Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 430

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 14 August 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Ucigaºii de tradiþie: momârlanul va plânge din nou la Troiþa din Parâng...

Contrabandiºtii de þigãri revin forþã

upã destructurarea unei din cele mai mari reþele de trafic de þigãri care a acþionat pe raza Vãii Jiului, de cãtre ofiþerii BCCOA Alba ºi condamnarea capilor grupãrii, piaþa de þigãri netimbrate a fost desfiinþatã.

>>> PAGINA PAGINA A 3-A

Otrava de pe marginea drumului!

are atenþie de unde cumpãraþi fructele de M pãdure ºi mai ales afinele. În

loc de delicioasele fructe, aþi putea sã vã treziþi cu o plantã extrem de toxicã, care vã poate pune viaþa în pericol dacã este consumatã în cantitãþi mari.

>>> PAGINA PAGINA A 5-A

CJH are bani pentru subvenþionarea apei, dar nu ºi bazã legalã ocietatea de apã din S Valea Jiului nu poate subvenþiona, deocamdatã,

preþul apei potabile. Anul trecut s-a luat în discuþie acordarea unei subvenþii de 5 procente...

>>> PAGINA PAGINA A 7-A

Strategia pentru Complexul Energetic Hunedoara, implementatã din toamnã

edeia din Parâng, de ”La Troiþã”, care avea loc de Sfânta Maria Mare, a fost întreruptã timp de 70 de ani fiind interzisã de comuniºti. A fost reînviatã în 2006 de Asociaþia Petro Aqua Petroºani, susþinutã de liberali, prin implicarea activã a lui Daniel Surulescu, membru al Asociaþiei. Un momârlan în vârstã a plâns la reînnodarea tradiþiei... Acum vor plânge cã tradiþia a fost ucisã din nou prin neimplicarea celor care au preluat organizarea. Probabil vor plânge ºi liberalii... >>> PAGINILE 8-9

omplexul Energetic Hunedoara va fi privatizat doar cu un investitor strategic ºi numai dupã ce va fi stabilit profilul acestuia

>>> PAGINA PAGINA A 11-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 August 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 August 2013

upã destructurarea unei dintre cele mai mari reþele de trafic de þigãri care a acþionat pe raza Vãii Jiului, de cãtre ofiþerii BCCOA Alba ºi condamnarea capilor grupãrii, piaþa de þigãri netimbrate a fost desfiinþatã. Nu pentru mult timp însã, iar alþi traficanþi au luat locul lãsat liber ºi câºtigã înzecit dintr-o afacere din care statul pierde. Aºa se face cã în Piaþa Centralã Petroºani vânzãtorii de þigãri netimbrate miºunã ca în zilele de glorie, este drept însã cã sunt mult mai discreþi. Nici þigãrile nu mai sunt la acelaºi preþ chiar dacã sursele de aprovizionare nu le-au scumpit. Biºniþarii spun cã riscul este prea mare ºi pentru a se feri de poliþiºti

Contrabandiºtii de þigãri revin forþã „O peraþiunea ECO“

au cheltuieli. „Unii dintre ei au angajaþi care stau de pazã, ºi-au luat staþii de emisie recepþie ºi se anunþã cum vãd un poliþist sau o persoanã suspectã. Nu mai stau cu þigãrile la ei ºi au închiriat tot felul de garsoniere din zonã, garaje sau alte spaþii. Toate

acestea costã ºi de aceea au scumpit þigãrile”, spun surse de încredere. Chiar ºi aºa nu duc lipsã de clienþi pentru cã preþul pentru un pachet de þigãri de contrabandã este ºi cu 4 lei mai mic faþã de cele pentru care se plãtesc taxe.

Exact în urmã cu un an de zile, în Valea Jiului era destructuratã cea mai mare reþea de contrabandiºti de þigãri. Ofiþerii de la Crima Organizatã Alba au reþinut zeci de persoane care fãceau parte din grupare, iar judecatã au fost trimise 35 de persoane. Þigãrile erau aduse ilegal din Ucraina, Serbia ºi Republica Moldova. Prejudiciul estimat de anchetatori era de peste 2,8 milioane de lei, în mãsura în care s-a descoperit cã un singur contrabandist reuºea sã obþinã, într-un singur an, de pe urma þigãrilor netimbrate, un profit peste 200.000 de lei. Maximilian GÂNJU

A cãzut de la etajul 8 ºi a murit

murit dupã ce a cãzut de la etajul 8. Un bãrbat din Vulcan ºi-a gãsit sfârºitul asearã, în faþa blocului în care locuia cu familia. Luni, ceea ce la început pãrea a fi o zi plinã de bucurie, s-a transformat mai apoi într-o tragedie pentru o familie din Vulcan. Unul din membrii acesteia, Csaba Nagy, un pensionar de la Mina Paroºeni, în vârstã de 48 de ani a cãzut de la ultimul etaj al blocului

D5. Rudele ºi cunoscuþii spun cã pur ºi simplu nu ºtiu cum de s-a întâmplat asta. “Eu astãzi am venit din Germania cu soþia mea, iar el era cumnatul meu. Am stat împreunã la o bere, am râs ºi am povestit, apoi ne-am despãrþit sã mergem fiecare acasã sã mâncãm. Nu ºtiu ce a fost în capul lui, poate a bãut prea mult. În loc sã petrecem, acum ne pregãtim de înmormântare”, ne-a declarat cumnatul victimei. La faþa locului a sosit atât un echipaj al

Ambulanþei, cât ºi unul SMURD, iar resuscitãrile au durat mai bine de 40 de minute. Decesul s-a consemnat în jurul orei 19 :40. Bãrbatul a suferit multiple leziuni, iar la sosirea echipajelor de salvare era în stop cardio-respirator. Deºi la începutul cercetãrilor se vorbea inclusiv de ipoteza sinuciderii, în cele din urmã, poliþiºtii au emis concluzia finalã a celor întâmplate. “În

urma cercetãrilor la faþa locului, am stabilit cã este vorba de un accident nefericit, bãrbatul a alunecat de pe pervaz”, a afirmat inspectorul principal Iosif Arcana de Poliþia Municipiului Vulcan. Din pãcate, acum, rudele ºi prietenii trebuie sã se pregãteascã de înmormântare. Bãrbatul era cãsãtorit ºi avea doi copii. Luiza ANDRONACHE

Deþinutul evadat de la Bârcea Mare, cãutat cu câini special antrenaþi

n deþinut de la Penitenciarul Bârcea Mare a evadat în cursul zilei de luni în timp ce se afla la cules de afine. Alertã în tot judeþul. Luni, în jurul orei 12, un deþinut de la Penitenciarul Bârcea Mare a evadat în timp ce se afla la muncã, în afara închisorii. Acesta era la cules de afine în zona Orãºtie, localitatea Beriu, pe domeniul unei firme care are contract de prestãri servicii încheiat cu penitenciarul. Evadatul se numeºte Stan Sandu Ioan, are vârsta de 21 de ani ºi a fost închis pentru furt calificat, cu o pedeapsã de patru ani ºi nouã luni. În momentul semnalãrii dispariþiei, la ora 13, 45, el era îmbrãcat cu un tricou de culoare crem ºi blugi albaºtri. Forþele impresionante de ordine s-au organizat în echipe de cãutare, iar pe raza întregului judeþ s-au format filtre. “Cãutãrile continuã ca ºi pânã acum, de luni, de când a evadat. De dimineaþã am avut informaþii cã ar fi fost în garã, apoi cã s-ar fi îndreptat cãtre piaþã. Am dus ºi un câine special antrenat pe teren care sã-i ia urma. Oricum , el cunoaºte Deva foarte bine ºi este puþin mai complicat. Este alertã în tot judeþul, iar la rude, în localitatea Lãpugiu de Jos de unde este el, avem post permanent”, ne-a declarat Florin Berar, purtãtor de cuvânt la Penitenciariul Bârcea Mare. Tot din spusele reprezentanþilor închisorii, tânãrul nu ar fi unul violent, pentru cã altfel nu i s-ar fi îngãduit sã iasã la muncã în afara unitãþii. Pânã la închiderea ediþiei de ieri, evadatul nu fusese încã prins. Luiza ANDRONACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 August 2013

Þintaºul lumii e din Aninoasa

-a visat de mic Robin Hood ºi dupã douã decenii de muncã a ajuns cel mai bun þintaº al lumii. Daniel Cãlin locuieºte în Aninoasa, e un pompier modest, a cãrui lecþie de viaþã poate fi oricând trecutã în manuale, dupã ce trei ani la rând a luat doar aur la mondiale. A avut ºansa, dupã cum spune el, sã stea în Aninoasa, oraºul cu cei mai buni arcaºi români. A colindat pãdurile în copilãrie ºi a început cu sãgeþi de lemn ºi arcuri de copii, iar acum a ajuns pe cea mai înaltã treaptã a unui podium mondial. Daniel Cãlin are un palmares de invidiat ºi a uitat de mult timp numãrul medaliilor. Acum s-a întors câºtigãtor din cea mai grea competiþie a vieþii sale, cea din Irlanda de Nord, dar pentru cã a fost favorit, s-a luptat cot la cot cu un chinez ºi un indian. Pânã la urmã i-a dovedit. „Am participat la Campionatul Mondial al Poliþiºtilor ºi Pompierilor din Irlanda de Nord, unde am luat douã medalii de aur ºi una de argint. La New York acum doi ani am cucerit aceleaºi medalii ºi anul acesta a trebuit sã îmi apãr titlutile”, a povestit Daniel Cãlin medaliat cu aur. Nu i-a fost uºor, mai ales cã principalii sãi

contracandidaþi se antreneazã mult mai multe ore decât el, care e pompier, adicã lucreazã 24 de ore ºi apoi trei zile e liber – zile în care se antreneazã câteva ore. Cu toate astea, chiar dacã recunoaºte cã i-a fost greu, cã au fost momente în competiþie când credea cã va lua „mãcar bronz”, a ajuns din nou primul. „De la an la an competiþia e mai grea. Anul acesta a fost mai greu ca la New York, au fost sportivi mult mai buni ºi mult mai pregãtiþi, datoritã antrenamentelor pe care le fac. Dar datoritã antrenorului meu,

Viorel Hãbian, am reuºit sã câºtig”, spune Daniel. În viaþa de zi cu zi e

echipa Inspectoratului Gneral ºi sã se mute la Bucureºti. ªi anul acesta a venit cu douã medalii de aur ºi una de argint ºi pentru noi e un lucru extraordinar”, spune ºeful sãu Rãzvan Stancu, locþiitor al ºefului Detaºamentului de Pompieri. La el totul a pornit din joacã, cu un lemn din pãdure, arcuit ºi altul ascuþit. A tras de atunci mii de sãgeþi, iar munca de 20 de ani l-a dus pe podium ºi nu oriunde, ci pe prima poziþie mondialã. „Bineînþeles cã a pornit din joacã cu un arc de lemn din pãdure, ca ºi copiii. Dupã aceea a început sã îmi placã, sã vãd cã am talent. O viaþã întreagã m-am pregãtit ca sã ajung cât mai sus. Aveam 12 ani când m-am jucat acasã cu un arc ºi apoi am avut ºansa sã merg la

arc mai bun, sãgeþi performante, dar ca în orice sport, în afarã de

fotbal, rãsplata pentru performanþã nu prea existã.

„Costã foarte mult, dar am sprijinul Inspectoratului ºi asta m-a ajutat foarte mult. Sãgeþile pe care le aveam erau din 2011,

de la New York ºi am tras cu ele 3 ani, acum s-au deteriorat, dar datoritã lor am avut performanþe. Din pãcate sportul în România nu prea e

recompensat, doar fotbalul ºi cam atât”, spune cu regret campionul mondial la tir cu arcul. Daniel e mulþumit cã a urcat steagul României cel mai sus, cã e pompier la Petroºani, cã stã în oraºul aproape falimentar Aninoasa ºi þinteºte spre cel mai înalt podium de la Los Angeles din 2014. Este favoritul concursului de acolo ºi promite cã o sã îºi apere medaliile. Diana MITRACHE

INVITAT: pompier. Luptã cu focul ºi ºefii sãi sunt mândri de el. Nici acum nu înþeleg cum de ce se încãpãþâneazã sã rãmânã aici, acasã, pentru cã performanþele lui l-ar putea duce oriunde în lume. E,însã,stãla Aninoasa ºi e pompier la Petroºani. „Pentru detaºamentul de la Petroºani înseamnã un lucru bun, cu atât mai mult cu cât el îºi manifestã dorinþa sã rãmânã în continuare la Petroºani, când ar putea sã facã parte din

Clubul de tir cu arcul din Aninoasa”, afirmã Daniel. ªi clubul are o poveste frumoasã ºi dacã nu ar fi fost cândva un localnic care sã câºtige la loto, iar întreg câºtigul sã-l investeascã la arcaºi, poate cã nu vorbeam de aceste performanþe. Acum Daniel e mândru de performanþa sa, dar recunoaºte cã s-a luptat cu oameni mult mai antrenaþi ca el ºi cã rãsplata nu e pe mãsura rezultatelor sale. Ar vrea ºi el un

Victor Tiberiu STOICA primarul comunei Pui

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 August 2013

ructele de pãdure, vânzare slabã. comercianþii fructelor de pãdure din Petroºani se plâng de faptul cã nu au vânzare, asta deºi spun ei cã preþurile sunt destul de accesibile tuturor buzunarelor. Mai mult, negustorii spun cã oamenii nu iau în considerare munca depusã pentru culegerea fructelor din pãduri. ”Afinele le vând cu 10 lei, dar mai ºi negociez. Oamenii sunt sãraci, nu au bani. ?i dacã am cere 5 lei tot li s-ar pãrea mult, dar ei nu se gândesc cât muncim noi pânã

Cãtina din Valea Jiului, vândutã nemþilor

le adunãm, pe unde mergem dupã ele ºi trebuie sã le ºi curãþãm”, a spus unu din comercianþi. Pentru a-ºi vinde

marfa, precupeþii apeleazã ºi la partea curativã a fructelor de pãdure. Cãtina sau ginsengul românesc poate fi consideratã o

delicatesã date fiind preþurile de vânzare. 20-25 de lei kilogramul, atâta cer comercianþii pentru acest fruct cu multiple

Otrava de pe marginea drumului!

are atenþie de unde cumpãraþi fructele de pãdure ºi mai ales afinele. În loc de delicioasele fructe, aþi putea sã vã treziþi cu o plantã extrem de toxicã, care vã poate pune viaþa în pericol dacã este consumatã în cantitãþi mari. Pieþele din Valea Jiului, dar ºi marginile Drumului Naþional 66, Petroºani – Simeria, sunt pline de vânzãtori de fructe de pãdure. Afinele din gãleþi, proaspãt culese, le fac cu ochiul celor ce tranziteazã DN 66, mai ales cã de multe ori ºi preþul este îmbietor. Ca sã îºi vândã repede marfa, uºor perisabilã, vânzãtorii de afine le dau la preþuri mai mici, dar uneori afinele ar putea fi înlocuite cu o plantã extrem de toxicã, dacã este consumatã în cantitãþi mari. Este vorba de bobiþe de

boz (sau boziu), care pot fi culese din boscheþii de pe marginea drumului. Le deosebiþi dupã gust! Inspectorii de la protecþia consumatorului atrag

atenþia asupra acestui aspect ºi sunt în alertã, iar în þarã s-au aplicat deja ºi amenzi usturãtoare pentru aceastã escrocherie. Dacã nu le culegeþi personal cel mai indicat este sã cumpãraþi afinele din piaþã, acolo unde controalele sunt mult mai riguroase, pentru cã în joc este, pânã la urmã, sãnãtatea dumneavoastrã. Bozul

este înrudit cu socul, creºte chiar ºi pe marginea drumurilor, are frunzele alungite, penate, iar fructele sunt aproape la fel ca afinele, doar cã puþin mai închise la culoare bãtând înspre roºu închis. Puteþi sã le deosebiþi dupã gust, diferit de cel al afinelor, chiar uºor neplãcut. De altfel ºi frunzele emanã un miros neplãcut când sunt frecate între degete. Fructele se recolteazã în august-septembrie. Bozul este un bun diuretic ºi se foloseºte cu rezultate foarte bune contra obezitãþii, dar, în cantitãþi mari este toxic! Car men COSMAN

remedii terapeutice. ”Cãtina e 25 de lei kilogramul, dar e foarte bunã pentru sãnãtate. conþine cea mai mare cantitate de vitamina C, mai mult decât mãceºul ºi de zece ori mai mult decât citricele. Catina poate fi ºi cel mai bun vaccin antigripal”, spune un alt comerciant. Mai mult, bãrbatul spune cã de cãtinã sunt interesaþi în principal nemþii care cumpãrã kilograme întregi. ”Cantitãþi mari de cãtinã le vând la germani. Am o colaborare veche cu ei ºi în fiecare an le trimit zeci de kilograme. Strãinii apreciazã fructele noastre”, mai spune omul. Catina este un arbust fructifer ale cãrui beneficii se cunosc încã din antichitate. Se pare cã ar fi originarã din Asia de Sud, iar chinezii o folosesc de peste 2.000 de ani în medicina tradiþionalã. În România, catina creºte în mod sãlbatic în zona subcarpaticã din Moldova ºi Muntenia, din bazinul ªiretului ºi pânã la Olt. Fructul de catina conþine vitamina A, C,

Actualitate 5 complexul B, E, P, K, F ºi microelemente precum fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier ºi sodiu. Catina este bogatã ºi în betacaroten (mai mult decât conþine morcovul), dar ºi pectine, zaharuri, aminoacizi esenþiali ºi acizi graºi esenþiali. Fructele de catina se recolteazã din august pânã la sfârºitul lui octombrie. Catina sub formã de ulei (uleiul de catina) este benefic în afecþiuni precum ulcerul gastric ºi duodenal, diaree, reumatism, afecþiuni neuroendocrinologice, circulatorii ºi hepatice. El mai este folosit ºi în alcoolism, stres, astenie, anemie, coronariene, hipertensiune, gingivite. Un efect demn de luat în seama îl are ºi asupra depresiilor, bolii Parkinson, tumorilor, adenoamelor, afecþiunilor bucale, faringitei, rãguºelii, gripei, rãcelii, intoxicaþiilor ºi leucemiei. Catina este consideratã un bun antiinflamator, cicatrizant, antibiotic, astringent, anticancerigen. Ea este indicatã ºi pentru tratarea afecþiunilor ficatului, splinei ºi rinichilor. Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 August 2013

Sãracii din judeþul Hunedoara, cu mâna întinsã la „pomenile” statului

udeþul Hunedoara rãmâne unul de asistaþi sociali, unde au fost atrase cele mai mari sume din mediul urban. Datele oficiale aratã cã sumele plãtite pentru întreg programul de acordare a venitului minim garantat, cu tot ce include acesta - ajutorul social, contribuþii pentru asigurãrile de sãnãtate ºi asigurarea obligatorie a locuinþelor - au fost de 136,583 milioane lei în primul trimestru al acestui an, mai mari cu 28,803 milioane lei (26,7%) decât în perioada similarã a anului

trecut. Potrivit statisticilor Ministerului Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice, valoarea medie lunarã calculatã la nivel naþional a ajutorului social acordat în trimestrul I

al acestui an a fost de 194,2 lei/familie beneficiarã, respectiv 78,1 lei/persoanã dintr-o familie beneficiarã. În primele trei luni au fost plãtite în medie 219.002 ajutoare, mai mult cu 22.502 ajutoare (11,5%)

Aþi simþit? Cicã s-a ieftinit mâncarea!

oate canalele de informare aratã raportul INS cã s-a ieftinit mâncarea, dar realitatea aratã cã ieftinirea este de râsu-plânsu ºi cã mãrfurile nealimentare ºi serviciile sunt mai scumpe. De la teorie la practicã, e cale lungã. Aºa stau lucrurile ºi cu statisticile, care sunt orientative, aratã o direcþie nu realitatea fapticã. Luni, Institutul Naþional de Statisticã a anunþat cã în luna iulie preþurile la alimente a scãzut frumuºel comparativ cu luna precedentã ºi asta pentru cã în conformitate cu raportul INS luna iulie ne-a adus o scãdere lunarã a ratei infaþiei de 0,34%. Rata anualã a inflaþiei a ajuns 4,41%. Raportul spune cã preþurile mãrfurilor alimentare au scãzut cu 1,6%, în timp ce preþurile mãrfurilor nealimentare ºi tarifele serviciilor au crescut cu 0,5% ºi respectiv cu 0,3%. Cele mai spectaculoase scãderi de preþuri au avut loc la legume ºi conserve de legume - 11,4%. Fructele proaspete au înregistrat ieftiniri de aproape 10%, iar cartofii s-au ieftinit chiar cu aproape 12% într-o singurã lunã, arartã statistica. Preþurile de consum nu au mai scãzut din iunie 2012, când au consemnat o diminuare de 0,04% faþã de luna anterioarã, iar rata anualã a inflaþiei nu a mai fost la un nivel atât de scãzut din august 2012, când s-a situat la 3,88%. În noiembrie 2012, rata anualã a inflaþiei s-a situat la un nivel apropiat, dar uºor mai ridicat, de 4,56%. Pe verificate, la o sacosã de cumpãrãturi, adicã legume, fructe, cartofi am economisit 0,65 lei, comparativ cu aceeaºi cantitate cumpãratã, conform bonului de casã din 29 iunie 2013, rãmas, spre norocul documentãrii noastre, într-o sacosã

de plastic. Doar cã de atunci am mai plãtit ºi cãteva servicii care au sãrit cu vreo 7 lei peste cele din luna iunie. Una peste alta, viaþa e tot scumpã. Sau salariile sunt mici??? Ileana FIRÞULESCU

comparativ cu trimestrul I al anului trecut. Dacã în mediul rural judeþul Hunedoara nu se aflã pe primele locuri, în schimb, în mediul urban, suntem chiar pe prima poziþie în ceea ce priveºte ponderea ajutoarelor atrase, cu un procent de 58,9%). Ministerul Muncii mai aratã cã dimensiunea medie estimatã a familiei beneficiare în trimestrul I 2013 a fost de 2,49 persoane/familie, fiind uºor mai mare decât cea din trimestrul I 2012, în care valoarea a fost de 2,46 persoane/familie. Din totalul de 218.471 ajutoare transmise spre platã, 83.715 s-au adresat persoanelor singure. Ponderea acestora în total a fost de 38,3%, mai micã decât în aceeaºi perioadã din anul anterior, în care valoarea a fost de 38,9%. De asemena, ponderea familiilor formate din patru sau mai multe persoane în total familii beneficiare a fost de 27% la nivel naþional. ªi sumele plãtite sunt mai mari. Astfel, în primul trimestru s-au alocat peste 127,601 milioane lei, mai mult cu 25,536 milioane lei decât cea din trimestrul I 2012, datoritã creºterii numãrului de familii beneficiare. De asemenea, a avut loc o creºtere a sumelor medii lunare plãtite/familie beneficiarã, de la 173,1 lei la 194,2 lei. Pentru contribuþia de asigurãri sociale de sãnã-

tate pentru persoanele beneficiare de venit minim garantat în trimestrul I 2013 au fost cheltuiþi 8,869 milioane lei, cu 3,25 milioane lei mai mult decât în anul anterior, fiind înregistratã, de asemenea, ºi o creºtere însemnatã a numãrului de beneficiari, cu 18,2%.

rogram pentru combaterea sãrãciei

Pentru plata asigurãrii obligatorii a locuinþelor împotriva cutremurelor, alunecãrilor de teren, inundaþiilor, în perioada ianuariemartie 2013 s-au cheltuit 112.173 lei pentru 2.202 familii beneficiare de venit minim garantat. Familiile beneficiare de venit minim garantat pot primi ajutoare pentru acoperirea unei pãrþi din cheltuielile de înmormântare, acordat de cãtre autoritãþile publice locale. În trimestrul I 2013 s-au acordat 584 ajutoare de înmormântare, sumele plãtite fiind de 343.844 lei. Venitul minim garantat (VMG), este unul dintre cele mai importante programe de promovare a incluziunii sociale ºi de combatere a sãrãciei. Valoarea ajutorului social lunar se calculeazã ca diferenþã între nivelul venitului minim garantat prevãzut de lege ºi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure. Car men COSMAN

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 August 2013

CJH are bani pentru subvenþionarea apei, dar nu ºi bazã legalã Valea Jiului este singura din þara care nu a mãrit preþul apei cu nici mãcar un leu. Funcþionãm pe criterii economice ºi în anul 2013 tariful la apã în Valea Jiului nu va fi mãrit”, a declarat directorul SC ApaServ Valea Jiului, Costel Avram. Dacã va fi identificatã o bazã legalã pentru subvenþionarea preþului la apa potabilã, de aceste reglementãri vor beneficia persoanele din categoriile defavorizate. ”Existã pe marginea Ordonanþei 41 care a existat în

Valea Jiului ºi în care a mai fost odatã subvenþionat preþul la apã. De acei 5% beneficiau familile care aveau venitul lunar de maxim 1000 de lei pe lunã. Ei nu au plãtit apã dar având în vedere cã anul trecut am fãcut împreunã cu primãria municipiului Petroºani branºamente individuale, cei care nu

Pierderile încã sunt o problemã pentru Apa Serv

în trecut. Dupã finalizarea celor douã proiecte europene pe care le avem în derulare ne vom apropia de þinta stabilitã, adicã de pierderi nesemnificative. Acest lucru se va simþi imediat chiar ºi în buzunarul consumatorului”, a mai declarat directorul general al SC Apa Serv, Costel Avram. Operatorul de apã rece ºi canalizare din Valea Jiului are douã proiecte cu finanþare nerambursabilã, primul cu o valoare totalã de 40 de milioane de euro iar cel de-al doilea în valoare de 89 de milioane de euro.

ocietatea de apã din Valea Jiului nu poate subvenþiona, deocamdatã, preþul apei potabile. Anul trecut s-a luat în discuþie acordarea unei subvenþii de 5 procente la facturile de la apa potabilã pentru persoanele din categoriile vulnerabile. Bani existã în bugetul Consiliului Judeþean Hunedoara, însã nu existã o bazã legalã. Monika BACIU

”În bugetul Consiliului Judeþean sunt prinºi bani pentru subvenþionarea cu 5% cum a promis preºedintele Consiliului Judeþean. Banii existã dar încã

nu am dat de un cadru legal prin care sã putem face acest lucru. Am avut discuþii ºi cu preºedintele ºi dacã absolut toþi operatorii din România au mãrit preþul apei cu 10%,SC ApaServ

peratorul de apã ºi canal din localitãþile Vãii Jiului a cheltuit într-un an de zile peste 1,6 milioane de lei cu intervenþiile pentru reparaþii la defecþiunile apãrute pe reþelele de distribuþie a apei potabile dar ºi la canalizare. Maximilian GÂNJU

Intervenþiile, extrem de costisitoare, au fost necesare pentru a stopa din pierderile care ar fi provocat o pagubã ºi mai mare regiei, iar pentru compensarea ei ar fi trebuit luate mãsuri care sã ducã ºi la creºterea preþului pentru metrul cub de apã. Conform centralizãrii fãcute de conducerea societãþii, pentru scãderea pierderilor de apã au fost necesare 1700 de intervenþii de urgenþã la re?elele apã, iar costurile acesto-

ra se ridicã la valoarea 992.413,97 lei. În ceea ce priveºte intervenþiile la defecþiunile de pe reþeaua de canalizare, Apa Serv a cheltuit într-un an de zile peste 623 de mii de lei la cele 1.550 de solicitãri. Pierderile de pe reþele sunt în continuare ridicate ºi

reprezintã estimativ circa 40 la sutã din producþia operatorului recunoaºte directorul societãþii, Costel Avram. Din acest motiv, reabilitarea reþelelor este absolut necesarã, iar dupã implementarea proiectului european câºtigat de societate, pierderile vor fi reduse semnificativ. „Zero pierderi nu se va putea niciodatã sã avem, însã acestea vor fi reduse foarte mult. Deja am redus pierderile într-un procent foarte mare, erau chiar ºi de 70 la sutã

plãtesc apa nu au apã”, a declarat sursa citatã. În momentul de faþã metrul cub de apã potabilã este printre

cele mai ieftine din þarã. Mai mult, reprezentanþii societãþii de apã spun cã nu vor mãri preþul apei.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 August 2013

Ucigaºii de tradiþie: momârlanul va plânge din nou la Troiþa din Parâng...

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro

Cu circa 70 de ani în urmã, lângã Cãsuþa din Poveºti, din Parâng exista o piatrã/piedestal pe care era amplasatã o cruce. Imre Szuhanek, preºedintele Asociaþiei Petro Aqua Petroºani, povesteºte cã încã de pe vremea când era copil exista acea cruce, aproape putrezitã, ºi ºtia cã acolo se adunau oamenii locului de dincolo ºi de dincoace de munte, la nedeia Sfintei Marii. Toatã lumea cunoºtea locul dupã denumirea ”La Troiþã”. Dar cum perioada comunistã nu agrea astfel de manifestãri, dedicate sau cu ocazia unei sãrbãtori religioase, în acest caz una dintre cele mai însemnate – Sfânta Maria Mare, Adormirea Maicii Domnului – manifestarea a fost interzisã, iar troiþa lãsatã în paraginã vreo 60 de ani. În anul 2006, Daniel Surulescu, fostul director al Companiei Naþionale a Huilei, membru al Asociaþiei Petro Aqua ºi membru PNL a povestit colegilor ecologiºti întâmplãri de pe vremea când tatãl sãu vorbea despre Troiþa din Parâng, despre importanþa unei tradiþii care înfrumuseþa viaþa ºi unea oameni, despre credinþã ºi înãlþare spiritualã.

etro Aqua, liberalii ºi lacrima momârlanului

Aºa s-a nãscut ideea reînvierii... Terenul a fost concesionat de Petro Aqua, 6 mp, de la Primãria Petroºani, troiþa a fost comandatã de Daniel Surulescu meºterilor din Maramureº ºi a fost mon-

Jura ºi cu alþi oameni iubitori de tradiþie, iar rezultatele au fost remarcabile. S-au alãturat cabanierii din Parâng constituiþi în Asociaþia Mândra, apoi s-au alãturat ºi edilii Petroºaniului, Primãria Petroºani sprijinind manifestarea, bucuroasã cã Parângul prinde viaþã prin asemenea iniþiative, ºi an de an Nedeia Troiþei a cãpãtat amploare, unind în

ai rãi decât comuniºtii...

Dar anul acesta, organizatorii au omorât tradiþia, din nou, mai rãu de cum au fãcut-o comuniºtii. Mãcar ei aveau motive de... doctrinã, erau atei, nu credeau în Dumnezeu, în Isus ºi Maica Lui... ªi fãrã sã se gândeascã la faptul cã Isus nu a avut nici un ban, dar a schimbat o lume, cei de la

dat un anunþ ºi câteva telefoane, ºi totul venea de la sine.

ncrederea necondiþionatã – palmã pe obrazul PNL

tatã cu ajutorul Salvamont Petroºani, la pilonul 17 al telescaunului din Parâng, povesteºte vicepreºedintele Asociaþiei Petro Aqua, Ovidiu Rizopol. Primele trei ediþii au fost organizate de Petro Aqua, cu susþinerea amplã a liberalilor, Troiþa Sfintei Marii a adunat în jurul ei alþi ºi alþi oameni, dar numele PNL-ului a fost asociat cu aceastã manifestare, fiind cunoscutã ca nedeie liberalã datoritã implicãrii membrilor acestuia care au luat legãtura cu toþi liderii momârlanilor de dincoace ºi de dincolo de munte, dispre Petrila, cu pãrintele

simþire ºi tradiþie Petrila ºi Petroºaniul, ceea ce nu este lucru puþin. ªi asta doar prin efortul de mobilizare ºi organizare. La prima ediþie, momârlanii noºtri, cei care au trãit istoria locului, au plâns la propriu copleºiþi de emoþie ºi de amintiri... ªi pentru cã teritoriul din Parâng este casa cabanierilor, Asociaþia Mândra a preluat organizarea Nedeii. Mai bine n-o fãcea! Anul acesta multã lume s-a pregãtit sã urce în Parâng de Sfânta Maria Mare, iar momârlanii abia ºteptau aceastã zi...

Asociaþia Mândra ºi-au motivat gestul de a nu organiza anul acesta Nedeia de la Troiþã din lipsã de bani. Atunci când nu-þi pasã de efectul avut în rândul populaþiei, când îþi faci partidul de râs – preºedintele Asociaþiei Mândra Parâng, Gabriela Golgoþiu, este de facturã liberalã – înseamnã cã nu ai ce cãuta în funcþii, fie ele ºi ale unor privaþi, care implicã viaþa comunitãþii în care trãieºti pentru cã o dai peste cap, îi omori speranþe, bucurii ºi îi aduci tristeþe în sfântã zi de sãrbãtoare. Dupã doar 7 ani, o tradiþie se vrea omorâtã din indolenþã sau neºtiinþã. Se spune cã atunci când nu poþi, trebuie sã ceri ajutorul. A fost invocatã printre altele ºi lipsa unui drum, sau posibilitatea ca telescaunul sã nu funcþioneze. Întrebãm: la manifestarea care a avut loc pe muntele TuliºaUricani, a existat un drum amenajat special, a existat telescaun? NU! ªi manifestarea a fost o reuºitã! Era suficientã o invitaþie, de

Întrebaþi rând pe rând, liderii PNL au spus cã s-au bazat pe Asociaþia Mândra Parâng, pentru cã era treaba lor. Preºedinta PNL Petroºani, Dorina Niþã, ne-a declarat cã doamna Golgoþiu, preºedinta respectivei Asociaþii, a fost la partid ºi a dorit sã ia legãtura cu preºedintele judeþean al PNL, Mircea Ioan Moloþ, fiind vorba de drumul de acces spre Parâng, dar nu a solicitat alt sprijin. Coordonatorul PNL pe Valea Jiului, Costel Avram, aflat la tratament, a declarat telefonic cã regretã profund cã nu s-a implicat în aceastã acþiune ºi nu a fãcut-o considerând cã nu este de bun simþ sã se bage peste colegii care au muncit pânã acum pentru organizarea Nedeii de la Troiþa Parâng. Acesta a precizat cã pe viitor nu va mai acorda credit total celor care ºi-au asumat responsabilitãþi, în sensul cã va fi vigilent ºi se va asigura cã fiecare îºi face datoria de OM în primul rând ºi apoi de liberal. Nici nu mai conteazã motivele, oricât de serioase sau de puerile ar fi acestea... Fapta spune multe! Poate o combate cineva doar cu omenie ºi implicare... Ileana FIRÞULESCU

Concert religios la Vulcan

unicipalitatea Vulcan organizeazã joi, de Adormirea Maicii Domnului, un concert de muzicã religioasã dar ºi recital de poezie. Profitând de faptul cã ziua de 15 august este liberã ºi de sãrbãtoare creºtineascã (Adormirea Maicii Domnului), aleºii din municipiul Vulcan s-au

gândit sã organizeze un eveniment religios în aer liber într-un parc din localitate. La spectacolul de muzicã religioasã susþinut în aer liber, la care edilii aºteaptã cât mai mulþi localnici, vor cânta mai multe coruri ºi grupuri vocale ale celor trei culte religioase predominante din localitate, respectiv ortodox, catolic ºi protestant. Totodatã vor fi ºi momente de poezie creºtinã cu versuri închinate Fecioarei Maria, spun reprezentanþii municipalitãþii. Evenimentul religios este programat sã înceapã de la ora 13. Maximilian GÂNJU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 August 2013

Ucigaºii de tradiþie: momârlanul va plânge din nou la Troiþa din Parâng...

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro

etro Aqua, liberalii ºi lacrima momârlanului

ai rãi decât comuniºtii...

dat un anunþ ºi câteva telefoane, ºi totul venea de la sine.

ncrederea necondiþionatã – palmã pe obrazul PNL

Concert religios la Vulcan

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 August 2013

Producþie de cereale din judeþul Hunedoara este una record anul acesta

roducþia de grâu de anul acesta din judeþul Hunedoara este una dintre cele mai bune obþinute dupã anul 1990. Unii dintre fermierii hunedoreni au recoltat chiar ºi 5.000 de kilograme de grâu la hectar, astfel ca producþia la cerealele a crescut, în medie cu aproximativ 900 de kilograme la hectar. Cu o producþie medie de 3.600 de kilograme la hectar, recolta de grâu din acest an din judeþul Hunedoara, a înregistrat creºteri cu 30% faþã de cea a anului trecut. “Spre deosebire de anul trecut, acum stãm mult mai bine. Producþia medie de cereale

a crescut cu aproximativ 900 de kg la hectar”, a declarat Ioan Furcã, director executiv Direcþia pentru Agriculturã Hunedoara Acest lucru se datoreazã în primul rând condiþiilor meteo favorabile, dar ºi a specialiºtilor care au respectat tehnologiile exact ca la

Leul a avut o zi liniºtitã

upã aprecierea de acum douã zile a leului, influenþatã de vânzãrile de valutã ale celor care au cumpãrat titluri de stat româneºti, ieri acesta a avut o ºedinþã liniºtitã. Luni, Finanþele au plasat obligaþiuni cu scadenþa la trei ani, în valoare de 300 milioane lei, la o dobândã de 4,23% pe an, mai jos cu circa o jumãtate de punct procentual faþã de licitaþia precedentã. Scãderea dobânzii s-a datorat cererii foarte mari, de circa 1,8 miliarde lei. De la începutul anului Trezorerie s-a împrumutat cu 29,5 miliarde de lei, cu 1,42 miliarde de euro ºi 1,5 miliarde de dolari.

Cursul euro a stagnat la 4,4250 lei, iar piaþa s-a deschis în jurul pragului de 4,41 lei, faþã 4,4130 – 4,4160 lei, la închiderea de luni. Treptat, euro a revenit peste pragul de 4,42 lei, pentru a urca pânã la 4,4270 lei. La ora 14:00 cotaþiile erau de 4,4220 – 4,4250 lei. Cursul dolarului american a coborât de la 3,3292 la 3,3243 lei, iar cel francului elveþian de la 3,5908 la 3,5843 lei. Pânã la finele lui august este de aºteptat ca euro sã se menþinã în culoarul 4,40 – 4,45 lei. În cazul în care, începând cu septembrie, Rezerva Federalã americanã va decide reducerea programului de relaxare cantitativã, leul ar putea trece pe o pantã descen-

carte, iar mulþi dintre ei au obþinut recoltã ºi de 5.000 de kilograme la hectar. “Marea dificultate este preluarea producþiei. În judeþ ºi în þarã lipsesc cendentã. Faþã de cei de la Economist Intelligence Unit, care prevãd pentru decembrie o medie a euro de 4,65 lei, analiºtii grupaþi în cadrul AAFBR, considerã cã în decembrie cursul de schimb s-ar putea situa la 4,43 lei, respectiv la 4,33 lei la finele lui 2014. Monedele din regiune aveau evoluþii diferite faþã de euro. Cea polonezã stagna, la fel ca leul, la 4,184 – 4,196 zloþi, iar cea maghiarã se deprecia la 297,1 – 299,3 forinþi. Perechea euro/dolar fluctua într-un culoar foarte îngust, cuprins între 1,3281 ºi 1,3317 dolari. Investitorii aºteaptã publicarea, zilele urmãtoare, a unor indicatori economici importanþi din zona euro, cifrele producþiei industriale din zonã ºi indicele Zew din Germania, ºi din SUA, precum inflaþia, producþia industrialã ºi indicele de încredere a consumatorilor. În piaþa la termen de la Sibiu, euro se tranzacþiona pentru septembrie la 1,3291 – 1,3322 dolari iar uncia de aur cu scadenþa lunarã la 1.327,2 – 1.341 dolari. Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la ora 14:00

trele de preluare, producãtorii fiind nevoiþi sã vândã producþia la preþul la care au ofertã ºi care nu de depãºeºte 60-65 de bani pe kg ”, a mai afirmat Ioan Furcã. ªi producþia de orz a fost bunã în acest an. În medie 3.120 de kilograme la hectar de pe cele 349 de

hectare cultivate, iar producþia medie la orzoaicã de primãvarã a fost de 2.350 de kilograme la hectar, de pe cele 1.049 de hectare cultivate. De asemenea, au fost recoltate 468 de hectare de ovãz cu o producþie medie de 2.213 de kilograme la hectar. Luiza ANDRONACHE

Îºi primesc locurile la catedrã C

andidaþii admiºi la concursul pentru ocuparea posturilor didactice care au obþinut note între 5 ºi 6,99 vor fi repartizaþi astãzi pentru angajare pe perioadã determinatã, potrivit calendarului concursului de titularizare. Candidaþii care au participat la concurs ºi au fost admiºi având note peste 7 au fost repartizaþi în zilele de 9 ºi 12 august. Pentru angajarea pe perioadã nedeterminatã (titularizare), candidaþii trebuie sã obþinã minimum nota 7 (ºapte) atât la proba scrisã, cât ºi la proba practicã/inspecþia specialã la clasã în profilul postului. Pentru angajarea pe perioadã determinatã (suplinire), candidaþii trebuie sã obþinã minimum nota 5 (cinci) atât la proba scrisã, cât ºi la proba practicã/inspecþia specialã în profilul postului.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 August 2013

Strategia pentru Complexul Energetic Hunedoara, implementatã din toamnã

omplexul Energetic Hunedoara va fi privatizat doar cu un investitor strategic ºi numai dupã ce va fi stabilit profilul acestuia, dupã cum a precizat Gabriel Dumitraºcu, directorul Direcþiei Privatizare ºi Administrare din cadrul Departamentului pentru Energie. Iar din aceastã toamnã la CEH se va aplica strategia aflatã acum în lucru. Carmen COSMAN Gabriel Dumitraºcu spune cã din aceastã toamnã, la CEH vor fi im plementate o strategie ºi un program de restructurare, la care se lucreazã la ora actualã. ”Suntem într-o procedurã de definitivare a unei strategii ºi a unui program de restructurare, care vor trebui implementate din aceastã toamnã ºi pe parcursul primei treimi a anului urmãtor. Privatizarea se va face cu investitor strategic. Definim profilul posibilului investitor strate-

gic ca sã nu mai pãþim ce au pãþit cei de la Transporturi, în urma procedurii competitive câºtigã unul ºi pe urmã constatãm cã nu are profil de investitor strategic dar, ce sã vezi, profilul investitorului strategic nu a fost definit anterior’, a spus Dumitraºcu. Iar oficialul a mai precizat cã profilul investitorului strategic va fi definit încã din faza de lansare în piaþã a

intenþiei de privatizare. De precizat cã strategia de privatizare a Complexului Energetic Hunedoara a fost aprobatã la începutul lunii martie 2013, iar hotãrârea pentru aprobarea strategiei

de privatizare a Societãþii Comerciale Complexul Energetic Hunedoara S.A. asigurã cadrul legislativ pentru derularea privatizãrii acestui operator economic ºi conþine prevederi privind declanºarea ºi derularea privatizãrii prin majorare a capitalului social prin atragerea unui investitor strategic ºi dobândirea de cãtre acesta a unui pachet de acþiuni reprezentând 51% din capitalul social al societãþii în cadrul unei operaþiuni de majorare de capital prin emisiune de noi acþiuni, precizeazã sursa citatã. Selecþia

Beneficii sociale de peste douã miliarde lei, în primul trimestru

inisterul Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV), prin agenþiile teritoriale de plãþi ºi inspecþie socialã, a efectuat în primul trimestru plãþi pentru beneficiile sociale de circa 2,022 miliarde lei (circa 458 milioane de euro), conform statisticilor publicate pe site-ul ministerului.

Cea mai mare parte a resurselor gestionate de MMFPSPV pentru beneficii sociale noncontributive a fost direcþionatã în primele trei luni cãtre alocaþia de stat pentru copii, respectiv 34%, reprezentând 687,33 milioane lei. O pondere mare în cheltuielile pentru beneficiile sociale (19,3%) au avut-o sumele cheltuite pentru acordarea indemnizaþiilor pentru creºterea copilului, în valoare de 389,285 milioane lei. Dacã se includ contribuþiile de asigurãri sociale de sãnãtate ºi indemnizaþiile ºi sprijinul

pentru creºterea copilului pentru persoane cu handicap, se obþine un total pentru întreg programul de 419,3 milioane lei, în acest caz ponderea fiind de 20,7%. De acest program au beneficiat circa 151.000 familii. Beneficiile de asistenþã socialã destinate persoanelor cu handicap au avut o pondere de 26,5% în totalul beneficiilor noncontributive, numãrul estimat de beneficiari fiind de circa 665.600 persoane. În scopul asigurãrii venitului minim garantat, program cu circa 219.000 familii

beneficiare, care au cuprins aproximativ 545.000 persoane, s-au plãtit 6,8% din sumele cheltuite pentru beneficiile sociale. Ajutoarele de încãlzire au reprezentat 7,1% din sumele cheltuite în primul trimestru din 2013. În ceea ce priveºte alocaþia de susþinere a familiei, pentru circa 282.000 familii beneficiare s-au plãtit 2,5% din totalul cheltuielilor cu beneficiile sociale din trimestrul I 2013. În condiþiile creºterii cu 22.500 familii beneficiare de ajutoare sociale pentru asigurarea venitului minim garantat, sumele plãtite pentru acest beneficiu au crescut cu 25.536.404 lei, în paralel cu cele cheltuite pentru contribuþiile pentru asigurãrile sociale de sãnãtate aferente acestor beneficiari. Dintre beneficiile care au

investitorului se va realiza prin metoda licitaþiei cu ofertã în plic, combinatã cu metoda licitaþiei cu strigare, precedatã de negocieri desfãºurate pe bazã de oferte preliminare ºi neangajante. Complexul Energetic Hunedoara a luat fiinþã la 1 noiembrie 2012, în urma fuziunii societãþilor Electrocentrale Deva ºi

cunoscut o reducere a cheltuielilor în perioada analizatã, indemnizaþia pentru creºterea copilului a înregistrat cea mai mare reducere, de 28.294 beneficiari ºi 94.769.943 lei. Aceastã evoluþie s-a datorat în principal reducerii natalitãþii, precum ºi creºterii numãrului de beneficiari de stimulent de inserþie. Acest fenomen a determinat o reducere a ponderii sumelor plãtite pentru aceastã indemnizaþie în total sume plãtite pentru beneficiile sociale de la 22,5% în trimestrul I 2012

Electrocentrale Paroºeni, iar din aceastã lunã în CEH au fost înglobate ºi cele patru mine viavile, respectiv Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni. Capitalul social al CE Hunedoara S.A. este de 203.396.080 lei ºi este deþinut de statul român prin Ministerul Economiei în proporþie de 100%. Societatea, condusã de Daniel Andronache, este consideratã singurul mare producãtor de energie electricã din zona de centru ºi nord-vest a þãrii.

la 19,3% în trimestrul I 2013. Reducerea natalitãþii a determinat, de asemenea, ºi o reducere a numãrului de beneficiari de alocaþie de stat pentru copii ºi a plãþilor pentru acest beneficiu, cu 12.920.727 lei. Programele de acordare a ajutoarelor de încãlzire au cunoscut reduceri ale sumelor cheltuite. Pentru alocaþiile de susþinere a familiei a fost cheltuitã o sumã mai micã decât în trimestrul I din anul anterior cu 9.082.226 lei, corespunzãtoare unei reduceri de 57.940 famili.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 August 2013

Marþi 13 a spart ghinionul Z

eci de plianate ce au avut ca temã prevenirea accidentelor grave au fost împãrþite de pompierii din Petroºani în centrul oraºului. A fost o zi de marþi, 13, în anul 2013 ºi oamenii spun cã e binevenitã ideea de a preveni accientele.

Cum sã nu fim martori, sau mai grav, pãrtaºi la accidente casnice grave, cum sã ne ferim de ghinioane ºi cum prevenim accidentele casnice. Acestea au fost temele alese de pompierii militari într-o zi de marþi, 13, la Petroºani. Cei care au primit pliantele de la pompieri au înþeles cã aceste campanii vin în momentele potrivite. „E foarte bine venitã acþiunea aceasta. De câte ori nu am vãzut cazuri grave!”, au declarat cei care au primit pliante ºi care abia atunci au sesizat cã sunt într-o zi de

marþi 13, în anul 2013. „Trebuie sã facã astfelde acþiuni deprevenire. E mai bine sã prevenim, decât sã îi vedem pe pompieri la noi la bloc”, au spus alþi trecãtori. Pompierii militari de la Petroºani au þinut sã organizeze acest eveniment într-un centru comercial ºi cred cã astfelde acþiuni vor ajuta pe viitor. „Astãzi. 13 august, ziua de marþi, este Ziua Informãrii Preventive ºi prevenim ghinionul. Am desfãºurat o acþiune de prevenire a incendiilor, din cauza improvizaþiilor, aspecte care aº vrea sã le vãd pozitive la sfârºitul anului când facem bilanþul ºi faþã de anul trecut sã avem mai puþine intervenþii cauzate de neglijenþã ºi mai puþiune persoane decedate în urma unor astfel de neatenþii”, a spus Rãzvan Stancu, adjunct al Comandantului Detaºamentului de Pompieri de la Petroºani, care a coordonat

acþiunea. Bilanþul anului trecut nu este unul îmbucurãtor, iar pompierii de la Petroºani ne vorbesc despre statisticile negre. „Anul trecut am avut 10 persoane decedate. În marea lor majoritate au fost persoane în vârstã, care datoritã improvizaþiilor electrice, a suprasolicitãrii instalaþiilor ºi bineînþeles ºi datoritã lumânãrilor aprinse, i-am gãsit asfixiaþi în locuinþe sau

chiar arºi”, a menþionat Rãzvan Stancu. Timp de douã ore în centrul municipiului Petroºani s-a desfãºurat aceastã campanie

Tot mai mulþi ºomeri în judeþul Hunedoara

n judeþul Hunedoara sunt tot mai mulþi ºomeri, iar cei care nu au luat bacalaureatul nu fac altceva decât sã îngroaºe rândurile celor aflaþi – cel puþin teoretic – în cãutarea unui loc de muncã. Agenþia Judeþeanã de Ocupare a Forþei de Muncã anunþã cã, faþã de luna iunie, rata ºomajului în judeþul Hunedoara a crescut cu 0,38 puncte procentuale, atingând la sfârºitul lunii iulie nivelul de 6,19 %. Iar raportat la la rata ºomajului înregistratã la finele lunii iulie 2012, creºterea este de 0,72%. “În cursul lunii iulie, în evidenþele Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara au fost înregistraþi 3.191 de ºomeri, dintre care 487 provin din disponibilizãri curente de personal. La finele lunii iulie 2013, numãrul total al ºomerilor din judeþul Hunedoara era de 11.597, din care 5.214 ºomeri indemnizaþi ºi 6.383 ºomeri neindemnizaþi.

de informare a pompierilor, iar oamenii au fost preveniþi sãîºi ia mãsuri prin care sã spargã ghinionul. Diana MITRACHE

Din numãrul total de 6.383 ºomeri neindemnizaþi, la un numãr de 2.776 de persoane s-au eliberat adeverinþe, fiind beneficiari de prevederile Legii nr. 416/2001, privind venitul minim garantat. Din totalul ºomerilor hunedoreni, la sfârºitul lunii iulie 2013, femeile sunt în numãr de 5.249”, a declarat directorul executiv al AJOFM Hunedoara, Vasile Iorgovan - Velichi. Raportându-ne la Valea Jiului, în Petroºani sunt 1.268 de ºomeri, dintre care indemnizaþi 449. În Lupeni sunt de persoane înregistrate în evidenþele Agenþiei, 138 dintre acestea primind ºi indemnizaþie. În Vulcan, în schimb, 187 de ºomeri dintr-un total de 721 primesc ajutor de ºomaj, în timp ce în Petrila numãrul acestora este de 155, dintr-un total de 43. În acelaºi timp, în decursul lunii iulie, din evidenþele Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã au ieºit un numãr de 2.480 de persoane. Astfel, 1.314 persoane au reuºit sã se încadreze în muncã, din care 389 persoane pe duratã determinatã, iar 925 persoane pe duratã nedeterminatã. Car men COSMAN

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 August 2013

Construcþia sensului giratoriu de la Livezeni testeazã nervii ºoferilor

ervi ºi lucrãri. Aºa se poate descrie starea de spirit a conducãtorilor care tranziteazã drumul naþional 66 în zona Livezeni unde se construieºte un hypermarket. Aici au loc lucrãri care prevãd realizarea unui sens giratoriu care va fluidiza traficul dupã deschiderea centrului comercial. Conducãtorii auto sunt nevoiþi sã stea în coloanã,

câteva minute, pentru cã circulaþia se deruleazã pe câte un fir. ”Stãm ºi aºteptãm. Peste tot sunt lucrãri, ce sã facem. Oricum când va fi gata ºi supermarketul ºi sensul giratoriu acesta va ajuta ºoferii pentru cã va fluidiza traficul în zonã. Aºa cei care vor ieºi de la cumpãrãturi nu vor fi nevoiþi sã aºtepte”, a spus un ºofer. Magazinul Kaufland este cel mai mare supermarket din Valea Jiului, iar valoarea investitiei depãseste 6 milioane de euro.

Un proiect, mai multe lucrãri

xemple de bune practici. Implementarea proiectelor pe fonduri europene diferã de la þarã la þarã. Cel puþin asta au remarcat reprezentanþii administraþiei publice de la Petroºani care în urmã cu ceva timp au participat la un schimb de experienþã în oraºul înfrãþit Varpalota. ”ªefa biroului din Petroºani a observat acolo cã sunt similitudini, dar ºi diferenþe între cele douã sisteme de lucru ºi dupã pãrerea ei sunt lucruri pe care ea poate sã le înveþe de acolo ºi ea crede cã ºi cei din Varpalota pot învãþa de la noi ºi sã vadã din experienþa celor de aici ce înseamnã sã lucrezi la asemenea proiecte”, a declarat Eduard Wersanski, consilierul primarului Tiberiu Iacob Ridzi. În ceea ce priveºte diferenþele de implementare a proiectelor, Eduard Wersanski spune cã maghiarii pot realiza mai multe lucruri în cadrul aceluiaºi proiect. ”Ei pot face mai multe lucruri într-un proiect, mai multe proiecte colaterale, lucru care la noi nu se poate face, fiecare proiect trebuie fãcut separat, predat separat, accesat separat, la noi acest lucru nu se face”, a spus sursa citatã. Varpalota este un oraº minier, precum municipiul Petroºani. Potrivit reprezentanþilor de la Petroºani, cei

Acesta este cel cu numãrul 6 din Municipiul Petrosani, iar termenul de

Aproape 60 de pacienþi în prima lunã de activitate la secþia externã de la Petrila

ilanþ dupã prima lunã de activitate. Aproape de 60 de pacienþi au fost spitalizaþi la secþia externã a spitalului din Petroºani care funcþioneazã începând de luna trecutã la Petrila. din Varpalota au rãmas în urma noastrã în ceea ce priveºte dezvoltarea. ”Dupã vizita noastrã acolo am observat cã ei sunt puþin mai în urma noastrã în ceea ce priveºte aceste proiecte, însã ºi ei au început sã facã reabilitãri ale oraºului pentru cã aspectul oraºului sã fie mai frumos cã pânã acum”, a mai spus Wersanski. Dupã jumãtatea acestei luni la Petroºani va fi prezentã o delegaþie din Varpalota care va afla cum funcþioneazã serviciul de implementare a proiectelor finanþate din bani europeni aici. Monika BACIU

predare al lucrãrilor este luna septembrie a acestui an. În zona Livezeni, în

apropierea General Trans, va fi construit un hypermarket de regim P+1. Acesta va avea galerie comericalã, benzinãrie, zone tehnice, spaþii de depozitare, construcþii tehnico-edilitare. Proiectul mai prevede amenajarea unor spaþii verzi, cu rol decorativ ºi de marcare a traseelor majore de circulaþie, precum ºi de delimitare opticã între categoriile de funcþiuni. Se vor asigura minim 5 la sutã spaþii verzi exterioare. Monika BACIU

Aici funcþioneazã douã secþii ºi anume cea de interne-cronici ºi cea de îngrijiri paleative, destinatã pacienþilor cu afecþiuni oncologice. ”Pe luna trecutã s-a realizat pe partea de internecronici un numãr de 30 de internãri, respectiv 29 pe partea de îngrijiri paleative. Raportarea o facem faþã de contratcul pe care îl avem cu Casa de Asigurãri ºi partea de interne-cronici este apropiatã de valoarea contractului, iar partea de îngrijiri paleative este sub contract, dar e bine având în vedere cã activitatea s-a început dupã data de 8 iulie”, a declarat managerul

Spitalului de Urgenþã din Petroºani, medicul Alin Vasilescu. Numãrul paturilor existente la secþia de la Petrila sunt mici comparativ cu numãrul pacienþilor înregistraþi la nivelul Vãii Jiului. ”Numãrul de paturi raportat la nevoile Vãii Jiului este foarte mic ºi va exista un termen de aºteptare. În principiu cât este nevoie ºi cât considerã medicul curant cã este nevoie rãmân internaþi

pacienþii cu afceþiuni oncologice, din pãcate o parte din aceºti pacienþi rãmân pânã la momentul final”, a mai precizat sursa citatã. Pe secþia de îngrijiri paleative de la Petrila de la primele internãri s-au raportat douã decese în rândul acestor pacienþi. Secþia externã a spitalului din Petroºani s-a deschis în data de 15 iunie pe locaþia fostului spital de la Petrila. Monika BACIU

14 Program & Horoscop

9:50 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 10:30 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului – Gyebaek (r) 11:50 Legendele palatului – Gyebaek (r) 12:30 Vara pe val (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 Vara pe val 17:30 O9ãtitudine - Protecþia Consumatorilor 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului – Gyebaek 19:00 Ora de business

9:30 Walter ºi Henry 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Comoara lui Da Vinci 22:15 Trãsniþii 23:00 Focus Monden

10:00 Hercule 11:10 Next Top Model by Cãtãlin Botezatu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Mireasã pentru fiul meu 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Studio sportiv 20:45 Fotbal: România Slovacia

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 August 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Sã câºtige cel mai bun 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Un simplu caz de crimã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Serviþi, vã rog! (r) 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviþi, vã rog! 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Jane ºi Maura: Detectivi în Boston 0:05 Al patrulea înger

21 martie *** 20 aprilie Se pare cã sunteþi irascibil ºi vã nemulþumeºte tot ce se petrece în jurul dumneavoastrã. N-ar strica sã fiþi mai conciliant, dacã vreþi sã nu stricaþi relaþiile cu partenerul de viaþã ºi cu prietenii. Membrii mai tineri ai familiei vã fac o mare bucurie în cursul dupã-amiezii.

10:00 11:30 12:30 13:15 14:00 14:45 15:30 16:45 18:45 19:00 20:00 21:30

Cei 7 ani de acasã (r) ªatra (r) ªtirile Kanal D Restaurant Europa (r) Gaºca (r) Teleshopping Dragostepunctro Dragoste ºi pedeapsã ªtirea zilei ªtirile Kanal D Asta-i România! (r) Everest

10:15 Que bonito amor (r) 11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r) 13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge 15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Regina 22:00 Poveºtiri de noapte

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport 0:00 Fotbal Club

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Astãzi nu este indicat sã vã ocupaþi de afaceri, deoarece ºansele de reuºitã sunt reduse. De asemenea, evitaþi orice fel de speulaþii. În schimb, relaþiile sentimentale vã oferã mari satisfacþii. Sunteþi dispus chiar sã faceþi declaraþii de dragoste persoanei iubite.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Începeþi ziua cu un sentiment de frustrare, din cauza cã ºeful vã anunþã anularea unei cãlãtorii în care urma sã plecaþi peste câteva zile. Nu vã revãrsaþi nervii asupra colegilor! În partea a doua a zilei, acordaþi mai multã atenþie partenerului de viaþã.

23 august *** 22 septembrie

O zi foarte bunã pe plan profesional. Este posibil sã fiþi premiat sau avansat în funcþie. Activitatea intelectualã vã aduce mari satisfacþii. Dupã-amiazã sunteþi nevoit sã luaþi o decizie în privinþa relaþiilor cu persoana iubitã. Intuiþia vã ajutã.

Sunteþi indispus din cauza dificultãþilor financiare pe care le întâmpinaþi ºi aveþi tendinþa sã vã izolaþi. Nu vã angajaþi în activitãþi noi. Nu va puneþi mari speranþe în succesul unei afaceri! S-ar putea sã fiþi dezamãgit.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Relaþiile dumneavoastrã cu persoana iubitã sunt excelente. În cursul dimineþii s-ar putea sã cunoaºteþi o femeie tânãrã care va juca un rol important în viaþa dumneavoastrã. Nu trataþi cu superficialitate nimic. 7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 ªtirile B1 18:00 ªtirile B1 18:30 X-Press 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1 22:30 Butonul de panicã 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

aprile

Insuccesul într-o afacere vã dezamãgeºte ºi vã determinã sã vã întrebaþi dacã meritã sã riscaþi în continuare. Nu este cazul sã vã pierdeþi încrederea. Pur ºi simplu, ziua de azi nu este favorabilã afacerilor ºi nici comunicãrii cu persoane importante. 9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Pastila Vouã (r) 15:00 Cuscrele 16:00 Copii contra pãrinþi 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite

În prima parte a zilei, cumpãraþi un obiect de valoare pentru cãmin. Partenerul de viaþã se bucurã. Sunteþi nevoit sã vã schimbaþi programul în ultimul moment, din cauza unei situaþii neprevãzute la locul de muncã.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Vi se propune sã vã asociaþi întro afacere. Nu vã pripiþi în luarea unei hotarari. Este posibil sã aveþi dificultãþi de concentrare ºi sã nu reuºiþi sã luaþi o decizie inspiratã.

Munca din ultima perioadã îºi aratã rezultatele azi. Totul se datoreazã perseverenþei ºi seriozitãþii cu care trataþi problemele. Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor sentimentale!

21 ianuarie *** 20 februarie

Astãzi sunt favorizate relaþiile cu rudele ºi cu prietenii. În prima parte a zilei, vã întâlniþi cu o femeie tânãrã pe care nu aþi vãzut-o de mai mult timp. Este momentul sã vã ocupaþi de problemele de sãnãtate.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Sunteþi în formã ºi bine dispus, iar relaþiile cu anturajul sunt excelente. Puteþi avea succes în tranzacþii comerciale ºi investiþii financiare. Evitaþi speculaþiile de orice fel.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 August 2013

Credite avantajoase pentru fermieri

ãncile vor acorda agricultorilor, în contul adeverinþelor APIA, credite cu o dobândã maximã ROBOR (rata medie a dobânzilor în lei pe piaþa interbancarã) la 6 luni + 4% pentru Fondul European de Garantare Agricolã, respectiv maxim ROBOR + 4,5% pentru Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural.

Plafoanele sunt prevãzute într-un ordin al ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, care stabileºte ºi comisionul încasat de bancã, de sub 1%. Nivelurile dobânzilor ºi comisionului vor fi valabile pentru creditele acordate atât beneficiarilor plãþilor directe cât ºi pentru beneficiarii axelor I, III ºi IV din Programul Naþional de Dezvoltare Ruralã (PNDR). APIA va încheia convenþii cu bãncile

interesate ºi le impune acestora câteva condiþii, pe lângã cele privind dobânzile. Astfel, instituþiile de credit trebuie sã deþinã sucursale sau agenþii în cel puþin 30% din judeþe ºi sã fi finanþat în perioada 20082012 anumite activitãþi din Programul Naþional de Dezvoltare Ruralã (Calitatea vieþii în zonele rurale ºi diversificarea economiei rurale ºi axei, respectiv axa IV Leader). Totuºi, APIA poate

încheia convenþii ºi cu bãncile care nu îndeplinesc cerinþa privind reþeaua teritorialã, dar vin cu oferte de creditare sub nivelul general impus ºi acceptã ca acestea sã fie înscrise în convenþie. APIA va

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani, cu sediul social în str. Cuza Vodã, nr. 23, municipiul Petrosani, jud. Hunedoara, tel: 0254/543.144 intenþioneazã sã monteze o microhidrocentralã pe conducta de alimentare a rezervorului 1x2000 mc Brazi Vulcan.

Jiului sunt deschise între orele 8,00 – 17,00. Conducerea, S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

Ca rezultat al acestei mãsuri nu se vor produce efecte care sã influenþeze interesele riveranilor sau utilizatorilor de apã ºi cadrul legal în care aceasta se înscrie.

Informare S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A., cu sediul în Petroºani, strada Cuza Vodã nr. 23, anunþã cã în zilele de 15 ºi 16 august 2013 toate Centrele de Încasãri din Valea

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

încheia acte adiþionale la toate convenþiile aflate în derulare, introducând prevederile noului ordin. Ministerul Agriculturii aratã, întrun comunicat, cã noile prevederi vor încuraja fermierii ºi beneficiarii PNDR sã solicite credite bancare care sã conducã astfel la creºterea ratei de absorbþie a fondurilor europene. Pentru dezvoltarea ruralã, rata a ajuns la aproape 60%, dintr-un total de 8,12 miliarde euro, potrivit ministerului. Instituþia aratã, de asemenea, cã noul

cadru legislativ a fost adoptat dupã consultãri cu bãncile care au durat aproape un an. Agricultura beneficiazã de plãþi europene ºi subvenþii naþionale de peste trei miliarde euro anual, dar

Informare Persoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentare sau care intenþioneazã sã transmitã observaþii, sugestii ºi recomandãri se pot adresa solicitantului la adresa: S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani, cu sediul social în str. Cuza Voda, nr. 23, municipiul Petroºani, jud. Hunedoara, tel: 0254/543.144, persoanã de contact: Florin Dacian Donisã, dupã data de 15 august 2013. Director General, Costel AVRAM

absorbþia fondurilor pentru dezvoltare ruralã se confruntã cu accesul dificil la credite, în special din cauza nivelurilor dobânzilor cerute de bãnci.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 August 2013

Avem autostrãzi puþine, dar foarte scumpe

omânia bate record dupã record în ceea ce priveºte costul drumurilor. ªi dacã nu avem ºosele performante, mãcar le avem pe cele mai scumpe. Diana MITRACHE Statistic, cel mai scump tronson de autostradã construit în România în ultimii ani este GilãuCâmpia Turzii-Turda,

cu un cost mediu per kilometru de circa 23 de milioane de euro, aratã o analizã a ZF pe baza datelor de la Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România

(CNADNR). La polul opus, cea mai ieftinã autostradã construitã în România este Timiºoara-Arad, unde costul pe kilometru a ajuns la circa 3,5 milioane de euro. Aºa se face cã avem cele mai scurte drumuri de tip autostradã, iar în comparaþie cu noi, vecinii de dincolo de graniþe stau mult mai bine la capitolul

strãzi, în timp ce costurile sunt mult mai mici. În þãrile din regiune, un kilometru de autostradã ajunge sã coste ºi 2,2 milioane de euro, aºa cum este cazul autostrãzii Stara ZagoraKarnobat din Bulgaria. De asemenea, în Ungaria un tronson de 32 de kilometri între Szeged ºi Mako a costat 6,6 milioane de euro pe kilometru. Totuºi, avem ºi europeni care ne bat la costuri, iar în Polonia construcþia unui kilometru de autostradã a ajuns la 30 de milioane de euro, în cazul unei porþiuni de nouã kilometri care trece prin apropierea capitalei Varºovia.

Infrastructura feroviarã, reparatã la Petroºani

kilometri de cale feratã, modernizaþi la Petroºani. Regionala CFR Timiºoara implementeazã proiectul de reparaþii ºi întreþinere a cãilor ferate din regiunea de vest. La Petroºani, aproximativ 5 kilometri de ºine sunt cuprinºi în acest proiect care la final are rolul de a mãri viteza de circulaþie a trenurilor. Monika BACIU Potrivit reprezentanþilor CFR, pe ruta Petroºani-Livezeni se va putea circula pe linia feratã cu o vitezã de 80 de kilometri la orã dupã aceste modernizãri. În zona Baru Mare unde pânã acum

trenurile circulau cu 40 de kilometri la orã din cauza furturilor de cablu ºi a altor deficienþe viteza va fi aceeaºi pentru cã acolo este vorba de zonã muntoasã. Trenurile de cãlãtori circulã în prezent cu o vitezã medie de 43 km/h, iar cele de marfã cu 21 km/h, cu circa 20 km/h mai puþin faþã de “mulþi ani” în urmã, potrivit CFR, care primeºte sub 20 milioane euro

pentru reabilitarea reþelei, în condiþiile în care necesarul trece de 10 miliarde de euro. CFR beneficiazã în acest an de suma de 78 milioane lei (aproximativ 17 milioane euro) pentru reparaþii, echivalentul unor lucrãri la aproximativ 22 km de cale feratã.

Defileul Jiului deschis traficului cu ocazia Adormirii Maicii Domnului

efileul Jiului va fi deschis, joi, traficului rutier. Reprezentanþii Companiei Naþionale de Drumuri Naþionale ºi Autostrãzi din România, împreunã cu constructorul care realizeazã lucrãrile de modernizare pe Defileul Jiului au decis ca traficul rutier sã fie permis, joi, cu ocazia sãrbãtorii Adormirii Maicii Domnului. Monika BACIU ”Am vorbit ºi cu constructorul, iar un urma ºedinþei operative de astãzi (marþi - n.r.) s-a stabilit cã se va permite accesul autoturismelor pe tot parcursul zilei pe Defileul Jiului”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Ion Tudor, directorul Companiei de Drumuri Naþionale Gorj.

Astfel, creºtinii ortodocºi care vor sã ia parte la slujba de la Lainici pot parcurge traseul pentru cã Defileul Jiului este deschis traficului rutier.