Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 440

Cronica Vãii Jiului Vineri, 30 August 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Satul care renaºte dupã ce comuniºtii l-au vrut ºters de pe faþa pãmântului

Groapã ilegalã de gunoi la Pasul Vâlcan

ea mai „tânãrã” staþiune turisticã a Vãii Jiului, Pasul Vâlcan tinde sã se transforme într-o groapã de gunoi. La adãpostul nopþii proprietarii unor unitãþi comerciale îºi aruncã deºeurile direct din drumul care duce spre telegondola staþiunii cred localnicii.

>>> PAGINA PAGINA A 3-A

De la consum cu ”pipeta”, la consum real

robleme remediate. Anul trecut Costel Avram, dupã preluarea mandatului de director de la SC ApaServ Valea Jiului, a descoperit mai multe nereguli la ºtrandurile din Valea Jiului.

>>> PAGINA PAGINA A 5-A

I-au interzis sã mai încheie asigurãri RCA

tenþie unde încheiaþi poliþele de asigurare RCA.

>>> PAGINA PAGINA A 7-A

Primii 160 de mineri pãrãsesc sistemul

tartul disponbilizãrilor S de personal la Societatea de Închideri de

Mine Valea Jiului va fi dat sãptãmâna viitoare, când 160 de ortaci de la mina Paroºeni vor pãrãsi sistemul.

>>> PAGINA PAGINA A 11-A

Vor un sezon mai bun în Parâng

dilii din Petroºani s-au E gândit sã intervinã din timp ºi sã atragã turiºtii în Parâng.

>>> PAGINA PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 August 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu DN7 Halta Geoagiu Orãºtie DN7 Orãºtie - Spini DN 7 Spini Simeria Veche Simeria DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Câinelul de Jos - Bejan Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 August 2013

ea mai „tânãrã” staþiune turisticã a Vãii Jiului, Pasul Vâlcan tinde sã se transforme într-o groapã de gunoi. La adãpostul nopþii proprietarii unor unitãþii comerciale îºi aruncã deºeurile direct din drumul care duce spre telegondola staþiunii cred localnicii. Peisajul este unul dezolant, iar autoritãþile locale au intrat în alertã. Pe drumul judeþean care leagã municipiul Vulcan de Staþiunea Pasul Vâlcan sunt mai multe locuri unde au fost depozitate deºeuri

Groapã ilegalã de gunoi la Pasul Vâlcan De la telegondolã, dacã te uiþi spre oraº ai parte de priveliºtea asta urâtã. Gunoaiele cred cã sunt de la ceva magazine, baruri, pentru cã este plin de sticle de plastic, ambalaje dar ºi haine vechi. Ar trebui prinºi pentru cã îºi fac o obiºnuinþã ºi stricã tot aspectul zonei. Apoi ni se îmbolnãvesc ºi animalele, noi mergem pe acolo cu ele la pãscut. Douã vaci mi s-au tãiat la picioare în sticlele sparte”, a spus unul dintre localnici.

menajere spre nemulþumirea localnicilor. Oamenii spun cã

la adãpostul nopþii vin maºini care opresc pe marginea drumului ºi descarcã pur ºi simplu gunoaiele pe terenurile din zona staþiunii. Astfel s-au format adevãrate cascade de deºeuri menajere vizibile atât de la staþia telegondolei cât ºi de pe drumul spre staþiune. „Dacã mergi cãtre Cabana Cãpriºoara se vãd toate gunoaiele aruncate în râpele de pe marginea drumului.

Trafic greoi la Livezeni, sute de maºini în coloanã

oloanele de maºini formate la orele amiezii în zilele de marþi, miercuri ºi joi, la intrarea în Defileul Jiului sunt de-a dreptul impresionante. Unii ºoferi stau în aºteptare ºi câteva ore pânã când drumul se redeschide.

Traficul în zona Livezeni este de-a dreptul infernal,mai ales între orele 17:00 ºi 18: 30. Sute de maºini stau la coadã în aºteptare pentru deschiderea Defileului. ªi, la ora 18.00, când restricþia este ridicatã, fiecare ºofer vrea sã plece printre primii, aºa cã creazã ambuteiaje. “Stau de câteva ore în aceastã zonã ºi nu

nchetã demaratã de primar

Edilul ºef al municipiului Vulcan a demarat de urgenþã o anchetã pentru a descoperi cine aruncã deºeurile în zona turisticã a localitãþii. Gheorghe Ile spune cã sunt ºanse mari ca autorii sã fie prinºi, iar dupã aceea îi va sancþiona. „Nu este normal sã se întâmple aºa ceva. Dacã provin de la societãþi comer-

am plecat nicãieri pentru a fi printre primi la plecare”, a declarat un ºofer din Dolj. “Cu atâtea sute de maºini, cred cã ºi traficul pe drum va fi foarte greoi. De aceea aºtept sã plec mai repede ca sã prind rutã mai liberã”, a spus un alt conducãtor auto. De altfel, în jur de ora 17.00, poliþiºtii rutieriºti atât de la Petroºani, cât ºi de la Aninoasa se posteazã în intersecþie ºi dirijeazã traficul, pentru cã odatã cu apropierea orei 18.00, zona Livezeni este aproape paralizatã. De altfel, ºi cei care cãlãtoresc cu mijloacele de transport în comun, spre ºi dinspre Uricani, au de aºtepat câteva minute, dacã se întâmplã sã fie în microbuz atunci. Aºa se face cã în zona Livezeni, timpul se pierde de douã ori: odatã la giratoriul care se amenajeazã la Kaufland, iar apoi la intersecþia cu Defileul. Defileul Jiului este închis 3 zile pe sãptãmânã, marþi, miercuri ºi joi pânã în luna noiembrie. Luiza ANDRONACHE

ciale acele deºeuri sigur vom gãsi ceva, un bon, ceva ca sã-i descoperim ºi-i vom sancþiona drastic pe cei vinovaþi. Noi avem prevãzute amenzi

prin hotãrâre de consiliu local pentru acest lucru. Chiar acum o sã trimit pe cineva în zona unde au fost semnalate depozitãri de gunoaie pentru a cãuta indicii care sã ne conducã la vinovaþi. În funcþie de rezultatul anchetei o sã vã þinem la curent cu mãsurile luate”, a declarat ieri, Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Maximilian GÂNJU

Miºcarea Popularã are sediu la Petroºani Aleºii locali ai municipiului Petroºani au fost de acord cu atribuirea pe o perioadã de trei ani a unui imobil cãtre Fundaþia Miºcarea Popularã, coordonatã de fostul ºef al Inspectoratului ªcolar Hunedoara, Alexandru Lãutaru. Potrivit proiectului iniþiat de primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob - Ridzi, spaþiul situat în str. 1 Decembrie 1918, nr.90, în suprafaþã de 21,37 mp., a fost acordat în folosinþã gratuitã Fundaþiei Miºcarea Popularã pentru a-ºi desfãºura activitatea. Contractul de comodat are o valabilitate de trei ani. Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 August 2013

Brãdetul, cea mai scumpã zonã din Petroºani atura ele mai scumpe terenuri din N construcþiilor C Petroºani sunt cele din zona de aduce diferenþe de agrement Brãdet, când vorbim despre concesiuni. Asta, bineînþeles, când vine vorba despre terenurile din domeniul public ºi privat al municipiului Petroºani.

biectivele turistice din O Petrila vor fi

înscrise pe un panou care va fi ridicat în zona de intrare în oraº. Iniþiativa aparþine administraþieie locale, la sugestia unui om de culturã din localitate.

Metru pãtrat de teren în zona de agrement a municipiului Petroºani este mai scump chiar ºi decât cel din zona centralã. Zona de agrement Brãdet a fost cuprinsã într-un amplu proces de reabi-

litare cu fonduri europene, iar acest lucru a contribuit din plin la creºterea tarifelor pentru concesiuni sau închirieri de parcele din domeniul privat ºi public al municipiului Petroºani. Astfel, dacã ne referim la concesiuni, preþul de pornire al licitaþiei sau negocierii directe este de 7,15 lei/ mp/ an, în timp ce în zona centralã a municipiului, sau altfel spus în Zona A, preþul este de 7,03 lei/mp/ an. Cel mai ieftin este în zona marginalã, unde preþurile scad ºi cu 2 lei/ mp.

Panou pentru turiºti, la Petrila înscrise toate locaþiile turistice din oraº. „Am aprobat ca în Oraºul Petrila, la intersecþia strãzii Republicii cu strada 22 Decembrie,

aproape de Casa de Culturã, lângã blocul 57, sã amplasãm un panou de informare turisticã. Avem o documentaþie tehnicã ºi nea ajutat ºi domnul Ion

Petrila este un oraº cu istorie, tradiþii, obiceiuri ºi locuri speciale, care meritã vãzute. Astfel, primãria a aprobat un proiect de hotãrâre care prevede construcþia unui panou special, pe care sã fie

Barbu. De fapt, el a venit cu aceastã idee. Eu zic cã este beneficã, necesarã ºi utilã pentru Oraºul Petrila, pentru cetãþeni ºi pentru cei care vin sau tranziteazã zona”, a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila. Panoul va fi unul special, sub forma unei cãrþi deschise ºi se va construit în maxim douã sãptãmâni. Luiza Andr onache

Vor escalada culmile Sãcãrâmbului

ompetiþie la Sãcãrâmb. Peste 100 de persoane vor lua parte la cea de-a XXIIIa ediþie a concursului de turism montan Trofeul Kogaion.

Competiþia va avea loc în satul Sãcãrâmb, comunã Certeju de Sus ºi se va derula pe o perioadã de trei zile. Concursul începe vineri, cu sosirea participanþilor, care vor campa în curtea

ºcolii generale din localitate. Prima probã a concursului va avea loc sâmbãtã când se vor întrece la proba teoreticã sa alpinism. Duminicã, competiþia continuã cu proba de orientare turisticã, festivitatea de premiere ºi plecarea participanþilor. Cele mai bune locuri I, II ºi III vor fi premiate, atât la nivelul probelor cât ºi la general. Pentru a putea participa, doritorii trebuie sã vinã echipaþi corespunzãtor. Competiþia este organizatã de Asociaþia de Turism Montan „Kogaion” Orãºtie, în colaborare cu Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara. Monika BACIU

preþ

ªi la închirieri situaþia este similarã, dar în acest caz preþurile sunt calculate lunar. Astfel, în zona de agrement preþul este de 2 lei/ mp/ lunã, la fel ca ºi în Zona A. În schimb, în zonele marginale, chiria este de 1,4 – 1,3 lei/ lunã cu doar 10 bani mai micã decât tarifele de pornire pentru zona intermediarã. De precizat, însã, cã valorile de pornire la licitaþie sau negociere directã vor fi corectate cu coe-

ficienþii, în funcþie de natura terenului ºi destinaþia construcþiei, dupã o formulã de calcul, a explicat primarul Tiberiu Iacob – Ridzi. Noile tarife au fost aprobate de Consiliul Local Pertroºani ºi au intrat în vigoare. Car men COSMAN

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 August 2013

De la consum cu ”pipeta”, la consum real

robleme remediate. Anul trecut Costel Avram, dupã preluarea mandatului de director de la SC ApaServ Valea Jiului, a descoperit mai multe nereguli la ºtrandurile din Valea Jiului. În urma verificãrilor a rezultat faptul cu unele ºtranduri au declarat un consum de apã cu ”pipeta”, asta în condiþiile în care pentru umplerea unui bazin sunt necesare zeci metri cubi de apã. Monika BACIU Anul acesta situaþia este cu totul diferitã. ”Dacã anul trecut la venirea mea aici au fost unele probleme,

în anul 2013 nu au fost probleme la ºtrandurile din Valea Jiului. Încet oamenii s-au obiºnuit cã dacã consuma mai trebuie sã ºi plãteascã ºi le

mulþumesc cã au înþeles mesajul cã SC ApaServ Valea Jiului trebuie sã trãiascã iar oamenii din Valea Jiului sã aibã apã 24 din 24 de ore la o

societate care merge bine”, a declarat Costel Avram, directorul SC ApaServ Valea Jiului. Costel Avram nu poate estima în momentul de faþã care este consumul mediu de apã a ºtrandurilor, mai ales cã acestea sunt dotate cu instalaþii moderne. ”De obicei ºtrandurile au o aparatura foarte performanþã,

încarca odatã la începutul sezonului iar apoi ºi-o menþin prin aparatura pe care o au ei. S-au încadrat în limitele normale, nu toþi 100% pentru cã

Proiecte pentru abonaþi implementate de ApaServ

ºteaptã ofertele bãncilor. Începând cu aceastã lunã, abonaþii ApaServ Valea Jiului îºi pot achita facturile la apã la pay-point-uri. Mai mult, la nivelul municipiului Petroºani acest lucru se poate realiza ºi la o agenþie bancarã. Reprezentanþii ApaServ nu sunt mulþumiþi ºi vor sã extindã reþeaua de platã a facturilor ºi la celelalte bãnci comerciale. Monika BACIU ”Am încercat ºi încerc în continuare o alternativã la plata facturilor la casierie, sã venim în sprijinul beneficiarilor noºtri ºi de aceea începând cu 1 august au fost fãcute acele facturi cu coduri de bare, am încheiat

contracte cu pay-pont-uri, sunt în jur de 60 în Valea Jiului, avem o bancã din Petroºani ºi aºteptam în continuare oferte ºi de la celelalte bãnci pentru a avea toatã Valea Jiului prinsã ºi oamenii dacã nu pot ajunge la caseriile SC ApaServ sã plãteascã cu

cardul ºi la banca sau oriunde îºi doresc ei”, a declarat Costel Avram, directorul SC ApaServ Valea Jiului. Deocamdatã nu existã o statisticã privind numãrul de persoane care au plãtit facturile prin aceastã nouã

Ce se mai furã prin judeþ...

u sunt bani, merg ºi bunurile. A crezut cã a dat lovitura cea mare, dar s-a bucurat prea puþin. În luna aprilie a acestui an, un tânãr de 24 de ani din Hunedoara a pãtruns în incinta unei locuinþe din municipiu, de unde a sustras bunuri în valoare de 1.950 lei. Hoþul a fost prin ºi reþinut pentru 24 de ore. „Poliþiºtii Biroului Investigaþii Criminale din cadrul Poliþiei Municipiului Hunedoara l-au reþinut pentru 24 de ore pe CIPRIAN Þ., de 24 de ani, din Hunedoara. Persoana în cauzã urmeazã sã fie prezentatã Parchetului de pe lângã Judecãtoria Hunedoara cu propunere de arestare preventivã pentru comiterea infracþiunii de furt calificat”, a declarat Bogdan Niþu.

Într-un alt dosar, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara a mai declarat cã, în urma unei plângeri înaintate de Ocolul Silvic Ilia, poliþiºtii din Zam efectueazã cercetãri faþã de administratorul unei societãþi de exploatare a materialului lemnos din localitatea Almãºel pentru comiterea infracþiunilor de tãiere fãrã drept ºi furt de arbori. Reprezentanþoii Ocolului Silvic Ilia

modalitate. ”La sfârºit de lunã vom face situaþia dar este un început, eu zic cã am creat alternativã acum depinde doar de oameni dacã vor sã plãteascã apa la

au stabilit cã acesta, în perioada 19-22.08.2013, a tãiat fãrã drept ºi a sustras din locul numit Valea Negrului, 29 arbori, specia fag, cer ºi carpen, în volum total de 36,774 mc ºi o valoare de aproximativ 8.600 lei. În cauzã a fost întocmit dosar de cercetare penalã.

suntem romani”, mai spune Costel Avram. O medie a consumului total de apã la ºtrandurile din Valea Jiului se va cunoaºte la finalul sezonului de bãlãcealã.

noi la caserii sau la aceste puncte”, a declarat Costel Avram. Mai mult, în curând, locuitorii din Valea Jiului vor putea sã-ºi facã un cont online. Prin intermediul acestuia, vor da citirile apometrelor ºi vor primi facturile, aceasta fiind încã o facilitate la care se lucreazã. Deocamdatã, acest serviciu va fi disponibil pentru cei cu branºamente separate.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 August 2013

Proiectele tehnice pentru liniile de troleibuz din judeþul Hunedoara, trebuie sã fie gata pânã la sfârºitul lui 2013

roiectul care prevede accesarea fondurilor pentru realizarea unor linii de troleibuz între Deva ºi Hunedoara, Petroºani - Uricani ºi Petroºani – Petrila, este realizat în proporþie de peste 50%. Ideea realizãrii acestor investiþii este aceea de a reduce costurile de transport. Luiza ANDRONACHE Proiectele de realizare a acestui tip de transport, cu troleibuzul, se realizeazã prin asocierea Consiliului Judeþean Hunedoara cu consili-

ile locale de la Deva, Hunedoara, Petroºani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani ºi Petrila. În Valea Jiului, planurile de realizare a douã linii de troleibuz poartã numele de „Green Line Valea Jiului - Vest”, respec-

tiv „Green Line Valea Jiului - Est”, o linie fãcând legãtura între Petroºani ºi Uricani,iar cealaltã între Petroºani ºi Petrila. “ Suntem în curs de proiectare, iar acum proiectanþii cautã soluþii tehnice pentru cã s-au izbit de câteva probleme pe care sper sã le

depãºeascã, respectiv la intrarea în Petrila ºi la Lupeni, liniile de troleibuz trebuie sã traverseze calea feratã ºi implicit liniile electrice. Am însã, încredere cã vor fi gãsite soluþii pentru avansarea proiectelor tehnice, realizate pânã acum în proporþie de

Rechizite gratuite pentru 3450 de elevi din Petroºani

este 3400 de elevi din clasele 0 – VIII vor primi în acest an rechizite din partea administraþiei publice din Petroºani. Primarul Tiberiu Iacob – Ridzi îi roagã pe pãrinþi „sã nu cumpere cele necesare începerii ºcolii, deoarece vor primi rechizitele din partea noastrã”. Carmen COSMAN ªi anul acesta, în Petroºani continuã Programul „Ghiozdanul meu”, campanie derulatã de municipalitate ºi în 2012. În cadrul acestuia, 3450 de elevii din învãþãmântul pri-

mar ºi gimnazial vor primi din partea administraþiei publice locale, în prima zi de ºcoalã, câte un pachet de rechizite. “Acest pachet va conþine trei caiete de matematicã, trei caiete dictando, un bloc de desen, un pachet de creioane colorate

ºi un penar echipat cu liniar, creion, radierã ºi ascuþitoare. Elevii claselor zero vor primi ºi câte un ghiozdan”,a precizat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob - Ridzi.

Canalizare pentru zonele mãrginaºe ale Vulcanului

istemul de canalizare din municipiul Vulcan va intra în reabilitare. În perioada imediat urmãtoare vizat este cartierul Dallas, acolo unde nu o datã au fost probleme din cauza sistemului vechi, care a refulat. Carmen COSMAN

Cartierul Dallas din Vulcan se schimbã la faþã. Dupã ce arterele de circulaþie au fost reabilitate, acum se are în vedere ºi reabilitarea sistemului de

canalizare. Acesta era învechit ºi depãºit ºi nu o datã canalele au refulat, iar mirosul de nesuportat, mai ales vara. Toate acestea sunt pe cale sã devinã istorie, dar nu doar Dallasul este cuprins în program. „Sistemul

de canalizare din Cartierul Micro 3 B va fi reabilitat. Vom continua, însã, ºi cu Dealul Dabii, Crividia sau strada Abatorului. De asemenea, se va

rezolva sistemul de alimentare cu apã pe Valea Ungurului ºi continuãm în Cocoºvar”,a declarat primarul municipiului Vulcan, Gheorge Ile.

circa 50%”, ne-a declarat Tiberiu Balint vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. De asemenea, pentru realizarea acestor proiecte, consiliile locale vor da în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara pãrþi din infrastructura stradalã existentã. “ Sperãm sã finalizãm aceste

proiecte tehnice pânã în luna noiembrie, pentru ca mai apoi sã scriem cererile de finanþare”, a mai spus Tiberiu Balint. Însã, schimbarea configuraþiei transportului în Valea Jiului ºi preluarea acestei activitãþi direct de cãtre Consiliul Judeþean, ar însemna ºi scoaterea oarecum de pe piaþã a firmelor care fac asta în prezent, atât a celei de transport interurban în regim de maxi taxi, cât ºi a celor de taxi.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 August 2013

I-au interzis sã mai încheie asigurãri RCA

tenþie unde încheiaþi poliþiele de asigurare RCA. Chiar dacã lucrurile par frumoase ºi, mai ales, legale la exterior, s-ar putea sã aveþi surprize neplãcute. Pentru mai multe nereguli descoperite, Consiliul Autoritãþii de Supraveghere Financiarã a decis sã interzicã temporar încheierea de asigurãri RCA pentru societatea Euroins România Asigurare Reasigurare SA. De asemenea, directorul general al societãþii, Mihnea Tobescu, a primit o amendã în cuantum de 50.000 de lei; iar Stamov Bozhidar Stoyanov, conducãtorul departamentului de daunã din cadrul societãþii, a fost sancþionat cu retragerea aprobãrii acestuia. „Interzicerea practicãrii de cãtre societate a asigurãrii RCA este în vigoare

umãrul N tranzacþiilor imobiliare a crescut

cu aproape 20% în primele ºapte luni ale acestui an comparativ cu aceeaºi perioadã a anului 2012, ajungând la 462.743, a anunþat Agenþia Naþionalã de Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã (ANCPI). Astfel, numãrul tranzacþiilor imobiliare a crescut cu peste 76.000 faþã de aceeaºi perioadã a anului 2012, se aratã într-un comunicat al ANCPI. La nivel naþional, în luna iulie, au fost înregistrate 74.166 tranzacþii imobiliare, cu 9.008 mai multe faþã de luna precedentã ºi cu 13.637 mai multe comparativ cu

pânã la implementarea de cãtre compania EUROINS a unui set de mãsuri stabilit de cãtre Autoritatea de Supraveghere Financiarã. Mãsurile se referã, printre altele la revizuirea de cãtre EUROINS a instrucþiunilor, procedurilor sau normelor de constatare ºi lichidare a daunelor, stabilirea corespunzãtoare a cuantumului despãgubirilor în conformitate cu reglementãrile în vigoare, respectarea termenelor de platã a dosarelor de daunã, informarea sau notificarea asiguraþilor cu privire la respingerea pretenþiilor de despãgubire”, se aratã într-un comunicat al ASF. Tototadã, Autoritatea de Supraveghere Financiarã obligã EUROINS ca, în termen de 24 de ore de la primirea deciziei de sancþionare, sã comu-

nice intermediarilor de asigurãri interdicþia de a mai încheia contracte de asigurare RCA în numele ºi pe seama societãþii. Reluarea activitãþii de oferire, negociere sau încheiere a poliþelor RCA se dispune, la fel ca ºi în cazul interzicerii, prin decizie motivatã a Autoritãþii de Supraveghere Financiarã, dupã verificarea îndeplinirii mãsurilor stabilite. „Autoritatea de Supraveghere Financiarã informeazã publicul cã în perioada în care EUROINS are

interdicþia practicãrii asigurãrii RCA, societatea are în continuare obligaþia soluþionãrii dosarelor de daunã. Deciziile au fost luate în urma controlului inopinat desfãºurat la EUROINS în lunile mai-iunie 2013. Controlul a vizat verificarea modului de instrumentare ºi finalizare a dosarelor de daunã ºi a modului de respectare a prevederilor Ordinului 11/2012 pentru punerea în aplicare a normelor privind procedura de soluþionare a

Tranzacþiile imobiliare, în creºtere

luna iulie 2012. Cele mai multe tranzacþii imobiliare în primele ºapte luni au fost înregistrate în Bucureºti - 32.908 , Timiº - 29.366 ºi Arad - 25.272. La polul opus, cu cele mai puþine tranzacþii imobiliare se aflã judeþele Teleorman 2.684, Bistriþa-Nãsãud - 3.627 ºi Gorj 4.610. Cele mai multe operaþiuni de cadastru ºi carte funciarã au fost înregistrate în Bucureºti - 193.515, Timiº - 177.701, Cluj - 137.460, în timp ce

petiþiilor referitoare la activitatea asigurãtorilor ºi intermediarilor în asigurãri”, mai spun oficialii menþionaþi.

în judeþele Sãlaj 28.100, Covasna 31.772 ºi Olt 32.082 au fost consemnate cele mai puþine operaþiuni de cadastru ºi carte funciarã în perioada analizatã. Singurele judeþe în care s-au înregistrat mai puþine operaþiuni de cadastru ºi carte funciarã comparativ cu primele ºapte luni ale anului trecut sunt Mureº, cu o diferenþã de 28.291 ºi Gorj, cu o diferenþã de 219. Totodatã, numãrul ipotecilor ºi al privilegiilor înscrise în cartea funciarã în perioada ianuarie-iulie 2013 a fost de 77.924, în uºoarã creºtere faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut. În luna iulie, numãrul ipote-

cilor ºi al privilegiilor înscrise la nivel naþional a fost de 12.823, cu 2.194 mai multe faþã de luna precedentã ºi cu 1.661 mai multe comparativ cu luna iulie a anului 2012. (MEDIAFAX)

e s-a descoperit

În urma controlului la societatea EUROINS s-a constatat cã reglementãrile ºi instrucþiunile de constatare ºi lichidare a daunelor nu sunt adecvate; - a fost diminuat în mod nejustificat cuantumul despãgubirii faþã de valoarea rezultatã din documentele existente la unele dosare de daunã; - plata unor dosare de daunã cãtre pãgubiþi s-a fãcut cu întârziere faþã de termenele prevãzute de normele

legale; au fost identificate dosare de daunã în care partea prejudiciatã nu a fost notificatã cu privire la respingerea pretenþiilor de despãgubire ºi la motivaþia respingerii. La sfârºitul semestrului I 2013, EUROINS AsigurareReasigurare SA avea un volum de prime brute subscrise pe segmentul RCA de 258,74 milioane de lei ºi deþinea o cotã de piaþã pe acest segment de 21%. În primele 6 luni ale anului 2013, indemnizaþiile brute plãtite de societate, pe segmentul RCA, au însumat 157,78 milioane de lei. Car men COSMAN

8 Reportaj

Reportaj 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 August 2013

Satul care renaºte dupã ce comuniºtii l-au vrut ºters de pe faþa pãmântului Î

n goana dupã „aurul negru” un mic sat din Valea Jiului, de o frumuseþe aparte, a fost ras în totalitate de regimul comunist pentru a face loc unei exploatãri miniere. Minã care nu a funcþionat la capacitate maximã nici mãcar un an de zile. Sute de oameni au fost ameninþaþi, urmãriþi ºi torturaþi psihic ºi fizic de securiºti pentru a-ºi da „de bunã voie” pãmânturile. Nimeni nu a avut scãpare, iar cei care s-au opus au plãtit pentru curajul lor ºi au fost exilaþi în munþi. „Mica Sinaie” cum a era numit satul Câmpu lui Neag renaºte acum din molozul lãsat în urmã de buldozerele comuniºtilor, odatã cu întoarcerea dezrãdãcinaþilor în vatra satului. Maximilian GÂNJU Renasc ºi tradiþiile acestui loc, dar rãnile din sufletele oamenilor forþaþi sã-ºi pãrãseascã pãmânturile, doar cu hainele de pe ei, în cumplita iarnã a anului 1986, nu se vor vindeca niciodatã. Anul 1985 a marcat începutul exploatãrii

cãrbunelui la Câmpu lui Neag, iniþial printr-o carierã de suprafaþã care avea sã înghitã un sat întreg plin de istorie ºi tradiþii, de un pitoresc aparte. Regimul comunist, aflat într-o profundã crizã energeticã, pe baza unor prospecþiuni sumare, a decis începerea haoticã a exploatãrii, dictând strãmutarea forþatã a satu-

lui, în ciuda faptului cã locuitorii nu au fost de acord cu acest lucru. Istoria oamenilor de aici s-a schimbat definitiv în 1987, când peste 300 de ani de existenþã a satului Câmpu lui Neag, au fost transformaþi în istorie în doar câteva zile cu zeci de buldozere. Pe o ninsoare cumplitã, în mijlocul iernii din 1987 au fost

demarate lucrãrile de punere în exploatare a zãcãmântului care se presupunea cã existã în subsol. Nimeni nu a fãcut cercetãri, prospectãri sau analize complexe pentru a se convinge cã existã resursele cerute de comuniºti. În goana de a face pe plac regimului totalitar, secretarii de partid ºi inginerii din minerit au fãcut câteva verificãri sumare, au studiat zona prin foraje de micã adâncime ºi au dat verdictul: „existã zãcãmânt”. Proiectul pentru cariera Câmpu lui Neag prevedea ca pentru realizarea investiþiei, zeci de case precum ºi ºcoala, biserica ºi cimitirul din sat sã fie demolate, iar omenii sacrificaþi. „Biserica Sfinþii Arhangheli a fost demolatã, iar odatã cu ea a fost strãmutat ºi

cimitirul. A fost cumplit, mai mare tragedie ca ºi atunci nu este. Nici moartea este aºa de grea”, ne spunea preotul satului de la acea vreme, Miticã Bãloi.

diferite metode ºi mijloace pânã când, rând pe rând aceºtia au cedat. „Erau o sumedenie de informatori printre ei. Au început cu ameninþãri, dezbinãri,

Într-o noapte la finele lunii noiembrie, momârlanii s-au trezit înconjuraþi de zeci militari, mascaþi din trupele USLA, miliþieni ºi muncitori cu buldozere

ieþi distruse

În noiembrie 1987 au apãrut primele utilaje care aveau sã transforme totul în ruinã. Locuitorii satului, momârlanii cum mai sunt numiþi, au ieºit la porþi, iar cineva le-a citit Decretul 270- prin care erau alungaþi din case ºi de pe pãmânturile lor. Nemulþumiþi, oamenii i-au ameninþat pe muncitori cã dacã se apropie de casele lor se vor rãscula. Speriaþi muncitorii au dat înapoi ºi ºi-au chemat superiorii. Pe fir a intrat securitatea care a început sã-i persecute pe localnici, luni de zile prin

toate mijloacele posibile prin care sã-i convingã pe oameni sã cedeze. Îi ameninþau cã-i dau afarã din serviciu, cã-i angajeazã în serviciu, cã-i avanseazã în funcþie, de la caz la caz. Majoritatea oamenilor au fost constrânºi ºi terorizaþi pânã au semnat decretul de naþionalizare”, îºi amintea pãrintele. Chiar ºi aºa puþini localnici au fost „convinºi” sã-ºi pãrãseascã gospodãriile ºi pãmânturile strãmoºeºti, însã comuniºtii nu s-au dat bãtuþi.

pregãtite sã dãrâme casele peste ei. În fruntea lor se afla chiar primarul localitãþii de la acea vreme, la manetele unui utilaj. „Oamenii dormeau, iar militarii ºi muncitorii erau pe case ºi aruncau þiglele jos. Mascaþii stãteau în jurul oamenilor ca sã nu riposteze. Cei care se împotriveau erau imediat suiþi în dube. Primarul de atunci era urcat pe un buldozer ºi cu cupa pusã pe o casã în care oamenii încã dormeau îi ameninþa sã iasã afarã

cã îi îngroapã. Toþi care s-au trezit de zgomotul motoarelor au vãzut cum intrã buldozerele peste ei în casã. Primarul a dat startul ºi a ras vreo 10 case, iar apoi l-au urmat ºi restul. Mare pãcat s-a fãcut atunci, au pus lamele ºi au mãcelãrit tot ce au prins în cale. Au trecut peste animalele avute de oameni în gospodãrie ºi au îngropat totul sub moloz. Au intrat în bisericã ºi au demolat-o, la fel ºi cimitirul”, îºiamintesc oamenii. „Au fost situaþii atunci, când buldozerul stãtea la colþul casei, iar oamenii luau masa ºi erau ameninþaþi de securiºti cã vor demola locuinþa peste ei. Nici mãcar cei trecuþi în nefiinþã nu au scãpat de strãmutarea forþatã, iar morþii au fost pur ºi simplu dezgropaþi cu buldozerul în pragul Crãciunului. Peste 300 au fost exhumaþi ºi mutaþi într-un cimitir amenajat pe fugã. Pentru cã „noul cimitir” nu era gata, preotul s-a opus deshumãrii, iar comuniºtii i-au replicat: „ori îþi vezi de bisericã, ori uite acolo e duba”. Oamenii locului spun cã potrivit unei vechi datini, cel care demoleazã un sat nu-ºi va gãsi odihna sub nici o piatrã. Primarul de atunci, a fugit în 1989 într-o altã localitate dupã ce momârlanii au vrut sã-l linºeze. O singurã casã din sat a scãpat de demolare, iar asta pentru cã s-a apropiat Revoluþia din ’89 ºi cariera nu s-a mai extins.

u fugit în munte

Regimul comunist a prevãzut pentru fiecare familie din Câmpu lui Neag strãmutatã, câte

un apartament ºi a început sã ridice, concomitent cu amenajarea carierei de cãrbune, blocuri pentru oameni. Cei mai mulþi dintre momârlani le-au refuzat ºi au fugit în munþii Retezat, pe pãmânturile unde aveau stânã, unde ºi-au construit adãposturi, iar mai apoi locuinþe. Comuniºtii s-au împãcat cu ideea cã au scãpat de ei ºi i-au lãsat sã trãiascã în pribegie. Blocurile comuniste din Câmpu lui Neag au rãmas ºi astãzi nelocuite, iar unele nici mãcar nu au mai fost terminate. Aceeaºi soartã a avut-o ºi cariera de cãrbune care s-a închis la scurt timp dupã ce a fost inauguratã. Slaba calitate a cãrbunelui a fãcut mina nerentabilã, iar dupã numai un an de funcþionare propriu-zisã, cariera Câmpu lui Neag a fost abandonatã ºi inundatã. Imaginea vechiului sat a rãmas, însã, pentru totdeauna în sufletele celor strãmutaþi.

S atul renaºte

Chiar dacã au trecut mulþi ani de când mina

a fost abandonatã, iar oamenii au putu sã-ºi cearã pãmânturile înapoi, cei mai mulþi momârlani nu vor mai avea niciodatã gospodãriile în locurile în care au trãit strãmoºii lor, pentru cã rãnile lãsate în suflete de comuniºti nu mai pot fi vindecate. Pe vatra satului acum este un lac imens rezultat în urma inundãrii carierei de cãrbune, dar oamenii sunt încrezãtori cã o vor putea lua de la capãt ºi au început sã-ºi ridice case în mica Sinaie. „Avem în plan ºi acest aspect, este adevãrat cã zona Câmpu lui Neag se numea pe vremuri Mica Sinaie. Vrem sã cuprindem ºi povestea satului, cum a fost el demolat de comuniºti, istoria lui care nu trebuie uitatã ºi care este totodatã interesantã inclusiv pentru turiºti. În Planul Urbanistic General vrem sã cuprindem zona pentru a o dezvolta, pentru cã este deosebit de frumoasã”, a declarat ieri, edilul ºef al localitãþii Uricani.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro

8 Reportaj

Reportaj 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 August 2013

Satul care renaºte dupã ce comuniºtii l-au vrut ºters de pe faþa pãmântului Î

cimitirul. A fost cumplit, mai mare tragedie ca ºi atunci nu este. Nici moartea este aºa de grea”, ne spunea preotul satului de la acea vreme, Miticã Bãloi.

diferite metode ºi mijloace pânã când, rând pe rând aceºtia au cedat. „Erau o sumedenie de informatori printre ei. Au început cu ameninþãri, dezbinãri,

Într-o noapte la finele lunii noiembrie, momârlanii s-au trezit înconjuraþi de zeci militari, mascaþi din trupele USLA, miliþieni ºi muncitori cu buldozere

ieþi distruse

u fugit în munte

Regimul comunist a prevãzut pentru fiecare familie din Câmpu lui Neag strãmutatã, câte

S atul renaºte

Chiar dacã au trecut mulþi ani de când mina

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 August 2013

Cursanþii ºcolii sanitare vor urma un stagiu de pregãtire în þãrile europene regãtire în þãri europene. P Viitoarele cadre medicale ale ªcolii Sanitare Postliceale Carol Davila din Petroºani vor urma un stagiu de practicã în Barcelona ºi Lisabona. Pânã atunci însã, reprezentanþii ºcolii sanitare aºteaptã noi cursanþi. Monika BACIU ”ªcoala sanitarã postlicealã Carol Davila se adreseazã tuturor absolvenþilor de liceu cu sau fãrã diplomã de bacalaureat. Pânã în prezent avem înscriºi ºi cu diplomã de bacalaureat ºi fãrã diplomã. Având în vedere cã suntem în perioada desfãºurãrii bacalaureatului sperãm cã dupã finalizarea acestuia sã avem înscriºi, majoritatea cu diplomã pentru cã este necesar pentru absolvenþii ºcolii sanitare în momentul în care ei se vor angaja. Este un punct forte faptul cã au diplomã de bacalaureat, deci acesta este motivul pentru care noi îi sfãtuim ºi pe parcursul celor trei ani pentru cei care nu au diploma de bacalaureat sã revinã în cadrul liceului ºi sã susþinã acest examen chiar dacã nu este necesarã aceastã diplomã la înscriere”, a declarat Gabriela Stanca, managerul ªcolii Sanitare Postliceale Carol Davila din Petroºani. ªi abslovenþii de liceu care nu au promovat examenul de bacalaureat pot urma

cursurile ºcolii sanitare postliceale, însã cu condiþia ca pânã la

finalizarea studiilor sã obþinã diploma de bacalaureat. Aceasta este necesarã în vederea angajãrii. ”Avantajele ºcolii sanitare postliceale Carol Davila sunt multiple, în primul rând este acreditatã, funcþionãm de 20 de ani, taxe de înscriere sunt decente, oferim burse sociale în cazul în care existã elevi orfani sub 25 de ani. Desfãºurarea cursurilor se face la liceul de informaticã, avem sãli bine pregãtite pentru desfãºurarea acestor cursuri sanitare. Avem sãli de demonstraþie ºi practica anul II ºi anul III o efectueazã la spital”, a mai precizat sursa citatã. Cursaþii din anul trei de studii de la specializãrile de medicinã

generalã ºi de farmacie vor pleca anul viitor într-un stagiu de pregãtire peste hotare. În spitale din Lisabona ºi Barcelona se vor derula aceste stagii de pregãtire. ”De asemenea un avantaj pentru elevii noºtrii este faptul cã beneficiazã de efectuarea stagiului de pregãtire în strãinãtate prin proiecte Lenonardo Da Vinci de mobilitate. Am avut un astfel de proiect care s-a finalizat în 2011 cu Olanda unde au efectuat trei luni de zile practicã absolvenþii ºcolii sanitare de la calificarea de asistent medical generalist, iar anul acesta am câºtigat douã proiecte Leonardo Da Vinci de mobilitate pentru asistenul medical generalist care vor efectua practicã la Barcelona

la un spital. Vor beneficia 15 elevi, iar pentru asistenþii medicali de farmacie existã un proiect care se va desfãºura tot pe perioada 2014-2015 la Lisabona, 10 absolvenþi ai calificãrii asistent medical de farmacie vor beneficia de acest stagiu”, a mai spus Gabriela Stanca. Absolvenþii ºcolii sanitare se vor întoarce în þarã dupã ce vor urma aceste stagii de pregãtire, însã apoi pot pleca din nou peste hotare cu contracte de muncã în spitalele din Europa. ”Cei care efectueazã în timpul anului, obligatoriu vor reveni în þarã, dar ei primind în urma efectuãrii acestor practici un certificat EuroPass

vor avea posibilitatea ca la absolvirea ºcolii sanitare sã poatã sã beneficieze de acest certificat prin faptul cã li se vor acorda anumite puncte în plus când vor fi angajaþi. Avem elevi care s-au angajat în Belgia în momentul în care au terminat ºcoala sanitarã, au beneficiat de

acel proiect în Olanda unde ºi-au desfãºurat stagiul trei luni, iar apoi la o lunã de zile s-au angajat în Belgia la clinici particulare ºi a contat foarte mult acel Europass”, mai spune Gabriela Stanca. Cursanþii care vor efectua stagiile de pregãtire peste hotare nu vor plãti nimic. Costurile cu masa, cazarea sunt asigurate. Singurele taxe ce trebuie plãtite sunt cele de ºcolarizare, ºi anume 1850 de lei pe an dacã taxa se plãteºte pânã la 1 noiembrie sau 1950 de lei pe ani plãtibilã în patru rate pânã la data de 1 aprilie 2014.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 August 2013

Daniel Andronache:

”Ceea ce se achiziþioneazã trebuie sã ajungã la locurile de muncã”

educeri financiare cu gestionarea corectã a materialelor. Complexul Energetic Hunedoara se confruntã cu pierderi atât pe partea minierã, cât ºi pe cea energeticã. Directorul complexului spune cã pe viitor existã posibilitatea ca aceste probleme sã fie atentuate, dat fiind faptul cã energia produsã va fi vândutã la un preþ mai mare. În tot acest timp se vorbeºte ºi de reducerea cheltuielilor. ”Prima soluþie pentru a diminua pierderile este cea de vânzare a energiei, sperãm cã

gândim un program care sã reducã cheltuielile materiale”, a declarat Daniel

Ani la rând s-a vorbit de faptul cã minerii nu au cu ce lucra, nu sunt utilaje, nu au

Intenþia mea nu este sã intervenim la câºtigurile oamenilor. Nu neapãrat sã le reducem materialele ci sã le gestionãm mai bine. Este o problemã

Andronache, directorul general Complexului Energetic Hunedoara. Pentru reducerea cheltuielilor a fost luatã în discuþie ºi reducerea cu cheltuielie de materiale.

echipamente. ”Vorbim de reduceri pe cheltuieli materiale, programul investiþional ºi doar cã ultima soluþie dacã va fi cazul vom discuta de reducerile de muncã vie.

Sume compensatorii pentru disponibilizãri

ugetul de venituri ºi cheltuieli al Complexului Energetic Hunedoara a fost publicat în Monitorul Oficial. Guvernul a aprobat sãptãmâna trecutã bugetul de venituri ºi cheltuieli pentru CEH.

Veniturile sunt în sumã totatã de 1.045.513 de mii de lei, iar cheltuielile sunt de 1.045.115 de mii de lei. La partea de cheltuieli sunt cuprinse ºi plãþi compensatorii aferente disponibilizãrilor de personal în sumã totalã de 14.678.000 de lei, asta în condiþiile în care directorul gen-

Primii 160 de mineri pãrãsesc sistemul

tartul disponbilizãrilor de personal la Societatea de Închideri de Mine Valea Jiului va fi dat sãptãmâna viitoare, când 160 de ortaci de la mina Paroºeni vor pãrãsi sistemul. Alþi 140 de la mina Uricani, 190 de la Petrila ºi 7 angajaþi din cadrul aparatului funcþional al SNÎM VJ vor fi disponbilizaþi. Maximilian GÂNJU

Minerii care vor pleca cu „Ordonanþa” vor beneficia de plãþi compensatorii, adicã exact 26.800 de lei, net, într-o singurã tranºã. Potrivit directorului Aurel Anghel

activitatea de la subunitãþile SNÎM VJ se va desfãºura în bune condiþii ºi dupã prima serie de disponibilizãri. Anul viitor numãrul persoanelor care vor pãrãsi sistemul este de 262, moment în care se vor lua mãsuri de reorganizare, fie la

nivelul subunitãþilor, fie la nivelul sectoarelor ori a personalului rãmas. Pe lista de disponibilizare au ajuns minerii care au prob-

realizate verificãri pentru a stabili unde se greºeºte în privinþa materialelor. Dupã ce verificãrile vor fi finalizate, rezultatele acestora vor fi fãcute publice.

Bugetul CEH, în monitorul oficial

Monika BACIU

în perioada urmãtoare sã vindem energie la un preþ mai mare ºi atunci vom reuºi sã recuperãm pierderile. Împreunã cu colegii directori de la exploatãrile miniere

simplã, ceea ce se achiziþioneazã trebuie doar sã ajungã la locul de muncã”, a mai declarat Andronache. Potrivit directorului general al CEH în momentul de faþã sunt

leme grave de sãnãtate ºi care nu îºi mai pot desfãºura activitatea, cei care sunt la vârsta de pensionare anticipatã, precum ºi la cerere.

eral al Complexului Energetic Hunedoara a afirmat cã în acest an nu se vor face disponibilizãri. Tot la

capitolul cheltuieli au fost incluse bonurile acordate angajaþilor în sumã totalã de 11.432.000 de lei. În ceea ce priveºte investiþiile ºi acestea fac parte din bugetul de venituri ºi cheltuieli al Complexului. Acestea se ridicã la suma de 223.716.000 de lei.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 August 2013

Turismul românesc va fi afectat de încãlzirea globala-Sezoanele de iarnã vor fi mai scurte

emperaturile extreme afecteazã obiectivele turistice din staþiunile de coastã ºi cele montane, specializate în sporturi de iarnã. Majoritatea pârtiilor de schi din zonele montane aflate la altitudini joase vor rãmâne fãrã zãpadã, ceea ce va însemna cã vor fi necesare investiþii pentru a produce zãpada artificialã, astfel încât sã contracareze încãlzirea climei montane. Pe de altã parte, pârtiile de schi aflate la o altitudine mai mare vor profita de un aflux sporit de turiºti, se aratã în Strategia naþionalã a României privind schimbãrile climatice 2013-2020, publicatã luni în Monitorul Oficial. Potrivit aceluiaºi document, lacurile terapeutice ar putea seca în contextul fenomenului de încãlzire globalã ducând la pierderi pentru staþiunile balneare ºi turismul terapeutic. Sectorul turistic din România a fost afectat de valuri de canicula în sezonul de varã, de scãderea cantitãþii ºi reducerea persistentei zãpezii în sezonul de iarnã ºi de evenimente meteorologice extreme (inundaþii, furtuni intense etc.) care au afectat infrastructura turisticã, precum ºi motivaþia turiºtilor de a cãlãtori. Cele mai afectate obiective turistice sunt staþiunile de coastã ºi cele montane, specializate în sporturi de iarnã.Cercetãtorii în turism considera cã unele regiuni din România vor înregistra pierderi ca rezultat al schimbãrilor climatice, în vreme ce altele vor înregistra câºtiguri. Pericolul este deosebit de mare în cazul zonelor împãdurite care vor suferi un impact sever din cauza schimbãrilor climatice. Lacurile terapeutice ar putea seca în contextul fenomenului de încãlzire globalã

ducând la pierderi pentru staþiunile balneare ºi turismul terapeutic. O ameninþare suplimentarã legatã de schimbãrile climatice o constituie impactul asupra transporturilor ºi infrastructurii, care se reflectã ºi asupra sectorului turistic. Drumurile avariate pot face anumite destinaþii turistice mai puþin accesibile, sãu complet inaccesibile.Valurile de cãldurã, vremea excesiv de ploioasã ºi/sãu rece, vor face zonele turistice din România mai puþin atrãgãtoare pentru vizitatori. Aceste evenimente extreme vor avea, de asemenea, un impact negativ asupra sãnãtãþii turiºtilor, indiferent de destinaþia lor.Se recomandã ca staþiunile sã-ºi diversifice produsele turistice, pentru a fi mai puþin vulnerabile la efectele schimbãrilor climatice. Turiºtii trebuie, de asemenea, sã fie mai bine educaþi cu privire la efectele schimbãrilor climatice, aºa încât sãºi poatã adapta în consecinþã comportamentul de consum turistic.

În ansamblu, principalele efecte ale schimbãrilor climatice (temperaturile în creºtere, reducerea stratului de zãpadã, frecvenþã ºi intensitatea sporitã a evenimentelor extreme, creºterea nivelului mãrii ºi a temperaturii mãrii, reducerea biodiversitãþii, incendii mai mari ºi mai dese ale pãdurilor etc.) vor avea urmãtoarele efecte negative asupra sectorului turistic din România: activitãþile turistice vor avea o sezonalitate diferitã; turiºtii se vor confrunta cu un disconfort termic; vor exista mai multe riscuri pentru sãnãtate; staþiunile vor înregistra costuri mai mari cu încãlzirea/rãcirea ºi aerul condiþionat în funcþie de specificul lor; staþiunile vor fi supra-aglomerate în unele zone ºi, în mare parte neocupate în alte zone; veniturile rezultate din turism vor scãdea în zonele afectate, dar ar putea creºte în zonele avantajate; staþiunile destinate sporturilor de

iarnã vor avea mai puþinã zãpadã ºi vor înregistra costuri suplimentare pentru producerea zãpezii artificiale; sezonul turistic de iarnã va fi mai scurt; unitãþile turistice vor avea costuri mai

mari legate de asigurãri ºi de restrângerea activitãþii; evenimentele meteorologice extreme vor afecta infrastructura, patrimoniul istoric, patrimoniul arhitectural ºi caracterul sezonier; turismul din zona litoralului va fi afectat de pierderea unor zone de plajã datorate eroziunii costiere ºi costurile mai mari de întreþinere a þãrmului mãrii; atracþiile turistice naturale vor suferi deteriorãri. Turiºtii au cea mai mare capacitate de adaptare, bazatã pe trei resurse cheie: bani, timp ºi cunoºtinþe. Ei îºi pot modifica preferinþele de cãlãtorie pentru a evita condiþiile climatice nefavorabile ºi pot cãuta zonele favorabile. Cu toate acestea, furnizorii de servicii turistice au o capacitate mai redusã de a se adapta. În acest context, întreprinderile din sectorul turistic trebuie sã-ºi adapteze investiþiile pentru a contracara ameninþãrile ºi de a valorifica oportunitãþile. Deºi acest

lucru poate genera costuri mai mari, protecþia pe termen lung faþã de schimbãrile climatice va avea ca rezultat beneficii durabile. Unitãþile turistice trebuie sã fie construite în locaþii care favorizeazã adaptarea la efectele schimbãrilor climatice, folosind materiale reziliente la noile condiþii de clima.

Asigurãrile vor constitui, de asemenea, o importanþã mãsurã de protecþie climaticã. Produsele turistice trebuie sã fie diversificate, concentrându-se pe serviciile mai puþin vulnerabile ºi punând un accent mai mare pe turismul rural. Personalul din turism ºi turiºtii trebuie sã fie mai bine educaþi cu privire la efectele negative ale schimbãrilor climatice ºi la mãsurile de adaptare la efectele schimbãrilor climatice. HotNews.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 August 2013

Zilele Oraºului Uricani, pe puþin 12.000 de euro, bani din bugetul local

raºul Uricani va fi în sãrbãtoare în week-endul care urmeazã. Zilele Oraºului însemna manifestãri de tot genul, începând de la cele culturale, sportive sau demonstraþii de stradã, pânã la spectacole în aer liber. De altfel, concursurile sportive au început de la mijlocul acestei luni ºi se vor finaliza cu festivitãþile de premiere chiar în cadrul spectacolului de sâmbãtã seara. Luiza ANDRONACHE Printre artiºtii care vor evolua pe scenã în cele trei zile, vineri, sâmbãtã ºi duminicã, se numãrã Petricã Mâþu Stoican, Matilda Pascal Cojocãriþa, Odidiu Drãgan, Trupa Semnal M ºi cei de la Guess Who. Aºa cã spectacolele în aer liber vor fi pentru toate vârstele, atât de muzicã popularã, cât ºi de muzicã uºoarã, iar numãrul de participaþi se estimeazã cã va fi de cel puþin câteva mii. De altfel, aceste manifestãri sunt organizate cu sprijinul unei firme din Deva, Davisan Media, dar chiar ºi aºa, primãria tot a alocat bani ºi nu puþini.

Bugetul pentru aceste manifestãri a fost împãrþit în douã, o parte penru activitãþile sportive, iar cealaltã parte, cea mai consistentã, pentru spectacolele în aer liber. “Noi avem pentru trei zile de spectacol, care înseamnã scena, lumini, sonorizarea ºi artiºtii. La noi, toate aceste trei zile costã undeva la 12.000 de euro, bani din bugetul local, iar în plus, pentru cã nu ar fi ajuns aceºti bani pentru toate aceste trei zile, diferenþa va fi suportatã de cãtre organizatori. Bugetul a fost împãrþit în douã, un buget pentru activitãþile sportive ºi un buget pentru activitãþile cultural – artistice. Dar, sigur

cã da, noi am putea sã facem, dacã vreþi, cum a fãcut Lupeniul cu doi, trei, cinci artiºti locali ºi un pri-

vat. Aþi vãzut cã la Ziua Minerului nu au fost mai mult de douã sute de

oameni în parc. Ori, la noi, ºtiþi bine cã la Uricani, în fiecare an, zilele oraºului, am putea spune cã au devenit deja un loc de “pelerinaj” în Valea Jiului. ªi de data aceasta îi invitãm pe toþi cu drag. ”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani.

Cupluri de aur sãrbãtorite la Petrila

etrila este un oraº cu mulþi oameni longevivi. Aºa se face cã ieri dimineaþã, pentrua a treia oarã anul acesta, primãria a premiat din nou câteva cupluri pentru cei 50 de ani de convieþuire. Luiza ANDRONACHE Joi dimineaþa, la Primãria Petrila, a avut loc aniversarea nunþii de aur pentru câteva cupluri din localitate. Vârstnicii, au fost sãrbãtoriþi de reprezentanþii administraþiei locale pentru împlinirea a 50 de ani de cãsã-

torie, iar cu aceastã ocazie, ei au primit diplome de fidelitate ºi câte un plic cu suma de 500 de lei. Secretul unei cãsnicii lungi ºi împlinite este comunicarea ºi rãbdarea. Aºa au spus cei mai mulþi dintre sãrbãtoriþi. “Au fost 50 de ani cu bune ºi cu rele. A fost ºi bine ºi mai puþin bine, dar a trebuit sã avem rãbdare”, ne-a

spus o femeie. “Eu am fost un exemplu în comunitatea mea. Am o cãsnicie frumoasã, am lucrat la minã cu toate maºinile de extracþie, am

50 de ani de cãsãtorie anul acesta la Petrila. “Îmi face o deosebitã plãcere sã-i premiem pe aceºti oameni care sunt un exemplu

rãspuns de vieþile oamenilor, dar mam descurcat. ªi în plus, am fost ºi sunt cel mai bun fluieraº din satul meu”, a spus ºi un domn, care la data de 1 septembrie va împlini vârsta de 75 de ani. De altfel, aceasta este a treia ceremoniei de premiere a cuplurilor care au

pentru comunitate. Vom face aceastã acþiune ori de câte ori este cazul, iar pânã la sfârºitul anului, vom mai face cel puþin una”, a sus ºi primarul Ilie Pãducel. La finalul festivitãþii cu toþii au ciocnit un pahar de ºampanie, iar unii dintre sãrbãtoriþi au creat ºi o atmosferã de sãrbãtoare.

14 Program & Horoscop

10:30 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 11:10 Olimpiada veseliei 11:30 Minunile naturale ale Europei (r) 12:30 SCENART 13:00 Europa mea 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Exclusiv în România (r) 16:45 Oameni care au schimbat Lumea 17:00 SCENART (r) 17:30 O9ATITUDINE Protecþia Consumatorilor 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek

9:30 Jos cu dragostea 11:30 Teleshopping 11:45 Levintza prezintã (r) 12:30 Sport, dietã ºi o vedetã 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Inspectorii 2: identitãþi multiple 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Duplex 22:30 Totul despre sex

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 ªtirile B1 18:00 ªtirile B1 18:30 Aktualitatea româneascã 20:00 ªtirile B1

10:20 Next Top Model by Cãtãlin Botezatu 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 B. D. în alertã 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Minus 25 de grade 23:00 Cineva m-a muºcat!

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 August 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Rãzbunãtorii 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Heidi 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Serviþi, vã rog! (r) 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Anaconda 22:30 Spânzurãtoarea 0:30 Local Kombat Târgoviºte “Atentie, bãieþi rãi!” (r)

21 martie *** 20 aprilie Este o zi tocmai bunã pentru a îmbunãtãþi relaþiile sentimentale ºi pentru planuri referitoare la cãmin. Nu este recomandabil sã semnaþi astãzi documente oficiale. Evitaþi sã vã ocupaþi de afaceri!

10:15 Que bonito amor (r) 11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r) 13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge 15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Regina 22:00 Îþi ordon sã mã iubeºti!

10:00 Cei 7 ani de acasã (r) 11:30 ªatra (r) 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Restaurant Europa (r) 14:00 Gaºca (r) 14:45 Teleshopping 15:30 Voinþã de femeie (r) 16:45 Dragoste ºi pedeapsã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iffet 22:15 Voinþã de femeie 0:45 ªtirile Kanal D (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 FANATIK Show 13:00 ªtirile Digi Sport 13:30 Fotbal Club 14:30 ªtirile Digi Sport 15:00 Rezumat UEFA Champions League 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 FANATIK Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 EuroFotbal 21:45 Fotbal: Bayern Munchen - Chelsea 23:30 EuroFotbal 0:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Dimineaþa vã întâlniþi cu o veche cunoºtinþã care vã invitã la o petrecere. Ocupaþi-vã de problemele sentimentale pe care leaþi tot amânat. Fiþi obiectiv ºi recunoaºteþi-vã greºelile!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Astãzi vã sfãtuim sã evitaþi activitãþile importante. Dacã aveþi ocazia sã plecaþi într-o excursie cu partenerul de viaþã, nu ezitaþi! O ieºire în mijlocul naturii vã poate apropia mai mult. Prietenii vã apreciazã, dar pãstraþi-vã modestia. 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:30 Mica mireasã (r) 14:30 Cuscrele 15:30 Copii contra pãrinþi (r) 17:00 Specialiºti în sãnãtate 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Suflete pereche

23 iulie *** 22 august Aveþi foarte multe probleme, dar aveþi destulã energie pentru a le rezolva pe toate. Singurele dificultãþi de care vã puteþi lovi sunt de naturã financiarã. Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor sentimentale.

Puteþi avea succes în relaþiile sentimentale ºi în afaceri. Relaþiile cu persoana iubitã sunt foarte bune. Împreunã, puteþi sã duceþi la bun sfârºit tot ce v-aþi propus. Pãstraþi-vã realismul ºi evitaþi speculaþiile.

23 august *** 22 septembrie Se pare cã nu reuºiþi sã vã respectaþi programul din cauza evenimentelor neprevãzute. Dimineaþa aveþi de fãcut mai multe drumuri scurte pentru casã ºi pentru partenerul de viaþã. Este o zi bunã pentru a rezolva o parte din problemele financiare.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Aveþi multe idei, pe care þineþi neapãrat sã le împãrtãºiþi prietenilor apropiaþi. Vã puteþi îndeplini o dorinþã mai veche, cu ajutorul financiar ºi moral al unei mai rude mai în vârstã. Planurile de investiþii sunt favorizate.

Aveþi tendinþa sã vã dedicaþi exclusiv activitãþii profesionale. Încercaþi sã nu neglijaþi problemele sentimentale! Nu este momentul sã vã ocupaþi de afaceri. Riscaþi sã pierdeþi o sumã importantã.

23 noiembrie *** 20 decembrie Aveþi ºanse sã schimbaþi ceva în relaþiile sentimentale. Dupã-amiazã vã simþiþi în largul dumneavoastrã la o întâlnire cu prietenii. Nu monopolizaþi discuþiile.

21 ianuarie *** 20 februarie

Acum este momentul sã faceþi schimbãrile plãnuite în casã. Este o zi bunã pentru mutat mobila, zugrãvit, reamenajãri etc. Nu ezitaþi sã cereþi o mânã de ajutor prietenilor ºi rudelor!

21 decembrie *** 20 ianuarie Sunteþi hotãrât sã rezolvaþi mai multe probleme legate de cãmin. Partenerul de viaþã vã acceptã iniþiativele. Relaþiile cu colaboratorii sunt excelente. Puteþi sã încheiaþi contracte.

21 februarie *** 20 martie Aveþi succes în afaceri ºi în activitãþile casnice. Nu începeþi prea multe treburi deodatã, pentru cã riscaþi sã nu duceþi nici una pânã la capãt. Cei din jur vã apreciazã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 August 2013

Peste 400 de locuri de muncã disponibile pentru ºomerii hunedoreni articole din textile ºi 666 muncitorilor necalificaþi în industria confecþiilor. Se mai cautã operator confecþioner industrial îmbrãcãminte din þesãturi, tricotaje, materiale sintetice (538 de locuri), ºofer autocamion/maºinã de mare tonaj (454), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (432), manipulant mãrfuri (257), lucrãtor comercial (201), vânzãtor (190), muncitor necalificat la ambalarea produselor solide ºi semisolide La nivel naþional, persistem în informaticã, 14 pen(177) ºi agent de securitate soanelor cu studii superioare le tru consilieri/experþi/inspec(166). sunt oferite 806 locuri de tori/referenþi/economiºti în Persoanele interesate sã muncã, dupã cum urmeazã: 99 economie generalã, 14 pentru ocupe un loc de muncã se pot pentru programatori, 52 pentru inspectori de specialitate în adresa agenþiilor teritoriale peningineri mecanici, administraþia publicã, 13 pentru tru ocuparea forþei de muncã 30 pentru ingineri de sistem ingineri automatiºti, 12 pentru de domiciliu sau de reºedinþã software, 25 pentru ingineri de agenþi de vânzãri, 11 pentru sau pot accesa site-ul ANOFM, administratori de reþea unde pot vizualiza locurile de de calculatoare ºi 11 muncã vacante pentru ingineri elecoferite în trotehniºti. fiecare judeþ, Pentru studii medii, pe meserii, profesionale ºi lucrãtori precum ºi pernecalificaþi sunt disponi- soanele de bile 9.886 locuri de contact cãrora Pensionarii din muncã. Cele mai multe, le pot solicita sistemul minier care 814, sunt destinate con- informaþii nu ºi-au ridicat fecþionerilor-asamblori suplimentare. drepturile cuvenite pentru anul 2012 (minele Petrila, Paroºeni, (gratuitãþi energie Uricani). electricã), se vor Pensionarii care nu se Plãþile drepturilor 13.09.2013 – prezenta la sediul prezintã pentru cuvenite pensionarilor pensionarilor al cãror sucursalelor la care ridicarea plãþilor cuvenite din sistemul minier afernume începe cu litera sunt arondaþi (minele în intervalul ente semestrului I de la G la O Petrila, Paroºeni, stabilit, îºi vor putea ridi2013 (energie electricã), · În intervalul 17.09 – Uricani ), pânã în data ca aceste drepturi se vor efectua eºalonat, 20.09.2013 – în intervalul 23.09.2013 de 15.10.2013. dupã cum urmeazã: pensionarilor al cãror – 25.10.2013. · În intervalul 03.09 – nume începe cu litera Conducerea 06.09.2013 – de la P la Z Conducerea Societãþii pensionarilor al cãror Pensionarii se vor Societãþii Naþionale nume începe cu litera prezenta la sediul Naþionale de de Închideri Mine de la A la F sucursalelor la care sunt Închideri Mine Valea Jiului SA · În intervalul 10.09 – arondaþi Valea Jiului SA

este 400 de locuri de muncã sunt disponibile în acest moment în judeþul Hunedoara, conform datelor publicate de Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã /ANOFM/. Potrivit unui top al judeþelor care oferã cele mai multe locuri de muncã pe primele trei locuri locuri se aflã Cluj, cu 1.200, Iaºi, care oferã 804, municipiul Bucureºti 638, ºi Braºov cu 627, urmat de Timiº 502, Dolj cu 417, Arad 412 ºi Hunedoara 403. La coada clasamentului se aflã judeþele Mehedinþi, cu 24, Bacãu – 23 ºi Caraº Severin, unde sunt disponibile doar 7 locuri de muncã.

Anunþ important pensionari

ANUNÞ IMPORTANT

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 August 2013

Vor un sezon mai bun în Parâng E

dilii din Petroºani s-au gândit sã intervinã din timp ºi sã atragã turiºtii în Parâng. Pentru viitorul sezon, se aºteaptã doar zãpada ºi temperaturile negative, iar cei din munte spun cã nu vor mai lãsa pârtiile nebãtute. Diana MITRACHE Turiºtii vor urca în Parâng cu vechiul telescaun ºi sezonul de iarnã e întâmpinat cu speranþa cã nu vor mai fi blocaje ca anul trecut, când nu au putut fi bãtute pârtiile. Cei din primãria Petroºani cred cã anul acesta va fi mai bun ºi cã schiorii vor fi mulþumiþi. „Vom fucnþiona ca ºi anul trecut ºi sperãm sã fie mai bine, adicã sã fie zãpadã. Sã putem sã o batem la timp. Avem ºi instalaþiile necesare pentru a bate zãpada ºi cele de zãpadã artificialã. Pentru asta ne trebuie ºi temperaturi negative, iar noi vom bate noaptea ºi vom amenaja pârtiile. Sperãm sã fie bine”, a declarat Marian popescu, director tehnic în Primãria Petroºani. Din pãcate, ºi în acest an turiºtii vor fi urcaþi în munte cu telescaunul vechi. Acesta a obþinut, de douã sãptãmâni, avizele de funcþionare ºi este sigur, dar nu ºi modern. „Telescaunul vechi are autorizaþie pânã în 14 august 2014. Sperãm sã fie bine, atât cât poate fi

la noi. În condiþiile în care nu este o altã instalaþie de transport pe cablu, care sã ducã turiºtii mai repede ºi în siguranþã”, a mai adãugat Popescu. Pentru a finaliza lucrãrile la telescaunul din zona Rusu, administraþia de la Petroºani a contractat un împru-

mut,iar în aceste zile sunt în licitaþie. Dacã totul merge ºi nu vor fi contestaþii, acesta ar putea fi montat,pe banii primãriei, anul viitor.

roiectul promiþãtor, dar pe hârtie Proiectul pentru Parâng e unul amplu ºi, deocamdatã, el e valabil doar pe hârtie ºi poartã denumirea „Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng”

cuprins în Programul „Schi în România”. Datele tehnice spun cã în munte se va construi o telegondolã ce

va avea staþia de plecare din Petroºani – zona Aeroport, cu staþia intermediarã în zona Hotelului „Rusu”, iar staþia de sosire va fi la Slima. Sunt prevãzute 7 telescaune ce vor funcþiona pe o lungime de 8 km ºi 2 benzi transportoare, dar doar unul a fost început ºi nici acum finalizat. Parctic, au fost montaþi doar stâlpii ºi cu împrumutul pe care primãria la contractat recent, se sperã cã va fi montat în anul 2014.

Tot în proiect se spune cã vor fi amenajate 17 pârtii de schi, însumând 23,7 km, ce vor beneficia de instalaþii de transport pe cablu, cãi de acces, instalaþie de iluminat nocturn pentru pârtia 2A, cât ºi de o instalaþie de producere a zãpezii artificiale, care va cuprinde: o captare de apã ºi staþie de pompe (pe pârâul Jieþ), un bazin de apã de 100 m3 la confluenþa Gruniului cu Maleia ºi unul de 5 m3 la „Cãsuþa din poveºti”, reþea de conducte ºi tunuri de zãpadã. Pentru cei mici, se va construi un orãºel al copiilor, aceºtia putându-se bucura de o bandã transportoare, un carusel, instalaþii uºoare, aparate alternative de zãpadã, cum ar fi: sãnii, plãci, pneuri. Se va dezvolta un centru de servicii turistice amplasat la staþia de sosire a Telegondolei TG – Poiana Zãpezii (Slima), unde vor fi amenajate un restaurant, o

autoservire, punct sanitar, terasã relaxare, centre de închiriere echipament sportiv. Proiectul prevede ºi construirea unui parc pentru snow – board, o instalaþie de bobcart, pentru perioada de varã ºi suprafeþe artificiale de schi în perioada de varã. Dacã se vor gãsi bani, va fi construit un

centru administrativ al obiectivului, situat în Petroºani, la staþia de plecare a telegondolei, care va cuprinde: birouri administraþie, dispecerat, case de bilete pentru sistemul de tiketing, puncte sanitare, magazine, iar pentru relaxare ºi servirea mesei sunt prevãzute construcþii tip cabanã.