã necesarã pentru amplasarea unei antene GSM este de 150 m faþã de ºcoli, de spitale, ºi nu se amplaseazã pe blocuri de locuinþe, decât cu acordul a 51% din totalul locatarilor. Diana M ITRACHE

4 Actualitate

Locuitorii din Saºa, nemulþumiþi de condiþiile de trai

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Septembrie 2013

ºi croiesc drum prin noroaie. Este vorba de locuitorii din cartierul Saºa al municipiului Petroºani care spun cã ori de câte ori plouã uliþele lor se transformã în adevãrate zone cu nãmol. Oamenii sunt nemulþumiþi de faptul cã nu sunt ajutaþi. ”Foarte greu ne descurcãm, drumurile sunt rele, e mizerie, sunt þevi de apã sparte. Vai ºi amar de dealul ãsta. Nu a venit nimeni sã ia mãsuri. Nu sunt containere cã le-au furat ºi atunci oamenii când fac curat în curte le pun aici”, spune o localnicã. Locuitorii zonei se plâng ºi de faptul cã nu au bani pentru medicamente. Colac peste pupãzã, oamenii se confruntã cu multe alte difi-

otrivit unui sondaj realizat la nivelul întregii þãri de Inscop Research, aproximativ 70 % dintre români au cea mai mare încredere în armatã ºi în bisericã în timp ce doar 31 % dintre aceºtia au declarat cã mai cred în Guvern. Deºi mulþi sunt dezamãgiþi de clasa politicã, ºi în judeþul Hunedoara mai existã perosane care încã nu ºi-au pierdut încrederea în Guvern ºi trãiesc cu speranþa cã acesta va reuºi pânã la urmã sã rezolve problemele cu care se confruntã þara. La fel ca ºi la nivel naþional, ºi armata prezintã o încredere destul de ridicatã în rândul hunedorenilor, la fel ca ºi biserica. “

cultãþi într-un cartier al unui municipiu european. ”Foarte greu, suntem bolnavi, suntem prãpãdiþi. Nu ne descurcãm, bani de medicamente nu avem. Plãtim mult la apã la curent. A adus niºte piatrã acum câþiva ani pentru poteci. E jale. Iarna când coborâm nu se poate, eu nu pot doar dacã mã ajutã cineva”, spune o altã localnicã. Oamenii au rãmas ºi fãrã containere, iar mizeria care

este aruncatã pretutindeni emanã un miros greu de suportat ºi creioneazã o priveliºte de groazã. Vina este însã ºi a locuitorilor, care au furat containerele ºi le-au valorificat. ”Ne-am obiºinuit, ce sã facem. Nu avem drumuri, mai umblã cu maºinile ºi le trebuie drum bun, le rup pe drumul astea. Gunoiul nu se ia la timp, nu ºtiu ce s-a întâmplat cu containerele. Le-au luat cei care nu au avut bani”, spune o altã localnicã. Reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani cunosc problema locuitorilor din Saºa ºi deocamdatã nu existã o rezolvare. Existã doar un lanþ de evenimente care trebuie sã se înºiruiascã corespunzãtor pentru ca problemele de aici sã fie

remediate. ”Vizavi de drum am mai discutat la începutul anului, când au fost inundaþii ºi surpãri de maluri, ºi am spus lucru care rãmâne valabil ºi în ziua de azi cã pânã nu se realizeazã ºi finalizeazã lucrãrile executate de cei de la ApaServ prin care urmeazã sã introducã furnizarea de apã ºi canal, nu intervenim sã realizãm infrastructura pentru cã am lucra practic degeaba. Dupã ce ei finalizeazã ºi fac recepþia lucrãrilor, vom interveni ºi noi ºi vom reface infrastructura rutierã pe cele douã strãzi, respectiv ªoimilor ºi Saºa”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. În ceea ce priveºte tomberoanele acestea au

fost furate de localnici. ”Existã douã zone unde erau montate containere ºi unde puteau sã depoziteze deºeurile menajere, într-adevãr într-una din zone containerele au fost furate, ei ar mai avea posibilitatea de a depozita deºeurile în cealaltã locaþie, însã din obiºnuinþã merg în locaþia ºtiutã ºi le aruncã pe jos. Noi suntem deficitari la capitolul containere”, a mai precizat viceprimarul municipiului Petroºani. Cartierul Saºa din Petroºani este format în marea majoritate de persoane de etnie romã. Majoritatea dintre acestea nu au loc de muncã, iar viaþa în cartier este una grea, de pe o zi pe alta. Monika BACIU

Armata ºi Biserica, cele mai credibile instituþii Cred încã în Guvern, ca sunt oameni capabili sã ne scoatã din incertitudinea asta din ultimii ani în care trãim cu toþii”, a spus un hunedorean. “ Eu cred cã armata este cea mai importantã instituþie a statului. Ea asigurã legea ºi ordinea, atât pe timp de pace, cât mai ales în vremuri mai tulburi”, a spus un altul. “ Indiferent de orice, Biserica este adevãrata valoare a

unui popor. Dacã nu poþi crede în Dumnezeu, în ce sã mai crezi atunci?!”, a declarat un alt cetãþean. Totuºi, pe de altã parte, prea puþini oameni din judeþul nostru mai au încredere în poliþie ºi justiþie, în timp ce alþii nu mai cred în nicio instituþie a statului. “În Justiþia din România nu mai cred deloc.Am vãzut atâtea condamnãri degeaba, dar ºi

atâþia infractori eliberaþi, încât nu mai pot avea încredere”, a spus un bãrbat. “Sincer sã vã spun, nu mai vreau sã mã încred în nimic. Eu cred în mine ºi în ceea ce sunt capabil sã fac, dacã sunt lãsat. În rest, þara asta nu te ajutã cu nimic”, a

precizat un altul. Aceste pãreri aparþin în cea mai mare parte persoanelor mature, asta pentru cã tinerilor nu au dorit sã rãspundã la aceste întrebãri. Luiza ANDRONACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Septembrie 2013

u furat pentru a se întreþine, unii au fost prinºi ºi ºi-au fãcut pedeapsa, alþii au scãpat cu condamnãri cu suspendare. Nu au avut niciodatã un loc de muncã stabil ºi nici nu vor avea. Sunt proprii ºefi, nu le convine sã lucreze pe un salariu de cele mai multe ori minim. Pentru a scãpa de puºcãrie s-au lãsat de fãrãdelegi, însã trebuie cumva sã trãiascã. Aºa cã s-au fãcut mineri, nu de voie ci de nevoie. Deasupra poligonului militar din municipiul Petroºani s-a dezvoltat o adevãratã industrie minierã, iar cãrbunele de aici, extras din galerii de suprafaþã, este vândut pe bani frumoºi. Afacerea este oarecum ilegalã, însã este trecutã cu vederea de autoritãþi. Mai bine sã sape pe dealuri decât sã fure, sã jefuiascã ori sã omoare, cam aºa îºi spun mai toþi poliþiºtii, la fel ca ºi în cazul fructelor de pãdure. Mai mulþi bãrbaþi, majoritatea recidiviºti, trec dealul din cartierul lor, Bosnia, cãtre poligonul militar, în zona releelor de telecomunicaþii. Au descoperit un filon de cãrbune chiar la suprafaþã, au sãpat galerii ºi zilnic scot producþie. Cel puþin 20 de saci de cãrbune, huilã de calitate - bulgãri cum cer cei care cumpãrã

ªi-au fãcut propriile mine de cãrbune

pentru sobe ºi centrale.

ina secretã

„Eu am fost închis pentru furt, de douã ori. Nu mai vreau în puºcãrie, dar trebuie sã mãnânc ceva. Toatã vara am fost la afine ºi bureþi, acum e sezonul cãrbunelui. Dacã-l fur din vagoane mã întorc în penitenciar, cã a fost eliberat pentru bunã purtare. Am cãutat pe deal, în zona minei Petrila ºi am dat de cãrbune”, spune Marcel (38 de ani). Alãturi de el sunt alþi trei bãrbaþi care sapã cât este ziua de lungã printr-o galerie de circa un metru diametru, de unde scot huila. Chiar dacã stratul este la suprafaþã, în realitate minerii de ocazie trebuie sã coboare cam doi metri sub pãmânt pentru a extrage cãrbune bun. „Acum primim 9 lei pe sacul de huilã, este

de calitate, toatã lumea ºtie cã Petrila are strat cu cãrbune bun. Avem comenzi ºi de 50 de saci pe zi dar nu putem scoate noi atât”, mai spune bãrbatul. Nici el ºi nici ceilalþi care sapã în galerie nu vor sã fie

fotografiaþi. Nu le este ruºine de faptul cã sunt puºcãriaºi sau cã muncesc. „Nu vrem sã ne vadã lumea din cartier, vin toþi sã-i luãm ºi pe ei la cãrbune. E mai bine sã nu se ºtie, s creadã cã tot la furat de fier mergem ”.

Hoþul care spãrgea parbrize- prins de poliþiºti

n bãrbat de 44 de ani din municipiul Vulcan este autorul mai multor furturi din autoturisme, iar poliþiºtii din localitate au reuºit sã-l prindã în flagrant.

unt în permanent pericol Oricând ar putea sã-ºi piardã viaþa într-o galerie deschisã de ei pentru cã nu au nici cele mai elementare mãsuri de siguranþã. „Înainte sã intrãm

Într-o singurã noapte, bãrbatul a spart cinci maºini ºi le-a golit de bunuri. Hoþul avea o metodã simplã ºi eficientã, pur ºi simplu spãrgea parbrizul maºinilor parcate ºi apoi lua tot ce era de valoare ºi putea fi vândut repede. „În urma cercetãrilor efectuate, poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale Vulcan, în au stabilit faptul cã, în noaptea de 08/09.09.2013, suspectul a spart parbrizul a cinci autoturisme parcate pe raza municipiului Vulcan, sustrãgând mai multe bunuri,

ne uitãm dacã s-a prãbuºit ceva din tavan, nu intrãm chiar aºa. De periculos este foarte periculos, dar ce putem face. Aºa ºtiu mãcar cã nu mã mai aleargã cei de la „gardã”, nu mai avem de-a face cu ei”, spune Vasile, un al miner de ocazie. Nu este o premierã în Valea Jiului ca pe fostele perimetre miniere sau în apropierea lor, cei fãrã venituri sã deschidã „exploatãri” pentru a vinde cãrbunele. În zona Uricani sunt cele mai multe galerii improvizate ºi chiar dacã „minerii” au fost alungaþi de mai multe ori pentru cã erau în pericol, în fiecare toamnã se întorc în gropile din care-ºi scot pâinea zilnicã. Maximilian GÂNJU

care ulterior au fost recuperate”, a declarat inspectorul principal Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. De asemenea, s-a stabilit cã bãrbatul a mai dat lovituri asemãnãtoare ºi în luna decembrie 2012. Bãrbatul a fost reþinut pentru 24 de ore urmând sã fie prezentat Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani cu propunere de arestare preventivã sub aspectul comiterii infracþiunii de furt calificat. Maximilian GÂNJU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Septembrie 2013

Clase curate ºi rechizite pe bãnci

Pregãtiri pe ultima sutã de metri pentru noul an ºcolar

echizitele achiziþionate de municipalitatea de la Petroºani au ajuns la unitãþile de învãþãmânt de pe raza localitãþii. Cu ghiozdane ºi rechizite vor fi întâmpinaþi elevii din Petroºani în prima zi de ºcoalã de cãtre cadrele didactice. La fiecare unitate de învãþãmânt au ajuns cele necesare elevilor. Monika BACIU ”Am ridicat rechizitele de la Asistenþa Socialã, existã ghizdane pentru copiii din grupa pregãtitoare ºi rechizite, caiete, creioane pentru toþi elevii ºcolii”, a spus Monteola Gherlan,

directorul ªcolii generale numãrul 7 Petroºani. Pe lângã rechizite, elevii vor fi întâmpinaþi cu clase curate, aerisite ºi mobilier nou. La ºcoli deja au fost finalizate lucrãrile de igienizare. ”Am finalizat lucrãrile de igienã,

clasele sunt aranjate ºi aºteptãm sã vinã copi-

ii sã ne reîntâlnim cu ei”, a mai spus sursa citatã. Elevii de la clasele pregãtitoare vor primi atât ghioz-

ªcolile din Petroºani, gata de noul an

regãtiri pe ultima sutã ºi avize la final. Asta e siztuaþia la ºcolile din municipiul Petroºani, iar cei din administraþia localã spun cã anul începe în cele mai bune condiþii. Diana MITRACHE Toate ºcolile ºi grãdiniþele din Petroºani sunt gata. Igienizãrile au fost aproape finalizate, iar lucrãrile sunt pe ultima sutã de metri. În acest moment mai sunt doar câteva detalii de pus la punct ºi ºcoala poate sã înceapã. „Suntem pe fazã terminalã, mai

avem doar mici retuºuri de fãcut. Pânã vineri sperãm sã terminãm cu toate. Lucrãri mai mari s-au executat la grãdiniþa din Colonie. Acolo a fost nevoie sã înlocuim parchetul, lambriurile, cã intrase igrasia în ele ºi se simþea mirosul. Am mai fãcut la liceul industriual, am înjghebat o salã de sport. Acolo liceul nu are

nicio salã, este acum o salã unde se va putea desfãºura activitatea sportivã. În rest, am fãcut numai igienizãri ºi mici modificãri ce sunt deja gata”, aprecizat Marian Popescu, director tehnic în

Primãria Petroºani. ªi dacã ºcolile sunt pregãtite de start, copiii vorprimi rechizite la Petroºani. Aici, administraþia oferã ghiozdane cu rechizite la toþi preºcolarii ºi rechizite la restul.

Primãria Petroºani nu mai are tomberoane

eficienþã de tomberoane la Petroºani. În capitala Vãii Jiului se furã orice se poate valorifica. De la capace de canal, la garduri de fier sau mai nou la tomberoane, toate dispar peste noapte de pe strãzile localitãþii. Monika BACIU Zilele trecute un tomberon de pe strada Independenþei a fost furat, iar administraþia

localã nu îl poate înlocui pentru cã nu mai are pe stoc. ”Suntem deficitari la capitolul containere pentru cã în ultima

perioadã au existat furturi de containere. Momentan pânã reuºim sã facem un nou stoc ºi sã le

repunem acolo unde au dispãrut suntem fãrã containere”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. În mai multe zone ale municipiului au fost furate containerele. Acestea au fost duse la fier vechi ca toate celelalte bunuri publice.

dane cât ºi rechizite. La ºcoala 7 din Petroºani numãrul elevilor care vor începe clasa pregãtitoare este mai mare

faþã de aºteptãrile dascãlilor. ”Anul acesta am depãºit aºteptãrile, avem 60 de elevi înscriºi la grupa pregãtitoare, noi ne-am propus douã clase, am recenzat, în jur de 40 de copii, dar spre bucuria noastrã s-au înscris mai mulþi”, a mai spus Monteola Gherlan. Anul acesta, ºcolarii se vor întâlni cu cadrele didactice la unitãþile de învãþãmânt pentru cã festivitatea de deschidere a noului an ºcolar nu va mai avea loc în parcul central.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Septembrie 2013

Marfã depozitatã în condiþii neigienice

tenþie de unde cumpãraþi fructele. Reprezentanþii Direcþiei Sanitar Veterinare efectueazã în aceastã perioadã mai multe controale în pieþe pentru a-i dentifica pe comercianþii care nu respectã siguranþa alimentelor. Monika BACIU ”Conform programului pe care îl întocmim odatã la fiecare trimestru, instituþia noastrã deruleazã acþiuni cu privire la activitatea tuturor agenþilor economici care îºi desfãºoarã activitatea pe raza Vãii Jiului. În speþã vorbesc de aria mea de competentã, controalele se axeazã pe produsele de carne, produsele de lapte, brânzã, ouã, patiserii, carmangerii ºi tot ceea ce þine de un comerþ civilizat. În perioada urmãtoare anticipãm o colaborare cu

celelalte instituþii”, a declarat medicul Ocativan Popescu, medic coordonator CSVSA Petroºani. În urma verificãrilor efectuate pânã acum s-au identificat ºi nereguli. Punctele de lucru sunt supraaglemerate, iar de multe ori marfa este depozitatã în condiþii improprii. ”În acest moment controalele au scos în

evidenþã faptul cã agenþii economici încearcã sã îºi desfãºoare activitatea în conformitate cu legile ºi normele în vigoare, micile probleme care apar sunt date de supraaglomerarea punctelor de lucru, în rest tot ceea ce se poate face pe loc sau în scurt timp noi vom lua mãsurile legale care se impun. Au fost mici probleme la unitãþile care îºi desfãºoarã acum activitatea în prag de toamnã la fructe ºi legume

Vin alimentele de la UE la Petroºani

ãptãmâna aceasta soseºte o parte din alimentele de la UE ºi la Petroºani. Consiliul Judeþean Hunedoara a început încã de la sfârºitul sãptãmânii trecute distribuirea cãtre cele 69 de primãrii a cantitãþilor de alimente care se acordã persoanelor cu venituri mici. Luiza ANDRONACHE

“Deocamdatã am fost anunþaþi cã va veni un transport cu fãinã pe data de 12 septembrie, iar sãptãmâna viiroare, lunã sau marþi, zahãrul ºi uleiul”, a declarat Cristina Mraz, director executiv SPLASprimãria Petroºani. De altfel, distribuirea efectivã cãtre populaþie se va face dupã ce vor veni toate alimentele. La

Petroºani, pe liste sunt înscriºi peste 3000 de beneficiari, dar numãrul poate varia. “Pe listele iniþiale pe care le avem, avem pânã acum în jur de 3200 de persoane. Ne aºteptãm, însã, la mai mulþi ºomeri neindemnizaþi”, a mai spus Cristina Mraz. Consiliul Judeþean Hunedoara asigurã distribuþia acestor produse din depozitul propriu cãtre

primãriile din judeþ, conform unor grafice sãptãmânale, pe mãsura recepþionãrii lor, iar primãriile trebuie sã împartã alimentele cãtre beneficiari în funcþie de termenul de valabilitate al acestora, dar nu mai târziu de 31 martie 2014. În alte localitãþi din judeþ, distribuirea cãtre populaþie s-a început deja, ºi aºa cum era de aºteptat, oamenii aproape s-au cãlcat în picioare la coadã.

pentru cã la aceste produse cãutãm sã nu depãºeascã cadrul legal, acestea sã fie vândute ca ºi celelalte produse alimentare ºi sperãm cã agenþii economici sã nu le mai expunã pe jos pentru ca poluarea este destul de mare ºi cetãþenii trebuie sã cumpere un produs cât mai puþin poluat Deocamdatã nu, sperãm cã agenþii economici vor înþelege cã acþiunea lor de

comercializare este un act civic ºi pe aceastã cale rog cetãþenii care au probleme sau sunt nemulþumiþi de ceea de cumpãra sã ne sesizeze pentru a lua mãsurile care se impun”, a mai spus medicul În goana dupã cumpãrãturile de sezon, gospodinele care cumpãrã cele necesare pentru murãturi nu þin cont de multe ori de unde cumpãrã marfa. Medicii recomdandã ca produsele sã nu fie depozitate pe jos, pentru cã existã riscul îmbolnãvirii.

8 Actualitate

Roua cerului - misterul „carnivor” din inima Þãrii Haþegului

plantã carnivorã care creºte în inima Þãrii Haþegului îºi dezvãluie misterele doar celor care au rãbdarea ºi pasiunea sã o gãseascã. Mulþi au auzit de aceastã plantã unicã în România, dar prea puþini sunt cei care au ºi vãzut-o. Carmen COSMAN Þara Haþegului ascunde comori nebãnuite, de care doar cercetãtorii pasionaþi de botanicã se mai ocupã. Ei sunt cei care fac ca aceste bogãþii naturale sã reziste ºi sã dãinuie peste vremuri, aºa încât ºi generaþiile viitoare sã se poatã bucura de ele. Într-o astfel de rezervaþie naturalã, mai puþin cunoscutã, la Peºteana, trãieºte aceastã plantã carnivorã denumitã

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Septembrie 2013

popular Roua Cerului sau ºtiinþific Drosera rotundifolia. O plantã veche de peste 11.000, care se dezvoltã în mlaºtina unui tãu despre care sãtenii din comuna Densuº spun ca nu ar avea fund. Bãtrânii au încercat sã-i afle adâncimea ºi au legat beþe unul de altul, dar nimeni nu a reuºit sã atingã fundul strãvechiului tãu. Silviu Zapodean este din Peºteana ºi a crescut cu legenda Tãului fãrã fund. Iar planta carnivorã îl

atrage îl atrage ca un magnet, mai ales cã nu a reuºit sã o vadã vreodatã. „Am auzit ºi eu de la bãtrâni cã în mlaºtina asta este un tãu fãrã fund, dar nu ºtim exact. Aºa spun bãtrânii. (…) Bãtrânii legau bâte de câte 4

metri una de alta ºi le tot bãgau pe ochiul

acela în jos, tot bãgau, tot bãgau, legau alta… Erau câte 6 – 7 bâte lungi. ªi, când lãsau, presiunea de la apã, probabil, le arunca în sus. Niciodatã nimeni nu ºi-a dat seama cât e de adânc tãul”, povesteºte localnicul. ªi, acolo ºi-a gãsit habitatul perfect aceastã rarã plantã carnivorã. „Este o plantã carnivorã care se hrãneºte cu insecte. Am înþeles cã insectele alea se pun pe plantã, se strânge ºi le digerã. Eu nu am vãzut, chiar mam ºi uitat atent acolo, dar pânã acum nu am vãzut

este în atenþia cercetãtorilor ºtiinþifici, care au grijã ca acest loc rar din România sã reziste pentru generaþiile viitoare si sa fie conservat pentru generaþiile viitoare.

planta. Bine, nici nu am putut intra, cã a fost tot apã acolo”, mai spuen Silviu Zapodean.

rumul anevoios spre Tãul fãrã fund Mlaºtina în care creºte planta carnivorã din Peºteana este situatã între culmile a trei dealuri. Pânã acolo se poate ajunge doar pe jos, drumul din sat fiind de peste o jumãtate de orã. între cele trei culmi, apa se strânge de pe urma ploilor si bãlteºte. Cel mai probabil, spun localnicii, mlaºtina s-a format datorita unui strat de argilã, care nu permite apei sã se scurgã. ªi, cine vrea sã vadã îndeaproape Roua cerului - a cãrei floare de doar 15 centimetri secretã un fel de lipici cãruia nu-i mai scapã insectele ce se aºeazã pe ea - ºi se încumetã sã ia în piept dealul, o poate face doar la marginea mlaºtinii. Mai departe e periculos. ªi totuºi turiºti mai vin, atraºi de misterul ºi legendele locului. Iar cei care o vãd o datã se întorc, chiar dacã

la faþa locului informaþiile pe care le pot obþine sunt sãrace.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro

istorie de 11.000 de

ani

Marcela Balasz, zonã unde nu se ºtie care este adâncimea. De zona respectivã sunt legate o serie de legende pe care localnicii mai în vârstã din Peºteana le cunosc ºi încearcã sã le transmitã ºi celor mai tineri. (…) Planta respectivã a apãrut acum aproximativ 11.000 de ani în aceastã zonã care reprezintã un lac pleistocenic, deci un lac din Era Glaciarã. Zona este

Dar, cel mai adesea, locul este în atenþia cercetãtorilor ºtiinþifici, care au grijã ca Iar cei care o vãd o datã se întorc, chiar dacã la faþa locului informaþiile pe care le pot obþine sunt sãrace. Dar, cel mai adesea, locul

cercetãtor la Muzeul de ªtiinþele Naturii din Deva, cunoaºte istoria locului unic în România. „În mijlocul mlaºtinii este aºa – numitul ochi al lacului, o

FONPC solicitã autoritãþilor publice sã asigure protecþia copiilor

ederaþia Organizaþiilor Neguvernamentale pentru Copil îºi exprimã îngrijorarea în legãturã cu evenimentele petrecute în ultima perioadã legate de agresiunile la care sunt supuºi copiii în mediul social. Federaþia doreºte sã atragã atenþia autoritãþilor publice asupra responsabilitãþii pe care acestea o au în protecþia ºi promovarea drepturilor copilului. Discuþiile derulate în jurul decesului copilului de patru ani muºcat de câini încalcã grav drepturile copilului: protejarea intimitãþii, protecþia împotriva oricãrei forme de abuz ºi alte drepturi extrem de importante.

Dorim sã amintim autoritãþilor responsabile Articolul 2 al Conveþiei cu Privire la Drepturile Copilului conform cãruia: (1)Statele pãrþi se angajeazã sã respecte ºi sã garanteze drepturile stabilite în prezenta convenþie tuturor copiilor din jurisdicþia lor, indiferent de rasã, culoare, sex, limbã, religie, opinie politicã sau altã opinie, de naþionalitate, apartenenþã etnicã sau

originea socialã, de situaþia materialã, incapacitatea fizica, de statutul la naºtere sau de statutul dobândit al copilului ori al pãrinþilor sau al reprezentanþilor legali ai acestuia. Acest articol al Convenþiei, dar ºi legea 272/2004 sta-

bilesc responsabilitãþile pe care autoritãþile publice ºi pãrinþii le au în vederea respectãrii drepturilor Copilului ºi a protecþiei acestuia. Numãrul extrem de mare de copii agresaþi de câinii comunitari este un semnal de alarmã ºi credem cã în afara discuþiilor pe care

Primãria Capitalei le poartã ºi a motivaþiilor expuse prin domnul Rãzvan Bãncescu, cordonator de proiect la Autoritatea pentru Supravegherea ºi Protecþia Animalelor (ASPA) ºi al altor reprezentanþi ai autoritãþilor publice locale, este necesarã o

asumare a responsabiltãþilor ºi mai ales asumarea unor mãsuri de prevenire. 'Potrivit datelor înregistrate de unitatea sanitarã, din 1 ianuarie ºi pânã în 31 iulie s-au prezentat la Centrul antirabic al Institutul Naþional de Boli Infecþioase 'Matei Balº' 8.610 persoane, dintre care 6.917 adulþi ºi 1.693 copii. Dintre aceºtia, 6.968 au fost vaccinaþi antirabic, 6.498 au primit profilaxie antitetanicã, iar 508 ser antirabic . Acest numãr demonstreazã gravitatea situaþiei ºi nevoia de mãsuri urgente la nivelul þãrii. Ataºãm acestui comunicat doar câteva din-

tre articolele de presã care aratã cã în fiecare an se întâmplã astfel de accidente tragice. Societatea civilã implicatã în protecþia ºi promovarea drepturilor copilului atrage atenþia cã asupra faptului cã nerezolvarea problematicii câinilor comunitari afecteazã direct siguranþa ºi protecþia copiilor. Cerem autoritãþilor publice ºi mass-mediei din România sã trateze cu responsabilitate astfel de cazuri ºi sã-ºi concentra atenþia asupra protecþiei Drepturilor Copilului aºa cum sunt ele prezente în Convenþie ºi în legislaþia naþionalã. Protejarea intimitãþii copilului ºi a imaginii sale sunt extrem de importante. FONPC reprezen-

declaratã rezervaþie botanicã din anul 1979, tocmai pentru a ocroti aceastã specie de plantã care este foarte rarã”, a explicat cercetãtorul ºtiinþific. Roua cerului este o planta rarã nu doar în România, ci chiar în Europa ºi tocmai din acest motiv este ocrotitã de lege. Este interzisã cu desãvârºire culegerea ei, dar pasionaþii de botanicã pot oricând sã o fotografieze, o amintire care rãmâne pe viaþã. Misterul acestei plante nu se termina însa aici. Prezenþa acestei plante carnivore a mai fost semnalatã ºi în Munþii Retezat, la o altitudine de peste 1500 de metri. tatã de 75 de ONG-uri membre atrage atenþia asupra faptului cã autoritãþile publice au marginalizat în ultima perioadã drepturile copilului, neglijând mãsurile la nivel comunitar privind prevenirea abuzurilor asupra copiilor ºi mãsurile de protecþie. Înfiinþatã în anul 1997, FONPC existã cu ºi pentru membrii sãi, aproximativ ºi este principalul interlocutor specializat al statului în vederea elaborãrii ºi redefinirii politicilor publice pentru asigurarea bunãstãrii copilului din perspectiva drepturilor copilului, utilizând ºi dezvoltând într-un cadru coerent ºi comprehensiv experienþa ºi expertiza membrilor sãi.

8 Actualitate

Roua cerului - misterul „carnivor” din inima Þãrii Haþegului

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Septembrie 2013

metri una de alta ºi le tot bãgau pe ochiul

este în atenþia cercetãtorilor ºtiinþifici, care au grijã ca acest loc rar din România sã reziste pentru generaþiile viitoare si sa fie conservat pentru generaþiile viitoare.

planta. Bine, nici nu am putut intra, cã a fost tot apã acolo”, mai spuen Silviu Zapodean.

la faþa locului informaþiile pe care le pot obþine sunt sãrace.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro

istorie de 11.000 de

ani

cercetãtor la Muzeul de ªtiinþele Naturii din Deva, cunoaºte istoria locului unic în România. „În mijlocul mlaºtinii este aºa – numitul ochi al lacului, o

FONPC solicitã autoritãþilor publice sã asigure protecþia copiilor

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Septembrie 2013

Schimbare de direcþie

Foºtii mineri cer reluarea exploatãrii aurifere de la Roºia Montanã

upã ce Comisia Juridicã a senatului a avizat negativ proiectul de la Roºia Montanã, foºtii mineri au ieºit în stradã, cerînd sã fie lãsaþi sã lucreze.

Circa 500 de persoane s-au adunat, marþi, începînd de la ora 10.00, în apropierea fostului sediu al Primãriei din Roºia Montanã, solicitînd începerea proiectului minier. Unii dintre participanþi s-au îmbrãca în salopete de mîner, fiind angajaþi ai companiei Roºia Montanã Gold Corporation, iar alþii sînt localnici care susþin proiectul minier. Pe tot parcursul protestului au fost scandate lozinci de genul: "Vrem sã muncim, nu sã cerºim", "Vrem locuri de muncã", "Mineritul înseamnã locuri de muncã". Reprezentanþii Jandarmeriei Alba au anunþat cã acþiunea de protest este una spontanã ºi nu este autorizatã. Dar, în acelaºi timp, zilnic la Roºia Montanã sînt autorizate proteste ale opozanþilor proiectului minier, însã marþi nu s-a desfãºurat o astfel

de acþiune. Din 1 septembrie, în centrul Capitalei ºi în mai multe oraºe din þarã au loc zilnic proteste ale celor care se opun proiectului minier de la Roºia Montanã. Protestele au fost declanºate dupã ce Guvernul a aprobat, în 27 august, un proiect de lege care reglementeazã exploatarea minereurilor din perimetrul Roºia Montanã, documentul fiind transmis Parlamentului spre adoptare. Marþi, Comisia juridicã din Senat a adoptat, în unanimitate, un aviz negativ la proiectul de lege privind unele mãsuri aferente exploatãrii minereurilor auroargentifere din perimetrul Roºia Montanã ºi stimularea ºi facilitarea dezvoltãrii activitãþilor miniere în România. Acest proiect de lege va fi dezbãtut ºi de Comisia pentru administraþie publicã, organizarea

teritoriului ºi protecþia mediului, care este sesizatã în fond.

e gîndesc la o acþiune în instanþã Compania Gabriel Resources a transmis luni, într-un comunicat, cã va analiza toate opþiunile posibile în cazul respingerii propunerii legislative privind dezvoltarea proiectului Roºia Montanã, inclusiv transmiterea unei notificãri formale referitoare la intenþia de a iniþia o acþiune în instanþã. Acþiunile Gabriel Resources s-au prãbuºit luni cu pînã la 70% la bursa din Toronto, dupã ce au

deschis la 1,1 dolari canadieni pe unitate, compania recomandînd la începerea ºedinþei tranzacþionarea cu prudenþã. Potrivit proiectului de lege aprobat de Guvern în 27 august, exploatarea minierã de la Roºia Montanã propusã de compania roºia Montanã Gold Corporation "este de utilitate publicã ºi de interes public naþional deosebit". Exploatarea minierã ar urma sã înceapã în noiembrie 2016, dupã ce planul urbanistic zonal va fi aprobat pînã la sfîrºitul acestui an, iar participaþia statului ar creºte cu încã 5,69%, la 25% din acþiuni,

dar condiþionat de emiterea la timp a tuturor autorizaþiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources ºi Roºia Montanã Gold Corporation pentru începerea exploatãrii. Compania Roºia Montanã Gold Corporation deþine la Roºia Montanã (judeþul Alba), prin concesionare în ved-

erea exploatãrii, cel mai important zãcãmînt de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur ºi 1.600 de tone de argint. Investiþia Roºia Montanã, blocatã de mai mulþi ani din cauza disputelor privind protecþia mediului, a fost inclusã în Planul naþional de investiþii ºi locuri de muncã lansat, în urmã cu o lunã, de Guvern ºi prezentatã ca proiect de "exploatare cu noi standarde de mediu" de unde statul estimeazã beneficii de 78% din ceea ce genereazã proiectul. Compania Gabriel Resources deþine în prezent 80,69% din proiectul Roºia Montanã, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest. (Sursã: Mediafax)

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Septembrie 2013

Procese pe bandã rulantã

Firmele patronate de Alin Simota, încovoiate sub povara datoriilor

Discuþii despre referendum la Aninoasa

n urmãtoare ºedinþã de Consiliu Local de la Aninoasa, aleºii de aici vor avea în vedere ºi demararea procedurilor pentru organizarea unui referendum prin care localnicii vor fi întrebaþi dacã vor ca oraºul sã devinã comunã. „Se va discuta despre acest lucru pentru a ne face fiecare o idee. Vom vedea cu ce ne ajuta sau cu ce nu”, a declarat Adrian Albescu, viceprimarul Oraºului Aninoasa. Ideea organizãrii unui referendum pentru retrogradarea la rangul de comunã a fost exprimatã prima datã de edilul ºef al localitãþii, Nicolae Dunca, cel care spunea cã acest lucru se va întâmpla în toamna acestui an. “M-am gândit foarte serios, iar eu chiar agreez aceastã idée, sã trecem de la statutul de oraº la cel de comunã. La discuþiile mele purtate cu cetãþenii, cei mai mulþi vor pentru cã le mai scad ºi impozitele. Sunt fonduri mai multe ºi mai uºor de accesat pe spaþiul rural decât pe cel urban. Mai mult decât atât, multe de firme mari de Valea Jiului, patroni serioºi, foarte cunoscuþi, mi-au spus cã se vor transfera cu firmele pe Aninoasa dacã vom trece la stadiul de comunã. Pe noi ne-ar avantaja”, a declarat Nicolae Dunca, primarul Oraºului Aninoasa. Oraºul Aninoasa, conform ultimelor date, are o populaþie de 4575, astfel cã, acest punct de vedere se încadreazã la rangul de comunã din acest punct de vedere, cel puþin. Pentru ca o localitate sã devinã oraº, are nevoie, tot conform legii adoptatã în 2007, de cel puþin 10.000 de locuitori. Aninoasa a fost declarat oraº la data de 2 mai 1989, atunci când avea o populaþie de 7800 de localnici. Luiza ANDRONACHE

irmele patronate de miliardarul Alin Simota pe vremea în care acesta avea un adevãrat imperiu financiar sunt împresurate de creditori. Iar luna septembrie aduce un val de procese în care Alin Simota este implicat direct. Bãncile l-au dat în judecatã pentru recuperarea creanþelor, iar Finanþele Publice nu mai au rãbdare cu societãþile controlate de Alin Simota. Cândva, patronul echipei Jiul Petroºani patrona un

adevãrat imperiu financiar, care l-a propulsat în topul celor mai bogaþi români. Acum are mari probleme cu legea, fiind arestat preventiv pe motiv cã ar fi coordonat o grupare infracþionalã specializatã în acte comise cu violenþã. ªi, mai mult decât atât, laþul datoriilor se strânge în jurul omul de afaceri, care ar putea pierde tot. Alin Simota este parte în mai multe procese aflate pe rolul Judecãtoriei Petroºani sau Tribunalului Hunedoara ºi care au termen zilele urmãtoare. Fie cã el este cel care a contestat mãsurile asigurãtorii, fie

cã dosarele au fost înaintate instanþei de cãtre creditorii sãi, situaþia patronului de la Jiul Petroºani este tulbure. Astfel, mai multe bãnci comerciale – Cum ar fi BRD Groupe Societe Generale – Grup Sibiu – Sucursala Sibiu, ori Intesa Sanpaolo Romania S.A. Arad Agenþia Petroºani - vor sã îºi recupereze în instanþã sumele datorate de firmele lui Simota - respectiv Simar, Simar Comimpex, Cosareli Company - ºi s-au îndreptat chiar împotriva reprezentantului lor legal. De precizat cã pentru majoritatea societãþilor care odinioarã a duceau bani în conturile

lui Simota este declanºatã procedura insolvenþei. În consecinþã, Alin Simota va da ochii cu judecãtorii din ce în ce mai des, din 12 septembrie, asta fãrã sã punem la socotealã acuzaþiile extrem de grave aduse de procurori privind coordonarea unui grup infracþional specializat în infracþiuni comise cu violenþã. În plus, omul de afaceri a fost trimis în judecatã în data de 12 martie 2013 ºi pentru infracþiuni de evaziune fiscalã în calitate de reprezentant al SC Simar SRL Petroºani. Car men COSMAN

Alegeri amânate la PNL Petroºani

otrivit calendarului iniþial, organizaþia liberalilor din municipiul Petroºani, ar fi trebuit sã-ºi alegã conducerea în aceastã toamnã, însã alegerile au fost amânate ºi vor avea loc cel mai probabil la începutul iernii. Motivul este legat de o reorganizare a structurii, dat fiind faptul cã PNL Petroºani a avut probleme de imagine din cauza fostului preºedinte, Alin Simota, arestat pentru cã ar fi condus o grupare interlopã specializatã în cãmãtãrie, ºantaj ºi bãtãi la comandã. Actualul viceprimar al municipiului

Petroºani, Dorina Niþã, directorul adjunct al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine, Petru Drãgoescu, ºi fostul consilier al ºefului CJH, Adrian Zvâncã, ar putea candida la preºedinþia Organizaþiei Municipale Petroºani a PNL. „Conform statutului, avem suficient timp sã organizãm alegerile la Petroºani”, declara coordonatorul PNL Valea Jiului, Costel Avram. În prezent conducerea organizaþiei din Petroºani este asiguratã prin interimat de Dorina Niþã, cea care ocupã ºi funcþia de viceprimar al localitãþii. Liberalii din Petroºani au rãmas fãrã conducere, dupã ce afaceristul Alin Simota a demi-

sionat din funcþia de preºedinte al organizaþiei invocând motive personale. La scurt timp, Simota a

fost arestat de cãtre procurorii DIICOT ºi a fost exclus din PNL. Maximilian GÂNJU

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Septembrie 2013

AJOFM Hunedoara, servicii de preconcediere pentru disponibilizaþi

ront comun pentru viitoriii disponibilizaþi de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara a fost înºtiinþatã cu privire la concedierile colective, iar acum reprezentanþii instituþiei vor demara o serie de proceduri pentru minerii ce vor pãrãsi sistemul. ”Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara a fost înºtiinþatã de concedierea care va avea loc la Societatea de Închideri de Mine, i-am contactat, s-a încheiat un protocol de lucru în comun prin care noi ca Agenþie vom oferi servicii de preconcediere persoanelor care urmeazã sã plece din sistem, iar la aceste servicii de preconcediere vor participa

persoanele care au primit preaviz ºi la aceste servicii noi vom informa persoanele cu privire la legislaþia bugetului asigurãrilor de stat, ºomaj ºi protecþia persoanelor aflate în ºomaj”, a declarat Iudith Babþan, ºef ALOFM Petroºani. Pentru disponibilizaþi au fost pregãtite o serie de cursuri de calificare în diferite domenii. Aceºtia pot opta pentru meseriile de zidar sau de ce nu

Peste 400 de locuri de muncã disponibile în Hunedoara

este 400 de locuri de muncã sunt disponibile la nivelul judeþului Hunedoara, conform datelor oferite de Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã (ANOFM).

Potrivit datelor rezultate din declaraþiile agenþilor economici privind locurile de muncã vacante, cele mai multe locuri de muncã vacante sunt în judeþele Cluj - 1.848, Bucureºti - 716, Iaºi - 706, Braºov - 507, Bistriþa-Nãsãud - 444, Argeº - 416, Hunedoara - 406, Timiº - 359, Prahova - 329, Vaslui - 328, Dolj - 318, Sibiu 296, Arad - 273, Neamþ - 267, iar cele mai puþine în Ialomiþa - 96, Brãila - 94, Galaþi - 93, Gorj - 90, Sãlaj - 83, Teleorman - 78, Buzãu 73, Tulcea - 60, Suceava - 35, Mehedinþi - 33, Bacãu - 11, Caraº-Severin - 6. Persoanele interesate sã ocupe un loc de muncã se pot adresa agenþiilor teritoriale pentru ocuparea forþei de muncã de domiciliu sau de reºedinþã sau pot accesa adresa de internet a ANOFM, unde pot vizualiza locurile de muncã vacante oferite în fiecare judeþ, pe meserii, precum ºi persoanele de contact cãrora le pot solicita informaþii suplimentare.

pot deveni designeri pagini web. ”Cursurile pe care noi le organizãm sunt cele pentru care noi suntem acreditaþi. Pentru luna viitoare avem preconizat sã începem un curs de zidar, montator pereþi rigips, avem un curs de

inspector resurse uman, un curs de designer pagini web. Dacã ei doresc alte cursuri, îºi exprimã opþiunea ºi noi încercãm sã îi ajutãm”, a

Euro revine la cursul de joia trecutã

iºcãrile de pe pieþele internaþionale, unde se mai deschid noi poziþii speculative înainte de întâlnirea comitetului de politicã monetarã a Rezervei Federale americane, au permis leului sã se aprecieze ieri în faþa principalelor valute. Cursul euro, a scãzut, în a doua ºedinþã consecutivã, de la 4,4705 la 4,4653 lei, medie care s-a înregistrat ºi joia trecutã, mai sus cu circa 1% faþã de începutul sãptãmânii trecute. Piaþa s-a deschis la 4,47 – 4,4720 lei, în creºtere uºoarã faþã de închiderea de luni, care a fost la 4,4670 – 4,47 lei. Volatilitatea ºi volumele de transfer au fost modeste, tranzacþiile realizându-se între 4,4620 ºi 4,4720 lei. La ora 14:00 cotaþiile din piaþã erau de 4,4620 – 4,4650 lei. Investitorii nu s-au arãtat de date economice pozitive anunþate ieri de INS. Astfel, producþia industrialã a crescut în primele ºapte luni, faþã de aceeaºi perioadã din 2012, cu 6,9%, iar exporturile au atins în iulie o valoare lunarã record de 4,5 miliarde euro. Leul s-a apreciat ºi în faþa dolarului american, cursul coborând de la 3,3884 la 3,3719 lei, ºi a francului elveþian, media anunþatã de BNR scãzând de la 3,6179 la 3,6092 lei. Monedele din regiune aveau evoluþii comparativ cu euro, asemãnãtoare cu ale leului. Cea polonezã se tranzacþiona la 4,258 – 4,272 zloþi iar cea maghiarã la 299,6 – 300,5 forinþi. Perechea euro/dolar creºtea faþã de luni cu circa 1 cent american, la 1,3235 – 1,3276 dolari. Investitorii rãmân prudenþi înainte de reuniunea Fed, dupã ce au apãrut voci care mizeazã pe o scãdere a programului de relaxare cantitativã, care are o valoare lunarã de 85 miliarde dolari, cu 10 sau, chiar, 20 miliarde dolari, ceea ce ar avea ca efect scumpirea dolarului. În piaþa la termen de la Sibiu, euro se tranzacþiona pe decembrie la 1,3248 – 1,3266 dolari, iar uncia de aur continua sã scadã pe octombrie, la 1.371 – 1.380 dolari. Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la ora 14:00

mai spus sursa citatã. 489 de persoane de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului vor pãrãsi sistemul în acest an. Disponibilizaþii vor

beneficia de 27.300 de lei, banii fiind plãtiþi într-o singurã tranºã. La disponibilizãrile actuale nu se mai þine cont de vechimea în muncã. Monika BACIU

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Septembrie 2013

Cosmetizatã la acþiuni ºi cu promisiuni

u dat cu var au vopsit bãncile ºi au acoperit dezastrul. Asta s-a întâmplat în staþia CFR din Petroºani la vizita garniturii Moldoviþa, iar responsabilii vin cu promisiuni. Diana MITRACHE Cu câteva zile înainte ca în Petroºani sã soseascã garnitura Moldoviþa, în scopul încurajãrii turismului între Hunedoara ºi Gorj, gara a fost cosmetizatã. Au

pãrãsit. Cei veniþi cu trenul, însã, au declarat cã planurile de modernizare a staþiei existã ºi cã ele trebuie puse doar în aplicare. Nimeni, însã, nu a precizat ºi când se va întâmpla asta. „Nu pot sã vã dau detalii.

CFR din Petroºani, care dateazã undeva din anii 1870. E obiect de patrimoniu”, a declarat la Petroºani Dionisie Ardelean, ºef CNAFER. Staþia CFR din Petroºani a fãcut obiectul mai multor interpelãri în Parlament ºi pe la ministere, din partea politicienilor de aici, dar ºi adminsitraþia localã a cerut sprijin. Pânã acum, însã, nimeni nu a fãcut nimic, iar acum, cã tot vine garnitura de epocã Moldoviþa în

vizitã la noi, administraþia staþiei a cosmetizat clãdirile cât a putut. Mai mult, pentru a evita un incident neplãcut, casa

de bilete a fost mutatã într-un loc mai sigur, iar clãdirea dãrãpãnatã a fost acoperitã cu plasã de protecþie.

România, pe primul loc în topul þãrilor cu gospodarii care au WC-urile în curte

omânia se afla pe primul loc în topul þãrilor cu gospodarii care au WC-uri în curte, potrivit unui raport prezentat luni de Comisia Europeanã.

dat cu var, au pus burlane ºi scocuri ºi au îngrãdit zidurile ce stau sã cadã peste cãlãtori. Liniile de cale feratã au fost delimitate cu o o dungã albã de var ºi totul ca locaþia sã nu dea impresia unui loc

Aceasta poate sã o spunã Compania Naþionalã de Cale Feratã. Se are în vedere din câte ºtiu eu, conducerea Ministerului o are în vedere, inclusiv reparaþia acestei clãdiri pentru cãlãtori a staþiei

40,7% din romani au WCurile în curte, faþã de doar 25% din populaþia Bulgaria. Pe locul al treilea se afla Letonia, cu 15,8%. La polul opus se afla Danemarca, Spania, Olanda ºi Suedia, unde procentul este zero, se aratã în raport. România conduce ºi în clasamentul mortalitãþii infantile, cu 9,4% în 2011, chiar dacã situaþia s-a îmbunãtãþit faþã de 2001, cînd nivelul era de 18,4%. Pe poziþia a doua se afla Bulgaria, cu 8,5%. Media europeanã este de 3,9% la o mie de naºteri. 29% dintre români se confruntã cu privaþiuni

materiale severe, fiind devansaþi doar de bulgari (44%) ºi letoni (31%), potrivit celor mai recente date ale Comisiei Europene, din 2011. Romanii sînt depãºiþi doar de letoni în privinþa greutãþilor întîmpinate atunci cînd apeleazã la serviciile medicale. În 2011, 9,8% din femeile din România ºi 14% din bãrbaþi au reclamat limitarea accesului la serviciile medicale, din diverse motive: preþul prea

ridicat, distanþã mare între domiciliu ºi unitatea spitaliceascã sau timpul îndelungat pentru cei înscriºi pe listele de aºteptare. În ceea ce priveºte numãrul persoanelor care ating vîrsta de 65 de ani, România se afla pe locul al patrulea, dupã Lituania, Letonia ºi Ungaria. Trei regiuni din România apar în clasamentul privind speranþa scãzutã de viaþã la bãrbaþi: sud-est (69,5%), nord-est (69,6%) ºi Muntenia (69,7%). Cel mai mult trãiesc bãrbaþii din regiunea italianã Emilia-Romagna - 80,4%. Femeile din vestul României (76,9), din nord-est (77,2), nord-vest (77,2%) ºi Oltenia (77,3%) sunt ºi ele la coada clasamentului privind speranþa de viaþã. Comisia Europeanã avertizeazã asupra faptului cã actuala crizã economicã poate avea o influenþã negativã importanta asupra sãnãtãþii ºi bunãstãrii cetãþenilor europeni.

14 Program & Horoscop

9:45 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 10:30 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului – Gyebaek (r) 11:50 Legendele palatului – Gyebaek (r) 12:30 SCENART 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 SCENART (r) 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 19:00 Arta spaþiului 19:30 Oameni care au schimbat Lumea (r)

9:30 Prinþ ºi cerºetor (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti sã mori de râs 13:00 Teleshopping 13:30 Soþia perfectã (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Þi-l prezint pe Dave 22:15 Trãsniþii 23:00 Focus Monden

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Talk B1 21:30 Butonul de panicã 23:00 Lumea lui Banciu

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 6 gloanþe 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Septembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Capcanã în lumea modei (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Mamã de profesie 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Patru nunþi ºi o provocare 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Spartacus

21 martie *** 20 aprilie Nu este o zi potrivitã pentru întâlniri cu prietenii sau pentru afaceri. Sunteþi mofturos ºi nu prea aveþi chef de vorbã. Amânaþi cumpãrãturile ºi investiþiile! Existã riscul sã luaþi decizii neinspirate. Pe plan sentimental, totul este în regulã.

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 0:00 Îngeri pierduþi (r)

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Cu capul în nori 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Autobuzul lui Vârciu 22:00 WOWbiz 0:15 ªtirile Kanal D

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal Club 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Digi Sport Special 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport 0:00 Rezumat Franþa

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Încercaþi sã nu vã asumaþi prea multe responsabilitãþi! Riscaþi sã nu vã iasã mare lucru. Primiþi o mânã de ajutor de unde nici nu vã aºteptaþi. Spre searã, mergeþi la prieteni ºi uitaþi de toate problemele de peste zi.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi confuz ºi sã aveþi dificultãþi de comunicare. Nici intuiþia nu vã ajutã din cale afarã, aºa cã ar fi bine sã nu mergeþi la risc. Nu neglijaþi odihna. Chiar trebuie sã vã reîncãrcaþi bateriile.

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Pastila Vouã (r) 15:00 Cuscrele 16:00 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite

23 iulie *** 22 august

Nu este o zi favorabila pentru investitii si planuri de viitor. In schimb, relatiile sentimentale va ofera mari satisfactii. Evitati afacerile la marginea legii, pentru ca riscati sa aveti probleme!

23 august *** 22 septembrie

Nu este momentul sã începeþi activitãþi dificile, pentru cã vã lipseºte simþul practic. Ar fi bine sã nu luaþi nici o iniþiativã la serviciu sau în afaceri. S-ar putea sã nu fiþi prea inspirat.

Dimineaþa sunteþi puþin confuz, motiv pentru care s-ar putea sã nu vã faceþi înþeles prea uºor. Ordonaþi-vã ideile. Dacã doriþi sã cumpãraþi ceva de valoare, nu încercaþi sã-i faceþi partenerului de viaþã o surprizã! Sfãtuiþi-vã înainte de a da banii!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Deºi vã simþiþi în formã, s-ar putea sã descoperiþi cã nu prea aveþi spor ºi cã nu vã reuºeºte mai nimic. Astãzi nu prea sunteþi realist. Nu forþaþi lucrurile, pentru cã riscaþi sã provocaþi discuþii aprinse.

Primiþi o sumã importantã de la o persoanã mai în vârstã din familie ºi începeþi sã vã faceþi planuri. Ar fi bine sã nu vã pripiþi, pentru cã vã lipseºte simþul practic ºi s-ar putea sã suferiþi un eºec.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Dimineaþa s-ar putea sã aveþi probleme la serviciu dacã nu reuºiþi sã vã concentraþi. Nu vã amestecaþi în bârfele celor din jur, pentru cã mai târziu riscaþi sã aveþi discuþii.

În prima parte a zilei sunteþi confuz ºi indispus. Nu vã asumaþi riscuri, pentru cã ºansele de reuºitã sunt minime. Dacã aveþi ocazia sã vã relaxaþi nu staþi pe gânduri!

21 ianuarie *** 20 februarie

Aveþi planuri mari, în special în domeniul financiar, dar încã nu reuºiþi sã vedeþi semne încurajatoare. Aveþi mai multã rãbdare ºi munciþi mai ordonat. Ar fi bine sã acceptaþi sugestiile unei femei mai în vârstã.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa sunteþi foarte sensibil ºi nu vã convine nimic. Încercaþi sã depãºiþi cât mai repede aceastã stare, pentru cã vã poate afecta relaþiile cu ceilalþi!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Septembrie 2013

Aflã câþi am mai rãmas! Din ce în ce mai puþini

opulaþia României a scãzut în luna iulie 2013 cu 539 persoane, comparativ cu luna anterioarã. Aceasta vine dupã o scãdere cu 4.875 persoane în luna iunie, potrivit datelor ce au fost fãcute publice de Institutul Naþional de Statisticã (INS). În luna iulie s-a înregistrat naºterea a 18.959 copii, cu 4.514 mai mulþi decât în luna iunie, iar numãrul persoanelor ale cãror decese au fost înregistrate în luna iulie a fost de 19.498, cu 178 mai multe decât în luna iunie. Sporul

înregistrate în luna iulie a fost de 155 (8,2 copii sub un an la 1000 nãscuþi-vii), rata fiind în scãdere faþã de luna iunie, când a fost de 8,8 copii sub un an la

judecãtoreºti definitive ºi conform Legii nr. 202/2010 a fost de 1.692, cu 630 mai puþine decât în luna iunie. Raportat la luna iulie

1000 nãscuþi-vii. Conform INS, la oficiile de stare civilã s-au înregistrat în luna iulie 13.908 cãsãtorii, cu 1.754 mai multe decât în luna iunie, iar numãrul divorþurilor pronunþate prin hotãrâri

2012, numãrul nãscuþilorvii în luna iulie 2013 a fost mai mare cu 99, în timp ce numãrul persoanelor care au decedat a fost cu 1.498 mai mic faþã de cel consemnat în luna iulie a anului trecut. Sporul natural a fost negativ

natural provizoriu a fost negativ în luna iulie, de 539 persoane (decedaþii având un excedent faþã de nãscuþii-vii), la fel ca în luna iunie când a fost de 4.875 persoane. Numãrul deceselor copiilor cu vârstã sub un an,

Legea care prevede eutanasierea maidanezilor, adoptatã de Parlament

egea care prevede eutansierea cîinilor fãrã stãpîn a fost adoptatã marþi de Camerã Deputaþilor, camera decizionalã. 266 de deputaþi au votat "pentru", 20 de deputaþi s-au abþinut ºi 23 de deputaþi au votat împotrivã. Legea prevede, printre altele, ca un cîine fãrã stãpîn care nu este revendicat sau adoptat în termen de 14 zile lucrãtoare va fi eutanasiat de primãrii. Acestea sunt obligate sã îi informeze pe cetãþeni cu privire la cîinii fãrã stãpîn care pot fi adoptaþi. De asemenea, eutanasierea nu este obligatorie, cîinii putînd sã fie þinuþi în adãposturi dacã primãria are banii necesari. Legea va merge la promulgare, cãtre preºedintele Traian Bãsescu, dupã care va fi publicatã în Monitorul Oficial ºi va intra în vigoare.

în luna iulie 2013, de 539 persoane, la fel ca în luna iulie 2012 (2.136 persoane). Numãrul copiilor cu vârstã sub un an care au decedat a fost cu 23 mai mare decât în luna iulie 2012. În ceea ce priveºte numãrul cãsãtoriilor, acesta a fost, în luna iulie 2013, cu 933 mai mic decât în aceeaºi lunã din anul precedent. Prin hotãrâri judecãtoreºti definitive ºi conform Legii nr. 202/2010 s-au pronunþat cu 29 mai multe divorþuri în luna iulie 2013 decât în luna iulie 2012. Datele INS privind fenomenele demografice s-au obþinut prin prelucrarea informaþiilor cuprinse în buletinele statistice de nãscuþi-vii, decese, cãsãtorii ºi divorþuri întocmite de primãriile municipale, orãºeneºti ºi comunale, odatã cu înregistrarea fenomenelor în actele de stare civilã.

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Septembrie 2013

”Raiul” din Straja creionat de municipalitate, întrerupt de lipsa banilor

ona Straja se înscrie ca o mare complexitate ºi atractivitate peisagisticã în structura ºi valoarea potenþialului turistic, întrunind toate calitãþile unei excelente staþiuni de iarnã, este situatã în inima Masivului Vâlcan, la circa 20 km de Petroºani. Monika BACIU Administraþia localã de la Lupeni a demarat un amplu proiect de modernizare a staþiunii însã lucrãrile s-au împotmolit, ca peste tot, din lipsã de fonduri. Municipalitatea a dorit sã realizeze asigurarea utilitãþilor (apã, canalizare, energie electricã, gaze naturale), asigurarea transportului, modernizarea staþiunii (construire copertinã pentru prelungirea pârtiei Slalom, defriºare, nivelare ºi recultivare a suprafeþei schiabile din staþiune, protecþie, balizare securitate schiori, sisteme de semnalizare pe pârtii, creºterea capacitãþii de transport pe cablu în Staþiunea Turisticã Straja – telegondolã Lupeni – Straja, telegondolã Cabana veche Straja – Vârful Straja). Pânã aici municipalitatea prin proiectul implementat

a reuºit sã finalizeze telegondola, care însã stã pe loc în momentul de faþã.

oºtã ºi bãnci comerciale În cadrul strategiei de dezvoltare a staþiunii Straja s-a dorit construirea de spaþii pentru cabinet medical, farmacie, bancã, poºtã, telefon, internet - cafe, cosmeticã, masaj, frizerie, centru fitness, construire sediu jandarmerie; sistematizarea pe verticalã a Staþiunii Turistice Straja, achiziþionat ratracuri ºi punct service pentru acestea, construire centru Salvamont, sistematizare ºi semnalizare trasee turistice, sistem de taxare de tip AXESS, amenajare ºi marcare traseu de mountain bike – 70 km, lac de acumulare pentru instalaþiile de zãpadã artificialã, staþie de pompe,

maºini cu presiune scãzutã pentru produs zãpadã ºi punct de service. ªi la acest capitol realizãri sunt însã nu la fel de multe precum propuneri. Totul se datoreazã lipsei fondurilor alocate de la Guvern pentru proiectul Schi în România.

urism ºi vara ºi iarna Municipalitatea a avut în vedere realizarea unui fun park iarna, agrement de varã fun – park, suprafeþe artificiale pentru practicarea schiului vara, tobogan

pentru sãniuº în timpul verii, instalaþie pentru jocuri ºi gokart, garaj pentru tunurile de zãpadã, cositoare pentru teren accidentat pentru întreþinerea pârtiilor. Faþã de celelalte staþiuni montane din Valea JiuluI Straja are turism ºi vara, nu

la dorinþele edililor ºi a investitorilor, însã existã un interes pentru aceatsã staþiune ºi pe timpul verii. Iarna însã situaþia se schimbã total, pentru cã aici în weekend-uri sunt mii de turiºti care participã la diferite competiþii. Complexul turistic este amplasat la o altitudine de 1380 m, vârful Straja având o înãlþime de 1445 m. Suprafaþa schiabilã este de 40 hectare. Zona Straja se înscrie ca o mare complexitate ºi atractivitate peisagisticã în structura ºi valoarea potenþialului turistic, întrunind toate

calitãþile unei excelente staþiuni de iarnã, este situatã în inima Masivului Vâlcan, la circa 20 km de Petroºani. Resursele turistice ºi poziþia în teritoriu a Vãii Jiului permit dezvoltarea, complementar posibilitãþilor prac-

ticãrii sporturilor de iarnã, a unei oferte turistice diversificate, care sã conducã la amplificarea turismului, cum ar fi: ecoturismul, ciclismul montan, speologia ºi alpinismul montan. Masivele

montane dispun de peisaje de mare atracþie turisticã ºi de obiective naturale (peºteri, avene, chei, abrupturi, circuri ºi lacuri glaciare) de mare interes pentru turismul montan.