Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 429

Cronica Vãii Jiului Marti, 13 August 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Punct final în scandalul “Vasile Goldiº”

Sporuri diminuate, angajaþi nemulþumiþi

Doi lectori universitari ºi douã secretare de la Petroºani, trimise în judecatã

Salariu de 500 de lei dupã 25 de ani în câmpul muncii

edicii ºi cadrele medicale medii de la spitalul municipal din Lupeni sunt nemulþumiþi de reducerea sporurilor.

>>> PAGINA PAGINA A 5-A

Atenþie unde vã scãldaþi!

pa din piscine ºi stranduri poate sa fie o sursa de îmbolnãvire ºi de contactare a unor microorganisme infectioase care, patruzand in sistemul nostru, pot genera o serie de infectii localizate cel mai frecvent la nivelul pielii, ochilor, urechilor ºi tubului digestiv.

>>> PAGINA PAGINA A 6-A

Urmaºii lui Pãunescu, Generaþia în blugi, în Valea Jiului

”F

lacãra de veghe” cum sunt numiþi tinerii Clubului Generaþia Folk, condus de o membrã a Cenaclului Flacãra, de peste 20 de ani, Mãdãlina Amon – ”a ars” , duminicã, în Peºtera Bolii, pe versurile poetului Adrian Pãunescu. Spectacolul ad-hoc se va transforma, în viitor, într-un concert organizat.

>>> PAGINILE PAGINILE 8-9

Miron Cozma ºi Marinela Niþu se iubesc pe muzicã patrioticã >>> PAGINA PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 August 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 August 2013

Punct final în scandalul “Vasile Goldiº”

Doi lectori universitari ºi douã secretare de la Petroºani, trimise în judecatã

ad primele capete în scandalul care a vizat Universitatea “Vasile Goldiº” din Arad. Patru persoane sunt trimise în judecatã de procurori pentru trafic de influenþã, instigare la trafic de influenþã fals intelectual ºi luare de mitã. Printer iculpaþi de aflã ºi douã secretare de la Filiala Petroºani a instituþiei de învãþãmânt superior. Carmen COSMAN Astfel, procurorii de la Parchetul General au decis trimiterea în judecatã a doi lectori de la Universitatea “Vasile Goldis” din Arad, Mihaela Pop si Sorin Fildan, , fiind acuzati ca fraudau examene si vindeau lucrari de licenta studentilor. Mihaela Pop este acuzata de instigare la trafic de influenta, trafic de influenta, instigare la fals intelectual si luare de mita, iar Sorin Fildan este acuzat de fals

intellectual. In acelasi dosar au fost deferiti justitiei Violeta Dorina Mârºav, secretarã în cadrul Facultãþii de Drept, filiala Petroºani a Universitãþii de Vest “Vasile Goldiº” ºi Bianca Tãnasã, secretarã în cadrul Universitãþii din Petroºani, ambele acuzate de trafic de influenþã. De asemenea, Claudia Dorina Brânduºa, învãþãtoare la ªcoala Gimnazialã nr. 4 Vulcan, este acuzatã de cumpãrare de influenþã. Potrivit procurorilor care au instrumentat dosarul,

în cadrul Universitãþii “Vasile Goldiº” din Arad exista practica de a fi promovate examenele de cãtre studenþi fãrã ca aceºtia sã le susþinã efectiv, notele fiind trecute în cataloage în mod fictiv, pe bazã de reciprocitate între profesori. “S-a constatat o relaþionare între cadrele universitare ºi secretare, atât cele din cadrul Universitãþii “Vasile Goldiº”, cât ºi cele de la o filialã a universitãþii (Petroºani), rezultând

o implicare directã a unora dintre secretare ºi cadre universitare (profesori, asistenþi universitari), în promovarea studenþilor, contra unor sume de bani, fãrã susþinerea examenelor de an, unele dintre secretare intervenind pe lângã profesori pentru cunoºtinþe personale, în sensul celor susmenþionate, fiind la curent ºi sprijinind în activitatea infracþionalã unele cadre universitare”, spun anchetatorii. În urma autor-

Concursul pentru postul de city-manager la Petrila, prima zi de examen

rima etapã a concursului pentru postul de city-manager de la Petrila a avut loc ieri (luni-n.r.). un singur candidat s-a înscris pentru a susþine concursul pentru ocuparea funcþiei de administrator public al oraºului Petrila. Edilul localitãþii, Ilie Pãducel, nu are foarte multe date despre acest concurs. Monika BACIU ”A fost constituitã comisia, nu ºtiu dacã s-a încheiat prima parte de examinare a celui care s-a prezentat. Nu ºtiu un rezultat”, a declarat primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel. În cazul în care singurul candidat nu întruneºte condiþiile necesare pentru a ocupa postul de city-manager, edilul spune cã... ” Vom analiza la timpul

respectiv. Este necesar acest post pentru cã problemele sunt destul de multe ºi este necesar”, a mai spus primarul. Cea de-a doua etapã a concursului pentru postul de citymanager de la Petrila va avea loc mâine (miercuri-n.r.) cu proba de susþinere a interviului.

Postul de administrator public a fost desfiinþat în vara anului trecut. Primarul Ilie Pãducel ºi-a schimbat opþiunile în ultimele luni, dupã ce a desfiinþat postul deþinut pânã în vara anului trecut de Dorin Curtean, cel care a plecat din PDL la PC ºi a candidat împotriva lui Pãducel la localele din iunie anul trecut.

izãrii de cãtre instanþa de judecatã a interceptãrii convorbirilor telefonice purtate de inculpaþi, a reieºit faptul cã, în perioada ianuarie - februarie 2013, lectorul Mihaela Pop a intervenit pe lângã alþi colegi, cadre didactice, sau le-a determinat pe secretarele Violeta Mârºav ºi Bianca Tãnasã Bianca sã accepte propunerea sa de a promova studenþi contra unor sume de bani sau sã intervinã ele însele pe lângã alþi profesori în acelaºi scop. Totodatã, aceasta a reuºit sã-l determine pe Sorin Fildan sã acorde, la materia unde era titular, notã de trecere prin înscrierea acesteia în catalog unui student care nu se prezentase la examen. Pentru studentul în cauzã cumpãrase

influenþã mama acestuia, inculpata Brânduºa Claudia Dorina. De asemenea, Mihaela Pop obiºnuia sã vândã lucrãri de licenþã studenþilor, gata elaborate, cu garantarea promovãrii examenului de licenþã. Anchete la toate filialele Reamintim cã la începutul acestui an procurori ai Secþiei de urmãrire penalã ºi criminalisticã din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, împreunã cu ofiþeri ai Direcþiei Generale Anticorupþie ºi cu sprijinul Brigãzii Speciale de Intervenþie a Jandarmeriei Române, au efectuat mai multe percheziþii la domiciliul unor persoane, precum ºi la sediile unor instituþii de învãþãmânt superior, locaþii aflate pe raza a 8 judeþe: Arad, Bihor, Bistriþa Nãsãud, Hunedoara, Baia Mare, Satu Mare, Sãlaj ºi Gorj. În urma unei sesizãri, au avut loc mai multe percheziþii la filialele din teritoriu ale Universitãþii „Vasile Goldiº” din Arad, printre care Petroºani ºi Deva. De la Petroºani, anchetatorii au ridicat mai multe dosare, precum ºi o unitate de calculator, adicã baza de date a universitãþii. Acþiunea s-a înscris în cadrul cercetãrilor care vizau sãvârºirea unor infracþiuni de luare de mitã, dare de mitã ºi trafic de influenþã.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 August 2013

Marþi 13 – pisica neagrã!

arþi 13, pisica neagrã! Pompierii din Petroºani vin sã ne arate cum sã ne ferim de ghinioane. Acþiunea are loc într-o zi de marþi, 13 august, în centrul comercial din localitate.

ncã patru zile libere pentru mineri. Bugetarii din întreaga þarã vor beneficia de o zi liberã în data de 15 august când creºtinii ortodocºi sãrbãtoresc Adormirea Maicii Domnului. Cu aceastã ocazie, minerii vor beneficia de 4 zile libere.

Pentru cã e marþi ºi e ºi 13, deci ghinion curat, pompierii din Petroºani organizeazã o acþiune care sã ne convingã cã ghinionul poate fi îndepãrtat, cu metode simple. Totul se va petrece în cel mai mare centru comercial din capitala Vãii Jiului ºi la acþiune sunt chemaþi sã participe cât mai mulþi oameni. „Mâine,în ziua de marþi, 13 august, se desfãºoarã campania, împreunã cu E-On gaz,”Preveniþi ghinionul!”, în Ziua Informãrii Preventive,

urmând ca sî ne deplasãm în magazinul Jiul Shoping Center, unde vom împãrþi pliante ºi vcom vorbi cu oamenii care sã poate acþiona preventiv. Sã nu suprasolicite instalaþiile electrice, sã aibã grijã sã cureþe coºurile de fum ºi sã întreþinã instalaþiile de gaz ca sã previnã exploziile”, spune Rãzvan Stancu, adjunct al comandantului Detaºamentului de Pompieri Petroºani. Acþiunea începe în jurul

oraei 10, 30 ºi timp de douã ore toþi cei care vor veni în centrul comercial vor fi informaþi despre posibilitãþile pe care le au ca sã previnã ghinioanele. Pompierii ne-au dat asigurãri cã astfel de acþiuni, mai ales dacã au loc într-o zi de marþi 13, îi conºtientizeazã pe oameni ºi astfel a scãzutmult numãrul accidentelor grave în acest domeniu.

Încã o sãptãmânã, încã o zi liberã

nouã sãptãmânã, o nouã zi liberã. Angajaþii din sistemul bugetar se vor bucura de o zi liberã în plus. Joi, 15 august, cu ocazia Sãrbãtorii Adormirii Maici Domnului, va fi zi liberã, declaratã sãrbãtoare legalã. În Valea Jiului aceastã sãrbãtoare religioasã vine la doar o sãptãmânã dupã Ziua Minerului, zi care a fost recompensatã cu un liber dar care a fost recuperat în cursul zilei de sâmbãta 10 august. Potrivit Codului Muncii, salariaþii din sectorul public au parte de 12 sãrbãtori legale pe parcursul anului 2013, mai multe decât în anul 2012. Opt dintre zilele libere din acest an sunt zile din cursul

Minivacanþã pentru mineri

sãptãmânii, în timp ce patru dintre acestea sunt în week-end. Pânã la sfârºitul anului, bugetarii se vor mai bucura de liber pe data de 30 noiembrie, respectiv de Sfântul Andrei, pe data de 1 decembrie atunci când se sãrbãtoreºte Ziua Naþionalã a României ºi în prima ºi a doua zi de Crãciun,

respectiv pe 25 ºi 26 decembrie. Nu toatã lumea va beneficia de ziua liberã cã este datã prin lege

Diana MITRACHE de cãtre statul roman. O serie de angajaþi care vor fi nevoiþi sã lucreze în 15 august sunt cei din unitãþile sanitare þi cele de alimentaþie publicã. Codul muncii prevede ca pentru aceste categorii de salariaþi se stabilesc, prin Hotãrâre de Guvern, programe de lucru adecvate, astfel încât populaþia sã dispunã de asistenþã medicalã ºi de alimentele de strictã necesitate. Monika BACIU

”Vor fi patru zile libere începând cu data de 15 august, 15, 16, 17 ºi 18 august dintre care 15 august este zi liberã la nivel naþional conform Codului Muncii iar data de 16 va fi recuperatã în datã de 24 august. Celelalte douã zile sunt sâmbãtã ºi duminicã”, a declarat Nicolae Drãgoi, director adjunct al Complexului Energetic Hunedoara. Deocamdatã minerii nu vor beneficia de alte zile libere, iar odatã cu întreruperea temporarã a activitãþii în cursul acestei sãptãmâni nu vor exista nici probleme în ceea ce priveºte producþia. ”Nu vor mai urma tocmai de aceea lucrãm sâmbãta în datã de 24 august pentru ca sã recu-

perãm ziua liberã. Nu va fi afectatã pentru cã nici nu este producþie pentru datã de 15 august care este declaratã conform Codului Muncii zi liberã la nivel naþional”, a mai precizat Drãgoi. Zilele libere de care beneficiazã minerii sunt prevãzute în cadrul contractului colectiv de muncã a acestora. Acesta a fost semnat între administraþie ºi sindicate. Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 August 2013

Sporuri diminuate, angajaþi nemulþumiþi

Salariu de 500 de lei dupã 25 de ani în câmpul muncii

edicii ºi cadrele medicale medii de la spitalul municipal din Lupeni sunt nemulþumiþi de reducerea sporurilor. Angajaþii unitãþii medicale din vestul Vãii Jiului spun cã în urma diminuãrii sporurilor ajung sã câºtige mai puþin faþã de cât câºtigã un muncitor necalificat. Monika BACIU ”Luna aceasta s-a redus sporul de periculozitate, de zona, de la 15% la 1% ceea ce a dus la scãderea drasticã asalariului atât la medici cât ºi la personalul mediu la toþi cei care presteazã munca în ture inclusiv turele de noapte. În luna mai ni s-au tãiat ºi gãrzile, ni s-a redus atât garda de noapte

cât ºi gãrzile de weekend. La personalul mediu s-a redus sporul, s-a tãiat, de sãrbãtori, de platã a zilelor de sãrbãtoare. S-a ajuns la un salar de nimic sub nivelul celui mediu pe economie respectiv un îngrijitor de curãþenie cu 25 de ani vechime are 510 lei, unul cu ºapte ani vechime are 400 de lei. Cea din primul caz are doi

Dispute între Guvern ºi medicii de familie

ardurile naþionale de sãnãtate, un nou mãr al discordiei. Un nou scandal între medici ºi Guvern din cauza cardului naþional de sãnãtate. Monika BACIU Executivul s-a angajat în faþa FMI cã medicii de familie sã distribuie cardurile, dar aceºtia nu vor ºi spun cã iniþiatorii, adicã Ministerul Sãnãtãþii ºi Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, trebuie sã-ºi asume aceastã sarcinã administrativã. Cardurile de sãnãtate ar trebui sã ajungã la toþi românii începând de anul viitor. Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate va emite pânã la sfârºitul anului primele 7,5 milioane de cârduri, dar încã nu se ºtie cum vor fi acestea transmise populaþiei. Medicii de familie

spun cã nu au timp sã se ocupe de distribuirea cardurilor. ªi aºa au la dispoziþie doar 15 minute pentru a consulta un pacient. Casa

Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate încearcã sã îi convingã sã se rãzgândeascã, dar ia în calcul ºi alte variante de distribuire a cardurilor. Cardurile vor fi folosite de pacienþi de fiecare datã când se vor prezenta la medicul de familie, se vor internã în spital

copii minori ºi este vãduvã. Nu se poate trãi aºa ºi nu se poate desfãºura o activitate normalã în astfel de condiþii. Trebuie sã continue pentru cã au de plãtit rate, utilitãþi, tot ceea ce înseamnã un apartament dar sunt total nemulþumiþi de aceste reduceri”, spun cadrele medicale de la Spitalul municipal din Lupeni. Reprezentanþii sau îºi vor face analize. Astfel ar urma sã se reducã fraudele din sistemul de sãnãtate. Însã, aceste carduri vor putea fi folosite abia dupã ce medicii, spitalele ºi laboratoarele vor avea cititoare, iar medicii de familie refuzã deocamdatã sã-ºi cumpere aceste dispozitive. Nici în judeþul Hunedoara lucrurile nu stau mai bine. Medicii de familie din Petroºani nu sunt de acord cu distribuirea ºi inscripþionarea cardului de sãnãtate. Mai mult decât atât, medicii de familie considerã cã acest card de sãnãtate va deveni nul în momentul în care va fi funcþional dosar electronic al pacientului, dosar în care vor fi stocate toate informaþiile legate de starea fiecãrie persoane. Inscripþionarea ºi distribuirea cardului de sãnãtate de medicii de familie ar însemna o pierdere de timp, timp ce ar putea fi alocat bolnavilor.

unitãþii medicale spun cã reducerea salariilor se datoreazã diminuãrii sporurilor, dar chiar ºi în aceste condiþii situaþia este mai bunã decâtb în alte pãrþi ale þãrii. ” Ca sã ne putem încadra în sumele alocate în contractul stabilit cu Casa Judeþeana de Asigurãri de Sãnãtate a trebuit sã luãm mãsuri prin tãierea sporurilor, doar

cele legale. S-a redus sporul de gardã la medici în zilele de sãrbãtoare ºi sâmbete ºi duminici de la 100% la 50%, în cursul sãptãmânii de la 50% la 25%. La personalul mediu care nu era prevãzut în lege, sunt recompensate cu timp liber corespunzãtor. Singurul spor care s-a redus de la 15% la 1% este sporul de unitate cu specific deosebit spor care alte unitãþi din þarã nu îl aveau oricum. ªtiau de ele din timp, marea majoritate a spitalelor au luat mãsuri de încadrare în buget. Trebuie sã luãm mãsuri de încadrare în sumele alocate”, a declarat Dorel Neamþu, managerul

Spitalului municipal din Lupeni. Directorul unitãþii medicale spune cã a fost nevoit sã ia aceste mãsuri în loc de a reduce personalul. ”Nu vrem sã mai tãiem nimic nici sã facem disponibilizãri deºi indicaþiile ministrului au fost de restructurare, dar nu am vrut sã disponibilizãm nicio persoanã din cadrul spitalului”, a mai precizat sursa citatã. Sumele alocate de Casa Judeþeanã de Asigurãri de sãnãtate pentru unitatea spitaliceascã din vestul Vãii Jiului au scãzut cu 140 de mii de lei faþã de anul precedent. Acest motiv a dus la reducerea sporurilor.

Calificare ºi pentru corijenþi

ompetenþe profesionale pentru corijenþi. Elevii claselor terminale care nu au reuºit sã susþinã examenele de competenþe profesionale în prima sesiune din cauzã cã au rãmas corjenþi, aceºtia susþin zilele acestea probele pentru dobândirea unei diplome. Monika BACIU ”Perioada de derulare a examenului este 12-13 august, mâine avem programat examenul de certificare competente profesionale, pentru cei care au fost corigenþi la sfârºitul anului ºcolar au reuºit sã susþinã examenul de corigenta ºi sã în promoveze ºi s-au înscris în vederea obþinerii certificatului de competente profesionale”, a declarat Zina Galeº, director Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din

Petroºani. În aceastã situaþie sunt 40 de elevi care vor susþine în aceste zile examenul de competenþe profesionale. ”În aceastã situaþie în funcþie de calificãrile existente sunt în jur de 40 de elevi. Calificãrile pentru care au optat au trebuit sã susþinã aceste examene pentru certificatul de competente profesionale în funcþie de calificarea pe care au absolvit-o, tehnician în transporturi, tehnician proiectant CAD, tehnician operator

tehnica de calcul, tehnician în industria textilã, coafor stilist. Profilul pe care l-au absolvit le-a oferit dreptul de a optine acest certificat de competente profesionale prin susþinerea unui proiect”, a mai precizat sursa citatã. Calificãrile pe care le vor obþine elevii sunt în conformitate cu specializarea pe care au urmat-o în timpul celor patru ani de liceu. Mai mult, calificãrile sunt în concordanþã cu cerinþele de pe piaþa muncii.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 August 2013

Atenþie unde vã scãldaþi!

pa din piscine ºi stranduri poate sa fie o sursã de îmbolnãvire ºi de contactare a unor micro-organisme infecþioase care, patruzînd în sistemul nostru, pot genera o serie de infecþii localizate cel mai frecvent la nivelul pielii, ochilor, urechilor ºi tubului digestiv. Luiza ANDRONACHE Cei mai expuºi pericolului contactãrii de infecþii sînt copiii, femeile însãrcinate ºi persoanele cu un sistem imunitar deficitar.

Nici cei care preferã sã se scalde în lacuri ºi în apele curgãtoare, nu sînt feriþi de infecþii. Medicii recomandã prudenþã, oriunde am vrea sã ne scãldãm, pentru cã la nivelul naþional, în

ultimele sãptãmîni s-au înregistrat mai multe cazuri de infecþii ale pielii din cauza scãldãrii în condiþii neigienice. Din fericire, pânã acum, nici un astfel de caz nu a fost semnalat în Valea Jiului. În judeþul Hunedoara existã aproape 70 de ºtranduri ºi piscine funcþionale,

care în zilele toride sînt luate cu asalt. Reprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara au demarat controale încã de la începutul verii la toate bazinele de apã din judeþ, iar verificãrile se fac în continuare. De altfel, aceºtia atrãgeau atenþia asupra faptului cã la nivel naþional existã o epidemie de conjunctivitã, drept pentru care ºi controalele au fost intensificate. “Este un con-

trol tematic în cadrul celor date de Ministerul Sãnãtãþii ºi se va desfãºura pe întreaga perioadã a verii. Se va vedea dacã unitatea este verificatã din punct de vedere sanitar, dacã existã registru în care se înregistreazã în fiecare zi valoarea clorului rezidual activ, dacã existã plãcuþe avertizoare cu adâncimea bazinului sau dacã existã ºi punct sanitar”, a declarat dr. Cecilia Birãu, director adjunct DSP Hunedoara. De asemenea, ºi person-

alul ºtrandurilor sau complexurilor acvatice trebuie sã fie cu analizele la zi. În Valea Jiului, la acest moment sunt cinci ºtranduri funcþionale care în ultimele zile caniculare au fost practic luate cu asalt. Cele cinci ºtranduri sunt la Complexul 3D Aqua, la Complexul Casa de Vis, la Vulcan, la Preparaþia Coroieºti, în Lupeni, la Comexim R ºi încã unul nou deschis în complexul Keops din zona Spitalului de Urgenþã Petroºani.

Burse ºcolare condiþionate Piaþa electronicelor ºi a electrocasnicelor, în creºtere

upã ce ºi-a exprimat intenþia de a iniþia un proiect de hotãrâre prin care, de bursele ºcolare sã beneficieze doar elevii care nu au absenþe la ºcoalã, acum primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã vrea sã mai reglementeze odatã aceastã chestiune ºi îºi doreºte ca banii de la primãrie sã se acorde condiþionat, în funcþie de situaþia la învãþãturã a fiecãrui elev în parte. Luiza ANDRONACHE “Mã gândesc foarte serios sã adoptãm o hotãrâre prin care, de bursele respective sã nu beneficieze decât copii care au medii de la 7 în sus ºi sã nu aibã absenþe. Întâlnim în ultimul timp niºte cazuri total nelalocul lor. Se întâmplã ca doar o ºcoalã sã aibã câte 16.000 de absenþe. ªi de ce sunt atâtea?! Cred cã pãrinþii pur ºi simplu nu-ºi trimit copii la ºcoalã. Dacã i-ar trimite ºi s-ar ocupa serios de ei, nu ar exista aºa ceva”, a afirmat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni. Totusi, mai multe administraþii locale din Valea Jiului nu

au mai plãtit aceste burse ºcolare de câteva luni, pentru cã fie nu au avut bani suficienþi la bugetul local, fie pentru cã au avut conturile blocate pânã la plata tuturor arieratelor. Edilii cu datorii spun însã cã în luna septembrie sperã sã primeascã bani necesari la buget cu care sã se achite ºi de aceastã restanþã. În prezent, în toate cele ºase orase, sunt câteva sute de copii care ar avea de încasat aceste burse, care se împart în douã categorii: de merit ºi sociale.

eºi în anii trecuþi, piaþa electronicelor ºi a electrocasnicelor a cunoscut scãdere treptatã a vânzãrilor, în ultimele luni, specialiºti din domeniu spun cã parcã s-a mai animat. Luiza ANDRONACHE Dacã înainte de 2010, românii erau în febra cumpãrãturilor de produse IT, de atunci ºi pânã acum câteva luni, singurele vânzãri constante au rãmas cele de elec-

tronice de ultimã generaþie ºi cele de produse de încãlzit în sezonul rece. Acum, însã, la începutul verii, ºi comercializarea aparatelor de aer condiþionat a înregistrat o creºtere neaºteptatã pentru comercianþi. “În lunile

iulie ºi august am vândut mai multe aparate de aer condiþionat decât ne aºteptam. ªi sectorul de IT a cunoscut o creºtere, în sensul componentelor PC”, ne-a declarat reprezentantul unui magazine de profil din Petroºani. Însã, lucrurile merg încã destul de prost la bunurile de uz casnic, cum ar fi maºinile de spãlat sau cele de gãtit. Dar chiar dacã preþurile au scãzut constant în ultimii ani,

în Valea Jiului, la mare cãutare sunt totuºi produsele la mâna a doua. Aici, electronicele ºi electrocasnicele de orice fel ºi la preþuri mici, adicã la jumãtate decât cele afiºate în marile magazine, atrag clienþii, care le cumpãrã, fie din necesitate, fie din dorinþa de a se face cu câte un chilipir. În privinþa echipamentelor de birou, specialiºtii spun cã piaþa este încã în scãdere de la începutul anului.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 August 2013

Traficanþii de aur dacic, judecaþi în stare de libertate

oi bãrbaþi acuzaþi cã au traficat aurul dacic au fost eliberaþi de magistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia. Instanþa a respins recursul formulat de procurori privind decizia Tribunalului Hunedoara privind înlocuirea mãsurii arestãrii preventive cu cea a obligaþiei de a nu pãrãsi þara. Cei doi inculpaþi sunt Florin Delinescu, fost custode al Secþiei Muzeale Sarmizegetusa Ulpia Traiana din cadrul Muzeului

Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva ºi unul dintre „ajutoarele” lui, Ioan Varga. Cei doi sunt acuzaþi cã în perioada martie–mai 2013 au tranzacþionat ilegal cinci monede din aur de tip Lysimach cu suma de 3.550 euro ºi 22 de

monede de tip denari romani cu suma de 1.000 euro prin încãlcarea regimului de ocrotire a acestor bunuri, utilizând o schemã de spãlare a artefactelor în vederea ascunderii originii infracþionale ale acestora. Braconierii arheologici au fost trimiºi în njudecatã pentru sãvârºirea infracþiunilor de: asociere în vederea sãvârºirii de infracþiuni, spãlare de bani, nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri ºi efectuarea de detecþii ºi sãpãturi neautorizate în situri arheologice.

Cu ocazia percheziþiei din 10 mai 2013, poliþiºtii judiciari au ridicat de la domiciliul uneia dintre persoanele cercetate în cauzã un lot de 3 monede de aur tip Lysimach, un inel medieval ºi 77 de monede antice din argint. Conform raportului de expertizã numismaticã efectuat în cauzã, „cei 3 stateri de tip pseudo – Lysimach emiºi de Tomis ºi Callatis ridicaþi cu ocazia percheziþiei sunt emiºi cu aceleaºi

ºtanþe de avers – revers ca ºi piesele recuperate ºi fac parte din tezaurele sustrase de la Sarmizegetusa Regia, parþial recuperate.

rtefacte din clasa „Tezaur” recuperate de poliþiºti În cursul urmãririi penale, au fost recuperate loturi de artefacte aparþinând Patrimoniului Cultural

Actualitate 7 Naþional, clasa Tezaur: un lot de 31 monede de tip pseudo – Lysimach, un tezaur alcãtuit din colier cu pandantive ºi cercei din aur în valoare de 100.000 dolari, 13 brãþãri spiralice din aur, în valoare de 5.300.000 dolari, 700 monede din aur, de tip Koson, în valoare de 350.000 dolari, 202 monede din argint de tip Koson, trei scuturi regale dacice din fier, precum ºi alte loturi cuprinzând câteva mii de artefacte arheologice. Urmãrirea penalã a fost efectuatã de Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia ºi organele poliþiei judiciare din cadrul I.G.P.R., Direcþia de Investigaþii Criminale, Inspectoratelor de Poliþie ale Judeþelor Hunedoara ºi Alba. Car men COSMAN

Accident provocat de furtunã

n ºofer de 57 de ani a fost lovit de un copac pe drumul din Cheile Jieþului. Omul era în maºinã, iar un copac a fost smuls de vânt ºi a lovit maºina pe care o conducea, rãnindu-l. Accidentul a avut loc duminicã dupã-amiazã, când o furtunã puternicã a izbucnit în defileul dintre munþi ºi ploaia torenþialã a cãzut minute bune. Poliþiºtii spun cã au fost alertaþi de bãrbatul implicat în incident. „În data de 11.08.2013, în jurul orei 17:30, Poliþia Oraºului Petrila a fost sesizatã despre faptul cã pe DN 7A, în zona Cheile Jieþului, s-a produs un eveniment rutier. Echipa operativã care s-a deplasat la faþa locului a constatat faptul cã un copac cu diametrul de circa 40 cm s-a desprins de pe un

versant ºi a lovit portiera stângã a autoturismului condus de bãrbatul de 57 de ani, din Petrila, care se deplasa pe direcþia Voineasa Petrila. În urma evenimentului rutier a rezultat rãnirea uºoarã a conducãtorului auto”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Diana MITRACHE

8 Actualitate

”Într-un veac cu noapte mare Noi aprindem felinare Ca sã nu fiþi triºti”…

”F

lacãra de veghe” - cum sunt numiþi tinerii Clubului Generaþia Folk, condus de o membrã a Cenaclului Flacãra, de peste 20 de ani, Mãdãlina Amon – ”a ars” , duminicã, în Peºtera Bolii, pe versurile poetului Adrian Pãunescu. Spectacolul ad-hoc se va transforma, în viitor, într-un concert organizat.

ncep sã se vadã efectele calitãþii vieþii în democraþie. Bunicii, deºi tineri (60-65 de ani), sunt adevãrate epave datoritã unui trai impus de conducãtori care nu-ºi iubesc poporul, în ultimii 23 de ani. La Cãminul de Îngrijire din Lonea nu se mai fac excursii sau acþiuni de gen pentru cã din cele 39 de persoane, abia vreo 10 se pot deplasa. Directorul aºezãmântului spune cã de câþiva ani, nu mai este ce a fost…

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 August 2013

Urmaºii lui Pãunescu, Generaþia în blugi, în Valea Jiului De vinerea trecutã, tineri ai Clubului Generaþia Folk, din Craiova, bat Valea Jiului cântând în munþi, pe fondul cascadelor ºi în rãcoarea plinã de istorie ºi legendã a Peºterii Bolii…

I-a adus profesoara lor, Mãdãlina Amon, cântãreaþa folk, cea care timp de 20 de ani a fost parte din Cenaclul Flacãra. Cum a ajuns sã-i stea lãturi poetului? La un concert al Cenaclului Flacãra, în

1990, prietenii Mãdãlinei i-au scris un bilet poetului Adrian Pãunescu în care i-au cerut sã o cheme pe scenã ºi sã îi dea ºansa sã cânte. „M-a strigat o datã, de douã ori, de trei ori. Nu îndrãzneam sã urc pe scenã. Am fãcut-o pânã la urmã, iar din acel moment viaþa mea s-a schimbat complet“, mãrturisea în presa localã una din cele mai calde voci ale folkului românesc. Peºtera Bolii a rãsunat, duminicã, de vocile tinerilor ºi de sincronizarea ghitarelor pe versurile poetului: ”Existã niºte tineri cu teniºi ºi cu blugi,/ Sã nu-i privim cu urã ºi cu dispreþul rece, /Cã torþancepe, iatã, sã ardã-n

mâna lor /ªi ei plãtesc decontul mileniului ce trece”… Nu a fost un spectacol organizat, ci o parte dintr-o tabãrã de câteva zile la Câmpul lui Neag, la Cabana soþilor Sanda, care sunt printre cei mai buni ghizi ai noºtri. Dar din respect pentru turiºtii aflaþi la Peºtera Bolii, care s-au aºezat gospodãreºte sã asculte ”Te salut, generaþie în blugi!” sau ”Bieþi lampagii”, tinerii Mãdãlinei Amon s-au ridicat la întãlþimea unui spectacol… ”Am propus doamnei Amon un concert organizat aici, la noi, în Peºtera Bolii. Tinerii de la Clubul Generaþia Folk din Craiova sunt minunaþi. Aici sunt

Mai bolnavi ºi mai triºti... La ”cãminul de bãtrãni” din PetrilaLonea, cum este cunoscut Centrul de Îngrijire ºi Asistenþã Socialã pentru persoane cu dizabilitãþi, viaþa pare a fi a unui ceasornic uzat peste mãsurã ºi a cãrui maºinãrie a devenit o problemã. Dacã în urmã cu câþiva ani aici aveau loc multe acþiuni care sã umple viaþa celor pentru care centrul a devenit casa lor, respectiv excursii prin judeþ ºi prin þarã, concursuri, partide sportive, sau cele care þineau treaz spiritul ºi comunicarea etc., acum lucrurile s-au schimbat. Deºi vârstele celor cuprinºi în instituþie sunt între 23 ºi 92 de ani, abia dacã se pot aduna câte 10 persoane care pot sã se deplaseze… Neputinþa nãscutã din dizabilitãþi, dar mai ales dintr-o viaþã plinã de lipsuri, este atât de accentuatã în ultima perioadã încât a fost nevoie sã se renunþe la multe acþiuni care sã le condimenteze viaþa celor de aici. ”În 2006, când am venit eu la Centru, ºi pânã mai anii trecuþi, bunicuþii erau mai vivaci în ciuda handicapului fiecãruia.

adolescenþi de la mai multe licee, dar ºi de la Liceul de Artã din Craiova. Se pare cã le-a plãcut mult. Rãmâne sã stabilim cu Mãdãlina Amon ca în

Centrului de Îngrijire din Lonea, Doru Cordea. Viaþa grea din cauza pensiilor extrem de mici comparativ cu preþurile, doar ele aliniate Europei, lipsa hranei suficienþe ºi a medicaþiei pentru bolile specifice vârstei, ca sã nu mai vorbim de medicaþia de întreþinere a sãnãtãþii, pentru cã aceasta nu existã, toate au fãcut ca bunicii, chiar tineri sã fie bãtrâni înainte de vreme, transformaþi în epave de conducãtorii care nu-ºi iubesc poporul… Ileana FIRÞULESCU

Ileana FIRÞULESCU

INSCOP: Românii au cea mai mare încredere în Primãrie, Armatã, Bisericã ºi ONU

omânii au cea mai mare încredere în Primãrie, Armatã, Bisericã ºi ONU, iar cea mai puþinã în partidele politice, ANSVSA, patronate ºi FMI, potrivit unui sondaj INSCOP realizat în luna iulie.

Puteam face acþiuni frumoase. Acum nu ºtiu dacã strângem 10 oameni, din cei 39 câþi avem acum la Centru, bunici care sã se poatã deplasa, sã urce scãrile Bisericilior, în excursiile pe care le organizãm. Banii sunt puþini. Avem noroc cu sponsorii, dar nu avem cu cine… De exemplu, am renunþat la o excursie la Prislop pentru cã de la parcare, pânã sus la Bisericã ºi la izvor este un drum chinuitor pentru ei. I-am dus la Jieþ, la Bisericã, ºi vreau sã vã spun cã abia am reuºit… Practic i-am chinuit ducându-i acolo, deºi ei îºi doresc mult sã participe. Nu ºtiu ce se întâmplã…” – a declarat directorul

perioada urmãtoare acest concert sã aibã loc aici” – a declarat Imre Szuhanek, preºedintele Asociaþiei Petro Aqua Petroºani, cel care a filmat întregul eveni-

ment. ”Cum sã nu-þi placã Valea Jiului!? E superbã! O splendoare… Sunt pentru prima datã aici, în Peºtera Bolii. Am citit despre ea, despre manifestãrile ce au avut loc aici. Într-adevãr acutica este bunã. Iar tinerii mei, ai Clubului Generaþia Folk , sunt încântaþi” – a declarat Mãdãlina Amon, care s-a arãtat încântatã de propunerea preºedintelui Petro Aqua. Soþii Sanda au povestit cum la cascada Valea Mãrii, înspre Cheile Buþii, spre Retezat, unul dintre tinerii Generaþiei în blugi a exclamat: ”mulþumesc lui Dumnezeu cã mi-a dat ocazia sã vãd asemenea minãnãþii!”. Acolo, pe fondul cãderii de apã de la 35 m înãlþime, vocile acompaniate de chitare au rãsunat între munþi.

Barometrul relevã o scãdere a încrederii românilor în instituþiile politice, în timp ce cota de încredere în instituþiile executive, sociale sau private ºi internaþionale înregistreazã fluctuaþii uºoare. Românii considerã prioritarã combaterea corupþiei din sistemul sanitar. Instituþia politicã în care românii au cea mai mare încredere este Primãria, urmatã de Curtea Constituþionalã a României ºi Guvern. Topul încrederii în ceea ce priveºte instituþiile executive este condus de Armatã), urmatã de Banca Naþionalã a

României, Serviciul Român de Informaþii ºi Serviciul de Informaþii Externe. În clasamentul încrederii în instituþiile cu rol executiv urmeazã DNA, Poliþie ºi ANSVSA. La capitolul instituþii sociale sau private, românii au indicat cã au foarte mult încredere în Bisericã, urmeazã universitãþile, presa, organizaþiile societãþii civile, sindicatele, bãncile ºi patronatele. În ceea ce priveºte opinia populaþiei referitoare la domeniul în care instituþiile abilitate ale statului ar trebui sã se

implice cel mai mult pentru combaterea corupþiei, cei mai mulþi dintre români indicã sistemul de sãnãtate, urmat de instituþiile administraþiei centrale. Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevãrul în perioada 12 - 21 iulie. Volumul eºantionului a fost de 1.050 persoane ºi este reprezentativ pentru populaþia României de 18 ani ºi peste 18 ani. Eroarea maximã admisã a datelor este de ¹ 3%, la un grad de încredere de 95%, eºantionul fiind de tip multi-stratificat, probabilistic.

8 Actualitate

”Într-un veac cu noapte mare Noi aprindem felinare Ca sã nu fiþi triºti”…

”F

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 August 2013

adolescenþi de la mai multe licee, dar ºi de la Liceul de Artã din Craiova. Se pare cã le-a plãcut mult. Rãmâne sã stabilim cu Mãdãlina Amon ca în

Ileana FIRÞULESCU

INSCOP: Românii au cea mai mare încredere în Primãrie, Armatã, Bisericã ºi ONU

perioada urmãtoare acest concert sã aibã loc aici” – a declarat Imre Szuhanek, preºedintele Asociaþiei Petro Aqua Petroºani, cel care a filmat întregul eveni-

10 Financiar

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 August 2013

Numãrul companiilor intrate în insolvenþã a scãzut cu 10% în primele ºase luni din 2013

n numãr de 12.739 de companii se aflau, la sfârºitul lunii iunie, în diverse stadii ale procedurii de insolvenþã, în scãdere cu 10% faþã de aceeaºi perioadã a anului anterior, când au fost deschise 14.218 de insolvenþe noi, potrivit datelor prezentate joi de compania de evaluare a riscului Coface România. Dupã 5 ani de creºtere continuã a numãrului de insolvenþe nou deschise, auspiciile anului 2013 ne prezintã o creºtere a insolvenþelor companiilor medii ºi mari, în timp ce numãrul celor nou deschise pentru anul curent continuã sã scadã, a declarat Constantin Coman, country manager la Coface România. În perioada de referinþã, 9 companii cu cifra de afaceri peste 50 de milioane de euro au intrat în insolvenþã, printre care Oltchim, Mechel, Dobrogea, Laminorul, Ecoforest. Primele zece sectoare care

înregistreazã cel mai mare numãr al firmelor aflate în insolvenþã rãmân neschimbate, pentru al treilea an consecutiv, singurele modificãri fiind la nivel de ordine în cadrul clasamentului. Constru cþiile, sectorul de hoteluri ºi restaurante (HORECA) ºi transporturile sunt sectoarele cu cel mai ridicat nivel al insolvenþelor deschise în primul semestru al anului curent raportat la numãrul firmelor active. Aceleaºi sectoare au fost incluse în top 5 sectoare cu cele mai ridicate valori pentru acest indicator ºi

pentru anul 2012, ceea ce indicã persistenþa unor probleme sistemice structurale. Distribuþia teritorialã a cazurilor de insolvenþã din primul semestru al anului curent nu a suferit modificãri importante faþã de situaþia existentã în aceeaºi perioadã a anului anterior, a spus Coman. Cele mai afectate trei zone din punctul de vedere al numãrului de insolvenþe înregistrate în 2013 au fost regiunile de sud-est, sud ºi nordvest acestea concentrând aproximativ 50% din totalul insolvenþelor deschise în perioada

Au scãzut preþurile ºi inflaþia

reþurile de consum au scãzut cu 0,34% în luna iulie 2013 faþã de luna precedentã, iar rata anualã a inflaþiei (pe ultimele 12 luni) a scãzut la 4,41%, cel mai mic nivel din ultimele 12 luni. Datele au fost fãcute publice luni de cãtre Institutul Naþional de Statisticã (INS). Preþurile de consum nu au mai scãzut din iunie 2012, când au consemnat o diminuare de 0,04% faþã de luna anterioarã, iar rata anualã a inflaþiei nu a mai fost la un nivel atât de scãzut din august 2012, când s-a

situat la 3,88%. În noiembrie 2012, rata anualã a inflaþiei s-a situat la un nivel apropiat, dar uºor mai ridicat, de 4,56%. Creºterea medie a preþurilor pe total, în ultimele 12 luni (august - iulie 2013)

faþã de precedentele 12 luni (august 2011 iulie 2012), determinatã pe baza IPC este 5,1%, iar cea determinatã pe baza indicelui armonizat al preþurilor de consum (IAPC) este 4,5%. În iulie 2013, preþurile au scãzut faþã de iunie, pe fondul ieftinirii mãrfurilor alimentare cu 1,62%, în timp ce mãrfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,48%, iar serviciile cu 0,28%. Rata medie lunarã a inflaþiei în primele ºapte luni din 2013 a

analizatã, potrivit reprezentantului Coface. Singura zonã în care numãrul de insolvenþe înregistrat în primul semestru din anul curent a crescut faþã de aceeaºi perioadã a anului anterior este cea de sudvest, în condiþiile în care zonã de centru indicã o oarecare stabilizare. Restul zonelor au înregistrat scãderi, cea mai mare fiind în zona de vest, de 26%. Zona de vest înregistreazã de douã ori mai puþine insolvenþe decât zona de sud-est, în condiþiile în care numãrul companiilor fost de 0,2%, faþã de nivelul de 0,3% consemnat în aceeaºi perioadã a anului trecut. În ultimele 12 luni cel mai mult au crescut preþurile produselor nealimentare, cu 5,46%, în timp ce preþurile serviciilor au urcat cu 2,96%, iar cele ale produselor alimentare cu 3,90%. De la începutul anului, cumulat pe ºapte luni, preþurile au crescut cu 1,72% - la produse nealimentare cu 3,21%, iar la servicii cu 1,88%, în timp ce alimentele s-au ieftinit cu 0,12%.

active din cele douã regiuni este similar. ‘Mediul economic din prima jumãtate a anului 2013 s-a dovedit unul plin de provocãri ºi se observã, în ciuda creºterilor anunþate de 2,2% din PIB, o deteriorare a situaþiei companiilor, în special a celor de dimensiuni medii-mari. Lipsa creditãrii bancare lasã urme adânci în bunã funcþionare a economiei româneºti, astfel cã firmele mari au fost nevoite sã preia din aceastã sarcinã ºi sã transfere mai mult risc în creditul comercial. Nu este o întâmplare cã numãrul zilelor de întârziere la platã al firmelor mari creºte, cã incidentele

cu bilete la ordin ºi cecuri au crescut ca valoare cu peste 22%, comparativ cu aceeaºi perioadã a anului trecut, pe fondul lipsei de lichiditãþi la nivel de piaþã. Anul 2013 l-aº caracteriza ca unul al marilor insolvenþe cu un impact puternic social-economic. În ciuda unui nivel de încredere mai ridicat ºi a unor indicatori macroeconomici pozitivi, în special datoritã exporturilor ºi a unui an agricol bun, mediul economic încã suferã ºi acest lucru se observã în ponderea foarte mare a datoriilor firmelor medii-mari, aproximativ 49%, în totalul datoriilor firmelor insolvente. 59% din totalul cifrei de afaceri realizate de firmele intrate în insolvenþã în primul semestru din 2013 a fost generat de firme medii-mari’, a afirmat Constantin Coman (AGERPRES)

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 August 2013

Telescaun funcþional spre Parâng

elescaunul din Parâng este funcþional. Dupã mai multe sãptãmâni în care telescaunul ce face legãtura cu staþiunea montanã Parâng nu a funcþionat din cauza unor revizii la instalaþia pe cablu, începând de sâmbãtã acesta a fost redat circuitului.

”Funcþioneazã încã de sâmbãtã, defecþiunile au fost remediate în scurt timp, a primit aprobarea ISCIR astfel încã ca de sâmbãtã el este funcþional”, a declarat viceprimarul municipiului

Petroºani, Dorina Nitã. Nici în aceste condiþii, nedeia troiþei nu va avea loc din cauzã cã reprezentanþii cabanierilor nu au solicitat. ”Joi a avut loc o întâlnire între reprezentanþii primãriei ºi reprezentanþii cabanierilor din Parâng iar principalul motiv invocat este acela cã nu se poate asigura transportul datoritã opriri

telescaunului. Între timp acest lucru a fost remediat ºi transportul poate fi asigurat, vom vedea dacã reprezentanþii cabanierilor reuºesc într-un timp aºa de scurt sã mai organizeze aceasta nedeie sau o vor

reprograma”, a mai precizat sursa citatã. Pentru ºase ani consecutiv, în masivul Parâng, la troiþa ridicatã la cota 1700, pe platoul unde odatã se afla cabana “Cãsuþa din poveºti”, momârlanii din satul Jieþ au întins mesele ca sã îi invite la praznic pe toþi cei aflaþi în munte sã guste din preparatele lor tradiþionale ºi sã le cunoascã obiceiurile. Anul acesta, tradiþia vã fi întreruptã. Administraþia localã din Petroºani a primit prima notã de platã pentru reviziile ce s-au realizat la telescaunul spre Parâng. Douã astfel de revizii au fost efectuate pânã acum de douã societãþi distincte. Una a avizat nefavorabil instalaþia, motiv pentru care municipalitatea a contractat serviciile unei a doua firme. Acum, încep sã soseascã ºi facturile pentru aceste revizii. Prima facturã pentru reviziile ce au avut loc este în valoare de 1300 de lei Monika BACIU

Ecologizarea de pe Transalpina a început de la Petrila

fost curãþenie generalã pe Transalpina. Zeci de copii, profesori ºi responsabili din cadrul departamentelor de mediu, au luat parte la o acþiune de ecologizare care s-a derulat pe parcursul a douã zile. Zeci de elevi din Petrila, însoþiþi de profesorii lor ºi funcþionari de la primãrie, au curãþat pãdurea ºi zonele de pe marginea drumului Voineasa – Transalpina în cadrul unui program amplu de

Acoperiºurile renovate pot aduce premii de mii de euro

ei care s-au decis sã îºi renoveze, în aceastã perioadã, acoperiºurile pot avea ºansa sã câºtige premiile puse la bãtaie de compania Lindab România. Aceasta a lansat campania „Renoveazã cu Lindab”, care se desfãºoarã pânã la finalul lunii octombrie 2013 ºi în cadrul cãreia se oferã trei premii principale, care

constau în vouchere valorice a câte 2.000 euro fiecare ºi, în plus, premii secundare lunare, de câte 300 euro, pentru cei care au recomandat campania câºtigãtorilor. La campanie poate participa orice persoanã de peste 18 ani, cu domiciliul în România, proprietar sau co-proprietar al unei case, care îºi renoveazã acoperiºul. „Segmentul renovãrilor de acoperiºuri a început sã

echilibreze, în ultimii ani, numãrul construcþiilor noi în România, iar tendinþa pare sã fie crescãtoare. Pentru 2013, ne aºteptãm ca ponderea vânzãrilor de sisteme de acoperiºuri pentru renovãri, sã atingã 50% din totalul vânzãrilor. Adresându-ne clienþilor cu acest tip de nevoi, pe de o parte, dorim sã-i ajutãm sã facã cea mai bunã alegere, în materie de acoperiºuri, oferindu-le consultanþã de specialitate, iar pe de alta parte, dorim sã participãm la investiþia lor, dându-le ºansa sã câºtige un premiu consistent”, a declarat Camelia Dinicã, reprezentant al Lindab România. Compania Lindab este prezentã pe piaþa româneascã începând cu anul 1994 ºi este parte a concernului internaþional Lindab Group, care dezvoltã, produce ºi promoveazã soluþii moderne pentru construcþii civile ºi

industriale ºi sisteme ecologice de ventilaþii Lindab Profile produce soluþii ºi sisteme eficiente din oþel pentru industria construcþiilor: þiglã metalicã, acoperiºuri fãlþuite, sisteme de jgheaburi ºi burlane, porþi de garaj, construcþii uºoare, trape ºi luminatoare, elemente de siguranþã pentru acoperiº, sisteme de placãri, profile formate la rece etc. Lindab Ventilaþii acoperã

ecologizare derulat în parteneriat cu patru administraþii locale din judeþele Alba, Hunedoara, Gorj ºi Vâlcea. „ Din punctul meu de vedere, acþiunea a fost binevenitã. Sâmbãtã dimineaþa, la primãrie s-au întâlnit elevii de la ºcoli împreunã cu dascãli lor,în frunte cu viceprimarul ºi responsabilul compartimentului de mediu, ºi au plecat la curãþenie. S-a ecologizat drumul ºi zonele verzi de la intrare în Cheile Jieþului , iar spre searã ei s-au întâlnit cu cei de la Voineasa, au mers spre Obârºia Lotrului ºi apoi la Mãnãstirea Oaºa”, a afirmat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila. Cei care au participat la aceastã ecologizare, vor ca astfel de acþiuni sã aibã loc mai des în zonã, mai ales cã acum, drumul spre Voineasa este destul de circulat. Luiza ANDRONACHE toatã gama de sisteme de ventilaþie: tubulaturã ºi accesorii, difuzoare, grile ºi anemostate, atenuatoare de zgomot, clapete de reglaj etc. Lindab Buildings este lider european în clãdiri metalice industriale ºi comerciale, pentru recreere, inclusiv clãdiri multietajate, ºi oferã servicii complete pentru proiecte la cheie în toatã Europa, prin reprezentanþele locale ºi prin reþeaua de parteneri autorizaþi.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 August 2013

Competiþie extremã în pregãtire

roiectul parapantistului Toma Coconea de a face o competiþie internaþionalã de maraton montan ºi parapantã în Parâng prinde contur. Anul viitor se va da startul la primul maraton similar într-o oarecare mãsurã celui din Alpi.

Municipalitatea Petroºani va sponsoriza competiþia extremã care va avea loc în vara lui 2014 în Parâng, iar edilul ºef al localitãþii discutã cu parapantistul hunedorean Toma Coconea detaliile astfel ca întrecerea sã fie una apreciatã ºi sã-i atragã pe sportivi. „S-a intenþionat demararea din acest an a unui concurs de talie internaþionalã însã o asemenea întrecere cere timp pentru a fi un succes. Prin urmare primarul Tiberiu Iacob Ridzi ºi Tomi Coconea sunt în discuþii pentru acest proiect, iar anul viitor o întrecere extremã, un maraton montan în Staþiunea Parâng este o certitudine”, spune Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al municipalitãþii. Edilul ºef este deschis la propunerile lui Coconea, recent întors din Alpi unde a participat la concursul extrem Red Bull X Alps. Un asemenea concurs ar relansa ºi turismul de varã în masiv, iar Tomi are în plan încã din 2008 organizarea unui eveniment internaþional.

Au cu cine, n-au cu ce

Parapantistul din Petroºani mizeazã pe participarea unor sportivi renumiþi de peste hotare, chiar colegi de la „X-Alps”. Coconea ºi-a format o filierã de prieteni din strãinãtate care cautã locuri sãlbatice pentru a demara diferite concursuri extreme de talie mondialã. În urmã cu trei ani de zile chiar au ajuns în Cheile Jieþului ºi Parâng ºi au rãmas înmãrmuriþi de frumuseþea ºi

sãlbãticia locului. „Cheile Jieþului este un traseu pitoresc, frumos ºi liniºtit. Spun cã avem aur ºi cã este o zonã extraordinarã pe care foarte puþinã lume o ºtie. Aici iarna ai zãpadã mare ºi liniºtitã numai bunã de schi de turã. Ai foarte mulþi gheþari sãlbatici, dar trebuie valorificaþi. Am fost ºi cu cei de afarã sã vadã zonã ºi se preteazã pentru competiþii. Aici se poate face off road, motociclism, parapantã, rafting”, spunea Coconea dupã elaborarea unui prim proiect. Acesta spera ca în 2010 sã fie ºi finanþat proiectul însã a fost amânat din lipsã de fonduri. Anul viitor pare sã demareze chiar de zilele Petroºaniului ºi, dacã se va respecta planul iniþial, va fi un spectacol cu zeci de echipe formate inclusiv din sportivi internaþionali. Maximilian GÂNJU

u ars pãdurile în zona Vãii Jiului ºi pompierii de aici au urcat pe jos, ore bune, cu apã în bidoane ºi toate cele necesare în spate. Asta, pentru cã drumurile nu pot fi accesibile maºinilor ºi nici jandarmii montani, nici pompierii nu au maºini de teren. Situaþia este valabilã la fiecare acþiune de acest fel ºi chiar ºi în staþiunile de munte, cum este cea din Parâng. La ultimul incendiu ce a avut loc la Câmpu lui Neag, pompierii au ajuns pe jos la locul în care a luat foc pãdurea ºi la fel au procedat ºi jandarmii. Doar la incendiul de la barajul de la Valea de Peºti au putut urca cu maºina. „Ne-am deplasat cu 20 de subofiþeri, apoi am suplimentat cu alþi 17 ºi am acþionat pentru stingere, cu dotarea pe

care o avem, adicã drujbe, sape, lopeþi, pliciuri ºi bidoane cu apã , dupã ce am urcat vreo douã ore pe jos, pentru cã nu avem un mijloc de transport corespunzãtor terenului. Timp de douã zile am urcat ºi am coborât ºi pânã la urmã m reuºit sã limitãm propagarea ºi am continuat pânã duminicã dimineaþã la ora 10,20, când am reuºit sã îl lichidãm”, a declarat Rãzvan Stancu, adjunct al Comandantului Detaºamentului de Pompieri Militari de la Petroºani. Zeci de pompieri ºi alãturi de ei ºi jandarmii s-au luptat cu flãcãrile, iar dacã la incendiul din zona barajului de la Valea de Peºti au putut urca cu autospecialele, la Câmpu lui Neag, toþi au urcat pe jos timp de douã ore. Diana MITRACHE

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 August 2013

Pompier hunedorean campion mondial, pentru al treilea an consecutiv, la tir cu arcul

lutonierul Daniel Cãlin, subofiþer în cadrul Detaºamentului din Petroºani, a câºtigat, pentru a treia oarã consecutiv, titlul de campion mondial la tir cu arcul în cadrul Campionatului Mondial al Poliþiºtilor ºi Pompierilor, organizat în Irlanda, la Belfast. Daniel Cãlin, a obþinut douã medalii de aur ºi una de argint la cele trei probe din competiþia de tir cu arcul, mai exact medalii de aur la proba 3 d vânãtoare ºi field ºi medalia de argint la proba 900 target. Proba 900 target constã în lansarea sãgeþilor spre o þintã fixã de la distanþa de 40, 50 ºi 60 de metri, proba field implicã atingerea cu 3 sãgeþi, într-un interval de doar douã minute, a unor þinte aleatorii în pãdure, în timp

ce concursul 3d vânãtoare constã în nimerirea, de la o distanþã cuprinsã între 10 ºi 50 m, a machetelor în

mãrime naturalã a mai multor animale sãlbatice. În acest an, Campionatul Mondial al Poliþiºtilor ºi Pompierilor a strâns la start peste 7.000 de sportivi din 60 de þãri, doar la proba în care am fost reprezentaþi de pompierul hunedorean, fiind înscriºi aproape 80 de concurenþi. Daniel Cãlin este legitimat la Sport Club Municipal

Ziua porþilor deschise pe ºantierul arheologic „Ardeu - Cetãþuie”

onsiliul Judeþean Hunedoara ºi Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, în colaborare cu Primãria Comunei Balºa, va organiza Ziua porþilor deschise pe ºantierul arheologic „Ardeu – Cetãþuie”. Evenimentul va avea loc în satul Ardeu, comuna Balºa (judeþul Hunedoara), miercuri, 14 august 2013, începând cu ora 10.00. Potrivit organizatorilor, în cadrul acþiunii va putea fi vizitat ºantierul arheologic, situat pe culmea dealului Cetãþuie, unde vor fi prezentate unitãþile de cercetare investigate în campania din acest an, stadiul cercetãrilor sitului, precum ºi istoria locului. Tot cu acest prilej, la Cãminul cultural din Ardeu vor fi expuse cele mai importante artefacte descoperite în

campania 2013, precum piese de port ºi podoabã, unelte ºi ustensile, materiale de construcþie etc., realizate din fier, bronz sau sticlã. Cercetarea se desfãºoarã cu tineri voluntari, coordonaþi de Asociaþia Absolvenþilor Universitãþii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia. Tinerii prezenþi pe ºantier au ocazia sã aprofundeze cunoºtinþele acumulate în timpul ºcolii, sã

înþeleagã conceptele de bazã ale cercetãrii arheologice ºi tehnicile de reprezentare graficã a artefactelor, sã cunoascã obiecte din diferite epoci istorice ºi sã înþeleagã importanþa lor pentru istorie. Începând din anul 2001 Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva a organizat mai multe campanii de cercetare sistematicã la Ardeu, în colaborare cu instituþii de specialitate de prestigiu din România.

Deva ºi se pregãteºte doar în timpul liber. Pompierul a mãrturisit cã aceastã competiþie a fost mai grea decât oricare alta la care a participat pânã acum deoarece presiunea apãrãrii titlului de

campion a apãsat greu pe umerii sãi. Mai mult, el este satisfãcut cã a reuºit sã-l învingã pe unul dintre cei mai buni þintaºi cu arcul din lume, un poliþist indian. Plutonierul Daniel Cãlin este campion mondial la tir cu arcul de trei ani consecutiv, el obþinând douã medalii de aur ºi o alta de argint la Campionatele Mondiale ale Pompierilor desfãºurate, în anul 2012, în Statele Unite ale Americii, la New York. Pompierul este ºi deþinãtorul titlului de vicecampion mondial la tir cu arcul ºi câºtigãtor al medaliei de bronz la powerlifting, ambele titluri fiind obþinute la a 11 ediþie, a Campionatului Mondial al Pompierilor, desfãºuratã, în anul 2011, în Coreea de Sud.

14 Program & Horoscop

9:50 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 10:30 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului – Gyebaek (r) 11:50 Legendele palatului – Gyebaek (r) 12:30 Vara pe val (r) 13:00 Împreunã în Europa! 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Vara pe val 17:30 O9ãtitudine Protecþia Consumatorilor 17:40 Legendele palatului - Gyebaek

9:30 O varã tra-la-la (r) 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Fete Bune

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1

10:00 Hercule 11:10 Next Top Model by Cãtãlin Botezatu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Mireasã pentru fiul meu

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 August 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Moarte în Los Angeles (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Sã câºtige cel mai bun 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Mesaj de departe 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviþi, vã rog!

21 martie *** 20 aprilie Un prieten vã propune sã vã asociaþi într-o afacere. Nu luaþi o decizie astãzi, pentru cã riscaþi sã nu fie cea mai bunã. Relaþiile sentimentale decurg foarte bine. Petreceþi o searã romanticã în compania partenerului de viaþã.

10:15 Que bonito amor 11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r) 13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge 15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Eva Luna 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz

10:00 Cei 7 ani de acasã 11:30 ªatra (r) 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Restaurant Europa 14:00 Gaºca (r) 14:45 Teleshopping 15:30 Dragostepunctro (r) 16:45 Dragoste ºi pedeapsã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iffet

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 15:00 WTC Iron Man 2013 15:30 ªtirile Digi Sport 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Ar fi bine sã nu vã faceþi un program strict, pentru cã veþi fi nevoit sã-l schimbaþi de câteva ori pe parcursul zilei. Faceþi mai multe drumuri scurte în interesul familiei. Este o zi favorabilã rezolvãrii unor probleme financiare. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

În cursul dimineþii s-ar putea sã fiþi cam confuz. Lãsaþi afacerile pe mâine, oricât ar pãrea de urgente, altfel riscaþi sã luaþi decizii greºite, cu consecinþe grave. În schimb, pe plan sentimental parcurgeþi o perioadã favorabilã.

9:45 Taxi Driver (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Fãrã alibi

23 iulie *** 22 august

În prima parte a zilei nu vã reuºeºte mai nimic ºi simþiþi cã vã irosiþi energia. Prietenii ºi familia vã înþeleg ºi vã ajutã. Fiþi prudent ºi nu refuzaþi ajutorul pe care vi-l oferã o persoanã mai în vârstã din familie.

23 august *** 22 septembrie

Nu este o zi bunã pentru investiþii sau pentru afaceri. În cursul dimineþii primiþi o veste de la o rudã apropiatã, care vã schimbã planurile în legãturã cu o cãlãtorie. Evitaþi activitãþile care necesitã atenþie ºi putere de concentrare.

Astãzi nu este recomandabil sã vã asumaþi noi responsabilitãþi la locul de muncã. Amânaþi deciziile importante ºi pãstraþi-vã calmul în discuþiile cu colegii! Situaþia financiarã este destul de bunã, dar simþul practic este redus.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Grijile pe care vi le faceþi nu sunt justificate. Aveþi ºanse reale de reuºitã, atât pe plan social, cât ºi sentimental. Nervozitatea pe care o resimþiþi se datoreazã oboselii acumulate. Ocupaþi-vã de activitãþi de rutinã.

Sunteþi cam confuz ºi s-ar putea sã nu-i înþelegeþi corect pe cei din jur. Se pare cã nici intuiþia nu vã ajutã astãzi, dar vã puteþi baza pe sfaturile unei rude mai în vârstã. Evitaþi întâlnirile de afaceri.

23 noiembrie *** 20 decembrie Nu sunteþi în formã ºi nu vã simþiþi înstare sã terminaþi o lucrare importantã. Nu vã asumaþi noi responsabilitãþi, pentru cã riscaþi sã vã irosiþi energia.

21 ianuarie *** 20 februarie

O rudã mai în vârstã vã ajutã sã luaþi o decizie importantã în privinþa relaþiilor sentimentale. Simþul practic nu vã ajutã astãzi, dar vã puteþi baza pe sprijinul familiei ºi al prietenilor. Evitaþi discuþiile în contradictoriu!

21 decembrie *** 20 ianuarie În prima parte a zilei, o cunoºtinþã vã solicitã sprijinul într-o problemã de afaceri, de pe urma cãreia veþi avea de câºtigat ºi dumneavoastrã pe plan financiar.

21 februarie *** 20 martie Se pare cã traversaþi o perioadã în care lipsa banilor vã neliniºteºte. În prima parte a zilei, nu este exclus sã întâmpinaþi dificultãþi la locul de munca.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 August 2013

Scãderea dobânzii de cãtre BNR a depreciat leul

educerea de cãtre BNR a dobânzii de politicã monetarã de la 5 la 4,5% ºi declaraþia care a urmat a guvernatorului BNR, conform cãreia se doreºte, în perioada urmãtoare, egalizarea dobânzilor la creditele în lei cu cele în valutã, au creat un climat nefavorabil monedei naþionale. Cursul euro a crescut de la 4,4201, la începutul sãptãmânii, la 4,4399 în ºedinþa de joi, atunci când cotaþiile din piaþã au urcat, dupã cinci sãptãmâni, aproape de pragul de 4,46 lei, ceea ce a fãcut ca BCE sã anunþe o medie de 4,4540 lei. ªedinþa de vineri a fost ceva mai calmã, cu deschiderea în jurul pragului de 4,44 lei ºi cu închiderea aproape de cel de 4,43 lei, la 4,43 – 4,4330 lei, ceea ce a fãcut ca media anunþatã de BNR sã fie de 4,4373 lei. În piaþa la termen de la Sibiu, euro s-a tranzacþionat pentru septembrie la 4,4298 – 4,4596 lei iar pentru Cu nespusã durere în suflet, anunþãm încetarea din viaþã a celei mai scumpe mame, soacre, bunici DAVID PARASCHIVA, O conducem pe ultimul drum marþi, 13 august 2013, ora 12.00, de la Capela Unitarianã (Pensionarilor) Petroºani. Amintirea ei o vom pãstra veºnic în inimile noastre. Familia îndoliatã: Fiul - Mircea, Nora - Elena, Nepoþii: Bianca ºi Vlad.

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

decembrie la 4,4598 – 4,48 lei. Cursul dolarului american a coborât vineri la 3,3157 lei, maximul sãptãmânii fiind de 3,3365 lei. Francul elveþian a crescut de la 3,58 la 3,6107 lei, pentru ca vineri sã scadã la 3,6033 lei. Momentul de depreciere

creat de scãderea dobânzii ºi declaraþiile ºefului bãncii centrale se pare cã ºi-au consumat o bunã parte din tensiunea acumulatã, astfel cã ºi, în continuare, evoluþia leului va fi influenþatã mai mult de factorii externi, în primul rând de deciziile politicã monetarã ale Rezervei Federale americane,

RESTRICÞII LA APÃ

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþa restricþii în furnizarea apei potabile, pentru marþi 13 august 2013 în oraºele: Cu mare tristeþe mã despart de draga mea soþie DAVID PARASCHIVA, ºi îl rog pe bunul Dumnezeu s-o ierte ºi s-o odihneascã în pace. Nu te voi uita niciodatã, draga mea! Înmormântarea are loc marþi, 13 august 2013, ora 12.00 de la Capela Unitarianã (Pensionarilor) Petroºani. Soþul Gavrilã.

decât de cei interni. Perechea euro/dolar a crescut sãptãmâna trecutã pânã la 1,34 dolari, cel mai ridicat nivel al ultimelor ºapte sãptãmâni, vineri ea fluctuând între 1,3333 ºi 1,3391, cu închiderea pe pieþele americane la 1,3336 dolari. Evoluþia euro s-ar putea modifica sãptãmâna aceasta, când este aºteptatã publicarea mai multor indicatori economici importanþi din SUA, ce ar putea dezvãlui intenþiile de politicã monetarã ale bãncii centrale americane. Aceasta deruleazã în prezent un program de relaxare cantitativã, care are

- Vulcan, între orele 8,00 18,00. Zona afectatã: blocuri intervenþii Paroºeni. Motivul restricþiei montare debitmetru la clorinare Sohodol - Paroseni, - Lupeni, între orele 10,00 15,00. Zona afectatã: cartier Bãrbãteni. Motivul restricþiei - remediere pierdere str. Bãrbãteni, bl. 28, sc. 2. Mulþumim pentru înþelegere. Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

Transmitem întreaga noastrã compasiune familiei îndoliate a Director Economic Elena DAVID la trecerea în eternitate a soacrei DAVID PARASCHIVA, asigurându-i cã le înþelegem pe deplin tristeþea sufleteascã. Sincere condoleanþe Conducerea INCD INSEMEX Petroºani

Un gând de alinare ºi mângâiere pentru familia

d-nei ec. ELENA DAVID la ceas de grea încercare pricinuitã de pierderea soacrei DAVID PARASCHIVA, Dumnezeu s-o odihneascã în pace! Colectivul INCD INSEMEX

Ne alãturãm durerii familiei ºi colegei noastre Director Economic ec. Elena DAVID, în aceste clipe dureroase pricinuite de trecerea în nefiinþã a soacrei DAVID PARASCHIVA,

Sincere condoleanþe! Direcþia economic comercialã INCD INSEMEX

Actualitate 15 o valoare lunarã de 85 miliarde dolari. În piaþa la termen de la Sibiu, euro s-a tranzacþionat pe septembrie la 1,3244 – 1,34 dolari iar pe decembrie la 1,324 – 1,335 dolari. Uncia de aur, a cãrei medie din acest an cei de la Bank of America Merrill Lynch o vãd la finele anului la 1.478 dolari, faþã de 2.000 dolari la începutul anului, s-a tranzacþionat în piaþa sibianã la 1.276 – 1.315,90 dolari pentru scadenþa lunarã iar pentru octombrie la 1.305 dolari. Analiza cuprinde perioada 5 – 9 august

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 August 2013

Miron Cozma ºi Marinela Niþu se iubesc pe muzicã patrioticã F

ostul “Luceafãr al huilei”, Miron Cozma (58 de ani) îºi împarte viaþa între politica ce pare cã l-a cucerit definitiv ºi soþia sa Marinela Niþu (42 de ani). Iar dragostea celor doi soþi se deruleazã nu în sloganuri politice, ci în versuri. Carmen COSMAN În timp ce Miron Cozma îi scrie poezii soþiei sale, Marinela Niþu, aceasta îi compune cântece cu mesaje puternic patriotice. Cei doi au o

relaþie de mai bine de 15 ani, dar s-au cãsãtorit în 2011 ºi îºi declarã dragoste veºnicã. ªi nu doar în particular, ci oriunde ºi oricând. Iar de curând Marinela a lansat o melodie intitulatã “Carpaþii ºi Dunãrea”,

pe care i-a dedicat- o “Luceafãrului”. “Mãi române, mãi române/ Ce te rispipeºti prin lume/ Mãi roâne, eºti special/ Sufletist ºi genial”, sunt doar câteva dintre versurile melodiei populare interpretate de bruneta

lui Cozma, care spune cã tot politica lui Miron a inspirit-o. “Ideea de a compune o melodie pentru Miron mi-a venit într-o dupãamiazã, dupã ce l-am vãzut cum se frãmântã discutând despre politicã. Am vrut sã-i fac o bucurie, aºa cã am decis sã-i dedic un cântec”, a declarat, pentru Libertatea, Marinela Niþu. ªi recunoaºte cã a ales tenta “patrioticã, de mândrie

Colonia Ianza, în proces de modernizare

alã de expoziþii la Colonia Ianza. Dupã câþiva ani în care monumentul istoric din municipiul Petroºani a fost abandonat de proprietari, acum au demarat lucrãrile de reamenajare. Potrivit reprezentanþilor administraþiei locale de la Petroºani, proprietarul a depus cererea pentru autorizarea lucrãrilor. Monika BACIU

”Acolo se amenajeazã o salã de expoziþii, de asemenea vã fi fãcut ºi exteriorul care se afla într-o stare avansatã de degradare. Din punct de vedere al municipiului Petroºani procedura de acolo se aflã în proces de autorizare fiind deja obþinut certificatul de urbanism”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Astfel, monumentul va fi repus în circuitul turistic ºi istoric. ”Se va pune parþial în valoare prin acestã salã de expoziþii probabil cã în viitor vor urma ºi alte lucrãri pentru punerea în valoare cât mai mult a acelei zone”, a mai precizat sursa citatã. Construcþiile în care va fi centrul cultural al Petroºaniului au fost, în ultima vreme, în atenþia presei ºi nu numai. Asta pentru cã au stat neutilizate ºi s-au degrat continuu, deºi arhitectura este una de excepþie. Pentru început, Cristian Ianza

spune cã va vopsi exteriorul ºi va crea un spaþiu adecvat expoziþiilor viitoare. „Vreau sã aranjez pentru început exteriorul clãdirilor. Pânã atunci, vreau sã le mulþumesc acum ºi colegilor mei din Germania, cãrora le-am adus eu în maºinã lucrãrile „nefurate” ca sã le expun. Am locuit în Germania ºi Dumnezeu a orânduit totul. Promit cã voi face tot posibilul cã voi aduce cât mai multi artiºti de bunã

calitate, care sã-ºi lase aici amprenta, în Valea Jiului. Evenimentele se vor petrece prin diverse tabere anuale sau bianuale la care invitãm artiºti din Europa ºi cei locali. Acea clãdire din centrul Petroºaniului nu a fost încã ceea ce a trebui. E bine cã va ajunge acum, iar ideea mea e sã fac ceea ce ºtiu mai bine,pentru cã sunt artist plastic. Am circulat în cercuri de artiºti de bunã calitate ºi sper cã toatã lumea mã va susþine sã fac un centru cultural de bunã calitate”, a precizat artistul Cristian Ianza, proprietarul clãdirilor, la începutul acestui an. Locul este situat în preajma sediului Companiei Huilei din Petroºani.

naþionalã”, pentru cã aºa îiplace lui Miron Cozma. Pe de altã parte, dea lungul relaþiei dintre

cei doi, Miron Cozma i-a dedicat Marinelei Niþu nu mai puþin de 600 de poeme de dragoste!