Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 422

Cronica Vãii Jiului Vineri, 2 August 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Coechipieri care-ºi dau la ”gioale”:

nici eu, dar nici tu!

Disponibilizaþii primesc aceleaºi compensaþii

rtacii care vor ieºi cu „Ordonanþa” vor primi aceeaºi sumã compensatorie ºi nu în funcþie de vechimea în muncã. Fiecare disponibilizat va primi circa 32 de mii de lei.

>>> PAGINA PAGINA A 3-A

Petrila a înregistrat un mare eºec la capitolul omenie

>>> PAGINA PAGINA A 5-A

Turnul de apã Obiectiv strategic, folosit ocazional urnul de apã de la T Petroºani, o construcþie ce a împlinit 101 ani, a ajuns un obiectiv aproape nefolosit. El este în continuare întreþinut de responsabilii de la Depoul CFR...

>>> PAGINA PAGINA A 12-A

Trei zile de sãrbãtoare pentru mineri, la Lupeni

inerii, sãrbãtoriþi de administraþia localã din Lupeni. Administraþia localã din municipiul Lupeni organizeazã trei zile de spectacol pentru ortacii din Lupeni ºi nu numai.

>>> PAGINA PAGINA A 12-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 August 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu DN7 Halta Geoagiu Orãºtie DN7 Orãºtie - Spini DN 7 Spini Simeria Veche Simeria DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Câinelul de Jos - Bejan Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul în Cãlan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce ºi comercializeazã la Baza de Producþie din Petroºani (fost CONPET), str. Fabricii, nr. 11 urmãtoarele produse: pavele, borduri carosabile ºi de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preþuri avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 August 2013

Chinezii vin la CEH D

elegaþia chinezã ºi-a anunþat vizita la Complexul Energetic Hunedoara. Aceasta va avea loc în august ºi atunci este posibil sã vorbim de bani pe care asiaticii vor sã îi investeascã în Hunedoara. Chinezii sunt aºteptaþi în a doua parte a

rtacii care vor ieºi cu „Ordonanþa” vor primi aceeaºi sumã compensatorie ºi nu în funcþie de vechimea în muncã. Fiecare disponibilizat va primi circa 32 de mii de lei. Noul contract de muncã al ortacilor de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului prevede în urma negocierii cu administraþia plãþi

lunii august la Mintia. Reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara spun cã vizita delegaþiei a fost deja anunþatã ºi cã atunci vom afla despre intenþiile pe care aceºtia le au. „Din ultimele date pe care le deþin, în data de 19 august, delegaþia chinezã va fi prezentã la Mintia. Atunci vom afla mai multe date cu privire la investiþiile pe care le

Disponibilizaþii primesc aceleaºi compensaþii compensatorii de 32.500 de lei pentru fiecare angajat concediat. Contractul de muncã a intrat în vigoare de la 1 august 2013 ºi va avea o valabilitate pânã la finele lui 2014. Noutatea adusã de noul act constã în faptul cã minerii care vor ieºi din sistem nu vor mai primi plãþi compensatorii în

funcþie de vechime cum se întâmpla în trecut. Totodatã au fost negociate ºi drepturile pensionarilor minieri, mai exact menþinerea ºi acordarea gratuitãþilor la electricitate ºi încãlzire. Sumele necesare pentru aceste retribuþii sunt cuprinse în bugetul SNÎM-VJ. În aceastã toamnã ar urma sã pãrãseascã industria minierã circa 500 de angajaþi de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului din totalul de 2400 de angajaþi. Din SNÎM-VJ fac parte trei exploatãri miniere, Petrila, Paroºeni ºi Uricani, mine care se aflã pe program de închidere ºi îºi vor înceta activitatea de producþie pânã în anul 2018. Maximilian GÂNJU

Tronsonul 4 al autostrãzii Lugoj-Deva va fi construit pentru 95 de milioane de euro

NADNR a semnat contractul pentru proiectarea ºi construcþia lotului patru al autostrãzii Lugoj-Deva. Contractul are o valoare de peste 95 de milioane de euro ºi a fost adjudecat de asocierea Tehnostrade - Spedition UMB, companii controlate de omul de afaceri Dorinel Umbrãrescu. Cele douã firme urmeazã sã construiascã cei 22 de kilometri de autostradã cuprinºi între Deva ºi localitatea Ilia. Contractul, atribuit prin licitaþie deschisã, are o duratã de proiectare de ºase luni ºi un interval de execuþie de doi ani, perioada de garanþie fiind de patru ani. 15% din costurile lucrãrilor vor fi suportate de la bugetul de stat, pentru restul CNADNR obþinând o finanþare nerambursabilã de la Uniunea Europeanã.

Reprezentanþii CNADNR au anunþat cã în aceastã lunã aºteaptã sã semneze contractele pentru construcþia loturilor 2 ºi 3 ale autostrãzii. Proiectele însumeazã peste 50 de kilometri ºi au o valoare ce depãºeºte 60 de milioane de euro. Cât priveºte lotul numãrul 1, acesta a fost deja atribuit unui consorþiu italian. Autostrada Lugoj Deva face parte din Coridorul IV paneuropean, care începe în Germania ºi se continuã pe ruta Praga-Viena-Bratislava-Budapesta. În România, traseul trece prin Nãdlac, Arad, Deva, Orãºtie, Sibiu, Bucureºti, Feteºti ºi Constanþa, ruta continuând pânã la Istanbul.

vor putea finanþa”, a spus Nicolae Drãgoi, director gen. adj. CEH. O delegaþie din care au fãcut parte, pe lângã miniºtrii de resort, ºi responsabilii din CEH, a fost în Chima în luna mai. Atunci s-a discutat

despre intenþiile pe care asiaticii le au în ceea ce priveºte sistemul energetic din Hunedoara, iar în august se aºteaptã ca acestea sã devinã realitate. Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 August 2013

Peºtera Bolii, un loc de poveste, dar greu de gãsit

eºtera Bolii, unul din cele mai importante obiective turistice din Valea Jiului ºi judeþul Hunedoara, nu este prea uºor de gãsit de turiºti. Indicatoarele spre acest loc sunt prost amplasate ºi puþine. Pe Drumul Naþional 66, indicatorul spre Peºtera Bolii ºi Cetatea Bãniþei este prost amplasat, iar celalalte sunt atât de mici încât nu prea sunt vizibile. “Întradevãr, aºa este. Indicatoare sunt, dar sunt mici ca dimensiuni ºi se observã greu. Sunt porþiuni pe care maºinile trec cu vitezã ºi nu se vãd. Aºa pierdem o sumedenie de turiºti. Noi, în câteva zile vom pune indicatoare pentru cei care vin dinspre Tg. Jiu sau Transalpina, iar pentru cei care vin de la Deva, la fel, vom pune indicatoare cu Peºtera Bolii ºi Muzeul Mineritului”, a declarat Ovidiu Rizopol, vicepreºedinte Asociaþia Petro Aqua.

Totuºi, acum câteva zile s-a încercat montarea unui banner de mari dimensiuni, însã în zadar. “Acum trei zile am încercat sã punem în zona serviceului de la intrarea în Petroºani, un banner lung de 6 metri. De-abia a fost instalat, cã l-a rupt vântul. Nu rezistã acolo. Aºa cã vom pune pe marginea ºoselei unul, ancorat pe un stâlp fixat în beton”, a spus Ovidiu Rizopol. Însã, chiar ºi aºa, fãrã prea multe indicatoare, turiºtii tot vin, chiar dacã nu în numãr atât de mare pe cât se doreºte sau pe cât ar merita acest loc special. Ieri dimineaþã, spre exemplu, elevii unei ºcoli din Bucureºti

au venit împreunã cu profesorii lor sã vadã peºtera. “Suntem din Bucureºti, de la ºcoala 198 din cartierul Militari ºi am venit într-o tabãrã la Straja. Avem mai multe obiective de vizitat, printre care ºi Peºtera Bolii”, ne-a spus una din profesoarele din Bucureºti. Cei mici, fascinaþi de povestea peºterei spusã de dascãlii lor, au venit

cu lecþia învãþatã. “ªtiu cã peºtera a fost formatã de pârâul Jupâneasa. Sunt foarte nerãbdãtoare sã o ºi vizitez. Am mai fost la peºteri, dar asta cred cã este cea mai frumoasã”, ne-a spus o fetiþã de 9 ani. Sezonul oficial de vizitare a început odatã cu vara, iar cei mai mulþi turiºti vin dupã ce elevii iau vacanþa. “Sunt zile când vin ºi

câte 60- 80 de turiºti, iar altele când vin doi, trei. Dar, aceºtia vin din strãinãtate. Ieri am avut un autocar din Ungaria, iar altul din Italia”, a mai spus vicepreºedintele Asociaþiei Petro Aqua. Sunt multe povestiri ºi legende legate de Peºtera Bolii, una din cele mai mari peºteri din Ardeal ºi care spuse de voluntarii Asociaþiei Petro Aqua, fac deliciul oricãrui vizitator. Amenajãrile fãcute în ultima perioadã au fãcut ca aceastã peºterã sã fie pusã în valoare pentru toþi turiºtii. Având un spaþiu bogat ºi o acusticã bunã, aici se organizeazã de câþiva ani evenimente cultural religioase, concerte de muzicã ecumenicã, plus

un eveniment special realizat an de an în apropierea sãrbãtorilor de iarnã de cãtre Mondo TV Petroºani, numit “Lumina Crãciunului”. Denumirea de Peºtera Bolii este legatã de fam Bolia (sec XV). În interior este impresionantã prin portalul de la intrare, prin podeþele construite sã faciliteze accesul, toate fiind diferit construite, suspendate ºi agãþate special în peisajul cavern. Peºterã a servit ca platou de filmare pentru echipe din toatã lumea. Aici s-au turnat filme, reclame sau emisiuni de cãlãtorie, care de-a lungul timpului au dus mai departe faima acestui loc. Luiza ANDRONACHE

Cosaºii preferã Valea Jiului pentru cã aici câºtigã cel mai bine

n fiecare varã, Piaþa Agroalimentarã Centralã din municipiul Petroºani este locul din care pot fi angajaþi cosaºi profesioniºti de cãtre proprietarii de terenuri din Valea Jiului. Veniþi din judeþele învecinate, dar ºi chiar de mai departe, din Bistriþa Nãsãud de exemplu, cosaºii câºtigã între 120 ºi 150 de lei pe zi. Sumã nu chiar foarte mare, þinând cont de faptul cã munca este mai mult decât istovitoare, dar câºtigul este considerat mai bun decât în judeþele de origine ale cosaºilor profesioniºti. Aceºtia susþin cã fãrã banii câºtigaþi de-a lungul a doar douã luni de zile în Valea Jiului, nu ar putea supravieþui nici ei, nici familiile lor. Nu de alta, dar cei mai mulþi dintre ei sunt ºomeri sau agricultori, în prezent neavând un loc de muncã stabil. „Am venit sã scot un ban. Altceva nu am ce face pentru cã nu am serviciu ºi sunt ºomer.

Cosesc la momârlani, pentru cã ei au bani, nu-i plâng eu, de vreo 10 ani ºi pot sã zic cã câºtig biniºor. Vin doar câteva sãptãmâni pe an aici ºi câºtig suficient cât sã trãiesc pânã în vara viitoare”, a declarat gorjeanul Gheorghe Bodoiu. „Criza asta ne-a lovit pe toþi, dar undeva tot trebuie sã muncim, pentru a câºtiga un ban. Pentru cã în Vâlcea nu avem unde lucra, venim în Valea Jiului, strângem bani ºi din ei trãim pânã anul viitor. Dacã nu ne angajeazã nimeni în Petroºani mergem la Lupeni, Uricani, Pui sau Haþeg.

Momârlanii au arici la buzunar dar tot ne plãtesc mai bine decât în alte pãrþi”, a precizat vâlceanul Vasile Cebuc. „Eu vin sã cosesc în Valea Jiului încã din anul 1986 ºi pot sã spun cã sunt un adevãrat specialist în cosit. Câteodatã se meritã, câteodatã nu, dar asta este. Dacã nu ne angajeazã nimeni cheltuim din banii noºtri ºi atunci apar probleme. Sã tot dai la coasã este cam nasol, dar asta este, dacã nu avem altcumva cum sã câºtigãm un ban. Cel mai mult câºtigãm pe zi 150 de lei ºi cel mai puþin 120. Pentru mine coasa înseamnã bani, deci viaþã”, a spus ºi Vasile Pop, sosit în Valea Jiului tocmai din Bistriþa Nãsãud. Dupã cum susþin momârlanii, adicã bãºtinaºii Vãii Jiului (cei care îi angajeazã pe cosaºii veniþi din Gorj, Vâlcea, Alba sau Bistriþa) o zi de coasã este rãsplãtitã cu maximum 150 de lei pentru un hectar cosit, sumã la care se adaugã cazarea, hrana, þigãrile ºi, nu în ultimul rând, un pahar de þuicã. Mircea Mircea NISTOR

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 August 2013

Petrila a înregistrat un mare eºec la capitolul omenie

u au fost în stare sã adune 70 milioane lei vechi pentru a-ºi aduce acasã doctorul care le-a dãruit 30 de ani din viaþã. Au aºteptat, ca pe vremea comunistã, sã le rezolve statul-tãtic o problemã de omenie într-o situaþie extremã, de viaþã ºi moarte. Pentru a spãla ruºinea, ar fi recomandat sã încerce sã termine cursa începutã (vezi filmul ”Alergãtorul de cursã lungã”). Ileana FIRÞULESCU În timp ce americanii îºi protejeazã cetãþenii indiferent prin ce colþ de lume se aflã aceºtia scoþându-i ºi din închisori, în timp ce ungurii îºi apãrã fiecare individ al naþiei lor chiar dacã nu au cetãþenie maghiarã, la fel ºi nemþii etc., care vin pe cont propriu cu ajutoare de la sute ºi mii de km, dar mai ales când un câine nu-ºi pãrãrseºte stãpânul aflat în agonie, petrilenilor nici cã le-a pãsat de un semen de-al lor, un doctor care lea dãruit 30 de ani din viaþa sa ºi care s-a aflat într-o situaþie limitã. Învãþaþi de anii comunismului sã ne rezolve alþii problemele, noi, românii, ca naþie, aºteptãm ca statul-tatã sã ne rezolve ºi omenia, bunul simþ, într-ajutorarea etc., ºi dacã acesta nu poate sau nu vrea, bãltim lamentându-ne cã ne-a oropsit în loc sã ne luãm soarta în mâini, sã fim mândri de realizãrile proprii, dar mai ales sã trãim plãcutul simþãmânt al datoriei împlinite... La Petrila iniþiativã a fost, încercãri au fost, câþiva oameni au vrut, dar ce folos dacã demersul nu a fost finalizat! În cauzã este vorba de tragica situaþie în care se aflã Emilia Delica, medicul care a poposit la Petrila direct de pe bãncile facultãþii de medicinã ºi nu a mai plecat. În cei peste 30 de ani care s-au scurs de atunci, au trecut prin mâna sa - îngrijind ºi tratând ºi vindecând – mulþi dintre petrileni... A venit luna iunie 2013, când dr. Delica a luat calea strãinãtãþii, pentru prima

datã în viaþã, pentru a vedea cu ochii sãi, ca orice mamã, ce face fiica sa în Cipru, prin Nicosia, unde a plecat pen-

tru a-ºi face un rost ca tânãr inginer, unde s-a stabilit, cum îi merge, cum munceºte, dacã îi e rãu sau bine departe, printre strãini. Aflatã acolo, a fost grav accidentatã pe o trecere de pietoni ºi a fost dusã la spital, în comã ºi în comã a rãmas. Cei de la spitalul din insulã au anunþat cã trebuie dusã acasã, în þarã, dar de unde bani... Sãptãmâna trecutã, colega sa, doctorul Daniela Popa, cea care îi þine locul ºi se ocupã ºi de pacienþii medicului aflat la greu, cunoscând bine situaþia, s-a adresat colegei sale Viºãnescu, ºtiind cã este ºi consilier local, ca împreunã sã gãseascã o soluþie pentru a o aduce acasã... Familia de doctori – Daniela ºi Cãtãlin Popa – încercaserã varianta oficialã contactându-l pe secretarul de stat în Ministerul Sãnãtãþii, Raed Arafat, dar legislaþia nu permite trimiterea elicopterului utilat pentru a repatria un român, în cazul acesta medicul care se zbãtea între viaþã ºi moarte printre strãini. Ca urmare, s-a trecut la planul B iniþiat de un consili-

er local care este ºi el medic de familie, Daniela Viºãnescu. ”Dupã ce doamna doctor Popa mi-a spus care este situaþia, l-am contactat pe dl. Scãriºoreanu, a cãrui soþie, Nela Scãriºoreanu, este colegã cu d-na Delica, ºi l-am rugat ca noi, cei din Comisia de Culturã Sãnãtate a Consiliului Local Petrila, sã ne adunãm ºi sã vedem ce putem face, sã gãsim o soluþie. Preda, Heljiu, Scãriºoreanu, eu, am mers la

primar ºi am expus situaþia, cum cã nu putem lãsa un om care timp de 30 de ani s-a dedicat Petrilei ºi cetãþenilor ei. Primarul Ilie Pãducel a contactat imediat Prefectura pentru a se informa cum este legal pentru a disloca o sumã de la bugetul local pentru a repatria un om al Petrilei. Ghinionul este cã doamna Delica are buletin de Petroºani ºi ca urmare am hotãrât ca fiecare dintre noi sã contribuim cu câte 50 de euro pentru a aduna suma necesarã – 1500 de euro. Au aderat imediat doctorii Tecar ºi Preda ºi alþi colegi, am auzit cã ºi cei de la Petroºani... Toatã lumea prezentã acolo a spus da, dar pânã marþi, acum, se adunaserã vreo 30 de milioane lei. Era nevoie de 70 de milioane. Deci ne miºcãm încet ºi foarte încet, fãrã sã ne gândin cã mâine putem fi noi în situaþia asta. Între timp, doamna Delica a fost adusã acasã pe cheltuiala familiei ºi sunt convinsã cã nu a fost uºor deloc pentru cã dl. Delica face dializã din douã în douã zile, e dependent de ea.

Era un gest umanitar, nicidecum politic cum au încercat sã sugereze unii punându-mi întrebãri care nu-ºi aveau rostul. Umanitatea nu are culoare, ea este sau nu! Vom lua aceºti bani strânºi ºi îi vom da familiei pentru cã vor mai fi cheltuieli, având în vedere cã starea colegei noastre este criticã... A fost dr. Daniela Popa ºi a vizitat-o la Spital, la Petroºani, ºi a venit tristã de acolo... Este tot în comã, o parte a cutiei craniene lipseºte... Am explicat ºi în

ºedinþa de luni, în CL, cã trebuie sã ne ducem gestul, decizia, pânã la capãt ºi am

rugat sã prelungim termenul de strângere a banilor pânã vineri, pentru cã sunt colegi care nu au ºtiut. Sunt dezamãgitã... În campanii electorale, toþi ne dãm umani, cã ne pasã de semenii noºtri, dar când este s-o facem nu suntem în stare nici mãcar în asemenea cazuri când e vorba de viaþã ºi de moarte” – ne-a relatat Daniela Viºãnescu, medic de familie ºi consilier local din partea PNL Petrila. Culmea este cã oamenii simpli, cetãþeni ai Petrilei spun cã ar fi rupt din venitul lor pentru a ajuta, dar nu au ºtiut. Dacã tot au eºuat în a se mobiliza ºi pânã la urmã în a-ºi manifesta omenia, dacã ea existã, având în vedere cã unii ”sparg” aceastã sumã în câteva zile, edilii petrileni sã înveþe mãcar un lucru, cã existã alegeri în viaþã, pe chestiuni chiar mãrunte, care te pot ridica nebãnuit ca om ºi statut social, sau te pot arunca la pãmânt încât nu îþi ajunge o viaþã ca sã te ridici. Oricum, petrilenii au înregistrat un mare eºec la capitolul omenie!

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 August 2013

Mure ºi ciuperci pentru E u r o p a O bunã parte a produselor oferite de pãdure, recoltatã de pe versanþii munþilor din Valea Jiului, ia calea exportului. Dacã înainte de anul 1989 o parte dintre fructele de pãdure erau prelucrate în zonã ºi ajungeau în borcanele cu dulceaþã fabricate în România, fiind destinate românilor, dupã Revoluþie ºi în special în ultimii ani, aproape tot ceea ce se recolteazã de cãtre sãracii Vãii pleacã „afarã”, în special în Italia ºi Germania. Mircea NISTOR În Valea Jiului cei mai mari culegãtori de afine, zmeurã sau ciuperci sunt cei care au fost disponibilizaþi de-a lungul anilor din minerit ºi care în prezent nu mai au un loc de muncã stabil. Din fericire pentru Europa, numãrul acestora este deosebit de mare astfel cã, anual, zeci de tone de fructe de pãdure pleacã la export. „Pot sã spun cã toþi culegãtorii de bureþi sau fructe de pãdure provin din rândul celor fãrã un loc de muncã. Fie cã este vorba despre ºomeri, fie foºti mineri care dupã disponibilizare au

rãmas fãrã niciun venit. Aceºtia sunt oamenii pe care ne bazãm noi dar ºi toate celelalte puncte de recoltare din Valea Jiului. Deºi nu câºtigã cine ºtie cât, avem

oameni care vin pânã la noi tocmai din Bãniþa sau chiar din Uricani”, a declarat unul dintre cei care au ca obiect de activitate administrarea unui centru (mobil) de colectare a fructelor de pãdure.

În Valea Jiului funcþioneazã ºi un centru de colectare a bureþilor ºi afinelor (în Iscroni) care aparþine de Ocolul silvic Petroºani. Aici, pânã în prezent, au fost primite

doar ciuperci, respectiv hribi, gãlbiori ºi foioºi. De acum înainte, însã, pot fi aduse ºi afine. „La ciuperci se câºtigã, pe kilogram, în funcþie de calitate ºi de soi, între 2 ºi 6 lei. Nu sunt sume mari dar pentru unii reprezintã o avere, fiind sin-

CJH alocã peste 4 milioane pentru laptele ºi cornul elevilor

apte ºi corn pentru elevii hunedoreni. Consiliul Judeþean Hunedoara a demarat achiziþia produselor lactate ºi a cornurilor pentru elevii hunedoreni.

Produsele se achiziþioneazã în baza programului naþional ”Lapte-corn”. Valoarea estimatã a produselor destinate

elevilor este 4,474,562.4 RON, fãrã TVA, bani alocaþi de Consiliul Judeþean Hunedoara pentru elevi.

În cursul anului ºcolar ce va începe în septembrie vor fi alocate elevilor peste 7 milioane de porþii de produse lactate. Contractul pentru furnizarea produselor destinate elevilor este împãrþit pe ºapte grupe. În fiecare an Consiliul Judeþean Hunedoara organizeazã procedura de licitaþie pentru aceste produse astfel încât elevii sã beneficieze de lapte ºi de corn încã din prima zi de ºcoalã. În judeþul nostru, 41.000 de elevi beneficiazã de programul Cornul ºi Laptele Monika BACIU

gurul câºtig pe care îl obþin. Acuma am început sã primim ºi afine aºa cã îºi vor putea extinde domeniul de activitate ºi vor câºtiga mai mulþi bani”, a precizat ºeful centrului.

Numai în cursul anului trecut, din Valea Jiului au plecat la export, adicã în Italia, Germania sau Olanda, câteva zeci de tone de ciuperci, zmeurã sau afine. Cea mai mare cantitate

printre fructele de pãdure recoltate în 2012 în Valea Jiului a reprezentat-o cea de afine (negre sau roºii). Pe locurile urmãtoare s-au situat mãceºele, murele, pãducelul ºi ciupercile.

Promisiuni multe, bani deloc

rimãria de la Petrila se chinuie de ani de zile sã construiascã o grãdiniþã cu program prelungit în oraº. Banii s-au promis de la centru de nenumãrate ori, dar de venit, nu au mai venit. „Este un obiectiv de investiþii cu care ne chinuim de mai bine de 5 ani sã-l finalizãm. Aceastã grãdiniþã cu program prelungit ar rezolva problema copiilor din trei zone mari ale oraºului, respectiv 8 Martie, Tudor Vladimirescu ºi Sadoveanu, unde actualele grãdiniþe sunt în apartamente de bloc în condiþii improprii pentru copii. Nu întâmplãtor am iniþiat aceastã investiþie pe care vrem sã o terminãm” , a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila. În fiecare an ºi de la fiecare ministru, promisiuni s-au tot fãcut, dar banii nu au mai ajuns niciodatã pentru acest obiectiv. În prezent, construcþia este ridicatã în proporþie de circa 70 %, iar asta doar din bugetul local. „Anul acesta am alocat de la bugetul local 5 miliarde de lei vechi, iar restul de execuþie este undeva la 13 miliarde lei vechi. Am fãcut memorii ºi am

intervenit la centru ºi avem promisiuni cã vom primi bani pentru finalizare. Grãdiniþa trebuia sã fie gata în urmã cu doi ani, dar timp de patru ani, în legislatura trecutã, am fost de trei sau patru ori în audienþã la Ministrul Învãþãmântului ºi la Prim-ministru, care a dat ordin sã primim bani, ori acest lucru nu s-a respectat ”, a mai spus Pãducel În prezent, cele mai multe grãdiniþe din Petrila ºi nu numai, ci ºi din alte localitãþi ale Vãii Jiului, funcþioneazã în spaþii improprii. Luiza ANDRONACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 August 2013

ªi-a zãrit maºina cum îl depãºea, noaptea

cenariu demn de filmele cu proºti la Deva: Un bãrbat din capitala judeþului Hunedoara a rãmas pur ºi simplu uluit, câteva ore dupã miezul nopþii, joi, când pe lângã el i-a trecut fix maºina lui, cu farurile stinse. Omul a alertat imediat poliþia. Diana MITRACHE Povestea bãrbatului începe la ora 3,00 dimineaþa, în apropierea unui popas turistic, loc în care ºi-a zãrit maºina condusã cu vitezã redusã ºi cu farurile stinse, de cãtre un alt indivit. Dupã ce s-a frecat puþin la ochi, sã se convingã cã nu a a visat, a sunat imediat la 112. Poliþiºtii ne spun ce s-a întâmplat dupã. „În data de 31.07.2013, în jurul orei 03:50, Poliþia Municipiului Deva a fost sesizatã de cãtre un bãrbat de 42 de ani, din Deva, cu privire la faptul cã, în jurul orei 03:20, în timp ce se deplasa cu un autoturism pe DN 7, în apropierea Popasului ,,Izvorul Decebal” , a observat un autovehicul, proprietatea sa, care rula cu vitezã redusã ºi

fãrã a avea farurile în funcþiune. Bãrbatul a realizat cã autoturismul îi fusese sustras ºi a reþinut persoana care se afla la volanul acestuia. Echipa operativã deplasatã la faþa locului l-a identificat pe ºoferul de 48 de ani, din comuna ªoimuº, cu privire la care s-a stabilit cã, folosind chei potrivite, a sustras autoturismul din parcarea unui bloc de locuinþe , situat pe Bd. Decebal din Deva”, spune purtãtorul decuvânt alIPJ Hunedoara, Adriana Voinea. Mai mult,oamenii legii au ajuns la concluzia cã hoþul de maºini nici nu poseda

permis de conducere ºi în maºina pãgubitului au gãsit mai multe obiecte pe care hoþul le-a sustras din alte maºini. „Pe numele bãrbatului a fost întocmit dosar penal pentru sãvârºirea infracþiunilor de furt calificat, distrugere ºi conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fãrã a poseda permis de conducere. El a fost prezentat Judecãtoriei Deva, cu propunere de arestare preventiva, instanþa emiþând pe numele sãu mandat de arestare preventivã pentru o perioadã de 29 de zile”, a mai adãugat Adriana Voinea.

„Blocada”- scoate în stradã 600 de poliþiºti

irecþia Rutierã din cadrul Poliþiei Române organizeazã o acþiune care vizeazã sudul ºi vestul þãrii ºi care va scoate în fiecare zi circa 600 de poliþiºti pe drumurile cãtre aceste regiuni cu peste 200 de echipamente radar. La în aceastã acþiune denumitã „Blocada” ºi derulatã în luna august, sunt angrenaþi ºi poliþiºtii hunedoreni. M. GÂNJU „Urmare a intensificãrii tranzitului cãtre zonele turistice ºi localitãþile de domiciliu a cetãþenilor români care lucreazã în strãinãtate ºi a creºterii, implicit, a valorilor de trafic, în vederea diminuãrii riscului rutier ºi fluidizãrii circulaþiei pe principalele drumuri naþionale care fac legãtura cu statele vecine, respectiv Ungaria ºi Bulgaria, în perioada 1 31.08.2013, va fi organizatã acþiunea “Blocada” pe frontiera de vest ºi sud

Poliþistul mort de beat care a fãcut douã victime a ajuns în faþa magistraþilor

fiþerul de poliþie din cadrul IPJ Sibiu care a accidentat douã persoane în timp ce conducea un autoturism într-o avansatã stare de ebrietate a ajuns în faþa magistraþilor Curþii de Apel Alba Iulia.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia în data de 7 decembrie 2012, în jurul orelor 23.55, în timp ce conducea autoturismul proprietate personalã marca Ford Mondeo pe str. Ludoºi din mun. Sibiu, într-o curbã la dreapta, ofiþerul de poliþie a pierdut controlul volanului, a pãtruns pe contrasens ºi a lovit frontal un taximetru care circula regulamentar. În urma accidentului, au suferit leziuni corporale conducãtorul taximetrului ºi o pasagerã, care nu au formulat plângere.

Întrucât organele poliþiei rutiere din cadrul Poliþiei Municipiului Sibiu sosite la locul faptei au constatat, în urma testãrii cu aparatul etilotest, cã ofiþerul de poliþie avea o alcoolemie de 0,79 gr/l alcool pur în aerul expirat, acesta a fost condus la Spitalul Judeþean Sibiu, unde i-au fost prelevate 2 probe de sânge la un interval de o orã, rezultatul fiind de 2,45 grame la mie, respectiv 2,30 grame la mie.

Anchetatorii precizeazã cã punerea în miºcare a acþiunii penale ºi trimiterea în judecatã sunt etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedurã penalã, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului ºi judecare, activitãþi care nu pot în nici o situaþie sã înfrângã principiul prezumþiei de nevinovãþie. Urmãrirea penalã a fost efectuatã de Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia, iar constatarea de cãtre Poliþia Municipiului Sibiu, Biroul Poliþiei Rutiere.

a României. (…) Activitatea va fi sprijinitã, pe principalele drumuri naþionale care converg cãtre zona de frontierã vesticã, de efectivele de poliþie rutierã din cadrul inspectoratelor de poliþie ale judeþelor Gorj, Hunedoara, Alba, Cluj, Sãlaj ºi Maramureº”, se aratã în informarea

IGPR. Totodatã, în colaborare cu specialiºti din cadrul R.A.R. ºi I.S.C.T.R. se va urmãri respectarea normelor privind starea tehnicã a vehiculelor rutiere, a timpilor de conducere ºi odihnã, precum ºi legalitatea transporturilor rutiere de mãrfuri ºi persoane.

8 Actualitate

Coechipieri care-ºi dau la ”gioale”:

nici eu, dar nici tu!

in clipa când preºedintele PNL Petrila, Costel Avram, a fãcut declaraþii publice cã ar vrea sã preia în concesiune Parcul Pensionarilor din Petrila, având în vedere cã a fost construit de un liberal, ºi sã-i redea ‚splendoarea’ de altãdatã, s-a declanºat aºa o dragoste de acest parc la alþi politicieni încât situaþia aratã ca în zicala ”luptã pentru pace de nu mai rãmâne piatrã pe piatrã”. Amenajarea la standarde respectabile a Parcului Pensionarilor din Petrila, a devenit motiv de bãtãlie surdã, cu zâmbetul pe buze, între partenerii USL – PSD ºi PNL - în cadrul Consiliului Local. Din clipa când preºedintele PNL Petrila, Costel Avram, a fãcut declaraþii publice cã ar vrea sã

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 August 2013

preia în concesiune respectivul parc având în vedere cã a fost construit de un liberal ºi chiar a purtat numele acestuia pe vremuri, respectiv N. Teodorescu, s-a declanºat aºa o dragoste de acest parc încât situaþia aratã ca în zicala ”luptã pentru pace de nu mai rãmâne piatrã pe piatrã”. Brusc în Consiliul Loical a apãrut o doamnã care a prezentat un plan de

amenajare, iar hotãrârea de atribuire sa dorit a fi luatã pe repede înainte, dar consilierii liberali au sãrit ca arºi: ce e atâta grabã cã pânã acum nu vã durea nici la trei metri în spate?? Ca urmare s-a cãzut de acord sã se facã o selecþie de proiecte pentru Parcul Pensionarilor. În urmãtoarea ºedinþã, aceeaºi doamnã, susþinutã de PSD (spun apropiaþii PSD), a mai venit o datã cu un proiect pe aceastã temã, dar s-a invocat aceeaºi selecþie de proiecte. Între timp, o delegaþie liberalã a cerut audienþã primarului Ilie Pãducel, ºi printre multitudinea de probleme abordate, în sensul ca liberalii sã nu mai fie blocaþi în a face ceva pentru oraºul în care activeazã, s-a stabilit ca primarul sã iniþieze un proiect de hotãrâre pentru parc, cum crede cu cuviinþã, dar sã fie o atribuire în concesiune sau administrare transparentã ºi serioasã. Zis ºi fãcut. Primarul Petrilei a prezentat proiectul cu pricina în ºedinþa de luni a Consiliului Local. S-a iscat o întreagã tevaturã, cã de fapt

acolo se va face activitate comercialã ºi cã trebuie, totuºi, ca parcul sã fie al primãriei ca spaþiu public de recreere, cã nu trebuie înstrãinat, dar sã se dea în concesiune doar clãdirea fostei popicãrii, unde se pot desfãºura activitãþi comerciale ºi restul sã rãmânã primãriei, cã dacã acel investitor schimbã destinaþia acestuia, cã dacã se transformã în colþ de nunþi ºi crâºme, dacã, dacã... De zici cã erau în povestea Drobului de sare, când stabilirea regulilor le aparþinea chiar consilierilor. S-au vehiculat ºi niºte sume pentru pãrãginita clãdire a fostei popicãrii, sume menite sã alunge orice doritor de investiþie,

adicã vreo 25 lei/mp, care se ridicã la un total de aproximativ 160 milioane lei vechi pe an. Haida, de! Nici cel mai tare restaurant nu scoate atâta bãnet. Adicã, bani pentru amortizarea investiþiei, bani pentru plata cãtre primãrie a concesiunii, plus un profit de o pâine, acolo. Deci soluþia este una de alungare a investitorilor ºi nu de atragere a lor. În mod normal, un administrator care gândeºte o strategie pe termen lung, din care oraºul sã fie în câºtig, dar ºi investitorul – pentru cã nimeni nu este dispus sã arunce bani pe apa sâmbetei – dã un termen de graþie, pe o sumã rezonabilã, un an-doi, dupã care îºi asigurã pe termen lung un venit constant, pe un peþ realist. Dar cum politica stricã tot, soluþia cu segmentarea concesionãrii – clãdire separat, terenul parcului separat – este o soluþie strecuratã de socialdemocraþi&susþinãtorii pentru a nu ajunge parcul pe mâna liberalilor. Mai ales cã aceºtia doresc sã redea denumirea de altãdatã a respectivului parc ºi le-a mai mers ºi gura cã vor angaja un arhitect care sã le întocmeascã proiectul. Acest lucru pare inadmisibil pentru PSD, care a fãcut legea prin Petrila! Foarte bine, sã o facã, dar sã vedem ºi noi mãcar o realizare remarcabilã

marca PSD. Dar sã nu permiþi dezvoltarea, doar pentru cã alþii ar putea sã culeagã laurii/aprecieri ale petrilenilor, este o gândire rudimentarã. Ca urmare, proiectul iniþiat de Ilie Pãducel nu s-a mai supus la vot urmând sã se modifice doar pe concesionarea imobilului din parc, restul de vreo 5.000 mp de teren rãmânând în pom. ”Noi vom relua discuþia pentru cã foarte uºor s-a renunþat la selecþia de proiecte. Lucrurile se pot stabili clar prin caiet de sarcini, apoi prin contract cu clauze stricte. Este deja târziu, amenajarea acelui parct cere timp, o parte din lucrãri ar trebui demarate în aceastã toamnã, iar la primãvarã ar trebui sã fie terminate pentru a fi dat circuitului public cât mai repede, cu activitãþi recreative, culturale ºi economice” – a declarat Doiniþa Bãlãnesc, consilier local PNL Petrila. Pe de altã parte, într-o declaraþie fãcutã în urmã cu o lunã, preºedintele liberalilor petrileni, Costel Avram, spunea cã nu þine neapãrat sã fie atribuit lor, liberalilor, dacã alte proiecte sunt mai bune, dar cã ar trebui, ca recunoaºtere, sã poarte numele celui care i-a dat naºtere. Cu alte cuvinte, ”spãlaþi-vã cu el pe cap”... Ileana FIRÞULESCU

Agricultori cãlcaþi de hoþi

ai mulþi agricultori din Þara Haþegului au avut de-a face cu hoþii care au dat buzna în recolte. Oamenii nu au depus plângere, pentru cã paguba e micã. Totuºi, unii dintre pãgubiþi s-au plâns poliþiºtilor iar oamenii legii i-au prins pe hoþi. Ogoarele din zona Þãrii Haþegului au intrat în atenþia hoþilor care furã porumb, cartofi ori alte legume din culturile aflate la periferia localitãþilor. Hoþii acþioneazã cu precãdere noaptea pentru cã riscul sã fie prinºi de proprietari este mic. „Recolta” fie ajunge în pieþe fie pe

EPIGRAMÃ UNUI POLITICIAN (LIPSIT DE ESENÞÃ) Cu discursul când apare, E deja recunoscut: Prin volum atât de mare, Dar redus în conþinut! Petre Lungoci

masa hoþului, iar de cele mai multe ori cei care furã scapã nepedepsiþi. Proprietarii culturilor nu depun plângere pentru cã le-a dispãrut un sac de cartofi ºi se mulþumesc cu „o suduialã de nu ºi-a auzit de când mumã-sa l-a fãcut”, dupã cum recunoaºte unul dintre pãgubiþi. Nicu (53 de ani) este din Haþeg ºi are un teren în „Lunca Haþegului” nu foarte departe de fabrica de bere. A cultivat în primãvarã legume iar hoþii l-au cãlcat ºi pe el. „Au furat fasole verde, ceva cartofi dar erau prea mici ºi nu s-au mai chinuit. Acum furã porumb în lapte. Pe la toatã lumea au trecut prin recolte dar n-ai ce sã le faci, dacã nu-i prinzi.

Unii furã de foame ºi alþii sã ducã la piaþã”, spune cultivatorul. Nu s-a gândit sã meargã la Poliþie pentru a depune plângere pentru cã paguba e foarte micã. „Dacã este unul care ia de foame îmi fac pãcate”, mai spune bãrbatul.

oþi prinºi cu prada asupra lor În aceeaºi situaþie sunt ºi alþi agricultori care vãd cum alþii se înfruptã din recolta lor. Poliþiºtii nu pot face mai nimic dacã cã nu au o plângere din partea pãgubiþilor. Pot interveni fãrã o solicitare doar dacã au norocul ca în misiunile de patrulare sã

prindã hoþul în flagrant, cum s-a întâmplat în cazul a patru persoane prinse de curând în zona Haþeg. Acolo unde au fost solicitaþi de cãtre pãgubiþi au dat imediat de hoþi. „Avem înregistrate douã plângeri cu privire la un furt de lucernã ºi la un furt de cartofi înregistrat în data de 10 iulie. S-a furat cantitatea de 100 kg cartofi din locul Oraca-Cârlete. În cazul furtului de lucernã au fost identificaþi 2 autori, iar în cazul furtului de cartofi au fost identi-

ficaþi trei autori. De asemenea mai avem ºi o prindere în flagrant înregistratã în data de 8 iulie, pe strada Mihai Viteazu din Haþeg. Atunci au fost depistate patru persoane care aveau asupra lor 3 saci cu cartofi ºi un rucsac, adicã o cantitate de aproximativ 70 de kilograme. Toate persoanele sunt cercetate pentru furt calificat”, a declarat agent principal Adriana Voina, din cadrul Biroului de Presã al IPJ Hunedoara. Maximilian GÂNJU

8 Actualitate

Coechipieri care-ºi dau la ”gioale”:

nici eu, dar nici tu!

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 August 2013

Agricultori cãlcaþi de hoþi

EPIGRAMÃ UNUI POLITICIAN (LIPSIT DE ESENÞÃ) Cu discursul când apare, E deja recunoscut: Prin volum atât de mare, Dar redus în conþinut! Petre Lungoci

10 Actualitate

lunã de la mãsurile de reducere a cheltuielilor. La Spitalul municipal din Lupeni în urmã cu o lunã de zile s-a luat mãsura de reducere a cheltuielilor. Vizaþi în acest caz au fost angajaþii, cãrora li s-au diminuat anumite sporuri. În principal, a fost afectat un spor care se acordã doar în Valea Jiului. Acum, la o lunã de la implementarea acestor mãsuri, reprezentanþii unitãþii medicale fac bilanþul. ”Cheltuielile s-au redus, ne încadrãm în venituri pentru cã asta este ºi recomandarea ministrului sãnãtãþii cã fiecare unitate spitaliceascã sã nu cheltuiascã mai mult decât are venituri. Pentru cã noi cu Casa nu avem un contract aºa de bun, s-au fãcut cheltuieli mai mari

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 August 2013

Bilanþ dupã prima lunã de la tãierea sporurilor

spre deosebire de anii precedenþi pentru cã au crescut salarile cu 15%, ele fiind de fapt reîntregite, nu o mãrire. Cheltuielile cu servicile spitaliceºti au scãzut ºi au crescut cheltuielile cu bunurile ºi serviciile. Drept urmare începând cu 1 iulie noi aplicãm o reducere la un spor pentru unitate cu specific deosebit al spitalului. Este acel spor vestit de

Valea Jiului în care se mai gãsesc ºi spitalul din Vulcan ºi cel din Petroºani alte spitale din þarã ne având acest spor. Vom face o reducere de la 15% cât este acest spor, la 1%. Cu aceastã reducere de 14% la acest spor, care nu este o reducere a salarului, ne vom

încadra în cheltuieli ºi vomputea funcþiona fãrã sã facem reduceri de personal”, a declarat Gabriel Lungu, preºedintele Consiliului de Administraþie al Spitalului Lupeni. Cheltuileile s-au redus ºi cu externalizarea serviciilor. Astfel, economia rezultatã va produce efecte pânã la finele anului. ”Servicile sunt douã dar sunt de când spitalul aparþinea de Ministerul Sãnãtãþii, serviciul de spãlãtorie dar care în anul 2010 era în suma de 2,9 miliarde de lei pe an, noi l-am redus la 1,3 miliarde de lei iar contractul pentru întreþinerea spitalului,centrale, instalaþii sanitare, instalaþii electrice l-am

Accidentat în subteran Attila Deszi de o rocã ºi Aurel n angajat al Minei Lupeni a suferit un U accident de muncã în cursul zilei de joi, Pricãjan dupã ce o rocã s-a desprins din peretele galeriei ºi l-a lovit. Bãrbatul a fost transportat la au plecat Spitalul Municipal Lupeni pentru a i se acorda îngrijiri medicale. din Guvern

Potrivit medicilor, pacientul a fost adus conºtient, dar cu un traumatism cranian ºi de piramidã nazalã cu sângerare abundentã, un traumatism de torace posterior ºi de gleznã stângã. De la Lupeni, medicii au decis sã-l mute la Spitalul de Urgenþã din Petroºani pentru investigaþii de specialitate. Monika BACIU

rimul Ministru Victor Ponta a decis demiterea din funcþie a 46 de inspectori guvernamentali din cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG). Demiterea are la bazã ordonanþa privind reducerea a aproape 3.000 posturi ocupate din zece minis-

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

tere, inclusiv SGG. Demnitarii demiºi au primit preaviz de 30 zile. Printre cei care ºi-au pierdut funcþiile se aflã ºi Attila Deszi, fost prefect de Hunedoara în perioada Guvernului Boc, dar ºi Dan-Aurel Pricãjan, fost prefect al judeþului Hunedoara în Guvernul Tãriceanu. Ambii ocupau funcþiile de inspector guvernamental. Attila Dezsi a fost numit în funcþia de prefect al judeþului Hunedoara pe 6 ianuarie 2010. În perioada 2006-2008, a deþinut funcþia de subprefect, iar pânã sã fie numit prefect,

redus de la 3 miliarde de lei la 1,8 miliarde de lei. În plus contractul de bazã care era de 1,6 miliarde de lei pe an l-am redus la zero lei pentru cã ziua asigurãm paza la spital cu oamenii noºtrii ºi noaptea cu poliþia localã. Au fost fãcute reduceri ºi înainte de a intra în vigoare ºi acest contract cu Casã iar în ceea ce priveºte reducerea acelui spor de Valea Jiului ne vom încadra cel puþin pânã la anul pânã vomvedea ce contract va avea spitalul cu Casa ºi vom funcþiona”, a mai precizat sursa citatã. Sumele alocate de Casa Judeþeanã de Asigurãri de sãnãtate pentru unitatea spitaliceascã din vestul Vãii Jiului au scãzut cu 140 de mii de lei faþã de anul precedent. Monika BACIU

ºi-a desfãºurat activitatea ca inspector guvernamental în judeþul Covasna. În decembrie 2011 a fost numit Secretar General al Guvernului, iar dupã schimbarea gãrzii politice a rãmas inspector guvernamental. Dan - Aurel Pricajan a devenit subprefect al judeþului Hunedoara în ianuarie 2005. La 1 august 2007 a fost numit prefect, în locul lui Marius Cristian Vladu. La sfârºitul lunii martie 2009, Dan Aurel Pricãjan a fost eliberat din funcþia de prefect ºi numit inspector guvernamental. Car men COSMAN

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 August 2013

Pregãtiri pentru prima zi de ºcoalã

echizite de la Guvern pentru copiii sãraci. Aproape 10 mii de elevi din judeþul Hunedoara vor beneficia, în noul an ºcolar, de rechizite gratuite oferite de Guvern. Pentru a intra în posesia acestor ajutoare sociale, elevii care provin din familii cu venituri reduse trebuie sã depunã o cerere la secretariatul ºcolilor unde învaþã prin care sã demonstreze cã venitul lunar pe membru de familie este de maximum 50 la sutã din salariul de bazã minim brut pe þarã.

este zece clase de a IX-a în special de la liceele cu profiluri tehnice ºi tehnologice risca sã fie desfiinþate în aceastã toamnã din lipsã de elevi în judeþul Hunedoara. Situaþia de faþã se datoreazã numãrului mic de absolvenþi de gimnaziu care au optat pentru cursurile liceale. Monika BACIU

pregãtitoare vor primi ghiozdan, caiete de desen A4, caiete de matematicã, creioane colorate, gumã, penar, plastilinã etc. Pachetele pentru cei din

clasa I vor cuprinde caiete speciale pentru abecedar, caiete de desen, creioane, stilouri, creioane colorate, gume de ºters etc. Elevii claselor II-VIII vor primi

Pâinea va fi mai ieftinã

ne aratã cum stau lucrurile. „La noi e pâinea de 300 de grame, care e acum la un leu ºi va fi probabil la 85 de bani”,a adãugat Adriana Balint. Guvernul a adoptat marþi ordonanþa simplã în baza cãreia TVA pentru pâine va fi redusã la 9%. În compensare, Ministrul Finanþelor, Daniel Chiþoiu, a anunþat luni cã impactul negativ al reducerii TVA la pâine la 9%, de la 1 septembrie, va fi compensat prin creºterea accizelor la alcool ºi introducerea de accize la bunuri de lux.

rutarii pot ieftini pâinea. Asta se va întâmpla în luna septebrie, iar produsele de bazã vor costa mai puþin la raft. Diana MITRACHE Ideea cã TVA-ul va fi diminuat pentru pâine, îi face pe brutarii din Valea Jiului sã fie optimiºti. Ei spun cã sunt mari ºanse ºi va fi posibil sã vândã pâine mai ieftinã, la gramaj mai mare. „Va fi bine cã se va ieftini ºi, aplicându-se de la 1septembrie legea cu TVA-ul de 9 %, ne vom permite ºi noi, automat, sã scãdem

ºi alte obiecte necesare elevilor. Copiii vor primi ghiozdanele ºi rechizitele în prima zi de ºcoalã. În cadrul programului vor fi achiziþionate 370 de ghiozdane pentru elevii din clasele pregãtitoare ºi 3450 de pachete cu rechizite ºcolare pentru elevii claselor I-VIII.

Clase desfiinþate ºi profesori fãrã posturi

Monika BACIU „Pentru anul ºcolar 2013-2014 se estimeazã cã 8.745 de copii cu o condiþie materialã precarã vor beneficia de rechizite gratuite”, au precizat reprezentanþii Inspectoratului ?colar Judeþean Hunedoara. Anul trecut în judeþul Hunedoara 9.363 de copii au beneficiat de rechizite gratuite. Pachetul cu rechizite va avea conþinut diferenþiat, în funcþie de nivelul de studiu, ºi va avea o valoare cuprinsã între 25 de lei pentru învãþãmânt primar ºi 30 de lei pentru învãþãmântul gimnazial. Cei de la clasa

cãrþile, caietele ºi celelalte materiale necesare începerii noului an ºcolar. Rechizite gratuite pentru toþi elevii din Petroºani Peste 3000 de elevi din municpiul Petroºani vor beneficia de rechizite constând în caiete, penar echipat cu toate ustensilele

preþul pentru produsul finit. Noi, la ora actualã, avem un preþ stabilit fãrã TVA, la care aplicãm 24%. Ori acum, vom pãstra acelaºi preþ ºi vom aplica doar 9%,. Rezultã cã produsul va avea cu 15% la sutã,preþul final mai mic”, ne explicã Adriana Balint, contabil ºef la o brutãrie. Ieftinirea vine ca o veste bunã, iar de câºtigat vor avea atât brutarii, cât ºi oamenii de rând. Calculele

Potrivit datelor Inspectoratului ªcolar Judeþean (ISJ) Hunedoara pentru cea de-a doua etapã a repartizãrii computerizate pentru admiterea în învãþãmântul liceal s-au înscris un numãr de noua elevi, toþi reuºind sã îºi gãseascã un loc în liceu. “La aceastã etapã a repartizãrii un numãr de ºapte elevi din judeþul Hunedoara ºi doi proveniþi din alte judeþe s-au înscris pentru a ocupa un loc în liceu. Trei dintre aceºtia au dat admitere pentru clasele vocaþionale, unul la liceul de muzicã ºi doi la seminarul teologic”, declarã inspectorul general

adjunct al ISJ Hunedoara, Maria ªtefãnie. Pentru cã elevii care trebuie sã îºi susþinã corigentele pentru a putea fi admiºi la liceu sunt mai puþini decât numãrul de locuri disponibile, cel mai probabil din toamnã un numãr de peste zece clase ar putea fi desfiinþate. O datã cu defiintarea claselor de-a IX-a vor fi reduse ºi mai multe norme. Adicã mai mulþi profesori ar urma sã îºi piardã posturile.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 Iulie 2013

Turnul de apã - Obiectiv strategic, folosit ocazional

urnul de apã de la Petroºani, o construcþie ce a împlinit 101 ani, a ajuns un obiectiv aproape nefolosit. El este în continuare întreþinut de responsabilii de la Depoul CFR, dar cei care au lucrat pe vremea locomotivelor cu aburi, vorbesc despre punerea lui în valoare.

unui incediu în depou. „A fost nevoie ºi este nevoie de el. Anul trecut a împlinit 100 de ani ºi e construit din cãrãmidã, cu un perete gros de un metru, e trainic ºi mai þine 100 de ani. Ar putea fi pus în valoare pentru turiºti, dar... mai trebuie fãcute niºte amenajãri ºi ar fi o treabã foarte bunã”, confirmã ideea ºi bãtrânul. Pentru amenajarea

Construit acum mai bine de un secol, turnul de apã ºi-a trãit anii de glorie în depoul de la Petroºani, în era locomotivelor cu aburi. Poate înmagazina cantitãþi uriaºe de apã ºi este la fel de trainic precum era în momentul în care a fost construit de austrieci. Cei care au lucrat în vremea locotivelor cu aburi îºi amintesc cu nostalgie de importanþa ce i se acorda cândva, dar ºi despre modul absolut inedit în care a fost ridicat. „Turnul are douã

rezervoare de 180 de mc de apã ºi construcþia lor a fost fãcutã prin nituire, nu sudurã. Rezervoarele sunt nituie ºi dispuse concentric, cu pod de lemn deasupra. Înlãþimea lor, adicã þeava de refulare e la 25 de metri, iar înãlþimea turnului e de 35 de metri”, ne explicã Lucian Criºan, un pensionar care a lucrat ani buni la Depoul de locomotive. Turnul era alimentat cu apã din pâraiele de munte din zonã, iar cel care se oupa de instalaþiile din interior ne spune cã s-a mers pe câteva încercãri, pânã

ce s-a gãsit varianta optimã. „Prima datã am avut sãpat un puþ lângã Jiu, care nu fãcea faþã, cã dacã trãgeam apa din el, trebuia sã aºteptãm sã se umple, dupã care s-a construit un stãvilar pe râul Bãniþa ºi de acolo l-am alimentat în douã decantoare, din care trãgeam apa cu pompele”, îºi aminteºte Lucian Criºan. Turnul consuma, pe un schimb, 180 de metri cubi de apã, dar acum e doar un obiectiv strategic. Cei care îl au în grijã l-ar vrea pus în valoare ºi nu doar pentru eventualitatea

Trei zile de sãrbãtoare pentru mineri, la Lupeni

inerii, sãrbãtoriþi de administraþia localã din Lupeni. Administraþia localã din municipiul Lupeni organizeazã trei zile de spectacol pentru ortacii din Lupeni ºi nu numai. Evenimentul coincide cu Zilele Oraºului, însã datoritã tradiþiilor minereºti, reprezentanþii urbei au decis sã le aloce minerilor trei zile speciale. Monika BACIU ”Am încercat sã menþinem tradiþia la Lupeni pentru cã este vorba de un oraº istoric în ceea ce priveºte mineritul. La noi se identificã ziua oraºului cu ziua minerului. Acest lucru ºi din respect pentru minerii care au luptat de-a lungul timpului aici la toate miºcãrile de protest ºi pentru cã este principala activitate economicã a oraºului. Drept urmare duminicã, luni ºi marþi, am ales

aceste zile pentru cã marþi este 6 august pentru a coincide cu ziua minerului. Vom avea niºte manifestãri culturale în Parcul copiilor din Bãrbãteni pentru a se mai destinde ºi cetãþenii din municipiul Lupeni ºi sunt invitaþi toþi minerii din Valea Jiului sã sãrbãtoreascã alãturi de noi”, a declarat Gabriel Lungu, city-managerul municipiului Lupeni. Evenimentul va avea loc în zona cunoscutã pentru astfel de acþiuni, respectiv în Parcul

copiilor din Bãrbãteni. ”În toate cele trei zile, locuitorii municipiului Lupeni vor avea parte de distracþii. Va fi un parc de distracþii, vor fi comercianþi, dar spectacolele propriu-zise vor avea loc în zilele de 4, 5 ºi 6 august, în fiecare searã de la ora 18 pânã la 23. Adminstraþia localã a adus aceste spectacole în Lupeni fãrã a contribui cu niciun ban”, a mai spus sursa citatã. Ziua Minerului se sãrbãtoreºte în data de 6 august.

turnului ar fi nevoie de bani. Cei de la depou sperã sã obþinã fondurile necesare pentru amenajarea muzeului din depou ºi, tot în acest proiect sã includã ºi turnul de apã. Doar aºa obiectivul ar putea deveni de interes pentru turiºtii, care ar putea fi aduºi aici cu vagoane vechi ºi o locomotivã pe aburi. Diana MITRACHE

Reportaj 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 August 2013

“Ochii albaºtri” ai Parângului

matorii de drumeþii montane se pot bucura, în aceste zile cãlduroase de varã, de minunãþiile naturale ale Parângului. Traseele de creastã aduc în fiecare week-end zeci de turiºti, care lasã oraºul pentru liniºtea muntelui. Cei mai mulþi aleg sã viziteze lacurile gãzduite de Masivul Parâng, iar drumul pânã la Mija este accesibil oricui. Iubitorii drumeþiilor montane iau muntele în piept pentru o porþie sãnãtoasã de oxigen. Zeci de amatori de drumeþii montane strãbat, zi de zi traseele bine marcate. Pe lângã bogãþia deosebitã a apelor curgãtoare, munþii Parâng adãpostesc 22 de lacuri mai importante, 18 lacuri mai mici ºi peste 25 ochiuri de apã, în marea majoritate de origine glaciarã. Cele mai importante sunt Lacul Roºiile, care este cel mai mare ºi adânc lac glaciar, cu o suprafaþã de 3,76 ha ºi o adâncime maximã de 17,6 m, situat la o altitudine de 1980 m; Lacul Gâlcescu, situat la o altitudine de 1935 metri, Lacul Îngheþat, care prezintã mereu sloiuri de gheaþã, Lacul Verde la 2120 de metri altitudine, Lacul Mija despre care vom vorbi în continuare, sau Lacul Mândra, cu o

suprafaþã de 1,12 ha, 8,3 m adâncime ºi este situat la o altitudine de 2.148 m, care este considerat lacul cu aºezarea cea mai înaltã din munþii Parâng.

e jos, pe sub telescaun

Intrarea în revizie a telescaunului ce face legãtura cu Staþiunea Parâng prelungeºte traseul strãbãtut de montaniarzi pentru a descoperi frumuseþile naturale. Traseul ºerpuieºte pe

sub scaunele instalaþiei pe cablu ºi nu sunt puþini cei care preferã plimbarea în pas alert. Cu o maºinã bunã de teren se poate ajunge în staþiune ºi pe ºoseaua spãlatã de ape, pânã la ªcoala Sportivã, iar de acolo traseul porneºte

ºerpuind, pe coama muntelui. Drumul este destul de anevoios pentru un „profan”, dar pânã la urmã frumuseþea muntelui învinge cu siguranþã. Iar cu popasuri mãrunte ºi dese, nici nu îºi dai seama când ajungi la destinaþie. Lacul Mija este situat în cãldarea glaciarã din dreapta zãnoagei Mija, la altitudinea de 1975 m. Este strãjuit de Vârful Slivei, se întinde pe o suprafaþã de 0,80 hectare, iar adâncimea lui maximã este de 6,5 m. Lacul este

alimentat din apã de precipitaþii, iar primãvara pune stãpânire pe mai bine de un hectar de teren, dupã topirea zãpezilor ºi apariþia ploilor care îl alimenteazã. Pentru cã este situat în spatele unui înalt baraj glaciar, nu are evacuare de suprafaþã, apa lacului ieºind prin infiltraþie direct în grohotiº. Intrarea în traseu se aflã la poalele Parangului Mic, unde a fost amplasatã o tãbliþã cu traseele ce pornesc de acolo ºi timpul aferent lor.

boseala, anulatã de frumuseþea peisajului

Pentru un obiºnuit al muntelui, se merge circa o orã ºi jumãtate, pentru

montaniarzii de ocazie traseul este de circa douã ore, iar aici includem ºi popasurile despre care vorbeam. Dar fiecare pas meritã pentru cã mãreþia muntelui ºi liniºtea de aici sunt impresionante. Posibilitatea sã te rãtãceºti este practic

nulã, dar, chiar dacã este soare, nu vã lãsaþi pãcãliþi ºi asiguraþi-vã cã aveþi un echipament adecvat, pentru cã de la un minut la altul ceaþa poate pune stãpânire pe masiv ºi poate sã plouã oricând. Car men COSMAN

14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 August 2013

9:50 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Legendele palatului: concubina regelui 11:10 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 11:50 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 12:30 Destinaþia România 13:00 Europa mea 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Exclusiv în România (r) 16:45 Lumea modei 17:00 Vara pe val 17:30 Dincolo de celebritate 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului

10:00 11:10 meu 13:00 14:00 meu 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30 22:30

9:30 Tot ce ºi-a dorit 11:30 Teleshopping 11:45 Levintza prezintã (r) 12:30 Sport, dietã ºi o vedetã 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Miss fata de la þarã (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Suflete pereche (r) 14:15 Rãzboinicul (r) 15:30 Copii contra pãrinþi (r) 17:00 Specialiºti în sãnãtate 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

În gura presei Mireasã pentru fiul Observator Mireasã pentru fiul Observator Acces direct Observator Observator special Tu, din nou! Vedete la apã (r)

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Cursa din Hazzard II 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Pãzind-o pe Tess 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Serviþi, vã rog! (r) 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Demolatorul 22:45 Apel nepreluat 0:30 Demolatorul (r)

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa aveþi o voinþã de fier ºi reuºiþi sã rezolvaþi o problemã delicatã la serviciu. Fiþi atent cum vorbiþi cu colegii, pentru cã sunteþi nervos ºi este posibil sã fiþi înþeles greºit. Aveþi grijã sã nu faceþi aprecieri ironice la adresa celor din jur, ca sã nu vã puneþi într-o situaþie delicatã!

10:15 11:10 11:15 11:30 12:30 12:45 13:45 13:50 14:15 15:15 15:30 16:30 17:30

Que bonito amor (r) Doamne de poveste Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Iubiri vinovate (r) Doamne de poveste Teleshopping Dragostea învinge 100 de poveºti celebre Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Petrolul Ploieºti - Vitesse 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Petrolul Ploieºti - Vitesse 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Pandurii Târgu Jiu - Hapoel Tel Aviv 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Pandurii Târgu Jiu - Hapoel Tel Aviv 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special 15:45 ªtirile Digi Sport 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Handbal Feminin: Zalãu - Mihailovce 19:00 Avanpremierã Liga 1 19:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Dacã este sã aveþi succes într-o afacere, atunci veþi avea numai datoritã încrederii în forþele proprii. Sunteþi foarte activ: aveþi întâlniri ºi faceþi o mulþime de drumuri scurte, în interes personal. Este posibil sã vã întâlniþi cu un fost coleg, care vã oferã posibilitatea unui câºtig.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Aveþi o zi destul de încãrcatã, cu multe drumuri ºi probleme de rezolvat. Nu vã faceþi griji! Reuºiþi sã faceþi faþã cu succes. Singurele dificultãþi pe care le-aþi putea întâmpina sunt de naturã materialã. Evitaþi speculaþiile.

10:00 Pastila de râs Medicament fãrã efecte secundare (r) 10:30 Moby Dick (r) 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragostepunctro (r) 16:45 Dragoste ºi pedeapsã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Vacanþa Mare (r)

23 iulie *** 22 august

Situaþia financiarã vã preocupã în mod deosebit. Sunteþi optimist ºi aveþi încredere în ajutorul oferit de un partener de afaceri ºi de prietenii apropiaþi. Totuºi, fiþi prudent. Respectaþi legea cu stricteþe, ca sã nu intraþi în conflict cu autoritãþile!

23 august *** 22 septembrie

La serviciu, sunteþi perseverent ºi aveþi voinþa sã terminaþi o lucrare importantã. Dupã-amiazã ar fi bine sã acordaþi mai multã atenþie unei persoane mai în vârstã din familie. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.

Aveþi realizãri profesionale deosebite. ªefii vã apreciazã, dar unii colegi sunt invidioºi. Ar fi bine sã nu spuneþi chiar tot ce gândiþi, pentru cã s-ar putea sã deranjaþi multã lume. Deºi aveþi o putere mare de convingere, fiþi mai reþinut.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

S-ar putea sã nu mai plecaþi întro delegaþie, din motive obiective. Puteþi sã vã bucuraþi, pentru cã ºi aºa sunteþi foarte încãrcat. Este posibil ca ºefii sã vã rãsplãteascã pentru eforturile din ultima perioada.

Munciþi cu atâta entuziasm, încât riscaþi sã atrageþi invidia colegilor. Este posibil sã ajungeþi la discuþii cu persoana iubitã, pentru cã staþi prea mult la serviciu. Ar fi bine sã acordaþi mai multã atenþie partenerului.

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa sunteþi plin de energie ºi dispus sã faceþi mari eforturi fizice. Nu vã supraestimaþi, ca sã nu aveþi probleme cu sãnãtatea. Dupã-amiazã s-ar putea sã aveþi musafiri.

21 ianuarie *** 20 februarie

S-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes de familie, prilej cu care obþineþi un câºtig neaºteptat. Aveþi tendinþa sã riscaþi prea mult. Fiþi mai prudent ºi nu vã forþaþi norocul.

21 decembrie *** 20 ianuarie Aveþi un spirit de iniþiativã deosebit, sunteþi tenace ºi încrezãtor în propriile forþe. Relaþiile cu partenerul de viaþã sunt bune. Puteþi sã rezolvaþi probleme legate de cãmin.

21 februarie *** 20 martie Sunteþi într-o formã excelentã ºi faceþi planuri îndrãzneþe. Puteþi avea succes în investiþii financiare pe termen lung, în demararea unei afaceri ºi în cãlãtoriile în interes personal.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vienri, 2 August 2013

Înaintãri în gradul urmãtor, la termen, la I.S.U. Hunedoara

u mai puþin de 129 de cadre N didactice, 122 subofiþeri ºi 7 ofiþeri au fost înaintaþi ieri în grad la sediul Inspectoratului

pentru Situaþii de Urgenþã „Iancu de Hunedoara” al judeþului Hunedoara ºi la Detaºamentele de Pompieri.

Potrivit inspectorului ºef Viorel Demean înaintãrile în grad s-au fãcut în conformitate cu prevederile Legii 80 din 1995, privind Statutul cadrelor militare. Astfel, începînd cu data de 1 august, un pompier a fost înaintat în gradul de maistru militar principal, 34 în gradul de plutonier adjutant ºef, 76 în gradul de plutonier adjutant, 10 în gradul de plutonier major ºi unul în gradul de plutonier. Totodatã, ºapte pompieri care fac parte din

corpul ofiþerilor au fost înaintaþi, la termen, în gradele de locotenent (1 ofiþer), cãpitan (3 ofiþeri), locotenent colonel (2 ofiþeri), colonel (1 ofiþer). Printre ofiþerii înaintaþi în grad se numãrã ºi inspectorul ºef al I.S.U. Hunedoara, maiorul Viorel Demean care, de ieri, deþine gradul de locotenent colonel. Viorel Demean, în vârstã de 38 de ani, ocupã funcþia de inspector ºef al I.S.U. Hunedoara din anul 2009.

Ouãle de casã retrase de la comercializare

uãle de casã, pericol pentru sãnãtate, pe timpul verii. Inspectorii sanitar-veterinari din Valea Jiului au demarat controalele în pieþele ºi spaþiile de comercializare a produselor alimentare. Vizate sunt produsele perisabile. Mai mult, în cursul zilei de joi, în pieþele din Valea Jiului s-au aflat reprezentanþii Direcþiei SanitarVeterinare Hunedoara care au verificat calitatea produselor alimentare. ”În aceastã perioadã datoritã creºterii temperaturilor am intensificat controalele pe care le facem în pieþe, în magazinele de comercializare a produselor perisabile, respectiv carne ºi produse din carne, lapte ºi produse din lapte, ouã, dar ºi legume ºi fructe. Astãzi avem câteva

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

comisii împreunã cu colegii inspectori din cadrul Direcþiei Sanitar Veterinare ºi Siguranþa Alimentelor HunedoaraDeva prin care controlãm magazinele de carne, lapte ºi produsele lactate precum ºi fructele. Orice produs care stã în bãtaia razelor de soare devine perisabil ºi nu numai cã se altereazã, dar este un pericol pentru consumator. De aceea recomand tuturor locuitorilor din

Valea Jiului sã nu cumpere produse decât dupã ce le-au verificat, produse care au fost pãstrate în condiþii de temperaturã scãzutã pentru a împiedica alterarea acestora astfel încât pot produce toxiinfecþii alimentare”, a declarat medicul, Gheorghe Cristea, coordonator CSVSA Valea Jiului. Mai mult, inspectorii DSV atrag atenþia asupra pericolului pe care îl

CONVOCARE

00, la sediul societãþii. Ordinea de zi propusã pentru ºedinþã: 1.Aprobarea rectificãrii Bugetului de Venituri ºi Cheltuieli pe anul 2013. 2.Diverse. În cazul în care nu se va întruni cvorumul prevãzut de statutul societãþii, Adunarea Generalã Ordinarã va avea loc în data de 03.09.2013, la ora 12:00, în acelaºi loc ºi cu aceeaºi ordine de zi. Preºedintele Consiliului de Administraþie Radu Mihai Sorin

Consiliul de Administraþie al SC APA SERV VALEA JIULUI S.A, cu sediul în Petroºani, strada Cuza Vodã, nr. 23, judeþul Hunedoara, înregistratã la Oficiul Registrului Comerþului de pe lîngã Tribunalul Hunedoara sub numãrul J 20- 257-1995, având CUI 7392416

Convoacã Adunarea Generalã Ordinarã a Acþionarilor pentru data de 02.09.2013, la ora 12:

reprezintã ouãle de casã pentru sãnãtate. ”Noi am luat o serie de mãsuri de instruire a comercianþilor, a producãtorilor particulari, pentru cã în aceastã perioadã fiind foarte cald am interzis comercializarea ouãlor de casã pentru cã se cunoaºte faptul cã ouãle fecundate de la producãtorii particulari la temperatura de peste 25 de grade eclozeazã, fac pui ºi de aceea le recomandãm sã nu cumpere ouã din pieþele agroalimentare. Le recomandãm locuitorilor sã cumpere doar din spaþii autorizate”, a mai precizat sursa citatã. Doar în cursul acestei luni, trei persoane fizice au fost sancþionate contravenþional cu amendã de 600 de lei fiecare pentru nerespectarea normelor de igienã ºi calitate a produselor alimentare. Monika BACIU

16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 August 2013

ocurile virgine din Masivul Retezat sunt ca un magnet pentru turiºtii strãini care ale România drept destinaþie turisticã. Mii de turiºti din Germania, Ungaria, Cehia, Franþa, Finlanda, Olanda sau Austria vin an de an în Retezat sã se relaxeze, muntele fiind un punct de atracþie turisticã pentru vestici încã din anii ’70. Parcul Naþional Retezat reprezintã locul cu care Dumnezeu a fost atât de darnic ºi a îngemãnat semeþia munþilor cu sunetul cristalin al apelor ºi ochiurile magice ale lacurilor. Carmen COSMAN Sãlbãticia Retezatului este ceea ce cautã an de an mii de turiºti din Europa, care s-au sãturat de confortul staþiunilor montane de la ei, tocmai pentru cã nu le mai oferã nimic „virgin”, care sã fie explorat. În topul preferinþelor conduc Pietrele ºi Cârnic, aceste douã zone foarte frumoase din Parcul Naþional Retezat ºi tocmai pentru cã aici nu

existã energie electricã, nu existã conducte care sã aducã apa în camere ºi, cel mai important, nu existã drum rutier. ªi ce poate fi mai frumos decât sã mergi într-o dimineaþã de varã sã te speli într-o apã cristalinã în izvorul îngheþat al muntelui. Sãlbãticia este cuvântul care descrie cel mai bine aceastã zonã ºi de aºa ceva au nevoie cei care vor sã lase în urmã tumultul oraºelor. Conform statisti-

Turiºtii strãini aleg Retezatul cilor, de la an la an, numãrul turiºtilor strãini este în creºtere. Popularitatea acestei arii deosebit de pitoreºti a crescut dupã ce Parcul Naþional Retezat a singurul din þarã care a fost selectat în anul 2008 de Fundaþia New7Wonders pentru a se califica între cele ºapte minuni naturale ale lumii. A ajuns pânã în ultima etapã ºi, chiar dacã nu a câºtigat, a devenit ºi mai renumit la nivel internaþional.

ute de specii de pãsãri întregesc frumuseþea peisajului Parcul Naþional Retezat s-a înfiinþat în anul 1953 la iniþiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul Grãdiii Botanice din Cluj-Napoca. În prezent parcul are statut de arie naturalã protejatã de interes

naþional ºi internaþional, fiind recunoscut ca Rezervaþie a Biosferei din anul 1979. Prin constituirea Parcului Naþional Retezat s-a urmãrit chiar protecþia ºi conservarea unor eºantioane reprezentative pentru spaþiul biogeografic naþional, în condiþiile în care cuprinde elemente naturale cu valoare deosebitã atât din punct de vedere floristic, cât ºi faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic ºi peisagistic. Din anul, Parcul Naþional Retezat are administraþie proprie. Din luna septembrie 2004 a devenit membru al fundaþiei PAN Parks, iar din anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru reþeaua ecologicã europeanã Natura 2000, în vederea conservãrii habitatelor naturale ºi a speciilor de plante ºi animale sãlbatice de interes comunitar. Parcul este acum unul dintre puþinele locuri din România unde natura a avut cel mai puþin de suferit în urma intervenþiei omului. În arealul acestuia trãiesc 185 de specii de pãsãri, 1.190 de specii de

plante - o treime din totalul celor din România, iar 90 de dintre acestea sunt unice în þarã. Unicitatea Parcului derivã ºi din faptul cã în Masivul Retezat se gãsesc 20 de vârfuri muntoase cu o înãlþime de peste 2.000 de metri, iar între vãile acestora se aflã 80 de lacuri ºi tãuri glaciare. Cel mai mare este Bucura (2.041 m altitudine) – care are o suprafaþã de 11 hectare ºi o adâncime de pânã la 16 m. Tot aici se gãseºte ºi cel mai adânc lac glacial din Carpaþi - Tãul Negru (2.014 m altitudine), cu o suprafaþã de 7,5 ha. În plus, pe crestele Retezatului ºi în Parcul Naþional Retezat se gãseºte o populaþie foarte mare de capre negre, cerbi, cãprioare, marmote, dar ºi jderul, pisica sãlbaticã, cocoºul de munte, ierunca, vulturul sur ºi acvila de munte ºi-au gãsit habitatul ideal în Retezat. Amatorii de drumeþii montane au la dispoziþie o mulþime de trasee marcate, care totalizeazã peste 200 km ºi strãbat zone de un pitoresc aparte.