Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 424

Cronica Vãii Jiului Marti, 6 August 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Mii de credinioºi,

aºteptaþi la Lainici

Sãrbãtorirea Zilei Minerului îmi prilejuieºte onoarea de a transmite tuturor minerilor Vãii Jiului, precum ºi familiilor lor, cele mai alese urãri de sãnãtate ºi fericire, iar Sãrbãtoarea „Schimbãrii la Faþã” sã le asigure liniºtea de care au nevoie.

NOROC BUN! Mircea Ioan Moloþ, Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara

Alãturi de dumneavoastrã, minerii Vãii Jiului, noi toþi cei care trãim pe aceste meleaguri, cinstim astãzi „Ziua Minerului”. Cu prilejul acestei sãrbãtori am onoarea de a le transmite tuturor minerilor din Petroºani ºi din întreaga Vale a Jiului, precum ºi familiilor acestora, în numele meu ºi al Administraþiei Publice Locale a municipiului Petroºani, mulþumirile întregii noastre comunitãþi pentru activitatea lor destoinicã ºi plinã de curaj.

Vã doresc, dragi mineri, sãnãtate, putere de muncã ºi bun noroc !

LA MULÞI ANI! Tiberiu Iacob-Ridzi, Primarul municipiului Petroºani

ii de oameni sunt aºteptaþi azi la Lainici la slujba de „Schimbare la faþã”. La sãrbãtoare vor sluji preoþi din toatã þara, dar ºi din strãinãtate. Traseul rutier rãmâne deschis toatã ziua. >>> PAGINA 16

De ZIUA MINERULUI ne exprimãm recunoºtinþa pentru aceia care ºi-au dedicat viaþa exploatãrii cãrbunelui ºi obþinerii unor condiþii de muncã mai bune ºi aducem sincere mulþumiri tuturor lucrãtorilor din sectorul minier pentru devotamentul, munca ºi profesionalismul de care dau dovadã, dorindu-le sãnãtate, bunãstare, ºi perseverenþã în activitatea de zi cu zi.

NOROC BUN ºi LA MULÞI ANI! Conducerea Complexului Energetic Hunedoara

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 August 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu DN7 Halta Geoagiu Orãºtie DN7 Orãºtie - Spini DN 7 Spini Simeria Veche Simeria DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Câinelul de Jos - Bejan Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul în Cãlan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce ºi comercializeazã la Baza de Producþie din Petroºani (fost CONPET), str. Fabricii, nr. 11 urmãtoarele produse: pavele, borduri carosabile ºi de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preþuri avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 August 2013

Becali somat sã-ºi achite datoriile

mobilul deþinut de Gigi Becali în municipiul Petroºani ar putea ajunge în proprietatea municipalitãþii, în contul creanþelor pe care patronul echipei Steaua le are cãtre bugetul local.

Peste 38 de mii de lei are de plãtit latifundiarul cãtre Primãria Petroºani impozite doar pe anul 2013, însã suma totalã datoratã se ridicã la aproape 300 de mii de lei. „La sfârºitul semestrului I, în luna iulie a.c., a fost trimis un nou titlu executoriu ºi o somaþie de platã cãtre fundaþie, cu confir-

unicipiul Hunedoara este unul dintre cele mai active pe timp de noapte. Nu mai puþin de 6 oameni sunt cercetaþi, dupã ce au fost prinºi noptea trecutã în flagrant în timp ce furau de pe unde apucau.

ofta de dulciuri i-a dus la poliþie Doi tineri, dintre care unulminor s-au ales cu dosare de cercetare penalã, din cauza poftei pentru dulciuri. Aceºtia au sustras 10 kg de prãjituri, dar au fost prinºi în flagrant. Cei doi tineri au crezut cã dau lovitura

mare de primire. Cu tot cu anul 2013, debitul se cifreazã la 296 de mii de lei, din care 38.500 este datoria pe anul 2013. Restul reprezintã creanþe din anii trecuþi la care s-au adãugat majorãrile de întârziere”, a declarat purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani, Nicu Taºcã. Pentru cã fundaþia lui Becali, care deþine imobilul

din cartierul AeroportPetroºani, nu a arãtat vreo intenþie de a-ºi stinge datoriile, inspectorii Serviciului de Taxe ºi Impozite Locale Petroºani au emis un nou titlu executoriu ºi o somaþie de platã ºi, spun surse de încredere, se va ajunge la executarea silitã. Mai exact, blocul nelocuit va ajunge în proprietatea municipalitãþii

în contul datoriilor cãtre bugetul local pe care fundaþia patronatã de George Becali le-a adunat de-a lungul anilor. Latifundiarul din Pipera declara înainte de a ajunge în penitenciar cã este dispus sã cedeze imobilul cãtre Primãria Petroºani contra sumei 825.000 de euro. Reprezentanþii municipalitãþii au primit chiar ºi în scris o ofertã de vânzare de la fundaþia lui Gigi Becali, însã preþul cerut este prea mare pentru o zonã cum este Valea Jiului. Imobilul respectiv a fost cumpãrat de patronul echipei de fotbal Steaua în urmã cu circa ºase ani ºi reabilitat dupã o investiþie de peste 600.000 de euro. Apartamentele au fost scoase la vânzare pe piaþa liberã, însã preþul cerut, de 30.000 de euro, era prea mare ºi blocul a rãmas nelocuit. Maximilian GÂNJU

Hunedoara are viaþã de noapte activã

vieþii lor la cofetãrie. Ei sunt din Hunedoara, iar în momentul când au vrut sã fure mai multe prãjituri, au fost prinºi de poliþiºti. Evenimentil s-a petrecut duminicã spre luni, puþin dupã miezul nopþii. „În data de 05.08.2013, în jurul orei 02:25, poliþiºtii Biroului de Ordine Publicã Hunedoara i-au surprins în flagrant pe cei doi tineri., ambii din Hunedoara, imediat dupã ce au sustras 5 tãvi cu prãjituri asortate (10 kg.), dintr-o vitrinã frigorificã aflatã pe terasa unei cofetãrii din Hunedoara. Prejudiciul a fost recuperat integral, în cauzã fiind întocmit dosar de

cercetare penalã”, spune Adriana Voinea, purtãtor de cuvânt alIPJ Hunedoara.

inor - hoþ de capace de maºinã Un copil de 17 ani din Hunedoara a furat nu mai puþin de 8 capace de roþi. Poliþiºtii l-au prins în fapt ºi aºa au stabilit cã a fost ajutat de un alt tânãr. Ambii sunt acum cercetaþi pentru furt calificat. Copilul a fost vãzut noaptea pe o stradã din Hunedoara, iar oamenii legii l-au oprit pentru a afla de unde are capacele de roþi. Aºa au aflat cã minorul abia le furase. „În data de 05.08.2013, la ora

02:30, poliþiºtii Biroului de Ordine Publicã Hunedoara au depistat un copil de 17 ani, din Hunedoara, care avea asupra sa 8 capace de roþi auto pe care, în urma verificãrilor, s-a stabilit cã le-a sustras în cursul nopþii, împreunã cu un alt tânãr de 29 de ani, din Hunedoara, de la 5 autoturisme parcate în zona Teatru, Poºta Veche ºi zona Gãrii din Hunedoara. ªi în acest caz, prejudiciul a fost recuperat, cei doi suspecþi fiind cercetaþi în stare de libertate sub aspectul comiterii infracþiunii de furt calificat”, a adãugat purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

u intrat direct pe geam Doi hoþi au fost prinºi chiar în locuinþa pe care încercau sã o jefuiascã. Ei au fost observaþi de un localnic din Hunedoara, care a sunat imediat la poliþie. „În data de 04.08.2013, în jurul orei 05:00, o patrulã

de ordine publicã din cadrul Poliþiei Municipiului Hunedoara a surprins în flagrant doi suspecþi care se aflau într-o locuinþã situatã la parterul unui bloc de pe strada Laminatorului. Prinderea în flagrant s-a realizat în urma unui apel telefonic prin care o persoanã a sesizat prin intermediul Serviciului de Urgenþã 112 prezenþa unor suspecþi în zona respectivã. Poliþiºtii au întocmit dosar penal pentru comiterea infracþiunii de furt calificat pe numele celor doi suspecþi, ambii de 24 de ani, din Hunedoara, iar bunurile sustrase au fost recuperate ºi restituite pãrþii vãtãmate”, a conchis Adriana Voinea. Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 August 2013

Pe muchia unor stânci...

Sporturi extreme practicate pe stâncile din Valea Jiului

port pe muchie de cuþit, în care orice greºealã poate face diferenþa dintre viaþã ºi moarte. Iar tocmai de aceea, probabil, te face sã simþi cã trãieºti mai mult decât orice altceva. Cãþãrarea pe stânci necesita echilibru, control ºi curaj. Este un sport atât individual, cât ºi de echipã, în cadrul cãruia elementul pericol alimenteazã apetitul de aventurã. Cum poþi ºti dacã eºti un cãþãrãtor înnãscut pentru un asemenea sport extrem? Fie eºti extatic când e vorba sã urci pe o bucatã de piatrã verticalã, fie nu. Munþii din Valea Jiului ascund bogãþii neidentificate de mulþi dintre noi. Sunt ºi persoane care, cu voinþã ºi curaj, practicã un sport extrem. Este vorba de escaladã. Stâncile care strãjuiesc drumurile montane sunt bogãþie pentru iubitorii acestor aventuri montane. Practicate la sfârºit de sãptãmânã, stâncile devin prietenii alpiniºtilor. ”Ce avem noi aici în Valea Jiului, bãieþii din Bucureºti sau Cluj fac sute de kiloemetri ca sã aibã aºa ceva, iar noi ne bucurãm de acest loc superb. Pãcat cã nu se mai pune accent pe sportul acesta. Îl facem mai mult din pasiune,

niºte tabere de copii ºi chiar fac escaladã cu ei, dacã se ia pas cu pas, cu iniþiere nu este aºa de greu. Pare greu la început, dar cu un pic de antrenament ºi cu un pic de îndrumare niciun fel de problemã. Din pãcate nu am reuºit sã promovãm acest sport pe la ºcoli”, povesteºte Gigi Pancu.

rumuseþile locului, doar pentru unii

iar alþii cã îi vãd pe alþii cã se caþãrã. Eu fac parte din garda veche a alpiniºtilor de aici din Valea Jiului. ºtiu cã au fost douã echipe de alpinism toate de traseele de aici, cele de escaladã, au fost fãcute de bãieþii de la Jiul Petrila, în zona asta s-au þinut concursuri de nivel naþional. Bãieþii de la Petrila au fost campi-

oni naþionali câþiva ani la rând, dar în ultimii 20 de ani s-a cam terminat, de când cu restructurãrile la minã, s-a terminat ºi cu alpinismul. Cu asta s-a început de fapt aceastã restructurare a acestui sport”, spune alpinistul montan, Gigi Pancu, zis Pex. Alpiniºtii montani vor sã reînvie acest sport dat uitaþii în Valea Jiului. Câþiva temerari vor sã punã bazele unui concurs naþional care sã aibã loc în zona Lunca Florilor. ”Acum noi încercãm sã reînnodãm istoria cu concursurile. Toamna aceasta vrem sã organizãm un concurs de nivel naþional aici, am reuºit sã facem rost de doi sponsori, unul din Bucureºti ºi unul din Cluj care sunt dispuºi sã ne dea banii sã facem acest concurs, posibil sã nu ajungã, dar poate mai gãsim înþelegere la primãriile din Valea Jiului”, a mai spus Pex. Sportul în sine nu este greu, spun cãþãrãtorii. Acesta se poate practica de oricine. Trebuie doar antrenament. ”Din punctul meu de vedere, mã ocup de

Valea Jiului ascunde zone frumoase, dar care nu sunt promovate la adevãrata lor valoare. Nici sportul nu este o ramurã a zonei care sã fie promovat, indiferent de sezon. ”Partea proastã este cã se neglijeazã sportul în Valea Jiului, iar tinerii nu au ce sã facã în Valea Jiului. Avem cele mai mari frumuseþi, Retezatul care e cel mai frumos munte din România, Parângul care e foarte frumos, dar sunt puþini care nici nu au auzit de aceºti munþi. Eu am fãcut ºi

alpinism de performaþã. Acest sport nu este numai de varã. Escaladã da este doar de varã. Alpinismul se poate practica în tot timpul anului. Avem munþi, se poate face cãþãrare pe gheaþã. Cei care se ocupã de destinele noatre din Valea Jiului, ar trebui sã ne ajute cât de puþin, sã punã umãrul. Este un sport fãrã spectatori, dar un minim de fonduri s-ar putea aloca. Nu trebuie sume

fabuloase ca sã facem o echipã de alpinism”, mai spune alpinistul montan. Alpinismul sau escalada pot fi considerate sporturi costisitoare, însã nu la fel ca ºi alte activitãþi. ”Costisitor este la început, dar deja existã o bazã materialã. Dacã încercãm sã facem acest concurs chiar o sã avem o parte din baza materialã de care avem nevoie, corzile, echipamentul, toate traseele vor fi reamenajate cu pitoane noi, exact conform standardului cã altfel nu se poate þine un concurs în condiþii normale, baza materialã existã, ar trebui mai mult interes pentru sport în Valea Jiului” a mai spus Gigi Pancu zis Pex. Înconjuratã de munþi, Valea Jiului oferã nebãnuite comori ale naturii. În partea de nord a Vãii Jiului, în masivul ªureanu, existã patru “defileuri în miniaturã”, de o frumuseþe ºi de o sãlbãticie aparte. Cheile

Crivadiei ºi ale Baniþei, cheile Tãii ºi cheile Roºiei, adevãrate comori naturale ale regiunii, toate grupate pe o razã de doar câþiva kilometri, oferã pasionaþilor de alpinism ºi de speologie un spectacol grandios, de o frumuseþe aparte. Valea Jiului gãzduieºte câteva stânci de calcar pentru practicarea alpinismului ºi escaladei. Zona raului Tãia ºi împrejurimile Uricaniului sunt zone cu

un bun potenþial în ceea ce priveºte alpinismul ºi pe deasupra foarte uºor accesibile. Cele mai multe trasee sunt în lungime de o coardã ºi necesitã un set de carabine. Traseele variazã în dificultate de la 5.6 pânã la 5.13. Multe dintre pitoane ºi bolþuri sunt vechi ºi ar trebui verificate permanent ºi înainte de cãþãrare. Traseele mai lungi, unele de 6 lungimi de coardã, pot fi gãsite în Parcul Naþional Retezat. Accesul cãtre acestea se face în circa 2 ore. În Retezatul Mic, exista mai multe stânci pitonate chiar lângã drum. De asemenea, exista potenþial pentru dezvoltarea unor rute noi. Cea mai lejerã opþiune pentru alpinism în Valea Jiului o reprezintã zona râului Tãia, situatã la est de oraºul Petrila. Din Petroºani se merge pe DN 66 spre nord cam 2-3 km, apoi se face la dreapta (exista indicatoare spre Petrila), se continuã pe aceeaºi stradã (Str Republicii), pânã la o curbã la dreapta când se face în sensul opus (stânga), de-a lungul râului Taia. Dupã circa 2 km se ajunge în dreptul stâncilor. Camparea este gratuitã. Escaladarea stâncilor este un sport ce solicitã atât mintea cât ºi trupul, unul care testeazã adesea forþa, anduranþa, agilitatea ºi echilibrul unui sportiv, deopotrivã cu autocontrolul sãu mental. Poate fi o activitate extrem de periculoasã, iar cunoaºterea tehnicilor potrivite de cãþãrare, precum ºi întrebuinþarea echipamentului specializat sunt cruciale în siguranþã completãrii rutelor. Datoritã multitudinii ºi varietãþii de formaþiuni stâncoase din lume, activitatea escaladãrii lor a fost separatã în câteva stiluri ºi sub-discipline diferite. Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 August 2013

”Ultima redutã” utilatã de Apa Serv I

eri, în pragul împlinirii unui an de când SC Apa Serv are o nouã conducere, societatea a dotat ºi ultima localitate cu utilajul atât de necesar, care va diminua numãrul avariilor ºi deci a intervenþiilor pompieristice de pe teritoriul Petrilei. Mai mult, Apa Serv va prelua lucrãrile Primãriei Petrila, dar ºi cetãþenii care se alimentau cu apã industrialã de la mina Lonea.

În pragul împlinirii unui an de când se aflã în fruntea SC Apa Serv Petroºani, directorul Costel Avram, a dotat ºi ultima localitate a Vãii Jiului – Petrila – cu o autoutilitarã de intervenþii ºi întreþinere reþele de canalizare. Dacã la preluarea frâielor, societatea de apã-canalizare avea doar trei vidaje pentru toate cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului, acum fiecare localitate are utilajul sãu. Acest lucru înseamnã cã nu se va mai lucra pompieristic, doar în situaþii limitã de inundaþii, ci se va lucra

gospodãreºte la întrenþinere reþele, ceea ce va însemna diminuarea considerabilã a avariilor de gen. ”De azi, fiecare localitate are maºina sa. Joi, am dotat Lupeniul cu o autoutilitarã, iar astãzi, Petrila. În urmã cu un an aveam doar trei asemenea maºini ºi interveneam în regim de pompieri. Acum avem ºase, deci timp ºi mai ales avem cu ce lucra la întreþinere” – a declarat, ieri, la Petrila, Costel Avram, director SC Apa Serv Petroºani.

rarea alimentãrii ºi reducerii pierderilor fizice de apã prin construcþia a 4.458 metri de reþea de distribuþie pentru aproximativ 75 de branºamente, iar în ce priveºte îmbunãtãþirea sistemului de canalizare ºi reducerea ratei infiltraþiilor, se construiesc 14.396 metri de reþea de canalizare pentru

deservirea a 2.740 de racorduri la Petrila ºi reabilitarea a 3.309 metri de reþea de canalizare tot la Petrila. Apa Serv va prelua ºi lucrãrile din zona Cimpa, care erau contractate de Primãrie ºi se va elimina ºi problema apei industriale folositã de populaþie. ”Oamenii care se

Cu aceastã ocazie, am aflat de la directorul Avram cã prima etapã a proiectului Apa Serv, cu finanþare europeanã, de la Petrila, se va încheia la sfârºitul lunii august. De precizat cã proiectul, componenta Petrila, cuprinde asigu-

alimentau cu apã industrialã de la mina Lonea vrem sã-i preluãm noi, pentru a avea apã potabilã. Se ºtie cã apa de la minã era industrialã. De când mina nu mai suportã pierderile, oamenii au fost încãrcaþi cu sume considerabile ºi acest lucru trebuie eliminat. Mâine (marþi –n.n.),

ne vom întâlni, cei implicaþi în acest demers, pentru a stabili exact cum se va proceda, dar nu vom prelua staþia de captare de la Voievodu. Vom branºa cetãþenii la reþeaua noastrã de apã” – a mai precizat Costel Avram. În aceastã sãptãmâna, la un an de la numirea sa în funcþie, directorul Apa Serv va informa cetãþenii cu privire la realizãrile sale, printr-un raport al ultimului an de activitate. Se pare cã a fost un an de revigorare substanþialã a operatorului de apã din Valea Jiului, care la preluare de cãtre Costel Avram se afla într-o situaþie criticã. Pentru a putea obþine fondurile europene societatea a fost fragmentatã, pentru cã risca sã piardã sumele mari pentru investiþii. În acest rãstimp de un an, noua societate, Apa Serv, ºi-a rãcumpãrat ºi toate bunurile poprite de fisc aflându-se acum într-o continuã consolidare ºi dezvoltare. Ileana FIRÞULESCU

În aceastã zi, când îi sãrbãtorim pe toþi cei care poartã cu mândrie titlul de miner, pentru munca grea si sacrificiile lor doresc sã le transmit cele mai bune gânduri ºi întreaga preþuire. Fie ca “Sfânta Varvara”, ocrotitoarea tuturor minerilor sã vegheze asupra voastrã, sã vã aducã mereu sãnãtoºi acasã la copiii ºi familiile voastre ºi sã vã lumineze viaþa!

La Mulþi Ani ºi Noroc bun! Deputat, Monica Iacob-Ridzi

„Ziua Minerului”, aceastã sãrbãtoare de suflet a Vãii Jiului, ne oferã ocazia sã-i cinstim pe cei care trudesc în subteran pentru a smulge pãmântului bogãþii de luminã ºi cãldurã. În ciuda condiþiilor grele ºi periculoase în care îºi desfãºoarã activitatea, aceºti oameni temerari muncesc cu grijã ºi înfruntã cu demnitate necazurile. De ziua lor, se cuvine sã le adresãm tuturor minerilor ºi familiilor acestora întreaga noastrã preþuire ºi cele mai sincere urãri de sãnãtate ºi fericire.

NOROC BUN!

Constantin LUPU - director INCD INSEMEX Petroºani

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 August 2013

eprezentanþii R Inspectoratului Salariaþii trebuie protejaþi pe perioada caniculei Teritorial de Muncã Hunedoara atrag atenþia asupra obligaþiei angajatorilor de a proteja salariaþii pe timpul caniculei. Astfel, în cazul în care se înregistreazã temperaturi extreme angajatorii au obligaþia de întreprinde anumite mãsuri în vederea protejãrii lucrãtorilor. Iar ITM Hunedoara este cu ochii pe angajatori!

Potrivit ITM Hunedoara, prin temperaturi extreme, în sezonul estival, se înþeleg acele temperaturi care depãºesc +37°C sau, corelate cu condiþii de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest nivel. De exemplu, o temperaturã de 34 de grade coroboratã cu o umiditate mai mare de 80% va conduce la un prag de disconfort care va afecta organismul

uman aceste condiþii fiind echivalentul unui indicele de confort termic de 80 ce corespunde noþiunii de temperaturã extremã, spun inspectorii de muncã. „În perioadele cu temperaturi ridicate extreme, angajatorii trebuie sã adopte o serie de mãsuri considerate minimale în vederea ameliorãrii condiþiilor de muncã cum ar fi: reducerea intensitãþii ºi ritmului activitãþilor fizice, asigurarea ventilaþiei la locurile de muncã,

Sãnãtatea, pe primul loc V

ara este anotimpul în care nu ne dorim altceva decât sã ne relaxãm pe o plajã însoritã sau sã ne rãcorim într-o piscinã. Dar în cazul piscinei trebuie sã avem foarte mare grijã pentru cã oricât de curatã ar fi apa soluþiile care sunt folosite pentru dezinfectare pot fi dãunãtoare organismului. Clorul ºi derivaþi din clor sunt folosiþi pentru igienizare apei din piscinã. Deºi acest agent de curãþare poate ucide microbii din apã, nu eliminã ºi deºeurile umane pe care le secretã corpul nostru. Dacã înghiþim accidental apa din piscinã, existã riscul sã ingerãm ºi aceste deºeuri. Pentru a evita orice riscuri de îmbolnãvire administratorii piscinelor recomandã oamenilor care vin la piscinã sã facã duº înainte sã intre în apã ºi, bineînþeles, ºi dupã, iar dacã ºtiu cã suferã de incontinenþã urinarã sau diaree sã nu pãtrundã deloc în apã. Astfel se protejeazã ºi pe sine, dar ales oamenii din jur. Mai mult decât atât cei care au o problemã de naturã oftalmologicã trebuie sã fie ºi ei foarte atenþi pentru cã de cele mai multe ori clorul din apa poate fi în cantitãþi mari lucru care este dãunãtor ochilor. Monika BACIU

alternarea efortului dinamic cu cel static, alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus în locuri umbrite, cu curenþi de aer. Pentru menþinerea stãrii de sãnãtate a angajaþilor trebuie sã se asigurare între doi ºi patru litri de apã mineralã/persoanã/schim b, asigurarea echipamentului individual de protecþie, asigurarea accesului la duºuri pentru a se reface capacitatea de reglaj a organismului”, a p recizat Sorin Istrate, consilier în cadrul ITM Hunedoara. Pe de altã parte, conform legislaþiei, în situaþia în care unii angajatori nu pot asigura condiþiile anterioare, prin negociere cu sindicatele sau cu

reprezentanþii salariaþilor, pot proceda la reducerea duratei zilei de lucru, la eºalonarea zilei de lucru pe douã perioade - pânã la ora 11,00 ºi dupã ora 17,00 - sau întreruperea colectivã a lucrului cu asigurarea continuitãþii activitãþii în locurile în care aceasta nu poate fi întreruptã.

pere colectivã a activitãþii se poate recupera timpul acordat liber în urmãtoarele 6 luni cu menþinerea drepturilor salariale avute anterior. Se poate aplica ºi metoda în care nu se recupereazã timpul dar cu acordarea drepturilor salariale proporþional cu timpul efectiv lucrat. În vederea prevenirii îmbolnãvirilor determinate de muncã în condiþii de temperaturi extreme trebuie sã se asigure de cãtre angajator examinarea medi-

ãsuri de reducere a efectelor caniculei

„La aplicarea acestor mãsuri angajatorii vor conveni de comun acord cu reprezentanþii sindicatelor sau cu reprezentanþii aleºi ai salariaþilor ºi vor stabili modalitãþile de recuperare a timpului nelucrat ºi modalitãþile de platã. În situaþia reducerii duratei zilei de lucru sau de întreru-

calã la angajare ºi controlul medical periodic, urmãrindu-se astfel depistarea precoce a contraindicaþiilor pentru munca la temperaturi crescute. Asigurarea primului ajutor ºi a transportului la cea mai apropiatã

unitate sanitarã a persoanelor afectate se va face în mod obligatoriu de cãtre angajator. Dacã se constatã cã anumiþi angajaþi suferã de unele afecþiuni sau au contraindicaþii privind munca la temperaturi extreme, persoanele respective vor fi trecute în alte locuri de muncã pentru care nu au restricþii sau se poate opera reducerea programului de muncã pentru persoanele respective”, a mai arãtat Sorin Istrate. În perioadele cu temperaturi extreme, Inspectoratul Teritorial de Muncã Hunedoara prin inspectorii de muncã vor face controale inopinate la angajatorii economici pentru a verifica modul de aplicare a mãsurilor prevãzute în legislaþia de securitate ºi sãnãtate în muncã. Amenzile care se pot aplica sunt între 1.500 ºi 2.500 lei ºi se poate ajunge ºi la plângere penalã, dacã faptele comise de reprezentanþii angajatorului se pot încadra în asemenea aspecte. Car men COSMAN

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 August 2013

PET-manii, afectaþi de crizã

riza financiarã le dã bãtãi de cap „PET-manilor”, adicã acelora care scormonesc dupã PET-uri în tomberoanele de gunoi ºi apoi le vând la centrele de colectare. Nu mai bea lumea sucuri ºi nici bere la ambalaj de plastic. Aceasta este concluzia celor care muncesc de dimineaþa pânã seara pentru a strânge din tomberoanele de gunoi PET-urile aruncate de alþii, pe care mai apoi le încarcã în saci ºi le carã pânã la centrele de colectare de pe raza municipiului.

„PET-manii” câºtigã tot mai greu o pâine, pentru cã sunt tot mai puþine deºeuri, iar ei tot mai mulþi. S-au dus vremurile în care câºtigau 30 – 40 de lei/ zi din vânzarea de PET-uri. Scotocesc în tomberoane dupã fiecare ambalaj de

Datornici mai mulþi la impozitele locale

oar 30 la sutã din totalul firmelor care-ºi desfãºoarã activitatea pe rata municipiului Petroºani sunt la zi cu plata impozitelor ºi taxelor locale. Atât în cazul persoanelor fizice cât ºi juridice, finanþele locale din capitala Vãii Jiului înregistreazã o scãdere

plata taxelor ºi impozitelor datorate bugetului local. Astfel, dupã o analizã efectuatã pe prima jumãtate a acestui an, 74 la sutã din persoanele fizice îºi achitaserã dãrile, procentul fiind uºor mai mic faþã de anii trecuþi. Inspectorii fiscali cred cã pânã la finele anului procentul celor care-ºi achitã datoriile va creºte substanþial, însã

plastic, dar acestea sunt tot mai puþine.

umea e tot mai sãracã

„E tot mai greu. De câþiva ani m-am apucat sã strâng bidoane, dar acum sunt tot mai puþine. Înainte era mai uºor, dar acum nu mai bea lumea suc sau bere. E sãrãcie mare. Am cinci copii acasã, iar doi sunt bolnavi. Abia mai pot sã le mai asigur pâinea”, spune o femeie care trage dupã ea un cãruþ în care abia are o jumã-

în cazul societãþilor lucrurile nu stau la fel de bine. Astfel, în primul semestru din 2013 doar 30 la sutã din persoanele juridice din municipiul Petroºani erau cu plata la zi a datoriilor cãtre bugetul

tate de sac plin de PET-uri. Culegãtorii de sticle din plastic se cunosc între ei ºi lasã pe fiecare sã colecteze, aºa încât sã nu rãmânã cineva flãmând, dar banii se câºtigã tot greu. Un kilogram de bidoane costã doar 50 de bani, iar un sac are 20, 30 de kg când este plin ochi, ceea ce este tot mai greu. Oraºul este practic „parcelat” ºi fiecare colecteazã în aria lui, aºa încât toatã lumea sã trãiascã mãcar de azi pe mâine. Iar atunci când banii sunt prea puþini, PET-manii mai apeleazã ºi la mila celor care cu gunoiul la tomberon ºi le mai dau câte un leu sau doi. În Petroºani sunt mai multe centre de colectare, asta pe lângã centrul de sortare a deºeurilor ce aparþine de Primãria Petroºani. Car men COSMAN local. Totuºi, firmele plãtesc taxele ºi impozitele locale semestrial prin ordin de platã, astfel cã se aºteaptã ca gradul de încasare sã creascã din acest semestru. Maximilian GÂNJU

EDIÞIE SPECIALÃ “Hramul Sfintei Mãnãstiri LAINICI”

Actualitate 7

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 August 2013

Judeþul împãrþit în douã – pro Þolaº ºi pro Intotero România în

el puþin patru din cele ºase organizaþii de femei ale PSD din Valea Jiului ar vota-o, în luna septembrie, pe Natalia Intotero pentru ºefia organizaþiei judeþene, în locul Lilianei Þolaº. Cauza ar fi lipsa de implicare ºi colaborare din ultimul timp a celei care le este preºedintã de ºapte ani, dar cãreia îi recunosc meritele... trecute. De ºapte ani, Liliana Þolaº, se aflã la ºefia organizaþiei judeþene a femeilor PSD, surclasând-o la vremea respectivã pe Iuliana Forminte, din Petroºani, de la care a preluat conducerea. ªi cum se apropie data de 21 septembrie, când vor avea loc conferinþa judeþeanã de alegeri, se simte o frenezie în interiorul organizaþiei. În teritoriu, în localitãþile din judeþul Hunedoara, s-au format douã curente. Unul pro Liliana Þolaº ºi un altul

pro Natalia Intotero, fostã preºedinte la PSD Tineret, actual parlamentar. În timp ce alte organizaþii din judeþ au hotãrât deja cã o vor susþine la funcþia de preºedintã a femeilor pe Intotero, în Valea Jiului încã se mai tatoneazã terenul, nu se spun lucrurilor pe nume, dar clar balanþa înclinã spre aceeaºi Intotero. Cel puþin patru dintre cele ºase localitãþi ale Vãii ar prefera schimbarea invocând lipsa de acþiune, implicare ºi colaborare a Lilianei Þolaº cu organizaþiile dintre Jiuri la acelaºi niel ca în urmã cu ceva ani. S-a remarcat o axare a acesteia pe activitatea profesionalã, activitate care-i creeazã imagine proprie ºi atât. Pe de altã parte, aceleaºi femei din Valea Jiului au recunoscut cã Lilianei Þolaº PSD-ul i-a

creat niºte probleme de-a lungul activitãþii sale, probleme din care a ieºit cu

bine datoritã tenacitãþii sale înfruntând PDL-ul atunci când acesta era pe cai mari. În prezent Liliana Þolaº ocupã funcþia de manager al Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva. Natalia Intotero a fost o tânãrã disciplinatã, muncitoare în teritoriu, pe linie de partid, ºi, ca

ondiþii de lucru la temperaturi extreme. Nu doar afarã se resimt temperaturile caniculare. Existã locuri de muncã unde temperaturile din încãperi le depãºesc cu mult pe cele de afarã. Este vorba de brutãrii, unde cei care ne oferã pâinea cea de toate zilele suportã temperaturi extrem de ridicate. ”Este mult mai cald decât afarã, cuptoarele merg non-stop, se trece foarte greu, dar

sunt oameni profesioniºti, se acomodeazã, avem apã mineralã”, spune Vasile Bereschi, angajat al unei brutãrii din municipiul Petroºani. Expresia ”iarna nu-i ca vara” se aplicã perfect pen-

urmare, a fost consideratã copilul rãsfãþat al PSD Hunedoara. Chiar în trecuta campanie electoralã pentru alegerile parlamentare, membri USL din întreg judeþul s-au mobilizat pentru susþinerea sa. Acest lucru s-a datorat faptului cã Intotero a fost mai atentã cu organizaþiile din judeþ, s-a aplecat asupra problemelor acestora ºi le-a onorat inviaþiile la acþiuni ºi chiar a propus acþiuni... Luna trecutã, când Biroul Politic Permanent al PSD a hotãrât devansarea cu un am a alegerilor în organizaþiile de femei, pentru a nu se suprapune, în 2014 cu campaniile electorale europarlamentare ºi prezindeþiale, Liliana Þolaº a declarat cã va candida din nou necunoscând intenþia

mai tinerei sale colege. ”Eu voi candida. Nu ºtiu încã dacã vor mai fi ºi alte doamne care doresc sã candideze. Puþine femei sunt dispuse sã facã sacrificii, adicã sã-ºi punã viaþa la bãtaie, pentru cã existã un motiv serios – au familii ºi nu este usor. În plus, cred eu, trebuie sã ai chemare pentru asa ceva, sã-þi placã. Eu sunt obiºnuitã cu competiþia ºi politic ºi profesional. Este pãcat, pentru cã femeile nu cer mult în politicã, dar muncesc, sunt loiale, trãdeazã foarte greu ºi greu pãrãsesc partidul. Existã statistici din care reiese cã femeile au fost extrem de puþine în acea migraþie de la un partid la altul” – a precizat Liliana Þolaº, preºedinta femeilor PSD din judeþul Hunedoara. Ileana FIRÞULESCU

Viaþa la 50 de grade

tru aceºti oameni. Dacã pe timpul

sezonului rece, condiþiile de lucru din brutãrie sunt optime, vara temperaturile lângã cuptoare pot ajunge chiar ºi la 50 de grade. ”Iarna nu e ca vara. Iarna e mult mai bine pentru cã nu sunt temperaturile aºa ridicate. Dacã afarã sunt vreo 32 de grade la umbrã, aici sunt cu 15-20 de grade

în plus lângã cuptoare”, a mai spus angajatul brutãriei. Brutarii s-au obiºnuit cu aceste condiþii ºi temperaturi ºi le considerã normale. În plus, atunci când este prea cald sau au o micã pauzã, ei ies afarã ºi se rãcoresc la 35 de grade sau beau apã rece ºi stau la umbrã. Monika BACIU

genunchi caruselul taxelor mãrite sau inventate e la 1 ianuarie 2013 D curg majorãri de taxe ºi impozite sau se

introduc altele noi, fãrã nici un efect benefic asupra României ºi românilor. Se vor mãri impozitele pe apartamente sedii de firme, FMI recomnadã taxã pe nevastã ºi copil fãrã serviciu, se va plãti CAS ºi din veniturile din chirii etc. Când un român se ridicã cu greu din mizerie, statul îl ”executã”. În loc sã colectezi mai bine, colectezi mai prost, dar pentru cã poþi sã introduci taxe ºi impozite noi, o faci pe seama mediului privat ºi spui cã eºti în linie cu bugetul. În ianuarie 2013, guvernul a introdus o serie de trei taxe suplimentare pe energie, activitãþi agricole ºi microîntreprinderi, de pe urma cãrora aºteaptã venituri în 2013 de 3,1 miliarde de lei. Acum, în vara fierbinte, nici n-a plecat bine delegaþia FMI din România, cã de la Guvern au ieºit la luminã noi proiecte legislative prin care ni se mãresc taxele. Cei vizaþi sunt proprietarii de locuinþe care scot ºi ceva bani de pe urma lor ºi, posibil, întreþinãtorii de familii cu venituri mari. Dacã proprietarul deruleazã o afacere frizerie, magazin, cabinet medical, birou notarial etc. - în propriul apartament, impozitul plãtit pe aceastã clãdire va creºte semnificativ – chiar ºi de zece ori – pentru cã nu se va mai lua în calcul statutul proprietarului de persoanã fizicã sau juridicã, ci destinaþia utilizãrii imobilului.

În ceea ce priveºte veniturile realizate de proprietari din chirii, se vor plãti contribuþii la asigurãrile sociale de sãnãtate de 5,5% aferente acestor venituri, în condiþiile în care impozitul pentru chirii este acum de circa 12%. Astfel cã, prin aplicarea acestor contribuþii, se va ajunge la o valoare apropiatã de cota unicã de 16% a taxei totale pe chirie, precizeazã adevãrul.ro. Mai multe surse apropiate negocierilor cu FMI au declarat, pentru agenþiile de presã, cã impozitarea diferenþiatã a proprietãþilor în funcþie de utilizarea lor este o mãsurã deja prevãzutã în precedenta scrisoare de intenþie, iar solicitarea a venit din partea mediului de afaceri. O altã mãsurã care ar fi trecutã în scrisoarea de intenþie cu FMI, dar pe care autoritãþile nu s-au hotãrât încã sã o aplice sau nu, prevede ca bãrbaþii cu venituri mari care au soþii casnice sã plãteascã, începând cu 2014, contribuþii la pensii ºi la asigurãrile sociale în contul acestora. De asemenea, aceºti contribuabili ar urma sã

cotizeze ºi la asigurãrile sociale ale copiilor majori care nu s-au încadrat în muncã. Aceste mãsuri ar urma sã compenseze, alãturi de introducerea accizei la aur ºi de majorarea accizei la alcool, minusul de venituri la buget generat de reducerea TVA la pâine. Nimeni nu a stabilit vreodatã ce înseamnã ”venituri mari”. Finanþiºtii spun cã ar putea fi luate în considerare ca fiind venituri mari ceea ce depãºeºte cinci salarii medii pe economie, respectiv vreo 11.000 lei. Analistul ºi editorialistul Sorin Pâslaru (foto) comparã românii, respectiv mediul de afaceri atât de împovãrat de taxe ºi impozite, cu un cãrãuº aflat în genunchi. ”Unui cãrãuº deja încãrcat pânã la refuz, statul mai gãseºte câte un loc sã-i atârne câte o boccea ºi o cutie. Lasã cã merge, îºi spun funcþionarii din finanþe care inventeazã la ºase luni noi taxe ºi accize. Au ei grijã sã producã ºi noi sã-i taxãm ca sã ne luãm salariile. Dar sã majorezi taxele actuale ºi sã inventezi unele noi doar ca sã menþii veniturile constante este soluþia cea mai pãguboasã. În scurt timp, cãrãuºul va cãdea în genunchi”. Guvernul propune, în scrisoarea de intenþie, justificând oarecum aceste taxe, un ajutor suplimentar, începând cu luna septembrie, pentru familiile cele mai sãrace care se încãlzesc cu electricitate, iar din 2014 ar urma sã creascã venitul minim garantat ºi nivelul alocaþiilor familiale. Pânã la jumãtatea lunii octombrie 2013, aceiaºi guvernanþi vor sã definitiveze ºi pachetul de servicii de bazã pentru asigurarea obligatorie de sãnãtate. Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 August 2013

Judeþul împãrþit în douã – pro Þolaº ºi pro Intotero România în

creat niºte probleme de-a lungul activitãþii sale, probleme din care a ieºit cu

Viaþa la 50 de grade

tru aceºti oameni. Dacã pe timpul

genunchi caruselul taxelor mãrite sau inventate e la 1 ianuarie 2013 D curg majorãri de taxe ºi impozite sau se

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 August 2013

Reparaþii ºi igienizãri la L ºcolile din Petroºani

regãtiri pentru noul an ºcolar. Municipalitatea de la Petroºani împreunã cu reprezentanþii unitãþilor de învãþãmânt au demarat lucrãrile de igienizare ºi reparaþii la unitãþile ºcolare. Astfel, pânã când va suna clopoþelul în data de 16 septembrie, reprezentanþii administraþiei spun cã ºcolile vor fi pregãtite sã îi întâmpine pe bobocei într-un mediu curat ºi adecvat pentru studiu. ”La ºcolile de pe raza municipiului Petroºani se lucreazã, fie cã vorbim grãdiniþe, ºcoli generale sau de licee, se lucreazã la igienizãri ºi la reparaþii astfel încât în luna septembrie în 16 când va suna clopoþelul sã fie pregãtite”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani.

În urmãtoarea perioadã ºi reprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara vor demara verificãrile la unitãþile de învãþãmânt pentru a autoriza sau nu aceste spaþii de învãþare. Pregãtirile pentru începerea noului an ºcolar, în instituþiile de învãþãmânt din judeþul Hunedoara, sunt în plinã desfãºurare. Potrivit reprezentanþilor Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara, toate lucrãrile se desfãºoarã în termenele stabilite, astfel încât, odatã cu începerea noului an ºcolar, toate unitãþile de învãþãmânt din judeþ sã ofere cele mai bune condiþii de studiu. Monika BACIU

eul a pierdut sãptãmâna trecutã tot ceea ce câºtigase în cea precedentã, euro crescând, comparativ cu data de 26 iulie, cu aproape 5 bani, dolarul cu peste 5,30 bani iar francul elveþian cu circa 2,5 bani. Deprecierea monedei naþionale s-a datorat datelor economice care au venit de peste Ocean, care influenþeazã deciziile de politicã monetarã ale Rezervei Federale americane.

Creºterea PIB în al doilea trimestru ºi scãdere ºomajului din SUA de la 7,6% în iunie la 7,4% luna trecutã, constituie, în opinia investitorilor, motive pentru Fed sã decidã reducerea injecþiilor de „dolari noi” în active ale Trezoreriei SUA ºi ale companiilor americane, care se ridicã luna la 8 miliarde dolari. Tipãrirea de „bani noi” a avut ca efect, de la începutul programului de relaxare cantitativã, slãbirea dolarului. Cursul euro a avut o tendinþã ascendentã, cu excepþia ºedinþei de marþi, când media a fost de 4,3907 lei. La jumãtatea sãptãmânii, cursul urca la 4,4048 lei, pentru ca vineri sã creascã la 4,4359 lei, nivel care nu a mai fost atins din 17 iulie. Ultima ºedinþã a sãptãmânii s-a deschis la 4,4150 lei, euro crescând pânã la 4,44 lei, pentru ca în partea a doua zilei, dupã publicarea raportului lunar privind crearea de noi locuri de muncã în SUA, care indica crearea în iulie a

Euro a încheiat sãptãmâna la 4,42 lei 162.000 slujbe noi, faþã de 188.000 în iunie, cotaþiile sã coboare la 4,4190 – 4,4230 lei, în ton cu celelalte monede din regiune. În piaþa la termen de la Sibiu, euro s-a tranzacþionat pentru septembrie la 4,424 – 4,4399 lei iar pentru decembrie la 4,445 – 4,447 lei. Cursul dolarului american a crescut de la 3,3029, în 26 iulie, la 3,3562 lei, iar cel al francului elveþian de la 3,5563 la 3,5815 lei. Sãptãmâna aceasta evoluþia leului va fi influenþatã, pe lângã factorii externi, care au un rol din ce în ce mai important, de decizia de politicã monetarã a BNR, în cursul ºedinþei Consiliului sãu de Administraþie, care se va desfãºura astãzi. Majoritatea analiºtilor anticipeazã o reducere de la 5 la 4,75%, nivel care ar reprezenta un nou minim istoric, datoritã reluãrii procesului de dezinflaþie, ceea ce ar permite o nouã tãiere pânã la finalul anului, la 4,50%. Existã însã voci care reclamã o încetinire a procesului de scãdere, atrãgând atenþia asupra presiunilor cu care se confruntã leul. În acest sens atrage atenþia un raport al celor de la Economist Intelligence Unit, care prevãd pentru decembrie o medie a euro de 4,65

lei, chiar dacã România a încheiat un nou acord preventiv cu FMI, în valoare de 4 miliarde de euro, iar pentru acest an se pregnozeazã o creºtere a economiei de 2%. Perechea euro/dolar a urcat joi la 1,3311 dolari, pentru a scãdea vineri la 1,3190. Publicarea raportului privind crearea de noi locuri de muncã din SUA, a provocat scãderea monedei americane, euro închizând pe pieþele americane la 1,3279 dolari. Atrage atenþia critica adusã BCE de cãtre Fed, într-un material apãrut în mai multe publicaþii britanice. În acesta se afirmã cã instituþia europeanã ar fi putut sã evite criza datoriilor de stat, dacã ar fi avut o strategie coerentã prin care sã construiascã o bazã monetarã solidã, „pentru susþinerea creãrii de bani pe care sã se sprijine o economie în creºtere”. La Sibiu, euro s-a tranzacþionat pe septembrie la 1,32 – 1,3345, pe decembrie la 1,3205 – 1,3315 iar pe martie ºi iunie viitor la 1,33 dolari. Uncia de aur cobora pentru scadenþa lunarã de la 1.337 la 1.286,50 dolari. Analiza cuprinde perioada 29 iulie – 2 august

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 August 2013

Fiscul hunedorean, parte civilã într-un dosar cu prejudiciu de peste 3 milioane de euro D

irecþia Generalã a Finanþelor Publice Hunedoara este parte civilã într-un proces ce vizeazã trei oameni de afaceri din Târgu Mureº. Dosarul a fost instrumentat de procurorii anticorupþie, iar prejudiciul depãºeºte 3 milioane de euro. Trei oameni de afaceri din Târgu Mureº au fost trimiºi în judecatã de procurorii din cadrul Direcþiei Naþionale Anticorupþie – Serviciul teritorial Târgu Mureº, într-un dosar ce vizeazã mai multe infracþiuni de naturã financiarã ºi care au prejudiciat Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã prin Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Hunedoara. Potrivit DNA, cei trei afaceriºti vizaþi sunt Cristian Mihuþ, administrator de drept al S.C. EURO PET IND S.R.L., Valentin Grigore Buruianã, administrator de drept

al S.C. EURO PET IND S.R.L., resãectiv Jozsef Nemeth, administrator de fapt al S.C. EURO PET IND S.R.L. ºi SC EURO PET IND SRL. Cei trei sunt acuzaþi de stabilire cu rea credinþã a impozitelor, taxelor ºi contribuþiilor, având ca rezultat obþinerea fãrã drept a unor sume de bani cu titlu de rambursãri sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensãri datorate bugetului general consolidat, evaziune fiscalã (omisiunea evidenþierii în actele contabile ori în alte documente legale a operaþiunilor comerciale efectuate ºi a

veniturilor realizate), dar ºi instigare improprie la evaziune fiscalã (evidenþierea în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bazã operaþiuni reale ori evidenþierea altor operaþiuni fictive, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaþiilor fiscale). Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA, „în cursul anilor 2009 – 2011, inculpaþii Mihuþ Cristian ºi Buruianã Valentin George, în calitate de administratori de drept

Nu vor fierul de la vechiul telescaun elescaun vândut la bucatã. Administraþia T localã din Lupeni încearcã încã de la finele anului trecut sã vândã vechiul telescaun care fãcea legãtura cu staþiunea montanã Straja. Nici pânã în momentul de faþã nu s-a identificat niciun doritor care sã achiziþioneze instalaþia. ”Vechiul telescaun a fost dezasamblat atunci când a fost montatã telegondola. Am încercat în prima fazã sa îl vindem ca ºi instalaþie pentru a fi folosit de cineva interesat dar nu a fost nimeni interesat, dupã câteva luni am aprobat în consiliul local safie vândut la fier vechi”, a declarat Gabriel Lungu, city-manager al municipiului Lupeni. Preþul la care se vinde telescaunului este de sub un leu, iar cantitatea depãºeºte 100 de tone. Dacã se va vinde fierul de la

telescaun pentru preþul stabilit, municipalitatea ar urma sã încaseze undeva la peste 100 de mii de lei. ”Preþul este de 0,97 de lei pe kilogram, undeva la 108000 de kilograme de fier vechi. Pe data de 14 august avem ultima negociere pentru cã la licitaþie nu s-a înscris nimeni. Dacã nici aºa nu va fi vândut, consiliul local va decide ce se va întâmpla cu el”, a mai precizat sursa citatã. Telescaunul a functionat exact 30 de ani. A fost facut efectiv de minerii de la Lupeni si a apartinut de Exploatarea Miniera din localitate. Vechea instalaþie pe cablu a funcþionat pânã anul trecut când a fost datã în folosinþã telegondola. Monika BACIU

ai SC EURO PET IND SRL Târgu Mureº, fiind determinaþi ºi coordonaþi de inculpatul Nemeth Jozsef, administrator de fapt al aceleiaºi societãþi comerciale, în scopul obþinerii în mod ilicit de importante sume de bani de la bugetul de stat, au implicat aceastã firmã (cu obiect de activitate comerþul cu ridicata al materialului lemnos ºi al echipamentelor sanitare, transporturi rutiere ºi servicii de mutare) într-un mecanism evazionist care viza, în principal evidenþierea în contabilitate a unor operaþiuni comerciale fictive (încheiate cu diverse firme, parte dintre acestea controlate de inculpaþi), omisiunea de a înregistra livrãrile de bunuri ºi servicii cãtre clienþii societãþii, stabilirea cu crea credinþã a sumelor cu titlu de TVA deductibilã sau TVA colectatã aferentã livrãrilor intracomunitare declarate, pentru care nu s-a justifi-

cat scutirea de la plata TVA. De asemenea, inculpaþii au ridicat din societate sume de bani pentru care nu s-a fãcut dovada utilizãrii în interesul societãþii”. În aceastã modalitate, bugetul consolidat al statului a fost prejudiciat cu suma de 13.356.848 lei (echivalentul a aproximativ 3.246.602,66 euro), reprezentând

Actualitate 11 TVA, impozite pe profit, impozit pe dividende. Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Hunedoara s-a constituit parte civilã în procesul penal, iar în vederea recuperãrii prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurãtor asupra bunurilor mobile ºi imobile aparþinând tuturor inculpaþilor. De asemenea, la solicitarea procurorilor anticorupþie, Tribunalul Mureº a luat faþã de persoana juridicã SC EURO PET IND SRL mãsura preventivã a suspendãrii procedurii de lichidare judiciarã pe un termen de 60 de zile. Dosarul a fost înaintat spre judecare la Tribunalul Mureº. Car men COSMAN

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 August 2013

Târgul de produse tradiþionale, revine în octombrie

loiul de oaie, virºlii de Sãlaj, brânza Burebista, pãsat cu varzã ºi tocanã de berbec, cârnaþi, pastramã ºi must, plus muzicã popularã. Toate sunt ingredientele târgului de produse tradiþionale ce are loc la Petroºani.

2014 aduce taxe ºi impozite noi

014 se anunþã a fi în continuare un an foarte greu pentru români. Pe lângã taxele ºi impozitele care existã la momentul de faþã, vor apãrea ºi altele în schimb.

Edilii locali spun cã acesta se va þine în luna octombrie, ca de obicei, iar la eveniment vor fi invitaþi producãtori din zonã, dar ºi din alte pãrþi. „Ca în fiecare an, acest târg rãmâne pentru noi o tradiþie. El se va þine în luna octombrie, pentru

Ziua de 6 august 1929 a fost o zi neagrã a Lupeniului ºi a Vãii Jiului. Atunci 22 de ortaci au fost uciºi de cãtre instrumentele de represiune ale guvernului pentru ca minerii cereau o viaþã mai bunã. Istoria ar trebui sã ne înveþe sã nu repetãm greºelile trecutului. Astãzi avem datoria moralã sã îi cinstim aºa cum se cuvine pe care s-au jertfit în adâncurile pãmântului pentru a scoate la luminã aurul negru.

NOROC BUN! ºi LA MULÞI ANI! Cornel RESMERIÞÃ, primarul municipiului Lupeni

ca localnicii sã se poatã aproviziona cu toate cele necesare, dar ºi sã poatã degusta produsele tradiþionale”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani. Manifestarea va avea loc în centrul municipiului Petroºani, iar ca în fiecare an, producãtorii autohtoni sunt încurajaþi sã-ºi pãstreze tradiþia ºi sã vinã la târg cu produse a cãror reþete sunt pãstrate din vechi timpuri. Pe lângã producatorii autohtoni, la eveniment vor participa producatori din Maramureº, Sibiu ori Braºov, Târgu Jiu ºi din localitãþile învecinate cu Petroºaniul. În plus, momârlanii vor pregãti tradiþionala mâncare ce se împarte la petrecerile lor câmpeneºti, denumite nedei: pãsatul cu tocanã de berbec ºi varzã cãlitã. Diana MITRACHE

Ziua de 6 august, zi în care România sãrbãtoreºte Ziua Minerului, reprezintã o zi dedicatã comemorãrii muncitorilor care ºi-au pierdut viaþa atât în miºcãrile de protest, precum ºi în accidentele de muncã ce au avut loc de-a lungul timpului. Cu aceastã ocazie, mã înclin cu recunoºtinþã în faþa memoriei acestora ºi urez întreg personalului din sectorul minier

“NOROC BUN!” Sorin VASILESCU, Prefect al judeþului Hunedoara

Ziua Minerului are o încãrcãturã specialã pentru fiecare dintre cetãþenii Vãii Jiului. Este ziua când ar trebui sã conºtientizãm, mai mult ca oricând, eroismul celor pentru care munca în adâncurile pãmântului a devenit destin ºi tradiþie. Cu acest prilej, se cuvine sã omagiem minerul de ieri, de astãzi ºi mai ales, pe cel de mâine, asigurându-ne astfel de continuitatea unei tradiþii unice, mineritul.

LA MULÞI ANI! Costel AVRAM - director general SC APASERV SA

Practic, nimic nu va scãpa neimpozitat. Ne putem lua deci adio de la posibilitatea reducerii contribuþiilor sociale plãtite de angajatori sau de la revenirea TVA la 19%, faþã de 24% cât este în prezent. Potrivit noilor mãsuri pe care Guvernul s-a angajat sã le implementeze, toþi cei care obþin venituri din chirii vor fi obligaþi ca de la 1 ianuarie 2014 sã plãteascã contribuþii la sãnãtate ºi pensii din aceste câºtiguri. Pentru a reglementa acest aspect, Guvernul va emite în septembrie o ordonanþã de urgenþã. Tot de la anul, independent de tipul de contract pe care îl au cu angajatorii, salariaþii vor plãti contribuþii sociale în cuantum egal. Nu vor mai fi deci diferenþe în modul de calcul al taxelor datorate statului pentru sãnãtate ºi pensii, indiferent cã angajaþii sunt plãtiþi pe carte de muncã sau pe contracte de drepturi de autor. Acelaºi regim va fi aplicat ºi celor care obþin venituri din activitãþi independente. Tot din 2014 vom avea ºi o nouã formã de impozitare a locuinþelor. Clãdirile vor fi impozitate în funcþie de modul în care sunt folosite. Adicã locuinþele date spre închiriere vor fi taxate mai mult decât cele folosite drept reºedinþã de domiciliu. În plus românii care vor dori sã-ºi cumpere o locuinþã prin programul Prima Casã, vor putea contracta împrumuturi doar în moneda naþionalã. Singura veste bunã care rezultã din noile mãsuri fiscale îi vizeazã pe românii asistaþi social. Din 2014 va creºte venitul minim garantat dar ºi ajutorul acordat familiilor cu probleme pentru plata facturilor la electricitate. Nu putem spune decât ca balanþa intre creºterea salariului minim care ar putea fi realizatã de la 1 ianuarie 2014 ºi toate taxele noi care vor exista, nu va aduce decât bani scoºi din buzunãrea oamenilor care muncesc din greu în fiecare zi. Monika BACIU

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 August 2013

Lions Club Anglia – O familie pentru copiii instituþionalizaþi

n numãr de 50 de copiii aflaþi cu mãsurã de protecþie în centrele rezidenþiale subordonate Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara au fost vizitaþi în perioada 31 iulie – 4 august 2013 de 8 membri ai Organizaþiei Internaþionale de caritate Lions Club din Anglia. Începând cu anul 2001, membrii acestei organizaþii au venit anual, fãrã întrerupere, în vizitã în centrele rezidenþiale pentru protecþia copilului din cadrul Direcþiei. Scopul lor este acela de a dedica o sãptãmânã din timpul lor liber acestor copii, copii cu care viaþa nu a fost atât de darnicã ºi pe care propriile familii nu îi viziteazã, cu speranþa cã pentru scurt timp le vor putea oferi afecþiunea unei familii adevãrate. Potrivit directorului DGASPC Hunedoara, Monica Georgescu, pentru a veni în sprijinul oaspeþilor englezi, pe toatã durata acestei sãptãmâni, DGASPC Hunedoara a susþinut organizarea tuturor activitãþilor care au fost

trecute în agenda de lucru a celor din Organizaþia Lions din Anglia. Anul acesta membrii familiei „Leilor” au venit cu donaþii, de

mãsurã de protecþie în centrele din localitãþile Hunedoara, Orãºtie ºi Brad. Copiii au aºteptat cu mare nerãbdare vizita prietenilor englezi. Alãturi de aceºtia au avut ocazia sã petreacã clipe de neuitat la cumpãrãturi

în oraº, la pizza, la Aqualand ºi la McDonald’s, în vizitã pe Cetatea Devei. Toate aceste cheltuieli au fost suportate de membrii organizaþiei din Anglia. A devenit deja o frumoasã tradiþie colaborarea dintre instituþiile noastre, scopul acestui parteneriat constând în sprijinul acordat copiilor prin oferirea de excursii, activitãþi recreative ºi de socializare ºi susþinere financiarã în achiziþionarea diferitelor

care potrivit dorinþelor acestora sã beneficieze în mod direct copiii: jucãrii, pampers ºi cadouri ºi au petrecut o sãptãmânã alãturi de copiii aflaþi cu

La Mulþi Ani, mineri! Ziua Minerului promoveazã pãstrarea ºi perpetuarea obiceiurilor comunitãþii de mineri. Împreunã putem sã ne-aducem aminte ce ne-au învãþat bãtrânii noºtri ºi sã cinstim tot ce a creat aceastã demnã meserie de miner.

NOROC BUN! Deputat, Cristian RESMERIÞÃ În aceastã zi, în care vã sãrbãtorim pe fiecare dintre voi, pentru munca grea ºi pentru sacrificiile voastre, vã doresc ca “Sfânta Varvara”, Ocrotitoarea tuturor minerilor, sã vegheze mereu asupra voastrã, sã vã aducã sãnãtoºi la familiile voastre ºi sã vã lumineze sufletele, chiar în cele mai întunecate momente. Fie ca ea sã vã protejeze mereu!

LA MULÞI ANI ªI NOROC BUN! Cosmin NICULA - senator de Valea Jiului

bunuri. Organizaþia Lions este una din cele mai mari organizaþii de caritate din lume ºi numãrã peste 1,3 milioane de membrii din peste 200 de þãri, oameni de diferite profesii, bãrbaþi ºi femei uniþi în prietenie ºi dorinþa de a ajuta. „Mottoul organizaþiei noastre

este acela de “A da copiilor o copilãrie”(„Giving children a chidhood”). Încercãm sã-i facem pe copii fericiþi, sã-i ducem în oraº, sã-i ducem la cumpãrãturi – lucruri normale pentru o familie obiºnuitã” declara domnul Chris Hibbert preºedinte al Romanian Pride.

14 Program & Horoscop

9:50 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Legendele palatului: concubina regelui 11:10 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 11:50 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 12:30 Vara pe val (r) 13:00 Împreunã în Europa! 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Vara pe val 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Moºtenirea clandestinã 22:00 Vara pe val 23:10 Idilã la Budapesta

9:30 O varã tra-la-la (r) 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Fete Bune 22:00 Mondenii 22:15 Trãsniþii 23:00 Focus Monden 23:30 Iubiri secrete

10:00 În gura presei 11:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Pistruiatul 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Gardã de corp 22:30 În puii mei 0:00 Observator (r)

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 August 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Femeia din umbrã (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Pe aripile vântului 17:00 ªtirile Pro TV 17:15 Eu ºi prinþul 4: Vizita regalã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviþi, vã rog! 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Jane ºi Maura: Detectivi în Boston 0:00 Vrei sã fii soþia mea?

21 martie *** 20 aprilie Sunteþi plin de idei ºi daþi dovadã de ingeniozitate. Aþi putea sã demaraþi o afacere, dar se pare cã vã lipsesc banii. Cereþi un împrumut de la o rudã înstãritã, pentru cã aveþi ºanse reale de reuºitã. Faceþi-vã bine socotelile, sã nu risipiþi banii.

9:45 Taxi Driver (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Rãzboinicul 22:30 Seducþie la Las Vegas

10:15 Que bonito amor (r) 11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Intrigi ºi seducþie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r) 13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge 15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Eva Luna 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Intrigi ºi seducþie 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Regina 22:00 Poveºtiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Teresa 0:00 100 de poveºti celebre

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digisport Show 13:30 Rezumat Jocurile Mondiale 14:00 ªtirile Digi Sport 14:30 Fotbal European 15:30 ªtirile Digi Sport 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 20:45 Fotbal: Steaua - Dinamo Tbilisi 22:30 Digi Sport Special 0:00 ªtirile Digi Sport 0:30 Fotbal Club

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Dacã vã cãutaþi un alt loc de muncã, puteþi fi optimist. Astãzi s-ar putea sã fiþi ajutat de o persoanã mai în vârstã. Oricum, în curând veþi fi foarte mulþumit de noul serviciu. Nu vã pierdeþi rãbdarea. Seara mergeþi în vizitã la un prieten, unde reuºiþi sã vã detaºaþi de problemele din ultimele zile.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

O persoanã cu experienþã este dispusã sã vã destãinuie câteva din secretele sale din domeniul afacerilor. Aceastã întâlnire vã stimuleazã sã vã faceþi planuri pentru o micã afacere. Trataþi cu seriozitate responsabilitãþile pe care trebuie sã vi le asumaþi.

23 august *** 22 septembrie

Aveþi un program foarte încãrcat, cu multã alergãturã. Vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie importantã, care vã poate ajuta mult pe plan profesional. Nu neglijaþi problemele partenerului de viaþã. Mai multã atenþie la serviciu! Dacã aveþi nevoie de ajutor, puteþi apela!

Se anunþã o zi foarte importantã, mai ales pe plan sentimental. Nu este exclus ca nativii necãsãtoriþi sã ia o decizie în privinþa logodnei sau a cãsãtoriei. Din punct de vedere financiar, nu staþi prea bine, dar nu este cazul sã vã îngrijoraþi.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Nimic nu vã poate schimba hotãrârea de a începe o viaþã nouã. Vã preocupã ideea de a porni o afacere ºi aþi ºi început sã puneþi detaliile la punct. Aveþi ºanse sã vã descurcaþi cu cheltuieli minime. 7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

aprile

O rudã vã oferã un ajutor financiar neaºteptat, ca sã puteþi intra în afaceri. Dacã nu vã ajung banii, nu ezitaþi sã vã asociaþi cu un prieten! Nu alergaþi dupã profituri imediate. Cu rãbdare ºi perseverenþã, veþi reuºi. 10:00 Cei 7 ani de acasã (r) 11:30 ªatra (r) 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Restaurant Europa (r) 14:00 Gaºca (r) 14:45 Teleshopping 15:30 Voinþã de femeie (r) 16:45 Dragoste ºi pedeapsã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iffet 22:15 Voinþã de femeie 0:45 ªtirile Kanal D (r)

Dimineaþa nu aveþi chef de nimic ºi vã omoarã rutina. În a doua parte a zilei aflaþi cã urmeazã sã primiþi o sumã importantã. Este posibil sã fie vorba despre o moºtenire sau vânzarea unei case. Nu vã grãbiþi sã vã gândiþi la cum veþi cheltui banii!

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Dacã intenþionaþi sã vã cumpãraþi o casã, azi aveþi ºanse reale. Sunteþi foarte hotãrât, dar nu vã grãbiþi, pentru cã puteþi sã greºiþi. Nu neglijaþi dorinþele partenerului de viaþã ºi nici sugestiile unei rude.

Aveþi mari ºanse de reuºitã într-o afacere. Partenerii vã apreciazã capacitãþile intelectuale ºi vã cer ajutorul în probleme delicate. Evitaþi speculaþiile, pentru cã riscaþi sã aveþi de a face cu autoritãþile.

21 ianuarie *** 20 februarie

Aflaþi o veste care s-ar putea sã vã schimbe concepþia despre acumulãrile materiale. Este posibil ca ºocul acestei veºti sã vã facã mai sensibil. Nu este cazul sã vã lãsaþi pradã pesimismului. Reuºiþi în problemele care le aveþi ºi în afaceri.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Sunteþi preocupat de relaþiile sentimentale ºi doriþi sã faceþi schimbãri pe acest plan. Aveþi ocazia sã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã deosebitã, cu care s-ar putea sã legaþi o prietenie durabilã. Aveþi grijã sã nu deveniþi prea visãtor!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 August 2013

u învãþat despre adevaratele valori ale vietii care îi adunã împreunã, de la strãbunicii lor ºi au pãstrat învãþãmintele pânã în zi de astãzi. Membrii unei familii vechi de cinci generatii se întâlnesc an de an, negreºit, de oriunde ar fi, iar asta de 7 ani încoace. Întrunirea celor peste 50 de rude a avut loc anul acesta la Petroºani. Întâlnirea Sãsãranilor are loc negreºit an de an. Membrii acestei familii trãiesc acum în aproape toatã þara, dar povestea lor a început demult, la Petroºani, la casa cu funicular de la Mina Dâlja, unde locuia ºi trãia strãmoºul lor, Alexandru Sãsãran. El a insuflat celor 10 copii pe care i-a avut noþiunea de unitate, care este pãstratã ºi astãzi. Astfel, de la cel mai în etate membru al familiei ºi pânã la cei mai tânãr, rudele au venit din toate colþurile þãrii ºi s-au întâlnit la sfârºitul sãptãmânii în

Întâlnirea Sãsãranilor

Valea Jiului. Mãtuºa Maria, cum este strigatã de copiii, nepoþii ºi strãnepoþii, îºi aduce aminte de pãrinþii ºi fraþii ei ºi nu pierde nicio ocazie sã povesteascã de cum erau aceºtia. „Noi am fost 10 fraþi, ºase bãieþi ºi patru fete.

ªi întotdeauna când îl întreba cineva pe tatã cum de are cinci copii blonzi ºi cinci bruneþi, el le spunea cã unii sunt fãcuþi ziua, iar unii noaptea”, ne-a spus mãtuºa Maria. ªi, nici cei mai mici membrii ai familiei nu au fost lãsaþi acasã. ªi ei au venit la întâlnirea de 7 ani. Dar, dupã mãtuºa Maria, urmãtorul membru apropiat ca vârstã este Mihai Sãsãran, care acum locuieºte în Piatra Neamþ. El este numit generic “bulibaºa” de cãtre rude, pentru cã este cel mai în etate bãrbat din familie. “Pãstrãm aceastã tradiþie pentru cã pãrinþii noºtrii, fiind zece la numãr, aºa cum puteau în vremurile acelea

Apa mineralã din Valea Jiului este bunã

nspectorii sanitarveterinari spun cã în Valea Jiului nu sunt probleme cu apa mineralã. Asta dupã ce aproape 26 de tone de apã îmbuteliatã au fost retrase de la comercializare în întreaga þarã. Inspectorii sanitari au descoperit cã apa conþinea o bacterie rezistentã la antibiotic sau o concentraþie de nitraþi

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

peste limita admisã. Cea mai mare cantitate de apã retrasã s-a înregistrat în judeþele Vaslui, Iaºi ºi Dâmboviþa. „La noi nu a

fost o astfel de alertã ºi apa mineralã poate fi consumatã”, spune dr. Gheorghe Cristea, preºedinte Colegiul

grele, se întâlneau ºi ne simþeam cu toþii foarte bine. Dupã ce ei nu au mai fost, am zis sã ducem ºi noi tradiþia mai departe, pentru cã nu era posibil ca noi sã rãmânem în urmã”, ne-a declarat Mihai Sãsãran, decanul de vârstã. La întrunirile familiei Sãsãran revederile sunt cu atât cu frumoase ºi mai speciale cu cât cei mai mulþi dintre membrii acesteia se vãd doar odatã pe an. “Este o moºtenire de la bunicii noºtrii. Ei se întâlneau cu cei zece copii, sã-i vadã ºi sã-i simtã din nou aproape de ei. Acest sentiment s-a transmis generaþiilor urmãtoare, iar noi acum nu facem decât sã respectãm o tradiþie”, ne-a spus ºi Jean Sãsãran, un alt membru al familiei, Una dintre surprizele întâlnirii de anul acesta a fost coºuleþul din nuiele împletite ºi umplut cu alune de pãdure, pe care fiecare membru l-a primit,

Medicilor Veterinari Hunedoara. Aproape 26 mii de litri de apã mineralã ºi platã au fost retraºi de la comercializare din 30 de judeþe. Amenzile date de inspectori se ridicã la 47.000 de lei. În plus, în Alba, loturi întregi cu apã îmbuteliatã conþineau o concentraþie de nitraþi peste limita admisã, în timp ce în Giurgiu, Dolj, Bihor ºi Iaºi au fost descoperite firme care îmbuteliau apã, deºi nu aveau aviz de la direcþiile de sãnãtate. Diana MITRACHE

în amintirea strãmoºului lor, Alexandru Sãsãran, care atunci când trãia, pentru avea suficienþi bani cu care sã-ºi creascã cei 10 copii, confecþiona astfel de obiecte ºi mai apoi le vindea la piaþã. Luiza ANDRONACHE

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 August 2013

Mii de credinioºi, aºteptaþi la Lainici

ii de oameni sunt aºtepM taþi azi la Lainici

Muntele Tabor, l-au vãzut pe Mântuitor schimbându-se la faþã ºi s-au convins cã acesta e fiul lui Dumnezeu. În Noul Testament se spune cã faþa lui a strãlucit ca soarele, iar veºmintele lui s-au fãcut albe ca lumina. Atunci le-a vorbit

la slujba de „Schimbare la faþã”. La sãrbãtoare vor sluji preoþi din toatã þara, dar ºi din strãinãtate. Traseul rutier rãmâne deschis toatã ziua. Marþi este praznicul „Schimbarea la Faþã a Domnului”, iar la Mãnãstirea Lainici din judeþul Gorj sunt aºteptaþi mii de oameni. Lãcaºul de cult îºi va deschide porþile pentru credincioºii care vin în fiecare an pe Defileul Jiului, din toate colþurile þãrii, pentru a se ruga lui Dumnezeu

la ceas de sãrbãtoare. Potrivit unui comunicat al Mitropoliei Olteniei, Sfânta Liturghie va fi oficiatã de Înaltpreasfinþitul Irineu, Arhiepiscopul Craiovei ºi Mitropolitul Olteniei, înconjurat de un sobor de arhierei, preoþi ºi

diaconi. Vor mai sluji, alãturi de Mitropolitul Olteniei, Preasfinþitul Sebastian, Episcopul Slatinei ºi Romanaþilor ºi Preasfinþitul Siluan, Episcopul Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria. În fiecare an, în 6

august, creºtinii ortodoccºi, darºi catolicii, prãznuiesc “Schimbarea la Faþã”, una dintre cele mai mari sãrbãtori religioase. Acum se cinseºte, momentul în care apostolii Petru, Iacov ºi Ioan, aflaþi pe

Consiliul Judeþean Hunedoara reabiliteazã Ulpia Traiana Sarmizegetusa

onsiliul Judeþean Hunedoara vrea sã reabiliteze siturile arheologice de la Sarmizegetusa Ulpia Traiana.

Instituþia judeþeanã în subordinea cãreia funcþioneazã siturile arheologice din judeþ, are în vedere achiziþionarea documentaþiei tehnico-economice pentru obiectivul de investiþii „Lucrãri de conservare, restaurare la amfiteatrul ºi forul din cadrul sitului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa” la faza documentaþie avizare lucrãri intervenþii. Potrivit reprezentanþilor CJH,

sunt necesare lucrãri de conservare, restaurare la amfiteatrul ºi forul din cadrul sitului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, monumente care în prezent se aflã într-o stare de degradare avansatã. La faþa locului s-a constatat cã starea de conservare a monumentelor din zona sitului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa este din ce în ce mai precarã, zidurile aflându-se întro stare vizibilã de degradare. De asemenea sunt vizibile degradãri ºi la amfiteatru, templul lui Liber Pater, Domus procuratoris ºi la for. ”Realizarea investiþiei este impe-

rios necesarã pentru asigurarea menþinerii pe un loc fruntaº în circuitul European de turism a sitului arheologic de la Sarmizegetusa. Pentru punerea în operã a acestor lucrãri, este necesar a fi elaboratã o documentaþie tehnico-economicã la faza de documentaþie de avizare a lucrãrilor de intervenþii, în conformitate cu prevederile legale în materie, respectiv Hotãrârea Guvernului României nr. 28/2008 privind aprobarea conþinutului-cadru al documentaþiei tehnico-economice aferente investiþiilor publice, precum ºi a structurii ºi

metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiþii ºi lucrãri de intervenþii”, spun reprezentanþii Muzeului civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva. Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane are în administrare situl arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa care necesitã lucrãri de conservare, restaurare la amfiteatru ºi for. Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane este instituþie publicã de culturã de drept public, cu personalitate juridicã, organizatã în subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara. Monika BACIU

Dumnezeu apostolilor: “Acesta este fiul meu cel iubit, în care am binevoit. Pe acesta ascultaþi-l!”. Pentru ca credincioºii sã poatã ajunge la slujbã, lucrãrile din Defileul Jiului vor fi întrerupte, iar circulaþia va fi deschisã pe toatã perioada zilei de marþi. Diana MITRACHE