CVJ NR. 433, MIERCURI 21 AUGUST 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 433

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 21 August 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

I-au lãsat fãrã fotoliile de ºefi

Schema de conducere a unitãþilor miniere, diminuatã drastic de conducerea CEH

Nici creºã, dar nici grãdiniþã

Preºcolarii din Petroºani se vor înghesui ºi anul acesta în aceleaºi grãdiniþe

Î

n timp ce administraþia publicã din Petroºani cautã un nou constructor pentru grãdiniþa începutã de una dintre firmele miliardarului Alin Simota ºi lãsatã fãrã finalitate, nici proiectul de construcþie a creºelor nu va mai continua.

>>> PAGINA PAGINA A 5-A

Andronache ºi-a preluat biroul de la Petroºani

D

aniel Andronache ºi-a preluat marþi dimineaþã biroul de la Petroºani. În fosta clãdire a CNH va funcþiona oficial Complexul Energetic Hunedoara, iar primele contacte stabilite cu directorii au vizat reducerea cheltuielilor.

>>> PAGINA PAGINA A 10-A

CEH ar putea da burse pentru studenþi

S

tudenþii de la Petroºani ar putea fi susþinuþi cu burse ºi apoi imediat angajaþi în sistemul energetic al judeþului Hunedoara. Sute de absolvenþi stau fãrã job-uri, în timp ce mineritul duce lipsã de specialiºti.

>>> PAGINA PAGINA A 10-A Dupã aprobarea bugetului pentru SNH,

P

osturile de conducere de la unitãþile miniere au fost reduse „la sânge” dupã includerea acestora în Complexul Energetic Hunedoara. Acum, exploatãrile de cãrbune mai au doar conducerea strict necesarã, cu care pot funcþiona fãrã probleme. >>> PAGINA A 11-A

CEH lucreazã la elaborarea unui buget pentru întreaga entitate >>> PAGINA PAGINA A 11-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 August 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 August 2013

Trãiesc o dramã fãrã de sfârºit T

atãl micuþului Luca Gabriel, nãscut fãrã picioruºe ºi o mânã nu ºtie ce viitor va avea copilul. Necesitãþile în cazul lui Luca sunt mai multe decât la un nou-nãscut sãnãtos ºi familia este una modestã.

Drama familiei care aºtepta un copil perfect sãnãtos dupã cum au spus medicii care au urmãrit sarcina abia începe, crede tatãl bebeluºului nãscut fãrã picioruºe ºi braþul drept la Spitalul de Urgenþã Petroºani. Corneliu Oprea, tatãl micuþului botezat Luca Gabriel, în vârstã de 41 de ani, este miner de meserie iar mama bebeluºului, Elena Oprea (32 de ani)

se îngrijeºte de fetiþa lor de zece ani. Familia este una obiºnuitã, de miner, iar bãrbatul crede cã drama trãitã la naºterea micuþului nu se va sfârºi vreodatã. „Pentru mine este cel mai frumos copil pe care l-am vãzut, este cel mai frumos bãieþel din lume. Mi-a fost teamã cã-l pierdem, pentru cã ne-au spus cã dacã are ceva la exterior este posibil sã aibã ºi în inte-

rior. Au zis cã vor ºti dupã ce-i fac analize ºi investigaþii. Am chemat preotul în spital ºi l-am botezat, sã fie creºtinat”, spune cu ochii în lacrimi mama bebeluºului, Elena Oprea.

Chiar dacã Luca Gabriel are probleme, pentru cei doi soþi este cel mai frumos copil din lume ºi ar vrea sã-i poatã asigura tot ce are nevoie. ªtiu însã cã greul abia începe, pentru cã nou-nãscutul va avea nevoie de o îngrijire specialã ºi multe alte lucruri pe care familia nu ºtie dacã i le va putea oferi. „Ce am acum pe cap, nu pot explica. Eu vreau ca bãiatul meu sã aibã de toate, dar eu am o situaþie financiarã foarte grea. Ce sã fac

acum, sã mã duc sã dau cu douã lopeþi în minã ca sã pot sã-mi cresc copilul. Am primit o pereche de papucei pentru el, sunt acasã.

Unde-i pun papuceii ãia? Îi pun pe protezã dar cu ce se leagã la ºireturi, dacã nu are mânuþã. Mã credeþi cã trãiesc o dramã”, spune tatãl bebeluºului. Cei doi soþi vor ca medicii care i-au asigurat cã bãiatul lor este perfect sãnãtos sã fie traºi la rãspundere.

Maximilian GÂNJU

Þeparii din puºcãrie au mai fãcut o victimã

U

n pensionar din municipiul Petroºani a fost înºelat de un escroc dupã ce l-a sunat ºi l-a anunþat cã a câºtigat un premiu de 10 mii de euro. În ciuda avertismentelor poliþiºtilor hunedoreni, aproape în fiecare lunã una sau mai multe persoane din Valea Jiului sunt înºelate de escroci.

Aceºtia îºi sunã victimele, se recomandã avocaþi sau directori ºi mizând pe lãcomia victimelor ori câºtigându-le încrederea, îi determinã sã-ºi goleascã conturile ºi sã le dea agoniseala de-o viaþã în unele cazuri.

Ultima loviturã a escrocilor a avut loc luni, iar cel înºelat a fost un pensionar în vârstã de 60 de ani din Petroºani.

Omul a fost sunat de un individ care i-a spus cã este director la o firmã de telefonie mobilã ºi cã a câºtigat 10 mii de euro.

Pentru a primi premiul trebuie sã cumpere douã

cartele telefonice de reîncãrcare ºi sã-i spunã codurile.

Pensionarul s-a conformat ºi a scos din buzunar 50 de euro pentru douã cartele telefonice, iar când a realizat cã a fost înºelat, a sunat la Poliþia Petroºani.

„În cauzã s-a întocmit dosar penal ºi se efectueazã cercetãri sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de înºelãciune”, a precizat inspectorul principal Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Recordul a fost stabilit însã de o femeie din Petroºani care în urmã cu douã luni de zile a fost înºelatã de trei ori într-o singurã zi.

Escrocii i-au luat 4.000 de lei la prima încercare, câteva ore mai târziu au convins-o sã le bage în conturi o altã tranºã de 3500 de lei, ca la a treia încercare, dupã ce femeia rãmãsese cu mãrunþiº, sã o convingã sã le mai cumpere ºi cartele telefonice de reîncãrcare de circa 600 de lei.

Maximilian GÂNJU

Fiscul a restitutui TVA de peste 13.000 mii de lei

F

iscul hunedorean a restituit agenþilor economici, de la începutul acestui an ºi pânã în luna iulie, TVA în valoare totalã de 13.001 mii , suma solicitatã la rambursare/restituire fiind în valoare de 16.659 mii lei.

Potrivit reprezentanþilor ANAF Hunedoara, la nivelul judeþului, rezultatele înregistrate urmare verificãrilor efectuate la persoane juridice se concretizeazã în atragerea la bugetul de stat a unor venituri suplimentare în sumã totalã de 194.506 mii lei, în timp ce pierderile fiscale înregistrate de agenþii economici au fost diminuate cu suma de 8.320 mii lei. La contribuabili persoane fizice s-au efectuat un numãr de 196 acþiuni de control, sumele suplimentare la bugetul statului fiind de 3.039 mii lei reprezentând diferenþe de impozite ºi taxe, accesorii ºi amenzi.

4 Actualitate

S

ituaþie fãrã precedent la Petroºani, unde sute de locatari nu au unde sã-ºi plãteascã întreþinerea. Asta dupã ce asociaþia de proprietari a intrat în impas, iar oamenii s-au trezit ai nimãnui.

Totul a pornit în momentul în care, din cauza datoriilor, furnizorul de apã a oprit furnizarea cãtre toþi beneficiarii dintr-un cartier central al municipiului Petroºani.

Peste 300 de apartamente au fost debranºate pentru o datorie uriaºã a asociaþiei de proprietari, chiar dacã unii erau la zi cu plata cu facturilor.

Atunci a fost momentul în care admninistrratorul Mircea Petroºca ºi-a dat demisia ºi, practic, a

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 August 2013

Sute de oameni nu au cui plãti apa

afiºat o hârtie pe uºã la sediul asociaþiei de pe Strada Aleea Poporului. Încasatorul asociaþiei a intrat în spital ºi, ulterior, a murit, iar Petroºca nu a mai fost de gãsit. Asta deºi locatarii au încercat în 3 rânduri sã se reconstituie. „Domnul Petroºca a spus cã nu mai are de-a face cu noi”, spun cei care luni searã au

încercat sã îl contacteze. „Sã vinã sã îºi predea hârtiile. Mãcar cele din perioada de pânã în primãvara acestui an, când încã era ºef la asociaþie”, spun alþi locatari nemulþumiþi.

Cei mai mulþi oameni vor acum sã plece din Asociaþia de locatari, dar nu o pot face, din cauzã cã nu are cine sã le dea ade-

verinþe. „Noi nu mai vrem în asociaþie.

Vrem sã ne facem contracte cu apa, cã doar apa o plãtim la asociaþie ºi o taxã din care asiguram salariile unor oameni, care niciodatã nu ne-au reprezentat interesele.

Acum, de douã luni, noi nu putem plãti întreþinerea cã nu avem cui”, spun revoltaþi oamenii.

Cei de la Apa Serv Valea Jiului recunosc cã situaþia este fãrã precedent ºi spun cã acolo trebuiesc luate mãsuri urgente, pentru cã aºa nu se mai poate. „Este o situaþie delicatã ºi urmeazã sã vedem care sunt procedurile de ieºire din impas”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv, el însuºi, membru al asociaþiei cu pricina.

Pentru cã luni seara s-au întâlnit pentru a

treia oarã în ultima lunã, locatarii au ales trei reprezentanþi din rândul lor, care sã preia actele asociaþiei ºi care au decis sã îi cearã socotealã fostului administrator, Mircea Petroºca.

Pânã când lucrurile vor intra în legalitate, nimeni nu poate plãti apa ºi nimeni nu poate pãrãsi asociaþia de proprietari,iar locatarii riscã sã rãmânã fãrã apã la robinet pentru neplata facturilor.

Diana MITRACHE

City-managerul de la Petrila va începe activitatea pe 1 septembrie

1

septembrie, prima zi de lucru pentru city managerul de la Petrila.

Noul administrator public al oraºului Petrila, Ciprian Preda va începe activitatea în prima zi a lunii septembrie.

Vor sã ºtie ce s-a întâmplat cu banii lor ocatarii blocurilor care fac parte din L Asociaþia de Proprietari nr. 1 Carpaþi vor sã vadã ce destinaþie au avut banii achitaþi de ei. Oamenii au solicitat sprijinul Compartimentului Asociaþii de Proprietari din cadrul Primãriei Petroºani.

Dupã ce preºedintele Asociaþiei de Proprietari nr. 1 Carpaþi s-a îmbolnãvit grav ºi a fost necesarã înlocuirea lui, oamenii care fac parte din aceastã asociaþie vor sã afle ce s-a întâmplat cu banii lor. Existã suspiciuni cum cã o parte a banilor plãtiþi de locatari nu a mai ajuns la furnizorii de utilitãþi, aºa cã pe fir au intrat reprezentanþii Compartimentului Asociaþii de Proprietari din cadrul Primãriei Petroºani. “Am primit o solicitare de la Asociaþia 1 Carpaþi, pe care urmeazã sã o verificãm. Din câte ºtiu aceasta este prima solicitare de acest fel”, a declarat primarul muinicipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Nemulþumirile locatarilor au rãbufnit dupã ce, în luna iunie, au rãmas fãrã apã potabilã la robinete, din cauza facturilor neachitate.

Potrivit datelor oficiale, numai cãtre ApaServ Valea Jiului SA suma restantã se cifreazã la 120.995 lei, dar tot prin asociaþie se mai achitã ºi termoficarea, pentru cine mai este racordat la sistemul centralizat de încãlzire.

Acum, locatarii blocurilor cuprinse în aceastã asociaþie se tem cã au plãtit degeaba ºi cã banii lor nu au ajuns acolo unde ar fi trebuit ºi din acets motiv au cerut sprijinul oficiailor din administraþia publicã.

Potrivit raportului de activitate, în decursul anului 2012,

Compartimentul Asociaþii de Proprietari a consiliat ºi rezolvat împreunã cu asociaþiile de proprietari o serie de probleme care decurg din activitatea asociaþiilor ºi au fost acordate îndrumãri ºi

informaþii pentru înfiinþarea a 15 noi asociaþii. De precizat cã reprezentanþii acestui Compartiment pot interveni doar la solicitarea locatarilor.

Car men COSMAN

În urma probelor care au avut loc la jumãtatea lunii august acesta a promovat examenul, fiind numit astfel city-manager al oraºului Petrila.”Va începe activitatea cu data de 1 septembrie, în calitate de administrator public”, a declarat pe scurt, primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel. Ciprian Preda a obþinut 97 de puncte din 100 la proba scrisã, iar la interviu acesta a fost notat cu 95 de puncte. Rezultatul final a fost de 96 de puncte, acesta fiind declarat admis. De precizat este faptul cã Ciprian Preda a fost singurul candidat pentru postul de citymanager asta dupã ce ºi fostul administrator public Dorin Curtean ºi-a depus dosarul însã a fost declarat respins. (Monika BACIU)

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 August 2013

Î

n timp ce administraþia publicã din Petroºani cautã un nou constructor pentru grãdiniþa începutã de una dintre firmele miliardarului Alin Simota ºi lãsatã fãrã finalitate, nici proiectul de construcþie a creºelor nu va mai continua.

De vinã este lipsa fiannþãrii, spun oficialii Primãriei Petroºani.

Mãmicile care vor sã se întoarcã mai repede la lucru vor avea nevoie de sprijinul familiei sau de o bonã.

Proiectul de construcire a douã creºe pe raza municipiului Petroºani rãmâne în continuare la faza de intenþie, pentru cã

Nici creºã, dar nici grãdiniþã

Preºcolarii din Petroºani se vor înghesui ºi anul acesta în aceleaºi grãdiniþe

despre finanþare nu se mai vorbeºte nimic. „Creºa era pe programul guvernamental ºi nu mai ºtim nimic de finanþare. Nu masi vorbeºte nimeni de acest proiect. Noi am avut în intenþie sã con-

struim douã creºe, una în cartierul Dimitrov ºi una la Grãdiniþa Spiru Haret.

Existã terenul necesar, dar nu putem finanþa noi amenajarea lor, pentru cã nu dispunem de aceste

Bloc vandalizat de locatari

A

dministraþia localã de la Petrila a reabilitat ºi modernizat în urmã cu câþiva ani blocurile turn din 8 Martie. Acum, zona aratã ca dupã rãzboi.

Unele din geamuri au dispãrut, acestea fiind vândute de locatari.

Zona este cunoscutã ca fiind una cu probleme. ”Administraþia localã a luat mãsuri pentru reabilitarea mai multor blocuri din oraºul Petrila, trei blocuri din 8 Martie, blocul 18, 23 ºi 27 au fost reabilitate prin pro-

gramul Companiei Naþionale de Investiþii fãrã nicio contribuþie din partea locatarilor, blocul 18 ºi 23 sunt întreþinute în mod corespunzãtor, din pãcate la blocul 27

fonduri”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. În judeþul Hunedoara, ar fi urmat sã fie construite 11 creºe, prin Programul Naþional de Dezvoltare

cetãþenii care locuiesc în acest bloc nu au înþeles sã facã acelaºi lucru, sã pãstreze, sã gospodãreascã în condiþii corespunzãtoare ce s-a fãcut. Este foarte rãu ºi ruºinos din partea lor. Vom fi puºi în situaþia de a da amenzi la toatã lumea pentru cã nu putem sã fim indiferenþi de modul cum se rãspunde la aceastã problemã pentru cã s-au chletuit banii publici, banii statului ºi ar trebui sã aibã respect faþã de aceastã problemã”, a spus Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

Edilul îi caracterizeazã pe aceºti cetãþeni ca fiind lipsiþi de educaþie. ”Dacã vorbim de educaþie ar trebui sã se facã educaþie, din familie, de la ºcoalã, dar eu zic cã cei care sunt porniþi sã facã rele mai greu se împacã cu educaþia”, a mai spus edilul.

Zona este cunoscutã ºi pentru sãrãcia în care trãiesc oamenii, dar ºi pentru infracþiunile pe care aceºtia le comit.

Monika BACIU

a Infrastructurii (PNDI), derulat de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului (MDRT).

Localitãþile vizate, pe baza solicitãrilor venite de la primãrii, au fost Hunedoara, Deva, Orãºtie, Cãlan, Simeria, Haþeg, Petrila, Petroºani, Lupeni, Vulcan ºi Uricani. În 2011, la lansarea programului, MDRT a anunþat cã 29,2 milioane de lei este valoarea estimatã pentru proiectarea ºi execuþia lucrãrilor la creºele ºi grãdiniþele din judeþele Hunedoara ºi Timiº, însã între timp nu s-a mai fãcut niciun pas înainte.

Municipiul Petroºani nu mai are nicio creºã de ani de zile, deºi solicitãri existã suficiente.

“G

rãdiniþa lui Simota”, situaþie incertã Nici lucrãrile la grãdiniþa situatã vis-a – vis de Primãria Petroºani nu vor continua prea curând. Execuþia proiectului a fost câºtigatã de una dintre firmele miliardarului

Alin Simota, dar societatea a intrat în faliment. ªi, în consecinþã, contractul a fost reziliat, urmând sã fie gãsit un alt constructor. “A fost înºtiinþat lichidatorul societãþii în vederea rezilierii contractului.

Proiectantul lucrãrii va face o evaluare a lucrãrilor executate precum ºi a celor rãmase de executat ºi sã fie demnaratã o nopuã procedurã de licitaþie pentru gãsirea unui nou constructor”, a explicat viceprimarul Petroºaniului, Dorina Niþã.

Pânã în prezent, grãdiniþa a înghiþit circa 12,5 miliarde de lei vechi ºi existã suspiciuni cã s-ar fi plãtit ºi lucrpri ce urmau sã fie executate, dar care nu au mai fost niciodatã realizate.

De execuþia lucrãrii s-a ocupat SC Simar SRL, firmã controlatã de omul de afaceri Alin Simota, care a câºtigat licitaþia organizatã în anul 2007.

Valoarea de adjudecare a fost de puþin peste 1,5 milioane de lei, iar grãdiniþa trebuia finalizatã dupã 14 luni de la demararea construcþiei, respectiv 30.12.2008, însã în 6 ani lucrurile s-au schimbat.

Constructorul calcula cã ar mai fi nevoie de încã 1,6 milioane de lei pentru ca imobilul sã fie predat la cheie, pentru cã între timp costurile au crescut, majorarea fiind determinatã de indicele de inflaþie, creºterea costurilor la combustibili, a salariilor, etc..

Car men COSMAN

6 Actualitate

C

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 August 2013

În curând, cabinet de terapie laser în Valea Jiului

onsulul României în Suedia a fost luni la Petroºani unde a susþinut un seminar despre terapia cu laser, ca formã de tratament pentru diferite afecþiuni medicale. Mai mult decât atât, aici urmeazã sã funcþioneze un cabinet pilot unde vor fi trataþi pacienþi din toatã zona. În Valea Jiului, în cursul lunii viitoare, urmeazã sã se deschidã un cabinet de laser terapie, o formã revoluþionarã de tratament ºi recuperare, la iniþiaþiva unui grup româno-suedez.

Pentru a se putea realiza acest lucru, la Petroºani a venit chiar consulul României în Suedia, dr.

Olivia Costea, care a format o echipã aici, în Valea

Jiului, care sã se ocupe de acest proiect. „Este vorba de un cabinet medical ce îºi propune sã deruleze un proiect în care 100 de pacienþi cu diferite tipuri de

afecþiuni, în funcþie cu cele specifice Vãii Jiului, pe segmentul respirator-pulmonar, vor fi investigaþi ºi trataþi, desigur, respectând schemele de tratament de bazã, dar cu laser terapie ca ºi metodã centralã de recuperare ”, a declarat Dr. Olivia Costea, consul al României în Suedia.

De altfel, la seminarul de luni seara care a avut ca temã terapia laser ºi beneficiile acesteia, din Valea Jiului au participat oameni importanþi din lumea medicalã, din mediul de afaceri sau din administraþia localã.

Cu toþii au vorbit de importanþa acestui cabinet în zona noastrã ºi mai ales pentru pacienþii noºtrii.

Terapia cu laser este deja aplicatã ca formã principalã de tratament în multe þãri din lume ºi ar putea reprezenta o alternativã

rezonabilã ºi în sistemul medical din România.

“Deºi de mulþi ani în România, Ministerul Sãnãtãþii a înscris ºi aprobat pe lista tratamentelor de recuperare ºi laser terapia, din pãcate nu s-a continuat ºi cu o iniþiere a personalului medical în ceea ce priveºte aceastã metodã.

Este folositã, dar din pãcate prea puþin”, a mai afirmat consulul României în Suedia. În prezent, în lume existã peste 3500 de studii medicale care au aprofundat efectele de stimulare ºi tratament ale terapiei laser.

Aceastã formã de recuperare a fost aplicatã simultan în America, California, ºi în Europa, la Budapesta, în urmã cu mulþi ani, iar de atunci s-a dezvoltat continuu.

Luiza ANDRONACHE

Trei mine antitanc asanate ºi distruse de pirotehnicienii I.S.U. Hunedoara

E

chipa de pirotehnicieni a Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã „Iancu de Hunedoara” al judeþului Hunedoara a participat, ieri, în localitatea Bretea Mureºanã, la o misiune de asanare a trei elemente de muniþie rãmase neexplodate din al doilea rãzboi mondial, se aratã într-un comunicat al ISU Hunedoara.

Cele trei mine antitanc au fost descoperit în urma lucrãrilor executate în scopul realizãrii autostrãzii Lugoj Deva. Este vorba despre trei mine antitanc, tip MAT – 46 N, cu focosul, conþinând aproximativ 6 kilograme de trotil, armat, având forma unor discuri cu un diametru de 40 de centimetri. Mai mult, muniþiile aveau ºi

caracteristice unor mine antipersonal fiind realizate din metal.

Echipa de pirotehnicieni a concluzionat cã muniþiile nu pot fi ridicate în siguranþã motiv pentru care a decis distrugerea lor la locul descoperiri.

Terenul din jurul minelor antitanc a fost blurat, prin construirea unor diguri cu o înãlþime de aproximativ

un metru, realizate din câteva zeci de saci cu nisip, amplasaþi de o echipa de pompieri de la Detaºamentul din Deva.

Pentru distrugerea celor trei mine antitanc a fost utilizatã o cantitate de un kilogram ºi

jumãtate de trotil.

Din motive de siguranþã, proprietarii, unei locuinþe aflate la aproximativ 200 de metri de locul dis-

trugerii au fost sfãtuiþi de o echipa de jandarmi sã nu iasã din casã în intervalul operaþiunilor de asanare, în timp ce, circulaþia, pe

drumul judeþean care face legãtura între Brãniºca ºi Bretea Mureºanã, a fost restricþionatã pe perioada detonãrilor de un echipaj de poliþie.

De asemenea, transportul energiei electrice prin reþeaua de înaltã tensiune, a fost întrerupt pe timpul distrugerilor, întrucât acestea se desfãºurau la aproximativ 50 de metri de un stâlp de curent.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 August 2013

D

oi în unu la Petroºani.

Consilierii locali de la Petroºani vor trebui sã aprobe în cadrul ºedinþei de luna aceasta unificarea a douã servicii.

Este vorba de serviciul de salubrizare ºi cel de deszãpezire.

Dacã proiectul se va aproba urmeazã a fi realizat un nou studiu pentru aceastã formulã. ”Pe ordinea de zi a ºedinþei ordinare de pe luna august, consilierii vor avea în faþã un proiect de hotãrâre

Serviciul salubrizare ºi deszãpezirea, 2 in 1 damentare care sã lege cele douã servicii care de fapt sunt complementare ºi astfel operatorul care a preluat cele douã servicii va avea o continuitate în

Dupã îndeplinirea tutoror paºilor necesari urmeazã întocmirea unui studiu ºi scoaterea la licitaþie a proiectului. ”Urmeazã proce-

prin care li se solicita aprobarea unui studiu de fundamentare care sã lege cele douã servicii respectiv activitãþile de mãturat, stropit, spãlat ºi

întreþinerea cailor publice ºi delegarea gestiunii serviciului de deszãpezire din municipiul Petroºani.

Urmeazã sã se facã un nou studiu de fun-

”Bãtrâne” abandonate pe strãzi

B

ãtrâne ºi uitate de proprietari. Nu este vorba de mame sau de bunici, ci de autoturismele care au fost abandonate pe domeniul public din municipiul Petroºani. 26 de autoturisme zac de perioade îndelungate fie prin parcãri, fie prin anumite zone ale municipiului fãrã sã fie miºcate de cei care odatã le-au condus. ”Anul acesta au fost verificate 26 de autoturisme abandonate pe domeniul public la solicitarea cetãþenilor sau a SPADPP. Dintre acestea 12 au parcurs întreaga procedurã pentru cã este vorva despre o procedurã laborioasã de identificare, de somare a proprietarilor acestor autovehicule ºi au fost ridicate de cãtre proprietari de pe domeniul public ºi celelalte 14 sunt încã în interiorul procedurii”, a

activitatea sa”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani.

declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. În cazul în care proprietarii nu sunt identificaþi, ”bãtrânele” vor fi ridicate de pe domeniul public ºi valorificate de municipalitate. ”Este etapa urmãtoare, dar pânã în acest moment cei care le deþin le-au ridicat singuri de pe domeniul public pentru a nu fi preluate de administraþia publicã localã”, a mai precizat sursa citatã. În tot acest timp în care zeci de autoturisme zac în parcãri ºi

ocupã locurile fãrã folos, municipalitatea încearcã sã creascã numãrul locurilor de parcare. ”În acest moment pe raza municipiului Petroºani sunt în lucru trei parcãri cu un numãr de 40 de locuri. Nu se ºtie în acest moment dacã se va continua amenajarea de parcãri pentru cã bugetul local are unele dificultãþi financiare”, a mai spus Taºcã.

Proprietarii acestor autoturisme sunt rugaþi sã le mute de pe domeniul public, în caz contrar, dupã mai multe somaþii aceºtia vor rãmâne fãrã aceste bunuri.

Monika BACIU

durile specifice. Se va face un studiu prin care se va stabili valoarea, se va face licitaþia, se va vedea care va fi operatorul care va câºtiga ºi va prelua activitãþile specificate în acel contract”, a mai spus viceprimarul.

Monika BACIU

8 Diverse

P

roducþia de titluri publicate de editurile româneºti a crescut semnificativ în 2012, în medie fiind editate 91,86 de cãrþi, potrivit rezultatelor unui studiu efectuat prin programul Proedit în beneficiul Uniunii Editorilor din România (UER), informeazã un comunicat.

Ca pondere, cea mai mare parte dintre edituri au publicat între 1 ºi 30 de titluri (44%), 17% dintre edituri au publicat peste 120 de titluri, iar 16% dintre editurile chestionate declarã cã au publicat între 31 ºi 60 de titluri.

Editurile cuprinse în eºantion au avut în mare parte (61%) o cifrã de afaceri sub 500.000 de lei, în timp ce 17% dintre ele au înregistrat venituri între 500.000 de lei ºi un milion de lei. Ponderea editurilor a cãror cifrã de afaceri a fost între un milion de lei ºi 15 milioane de lei este de 16%, iar cele cu o cifrã de afaceri cuprinsã între 15 milioane de lei ºi 30 de milioane de lei este de 4%. Doar pentru 2% dintre edituri cifra de afaceri aferentã anului 2012 depãºeºte 30 de milioane de lei.

De asemenea, 42% dintre editurile care au intrat în eºantion au înregistrat profit din

Piaþa de carte din România:

Câte titluri au publicat editurile româneºti în 2012

activitatea de editare pe parcursul anului 2012. 57% dintre acestea au înregistrat un profit situat sub pragul de 10.000 de lei, iar în 57% dintre cazuri activitatea de editare a fost sursa principalã a profitului înregistrat.

Cele mai mari probleme cu care se confruntã producþia editorialã din România sunt lipsa

fondurilor, costurile ridicate de producþie ºi scãderea continuã a consumului de carte. Printre principalele probleme legate de difuzare sunt costurile ridicate, consumul redus de carte, lipsa reþelelor de difuzare, respectiv numãrul redus de librãrii. “În condiþiile în care piaþa cãrþilor din România a scãzut cu

pânã la 50%, editurile au fost nevoite sã se replieze, aºa cum aratã ºi studiul, ºi sã se adapteze la noile condiþii. Cele mai la îndemânã metode pentru a face acest lucru au fost scãderea tirajelor ºi creºterea ºi diversificarea numãrului de titluri. Cultura (în sensul extins al cuvântului, implicând ºi educaþia) ar trebui sã fie o prioritate mai mare pentru cã un popor este peste cinci ani ceea ce citeºte acum.

La noi, în ultimii cinci ani, consumul de carte a scãzut drastic ºi scãderea este continuã, ceea ce ar trebui sã fie un semnal de alarmã pentru toatã lumea”, a declarat preºedintele UER, Mario Demezzo.

Totodatã, 45% dintre persoanele intervievate spun cã au auzit de programul de pregãtire profesionalã Proedit, dintre aceºtia, 31% au o pãrere foarte bunã, iar 65% au o pãrere bunã despre programul de pregãtire. În ceea ce priveºte calitatea cursurilor ºi a conferinþelor organizate prin Proedit, 96% dintre subiecþii chestionaþi au o pãrere bunã sau foarte bunã, iar procentul cumulat creºte la 97% în ceea ce priveºte aprecierea lectorilor cursurilor organizate prin Proedit.

Pe de altã parte, 31% dintre cei intervievaþi spun cã au auzit de intenþia UER de a înfiinþa un centru naþional de formare a angajaþilor, iar, dintre aceºtia, 40% au o pãrere foarte bunã ºi 57% au o pãrere bunã privind aceastã idee.

Organizarea târgurilor de carte (58% menþiuni cumulate) este principala manifestare care ar trebui sã fie preocuparea asociaþiilor de profil ºi a viitorului centru naþional.

De asemenea, 79% dintre reprezentanþii editurilor din România declarã cã simt nevoia unor publicaþii, site-uri pe teme profesionale, care sã permitã apariþia de articole ºi dezbaterea pe forumuri a problemelor comune ale reprezentanþilor breslei.

Programul Proedit este cel mai complex ºi mai important proiect al UER, susþinut cu fonduri europene ºi care implicã, printre altele, organizarea a peste 30 de activitãþi de perfecþionare profesionalã cu 1.000 participanþi, editarea a ºase manuale ºi patru ghiduri, realizarea a trei studii privind adaptabilitatea pieþei muncii din industria editorialã, înfiinþarea ºi dotarea unui Centru naþional de

formare în cultura scrisã.

Rezultatele studiului privind adaptabilitatea angajaþilor din domeniul editorial la tendinþele europene (2008 - 2011) vor fi utilizate în cursuri, conferinþe, ateliere, ºi schimburi de experienþã internaþionale. Totodatã, ele vor fi folosite în acþiunile derulate în viitorul Centru naþional de formare în cultura scrisã.

Uniunea Editorilor din România (UER) reprezintã cea mai importantã organizaþie patronalã ºi profesionalã a editorilor din România, care desfãºoarã numeroase programe în domeniul educaþional ºi în cel cultural ºi care reprezintã interesele angajaþilor din sectorul editorial, urmãrind derularea unor programe ºi acþiuni în interesul membrilor, creºterea rolului ºi forþei organizatorice, dezvoltarea de relaþii publice ºi de parteneriate, precum ºi gestiunea eficientã a fondurilor ºi a resurselor. Organizaþia reuneºte importanþi editori ºi difuzori de culturã scrisã, care produc ºi comercializeazã carte ºcolarã preuniversitarã ºi universitarã, literaturã românã ºi universalã, carte pentru copii, lucrãri destinate orizontului educaþional ºi cultural, carte de învãþãturã adresatã tuturor vârstelor. În prezent, UER include peste 55 de membri din toatã þara.

Fotografiile cu propria persoanã publicate pe Facebook pot afecta relaþiile sociale

P

ublicarea cu regularitate a fotografiilor pe reþeaua de socializare Facebook, mai ales cele cu propria persoanã, poate avea efecte negative asupra relaþiilor din lumea realã, aratã un studiu realizat de cercetãtorii britanici, citat de huffingtonpost.com.

“Acest lucru este valabil pentru anumite grupuri de «amici» din afara cercului de prieteni apropiaþi ºi rude care nu reacþioneazã foarte bine la pozele publicate de utilizatori cu propria persoanã”, explicã autorul studiului, cercetãtorul David Houghton de la Universitatea scoþianã Heriot-Watt, într-o declaraþie de presã.

“Este important de reþinut cã informaþiile pe care le distribuim pe pagina personalã de Facebook sunt vãzute

nu doar de prietenii apropiaþi, ci de diferite categorii de persoane, cum ar fi parteneri de afaceri, colegi, familie ºi cunoscuþi, fiecare grup înþelegând în mod diferit informaþia pe care o publicãm”, a mai declarat acesta.

Studiul a analizat diferite tipuri de fotografii (cu propria persoanã, de la evenimente, cu familia, obiecte ºi animale) ºi felul în care acestea influenþeazã fiecare tip de relaþie în parte (cu o rudã, cu partenerul de

Diverse 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 August 2013

viaþã, cu prietenii apropiaþi, cu colegii ºi cu ceilalþi prieteni de pe Facebook).

Pentru a evalua impactul fotografiilor asupra relaþiilor sociale,

508 participanþi au fost intervievaþi ºi reacþiilor lor au fost mãsurate pe o scarã care þine cont de douã elemente “sprijin” ºi “intimitate”. Într-un e-mail trimis

publicaþiei The Huffington Post, David Houghton a definit “intimitatea” ca fiind “apropierea unui individ faþã de celãlalt”, iar “sprijinul” l-a descris ca reprezentând “ajutorul reciproc pe care ºi l-ar oferi cei doi indivizi”.

“Creºterea numãrului de postãri ºi distribuirea pozelor cu tine însuþi, indiferent de þinta de departajare a grupurilor, este consideratã ca fãcând parte din intimitate”, au notat cercetãtorii britanici.

“Suntem de pãrere cã oamenii trebuie sã foloseascã reþelele de socializare ºi sã se bucure de avantajele pe care acestea le aduc, pentru cã se întâmplã multe lucruri amuzante acolo, dar trebuie sã fim foarte atenþi la ceea ce publicãm. Gândeºte-te de douã ori, publicã o singurã datã”, a adãugat David Houghton.

Opt personalitãþi ale României au primit paºaport de ambasador al turismului

O

pt personalitãþi ale României, majoritatea din lumea sportului, au primit, luni, paºaport de ambasador al turismului din partea Ministerului Turismului ºi vor promova þara în cãlãtoriile lor în strãinãtate.

Gabriela Szabo, Ivan Patzaichin, Ilie Nãstase, Elisabeta Lipã, Grigore Leºe, ªtefan Popa Popa’s ºi Gheorghe Zamfir au primit diplome ºi paºapoarte din partea ministrului delegat pentru Turism, Maria Grapini. De asemenea, i s-a acordat un paºaport de ambasador al turismului ºi Iolanda Balaº, însã aceasta a lipsit la festivitate din motive de sãnãtate.

“Toþi aceºti ambasadori nu au trebuit sã fie convinºi, au fost de acord imediat, le mulþumesc, îi voi aprecia toatã

viaþa mea. E o primã etapã a programului: «România promovatã prin valori», unul nou, care va aduce un avantaj României. Le mulþumesc cã fac voluntar ceea ce fac”, a declarat Maria Grapini.

La ceremonie au fost prezenþi ºi ministrul Economiei, Varujan Vosganian, ministrul de Externe, Titus Corlãþean, dar ºi ministrul delegat pentru Dialog Social, Doina Panã.

Fosta atletã Gabriela Szabo a declarat cã existã un interes foarte mare pentru România: “E o þarã încã nedescoperitã, dar de mare inters pentru strãini. Unii au venit cu teamã, dar când au plecat am rãmas plãcut surprinsã când mi-au promis cã se vor întoarce cu familiile lor”.

Fostul tenisman Ilie Nãstase

a afirmat cã deocamdatã nu ºtie ce înseamnã acest paºaport, dar a fost de acord imediat sã facã parte din aest proiect: “Nu ºtiu ce înseamnã deocamdatã acest titlu, doamna ministru m-a sunat de mai multe ori ºi m-a întrebat dacã vreau. Am vãzut cine erau cei

propuºi ºi am zis imediat da.

Cred cã schimbarea cea mai importantã a trebui sã fie la nivelul serviciilor ºi evaluarea stelelor la hotelurile noastre.

Deocamdatã numai privaþii investesc. Cred cã ar trebui sã avem niºte hoteluri de lux, din pãcate nu avem, cel mai luxos hotel se opreºte la Viena sau Budapesta ºi oamenii foarte bogaþi nu vin în România tocmai din cauza asta”.

Ivan Patzaichin a spus cã a promovat mereu România, iar în ultimii patru ani s-a implicat în promovarea turismului ecologic. “Încerc sã fac ca Delta sã devinã cel mai mare centru de acest gen din lume, vreau ca oricine sã ajungã mãcar o datã în acest centru de ecoturism.

Cred cã poate deveni un brand pentru România, noi avem valori, bogãþii, dar trebuie sã ºtim sã le valorificãm pentru a deveni un brand. În Deltã, din pãcate, vâslitul a cam dispãrut în ultimii trei ani, am avut momente în care am premiat niºte copii ºi le-a fost ruºine pentru cã vâslesc. Încercãm sã facem la Mila 23 primul centru de iniþiere în vâslit pentru copiii din Deltã. Poate astfel le va veni ºi ideea de a deveni campioni. Nu mai sunt copii care sã vâsleascã, la modã e sã aibã un motor cât mai puternic, noi prin asociþia noastrã încercãm sã promovãnm acest gen de miºcare”, a declarat Patzaichin.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro

8 Diverse

P

roducþia de titluri publicate de editurile româneºti a crescut semnificativ în 2012, în medie fiind editate 91,86 de cãrþi, potrivit rezultatelor unui studiu efectuat prin programul Proedit în beneficiul Uniunii Editorilor din România (UER), informeazã un comunicat.

Ca pondere, cea mai mare parte dintre edituri au publicat între 1 ºi 30 de titluri (44%), 17% dintre edituri au publicat peste 120 de titluri, iar 16% dintre editurile chestionate declarã cã au publicat între 31 ºi 60 de titluri.

Editurile cuprinse în eºantion au avut în mare parte (61%) o cifrã de afaceri sub 500.000 de lei, în timp ce 17% dintre ele au înregistrat venituri între 500.000 de lei ºi un milion de lei. Ponderea editurilor a cãror cifrã de afaceri a fost între un milion de lei ºi 15 milioane de lei este de 16%, iar cele cu o cifrã de afaceri cuprinsã între 15 milioane de lei ºi 30 de milioane de lei este de 4%. Doar pentru 2% dintre edituri cifra de afaceri aferentã anului 2012 depãºeºte 30 de milioane de lei.

De asemenea, 42% dintre editurile care au intrat în eºantion au înregistrat profit din

Piaþa de carte din România:

Câte titluri au publicat editurile româneºti în 2012

activitatea de editare pe parcursul anului 2012. 57% dintre acestea au înregistrat un profit situat sub pragul de 10.000 de lei, iar în 57% dintre cazuri activitatea de editare a fost sursa principalã a profitului înregistrat.

Cele mai mari probleme cu care se confruntã producþia editorialã din România sunt lipsa

fondurilor, costurile ridicate de producþie ºi scãderea continuã a consumului de carte. Printre principalele probleme legate de difuzare sunt costurile ridicate, consumul redus de carte, lipsa reþelelor de difuzare, respectiv numãrul redus de librãrii. “În condiþiile în care piaþa cãrþilor din România a scãzut cu

pânã la 50%, editurile au fost nevoite sã se replieze, aºa cum aratã ºi studiul, ºi sã se adapteze la noile condiþii. Cele mai la îndemânã metode pentru a face acest lucru au fost scãderea tirajelor ºi creºterea ºi diversificarea numãrului de titluri. Cultura (în sensul extins al cuvântului, implicând ºi educaþia) ar trebui sã fie o prioritate mai mare pentru cã un popor este peste cinci ani ceea ce citeºte acum.

La noi, în ultimii cinci ani, consumul de carte a scãzut drastic ºi scãderea este continuã, ceea ce ar trebui sã fie un semnal de alarmã pentru toatã lumea”, a declarat preºedintele UER, Mario Demezzo.

Totodatã, 45% dintre persoanele intervievate spun cã au auzit de programul de pregãtire profesionalã Proedit, dintre aceºtia, 31% au o pãrere foarte bunã, iar 65% au o pãrere bunã despre programul de pregãtire. În ceea ce priveºte calitatea cursurilor ºi a conferinþelor organizate prin Proedit, 96% dintre subiecþii chestionaþi au o pãrere bunã sau foarte bunã, iar procentul cumulat creºte la 97% în ceea ce priveºte aprecierea lectorilor cursurilor organizate prin Proedit.

Pe de altã parte, 31% dintre cei intervievaþi spun cã au auzit de intenþia UER de a înfiinþa un centru naþional de formare a angajaþilor, iar, dintre aceºtia, 40% au o pãrere foarte bunã ºi 57% au o pãrere bunã privind aceastã idee.

Organizarea târgurilor de carte (58% menþiuni cumulate) este principala manifestare care ar trebui sã fie preocuparea asociaþiilor de profil ºi a viitorului centru naþional.

De asemenea, 79% dintre reprezentanþii editurilor din România declarã cã simt nevoia unor publicaþii, site-uri pe teme profesionale, care sã permitã apariþia de articole ºi dezbaterea pe forumuri a problemelor comune ale reprezentanþilor breslei.

Programul Proedit este cel mai complex ºi mai important proiect al UER, susþinut cu fonduri europene ºi care implicã, printre altele, organizarea a peste 30 de activitãþi de perfecþionare profesionalã cu 1.000 participanþi, editarea a ºase manuale ºi patru ghiduri, realizarea a trei studii privind adaptabilitatea pieþei muncii din industria editorialã, înfiinþarea ºi dotarea unui Centru naþional de

formare în cultura scrisã.

Rezultatele studiului privind adaptabilitatea angajaþilor din domeniul editorial la tendinþele europene (2008 - 2011) vor fi utilizate în cursuri, conferinþe, ateliere, ºi schimburi de experienþã internaþionale. Totodatã, ele vor fi folosite în acþiunile derulate în viitorul Centru naþional de formare în cultura scrisã.

Uniunea Editorilor din România (UER) reprezintã cea mai importantã organizaþie patronalã ºi profesionalã a editorilor din România, care desfãºoarã numeroase programe în domeniul educaþional ºi în cel cultural ºi care reprezintã interesele angajaþilor din sectorul editorial, urmãrind derularea unor programe ºi acþiuni în interesul membrilor, creºterea rolului ºi forþei organizatorice, dezvoltarea de relaþii publice ºi de parteneriate, precum ºi gestiunea eficientã a fondurilor ºi a resurselor. Organizaþia reuneºte importanþi editori ºi difuzori de culturã scrisã, care produc ºi comercializeazã carte ºcolarã preuniversitarã ºi universitarã, literaturã românã ºi universalã, carte pentru copii, lucrãri destinate orizontului educaþional ºi cultural, carte de învãþãturã adresatã tuturor vârstelor. În prezent, UER include peste 55 de membri din toatã þara.

Fotografiile cu propria persoanã publicate pe Facebook pot afecta relaþiile sociale

P

ublicarea cu regularitate a fotografiilor pe reþeaua de socializare Facebook, mai ales cele cu propria persoanã, poate avea efecte negative asupra relaþiilor din lumea realã, aratã un studiu realizat de cercetãtorii britanici, citat de huffingtonpost.com.

“Acest lucru este valabil pentru anumite grupuri de «amici» din afara cercului de prieteni apropiaþi ºi rude care nu reacþioneazã foarte bine la pozele publicate de utilizatori cu propria persoanã”, explicã autorul studiului, cercetãtorul David Houghton de la Universitatea scoþianã Heriot-Watt, într-o declaraþie de presã.

“Este important de reþinut cã informaþiile pe care le distribuim pe pagina personalã de Facebook sunt vãzute

nu doar de prietenii apropiaþi, ci de diferite categorii de persoane, cum ar fi parteneri de afaceri, colegi, familie ºi cunoscuþi, fiecare grup înþelegând în mod diferit informaþia pe care o publicãm”, a mai declarat acesta.

Studiul a analizat diferite tipuri de fotografii (cu propria persoanã, de la evenimente, cu familia, obiecte ºi animale) ºi felul în care acestea influenþeazã fiecare tip de relaþie în parte (cu o rudã, cu partenerul de

Diverse 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 August 2013

viaþã, cu prietenii apropiaþi, cu colegii ºi cu ceilalþi prieteni de pe Facebook).

Pentru a evalua impactul fotografiilor asupra relaþiilor sociale,

508 participanþi au fost intervievaþi ºi reacþiilor lor au fost mãsurate pe o scarã care þine cont de douã elemente “sprijin” ºi “intimitate”. Într-un e-mail trimis

publicaþiei The Huffington Post, David Houghton a definit “intimitatea” ca fiind “apropierea unui individ faþã de celãlalt”, iar “sprijinul” l-a descris ca reprezentând “ajutorul reciproc pe care ºi l-ar oferi cei doi indivizi”.

“Creºterea numãrului de postãri ºi distribuirea pozelor cu tine însuþi, indiferent de þinta de departajare a grupurilor, este consideratã ca fãcând parte din intimitate”, au notat cercetãtorii britanici.

“Suntem de pãrere cã oamenii trebuie sã foloseascã reþelele de socializare ºi sã se bucure de avantajele pe care acestea le aduc, pentru cã se întâmplã multe lucruri amuzante acolo, dar trebuie sã fim foarte atenþi la ceea ce publicãm. Gândeºte-te de douã ori, publicã o singurã datã”, a adãugat David Houghton.

Opt personalitãþi ale României au primit paºaport de ambasador al turismului

O

pt personalitãþi ale României, majoritatea din lumea sportului, au primit, luni, paºaport de ambasador al turismului din partea Ministerului Turismului ºi vor promova þara în cãlãtoriile lor în strãinãtate.

Gabriela Szabo, Ivan Patzaichin, Ilie Nãstase, Elisabeta Lipã, Grigore Leºe, ªtefan Popa Popa’s ºi Gheorghe Zamfir au primit diplome ºi paºapoarte din partea ministrului delegat pentru Turism, Maria Grapini. De asemenea, i s-a acordat un paºaport de ambasador al turismului ºi Iolanda Balaº, însã aceasta a lipsit la festivitate din motive de sãnãtate.

“Toþi aceºti ambasadori nu au trebuit sã fie convinºi, au fost de acord imediat, le mulþumesc, îi voi aprecia toatã

viaþa mea. E o primã etapã a programului: «România promovatã prin valori», unul nou, care va aduce un avantaj României. Le mulþumesc cã fac voluntar ceea ce fac”, a declarat Maria Grapini.

La ceremonie au fost prezenþi ºi ministrul Economiei, Varujan Vosganian, ministrul de Externe, Titus Corlãþean, dar ºi ministrul delegat pentru Dialog Social, Doina Panã.

Fosta atletã Gabriela Szabo a declarat cã existã un interes foarte mare pentru România: “E o þarã încã nedescoperitã, dar de mare inters pentru strãini. Unii au venit cu teamã, dar când au plecat am rãmas plãcut surprinsã când mi-au promis cã se vor întoarce cu familiile lor”.

Fostul tenisman Ilie Nãstase

a afirmat cã deocamdatã nu ºtie ce înseamnã acest paºaport, dar a fost de acord imediat sã facã parte din aest proiect: “Nu ºtiu ce înseamnã deocamdatã acest titlu, doamna ministru m-a sunat de mai multe ori ºi m-a întrebat dacã vreau. Am vãzut cine erau cei

propuºi ºi am zis imediat da.

Cred cã schimbarea cea mai importantã a trebui sã fie la nivelul serviciilor ºi evaluarea stelelor la hotelurile noastre.

Deocamdatã numai privaþii investesc. Cred cã ar trebui sã avem niºte hoteluri de lux, din pãcate nu avem, cel mai luxos hotel se opreºte la Viena sau Budapesta ºi oamenii foarte bogaþi nu vin în România tocmai din cauza asta”.

Ivan Patzaichin a spus cã a promovat mereu România, iar în ultimii patru ani s-a implicat în promovarea turismului ecologic. “Încerc sã fac ca Delta sã devinã cel mai mare centru de acest gen din lume, vreau ca oricine sã ajungã mãcar o datã în acest centru de ecoturism.

Cred cã poate deveni un brand pentru România, noi avem valori, bogãþii, dar trebuie sã ºtim sã le valorificãm pentru a deveni un brand. În Deltã, din pãcate, vâslitul a cam dispãrut în ultimii trei ani, am avut momente în care am premiat niºte copii ºi le-a fost ruºine pentru cã vâslesc. Încercãm sã facem la Mila 23 primul centru de iniþiere în vâslit pentru copiii din Deltã. Poate astfel le va veni ºi ideea de a deveni campioni. Nu mai sunt copii care sã vâsleascã, la modã e sã aibã un motor cât mai puternic, noi prin asociþia noastrã încercãm sã promovãnm acest gen de miºcare”, a declarat Patzaichin.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 August 2013

Andronache ºi-a preluat CEH ar putea da burse biroul de la Petroºani pentru studenþi S D aniel Andronache ºi-a preluat marþi dimineaþã biroul de la Petroºani. În fosta clãdire a CNH va funcþiona oficial Complexul Enerrgetic Hunedoara, iar primele contacte stabilite cu directorii au vizat reducerea cheltuielilor.

Diana MITRACHE Daniel Andronache a avut primul contact cu sediul de la Petroºani ºi, încã din prima zi, s-a întâlnit cu directorii de la unitãþile miniere din zonã.

Totul a intrat de marþi pe fãgaºul stabilit iniþial de minerii din Valea Jiului care au cerut, în repetate rânduri, ca sediul Complexului Energetic sã rãmânã la Petroºani. „CEH funcþioneazã de la 1 august în totalitatea lui, cu partea contabilã, cea de resurse umane º.a.m.d.

Am avut o perioadã de concediu ºi de azi sunt la noul loc de muncã, lucru ce

înseamnã cã am reespectat ceea ce am promis atunci când am preluat aceastã funcþie.

Totodatã, am reuºit sã facem fuziunea în graficul stabilit, am intrat într-o normalitate”, a declarat la Petroºani Daniel Andronache, director general al Complexului Energetic Hunedoara (CEH).

Prima întâlnire cu directorii de la unitãþile miniere a vizat reducerea cheltuielilor ºi demararea unor investiþii, iar tot marþi Daniel Andronache s-a întâlnit ºi cu delegaþia chinezã. „Chiar în aceastã dimineaþã am avut o ºedinþã cu directorii de mine. Încercãm sã gândim reducerea cheltuielilor

în acest moment, a cheltuielilor materiale, ºi cãutãm sã vedem unde putem interveni ca pe o perioadã scurtã sã le redimensionãm.

Tot de azi lucrãm la caietul de sarcini pentru investiþiile necesare la minele din Valea Jiului.

E vorba de cei 60 de milioane de euro pe care i-am discutat în China. Pregãtim caietul de sarcini ca sã facem acceastã achiziþie, dar ºi cel pentru achiziþia legatã de retehnologizare ºi desulfurarea de la Mintia”, a mai precizat Daniel Andronache, în prima sa de lucru la Petroºani.

Sunt doar câteva aspecte ce au fost luate marþi în discuþie la Petroºani, iar pe viitor, conducerea Complexului Energetic Hunedoara spune cã are planuri mari legate de viitorul energetic al judeþului.

tudenþii de la Petroºani ar putea fi susþinuþi cu burse ºi apoi imediat angajaþi în sistemul energetic al judeþului Hunedoara.

Sute de absolvenþi stau fãrã job-uri, în timp ce mineritul duce lipsã de specialiºti.

Diana MITRACHE

Pare o utopie, însã, în Valea Jiului lucrurile sunt cât se poate de reale. În timp ce absolvenþii cu studii superioare nu îºi gãsesc de lucru, la unitãþile miniere se resimte o lipsã acutã a acestora. Mai mult, nici absolvenþii de ºcoli tehnice nu primesc de lucru la minã, deºi ar fi nevoie de ei.

Tocmai de aceea, cei din conducerea Complexului Energetic Hunedoara s-au gândit cã bursele pentru studenþi ar fi ideea salvatoare. „Ar fi excepþional. E o idee foarte bunã ºi acum vrem sã vedem unde gãsim specializãrile de care avem noi nevoie. Dar ideea e foarte bunã ºi o

agreãm”, a declarat Daniel Andronache, directorul general al CEH. Pânã acum câþiva ani, Compania Naþionalã a Huilei era cea care acorda

aceste burse, pentru studenþii de la toate cele 3 facultãþi din cadrul Universitãþii Petroºani. Anul universitar 2006 – 2007 a fost cel mai bun din acest punct de vedere, pentru cã CNH a acordat în total 25 de burse, 8 la Facultatea de

Mine, 7 la Inginerie Mecanicã ºi Electricã ºi 10 la Facultatea de ªtiinþe. Un an la fel de bun a fost 20082009, când au fost în total 16 burse, iar atunci au fost mai multe la Facultatea de Mine. Dupã aceea, probabil cã criza financiarã ºi-a fãcut efectul ºi s-a resimþit, aºa încât numãrul de burse a scãzut de la un an la altul ºi dacã în 2010

mai erau 6 burse, anul trecut la Petroºani s-au epuizat ultimele douã burse ºi au fost pentru studenþii de la Facultatea de Mine.

Anul acesta, studenþii de la Petroºani nu au mai primit nicio bursã.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 August 2013

I-au lãsat fãrã fotoliile de ºefi

Schema de conducere a unitãþilor miniere, diminuatã drastic de conducerea CEH

P

osturile de conducere de la unitãþile miniere au fost reduse „la sânge” dupã includerea acestora în Complexul Energetic Hunedoara. Acum, exploatãrile de cãrbune mai au doar conducerea strict necesarã, cu care pot funcþiona fãrã probleme.

Carmen COSMAN Organigrama, extrem de stufoasã, sa pãstrat aproape nemodificatã de pe vremea când în subteranul Vãii Jiului lucrau peste 50.000

de mineri, chiar dacã între timp mineritul a fost supus unor procese masive de restructurare. Timp de 20 de ani, Compania Naþionalã a Huilei Petroºani a beneficiat de trei tipuri de ajutoare financiare de la

bugetul de stat, dar puþini au fost banii ce s-au îndreeptat cãtre investiþiile în retehnologizare. O bunã parte din sumã a mers în salarii ºi nu neapãrat în cele ale ortacilor de rând, cât în ale mai marilor din minerit sau în buzunarele sindicaliºtilor ce beneficiau din plin de pe urma defunctei Companii Naþionale a Huilei.

Veniturile „boºilor” au fost mereu extrem de mari comparativ cu sãrãcia din zonã ºi cu salariile truditorilor din subteran. Iar în ciuda programelor masive de restructurare a industriei miniere, care nu i-a afectat pe ºefi, CNH ºi-a pãstrat, la fel ca înainte de 1989 o structurã la fel de stufoasã, cu directori, tot felul de ingineri –ºefi, ºefi de

Dupã aprobarea bugetului pentru SNH,

CEH lucreazã la elaborarea unui buget pentru întreaga entitate

G

uvernul a aprobat, în cadrul ºedinþei de sãptãmâna trecutã, bugetul de venituri ºi cheltuieli pentru Societatea Naþionalã a Huilei. În fapt, aceastã societatea nu mai existã din momentul în care a fuzionat cu Complexul Energetic Hunedoara.

Monika BACIU

Guvernul a aprobat prin Hotãrâre bugetul de venituri ºi cheltuieli pe anul 2013 pentru Societatea Naþionalã a Huilei SA Petroºani.

Veniturile totale estimate a se realiza în 2013 se ridicã la 517.846 mii lei, iar cheltuielile totale la 517.846 mii lei. În urmã cu ceva timp, reprezentanþii SNH spuneau cã un buget

de venituri ºi cheltuieli pentru societate va fi aprobat în momentul fuziunii însã acesta ar

fi trebuit sã fie la nivel de Complex Energetic.

Reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara, cei care au preluat Societatea Naþionalã a Huilei spun cã va fi aprobat ºi un buget la nivel de entitate energeticã. ”Va fi un buget al Complexului

sectoare, conducãtori formaþie lucru, etc. ªi, în timp ce majoritatea angajaþilor duceau acasã, la sfârºit de lunã, un pumn de mãrunþiº în loc de retribuþie lunarã, ºefii minerilor stãteau liniºtiþi pe retribuþii de mii de lei lunar. De exemplu, în 2008, fostul director al CNH a încasat 248.356 de lei, adicã aproape 21.000 de lei lunar, asta în timp ce un miner de la front câºtiga vreo 2.000 de lei pe lunã.

S-

au dus vremurile de huzur Lucrurile s-au schimbat dupã încluderea celor patru mine viabile – Lonea, Livezeni, Vulcan ºi

Energetic Hunedoara sau era normal sã facã douã bugete, unul pe parte energeticã, unul pe parte minierã, dar acum se lucreazã la un buget pentru întregul complex.

A fost o perioadã de tranziþie, noi am depus actele la registrul Comerþului cu 1 iulie, dar am intrat efectiv cu 1 august, tocmai pentru a uºura problemele de contabilitate ºi resurse umane”, a declarat Daniel Andronache, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara.

Scriptic, bugetul de venituri ºi cheltuieli de la SNH este echilibrat, însã în realitate societatea înregistreazã pierderi de 8 milioane de lei, deºi aceasta a fost înfiinþatã la data de 1 ianuarie anul acesta.

Lupeni - înb Complexul Energetic Hunedoara. CEH trebnuie sã fie o unitate viabilã, care sã stea cât de cât pe porpriile picioare, pentru cã de la bugetul de stat nu mai vine niciun fel de ajutor financiar. Iar planul de viabilizare nu putea sã ocoleascã stufoasa organigramã a sucursalelor miniere. „S-a fãcut o reducere a organigramei, pânã

la nivelul minim necesar. O mulþime de posturi au dispãrut.

Mai existã doar posturile de director, inginer ºef ºi contabil ºef. Schema de personal s-a redus foarte mult”, a declarat directorul Complexului Energetic Hunedoara, Daniel Andronache.

La ora actualã, la cele patru mine viabile mai sunt aproximativ 5.500 de angajaþi.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 August 2013

Terenurile din Pasul Vâlcan au devenit atractive

M

unicipalitatea Vulcan a reuºit sã atribuie prin licitaþie mai bine de jumãtate din parcele de teren situate în staþiunea montanã Pasul Vâlcan.

Maximilian GÂNJU Interesul celor care vor investeascã în noua staþiune de schi a municipiului Vulcan este unul crescut, drept dovadã numãrul mare de parcele atribuite de cãtre municipalitate imediat dupã ce au fost scoase la licitaþie. Cei care vor sã-ºi construiascã o cabanã în Pasul

Vâlcan, în zona turisticã, au fost nevoiþi sã liciteze pentru concesiunea pe 49 de ani pornind de la un preº de 1 euro metrul pãtrat pe an. „Continuãm cu licitaþiile, cum terminãm de înscris o parcelã o scoatem la licitaþie.

Pânã acum avem deja 25 de parcele licitate.

Este interes mare pentru ele ºi sãptãmâna viitoare urcãm în staþi-

Împotmoliþi în avize

C

entrul social din Colonie aºteaptã donaþii. Preotul Octavian Pãtraºcu a demarat în urmã cu câteva luni un proiect prin care are în vedere amenajarea unui centru pentru persoanele vârstnice ºi pentru mamele ºi copiii abuzaþi.

Locaþia este cea a vechii garnizoane.

Deocamdatã, proiectul s-a împotmolit în obþinerea avizelor.

Monika BACIU ”Am dorit ºi dorim sã reuºim sã începem lucrarea la clãdirea repartizatã de consiliul local. Suntem încã în faza de finisare a proiectului, în faza obþinerii avizelor care se cer de la multe autoritãþi. Cãutãm ºi primim oferte de materiale ºi lucrãri.

Dorim sã începem cât de repede, sã primim ºi autorizaþia ca sã fim în legalitate. Banii sunt foarte puþini, cãutãm sã gãsim o firmã care sã ne refacã acoperiºul de suma pe care o avem”, a spus preotul Octavian Pãtraºcu.

Dacã proiectul se va concretiza, aici se va realiza ºi primul centru din Valea Jiului pentru

une pentru a le parcela ºi numerota iar apoi vine omul sãºi ia terenul ºi sã înceapã lucrãrile, sã le dãm autorizaþii de construire”, a declarat primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Proiectul privind modernizarea staþiunii Pasul Vâlcan este în derulare ºi va primi finanþare explicã edilul ºef, ºi astfel se explicã ºi interesul celor care vor sã investeascã în zona turisticã.

Pe lângã telegondola deja construitã ºi datã în folosinþã, în Pasul Vâlcan urmeazã sã se realizeze ºi un

telescaun care va lega staþiunea de renumita zonã turisticã Straja.

Aceastã investiþie este cheia care ar face profitabilã ºi staþiunea de deasupra Vulcanului. „Telescaunul este în program, pentru anul viitor.

Este programul pe ºapte ani de zile ºi suntem în cadrul lui, nu existã pericolul sã nu aibã finanþare”, a mai declarat edilul ºef.

Pentru Staþiunea Pasul Vâlcan, municipalitatea are în total 41 de parcele care vor fi scoase la licitaþie, iar preþul de pornire este

femeile ºi copiii abuzaþi.”Este o necesitate. În Valea Jiului nu avem astfel de locaþii ºi ne-am gândit cã dacã noi vrem sã amenajãm un cãmin pentru vârstnici, în aceeaºi locaþie sã fie ºi câteva apartamente maternale pentru femeile ºi copiii alungaþi de acasã ºi în situaþie dificilã. Dorinþa noastrã este de a începe aceste lucrãri cu nãdejdea

cã oamenii de bine vor înþelege scopul uman ºi umanitar al acestei acþiuni ºi vor contribui cu mai mult sau mai puþin”, a mai spus preotul.

Administraþia localã de la Petroºani a concesionat spaþiul celor de la Biserica Sfânta Varvara pentru ca aici sã fie amenajat un spaþiu pentru persoanele cu situaþii deosebite.

de 1,0 euro/mp/an, iar pasul de licitare 0,5 euro.

Terenurile sunt

înscrise în Cartea Funciarã iar durata concesiunii este de 49 de ani.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 August 2013

Harta corupþiei: Topul þãrilor cu cele mai multe cazuri de dare de mitã

S

ierra Leone conduce, la nivel mondial, topul þãrilor cu cele mai multe cazuri de acordare de mitã, în timp ce în Europa cei mai mulþi oameni care au recunoscut cã au plãtit mitã cel puþin o datã au fost din Ucraina, potrivit Barometrului global al corupþiei publicat marþi de organizaþia Transparency International.

Sondajul, sau Barometrul Global al Corupþiei din 2013, pentru care au fost chestionaþi 114.000 de oameni din 107 þãri, a evidenþiat câteva aspecte principale privind corupþia la nivel mondial, potrivit bbc.co.uk.

Astfel, posibilitatea de a da mitã este de douã ori mai ridicatã în cazul locuitorilor unei þãri sãrace decât în cazul celor din statele mai dezvoltate. În una din trei þãri, cea mai multã mitã îi revine poliþiei, iar în aproape una din cinci þãri, topul corupþiei este condus de instituþiile de justiþie. În

ansamblu, unul din patru respondenþi a recunoscut cã a plãtit mitã cel puþin o datã. · Peste jumãtate dintre participanþi sunt de pãrere cã situaþia corupþiei s-a agravat în ultimii doi ani · 27 la sutã dintre respondenþi au spus cã în ultimul an au plãtit mitã la contactul cu un serviciu sau instituþie publicã · Aproape 9 din 10 oameni au spus cã ar acþiona împotriva corupþiei · Douã treimi dintre cei cãrora li s-a cerut sã dea mitã au spus cã au refuzat · În 51 de þãri din toatã

lumea partidele politice sunt vãzute ca cele mai corupte instituþii Din harta interactivã realizatã de Transparency International, se observã cã Sierra Leone are cel mai mare numãr de respondenþi care au recunoscut cã au plãtit mitã - 84%. Þãrile cu cea mai joasã ratã de acordare a mitei 1% - sunt Danemarca, Finlanda, Japonia ºi Australia.

Din Europa au participat 28 de þãri, dintre care cea

Cursul euro s-a oprit fix la 4,45 lei

R

uleta care se joacã pe pieþele internaþionale, referitor la momentul în care Rezerva Federalã americanã va decide reducerea programului de relaxare cantitativã, care are o valoare lunarã de 85 miliarde dolari, va continua sã influenþeze evoluþia activelor considerate riscante, analiºtii anticipând o volatilitate ridicatã pânã spre finele anului.

Posibilitatea reducerii, începând cu luna viitoare, cu 10 miliarde dolari a cumpãrãrilor de obligaþiuni ale Trezoreriei SUA sau a companiilor americane, evocatã recent de Dennis Lockhart, ºeful Fed din Atlanta, a determinat scãderi ale acþiunilor ºi materiilor prime, iar monedele din India ºi Indonezia se prãbuºesc, investitorii lichidându-ºi poziþiile pe pieþele valutare emergente.

Moneda naþionalã a fost feritã ieri de scãderi, dupã trei ºedinþe consecutive de depreciere, cursul euro coborând de la 4,4537 la 4,45 lei. Piaþa s-a deschis la 4,4550 lei, dupã care euro a trecut pe o pantã descendentã, astfel cã la ora 14:00 cotaþiile erau de 4,4440 – 4,4470 lei.

Cursul dolarului ameri-

can a scãzut de la 3,3392 la 3,3219 lei, însã francul elveþian a urcat de la 3,6046 la 3,6110 lei, cel mai ridicat nivel începând cu 3 iulie.

Monedele din regiune aveau evoluþii asemãnãtoare cu ale leului, euro fluctuând între 4,235 ºi 4,255 zloþi, respectiv între 300,1 ºi 301 forinþi.

Perechea euro/dolar, creºtea, comparativ cu

evoluþia de luni, la 1,3323 – 1,34 dolari, într-un moment în care investitorii aºteptau publicarea a minutelor ultimei întâlniri a Comitetului de politicã monetarã a Fed. Acestea ar trebui sã le ofere indicii privind momentul încetinirii tipãririi de dolari de cãtre banca centralã americanã.

Euro a profitat ºi de perspectiva creionatã de Bundesbank care a evocat recent tensiunile inflaþioniste din zona euro, care ar putea impune majorarea dobânzii de politicã monetarã a BCE, care se situeazã în prezent la minimul istoric de 0,5%. În piaþa la termen de la Sibiu, euro se tranzacþiona pe septembrie la 1,3330 – 1,3410, respectiv la 1,33 – 1,3379 dolari pe decembrie, iar uncia de aur scãdea pentru scadenþa de sãptãmâna viitoare la 1.360 – 1.366 dolari.

Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la ora 14:00

mai mare ratã de acordare a mitei (dintre cele participante la sondaj) a fost calculatã în Ucraina (37%), urmatã de Republica Moldova (29%) ºi Bosnia ºi Herþegovina (28%). În România, rata de acordare a mitei apare ca fiind de 17 la sutã, pe a opta poziþie dintre þãrile europene participante. La nivel mondial, þara noastrã este situatã la acelaºi nivel cu Macedonia ºi Sudan.

Statistica ratelor de acordare a mitei în þãrile din Europa: · Ucraina - 37% · R. Moldova - 29% · Bosnia ºi Herþegovina 28% · Lituania, Serbia - 26% · Grecia - 22% · Turcia, Slovacia - 21% · Letonia, Cipru - 19%

· România, Macedonia 17% · Kosovo- 16% · Cehia - 15% · Ungaria - 12% · Bulgaria - 8% · Elveþia - 7% · Slovenia, Estonia - 6% · Marea Britanie, Italia - 5% · Georgia, Croaþia, Belgia 4% · Portugalia, Norvegia - 3% · Spania - 2% · Danemarca, Finlanda 1% Pentru informaþiile despre mitã au fost chestionate persoane din 95 de þãri. În cazul unor þãri, precum Brazilia ºi Rusia, datele rezultate din anumite întrebãri au fost excluse din cercetare, pe motiv de nesiguranþã privind validitatea ºi soliditatea rãspunsurilor. Pentru întrebãrile despre instituþiile corupte participanþii au provenit din 105 þãri.

Potrivit bbc.co.uk, marja de eroare pentru fiecare þarã este de 3 la sutã.

Numãrul standard de participanþi din fiecare þarã a fost de 1000 de oameni. Cipru, Luxemburg, Vanuatu ºi Insulele Solomon au participat prin câte 500 de locuitori, iar marja de eroare a fost de 4 la sutã.

14 Program & Horoscop

9:50 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 10:30 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului – Gyebaek (r) 11:50 Legendele palatului – Gyebaek (r) 12:30 Oameni cu minte 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 Oameni cu minte (r) 17:30 O9ATITUDINE Protecþia Consumatorilor 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 19:00 Ora de business

9:30 Jasper, Texas 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Ultimul val 22:15 Trãsniþii 23:00 Focus Monden

10:15 11:10 11:15 11:30 12:30 12:45 13:45 13:50 14:15 15:15 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30

Que bonito amor (r) Doamne de poveste Teleshopping Maricruz (r) Teleshopping Iubiri vinovate (r) Doamne de poveste Teleshopping Dragostea învinge 100 de poveºti celebre Triumful dragostei Poveºtiri adevãrate Que bonito amor Maricruz Iubiri vinovate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 August 2013

10:00 Hercule 11:10 Next Top Model by Cãtãlin Botezatu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Mireasã pentru fiul meu 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele?

22:30 În puii mei

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 În pânza minciunilor (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Legendele tornadei 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Serviþi, vã rog! (r) 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviþi, vã rog!

22:30 ªtirile Pro TV 23:05 CSI: Miami 0:05 Vânãtorii de extratereºtri

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa s-ar putea sã fiþi bulversat din cauza unor nereuºite care parcã se þin lanþ. Nu este exclus sã fiþi irascibil ºi sã vã certaþi cu cei din jur. Temperaþi-vã pornirile agresivie. Amânaþi întâlnirile de afaceri!

Teleshopping Culoarea fericirii Destinul regelui Pastila Vouã (r) Mica mireasã (r) Pastila Vouã (r) Cuscrele Copii contra pãrinþi (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Destine împlinite Pe urmele unui asasin

10:15 Que bonito amor (r) 11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r) 13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge 15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Regina 22:00 Poveºtiri de noapte

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 ªtirile B1 18:00 ªtirile B1 18:30 X-Press 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFA Champions League 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: PSV Eindhoven - Milan 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: PSV Eindhoven - Milan 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat UEFA Champions League 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 EuroFotbal

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Sunteþi confuz ºi predispus sã faceþi greºeli. Concentraþi-vã asupra problemelor urgente.

Dimineaþa este posibil sã vã dezamãgiþi un prieten bun. Nu cãutaþi nod în papurã celor din jur!

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dimineaþa sunteþi irascibil ºi riscaþi sã stricaþi relaþiile cu colaboratorii. Pãstraþi-vã calmul ºi nu faceþi caz din orice mãrunþiº!

Este indicat sã evitatþ ieºirile în societate ºi afacerile, pentru cã sunteþi predispus la greºeli.

10:45 11:00 12:00 13:15 13:45 14:45 15:00 16:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

21

23 iulie *** 22 august S-ar putea sã aveþi probleme cu banii, motiv pentru care nu vã simþiþi în largul dumneavoastrã.

Pãstraþi-vã calmul ºi nu vã lãsaþi atras într-o ceartã! Bazaþi-vã pe intuiþie ºi ascultaþi sfaturile unei rude.

Astãzi vã concentraþi mai greu, aºa cã amânaþi deciziile importante. Ar fi bine sã evitaþi activitãþile care necesitã efort intelectual ºi luciditate. Este cazul sã acordaþi mai mult timp odihnei.

23 august *** 22 septembrie Intenþionaþi sã preluaþi noi sarcini la serviciu, dar nu sunteþi sigur cã veþi reuºi. S-ar putea sã aveþi discuþii aprinse cu colegii, dacã refuzaþi sã ascultaþi ºi pãrerile lor. Stabiliþi-vã clar prioritãþile.

Nu vã întindeþi mai mult decât vã þine plapuma!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Dimineaþa survin evenimente neprevãzute, care vã împiedicã sã vã respectaþi programul. Nu este indicat sã vã puneþi mari speranþe într-o afacere pe care o credeaþi profitabilã. Spre searã, vã simþiþi bine în mijlocul familiei.

Sunteþi foarte ambiþios, dar conjunctura actualã nu vã ajutã prea mult. Nu este momentul sã vã asumaþi mai multe responsabilitãþi. S-ar putea sã fiþi confuz ºi sã nu vã puteþi onora toate angajamentele.

23 noiembrie *** 20 decembrie Vã faceþi griji degeaba. Norocul vã zâmbeºte atât pe plan profesional, cât ºi pe plan financiar.

S-ar putea sã fiþi puþin surmenat ºi, din aceastã cauzã, sã deveniþi irascibil.

21 ianuarie *** 20 februarie

Din cauza problemelor sentimentale, dimineaþa este posibil sã fiþi confuz. Acceptaþi ajutorul prietenilor apropiaþi! Pentru a evita o ceartã în familie, ar fi bine sã amânaþi orice decizie pentru altãdatã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa s-ar putea sã nu vã simþiþi în formã, ceea ce vã accentueazã starea de nervozitate. Nu vã asumaþi nici un risc.

Pãstraþi-vã calmul ºi înarmaþi-vã cu multã rãbdare!

21 februarie *** 20 martie Din cauza amânãrii unei delegaþii, programul vã este dat peste cap.

S-ar putea sã vã enervaþi pentru cã sunteþi nevoit sã pierdeþi timpul fãrã folos. Cei din jur fac tot posibilul sã vã ajute.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 August 2013

Reclamaþii la OPC împotriva bãncilor

M

ulþi dintre noi spunem cã orice ar fi, numai împrumuturi la bãnci sã nu facem.

Acest lucru ar fi ideal, însã, în zilele noastre este destul de dificil sã achiziþionezi o casã sau o maºinã fãrã a apela la instituþiile bancare.

Luiza ANDRONACHE Potrivit reprezentanþilor Comisariatului Judeþean pentru Protecþia Consumatorilor, nu mai puþin de 11 hunedoreni se aflã în proces cu anumite bãnci, care le-au perceput abuziv comisioane sau au fost calculate greºit anumite sume de bani pe care aceºtia le datorau. În 2010, aºanumita Ordonanþa creditelor, le-a permis românilor sã depunã plângeri la Protecþia Consumatorilor sau sã cheme în instanþã bãncile, din cauza clauzelor abuzive din contracte. Legea nu

s-a aplicat decât câteva luni celor care aveau credite în derulare, fiind ulterior modificatã în Parlament.

Bãncile sunt astfel obligate, conform legii, sã remedieze deficienþele din contracte ºi, în unele cazuri, sã plãteascã despãgubiri împrumutaþilor. “În ultima perioadã am primit numeroase reclamaþii privind clauze abuzive în sistemul bancar ºi non ban-

car. Spre exemplu, în privinþa contractului cu o anumitã bancã din judeþul Hunedoara, cetãþeanul contestã calculul anumitor sume ºi comisioane care au fost aplicate. Acele comisioane de riscuri care se percep în continuare de cãtre unele unitãþi bancare ºi care sunt ilegale în accepþiunea Ordonanþei de Guvern numãrul 50 din 2010”, a declarat Daniel Dumitran,

CONSILIUL JUDEÞEAN HUNEDOARA

ANUNÞ IMPORTANT Duminicã, 25 august 2013, circulaþia auto va fi restricþionatã timp de 4 ore, în intervalul orar 12.00 – 16.00, în zona Platoului Costeºti, comuna Orãºtioara de Sus.

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264.

Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã.

Relaþii la 0734.543.820

comisar ºef CJPC Hunedoara.

Din fericire, au existat trei hunedoreni care au avut noroc ºi au câºtigat în instanþã, în lupta cu sistemul bancar, iar sumele de bani percepute abuziv de cãtre bãnci le-au fost restituite. „Avem ºi soluþii definitive, pânã în prezent un numãr de trei.

Instanþele de judecatã obligã la restituirea tuturor sumelor încasate necuvenit de cãtre banca respectivã ºi

aplicã ºi o amendã contravenþionalã acelui sistem bancar. Celelalte, pentru cã avem în jur de 10, 11 cazuri la instanþele judecãtoreºti, sunt pe rol cu toatã documentaþia depusã de noi în sprijinul consumatorului”, a mai spus comisarul ºef de la Protecþia Consumatorului Hunedoara.

Comisarii din cadrul Protecþiei Consumatorilor continuã sã efectueze controale ºi verificãri în acest domeniu, pentru ca hunedorenii, clienþi ai unor bãnci, sã nu mai fie pãgubiþi.

Informare S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani, cu sediul social în str. Cuza Vodã, nr. 23, municipiul Petrosani, jud.

Hunedoara, tel: 0254/543.144 intenþioneazã sã monteze o microhidrocentralã pe conducta de alimentare a rezervorului 1x2000 mc Brazi Vulcan.

Ca rezultat al acestei mãsuri nu se vor produce efecte care sã influenþeze interesele riveranilor sau utilizatorilor de apã ºi cadrul legal în care aceasta se înscrie.

Persoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentare sau care intenþioneazã sã transmitã observaþii, sugestii ºi recomandãri se pot adresa solicitantului la adresa: S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani, cu sediul social în str. Cuza Voda, nr. 23, municipiul Petroºani, jud.

Hunedoara, tel: 0254/543.144, persoanã de contact: Florin Dacian Donisã, dupã data de 15 august 2013.

Director General, Costel AVRAM

RESTRICÞII LA APÃ!

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþa restricþii în furnizarea apei potabile, pentru miercuri, 21 august 2013, în oraºul Vulcan: între orele 10,00 - 14,00.

Zona afectatã: Cartier Micro 3 B, Valea Morii-parþial.

Motivul restricþiei - montare debitmetru clorinare Moriºoara Petroºani, 08:00 - 14:00 Zona: Cartier Aeroport zona industrialã Livezeni Detalii: Executare branºament Complex Comercial Kaufland Mulþumim pentru înþelegere.

Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 August 2013

Livezeniul a devenit cel mai nevralgic punct al Vãii Jiului

T

oþi ºoferii ºi navetiºtii din Valea Jiului au observat cã zona Livezeni de la intrarea în Petroºani aproape s-a reconfigurat în ultimele zile, prin faptul cã s-a început construcþia unui sens giratoriu. Aºa se face cã de la sfârºitul sãptãmânii trecute de când a intrat în funcþiune doar o bandã din viitorului sens, iar vechiul drum s-a excavat, traficul se desfãºoarã foarte greu, iar maºinile stau în coloanã minute bune.

Luiza ANDRONACHE ªoferii îºi pierd rãbdarea, iar asta pe bunã dreptate, pentru cã aºteaptã verde de la muncitori ºi câte 10, 15 minute. Uneori, cozile de maºini se întind pânã aproape de intersecþia cu defileul pe sensul de mers Aninoasa – Petroºani ºi pânã în Aeroport de cealaltã parte. “ ªtim cã se lucreazã, este normal, dar parcã prea mult

stãm în coloanã. Este infernal”, a afirmat un ºofer nervos.

“Ar trebui ca muncitorii sã lucreze ºi noaptea ca sã termine mai repede. Niciodatã nu s-a circulat aºa greu

în zona asta”, a declarat un alt conducãtor auto. De fapt, construcþia sensului giratoriu ºi reconfigurarea drumului prin amenajarea de trotuare, a unor staþii de

maxi-taxi ºi lãrgirea benzilor de circulaþie, se fac de cãtre firma angajatã pentru construcþia magazinului Kaufland. Cum viitorul centru comercial va fi cel mai mare din judeþ de acest fel, era nevoie ºi de cãi de acces potrivite. Însã, paradoxul este cã nimeni nu prea ºtie

Open ªah Petroºani, ediþia cu numãrul patru

A

stãzi (miercuri-n.r.) începe turneul naþional de ºah.

Iubitorii sportului minþii îºi vor da întâlnire la Petroºani pe parcursul a patru zile unde se va disputa cea de-a patra ediþie a turneului naþional Open ªah Petroºani.

Monika BACIU ”Mâine (miercurin.r.) începe la Petroºani cea mai mare sãrbãtoare a ºahului din Valea Jiului de anul acesta.

A ajuns la ediþia a IVa, este turneul de ºah, Open ªah Petroºani, cu acoperire naþionalã din discuþiile mele avute cu Gicu Scurhan, participarea

va fi cea mai numeroasã de pânã acum, se anunþã peste 100 de participanþi la copii ºi o participare foarte numeroasã ºi la seniori. La aceºtia turneul începe mâine (miercuri-n.r.) dimineaþã la ora 10, copiii sunt aºteptaþi la ora 16 mâine (miercuri-n.r.) dupã-amiazã cu primele runde.

Sunt anunþaþi ºahiºti din cele mai importante centre ºahiste din România, vor veni din Timiºoara, Bucureºti, Arad, Timiºoara

este clubul care a dat în ultimii ani campionii naþionali la seniori. Va fi o participare foarte serioasã, iar iubitorii de ºah din Valea Jiului trebuie sã ºtie cã acest turneu se adreseazã tuturor, chiar ºi începãtorilor”, a spus Dorel ªchiopu, preºedintele secþiei de ºah din municipiul Vulcan.

Anul acesta aduce ºi o noutate în rândul ºahiºtilor. ”Turneul vedetã va fi turneul preºcolarilor. Este o premierã din punctul meu de vedere, sã fie o secþiune destinatã exclusiv preºcolarilor. Copiii au mai multe secþiuni, începãtori, debutanþi, mai sunt categorii de concurs destinate celor care au un coeficient pentru copii.

Acest turneu se adreseazã tututor”, a mai spus Dorel ªchiopu.

Sâmbãtã se va afla numele celor mai

buni ºahiºti din Valea Jiului, dar ºi din þarã. ”Sâmbãtã va fi premierea ºi este o ediþie deosebitã, o ediþie specialã datoritã premiilor ºi a medaliilor.

Sunt foarte multe medalii puse în joc, foarte multe cupe”, a mai precizat sursa citatã.

Competitia de la Petroºani gãzduieºte în trei zile, 9 runde în sistem elveþian ºi alte 7 runde în sistem elveþian pentru turneul principal de ELO. Competiþiile se desfãºoarã joi, vineri ºi sâmbãtã, în ultima zi fiind ºi festivitatea de premiere.

cât vor dura aceste lucrãri la drum, iar asta pentru cã avizul de construcþie a fost obþinut direct de la Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri din România, pentru cã în acest caz, vorbim de reconfigurarea unei porþiuni din Drumul Naþional 66. Cât

priveºte finalizarea lucrãrilor pentru supermarket-ul Kaufland, termenul este fixat pentru luna octombrie a acestui an. În acest context, este limpede cã ºi lucrãrile la drum vor mai dura un timp de acum încolo.

Aºa cã, ºoferi, înarmaþi-vã cu rãbdare!