Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 425

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 7 August 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Valea Jiului, vocaþia suferinþei

Mânãstirea Lainici - plinã de cerºetori din Vale

eci de cerºetori din localitãþile Vãii Jiului au pus stãpânire, la propriu, pe mânãstirea din Defileul Jiului, unde a avut loc hramul schitului de lângã aºezãmânt.

>>> PAGINA PAGINA A 4-A

Omagiu adus minerilor la Petroºani

eci de oameni, politicieni Z ºi foºti mineri au venit de Ziua Minerului la Petroºani.

Ceremonia a avut loc la primele ore ale dimineþii, la statuia minerului din Parcul Central Carol Schreter, iar toþi participanþii au declarat cã mineritul trebuie sã continue.

>>> PAGINILE PAGINILE 10-11 10-11 Cea mai veche zonã minereascã din Valea Jiului,

Colonia ªtefan din Lupeni, ”încremenitã” în negura trecutului

rãiesc în secolul XXI, dar în condiþii de T lumea a treia. Este vorba de

n noaptea de 6-7 august 2001, la Vulcan, 14 vieþi au fost frânte... O prezentare a minerilor ºi mineritului – altfel decât datele seci ale statisticii ºi înºiruirea rece a evenimentelor – a fãcut înconjurul ambasadelor, prin revista cu circuit închis, ”Esenþial”. >>> PAGINILE 8-9

majoritatea locuitorilor din Cartierul ªtefan din municipiul Lupeni care îºi duc veacul de pe o zi pe alta. Aici, ca în majoritatea zonelor din Valea Jiului, fiecare se descurcã cum poate. Tinerii sunt cei mai afectaþi.

>>> PAGINA PAGINA A 12-A

Colectivul Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Petrila ureazã tuturor minerilor din Valea Jiului, cu ocazia Zilei Minerului, multã sãnãtate, suflet senin, sã se bucure de fiecare clipã a vieþii! Foºtilor ºi actualilor mineri de la Lonea ºi pânã la Livezeni, în special, gânduri bune ºi viaþã frumoasã!

Dumnezeu sã vã ocroteascã! La mulþi ani minunaþi ºi un cãlduros NOROC BUN! Ing. Martin Borºa, Preºedinte CAR Pensionari Petrila

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 August 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 August 2013

Minerii au decis: Hari eºti absent nemotivat!

ochiþoiu, alias “Senatorul Resturilor” s-a fãcut de un mare... cu ocazia Zilei Minerilor. În fapt, “Senatorul Resturilor”, la ceremonialul de depunere de coroane de flori din Parcul Carol

Schreter de la Petroºani a uitat sã-i trimitã bani expertului sãu senatorial din teritoriu pentru a cumpãra o coroanã de flori. ªi asta în condiþiile în care ditamai senatorul a confirmat prezenþa la eveniment. În momentul în care maestrul de ceremonii Nicolae Taºcã l-a nominali-

Actualitate 3 zat pentru a-ºi prezenta onorul în faþa minerilor, pe Hari, ia-l de unde nu-i... Nici mãcar coroana nu era de gãsit... I s-or fi termitat banii lui Vochiþoiu? Nu-i mai merge treaba la firma sa de mare succes care se terminã într-un ...job? În sfârºit Vochiþoiu începe sã-ºi arate adevãrata faþã ºi grija pe care o are pentru minerii din Valea Jiului.... Hari, minerii te-au trecut absent nemotivat! Marius MITRACHE

Ioan David, faceristul Alin Simota rãmâne în arest A Simota nu va ieºi la un pas de libertate din arest nici dupã

oan David este la un pas de libertate. Fostului ºef al Poliþiei Deva s-a prezentat in fata instantei de la Deva, unde s-a judeca avizul de eliberare emis de comisia din cadrul Penitenciarului Bârcea Mare.

Judecãtoria Deva avut luni pe rol cauza privind avizul de eliberare pentru Ioan David, emis la propunerea comisiei din cadrul Penitenciarului Bârcea Mare. Magistraþii au decis sã admitã cererea de eliberare condiþionatã cu punerea în libertate a fostului sef al Politiei Deva. Decizia instanþei, însã, nu este însã definitivã, ci poate fi atacatã cu recurs de cãtre procurori în termen de trei zile de la comunicare. Dupã aceste termen, pânã la eliberarea propriu-zisã, dacã nu se face recurs, si Tribunalul Hunedoara trebuie sã ia act de decizia Judecãtoriei Deva. Reamintim faptul cã fostul ºef al Poliþiei Deva, Ioan David este condamnat în dosarul Spumã ºi Bibanu. El a solicitat eliberarea conditionatã pentru cã a exe-

cutat deja o parte din pedeapsa cât timp a stat în arest preventiv ºi are ºi vârsta necesarã reducerii pedepsei, adicã peste 60 de ani. În dosarul cu pricina au fost arestate preventiv, începând din noiembrie 2004, 22 de persoane, acestea fiind trimise în judecatã prin rechizitoriu, în 28 decembrie 2004. Inculpaþii au fost condamnaþi în 26 iunie 2007, la pedepse cu închisoarea între doi ºi nouã ani de cãtre Curtea de Apel Piteºti. Decizia a fost contestatã la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, care a decis, în ianurie 2008, retrimiterea dosarului la instanþa de fond, Tribunalul Argeº. Luiza ANDRONACHE

recursul fãcut la Înalta curte de Casaþie ºi Justiþie. Magistraþii instanþei supreme au decis cã este nejustificat recursul înaintat de Simota ºi ceilalþi inculpaþi din lotul Litera.

„Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpatii Litera Constantin-Cristian, Simota Alin, Varodi Mihaita-Mircea, Moldovan Ioan-Petru si Muntean Florin-Ioan împotriva încheierii nr.25/MP din data de 2 august 2013 pronunþatã de Curtea de Apel Alba Iulia – Secþia Penalã ºi pentru cauze cu minori în dosarul nr.711/57/2013. Obligã recurenþii inculpaþi Litera ConstantinCristian, Varodi MihaiþãMircea ºi Moldovan IoanPetru la plata sumei de câte 300 lei cheltuieli judiciare cãtre stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul apãrãtorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiþiei. Obligã recurenþii inculpaþi Simota Alin ºi

Muntean Florin-Ioan la plata sumei de câte 225 lei cheltuieli judiciare cãtre stat, din care suma de câte 25 lei, reprezentând onorariul apãrãtorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiþiei”, se aratã în încheierea judecãtorilor ICCJ.

Decizia este una definitivã, astfel cã Simota îºi va petrece ºi urmãtoarea perioadã în spatele gratiilor. Afaceristul este acuzat cã a coordonat o gruparea extrem de periculoasã care se ocupa de cãmãtãrie, ºantaj, bãtãi la comandã ori rãpiri. Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 August 2013

Mânãstirea Lainici –plinã de cerºetori din Vale

eci de cerºetori din localitãþile Vãii Jiului au pus stãpânire, la propriu, pe mânãstirea din Defileul Jiului, unde a avut loc hramul schitului de lângã aºezãmânt. Unii credincioºi s-au arãtat deranjaþi de cerºetorii care se þineau scai de ei, însã alþii i-au tolerat cu gândul cã este zi de sãrbãtoare. Încã de dimineaþã în staþiile CFR de pe raza Vãii Jiului, zeci de cerºetori aºteptau cuminþi trenul care avea sã-i ducã la Mânãstirea Lainici din Defileul Jiului, unde în fiecare an de Schimbarea la Faþã a Mântuitorului se strâng mii de pelerini din toatã þara. Cornel are 32 de ani, este din Petroºani ºi de mai bine de cinci ani merge la cerºit pe 6 august, la mânãstirea din defileu. Bãrbatul este însoþit de cei trei copii ºi nevastã, iar ei strâng „grosul”. „Nu furãm, nu dãm în cap. Mergem pentru pomanã ºi nu la cerºit cum ziceþi voi. Aºa se dã de pomanã, bani ºi mâncare. Copiii i-am luat pentru cã nu am cu cine sã-i las acasã”, susþine bãrbatul în timp ce aºteaptã trenul. Ca

el sunt alþi cerºetori, încolonaþi cuminþi pe peronul îngust din Staþia CFR ParângulPetroºani. „Da, mergem la cerºit ºi ce treabã aveþi voi? Se dã de pomanã, ei nu vin de Luminaþie aici? Bani, mâncare, lumânãri, primim tot ce ne dau românii”, spune o altã cerºetoare.

i bãnoasã

Sãrbãtoarea Schimbarea la Faþã a Mântuitorului umple buzunarele cerºetorilor din cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului care merg cãtre Mânãstirea Lainici. Cum sunt

câteva mii de credincioºi care participã an de an la ceremoniile religioase de la schitul mânãstirii ºi de la mãnãstire, succesul este garantat. „Facem bani, am fãcut anul trecut 1000 de lei fãrã mâncare. Am fost eu ºi

copiii, trei copii. Acum este ºi nevastã-mea cu noi ºi cred cã facem mai mult. Trebuie sã fie cineva care sã primeascã de pomanã”, mai spune Cornel. Cetele de cerºetori au stârnit nemulþumire printre credincioºii care au cãutat liniºtea de la sfântul lãcaº. Totuºi, cei mai mulþi i-au tolerat pe cerºetori, nu însã ºi forþele de ordine, poliþiºti, jandarmi sau cei de la TF.

„M

ireasa din Defileul Jiului” Schimbarea la Faþã a Mântuitorului este una din cele mai mari sãrbãtori creºtine ºi unul dintre eveni-

Apa termalã poate face minuni

ara nu este doar anotimpul în care lumea mearge la mare sau în locuri exotice. Sunt foarte multe persoane care preferã sã meargã în staþiuni balneo climaterice maia leº dacã acolo gãsesc bazine cu apa termalã. Acesta este bogatã în minerale rare, calmeazã ºi rãcoreºte pielea în zilele cãlduroase. Apa termalã este un ingredient unic al cãrui rol este împrospãtare, hidratare intensã ºi calmare a pielii. Apa termalã este recomandatã ºi în unele tratamente der-

matologice, nu numai cã protejeazã tenul de factorii agresivi de mediu, ci ajutã ºi la calmarea pielii, inclusiv a celei sensibile, cu iritaþii, inflamaþii, acnee sau cu roºeaþã. Dermatologii recomandã folosirea apei ºi dupã unele intervenþii chirurgicale, fie în cazul eczemelor, psoriazisului, cicatricilor, pruritului dermatitei atopice. Datoritã conþinutul sãu bogat în ioni de magneziu, apa termalã ajutã la oxigenarea celulelor pielii, dar ºi la stimularea regenerãrii acestora. În plus, apa acþioneazã ca un bun hidratant ºi tonifiant pentru ten. Aplicatã pe tenul curat, apa este ºi un bun „energizant” pentru tenul

mentele importante pentru Mânãstirea Lainici. Pe ºase august este hramul Schitului Locurele, aºezãmânt al mânãstirii situat în imediata apropiere de lãcaº. Mânãstirea numitã de pelerini „Mireasa din Defileul Jiului” este aºezatã la mijlocul defileului Vãii Jiului, la 25 km distanþã de Petroºani. Aici se aflã ºi o icoanã a Maicii Domnului grabnic ascultãtoare adusã în anul 2006 ºi despre care se spune cã este fãcãtoare de minuni, iar acesta este încã un motiv pentru ca lãcaºul de cult sã fie un loc important de pelerinaj al credincioºilor din toatã þara. Maximilian GÂNJU

obosit datoritã efectului sãu de revigorare. În special pe perioada anotimpului cald, ea poate fi folositã ºi pentru a calma arsurile cauzate de razele solare. Nu putem spune decât ca oricât de bine ne-am simþii la plajã în soarele arzãtor pe malul mãrii, tot mai bunã ºi mai sãnãtoasã este apa termalã care de multe ori a fãcut chiar minuni în tratarea multor afecþiuni. Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 August 2013

Simpozionul internaþional SESAM a ajuns la cea de a ºasea ediþie nstitutul Naþional de Cercetare IMinierã – Dezvoltare pentru Securitate ºi Protecþie Antiexplozivã INSEMEX Petroºani organizeazã cea de a ºasea ediþie a Simpozionului internaþional Securitate ºi Sãnãtate în Muncã SESAM 2013. Carmen COSMAN Anul acesta, manifestarea ºtiinþificã va avea loc la Sibiu, în perioada 23 – 2 octombrie 2013. Simpozionul va fi organizat în colaborare cu Universitatea Petroºani, Inspecþia Naþionalã a Muncii ºi

sub auspiciile Ministerului Economiei ºi Autoritãþii Naþionale de Cercetare ªtiinþificã. Obiectivele majore ce vor fi tratate în cadrul acestui simpozion internaþional sunt ventilaþia minierã ºi industrialã, risc profesional ºi risc tehnologic pentru industria extractivã

Luiza ANDRONACHE A început sezonul reducerilor de varã. În marile magazine, preþul produselor de sezon este mai mic cu pânã la 70 %. Astfel, cei care doresc sã-ºi cumpere articole sport, þinute lejere de varã sau încãlþãminte, pot

începe goana prin magazinele de profil. Asta pentru a-ºi îmbogãþi garderoba pentru sezonul cald de anul viitor. “ În fiecare an, cam de la începutul luni august se începe sezonul reducerilor la produsele de sezon. Astfel, cam o lunã de acum încolo, ºi noi

Protecþie Antiexplozivã este recunoscutã nu numai pe plan naþional, ci ºi la nivel internaþional. Pentru activitatea sa, INSEMEX a fost recompensat cu importante trofee pentru rezultatele obþinute în domeniul ºtiinþific.

Taximetria pirat, eradicatã? ºi pentru alte industrii cu atmosfere explozive ºi / sau toxice, explozivi de uz civil, articole pirotehnice, echipamente destinate utilizãrii în atmosfere potenþial explozive, protecþia zãcãmintelor de substanþe minerale utile, închiderea obiec-

Liber la cumpãrãturi arile magazine au început deja sã aplice reduceri substanþiale la produsele de varã. Prin urmare, amatorii de cumpãrãturi pot începe vânãtoarea de chilipiruri.

INSEMEX este de a efectua cercetãri ºtiinþifice ºi servicii de specialitate în domeniul securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã ºi protecþiei mediului în condiþii profitabile. Activitatea cercetãtorilor de la Institutul Naþional pentru Securitate Minierã ºi

vom opera modificãri de preþ. Am început deja de douã zile ºi am observat o creºtere a vânzãrilor”, ne-a declarat administratorul unui magazin de îmbrãcãminte din Petroºani. Astfel, dacã în urmã cu puþin timp, o pereche de pantofi de piele se vindea la 150 pânã la 200 de lei, acum preþul este de puþin peste 70 de lei. La fel ºi rochiþele ºi tricourile vaporoase de varã pot fi cumpãrate la preþuri mult mai mici

tivelor miniere, activitãþi de salvare pentru industria minierã ºi pentru alte industrii cu mediu cu pericol de atmosferã explozivã ºi / sau toxicã, protecþia mediului, soluþii de prevenire, ameliorare ºi combatere a poluãrii, precum ºi psihosociologia muncii ºi organizaþionalã. Institutul Naþional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã INSEMEX Petroºani este unic, prin profilul de activitate, fiind în acelaºi timp una dintre cele mai apreciate unitãþi de cercetaredezvoltare din România. Misiunea

decât luna trecutã. Reducerile se vor aplica ºi la articolele de uz casnic ºi electronice.

ã mai aduceþi aminte vremurile în care în Valea Jiului se duceau lupte aproape de gherilã între taximetriºti ºi ºoferii de maxi taxi ºi cã nu exista zi fãrã reclamaþii, sesizãri ºi chiar bãtãi? Luiza ANDRONACHE Ei bine, toate acestea se întâmplau pânã acum circa doi, trei ani, iar la acea vreme, primãria Petroºani cât ºi Poliþia erau de multe ori de depãºite de fenomenul taximetriei pirat. Acum, apele sunt mai limpezi, iar la acest moment, reprezentanþii primãriei Petroºani spun cã toate firmele de transport de persoane sunt în regulã. Însã, chiar dacã la suprafaþã lucrurile par destul de roz acum, în realitate, taximetriºtii de la Petrila, în special, fac în continuare trans-

port ilegal, iar pentru a nu ocupa locurile în staþii, pentru cã altfel ar fi prinºi, staþioneazã în locurile de parcare din centrul Petroºaniului. Aproape la fel se întâmplã ºi cu cei veniþi de la Vulcan, care lasã clienþii la Petroºani, dar pentru a nu se întoarce cu maºinile goale în vestul Vãii Jiului, mai “agaþã” cãlãtorii pe drum sau din staþii. De curând, inspectorii ITM de la Petroºani au dat o amendã de 600 milioane lei vechi firmei Alo –Alpin, pentru cã mulþi taximetriºti ai societãþii au fost gãsiþi fãrã cãrþi de muncã.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 August 2013

Igienizarea pãºunilor, gratis ºi cu asistenþã

gienizarea pãºunilor ori a miriºtilor se face cu sprijinul pompierilor. Acþiunea este gratis, iar cei care vor sã dea foc vegetaþiei uscate, trebuie doar sã facã un drum la primãrie. Altfel îi aºteaptã amenzi usturãtoare. Diana MITRACHE

Proprietarii de pãºuni ºi terenuri ahricole sunt sfãtuiþi sã nu îºi incendieze miriºtile, atunci când vor sã le igienizeze. Mai mult, pompierii îi sfãtuiesc sã facã un singur drum la primãrie, iar acþiunea se va desfãºura legal ºi în siguranþã. „Ca sã procedeze aºa cum este legal, cei care vor sã îºi igienizeze locurile,

ar trebui sã ia un permis de lucru cu focul de la primãria din localitatea unde este arondat terenul respectiv ºi, prin acel permis, sunt îndeplinite toate condiþiile legale: are oameni care supravegheazã, au metode de stingere ºi, bine înþeles, cunoaºtem ºi noi programul de lucru ºi numerelede telefon care ne pot ajuta sã luãm legãtura cu aceºtia”, a declarat

Halã nouã la Vulcan

a Vulcan, o parte din Piaþa Agroalimentarã, sectorul public, începe sã prindã un alt contur. Aici se construieºte o halã într-un spaþiu în care acum câþiva ani nu era mai nimic. Luiza ANDRONACHE

Ci mai încântaþi sunt þãranii care vor vinde aici, iar asta

Rãzvan Stancu, adj. al Comandantului Detaºamentului de Pompieri Pertroºani. Lucrurile sunt simple ºi, mai mult, pompierii spun cã toate aceste facilitãþi pot fi obþinute gratis. „Nu îi costã nimic, decât un drum la primãrie, unde completeazã acea hârtie. Atât”, a adãugat Rãzvan Stancu. Cei care nu respectã aceste reguli ºi pentru cã vor avea toate condiþiile ºi în plus, noua locaþie este chiar la intrare în arealul pieþii, deci mai aproape de cumpãrãtori. Viitoarea halã agroalimentarã ar urma sã fie dotatã cu sistem de aer condiþionat pentru varã ºi de încãlzire pentru iarnã.

chiar ºi cei care merg la pcinic ºi nu verificã dacã au stins focul, la plecare, riscã sã fie amendaþi. Pompierii spun cã, dacã oamenii nu fac un drum la primãrie, de unde sã ia o autorizaþie de lucru gratis, atunci, dacã provoacã

incendii ºi sunt depsitaþi riscã amenzi de cel puþin 1.000 de lei. Pe parcursul weekend-ului trecut, pompierii au fost nevoiþi sã intervinã la 12 incendii izbucnite în mai multe zone ale judeþului, care au afectat, în total, aproximativ 10 hectare de teren. Potrivit purtãtorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã

(ISU) Hunedoara, cãpitanul Anemona Doda, arderile s-au manifestat la vegetaþia uscatã de la marginea localitãþilor Deva, Hunedoara, Petroºani, Orãºtie ºi Ilia. Iar aproximativ 3.500 de metri patraþi de teren din gol alpin sau litierã de pãdure au fost afectaþi. Pompieri bãnuiesc cã, în toate cazurile, focurile au fost provocate de acþiunile localnicilor în încercarea lor de a –ºi curãþa terenurile agricole.

Piaþa imobiliarã din Valea Jiului, încã blocatã

n Valea Jiului, achiziþionarea unui apartament este încã un lux, comparativ cu potenþialul cumpãrãtorilor. Acest lucru stã la baza îngreunãrii pieþii imobiliara ºi a instabilitãþii monedei naþionale. Deºi este bine cunoscut faptul cã potenta financiarã a cumpãrãtorilor este micã, exista proprietari care încã þin cu dinþii de preþuri. Luiza ANDRONACHE

Singurele scãderi semnificative pe piaþa sunt doar în cazuri de excepþie, atunci când vânzãtorul are nevoie urgent de bani sau vrea sã plece în strãinãtate, iar vânzarea unui imobil vine ca o soluþie. Dacã vine vorba de chirii,

lucrurile se schimbã puþin, datoritã firmelor care îºi desfãºoarã activitatea în zonã ºi închiriazã spaþii pentru birouri. Preþul chiriei lunare este cuprins între 300 ºi 350 de euro pentru în apartament cu 3 camere, 150-200 de euro pentru douã camere ºi 100-130 de euro pentru o garsonierã.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 August 2013

CJH a pierdut trei juriºti din cauza legii lui Boc S

chimbare de organigramã ºi la Consiliul Judeþean Hunedoara. Fosta lege a administraþiei publice de 7 la 1, emisã de Guvernul Boc a cauzat blocaje în instituþiile publice. Consiliul Judeþean Hunedoara resimte efectele acestei legi pe motiv cã a rãmas fãrã juriºti, iar serviciile acestor persoane trebuie contractate din exterior. Monika BACIU Astfel, în conformitate cu noua ordonanþã de urgenþã, la Consiliului Judeþean sau desfiinþat 4 posturi, trei fiind de juriºti. ”Din pãcate dupã legea datã de Guvernul Boc am pierdut vreo 20 ºi ceva de posturi ºi la aceastã schimbare de organigramã am pierdut patru posturi dintre care trei erau foarte importante pentru noi, de juriºti. Nu am putut sã îi înlocuim, noua organigramã este fãrã aceste

persoane, urmând ca la sfârºitul lunii august sã reaºezãm întreg apart al Consiliului Judeþean pe noile baze care sperãm cã vor fi pentru o perioadã mai lungã, nu tot aºa pe ºase luni pentru cã ºi funcþionarii au nevoie de stabilitate ºi trebuie sã se aºeze pe locurile pe care trebuie sã îºi facã datoria”, a declarat vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint. În noua organigramã nu vor fi înfiinþate posturi noi.

Asigurarea personalului necesar se va face prin relocare. ”Realocãm din interiorul numãrului de posturi din Consiliul Judeþean pentru Autoritatea Judeþeanã de Trasnport vom avea câteva posturi relocate din alte servicii pentru cã e nevoie. Drumurile judeþene ajung într-o stare proastã din cauza transportatorilor care transportã sarcini mari ºi care nu respectã greutatea ºi atunci trebuie sã ca partea de control, prin noul regulament sã fie

mai activã. La juridic nu ºtiu ce vom face, avem o mare problemã ºi de aceea am ºi contractat servicii juridice pentru cã numãrul mic de juriºti pe care îi avem nu mai face faþã, iar cauzele care se referã la sumele foarte mari de bani, pun în pericol bugetul judeþului Hunedoara pentru cã dacã le pierdem în instanþã sunt zeci de

Peste 50% promovabilitate la titularizare

note de 10 la examenul de titularizare. Primele rezultate la examenul scris de titularizare au fost afiºate luni, 5 august, în fiecare centru de examen. În judeþul Hunedoara, rezultatele au fost afiºate la sediul Colgiului Transilvania din Deva. În acest an candidaþii au fost mai bine pregãtiþi de aceea peste 50% dintre aceºtia au promovat ºi se vor putea titulariza. Monika BACIU

”20,34% din lucrãri au fost notate cu note sub 5, asta înseamnã cã cei care au obþinut note sub 5 nu pot ocupa un post în învãþãmântul preuni-

versitar. Cu note cuprinse între 5 ºi 7 sunt 136 de candidaþi ceea ce înseamnã în procente 30,49%, aceºti candidaþi pot ocupa un post în învãþãmântul preunivesitar dar pe o

perioadã determinatã cu contract de munca pe maxim un an de zile. Cu note cuprinse între 7 ºi 10 au fost 300 de candidaþi” a precizat Inspectorul General Adjunct al ISJ Hunedoara, Maria ªtefãnie. În judeþul Hunedoara, la examenele de titularizare sau înscris peste 700 de profesori, dar numai 664 dintre can-

didaþi s-au prezentat. În Hunedoara peste 80 de posturi de dascãli titulari sunt scoase la concurs, pentru toate disciplinele. Cei mai mulþi dintre dascãli au concurat pentru catedra de Limba ºi literatura românã. Au fost 63 de candidaþi pe un post. Pentru posturile de învãþãtor s-au înscris 83 de persoane. Înregistrarea contestaþiilor la inspectoratele ºcolare ºi transmiterea acestora la centrele de evaluare au fost fãcute în perioada 5-6 august, iar rezultatele finale vor fi anunþate la 8 august.

miliarde pe care Consiliul Judeþean le are de plãtit ºi de aceea avem nevoie de avocaþi specializaþi pe drept comercial ºi alte tipuri de acþiuni, în funcþie de cum suntem

acþionaþi în instanþã pentru cã a devenit o modã ca autoritãþile locale sã fie acþionate în instanþã pe motive mai mult sau mai puþin solide”, a mai spus vicepreºedintele CJH. Toate instituþiile publice au fost afectate de vechea lege prrivind angajarea în sistemul public. Anul acesta zeci de posturi au fost desfiinþate, posturi care ar fi fost absolut necesare pentru buna funcþionare a sistemului.

Tiberiu BALINT vicepreºedinte CJH

8 Reportaj

Reportaj 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 August 2013

În noaptea de 6-7 august 2001, la Vulcan, 14 vieþi au fost frânte... O prezentare a minerilor ºi mineritului – altfel decât datele seci ale statisticii ºi înºiruirea rece a evenimentelor – a fãcut înconjurul ambasadelor, prin revista cu circuit închis, ”Esenþial”. Deºi cumplitele accidente de la Vulcan au smuls emoþii profunde oficialilor ºi românilor în general, eticheta violenþei din perioada mineriadelor încã persista. Uºor, dar nu definitiv, conul de umbrã în care au fost aruncaþi minerii s-a disipat...

Valea Jiului, vocaþia suferinþei

inele Vãii Jiului sunt ºocante pentru cei ce nu le-au cunoscut bine niciodatã. Huila este peste tot. Aurul negru are amprente sumbre. Praful de cãrbune acoperã utilaje, clãdiri, îl calci în picioare pe drumul înspre minã ºi puþ, este impregnat în haine ºi în pori, îl respiri crezând cã tragi în piept aer de munte ºi îl duci acasã copiilor.

sã spunã ce îl frãmântã, ca sã-l pot liniºti sau ajuta. De la o vreme parcã e bolnav, cu schimbãrile astea pe la minã. Aº vrea sã plece, cã m-am sãturat sã stau tot cu fricã, dar ce facem cu copiii? Postul meu s-a restructurat ºi nu mai am Frica este ºi ea ca praful, prezentã mereu. Nu mai este atât de acutã ca atunci când ai vãzut mina pentru prima datã, sau ca dupã primul accident. Parºivã, ea se strecoarã în patul conjugal ºi nu îþi lasã în pace nici copiii. Ca sã uiþi de ea, la ieºirea din ºut te opreºti la cârciuma pusã în drumul spre casã. Ajuns acasã, nevasta te ocãrãºte cã iar ai bãut. Dar nu e supãrare. Este furia cã bãrbatul ei a întârziat ºi a copleºit-o frica. “Vino întâi acasã, batã-te norocul, ºi-apoi du-te ºi îneacã-te în bauturã!”- îi strigã

Mariana bãrbatului ei, miner la Exploatarea Petrila. Lacrimile i se înnoadã în barbã. Cu faþa pãmântie, adus de spate, Costel Bãlteanu o liniºteºte, cu o umbrã de dojanã în glas: “Taci, tu, femeie, cã n-am nimic”.

olnavi de incertitudine

Accidentele de la mina Vulcan, în care au murit odatã 14 mineri, ºi a doua oarã 10, într-un an, au semãnat atâta durere încât sentimentul înnebunitor de neputinþã a cuprins întreaga zonã. Vãduve cu copii nenãscuþi

atenþi cu mine ºi m-au ajutat enorm. Atunci am realizat ca bunãtatea lumii este uriaºã. Am avut o copilãrie grea. Am fost mulþi fraþi ºi am dus-o greu. Greu am trãit ºi dupã ce m-am cãsãtorit, dar îl aveam pe el ºi ne fãcusem atâtea planuri. Doamne, ce dor îmi e de omul meu! Dar îi am pe cei de la minã, care au grijã ºi acum de noi douã. Avem casã nouã, eu lucrez. Îi mulþumesc soþului meu cã mi-a dãruit-o pe Ioana ºi mi-a lãsat o grãmadã de prieteni”. Mãdãlina plânge molcom, ridicând, iar ºi iar, jucãria pe care Ioana o arunca mereu pe jos.

“D

au plâns pe umeri de miniºtri, premierul þãrii a rãmas fãrã cuvinte în faþa suferinþei îmbrãcatã în negru. Atunci a fost hotãrâtã marea investiþie în minerit. Utilaje noi, metode de exploatare noi, dar mai ales mentalitãþi noi. Din analize reiese cã 90 la sutã dintre accidente se produc datoritã atitudinii oamenilor faþã de risc. S-au închis sectoare de activitate ºi s-a trecut la instruirea personalului pe studii de caz, cu teste riguroase. “Nu mai sunt sigur de locul de muncã. Am trei copii. Mai sunt ºi disponibilizãrile. Nu ºtiu ce sã fac. M-aº înscrie ºi eu pe liste, dar cei de acasã îmi spun

cã banii pe disponibilizare se terminã, ºi dacã nu mai gãsesc loc de muncã? Am 42 de ani. Am îmbãtrânit fãrã vreme cu munca asta la front. Nevasta îmi spune sã mai rezist pânã ne aranjãm copiii… Cred cã are dreptate. Nu ºtiu ce sã fac. Ea nu are loc de muncã”declarã Miron Coman, ajutor miner la Mina Lonea. Lui Coman îi place pacea “de pe baltã”, cum ii spune nevastãsa, Verginica, atunci când se duce la pescuit. “Când vine de la pescuit parcã e alt om. Mã înþeleg ºi eu cu el atunci, cã în rest trebuie sã-i smulg vorbele cu cleºtele. Nu-ºi varsã ºi el focul,

serviciu de cinci ani” povesteºte Verginica, fãrã sã se oprescã din cãlcatul hainelor apretate “scoarþã”.

“M

i-e dor de omul meu”

Mãdãlina era însãrcinatã când i-a murit bãrbatul, la Vulcan. Are 22 de ani. Ioana s-a nãscut la douã luni dupã ce tatãl sãu a pãrãsit aceastã lume. Locuiau într-o cãmãruþã de opt metri pãtraþi, dar erau tineri ºi credeau cã au viaþa întreagã înainte... “A cãzut cerul pe mine. Nu mai aveam mintea limpede. ªtiu cã am plâns întruna. Toþi au fost

acã ar trãi, l-aº bate”

Dan Mãrgan este un bãrbat ca bradul, are privirea azurie ºi groapã în barba. “Acesta e semnul voinþei (râde mânzeºte). Fratele meu a fost tare nãzdrãvan. El nu se temea de minã. Avea o vorbã care mã scotea din minþi: “lasã, cã fac eu”. Aºa a fãcut ºi ultima datã când s-a dus la alt loc de muncã,

unde bãieþii aveau probleme. ªi dus a fost. L-a prins surparea. Doar el a murit. ªi eu am fost cu salvatorii, atunci. A fost urât. Am plâns ca un copil zile în ºir, apoi, o perioadã, am fost mai mult beat decât treaz. A trecut. Am fãcut un pariu cu mine: sã cunosc mina ca pe buzunarul meu, sã ºtiu tot, ca sã înving moartea, mãcar în preajma mea, ºi sã-mi asum responsabilitatea. Deºi fratele meu era mai mare cu cinci ani ca mine, dacã ar fi scãpat, dacã ar trãi, l-aº bate. Acum sunt salvator minier la Staþia de Salvare, am o soþie frumoasã ºi deºteaptã ºi o bomboanã de copil. Seamãnã cu mine!” Ultimele cuvinte ni le-a aruncat peste umãr. O luase la fugã sã prindã autobuzul care îl purta spre casã. Viaþa merge înainte. Dar vai de pãrinþii care supravieþuiesc copiilor. Maria Buliga a rãmas vãduvã la 30 de ani. Ion Buliga a fãcut infarct la serviciu. Acum doi ani, fiul Marin a pãrãsit-o, cãlcând in veºnicie, în urma unei explozii tot la Vulcan. A albit peste noapte. Are momente când vorba nu-i mai este coerentã ºi vorbeºte cu soþul ei ºi cu Marin, cãrora le spune mereu s-o aºtepte cã va veni ºi ea. Când nora ºi cei doi nepoþi îi deschid uºa, Maria Buliga este alt om. Faþa i se lumineazã, iar vorbele pline de tâlc îi fac pe cei doi nepoþi s-o ia tandru în braþe ºi sã-i spunã ºoptind: “buni, buni dragã…” Ileana FIRÞULESCU – Revista ESENÞIAL România

8 Reportaj

Reportaj 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 August 2013

Valea Jiului, vocaþia suferinþei

olnavi de incertitudine

“D

serviciu de cinci ani” povesteºte Verginica, fãrã sã se oprescã din cãlcatul hainelor apretate “scoarþã”.

“M

i-e dor de omul meu”

acã ar trãi, l-aº bate”

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 August 2013

Omagiu adus minerilor la Petroºani

eci de oameni, politicieni ºi foºti mineri au venit de Ziua Minerului la Petroºani. Ceremonia a avut loc la primele ore ale dimineþii, la statuia minerului din Parcul Central Carol Schreter, iar toþi participanþii au declarat cã mineritul trebuie sã continue. Minerii au fost comemoraþi de ziua lor la Petroºani, iar la evenimentul organizat de primãria ºi consiliul local al oraºului au venit politicieni din întreg judeþul. Ceremonia a început cu intonarea Imnului de stat ºi cel al minerului, în interpretarea fanfarei. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a

fost cel care a vorbit despre însemnãtatea acestei zile pentru cei care lucreazã în subteran. „Ascultând imnul naþional ºi imnul minerilor, de fiecare datã, sunt convins cã fiecare dintre noi vibreazã în modul cel mai profund. Sunt

valori umane inestimabile ºi cred cã semnificaþia imnurilor este cu atât mai mare cu cât fiecare dintre noi este º ipoate fi un bun român. Atunci când îºi respectã tradiþia. La fiecare început de august, Ziua minerului reprezintã un eveniment cu profunde semnificaþii în viaþa tuturor oamenilor care trãiesc ºi muncesc în Petroºani ºiîn Valea Jiului. Aceastã sãrbãtoare ne oferã ocazia sã-i cinstim pe cei ce muncesc pentru a smulge pãmântului bogãþii de luminã ºi cãldurã. Minerii sunt oameni integri, cu simþul realitãþii. În ciuda condiþiilor grele ºi periculoase în care îºi desfãºoarã activitatea, ei sunt temerari, muncesc cu grijã ºi înfruntã cu demnitate necazurile. Poate mai mult decât în orice

altã meserie, minerii sunt uniþi sufleteºte ºi sar degrabã în ajutorul ortacilor. De-a lungul vremurilor – mai bune sau mai grele - cei care au avut ºi au aceastã meserie s-au mândrit cu ea, pentru cã nu oricine îºi riscã în fiecare zi viaþa, odatã cu intrarea la sute de metri sub pãmânt. Aºa cum se spune ºi în ”Imnul Minerilor”, la muncã oamenii aceºtia nu pot privi albastrul cerului ºi nici strãlucirea stelelor. Personal, ca om care m-am nãscut în Valea Jiului ºi m-am format alãturi de aceºti oameni minunaþi care sunt minerii, am simþit din plin ce înseamnã marea familie a ortacilor, bucurându-

mã ºi suferind împreunã cu ei, la bine ºi la greu, fapt pentru care i-am înþeles, îi înþeleg ºi îi voi înþelege pe deplin de fiecare datã. Desigur, în ultima perioadã, activitatea din minerit a trecut prin transformãri ºi restructurãri. Dar, ca om care m-am nãscut ºi am trãit în aceastã zonã, þin sã vã asigur cã, atâta timp cât va exista Valea Jiului pe aceste locuri, vor exista mineri ºi minerit. În fiecare an, „Ziua Minerului”, devenitã tradiþie, este un prilej pentru a cinsti memoria ortacilor, care, în împrejurãri tragice, au pierdut bunul cel mai de preþ – viaþa, în lupta asprã din subteran. Acestora, familiilor ºi urmaºilor lor se cuvine sã le adresãm întregul nostru respect ºi compasiune sincerã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Consiliul Judeþean a fost reprezentat de vicepreºedintele Tiberiu Balint, care a depus o coroanã de fori la statuia din parc ºi care a vorbit despre faptul cã acum minerii sunt

dezbinaþi, din cauza celor care i-au împãrþit în douã tabere. „Am sã mã adresez dumneavoastrã cu simplitate, aºa cum sunteþi obiºnuiþi. Dacã existã în România un loc în care o asemenea zi, Ziua Minerului, sã fie încãrcatã cu maxima ei semnificaþie, atunci acel loc, este fãrã nicio îndoialã Valea Jiului. E o onoare sã particip ºi o obligaþie din partea mea, pe care o respect mereu. Chiar ºi bunicii mei au fost mineri la Ghelari ºi cred cã e ºi o obligaþie a noastrã sã îi cinstim pe mineri. Aº vrea sã fac o declaraþie, pentru cã niciun guvern nu ar trebui sã îi împartã pe mineri în mineri viabili ºi neviabili ºi sã îi învrãjbeascã pe unii împotriva altora, tratându-i diferit. Ei trebuie trataþi la fel, pentru cã fac aceeaºi muncã”, a spus Tiberiu Balint.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 August 2013 Ceremonialul de depunere de coroane de flori i-a adunat pe toþi participanþii în faþa statuii minerului din parc ,unde fiecare delegaþie a þinut un moment de reculegere. Toþi cei prezenþi au þinut la final sã precizeze cã mineritul va trebui sã existe ºi fiecare om politic a menþionat cã va face tot posibilul sã promoveze aceastã idee. „Este o zi sfântã pentru Valea Jiului ºi Judeþul Hunedoara. Este o zi pe care noi trebuie sã o sãrbãtorim la adevãrata ei semnificaþie. Minerii sunt oameni care au demonstrat curaj, forþã ºi demnitate ºi meritã sã fie trataþi astfel. Le doresc multã sãnãtate ºi fericire alãturi de familiile lor!”, a menþionat Cosmin Nicula, senator. „Este o zi specialã ca în fiecare an. Noi cei de aici din Valea Jiului, ºi eu fiind nãscutã ºi crescutã aici, am trãit alãturi de mineri ºi ºtiu ce înseamnã sã munceºti ºi sã pleci în fiecare zi de acasã. ªi soþul meu a lucrat în minã ºi e o tradiþie ce îmi doresc sã continue în Valea Jiului. M-am lupatat întotdeauna pentru acest lucru ºi o voi face ºi în continuare. Le doresc minerilor sã fie încrezãtori în forþele lor ºi sã lupte în continuare pentru drepturile lor ºi sper ca tradiþia mineritului sã nu moarã niciodatã. La mulþi ani!”, le-au urat minerilor din Valea Jiului ºi deputatul de Valea Jiului, Monica Iacob Ridzi. „În fiecare an, la începutul lui august, sãrbãtorim Ziua Minerului. Clasa politicã este prezentã azi în numãr foarte mare, dar important este ca ea sã fie prezentã întotdeauna când este vorba despre mineri ºi minerii

Istoria Vãii Jiului, subiect tabu pentru tineri T

trebuie apreciaþi, nu numai de ziua lor, pe 6 august, ci întotdeauna. De aceea trebuie sã facem front comun ca Ziua Minerului sã o putem sãrbãtori ºi la anul care vine”, a menþionat ºi Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului. Ziua de 6 august, o zi de sãrbãtoare pentru creºtinii ortodocºi ºi catolici, rãmâne ziua în care minerii Vãii

Jiului sunt cinstiþi ºi memoria celor plecaþi în mãruntaiele minei pentru totdeauna, este comemoratã aºa cum se cuvine. An de an, astfel de ceremonii ne aduc aminte cã Valea Jiului existã pentru cã existã minerit. Ceremonii similare au avut loc ºi la Vulcan ºi în municipiul Lupeni. Diana MITRACHE

inerii nu cunosc istoria locului. Valea Jiului s-a aflat în sãrbãtoare, ieri, când minerii au fost cei care s-au aflat în centrul atenþiei. În data de 6 august, se sãrbãtoreºte, Ziua Minerului. Generaþia tânãrã nu cunoaºte semnificaþia acestei zile. ”Nu ºtiu ce zi e. Am vãzut cã e foarte mare agitaþie, dar chiar nu ºtiu cu ce ocazie. Am vãzut cã ºi la biserici e la fel”, spune un tânãr din Petroºani. Alþii însã, au cunoºtinþe vagi despre aceastã zi. ”ªtiu cã e ceva legat de mineri. Bunicul meu a fost miner ºi îmi povestea cã astãzi este o zi importantã”, a spus un alt tânãr. Cu ocazia Zilei Minerului, ºi reprezentanþii muzeului din Petroºani au þinut sã marcheze aceastã zi. Puþini au fost însã cei care au cãlcat pragul obiectivului. ”Expoziþia este cu fotografie din colecþia Muzeului, aºtept sã vinã curioºii sã vadã. Sper cã nu am realizat expoziþia fãrã sã îmi vinã vizitatori. Copiii cã sunt în vacanþã ºi cei care trec spre piaþã, vãzând cã e intrarea liberã vin ºi la muzeu”, a spus Erika Muºa, administratorul Muzeului Mineritului din Petroºani. Istoria Vãii Jiului pare cã trece într-un con de umbrã. Autoritãþile locale, judeþene ºi oamenii politici sunt cei care duc mai departe aceastã zi a ortacilor din Vale care ºi-au sacrificat ºi îºi sacrificã viaþa în adâncul pãmântului. Monika BACIU

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 August 2013

Cea mai veche zonã minereascã din Valea Jiului,

Colonia ªtefan din Lupeni, ”încremenitã” în negura trecutului

rãiesc în secolul XXI, dar în condiþii de lumea a treia. Este vorba de majoritatea locuitorilor din Cartierul ªtefan din municipiul Lupeni care îºi duc veacul de pe o zi pe alta. Aici, ca în majoritatea zonelor din Valea Jiului, fiecare se descurcã cum poate. Tinerii sunt cei mai afectaþi. Aceºtia nu au nici locuri de muncã, dar nici viitor. Monika BACIU ”Aºa ºi aºa e viaþa aici. E ºi mai bine, e ºi mai rãu, ce sã facem, asta e, asta e viaþa. Nu avem ce face. Nu au loc de muncã. Se duc pe muncã sã culeagã fructe sã aibã din ce trãi. Iarna e mai greu cã stau acasã. Stau de 40 de ani aici, din 1971. Aici am venit, aici am

rãmas, soþul a murit în accident de minã. Pensiile sunt mici, ajutãm ºi copiii”, spune o locuitoare din cartierul lupenean ªtefan. Oamenii ar avea ºi soluþii pentru revitalizarea zonei sau mai bine zis pentru ridicarea nivelului de trãi din cartier. ”Cartierul ar trebui sã fie mai frumos, sã nu mai curgã apã, tinerii ar trebui sã aibã loc de muncã”, mai spune locuitoare. Un alt cetãþean, însã, spune cã acest cartier al municipiului Lupeni ar putea fi

transformat într-o zonã rezidenþialã. ”Zona e superbã, vedeþi ºi dumneavoastrã. Panorama e absolut magnificã. S-ar putea realiza o zonã rezidenþialã, dar nimeni nu ne bagã în seamã”, spune un cetãþean. Municipalitatea de la Lupeni are în vedere modernizarea zonei. Aici ar trebui

întrodusã canalizarea, în viitor. Important e faptul cã cei mici au locuri de joacã. ”Ei sunt incluºi în proiect în acest moment, problema este cã este un proiect pentru canalizare care se va face ºi în colaborare cu Regia de Apã dar în ultimii ani acolo s-au fãcut niºte locuri de joacã, s-a lucrat la stadã principalã la tot ceea ce înseamnã ºanþuri, am fãcut sistemul de iluminat public ca sã aibã lumina pe toate strãzile ºi s-a fãcut ºi o scarã pentru accesul pietonal în cartierul ªtefan.

Am asigurat ºi transport local în cartier. Mai sunt multe lucruri de fãcut ca în orice parte a oraºului dar pe cât putem încercam sã le rezolvãm”, a declarat Gabriel Lungu, citymanagerul municipiului Lupeni. Colonia ªtefan din Lupeni este una dintre cele mai sãrace cartiere ale municipiului. ”Zonele sunt sãrace pentru cã oamenii nu au locuri de muncã dar totuºi la numãrul de locuitori în ultimele ºase luni de zile sunt puþine locuri în þara unde s-au fãcut peste 500 de angajãri. 200 de angajãri la Autocom Amicii a unui investitor italian care produce confecþii numai pentru export, 200 de locuri de muncã la firma TRV Auto la fabrica de volane a unui investi-

tor german, 60 de locuri de muncã de la mina Lupeni. Este un lucru bun pentru comunitatea noastrã ºi cred cã suntem printre puþinii din þara care în ºase luni de zile avem 500 de angajãri”, a mai spus Lungu. Minerii din Lupeni,

faþã în faþã cu Ceauºescu în 1977 Minerii din Valea Jiului lucrau întotdeauna în condiþii foarte grele. Chiar ºi cu folosirea tehnologiei celei mai moderne ceea ce nu era cazul în minele României socialiste din anii 1970 - lucrul în

minele de cãrbune era greu ºi periculos. Greva propriu-zisã a început la Mina Lupeni pe 1 august 1977 ºi a fost încheiatã pe 3 august 1977. În primele momente, unii mineri au propus ca o delegaþie de-a lor sã plece la Bucureºti, dar s-a renunþat la aceastã idee, poate ºi datoritã faptului, cã trenurile erau

oprite. Unii ºefi de sectoare au încercat sã împiedice organizarea greviºtilor, dar minerii au reacþionat prompt, câteodatã dur. Greviºtii au luat legãtura cu alte mine din Valea Jiului (pe vremea aceea erau 10 mine în

Valea Jiului ºi cu populaþia oraºelor pentru a strânge cât mai mulþi simpatizanþi, ºi s-au adunat pânã la urmã în curtea Minei Lupeni, unde þineau discursuri revendicative. Cifrele provenite din surse diferite referitoare la numãrul participanþilor variazã între 10 000 ºi 40 000 (chiar 90 000). Cei care susþin cifrele mai scãzute greºesc, întrucât se bazeazã

numai pe numãrul de angajaþi, ºi nu iau în considerare membrii de familie ºi alte persoane din afarã care sau alãturat greviºtilor (din simpatie sau numai din curiozitate). La Lupeni, Ceauºescu era aºteptat de o mulþime de mineri. Colonia ªtefan din localitate era ocupatã de oameni, potrivit diferitelor estimãri, în jur de 35.000 de mineri participând la 3 august la întâlnirea cu ºeful statului. Oamenii l-au primit pe Ceauºescu care cu huiduieli, care cu aplauze. Colonia ªtefan este una din cele mai vechi colonii de locuinþe minereºti din Valea Jiului.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miecuri, 7 August 2013

Vin bani pentru “Drumul lui Bãsescu”

ucrãrile spre Herculane vor avea finanþare. În septembrie vor fi bani pentru aceste lucrãri, care vor fi astfel finalizate. Diana MITRACHE Banii pentru lucrãrile la artera rutierã denumitã generic „drumul lui Bãsescu” vor ajunge la acest capitol, în aceastã toamnã, iar de anul viitor vor putea sã înceapã ºi lucrãrile efectiv. Senatorul PSD, Cosmin Nicula a declarat la Petroºani, cã lucrãrile vor fi gata

de start, dar a menþionat cã mai trebuie sã aºteptãm o lunã pânã când acest fapt va deveni o certitudine. „Discutãm în septembrie, ca sã îl vedem prins în buget. 100%, lucrãrile vor putea fi efectuate, dar sã stãm pânã în septembrie, ca sã vorbim oficial”, a spus Cosmin Nicula, senator PSD. Construcþia ºoselei ce leagã Câmpu lui

Neag de Herculane a început în anul 1999, însã, în ultimul deceniu au fost construiþi doar 20 de kilometri din DN 66A, spre Bãile Herculane. Asfaltul a ajuns pânã în zona denumitã Câmpuºel, la km 47+ 700. Practic, DN66 A se construieºte pe un drum forestier vechi, ridicat la rangul de drum naþional în 1999, pe vremea când Traian Bãsescu era ministrul Transporturilor. Turiºtii ar putea fi impresionaþi de peisajul ce strãbate

douã parcuri naþionale, Parcul Naþional Domogled – Valea Cernei ºi Parcul Naþional Retezat. Artera ar da o nouã deschidere Vãii Jiului ºi

Prima notã de platã pentru revizia telescaunului din Parâng

dministraþia localã din Petroºani a primit prima notã de platã pentru reviziile ce s-au realizat la telescaunul spre Parâng. Douã astfel de revizii au fost efectuate pânã acum de douã societãþi distincte. Una a avizat nefavorabil instalaþia, motiv pentru care municipalitatea a contractat serviciile unei a doua firme. Acum, încep sã soseascã ºi facturile pentru aceste revizii.

lui va fi nevoie de o altã autorizaþie ISCIR, abia apoi va reîncepe transportul pe cablu. Telescaunul are o vechime de circa 40 de ani, fiind una dintre cele mai vechi instalatii din tarã,

Monika BACIU ”Existã o singurã facturã a unei firme de 1300 de lei care urmeazã sã fie plãtitã”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Instalaþia de transport pe cablu din Parâng nu funcþioneazã nici sãptãmâna aceasta. Dupã efectuarea reviziilor a fost necesarã înlocuirea a

300 de metri de cablu. ”Încã nu s-au încheiat lucrãrile, în acest moment se

lucreazã la telescaun. A fost nevoie un cablu nou pe care l-am avut. Este vorba de 300 de metri de cablu pe care iam avut, se vor face îmbinãrile necesare dupã care va fi nevoie sã se facã din nou o autorizare ISCIR”, a mai spus Taºcã. Dupã înlocuirea cablu-

încã în functiune. Aici se vorbeste de ani buni de constructia unei telegondole, care însã întârzie sã înceapã din cauza banilor putini care vin de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale si Turismului pentru proiectul general de Amenajare a Domeniului Schiabil în masivul Parâng.

turismului de aici, dar existã ºi asociaþii ecologiste care spun cã buldozerele si excavatoarele pot distruge oricand 30 de hectare din ultimul Peisaj Forestier Intact din zona de climã temper-

atã a Europei, pentru a face loc tronsonului trei din DN 66A. Drumul a fãcut întotdeauna obiectul tuturor campaniilor electorale ºi, chiar ºi acum declaraþiile politicienilor se contrazic.

14 Program & Horoscop

9:50 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Legendele palatului: concubina regelui 11:10 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 11:50 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 12:30 Vara pe val (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 Vara pe val 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Justiþiarii Vestului 21:50 Lumea modei 22:00 Vara pe val

10:00 În gura presei 11:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Mr. Bean 17:30 Pistruiatul 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele? 22:30 În puii mei 0:00 Observator (r)

9:30 Obsesie virtualã 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Memoriile unei gheiºe 22:00 Mondenii 22:15 Trãsniþii 23:00 Focus Monden 23:30 Iubiri secrete

10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Rãzboinicul (r) 16:00 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Rãzboinicul 22:30 Fosta mea iubire (r) 0:15 Destinul regelui (r)

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 X-Press 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 August 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Pe aripile vântului (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Pe aripile vântului 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Serviþi, vã rog! (r) 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviþi, vã rog! 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Jane ºi Maura: Detectivi în Boston 0:00 Iubire ca la carte

21 martie *** 20 aprilie Nu ezitaþi sã încheiaþi contracte sau sã semnaþi acte oficiale! Relaþiile cu cei din jur sunt foarte bune ºi aveþi succes în afaceri. Aveþi ocazia sã luaþi hotãrâri bune pentru cãmin. Partenerul de viaþã vã susþine iniþiativele. Puteþi sã vã ascultaþi intuiþia.

10:15 Que bonito amor (r) 11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Intrigi ºi seducþie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r) 13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge 15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Eva Luna 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Intrigi ºi seducþie 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Regina 22:00 Poveºtiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Teresa 0:00 100 de poveºti celebre (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Steaua - Dinamo Tbilisi 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Steaua - Dinamo Tbilisi 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special 15:30 ªtirile Digi Sport 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:00 ªtirile Digi Sport 23:30 Footbrazil 0:00 Fotbal Club

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Aveþi succes în afaceri ºi spor la tot ce faceþi în gospodãrie. Prietenii ºi familia vã susþin, deºi s-ar putea sã aibã pãreri diferite. Nu începeþi mai multe treburi deodatã. Riscaþi sã nu terminaþi nici una. Dupã-amiazã vã viziteazã o persoanã mai în vârstã pe care nu aþi vãzut-o de mult.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Nu cãlãtoriþi ºi evitaþi întâlnirile cu prietenii, pentru cã s-ar putea sã nu fiþi în cea mai bunã formã. Cei din jur nu sunt dispuºi sã vã accepte ideile ºi nu este exclus sã suferiþi o dezamãgire din partea unor persoane apropiate. Este o zi favorabilã relaþiilor sentimentale. 10:00 Cei 7 ani de acasã (r) 11:30 ªatra (r) 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Restaurant Europa (r) 14:00 Gaºca (r) 14:45 Teleshopping 15:30 Voinþã de femeie 16:45 Dragoste ºi pedeapsã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Asta-i România! (r) 21:30 Copii de bani gata 23:30 ªtirile Kanal D (r) 0:30 Cei 7 ani de acasã (r)

23 iulie *** 22 august

Acordaþi mai multã atenþie problemelor ce þin de familie ºi de cãmin. S-ar putea ca planurile de îmbunãtãþire a situaþiei financiare sã nu fie realiste. Dacã insistaþi sã le puneþi în practicã, existã riscul sã suferiþi un eºec. Limitaþi-vã la activitãþi de rutinã.

23 august *** 22 septembrie

Dimineaþa s-ar putea sã primiþi o sumã considerabilã de la o femeie mai în vârstã din familie. Puteþi sã începeþi o curãþenie generalã, lucrãri de reparaþii etc. Pãstraþi-vã calmul ºi nu vã certaþi cu partenerul de viaþã din cauza cheltuielilor inevitabile.

Sunteþi preocupat sã rezolvaþi problemele casei. S-ar putea sã faceþi rost de bani pentru a cumpãra aparatura electrocasnicã nouã. Nu vã grãbiþi, pentru cã un prieten vã poate spune de unde sã cumpãraþi mai ieftin. Ar fi bine sã vã pregãtiþi de musafiri.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Deºi se pare cã aveþi multe de rezolvat, odihniþi-vã ºi menajaþi-vã sãnãtatea. Împreunã cu partenerul de viaþã, doriþi sã faceþi schimbãri în cãmin. Nu ezitaþi! Vor avea o influenþã beneficã asupra relaþiei de cuplu. Fiþi mai atent la cheltuieli.

Dimineaþa aflaþi cã vi se anuleazã o delegaþie. Nu vã enervaþi. Oricum, nu este o zi favorabilã cãlãtoriilor. Este momentul sã preluaþi iniþiativa în problemele casei ºi în relaþiile sentimentale. Veþi fi invitat la o petrecere.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Puteþi avea succes în activitãþi casnice. Dimineaþa câºtigaþi o sumã importantã de pe urma unei afaceri ºi începeþi sã vã faceþi planuri de viitor, împreunã cu partenerul de viaþã.

Dacã doriþi sã faceþi schimbãri în casã, acum este momentul. Este o zi bunã pentru reamenajãri, mutat sau schimbat mobila, zugrãvit etc. Vã puteþi baza pe ajutorul prietenilor ºi al familiei.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi original ºi vã hotãrâþi brusc sã schimbaþi ceva prin casã. Pentru aceasta, sunteþi nevoit sã faceþi câteva drumuri scurte. Organizaþi-vã eficient ºi profitaþi de acest moment favorabil.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie S-ar putea sã nu fiþi prea comunicativ. Amânaþi întâlnirile de afaceri ºi pe cele de naturã sentimentalã. Ar fi bine sã nu vã ocupaþ de probleme importante, care necesitã putere de concentrare.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 August 2013

Precizãri privind procesul de reorganizare al Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã În cadrul procesului de reorganizare, numãrul de posturi la nivelul instituþiei rãmâne acelaºi, structura organizatoricã devenind mai flexibilã, funcþie de amploarea activitãþii desfãºurate pe regiunile stabilite. Astfel, o parte dintre funcþionarii publici vor primi preavize ºi vor avea posibilitatea sã opteze, în cadrul numãrului total de posturi invocat mai devreme, în funcþie de pregãtirea fiecãruia, pentru ocuparea unuia dintre posturile alocate activitãþilor deficitare (Direcþia Generalã Antifraudã Fiscalã, Direcþia Generalã pentru Administrarea Marilor Contribuabili, inspecþie fiscalã, IT, juridic, executare silitã, etc). În urmãtoarele ºapte zile, lista tuturor posturilor vacante va fi definitivatã, publicatã la sediile unitãþilor fis-

cale teritoriale ale ANAF ºi postatã pe Portal pentru a putea fi consultatã de cãtre toþi funcþionarii publici. În cazurile în care pentru acelaºi post opteazã doi sau mai mulþi funcþionari publici, se va organiza concurs pentru ocuparea funcþiei de execuþie sau de conducere. În baza Hotãrârii Guvernului nr.520/ 2013 privind reorganizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã au fost emise Ordinul

RESTRICÞII APÃ S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei

preºedintelui ANAF nr.1115/ 01 august 2013 pentru aprobarea structurii organizatorice a aparatului propriu, precum ºi Ordinul preºedintelui ANAF nr.1104/ 01 august 2013 pentru aprobarea structurii organizatorice regionale – ambele acte normative

potabile pentru miercuri 7 august 2013 în oraºul Petrila, între orele 8,00 11,00. Zona afectatã: str. Republicii, zona cuprinsã între Cap linie Petrila ºi magazinul Penny. Mulþumim pentru înþelegere. Cu deosebitã stimã, Director General, Costel AVRAM

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

fiind publicate pe Portalul ANAF www.anaf.ro, la secþiunea Prezentare/ Prezentarea structurii ANAF. Modernizarea

Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã demaratã în aceastã perioadã, include îmbunãtãþirea serviciilor pentru contribuabili, îmbunãtãþiri organizaþionale precum ºi modificãri ale infrastructurii informatice necesare pentru funcþionarea optimã a unui sistem informatic integrat. Obiectivele urmãrite de A.N.A.F. în acest demers sunt creºterea capacitãþii

administraþiei pentru prevenirea ºi combaterea evaziunii fiscale precum ºi creºterea gradului de conformare voluntarã la platã în vederea îmbunãtãþirii substanþiale a colectãrii impozitelor ºi a contribuþiilor sociale. SERVICIUL DE COMUNICARE, RELAÞII PUBLIE ªI MASS-MEDIA

16 Actualitate

Minunea de la Tecuri

scunsã bine în inima pãdurii, Peºtrera Tecuri este un exemplu de dãrnicie a naturii. Stalactite, stalagmite, ori formaþiuni coraliene aproape ireale bucurã privirea vizitatorului ºi oferã o experienþã de neuitat. Carmen COSMAN Munþii ªureanã oferã multe posibilitãþi de a vizita locuri care sã bucure ochii. Sunt minunãþii ale naturii, numai bune pentru a fi descoperite într-o zi cãlduroasã de varã. Dacã vorbim despre frumuseþile naturii, în general, putem începe periplul cu Cheile Crivadiei, sculptate în partea sud-vesticã a dealului Runcu (788 m), care au o lungime de peste 1 km. Îngustimea dintre pereþii cheilor cu înãlþimi de 70-100m deasupra râului, verticalitatea lor, precum ºi

numeroasele marmite cu adâncimi de peste 1,5m din jumãtatea superioarã nu au permis nici mãcar formarea unor poteci. Apoi mai sunt Cheile Bãniþei, sculptate în cãlcare, scurte dar pitoreºti, care sunt strãbãtute de calea feratã Petroºani – Simeria. Aici se afla ºi

Peºtera Bolii, formatã prin strãpungerea subteranã a unei bare

într-o ramã calcaroasã prinsã de-a lungul unei falii între ºisturi cristaline. Deºi scurte, ele sunt spectaculoase, iar în pereþii lor se deschid câteva peºteri. ªI tot aici se gãseºte Peºtera Tecuri, care este declaratã arie protejatã de interes naþional. Este situatã pe raza Parcului

rezervaþii naturale de tip speologic. Situatã pe Valea Pietrosului, comuna Baru, Peºtera Tecuri este renumitã prin frumuseþea formaþiunilor stalagmitice, coraliene ºi microcristalelor, aici aflându-se una din cele mai spectaculoase stalagmite din peºterile României, înaltã de 7m.

ecretele de sub pãmânt

calcaroase de cãtre pârâul Jupâneasa. De asemenea, Cheile Taiei ºi Roºiei sunt sculptate

Natural Grãdiºtea Muncelului – Cioclovina ºi corespunde categoriei a IV-a IUCN, respectiv

Peºtera a fost descoperitã în anul 1947 de un localnic din Crivadia. Este deosebit de spectaculoasã datoritã formaþiunilor specifice care se întâlnesc aici. În peºterã se aflã ºi un lac ce ar putea duce la o impresionantã reþea de galerii subterane, precum ºi un puþ impresionant care este insuficient explorat. Tot impresionante sunt formele concreþionare masive ºi deosebit de spectaculoase, care ar putea obtura accesul la alte noi galerii. Peºtera Tecuri este departe de a fi cercetatã în întregime, ea putând avea o desfãºurare totalã pe mai mulþi kilometri.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 August 2013 Este lungã de aproape 500m, fiind accesibilã printr-un aven adânc de 12 m, amenajat cu o scarã de lemn. De la baza avenului pornesc douã galerii: una spre nord-est, care constituie o adevãratã expoziþie de forme rezultate din cristalizarea carbonatului de calciu, alta spre sud, la capãtul cãreia, dupã traversarea unui

lac, s-a format un puþ strâmt. La Muzeul Naþional de Istorie Naturalã „Grigore Antipa” este expus un exemplar de Sophrochaeta dacica (ord. Coleoptera, fam. Silphidae), provenit din peºtera Tecuri, specie endemicã, înscris în lista de bunuri culturale mobile clasate în Patrimoniul Cultural Naþional.