CVJ NR. 437, MARTI 27 AUGUST 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 437

Cronica Vãii Jiului Marti, 27 August 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Criminaliºtii expertizelor ºtiinþifice de la INSEMEX Petroºani

Preºedintele Jiul Petroºani,

George Boboc, în comã

P

reºedintele Clubului Jiul Petroºani, George Boboc este internat în stare gravã la Petroºani. Potrivit medicilor de la Spitalul de Urgenþã din localitate, prognosticul în acest caz este rezervat.

>>> PAGINA PAGINA A 3-A

Postul de administrator public de la Lupeni, la un vot de desfiinþare

L

a Lupeni, se doreºte desfiinþarea postului de administrator public. Primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã vrea sã desfiinþeze postul de administrator public al municipiului Lupeni.

>>> PAGINA PAGINA A 5-A

Chinezii pot semna cu CEH în octombrie

C

hinezii au studiat caietul de sarcini de la Complexul Energetic ºi în octombrie pot semna contractul. Pânã la finele lunii septembrie, însã, orice firmã interesatã de investiþii în energie, e liberã sã se înscrie.

>>> PAGINA PAGINA A 11-A

Defileul Jiului un nou paradis descoperit turiºti

C

S

unt prezenþi acolo unde tragediile rãpesc vieþi, acolo unde incendiile sau exploziile ciopârþesc destine ºi încearcã sã reconstruiascã, ca într-un joc de puzzle sinistru, cauza evenimentului. Au o muncã ingratã, în care emoþiile umane trebuie lãsate dincolo de coperþile expertizelor, unde sentimentul nu trebuie sã rãzbatã. >>> PAGINILE 8-9

hiar dacã circulaþia prin defileu se desfãºoarã extrem de greu din cauza lucrãrilor de reabilitare la DN 66, turiºtii nu s-au dau bãtuþi ºi au venit ºi în aceastã varã pentru liniºtea din rezervaþie.

>>> PAGINA PAGINA 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 August 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 August 2013

Presupus pedofil, cãutat de poliþiºti

P

oliþiºtii încearcã sã stabileascã adevãrul într-un caz viol ºi pedofilie care a avut loc în urmã cu patru luni în Petrila. Dupã ce au epuizat aproape toate pistele, anchetatorii iau în calcul ºi posibilitatea unei alertãri false.

De circa patru luni de zile poliþiºtii din Petrila dar ºi cei de la IPJ Hunedoara cautã un individ de circa 25 de ani care ar fi abuzat sexual o minorã în vârstã de cinci ani.

Poliþiºtii din localitatea Petrila. Incidentul care a revoltat micuþa comunitate minierã avea loc la finele lunii

aprilie a.c. Copila se juca în faþa blocului când a fost ademenitã în scara unui imobil de un tânãr care i-a oferit bomboane ºi apoi a abuzat-o sexual dupã cum le-a declarat anchetatorilor mama copilei.

Munca poliþiºtilor din Petrila a fost îngreunatã ºi de faptul cã

abia dupã patru zile de la incident, au fost sesizaþi de cãtre mama fetei despre incident.

Anchetatorii au adunat probe ºi filmãrile unor camere de supraveghere care-l

surprindeau pe presupusul pedofil ºi i-au fãcut portretul robot.

Un tânãr în vârstã de 25 de ani îmbrãcat cu blugi ºi cu o geacã neagrã era principalul suspect, iar oamenii legii au reuºit sã-l gãseascã ºi sã-l audieze. Numai cã pistã era greºitã, tânãrul fiind nevinovat la fel ca ºi ceilalþi sus-

Preºedintele Jiul Petroºani,

pecþi din cercul întocmit de anchetatorii petrileni.

Cazul a fost preluat de poliþiºtii de la judeþ, presupunându-se cã violatorul ar putea fi din altã localitate decât Petrila.

Astfel poliþiºtii au scotocit tot judeþul dupã pedofil ºi au cãutat chiar ºi prin penitenciare dar nu au avut succes. „Sunt mai multe ipoteze în acest caz printre care ºi sugestibilitatea victimei.

Acum lucrarea se aflã în atenþia judeþului, au venit ºi echipe de acolo ºi am fãcut efectiv tot ce este omeneºte posibil. Alte semnale nu am mai avut ºi chiar nu ºtim cu certitudine ce s-a întâmplat acolo.

Am avut un cerc de suspecþi, au fost duºi ºi testaþi poligraf ºi nu aveau legãturã cu cazul”, a declarat comisar ºef Ovidiu Zaharie, ºeful Poliþiei Petrila.

Maximilian GÂNJU

Cercetare finalizatã la accidentul din Voievodu

D

osarul accidentului mortal de pe Voievodu a fost finalizat.

Inspectorii de muncã au închiat luni cercetarea, încã nu au dat sancþiuni, dar au constatat cã utilajul nu avea defecþiuni.

Dosarul accidentului din Voievodu, unde un tânãr de 33 de ani a murit strivit de un buºtean, a fost finalizat luni 26 august ºi trimis spre avizare.

Inspectorii de muncã aºteaptã avizul ºi apoi vor da sancþiunile ce se impun. Cert este cã nu utilajul nu a fost defect atunci când lemnul gros l-a izbit pe muncitorul, care a decedat pe loc. „Având în vedere cã dosarul va fi înaintat Inspecþiei

Muncii în vederea avizãrii, vom prezenta concluziile în momentul în care se întoarce de acolo. (...) În cadrul cercetãrii, am efectuat ºi o expertizã a echipamentului, a maºinii de încãrcat buºteni. Echipamentrul nu a prezentat deficienþe ºi ca atare, în momentul în care va fi avizat de Inspecþia Muncii, vom prezenta ºi celelalte concluzii”, a declarat Ileana Bodea, ºefa SSM, din ITM Petroºani Maºina cu greifer nu a funcþionat pânã la finalizarea expertizãrii, dar acum poate funcþiona. Aceasta prezintã siguranþã în exploatare ºi nici nu s-a impus sistarea activitãþii echipamentului. Sancþiuni con-

travenþionale nu au fost aplicate de inspectorii de muncã din acest motiv, dar au fost constatate abateri, ce vor fi sancþionate, dupã avizarea dosarului.

Accidentul mortal s-a petrecut la sfârºitul lunii iulie, în momentul în care bãrbatul de 33 de ani ajuta la încãrcarea unei maºini cu buºteni. Lemnul respectiv, care avea 0,6 m diametru ºi era lung, a scãpat din greifer, cu toate cã omul manipula lemnul din zona unde era sistemul de comandã ºi, în cãdere l-a lovit ºi a decedat pe loc.

Diana MITRACHE

George Boboc, în comã

P

reºedintele Clubului Jiul Petroºani, George Boboc este internat în stare gravã la Petroºani.

Potrivit medicilor de la Spitalul de Urgenþã din localitate, prognosticul în acest caz este rezervat.

George Boboc are 53 de ani ºi, potrivit apropiaþilor, ar fi fãcut comoþie cerebralã.

Acum este internat la secþia ATI a Spitalului de Urgenþã din Petroºani, iar medicii sunt rezervaþi în privinþa ºanselor sale de supravieþuire.

George Boboc a fost timp de 20 de ani la Jiul ºi acum a preluat funcþia de preºedinte al clubului. Boboc a fost internat duminicã la spital ºi starea sa de sãnãtate este vizibil agravatã.

Boboc avea probleme cu tensiunea ºi se pare cã organismul i-a cedat din cauza problemelor cu care Clubul Jiul din Petroºani s-a confruntat în ultimul timp, mai ales dupã arestarea patronului Alin Simota.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

D

acã vã îndoiaþi cumva de minunãþia tradiþiilor din judeþul Hunedoarta, locul unde s-a nãscut poporul român, iatã cã de curând, chiar ºi cei mai reticienþi s-au putut convinge.

Tradiþiile unice ºi neºtirbite de trecerea celor peste 2000 de ani au fost din nou readuse în actualitate, aproape cu un iz de nostalgie ºi încântare.

Zilele trecute la Costeºti, comunã Orãºtioara de Sus, festivalul Dac Fest a adus mii de oameni din tot judeþul, oameni care care au

petrecut pe cinste, îmbinând bunã dispoziþie cu tradiþia.

Organizatorii acestui eveniment au încercat sã creeze o atmosferã de sãrbãtoare pe placul tuturor celor prezenþi, indiferent de vârstã. De fapt, manifestãrile au început încã de la începutul sãptãmânii trecute ºi fiecare zi a marcat o altã acþiune, unicã ºi specialã, începând de la vizitarea sitului arheologic de la Sarmizegetusa, pânã la parade ºi lupte libere între daci ºi romani pe strãzile Orãºtiei ºi terminând cu spectacolele în aer liber din week-end. “Aceastã sãp-

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 August 2013

Dac Fest 2013, tradiþie ºi bunã dispoziþie

tãmânã de evenimente culturale ºi ºtiinþifice, nu a fost altceva decât o ocazie sã ne promovãm judeþul ºi sã arãtãm cã noi, românii,

aici ne-am nãscut. Meritã spus ºi atras tot timpul atenþia cetãþeanului român cã românismul a plecat din munþii Orãºtiei”, a declarat Mircea Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara.

De altfel, la Dac Fest 2013 au venit ºi parlamentarii din judeþ, precum ºi alte figuri importante din peisajul politic. Cu toþii au cãzut de acord cã pãstrarea tradiþiilor înseamnã ºi pãstrarea identitãþii ca neam.

“Mãrturisesc faptul cã este pentru prima datã când particip la acest eveniment ºi sunt impresionatã de tot ce înseamnã Costeºti”, a declarat ºi deputatul PSD Natalia Intotero. ªi, unii dintre politicieni au venit la Dac Fest pentru a se simþi bine alãturi de prieteni, într-o atmosferã relaxantã. “De aici mã duc direct la mici. Am ochit deja o terasã împreunã cu prietenii mei. Câþiva mici ºi niºte halbe de bere este tot ceea ce ne trebuie”, ne-a spus ºi deputatul PNL, Bogdan Þâmpãu.

Spectacolul în aer liber de sâmbãtã seara, cel puþin a fost unul de-a dreptul

“exploziv”, pentru cã artiºtii ºi trupele care au urcat pe scenã au creat o atmosferã de zile mari. Primii, în ordinea evoluþiei, au fost DJ Ryno ºi Sylvia, care alãturi de dansatoarele lor, au încins atmosfera. Apoi, bãieþii de la Bere Gratis au fãcut un show de excepþie 100 % live, iar seara a fost încheiatã de Puya, care a fost mai ales pe placul tinerilor. Duminicã, a avut loc spectacolul de muzicã folcloricã, la care la fel, au luat parte mii de oameni.

“P

rodus în Hunedoara”

Au adus tot ce-i mai bun la vânzare, produse realizate

sau preparate de ei, iar clienþi au avut destui.

Negustori din tot judeþul au venit la Costeºti în week-endul trecut pentru a-ºi vinde produsele tradiþionale. Începând de la preparate din carne fãcute dupã reþetã proprie ºi pãstratã de-a lungul anilor, pânã la brânzeturi de tot felul, dulceþuri care mai de care sau produse de artizanat confecþionate cu mare pricepere, toate s-au gãsit pe tarabele micilor producãtori.

“Fiind a doua ediþie, ne-am gândit cumva sã creºtem ºi sã promovãm totodatã producãtorii de produse tradiþionale ºi exact asta am ºi fãcut. Produsele acestea sunt 100% naturale, fãcute în judeþul Hunedoara”, a declarat Cosmin Joiþoiu, director Agenþia de Dezvoltare Economico –Socialã Hunedoara.

Manifestãrile de promovare a judeþului nostru, în ansamblu, nu se opresc aici, ci vor continua ºi sãptãmâna aceasta, în special la situl de la Sarmizegetusa.

Luiza ANDRONACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 August 2013

ii de iubitori ai M schiului sunt Protest inedit la Transalpina Ski Resort aºteptaþi la finele sãptãmânii sã participe la un protest inedit pe pârtia de schi de la Voineasa.

Participanþii la protest vor sã punã presiune pe guvernul Ponta pentru finalizarea investiþiei de la Obârºia Lotrului, investiþie realizatã pânã în prezent în proporþie de 92%.

Ineditul protest este programat pentru data de 31 august a.c. chiar pe pârtia de schi, iar participanþii vor forma un lanþ uman ºi vor strânge semnãturi pentru finalizarea acestui proiect care s-a dovedit un real succes în sezonul de iarnã.

Transalpina Schi Resort a fost cea mai cãutatã staþiune

de schi din România în iarna lui 2012, iar pasionaþii acestui sport sperau ca în acest sezon care bate la uºã proiectul de dezvoltare sã fie finalizat. Oamenii vor ca investiþia, în valoare de 40 milioane euro, sã fie finalizatã, mai ales cã pentru conservarea pârtiei ºi a lucrãrilor deja realizate s-ar cheltui

Postul de administrator public de la Lupeni, la un vot de desfiinþare

L

a Lupeni, se doreºte desfiinþarea postului de administrator public.

Primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã vrea sã desfiinþeze postul de administrator public al municipiului Lupeni. Acest post este ocupat în prezent de Gabriel Lungu.

Consilierii locali vor trebui în cadrul ºedinþei lunare sã aprobe sau nu desfiinþarea acestui post. ”Analizând organigrama ºi statutul de funcþii al aparatului de specialitate al primarului municipiului Lupeni aprobate potrivit prevederilor Hotãrârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr.64/2013 mi-am reconsiderat poziþia faþã de pro-

unui aviz prealabil din partea niciunei alte instituþii întrucât respectiva funcþie, deºi de conducere, este una contractualã”, se mai aratã în nota de fundamentare.

punerea prezentatã la finele lunii iulie 2013. În prezent consider cã nu se mai impune pãstrarea funcþiei de administrator public întrucât sarcinile acestuia pot fi îndeplinite de personalul din cadrul primãriei municipiului Lupeni, motiv pentru care solicit Consiliului Local al municipiului Lupeni aprobarea modificãrii în sensul reducerii postului de administrator public

din aparatul de specialitate al primarului municipiului Lupeni”, se aratã în nota de fundamentare întocmitã de primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã.

Potrivit aceleiaºi note de fundamentare, pentru desfiinþarea postului de administrator public nu sunt necesare alte avize. ”Modificarea pe care o propun nu vizeazã obþinerea

Postul de administrator public a fost înfiinþat la Lupeni în anul 2007 prin Hotãrârea de Consiliu cu numãrul 18. De atunci Gabriel Lungu ocupã funcþia de citymanager a localitãþii.

Conceptul de administrator public a fost introdus prin Legea nr. 286/2006 care modificã ºi completeazã Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001.

Cadrul legal este orientativ, permiþând autoritãþilor administraþiei publice locale sã înfiinþeze postul de administrator public ºi lãsând la latitudinea acestora numãrul ºi importanþa atribuþiilor conferite persoanei din funcþia respectivã.

Monika BACIU

enorm. Pânã în acest moment ºi-au anunþat participarea peste 1.200 de iubitori ai turismului care cred în proiectul Transalpina Ski Resort. Listele cu semnãturile celor care participã la acþiune vor fi depuse la Guvern, la preºedinþie, la toate forurile ºi instituþiile care pot ºi trebuie sã aibã o atitudine în turism. Acþiunea este susþinutã ºi de unii edili din zonã care intenþioneazã sã punã la dispoziþia voluntarilor din localitãþile lor mijloace auto pentru a merge la ineditul protest.

Proiectul de la Voineasa a fost realizat în timp record de afaceristul hunedorean Dan Faur, iar staþiunea a devenit neîncãpãtoare în sezon. Acomin Deva, dezvoltatorul proiectului care administreazã domeniul schiabil aflat pe malul lacului Vidra a prevãzut pentru staþiune mai multe instalaþii pe cablu dar ºi alte investiþii care sã atragã turiºti la Vidra cel puþin 8 luni pe an.

Maximilian GÂNJU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 August 2013 Chiar dacã primesc de la primãrie,

Pãrinþii au început pregãtirile pentru prima zi de ºcoalã

Î

n mai puþin de o lunã de zile, clopoþelul va suna din nou pentru mii de elevi. Deja a început goana dupã cumpãrãturile pentru noul an ºcolar. Pãrinþii au trecut pragul librãriilor pentru a le cumpãra copiilor cele necesare pentru studiu.

Monika BACIU

”Pãrinþii au început sã cumpere pentru noul an ºcolar, mai ales ghiozdanele, penarele care sunt echipate, fiecare dupã posibilitãþi.

Preþurile sunt pentru toate buzunarele, ºi mai ieftine ºi mai scumpe, depinde de firma care le produce”, spune Ana

V-

aþi dorit o pereche de pantofi sau o rochiþã, dar costã prea mult?

Acum e monentul sã vã satisfaceþi dorinþele pentru cã reprezentanþii magazinelor cu articole vestimentare au ”topit” preþurile.

Florea, reprezentantul unei librãrii din municipiul Petroºani.

La nivelul municipiului Petroºani elevii vor primi din partea aadministraþiei locale rechizite. ªcolarii din clasa zero vor primi din partea municipalitãþii ghizodane complet echipate, în timp ce elevii claselor I-VIII vor beneficia doar de rechizite. Acest lucru nu îi împiedicã pe pãrinþi sã ”suplimenteze” stocul necesar elevilor.

S-au ”topit” preþurile

Monika BACIU Îmbrãcãmintea ºi încãlþãmintea de varã au preþuri mai mici chiar ºi cu pânã la 70%. ”Au început, încet, încet se terminã vara ºi începem ºi reducerile.

Depinde de produse, dar reducerile

sunt cam în jur de 10%-15%. Se cumpãrã, sunt care aºteaptã reducerile ºi vin ºi cumpãrã acum”, a declarat Simona Ghiþã, reprezentantul unui magazin cu articole vestimentare.

O pereche de sandale care costã pânã acum 200 lei poate fi cumpãratã în aceastã perioadã cu 110 lei.

De asemenea, preþurile au scãzut ºi în magazinele de îmbrãcãminte, unde, de exemplu, o rochie a ajuns sã coste 55 lei în loc de 75 lei, iar un tricou care costã 79 lei poate fi achiziþionat cu doar 49 lei, deci la un preþ redus cu aproape 40 de procente. O fustã, care la început de sezon se vindea cu 135 lei, are, acum, un preþ de 40 lei, reducerea fiind de 70%.

Comercianþii aºteaptã ca cea mai mare parte a stocurilor sã se vândã în primele sãptãmâni.

”Nu îi descurajeazã pentru cã au nevoie sã cumpere tot anul, noi vindem tot anul”, a mai precizat reprezentantul librãriei.

Rechizitele copiilor pot costa între câþiva zeci de lei ºi sute de lei. Totul depinde de preferinþele copiilor, dar ºi de bugetul pãrinþilor.

Iar pentru ca ºcoala sã fie mai atrãgãtoare, caietele, penarele sau ghiozdanele sunt imprimate cu figurile celebre din desenele animate.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 August 2013

Telefonul buclucaº

I-

a furat telefonul, iar mai apoi a încercat sã îl revândã contra sumei de 450 de lei. Aceasta este pe scurt pãþania de care a avut parte un tânãr din Cãlan.

Acesta, în timp ce se afla în sala de sport a Casei de Culturã a Sindicatelor Cãlan ºi-a lãsat telefonul mobil pe o bancã, iar cineva i l-a furat. Imediat ce a sesizat cã i-a dispãrut telefonul tânãrul ºi-a sunat mama, iar aceasta a sesizat poliþia.

Noaptea, femeia a trimis un mesaj pe numãrul de telefon al fiului sãu pentru a încerca sã recupereze telefonul, iar în jurul orei 02:00 a primit un mesaj prin care i se comunica faptul cã telefonul va fi restituit pentru suma de 450 lei. Imediat a fost

sesizatã poliþia, s-a constituit o echipã operativã, s-au marcarea banii care, conform mesajului primit, au fost introduºi într-un plic, pe care femeia l-a lãsat pe scãrile de la intrarea în Casa de Culturã a

A treia zi de apreciere pentru leu

L

iniºtea de pe pieþele financiare internaþionale, cea londonezã fiind închisã, cu ocazia unei sãrbãtori, a asigurat un climat de pozitiv pentru leu, care s-a apreciat ieri în faþa euro ºi a dolarului.

Cursul euro a coborât de la 4,4303 la 4,4288 lei, continuând astfel evoluþia de vineri searã de pe pieþele internaþionale, când cotaþiile erau de 4,4290 – 4,4330 lei. ªedinþa s-a deschis în jurul pragului de 4,43 lei, ordinele de vânzare de valutã coborând spre 4,4250 lei. La ora 14:00 cotaþiile din piaþã

erau de 4,4280 – 4,4310 lei, plasând astfel euro la valori care se înregistrau în urmã cu douã sãptãmâni.

Cursul dolarului american a coborât de la 3,3140 la 3,3110 lei, cea mai redusã medie a ultimelor aproape patru sãptãmâni, însã francul elveþian a urcat de la 3,5861 la 3,5864 lei.

Monedele din regiune aveau o evoluþie faþã euro asemãnãtoare cu cea a leului. Cea polonezã se tranzacþiona la 4,224 – 4,234 zloþi iar cea maghiarã la 297,7 – 298,7 forinþi.

Datoritã închiderii pieþei londoneze, perechea euro/dolar cunoºtea o volatilitate redusã, tranzacþiile realizându-se între 1,3364 ºi 1,3393 dolari. În ultima perioadã, numeroºi investitorii ºiau amplificat plasamentele în active ameri-

ªase rãniþi pe drumurile din Hunedoara

D

ouã accidente grave s-au înregistrat zilele trecute pe drumurile din judeþul Hunedoara, în urma cãrora ºase persoane, printre care ºi un copil de 8 ani, au ajuns la spital.

Un prim accident a avut loc pe artera de acces pe A1, pe direcþia de mers Orãºtie - Deva, când în timp ce conducea a pãtruns pe contrasens, unde a

intrat în coliziune frontalã cu un alt autoturism. În urma impactului a rezultat rãnirea uºoarã a conducãtorului auto ºi a douã pasagere ale auto-

turismului. Cel de-al doilea accident s-a produs pe DN 7, pe direcþia de mers Deva –Arad, în apropierea localitãþii Leºnic, când un ºofer a pãtruns pe contrasens pentru a depãºi un autovehicul ºi, observând cã din faþã se apropie un alt autoturism, a revenit pe sensul sãu de mers, acroºând autoturismul care se deplasa regulamentar. În urma accidentului a rezultat rãnirea gravã a conducãtorului auto ºi rãnirea uºoarã a pasagerilor acestuia, o

Sindicatelor. În urma organizãrii flagrantului, a fost identificat un tânãr de 16 ani, din Cãlan, care avea asupra sa telefonul mobil sustras pãrþii vãtãmate, precum ºi plicul conþinând banii marcaþi.

Minorul este cercetat pentru comiterea infracþiunii de furt calificat, prejudiciul în valoare de 500 euro fiind recuperat. cane, în special bonuri ale Trezoreriei SUA. Aceste miºcãri se datoreazã faptului cã Fed ar putea sã decidã, la jumãtatea lunii viitoare, sã reducã turaþia tiparniþei de dolari, prin care injecta lunar 85 de miliarde de dolari, prin intermediul programului sãu de relaxare cantitativã. În piaþa la termen de la Sibiu, euro se tranzacþiona pe septembrie la 1,3370 – 1,3390 dolari, iar uncia de aur cu scadenþa vineri la 1.393 – 1.398 dolari.

Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la ora 14:00. femeie ºi un minor de 8 ani.În ambele cauze au fost întocmite dosare de cercetare penalã pentru comiterea infracþiunii de vãtãmare corporalã din culpã.

Ce se mai furã prin Hunedoara oliþiºtii hunedoreni se confruntã în fiecare zi cu fel de fel de furP turi. De la telefoane, ºi aparate electrocasnice ºi pânã la mâncare, hoþii furã orice le cade în mânã.

Sunt însã ºi furturi mai neobiºnuite, ca ºi cel înregistrat la Poliþia Hunedoara, unde un agent de pazã a sesizat dispariþia a câtorva sute de scoarþã de zgurã.

Mai exact, o persoanã în vârstã de 53 de ania sustras din incinta haldei de zgurã aproximativ 740 kg de scoarþã... ªi tot la Hunedoara, un alt bãrbat s-a gândit sã fure un gard, respectiv

aproximativ 12 m plasã de sârmã din gardul împrejmuitor al unei grãdini...Cât despre furturile de fier vechi, ori de cãrbune, acestea sunt deja la ordinea zilei astfel încât chiar ºi poliþiºtii s-au obiºnuit cu ele.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 August 2013

Criminaliºtii expertizelor ºtiinþifice de la INSEMEX Petroºani unt prezenþi acolo unde tragediile rãpesc vieþi, acolo unde incendiile sau exploziile ciopârþesc destine ºi S încearcã sã reconstruiascã, ca într-un joc de puzzle

sinistru, cauza evenimentului. Au o muncã ingratã, în care emoþiile umane trebuie lãsate dincolo de coperþile expertizelor, unde sentimentul nu trebuie sã rãzbatã. Într-un fel fac muncã de criminalist, dar în domeniul ºtiinþific, însã strângerea probelor la faþa locului stã la baza expertizei finale. Sunt cercetãtorii Institutului Naþional de Securitate Minierã ºi Protecþie Antixeplozivã – INCD INSEMEX Petroºani, conduºi de mai bine de 8 ani de Constantin Lupu, directorul Institutului.

Carmen COSMAN Constantin Lupu conduce INSEMEX Petroºani din 15 martie 2005, dar lucreazã în acest institut de 39 de ani.

O viaþã de om, cum s-ar spune, timp în care a participat la sute de expertize tehnice, de pe toate treptele sau palierele.

Multe dintre ele vin în urma unor evenimente tragice, incendii sau explozii urmate de pierderea de vieþi omeneºti. ªi sã nu uitãm cã, timp de 25 de ani a activat ºi ca salvator operativ. A învãþat, în timp, sã separe emoþiile de partea analiticã, sã gândeascã la rece alãturi de colegii sãi atunci când sunt chemaþi sã descopere cauzele producerii acestor evenimente.

Recunoaºte cã numai experienþa te ajutã, mai ales în momentele în care în jurul tãu familiile îºi plâng morþii. Emoþiile nu trebuie sã fie

transpuse în expertizele tehnice, care ajung la procurori ºi care copnstituie un capitol important la dosarul de cercetare.

Spune cã, în timp, a învãþat sã treacã peste sentimentele umane, dar fiecare caz în parte îºi pune amprenta pe sufletul cercetãtorului. Iar în timp ce rememoreazã câteva dintre experienþele ce i-au

rãmas întipãrite în minte ºi în suflet, Constantin Lupu îºi frãmântã mâinile încontinuu. Sunt cazuri pe care nu le va uita, cu siguranþã, niciodatã, ºi despre care vorbeºte ºi acum

cu emoþie nedisimulatã.

S

alonul morþii de la Maternitatea Giuleºti, o piatrã de încercare Unul dintre cazurile care l-au marcat cel mai mult pe directorul INSEMEX Petroºani, Constantin Lupu,

este cel de la Maternitatea Giuleºti, unde în urma unui incendiu produs în data de 16 august 2010 ºase bebeluºi au murit, iar alþi cinci au suferit vãtãmãri corporale grave.

„Alãturi de colegii mei am participat efectiv la cercetarea amãnunþitã la faþa locului a cauzelor care au produs acel incendiu devastator. În momentul în care am intrat în acel salon sau starea de spirit din spital din acel moment m-au fãcut sã nu mai conºtientizez în permanenþã cã trebuie sã stabilim de unde a plecat acel incendiu.

Era proaspãt evenimentul, toatã lumea era disperatã, nu numai personalul spitalului, ci ºi ceilalþi, pãrinþi cu copii, ºi toþi aºteptau cu sufletul la gurã sã afle cum s-a produs acel incendiu în acel salon de reanimare unde erau atâþia bebluºi”, îºi aminteºte Lupu.

Expertizã a fost una dintre cele mai complicate efectuate de specialiºtii INSEMEX Petroºani în ultimii ani ºi, pentru a ajunge la adevãr, s-a fãcut o simulare a acelui salon al morþii în laboratoarele Institutului. „Am pregãtit un spaþiu similar ca dimensiuni, în cadrul Institutului, au fost aduse toate echipamentele care au fost în acel salon înainte de producerea evenimentului ºi am încercat sã simulãm toate condiþiile de la acea maternitate. (...)

A fost într-adevãr o implicare a cercetãtorilor din Institut într-un timp relativ

scurt pentru a gãsi cauza exactã de producere a evenimentului”, explicã directorul INCD INSEMEX Petroºani. Procurorii au fost impresionaþi de ceea ce au realizat cercetãtorii de la Petroºani, iar expertiza tehnicã a fost unul dintre punctele – cheie ale dosarului ce a ajuns recent în instanþã.

ª

uviþe de pãr ale victimelor de la Sighet, analizate de echipa INSEMEX ªi explozia de la Sighetu Marmaþiei, din februarie 2012, a

lãsat urme adânci, iar Constantin Lupu se cutremurã ºi acum când rememoreazã acele evenimente. ªuviþele de pãr ale victimelor surprinse de deflagraþie nu pot fi ºterse prea uºor din amintirea directorului de la INSEMEX. ªapte persoane au fost rãnite în urma exploziei produse într-o discotecã de la subsolul unui imobil în jurul orei 01:00. În plus, o a doua explozie s-a produs în jurul orei 10:30 ºi a dus la rãnirea altor zece persoane. ªi totul din cauza unei scãpãri de gaz de la o

conductã, coroborat cu banalul gest al aprinderii unei þigãri la toaleta localului de niºte tinere. Iar douã persoane ºi-au pierdut viaþa. „Aprinderea unei þigãri a condus la

producerea unei deflagraþii a acumulãrii de metan în acel spaþiu mic. Nu m-a impresionat efectul evenimentului, ci faptul cã pe traseul de la acea toaletã pânã la prima chiuvetã unde probabil s-au dus sã se spele aceste copile erau urme de pãr pe pardosealã. Acest lucru m-a fãcut sã cred cã flacãra deflagraþiei le-a surprins nu numai îmbrãcãmintea de pe ele, ci ºi pãrul de pe cap. Mai grav a fost cã a doua zi, înainte de a ajunge echipa INSEMEX la faþa locului pentru cercetãri, alþi spe-

cialiºþi din zonã – ISU, Poliþie, reprezentantul firmei – au fost surprinºi de a doua deflagraþie în timp ce inspectau zona”, spune directorul Institutului din Petroºani. Aceasta a

fost încã o expertizã grea, la care trebuiau stabilite cãile de migrare a gazului metan din reþeaua principalã, care s-a descoperit cã avea o fisurã în afara imobilului. Degajarea de

gaze a fost atât de mare, încât dupã o sãptãmânã, la nivelul solului existau încã mari concentraþii de gaz metan, relevate de mãsurãtori.

N

ava Flaminia, inspectatã de trei ori ªi expertiza vaporului german Flaminia care, anul trecut a fost puternic afectat de o explozie, în timp ce se afla în mijlocul Atlanticului, a constituti un dosar greu. Specialiºtii de la INCD – INSEMEX Petroºani au fost chemaþi sã efectueze o verificare a navei ºi a încãrcãturii ei, astfel încât sã fie eliminat orice pericol, pentru cã nava urma sã fie reparatã pe ºantierul de la Mangalia. La bord s-au aflat unele con-

tainere încãrcate cu mãrfuri periculoase ºi deºeuri toxice. Aºa cã, înainte de demararea lucrãrilor de reparaþii, specialiºtii INSEMEX Petroºani au fost solicitaþi sã realizeze o inspecþie amãnunþitã, precum ºi teste în laborator, aºa încât muncitorii care ar lucra la repararea navei container sã nu aibã de suferit. Asta cu atât mai mult cu cât în accidentul din 2001 din Portul Constanþa 10 persoane au decedat. „Am fost de trei ori, în trei etape, sã inspectãm nava. Colegii mei au fost în larg, pentru cã nava nu a fost lãsatã sã acosteze în Portul Constanþa, s-au efectuat mãsurãtori ºi au stabilit dacã existã pericolul de formare a unor amestecuri explozive. Dupã ce nava a fost adusã în port, de asemenea, Prefectura Constanþa ºi cei de la ªantierul Naval Mangalia ne-au solicitat sã inspectãm acea navã pentru a descoperi compoziþia acelor deºeuri rãmase în urma exploziilor de anul trecut ºi dacã existã pericolul de formare a unor amestecuri explozive.

Am urcat pe acea navã ºi eu împreunã cu colegii mei, am inspectat-o douã zile”, a explicat Constantin Lupu. ªi abia dupã expertiza care dãdea asigurãri cã nu existã pericol nava putea fi dusã în ºantierul Mangalia pentru reparaþii.

E

moþii lãsate dincolo de coperþile expertizelor ªi tot în categoria expertizelor ce lasã urme adânci în sufle-

tul cercetãtorilor se înscrie ºi explozia de la Uzina Mecanicã Sadu, unde echipa INSEMEX a intrat în camera morþii ºi a prelevat probe lângã cadavrele carbonizate ale celor douã muncitoare surprinse de deflagraþie. ªi cu greu ºi-au dat seama cã, de fapt, acelea au fost fiinþe umane. Iar toate aceste emoþii, aºa cum spuneam, trebuie sã rãmânã dincolo de coperþile expertizelor.

Cercetãtorii cu experienþã reuºesc sã se despridã de încãrcãtura momentului, dar pentru cei aflaþi la început de carierã este mai greu sau aproape imposibil. „Pe mine, personal, nu mã mai afecteazã, pentru cã am fost la multe cercetãri la faþa locului, dar am colegi

care în anumite situaþii pierd chiar din vedere cã trebuie sã facã altceva acolo.

Ca ºi un criminalist, trebuie sã caute, bucãþicã cu bucãþicã, cauza producerii acelui eveniment.

Dar este adevãrat cã astfel de imagini, cum au fost cele de la Uzinã din Sadu, te rãscolesc, uiþi pe moment ce trebuie sã mai faci. (...) Dar cred cã atât eu, cât ºi colegii mei avem suficientã experineþã care ne ajutã sã trecem peste astfel de situaþii ºi sã înþelegem

cã rolul nostru este de a cãuta, de a obþine cât mai multe informaþii pentru a stabili cauza cât mai exactã a evenimentului. Doar experienþa te ajutã, pânã la urmã. Am avut colegi fãrã experienþã, care s-au retras, dacã vorbim de subteran. Pentru cei cu experienþã, însã, o pregãtire psihicã, înainte de a ajunge la locul evenimentului, ajutã”, a subliniat directorul INSEMEX Petroºani, Constantin Lupu. ªi, pentru cã tot sunt un fel de criminaliºti ai expertizelor tehnice, au luat modelul criminaliºtilor din poliþie ºi ºi-au dotat un auto-laborator cu toatã aparatura necesarã pentru expertizele efectuate în teren.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 August 2013

Criminaliºtii expertizelor ºtiinþifice de la INSEMEX Petroºani unt prezenþi acolo unde tragediile rãpesc vieþi, acolo unde incendiile sau exploziile ciopârþesc destine ºi S încearcã sã reconstruiascã, ca într-un joc de puzzle

sinistru, cauza evenimentului. Au o muncã ingratã, în care emoþiile umane trebuie lãsate dincolo de coperþile expertizelor, unde sentimentul nu trebuie sã rãzbatã. Într-un fel fac muncã de criminalist, dar în domeniul ºtiinþific, însã strângerea probelor la faþa locului stã la baza expertizei finale. Sunt cercetãtorii Institutului Naþional de Securitate Minierã ºi Protecþie Antixeplozivã – INCD INSEMEX Petroºani, conduºi de mai bine de 8 ani de Constantin Lupu, directorul Institutului.

Carmen COSMAN Constantin Lupu conduce INSEMEX Petroºani din 15 martie 2005, dar lucreazã în acest institut de 39 de ani.

O viaþã de om, cum s-ar spune, timp în care a participat la sute de expertize tehnice, de pe toate treptele sau palierele.

Multe dintre ele vin în urma unor evenimente tragice, incendii sau explozii urmate de pierderea de vieþi omeneºti. ªi sã nu uitãm cã, timp de 25 de ani a activat ºi ca salvator operativ. A învãþat, în timp, sã separe emoþiile de partea analiticã, sã gândeascã la rece alãturi de colegii sãi atunci când sunt chemaþi sã descopere cauzele producerii acestor evenimente.

Recunoaºte cã numai experienþa te ajutã, mai ales în momentele în care în jurul tãu familiile îºi plâng morþii. Emoþiile nu trebuie sã fie

transpuse în expertizele tehnice, care ajung la procurori ºi care copnstituie un capitol important la dosarul de cercetare.

Spune cã, în timp, a învãþat sã treacã peste sentimentele umane, dar fiecare caz în parte îºi pune amprenta pe sufletul cercetãtorului. Iar în timp ce rememoreazã câteva dintre experienþele ce i-au

rãmas întipãrite în minte ºi în suflet, Constantin Lupu îºi frãmântã mâinile încontinuu. Sunt cazuri pe care nu le va uita, cu siguranþã, niciodatã, ºi despre care vorbeºte ºi acum

cu emoþie nedisimulatã.

S

alonul morþii de la Maternitatea Giuleºti, o piatrã de încercare Unul dintre cazurile care l-au marcat cel mai mult pe directorul INSEMEX Petroºani, Constantin Lupu,

este cel de la Maternitatea Giuleºti, unde în urma unui incendiu produs în data de 16 august 2010 ºase bebeluºi au murit, iar alþi cinci au suferit vãtãmãri corporale grave.

„Alãturi de colegii mei am participat efectiv la cercetarea amãnunþitã la faþa locului a cauzelor care au produs acel incendiu devastator. În momentul în care am intrat în acel salon sau starea de spirit din spital din acel moment m-au fãcut sã nu mai conºtientizez în permanenþã cã trebuie sã stabilim de unde a plecat acel incendiu.

Era proaspãt evenimentul, toatã lumea era disperatã, nu numai personalul spitalului, ci ºi ceilalþi, pãrinþi cu copii, ºi toþi aºteptau cu sufletul la gurã sã afle cum s-a produs acel incendiu în acel salon de reanimare unde erau atâþia bebluºi”, îºi aminteºte Lupu.

Expertizã a fost una dintre cele mai complicate efectuate de specialiºtii INSEMEX Petroºani în ultimii ani ºi, pentru a ajunge la adevãr, s-a fãcut o simulare a acelui salon al morþii în laboratoarele Institutului. „Am pregãtit un spaþiu similar ca dimensiuni, în cadrul Institutului, au fost aduse toate echipamentele care au fost în acel salon înainte de producerea evenimentului ºi am încercat sã simulãm toate condiþiile de la acea maternitate. (...)

A fost într-adevãr o implicare a cercetãtorilor din Institut într-un timp relativ

scurt pentru a gãsi cauza exactã de producere a evenimentului”, explicã directorul INCD INSEMEX Petroºani. Procurorii au fost impresionaþi de ceea ce au realizat cercetãtorii de la Petroºani, iar expertiza tehnicã a fost unul dintre punctele – cheie ale dosarului ce a ajuns recent în instanþã.

ª

uviþe de pãr ale victimelor de la Sighet, analizate de echipa INSEMEX ªi explozia de la Sighetu Marmaþiei, din februarie 2012, a

lãsat urme adânci, iar Constantin Lupu se cutremurã ºi acum când rememoreazã acele evenimente. ªuviþele de pãr ale victimelor surprinse de deflagraþie nu pot fi ºterse prea uºor din amintirea directorului de la INSEMEX. ªapte persoane au fost rãnite în urma exploziei produse într-o discotecã de la subsolul unui imobil în jurul orei 01:00. În plus, o a doua explozie s-a produs în jurul orei 10:30 ºi a dus la rãnirea altor zece persoane. ªi totul din cauza unei scãpãri de gaz de la o

conductã, coroborat cu banalul gest al aprinderii unei þigãri la toaleta localului de niºte tinere. Iar douã persoane ºi-au pierdut viaþa. „Aprinderea unei þigãri a condus la

producerea unei deflagraþii a acumulãrii de metan în acel spaþiu mic. Nu m-a impresionat efectul evenimentului, ci faptul cã pe traseul de la acea toaletã pânã la prima chiuvetã unde probabil s-au dus sã se spele aceste copile erau urme de pãr pe pardosealã. Acest lucru m-a fãcut sã cred cã flacãra deflagraþiei le-a surprins nu numai îmbrãcãmintea de pe ele, ci ºi pãrul de pe cap. Mai grav a fost cã a doua zi, înainte de a ajunge echipa INSEMEX la faþa locului pentru cercetãri, alþi spe-

cialiºþi din zonã – ISU, Poliþie, reprezentantul firmei – au fost surprinºi de a doua deflagraþie în timp ce inspectau zona”, spune directorul Institutului din Petroºani. Aceasta a

fost încã o expertizã grea, la care trebuiau stabilite cãile de migrare a gazului metan din reþeaua principalã, care s-a descoperit cã avea o fisurã în afara imobilului. Degajarea de

gaze a fost atât de mare, încât dupã o sãptãmânã, la nivelul solului existau încã mari concentraþii de gaz metan, relevate de mãsurãtori.

N

ava Flaminia, inspectatã de trei ori ªi expertiza vaporului german Flaminia care, anul trecut a fost puternic afectat de o explozie, în timp ce se afla în mijlocul Atlanticului, a constituti un dosar greu. Specialiºtii de la INCD – INSEMEX Petroºani au fost chemaþi sã efectueze o verificare a navei ºi a încãrcãturii ei, astfel încât sã fie eliminat orice pericol, pentru cã nava urma sã fie reparatã pe ºantierul de la Mangalia. La bord s-au aflat unele con-

tainere încãrcate cu mãrfuri periculoase ºi deºeuri toxice. Aºa cã, înainte de demararea lucrãrilor de reparaþii, specialiºtii INSEMEX Petroºani au fost solicitaþi sã realizeze o inspecþie amãnunþitã, precum ºi teste în laborator, aºa încât muncitorii care ar lucra la repararea navei container sã nu aibã de suferit. Asta cu atât mai mult cu cât în accidentul din 2001 din Portul Constanþa 10 persoane au decedat. „Am fost de trei ori, în trei etape, sã inspectãm nava. Colegii mei au fost în larg, pentru cã nava nu a fost lãsatã sã acosteze în Portul Constanþa, s-au efectuat mãsurãtori ºi au stabilit dacã existã pericolul de formare a unor amestecuri explozive. Dupã ce nava a fost adusã în port, de asemenea, Prefectura Constanþa ºi cei de la ªantierul Naval Mangalia ne-au solicitat sã inspectãm acea navã pentru a descoperi compoziþia acelor deºeuri rãmase în urma exploziilor de anul trecut ºi dacã existã pericolul de formare a unor amestecuri explozive.

Am urcat pe acea navã ºi eu împreunã cu colegii mei, am inspectat-o douã zile”, a explicat Constantin Lupu. ªi abia dupã expertiza care dãdea asigurãri cã nu existã pericol nava putea fi dusã în ºantierul Mangalia pentru reparaþii.

E

moþii lãsate dincolo de coperþile expertizelor ªi tot în categoria expertizelor ce lasã urme adânci în sufle-

tul cercetãtorilor se înscrie ºi explozia de la Uzina Mecanicã Sadu, unde echipa INSEMEX a intrat în camera morþii ºi a prelevat probe lângã cadavrele carbonizate ale celor douã muncitoare surprinse de deflagraþie. ªi cu greu ºi-au dat seama cã, de fapt, acelea au fost fiinþe umane. Iar toate aceste emoþii, aºa cum spuneam, trebuie sã rãmânã dincolo de coperþile expertizelor.

Cercetãtorii cu experienþã reuºesc sã se despridã de încãrcãtura momentului, dar pentru cei aflaþi la început de carierã este mai greu sau aproape imposibil. „Pe mine, personal, nu mã mai afecteazã, pentru cã am fost la multe cercetãri la faþa locului, dar am colegi

care în anumite situaþii pierd chiar din vedere cã trebuie sã facã altceva acolo.

Ca ºi un criminalist, trebuie sã caute, bucãþicã cu bucãþicã, cauza producerii acelui eveniment.

Dar este adevãrat cã astfel de imagini, cum au fost cele de la Uzinã din Sadu, te rãscolesc, uiþi pe moment ce trebuie sã mai faci. (...) Dar cred cã atât eu, cât ºi colegii mei avem suficientã experineþã care ne ajutã sã trecem peste astfel de situaþii ºi sã înþelegem

cã rolul nostru este de a cãuta, de a obþine cât mai multe informaþii pentru a stabili cauza cât mai exactã a evenimentului. Doar experienþa te ajutã, pânã la urmã. Am avut colegi fãrã experienþã, care s-au retras, dacã vorbim de subteran. Pentru cei cu experienþã, însã, o pregãtire psihicã, înainte de a ajunge la locul evenimentului, ajutã”, a subliniat directorul INSEMEX Petroºani, Constantin Lupu. ªi, pentru cã tot sunt un fel de criminaliºti ai expertizelor tehnice, au luat modelul criminaliºtilor din poliþie ºi ºi-au dotat un auto-laborator cu toatã aparatura necesarã pentru expertizele efectuate în teren.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 August 2013

ªomerii primesc (sau nu) cardurile profesionale ii de oameni vor primi în M aceste zile cardurile profesionale. Este vorba despre ºomerii din Valea Jiului, care au astfel un acces mult mai facil pe piaþa muncii, dar, cu toate astea, sunt ºi oameni care îl refuzã.

Cardul Profesional pentru ºomeri a ajuns deja la aproximativ 100 de ºomeri de la Petroºani, dar sunt ºi oameni care nu cred cã o bucatã de plastic îi poate ajuta, aºa cã l-au refuzat. În aceastã lunã se face distribuirea acestor cadruri profesionale, iar despre avantajele unui astfel de card ne

O nouã bursã pentru ºomerii hunedoreni

ª

omerii din judeþul Hunedoara au o nouã ºansã sã îºi gãseascã un loc de muncã. Agenþia Judeþeanã de Ocupare a Forþei de Muncã organizeazã, vineri, o bursã a locurilor de muncã.

Carmen COSMAN Acþiunea se va desfãºura în reþeaua teritorialã a AJOFM Hunedoara, respectiv în Deva, Simeria, Orãºtie, Cãlan, Haþeg, Petroºani, Lupeni, Vulcan ºi Brad.

Persoanele aflate în cãutarea unui loc de muncã sunt aºteptate între orele 9.00 ºi 13.00 de cãtre angajatorii care au locuri de muncã disponibile. ”În 30 august vom avea o nouã bursã a locurilor de muncã, bursã organizatã la nivelul Agenþiei pentru Ocuparea Forþei de Muncã. Pânã în momentul de faþã avem doi angajatori care ºi-au anunþat prezenþa, dar ne aºteptãm la 5-6 angajatori pentru aceastã bursã. Având în vedere cã ºi locurile de muncã sunt cam aceleaºi, nu avem nimic nou ne aºtep-

tãm atât din punct de vedere al persoanelor care îºi cautã un loc de muncã, cât ºi cel al angajatorilor cam la aceeaºi prezenþã. La fiecare bursã avem ºi angajãri, nicio bursã nu a fost fãrã angajãri”, a precizat Iudith

Babþan, ºef ALOFM Petroºani.

Existã mai multe domenii cu probleme, unde angajatorii nu reuºesc sã gãseascã angajatul ideal. ”Toate sunt deficitare dacã ne gândim din punct de

vedere al angajatorului. Sunt angajatori care se plâng cã au probleme cu personalul de aceea au fluctuaþii destul de mari de personal, dar în general e o problemã la confecþii, la construcþii locuri de muncã neocupate, dar aici cred cã e o problemã ºi din cauza condiþiilor impuse de angajator”, a mai precizat sursa citatã.

Doar la nivelul municipiului Petroºani sunt înregistraþi peste 1200 de ºomeri, iar numãrul acestora este în creºtere. În judeþul Hunedoara sunt mai mult de 11.500 de ºomeri în judeþul Hunedoara, dintre care numai 5.214 mai primesc indemnizaþe. Rata ºomajului la finele lunii

iulie a fost de 5,47%, mai micã decât în iunie, când a fost calculatã la 5,81%.

Puþini, sunt, însã, cei care au norocul sã se angajeze la astfel de acþiuni, iar în principal de vinã este lipsa calificãrilor solicitate pe piaþa muncii, ori vârsta înaintatã a celor aflaþi în cãutarea unui loc de muncã. De exemplu, la bursa de la finele lunii mai au participat aproximativ 700 de persoane, din care au fost încadrate 135 de persoane ºi asta la nivelul întregului judeþ. La finele lunii iulie, când la Bursa locurilor de muncã a participat chiar ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, angajatorii au scos la concurs 336 de posturi.

La bursã au participat 1116 hunedoreni, însã doar 118 persoane au gãsit un loc de muncã.

vorbesc cei de la Agenþia Localã de la Petroºani. „Aceste carduri sunt niºte instrumente de relaþionare între persoanele aflate în cãutarea unui loc de muncã ºi o reþea de acceptanþi. Aceastã reþea este formatã din ANOFM, prin structurile sale, de instituþii publice ºi de anumiþi agenþi comerciali.

Acestea vor putea fi utilizate în viitorul apropiat ºi, prin aceste carduri, persoanele aflate în cãutarea unui loc de muncã vor avea acces la locuri de muncã vacanþe, la informaþii legate de cursuri de calificare, vor avea ºi un CV pe acestea. Astfel se încearcã o legãturã directã între ºomeri ºi angajatori”, a declarat Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani.

Practic,

cu un astfel de card, ºomerii vor veni la sediul agenþiilor locale, unde vor gãsi un cititor de card ºi vor afla în timp util ce joburi îºi pot gãsi cu calificarea pe care o au. În plus, ºomerii pot sã relaþioneze direct cu angajatorul, care, la rândul sãu, îºi poate selecta personalul pe care ºi-l direºte dupã CV-urile ºomerilor ºi opþiunile înscrise în cardul profesional.

Cu toate cã li s-a explicat ce avantaje au, cei de la ALOFM Petroºani recunosc cã au fost ºi ºomeri care deja au refuzat acest card, pe motiv cã îl cred inutil.

Diana MITRACHE

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 August 2013

Posturi descoperite în urma reorganizãrii ºi disponibilizãrii

P

regãtiþi ºi instruiþi pentru viitoarele disponibilizãri. Inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncã au pregãtit ºi informat angajatorii, respectiv Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului, cu privire la asigurarea posturilor necesare dupã ce va avea loc procesul de restructurare din cadrul societãþii. Mai mult decât atât, informaþi au fost ºi reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara cu privire la asigurarea posturilor necesare.

Monika BACIU ”Noi aºa cum am fãcut de fiecare datã, nu numai în condiþiile restructurãrii, ci ºi în condiþiile reorganizãrii avertizãm angajatorul vizavi de obligaþiile pe care le are din punct de vedere sãnãtãþii-securitãþii în muncã în vederea acoperirii tuturor posturilor de care depinde securitatea zãcãmântului cât ºi a lucrãtorilor. Ca atare atât la nivel de societatea de închideri de mine, cât ºi la nivel de complex energetic încercãm, pentru cã ºi Complexul Energetic

Hunedoara a intrat într-un proces de reorganizare chiar dacã nu de restructurare, avertizãm cã angajatorul are obligativitatea de a asigura toate posturile de care depinde siguranþa zãcãmântului ºi siguranþa lucrãtorilor. Astfel, de fiecare datã când s-a produs o reorganizare/restructurare am cerut o analizã a personalul în funcþie de reglementãrile legale, de regulamentul sãnãtate-securitate în muncã, în aºa fel încât posturile de bazã sã fie acoperite. Acelaºi lucru în vom face ºi acum. Am demarat acest lucru încã

dinainte de a se face disponibilizarea, ºtim care este structura de personal minimã necesarã la unitãþile miniere ºi în funcþie de personalul care va urma sã fie disponibilizat trebuie sã vedem angajatorul ce mãsuri îºi ia sã acopere posturile minime necesare”, a declarat Ileana Bodea, ºef SSM-ITM Valea Jiului.

Disponibilizãrile din ultimii ani au fãcut ca mai multe posturi sã rãmânã descoperite. Situaþia acum este mai complicatã dat fiind faptul cã vechea Companie Naþionalã a Huilei a fost divizatã, iar mobilitatea personalului este limitatã. Redistribuirea angajaþilor se poate face doar în interiorul societãþilor, nu ºi între societãþi, fapt care poate accentua o posibilã descoperire a posturilor. ”De-a lungul anilor, dupã fiecare disponibilizare s-au constatat posturi care erau deficitare, dar dacã se iau mãsuri din timp pentru acoperirea acestor posturi, la o analizã la nivelul soci-

etãþii se poate face o analizã. Sunt unitãþi miniere care pot sã aibã posturile respective excedentar ºi se poate face o redistribuire la nivelul unitãþilor miniere.

Dacã nu, se pot face calificãri, autorizãri pe parcurs, sunt cursuri de autorizare, de scurtã duratã, dar important e cã aceste mãsuri sã fie luate din timp, nu atunci când deja se constatã cã existã deficit de personal. Pentru a reuºi sã faci calificãrile/autorizãrile, dar pentru a se asigura cã aceste persoane care preiau din mers aceste atribuþii capãtã ºi expe-

Chinezii pot semna cu CEH în octombrie

C

hinezii au studiat caietul de sarcini de la Complexul Energetic ºi în octombrie pot semna contractul. Pânã la finele lunii septembrie, însã, orice firmã interesatã de investiþii în energie, e liberã sã se înscrie.

Diana MITRACHE

Delegaþia China Coal a plecat din judeþul nostru, dar chinezii vor reveni, cel mai probabil, în toamnã. În luna octombrie, ei ar putea semna contractul cu Mintia.

Timp de 5 zile, ei au stat în Deva ºi au studiat caietul de sarcini, iar potrivit directorului generalal CEH, Daniel Andronache, luna octombrie este luna în care aceºtia vor putea demara investiþiile aici, cu banii lor. „Delegaþia din

China ºi-a luat toate informaþiile din caietul de sarcini ºi în acest moment putem spune cã totul e OK. Mai suntem nevoiþi sã aºteptãm pânã în 26 septembrie, iar dacã sunt ºi alþi ofertanþi îi aºteptãm sã le dãm toate lãmuririle.

Interesul nostru ar fi sã luãm oferta cea mai avantajoasã, dar chinezii sunt, pânã acum, singurii interesaþi sã investeascã, cum defapt au fost chiar din primãvarã,

doar cã a trebuit sã parcurgem paºii normali pânã acum”, a declarat Daniel Andronache, director general CEH. Cel puþin douã investiþii cu ajutorul pãrþii chineze, urmeazã sã fie implementate aici, iar valoarea totalã este estimatã la 220 de milioane de euro. Cu aceºti bani se va face instalaþia de desuflurare de la Mintia, dar ºi retehnologiarea grupului IV de la

rienþã. Nu mai existã aceeaºi libertate de miºcare, dar atâta timp cât angajatorul conºtientizeazã din timp nevoia de a avea personal pregãtit pe toate aceste posturi fiind cã în minerit de mondulb în care lucreazã ºi pun om poate sã depindã securitatea unei instalaþii, a unui schimb întreg, dacã angajatorul este conºtient se pot asigura din timp posturile minime obligatorii”, a mai spus Ileana Bodea. În tot acest timp, angajatorii pot califica personalul existent prin cursuri de calificare/autorizare.

Termocentrala Mintia.

Pânã în 26 octombrie rãmâne publicatã pe serviciului electronic de achiziþii publice (SEAP) oferta CEH, iar toþi cei

interesaþi pot veni la sediul CEH pentru a se lãmuri. Dacã nu vor mai fi ofertanþi, atunci contractul ar putea fi semnat în octombrie, cu chinezii.

12 Actualitate

D

e nenumãrate ori în trecut, cotidianul nostru a atras a atenþia autoritãþilor din Petroºani cã zona campusului Universitãþii este plinã de câini comunitari, care stau în haitã ºi care constituie un pericol pentru studenþi ºi trecãtori.

Astãzi, continuãm sã vorbim despre acest fenomen ºi despre zonele unde patrupedele îºi fac veacul.

De luni de zile, ºi Centrul Civic al

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 August 2013

Centrul Civic din Petroºani, raiul comunitarilor

municipiului, proaspãt renovat, este plin de câini care umblã nestingheriþi printre trecãtori. Locul unde ei

îºi fac veacul este în colþul unei covrigãrii recent deschise, Simigeria Petru, unde în fiecare zi ºi noapte

stau zeci de câini. De acolo, pe timpul zilei, ei miºunã în toatã zona centralã, iar de observat este cã dimensiunile lor nu sunt din cele mai mici, ci din contrã.

Nu de puþine ori, oamenii s-au plâns cã nici chiar în centrul oraºului nu scapã de câini. “Nu se poate aºa ceva, chiar ºi aici, în centru, avem zeci de

Cei mai buni liceeni, în tabãrã la Hunedoara

C

ei mai buni liceeni din þarã se aflã în aceastã sãptãmânã într-o tabãrã gratuitã în judeþul Hunedoara la invitaþia Instituþiei Prefectului Judeþul Hunedoara în colaborare cu Direcþia Judeþeanã pentru Tineret ºi Sport ºi Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara.

Potrivit directorului cancelariei Prefecturii Hunedoara, Dan Terteci, liceeni sunt cazaþi la Tabãra ªcolarã Cãprioara din municipiul Deva.

“Tabãra Naþionalã de Excelenþã - Culturã, Tradiþii ºi Civilizaþie Dacicã ºi Romanã, se va desfãºura la Tabãra ªcolarã Cãprioara din municipiul Deva, în perioada 26.08.2013-

01.09.2013. În acest sens s-a solicitat Inspectoratelor ªcolare Judeþene desemnarea celui mai bun elev de liceu pentru a participa la aceastã tabãrã gratuitã, care îºi propune sã rãsplãteascã rezultatele obþinute la învãþãturã ºi munca depusã în timpul anului ºcolar de cei mai buni liceeni din fiecare judeþ ºi

sectoarele municipiul Bucureºti ºi sã îi încurajeze pentru a continua în aceeaºi direcþie.

S-a confirmat participarea celor mai buni elevi de liceu din fiecare judeþ al þãrii ºi a 8 profesori însoþitori, câte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare”, declarã Dan Terteci.

Conform programului întocmit de organizatori, liceeni vor vizita de-a lungul celor ºapte zile cât se vor afla în judeþul Hunedoara cetatea Sarmisegetusa Regia, bãile Daco-

Romane Geoagiu Bãi – Baie, munþii Retezat ºi un parc de aventurã din zonã, dar ºi Panteonul Moþilor –Þebea, Muzeul Aurului. De asemenea, liceenii vor vizita ºi Valea Jiului, mai exact Peºtera Bolii, staþiunea montanã Straja ºi pensiunea Retezat de la Câmpu lui Neag, iar în zona Haþegului ºi Hunedoarei, Biserica din Densuº, Ulpia Traiana Sarmisegetuza, Geoparcul Dinozaurilor – Sânpetru, Rezervaþia de Zimbri ºi Castelul Huniazilor.

câini. Oare ce cred cei care vin din alte pãrþi la noi în oraº?”, a spus o doamnã. “Înainte îmi plãcea sã mã mai plimb seara prin centru, dar acum, de când sunt câini aia acolo, nu mai pot.

Mi-e fricã de ei”, a spus ºi o tânãrã.

Atragem atenþia ºi de aceastã datã, pentru a nenumãrata oarã autoritãþilor locale ºi judeþene, pentru cã în ultima vreme este o dilemã vizavi de cine se

ocupã în prezent de câini comunitari, primãria sau Consiliul Judeþean, prin serviciul recent înfiinþat în acest scop, sã încerce cumva sã facã ceva. Mãsuri pentru protejarea populaþie sau pentru imaginea localitãþii, mãcar, dacã celor care ne conduc nu le pasã de faptul cã oricând, cineva ar putea fi atacat de câini, tot trebuiesc luate.

Luiza ANDRONACHE

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 August 2013

Ghiozdan doar pentru ”Mai bine ne pica ceva din Justin Bieber” Clasa zero ai bine ne pica ceva din Justin Bieber”.

Bac 2013, sesiunea de toamnã, în variantã modernã

Generaþia 2013 a susþinut prima probã din ”M cadrul celei de-a douã etape a examenului de bacalaureat din acest an, cu probã la limba ºi literatura românã.

Monika BACIU

ªi cum Sadoveanu, Rebreanu sau Eminescu nu sunt contemporani, absolvenþii claselor de liceu nu sunt prea interesaþi de aceºtia, chiar dacã autorii sunt piatra de temelie a literaturii româneºti.

Candidaþii au ieºit entuziasmaþi din sãlile de examen, asta chiar dacã povesteau între ei cã nu au prea ºtiut mare lucru. ”Mai bine ne pica ceva din Justin Bieber. ªtiam sã ºi

cânt”, povesteºte cu colegii o candidatã care a susþinut examenul de bacalaureat la proba de limbã

ºi literaturã românã.

Brânzovenescu al lui Caragiale din ”O scrisoare pierdutã” a ajuns Brânzoceanu zilelor nostre într-o lucrare scrisã la examenul

de bacaluareat. ”L-ambotezat pe Brânzovenescu. Am scris cã îl cheamã Brânzoceanu. Cine

a crezut cã ne picã Caragiale?”, povestesc candidaþii între ei.

Comedia lui Caragiale a ajuns o comedie tristã a zilelor noastre, un

”tablou” care cuprinde cunoºtinþele absolvenþilor de clasa a XII-a care la ieºirea din sãlile de examen au trata totul cu uºurinþã. Asta chiar dacã se aflã la a doua sau poate la a treia încercare de a obþine o notã de trecere la examenul de maturitate.

Examenul de maturitate este tratat cu copilãrie de candidaþi, chiar dacã acest examen le dã posibilitatea continuãrii formãrii profesionale în vederea unei reuºite în carierã. Se pare însã cã tinerii zilelor noastre sunt mai interesaþi de o carierã muzicalã, de modeling sau de ce nu se pare cã se pricep sã fie comedianþi.

Brânzovenescu devenind Brânzoceanu.

Dupã o viaþã în care ne-au format,

Dascãlii din Petroºani sunt recompensaþi de administraþia de la Petroºani

A

cþiune festivã pentru cadrele didactice.

Municipalitatea de la Petroºani îºi aratã recunoºtinþa faþã de cadrele didactice. Dascãlii care dupã zeci de ani de activitate vor pãrãsi sistemul prin pensionare vor fi recompensaþi de consiliul local din Petroºani.

Monika BACIU ”Ca ºi în anii anteriori, ºi în acest an vom încerca sã ne arãtãm aprecierea faþã de toþi cei care participã la procesul educaþional prin organizarea unei acþiuni festive în cadrul cãreia vor fi premiaþi cu suma de 300 de lei cei care s-au pensionat sau se vor pensiona în decursul anului 2013. Vor fi invitaþi sã participe toþi cei care îºi continua activitatea în acest an ºi pe parcursul anilor urmãtori”, a declarat Dorina Nitã, viceprimarul municipiului Petroºani.

Pentru organizarea acþiu-

nilor în cinstea dascãlilor, consiliul local de la Petroºani a alocat ºi o sumã de bani. ”S-a alocat suma de 63 de mii de lei, în idea de a arãta aprecierea pe care noi ºi toatã comunitatea în care trãim o avem faþã de cei care ne pregãtesc viitorul ºi care ne-au educat ºi pânã acum”, a mai spus sursa citatã.

Ziua Mondialã a Educatorului, sãrbãtoritã pe 5 octombrie este un simbol al aprecierii ºi respectului pe care îl datorãm dascãlilor de pretutindeni. Aceastã zi este dedicatã oamenilor for-

matori de caractere, oamenilor care ºi-au dedicat viaþa unui scop nobil, acela de a educa generaþii. Anul trecut, cadrele didactice din Petroºani au petrecut alãturi de primarul Tiberiu Iacob Ridzi, dar ºi consilieri, întrun cadru festiv. Masa, felicitãrile ºi dansul au avut loc la Hotel Rusu.

P

rimãria Petroºani a decis sã nu mai acorde în acest an ghiozdane elevilor claselor de gimnaziu. În schimb, elevii vor primi rechizitele necesare începerii noului an ºcolar.

Maximilian GÂNJU

Programul „Ghiozdanul meu” a demarat anul trecut iar municipalitatea Petroºani a oferit gratuit pentru 3500 de elevi din localitate câte un ghiozdan dar ºi rechizite. În acest an, edilii au considerat cã efortul bugetar ar fi inutil dacã ar achiziþiona iarãºi ghiozdane ºi a decis sã ofere doar rechizitele necesare începerii anului ºcolar. „S-a mers pe principiul cã elevii deja au ghiozdane, pentru cã s-au acordat anul trecut ºi în mod nor-

mal ele rezistã mai mult de un an. Acum se vor acorda gratuit rechizitele ºcolare.

Totuºi, la Clasa zero se vor acorda ghiozdane”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al municipalitãþii Petroºani.

Efortul bugetar fãcut de Primãria Petroºani pentru punerea în practicã a proiectului 'Ghiozdanul meu' s-a ridicat în anul 2012 la circa 150.000 de lei.

14 Program & Horoscop

10:30 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului – Gyebaek (r) 11:50 Legendele palatului – Gyebaek (r) 12:30 SCENART 13:00 Împreunã în Europa!

14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 SCENART (r) 17:30 O9ATITUDINE Protecþia Consumatorilor 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

9:30 O varã tra-la-la (r) 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Mamã de împrumut 22:15 Trãsniþii 23:00 Focus Monden

10:20 Next Top Model by Cãtãlin Botezatu 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Fata maharajahului 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 În puii mei 22:00 Jane Doe

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 August 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Steaua cãzãtoare (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Amintiri ºterse 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Moondance Alexander 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviþi, vã rog!

22:30 ªtirile Pro TV 23:05 CSI: Miami 0:05 Mândrie ºi glorie

21 martie *** 20 aprilie Dacã vi se propune sã deveniþi asociat într-o afacere, nu vã pripiþi. Astãzi vã cam lipseºte simþul practic ºi riscaþi sã luaþi decizii greºite. Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor sentimentale!

Sunt ºanse sã petreceþi o searã romanticã împreunã cu persoana iubitã.

10:00 11:30 12:30 13:15 14:00 14:45 15:30 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

Cei 7 ani de acasã (r) ªatra (r) ªtirile Kanal D Restaurant Europa (r) Gaºca (r) Teleshopping Testul de rezistenþã (r) Cu capul în nori ªtirea zilei ªtirile Kanal D Iffet Voinþã de femeie

10:15 Que bonito amor (r) 11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r) 13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge 15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Regina 22:00 Poveºtiri de noapte

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Sunteþi visãtor ºi aveþi tendinþa sã neglijaþi probleme importante.

Nu este momentul sã începeþi activitãþi noi, pentru cã nu staþi prea bine cu simþul practic.

Puteþi avea succes doar dacã acceptaþi ajutorul prietenilor ºi al familiei.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Dimineaþa aveþi de fãcut mai multe drumuri scurte, care vã încurcã planurile. Amânaþi problemele dificile, care necesitã o mare putere de concentrare.

Sunteþi cu capul în nori ºi riscaþi sã nu rezolvaþi nimic.

23 septembrie *** 22 octombrie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezzumat UEFA Champions League 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat UEFA Champions League 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 FANATIK Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 EuroFotbal 21:45 Fotbal: Legia Varºovia Steaua

*** 21 mai

22

Trebuie sã luaþi o decizie importantã pe plan sentimental, dar sunteþi nehotãrât. Ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile unei persoane mai în vârstã. Evitaþi certurile! Astãzi, orice ceartã poate degenera cu uºurinþã.

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 ªtirile B1 18:00 ªtirile B1 18:30 X-Press 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1 22:30 Butonul de panicã 0:00 ªtirile B1

aprile

22

Sunteþi pornit sã-i criticaþi pe toþi cei din jur. Fiþi prudent ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu colegii. Amânaþi cãlãtoriile planificate pentru azi! Existã riscul sã nu rezolvaþi nimic. Spre searã sar putea sã primiþi musafiri din altã localitate.

10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 ªaua de argint 23:15 Destinul regelui (r) 0:30 ªaua de argint (r)

21

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa sunteþi confuz ºi s-ar putea sã înþelegeþi greºit sfaturile unei persoane mai în vârstã din familie. Nu este exclus sã aveþi dificultãþi de concentrare. Încercaþi sã vã concentraþi.

21 ianuarie *** 20 februarie

Dimineaþa nu sunteþi prea bine dispus ºi nu reuºiþi sã vã adunaþi.

Nu vã asumaþi nici un risc. Astãzi ºansa nu este de partea dumneavoastrã. Dacã vi se propune sã vã asociaþi într-o afacere, ar fi bine sã nu vã grãbiþi.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi confuz ºi sã nu puteþi lua o decizie importantã cu privire la o afacere. Nu este o zi favorabilã examenelor sau întâlnirilor de afaceri. Dupã-amiazã este posibil sã vi se propunã o colaborare. Nu vã grãbiþi.

23 august *** 22 septembrie Intenþionaþi sã începeþi o afacere, dar astãzi vã lipseºte simþul practic. Mai aºteptaþi pânã când veþi vedea totul mai clar. S-ar putea sã aveþi mici probleme de sãnãtate, dar trecãtoare.

23 octombrie *** 22 noiembrie S-ar putea sã constataþi cã planurile pe care vi le-aþi fãcut pentru azi nu prea sunt realiste. Un prieten vã roagã sã îl ajutaþi întro problemã de afaceri. Puteþi câºtiga ºi dumneavoastrã o sumã importantã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Vã cam lipseºte simþul practic ºi ar fi bine sã nu vã asumaþi noi responsabilitãþi. Nu abordaþi probleme importante, mai ales pe plan profesional sau în afaceri!

21 februarie *** 20 martie Se pare cã nu prea aveþi spor la serviciu, pentru cã sunteþi ameþit ºi neîndemânatic. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu ºefii ºi cu colegii. Spre searã este posibil sã mergeþi în vizitã la prieteni.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 August 2013

Sarmizegetusa Regia îºi deschide larg porþile pentru iubitorii de istorie

ª

antierul arheologic de la Sarmizegetusa Regia îºi dezvãluie misterele pentru iubitorii de istorie. Acþiunea este cuprinsã în cadrul manifestãrilor denumite generic „Ziua porþilor deschise”, organizate de Muzeul Naþional de Istorie a Transilvaniei în parteneriat cu Consiliul Judeþean Hunedoara, Universitatea Babeº-Bolyai Cluj-Napoca ºi Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva.

Carmen COSMAN Situl arheologic de la Grãdiºtea de Munte poate fi vizitat sâmbãtã, începând cu ora 10.00, cu ocazia „Zilei Porþilor Deschise -

Sarmizegetusa Regia 2013”.

Proiectul de cercetare arheologicã “Cetãþile Dacice din Munþii Orãºtiei” este coordonat de MNIT ºi se desfãºoarã în parteneriat cu Universitatea BabeºBolyai Cluj-Napoca, Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, Universitatea Tehnicã Cluj-Napoca ºi Administraþia sitului

arheologic Sarmizegetusa Regia din cadrul Consiliului Judeþean Hunedoara fiind susþinut financiar de cãtre Ministerul Culturii. “Scopul organizãrii acestui eveniment este acela de a aduce

ANUNÞ IMPORTANT

RESTRICÞII LA APÃ!

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþa restricþii în furnizarea apei potabile, pentru marþi, 27 august 2013 în oraºul Aninoasa, între orele 8,00 - 15,00.

Zona afectatã: strada Bujorului, Costeni, Banciloni.

Motivul restricþiei - remediere pierdere pe branºamentul bl. C1, strada Bujorului.

Mulþumim pentru înþelegere.

Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264.

Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã.

Relaþii la 0734.543.820

Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente semestrului I 2013 (energie electricã), se vor efectua eºalonat, dupã cum urmeazã: · În intervalul 03.09 – 06.09.2013 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la A la F · În intervalul 10.09 – 13.09.2013 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la G la O · În intervalul 17.09 – 20.09.2013 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la P la Z Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani).

Pensionarii care nu se prezintã pentru ridicarea plãþilor cuvenite în intervalul stabilit, îºi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul 23.09.2013 – 25.10.2013.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

mai aproape rezultatele cercetãrilor arheologice recente ºi monumentele dacice din zona Munþilor Orãºtiei de publicul interesat de cunoaºterea civilizaþiei dacice.

Anunþ important pensionari Pensionarii din sistemul minier care nu ºi-au ridicat drepturile cuvenite pentru anul 2012 (gratuitãþi energie electricã), se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani ), pânã în data de 15.10.2013.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

Actualitate 15 Cei ce vor alege sã rãspundã invitaþiei noastre vor beneficia de ghidaje gratuite, complete, efectuate de membrii colectivului de cercetare arheologicã la toate monumentele vizibile din zona cetãþii ºi zona sacrã ºi vor avea ocazia sã viziteze ºantierul arheologic aflat în curs de desfãºurare”, a explicat dr. Carmen Ciongradi, director general al MNIT. De asemenea, în cadrul unui atelier special, specialiºtii colectivului de cercetare vor prezenta publicului obiecte descoperite în timpul campaniei arheologice de anul acesta, iar într-un spaþiu special amenajat se vor putea viziona proiecþii video cu reconstituiri virtuale ale unor monumente ºi obiecte aparþinând civilizaþiei dacice.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 August 2013

Defileul Jiului - un nou paradis descoperit turiºti

C

hiar dacã circulaþia prin defileu se desfãºoarã extrem de greu din cauza lucrãrilor de reabilitare la DN 66, turiºtii nu s-au dau bãtuþi ºi au venit ºi în aceastã varã pentru liniºtea din rezervaþie.

Maximilian GÂNJU Defileu Jiului, de la ieºirea din municipiul

Petroºani ºi pânã în zona de la Mânãstirea Lainici este asaltat de sute de turiºti care profitã de vremea bunã pentru a ieºi la

iarbã verde, pescuit sau pur ºi simplu sã viziteze acest obiectiv devenit rezervaþie naturalã. Cei mai „îndepãrtaþi” turiºti au fost bucureºtenii care au descoperit în defileu un loc „virgin” de o frumuseþe aparate, dupã cum chiar ei spun. „Este un peisaj mirific, aerul curat ºi multã liniºte.

Traseele turistice nu sunt aglomerate ºi nu eºti obligat în drumeþie sã urmezi grupuri de turiºti necivilizaþi care sã te bruieze cu manele sau muzicã datã la maxim. În poieniþe e la fel de frumos,

Un alpinist din judetul Hunedoara a urcat pe “muntele ucigaº”

C

âþiva români, printre care ºi unul din judeþul Hunedoara, se aflã printre puþinii oameni care au reuºit sã cucereascã al nouãlea vârf ca înãlþime din lume pe o ruta pe care nu a mai fost nimeni de 23 de ani. În timpul aventurii lor, românii au scãpat ca prin minune ºi de un atentat ucigaº.

Luiza ANDRONACHE Aurel Salãºan, alãturi de alþi trei amici, a reuºit cea mai mare performanþã pentru alpinismul de altitudine din România. A cucerit vârful Nanga Parbat din Pakistan pe o rutã pe care nu s-a mai încumetat sã urce nimeni de 23 de ani.

Acest vârf este al noulea ca înãlþime din lume ºi este socotit de alpiniºti „Muntele Ucigaº”. Asta pentru ca mulþi dintre cei care s-au aventurat pe culmile lui, ºi-au ºi gãsit

sfârºitul aici. „ Prima datã, ruta s-a urcat în 1976 de niºte austrieci, iar de atunci nu au mai reuºit multe echipe. Cred cã sunt în jur de 10 alpi-

niºti care au reuºit sã facã aceastã rutã în toatã istoria ei ”, a afirmat alpinistul Aurel Sãlãºan.

Expeditia in sine a durat doua luni si nu a fost una simpla.

Alpinistii romani au avut de infruntat un traseu dificil. Ba mai mult, ei au scapat ca prin urechile acului chiar ºi de un atentat terorist, care a avut insa loc pe cealalta ruta a muntelui.

Au scãpat cu bine, însã, ºi au reuºit sã

punã steagul românesc pe vîrful Muntelui Ucigaº. Nanga Parbat se aflã pe locul 3 în top 10 al celor mai periculoºi munþi din lume, din cauza pantelor mari ºi a pericolului de avalanºe, fiind ºi foarte dificil de escaladat.

Pîna acum, doar 300 de oameni au reuºit sã îl cucereascã, în timp ce pe Everest au urcat pînã acum peste 2000 de alpiniºti.

iar zona aceasta înfloritã ºi plinã de viaþã îþi taie rãsuflarea. Noi aveam de ales între Buºteni ºi Bucovina, dar niºte prieteni de familie ne-au recomandat Retezatul. Pânã la urmã am ajuns pe Defileul Jiului ºi nu regretãm. Sigur o sã mai venim anul acesta în concediu sã stãm mãcar o sãptãmânã”, spune o turistã din Capitalã, Alina Doboº. La fel de apreciate ca ºi traseele turistice au fost ºi locurile de campare din Defileul Jiului, unde oamenii ºi-au întins pãturile, au pus mititeii ºi carnea de miel pe grãtar. Parcul Naþional Defileul Jiului a fost înfiinþat în anul 2005 ºi este una din cele mai „tinere” arii protejate de pe teritoriul României, iar zona impresioneazã prin sãlbãticia ºi frumuseþea locurilor.