CVJ NR. 428, LUNI 12 AUGUST 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 428

Cronica Vãii Jiului Luni, 12 August 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Pastorul, ucis cu cruzime la Bistriþa, era ”Adi al nostru, al Petrilei” ...

Imaginile profetice ale “Sfântului de la Prislop”

C

unoscut ca “Sfântul de la Mãnãstirea Prislop”, deºi nu a fost canonizat niciodatã de Biserica Ortodoxã, Pãrintele Arsenie Boca ne-a lãsat moºtenire nu numai învãþãturile sale, ci ºi o bisricã pictatã cu scene considerate profetice.

>>> PAGINA PAGINA A 5-A

Puiu, ”însoþitorul pe drumul cãtre eternitate”

”S

-a dus discret, fãrã sã creeze probleme, aºa cum a trãit. Ne-a impresionat pe noi toþi cei de aici. A cãzut la pat câteva zile, apoi ºi-a revenit, era vioi ºi cu aceeaºi grijã pentru calendarele sale.

Pânã într-o zi când s-a aºezat singur în pat...

>>> PAGINILE PAGINILE 8-9

Mersul trenurilor, modificat de Sf. Maria

FR cãlãtori a recurs la adaptarea circulaþiei C trenurilor cu prilejul

Sãrbãtorii de Sfânta Maria.

Astfel, în data de 15 august 2013vor circula suplimentar mai multe trenuri.

>>> PAGINA PAGINA A 11-A

Bãtaie de joc la bariera din Aninoasa

Î

n timp ce ºocanta ºtire despre cruzimea cu care au fost uciºi pastorul din Bistriþa, Adrian Blaga, de 39 de ani, ºi fiul sãu Timotei, de 9 ani, locuitorii unui cartier întreg al Petrilei, Prundului, erau agitaþi ºi se interesau la cunoscuþi ºi prieteni dacã este vorba chiar de Adi, ”Adi al nostru”, din blocul 6, de la parter-în colþ... El era! Fiul lui tanti Blaga, care nu a avut viaþã uºoarã, necazurile þinându-se lanþ, alþi copii murindu-i... ºi acum, Adi ºi nepoþelul ei... >>> PAGINA A 3-A

C

laxoane, nervozitate ºi cozi lungi de maºini.

Aºa a arãtat zona barierei de la Aninoasa la sfârºitul sãptãmânii trecute timp de zeci de minte. Paradoxal, deºi bariera era pusã, nu a trecut nici un tren.

>>> PAGINA PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 August 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu DN7 Halta Geoagiu Orãºtie DN7 Orãºtie - Spini DN 7 Spini Simeria Veche Simeria DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Câinelul de Jos - Bejan Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr.

14, tel. 0734.779.423, fax.

0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr.

11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 August 2013

Î

n timp ce ºocanta ºtire despre cruzimea cu care au fost uciºi pastorul din Bistriþa, Adrian Blaga, de 39 de ani, ºi fiul sãu Timotei, de 9 ani, locuitorii unui cartier întreg al Petrilei, Prundului, erau agitaþi ºi se interesau la cunoscuþi ºi prieteni dacã este vorba chiar de Adi, ”Adi al nostru”, din blocul 6, de la parter-în colþ...

El era! Fiul lui tanti Blaga, care nu a avut viaþã uºoarã, necazurile þinânduse lanþ, alþi copii murindu-i... ºi acum, Adi ºi nepoþelul ei... ”Câtã durere poate suporta un om, mai ales un pãrinte care-ºi îngroapã copiii? ªi acum Adi ºi bãiatul lui sã aibã o asemenea moarte, sã ºtie cã Adi ºi-a vãzut copilul chinuit ºi murind...

Doamne, ce-o fi în sufletul celor rãmaºi!?”

– a spus, copleºitã de veste, Maria B., vecinã cu mama lui Adrian Blaga, pastorul din Bistriþa.

A

cum trei sãptãmâni a fost acasã, la Petrila ”Am crescut împreunã cu Adi, aici la Petrila. Era cu trei ani

Pastorul, ucis cu cruzime la Bistriþa, era ”Adi al nostru, al Petrilei” ...

mai mare ca mine.

Chiar în urmã cu trei sãptãmâni i-am vãzut maºina, inconfudabilã, cu acel soare pe ea ºi am ºtiut cã a venit acasã, la tanti Blaga.

Era, aºa cum îl ºtiu de mic, comunicativ, vesel, mi-a prezentat bãiatul, cã eu nu l-am vãzut în toþi anii ãºtia.

El a plecat la Bistriþa în urmã cu vreo 10 ani.

Acolo s-a cãsãtorit. E cutremurãtor, a avut o morte cum rar auzi, ca-n filmele de groazã.

Era aºa de mândru de fiul lui... Era mare sportiv la Bistriþa, la doar 9 ani. Nu-mi vine sã cred ce s-a întâmplat, cã Adi nu mai e” – a declarat Laura Adela, prietenã cu Adrian Blaga, din strada Prundului, Petrila.

Laura Adela povesteºte cã Adi Blaga de când era

copil avea darul de a ajuta, de a iniþia acþiuni în acest sens ºi cã nu s-a mirat când a aflat cã a devenit pastor ºi cã ºi-a fãcut o fundaþie care sã ajute ºi sã sprijine tineri ºi cã i se spunea ”îngerul copiilor”. Era prieten cu toatã lumea, cu toþi copii de aici, pentru toþi avea o vorbã bunã, o glumã... Adrian Blaga era pastor asistent la Biserica Carismaticã Americanã Calvary Chapel din Bistriþa, o comunitate condusã de Brian Fouts care susþinea ºi activitatea Asociaþei “Începuturi Noi”.

Asociaþia “Începuturi Noi”, cu sediul în Unirea, are douã case de tip familial cu o capacitate totalã de 16 locuri, ea fiind acreditatã de Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale sã ofere îngrijire copiilor ºi tinerilor pânã la 26 de ani care provin din familii dezorganizate, care au fost abandonaþi sau se aflã în alte situaþii dificile. ”Era mulþumit de viaþa sa, de munca lui în folosul acelor copii ºi tineri” – a precizat petrileanca Laura Adela.

C

ruzimea ucigaºilor de tatã ºi fiu De precizat cã Adrian Blaga ºi al fiului sãu Timotei au fost

gãsiþi morþi dupã ce, marþea trecutã, un bãrbat a anunþat autoritãþile din Satu Mare, prin 112, cã pe un teren agricol din apropierea localitãþii Aciua se aflã un auto

turism Volkswagen Transporter alb, înmatriculat în BistriþaNãsãud, al cãrui interior avea urme de incendiere.

Dispariþia celor doi fusese anunþatã de cãtre soþia lui Adi la Poliþia Bistriþa, ei fiind daþi apoi în urmãrire generalã. Cele douã trupuri au fost gãsite sub bancheta din spate a autoturismului, având multiple leziuni la cap ºi la gât, leziuni care dezvãluiau cruzimea cu care au acþionat ucigaºii.

Actualitate 3

Purtãtorul de cuvânt al Poliþiei Satu Mare, Ana Petric, preciza cã “interiorul maºinii a fost într-adevãr incendiat, dar cadavrele nu au fost arse”.

Oamenii legii au deschis o anchetã la Satu Mare, fiind trimiºi ofiþeri specialiºti din cadrul Inspectoratului General al Poliþiei Române, pentru a acorda sprijin în cercetarea acestui caz.

Poliþia Judeþenã Satu Mare, a anunþat, printr-un comunicat de presã, cã în urma necropsiei a rezultat cã bãrbatul de 39 de ani avea o “plagã tãiatã

ºoc hemoragic ca urmare a unei plãgi tãiate profunde a gâtului, cu leziuni de vase sanguine ºi, de asemenea, fracturã deschisã comunitivã, cu dislocare a cutiei craniene cu dilacerare durocerebralã, care s-a putut produce prin loviri active repetate cu un corp dur cu suprafaþa relativ micã de impact, putând fi ºi ea cauza tanatogeneratoare”, se precizeazã în comunicat. Potrivit comunicatului, în acest caz se fac cercetãri pentru omor deosebit de grav. La rândul sãu, prim-procurorul Parchetului Satu Mare, Dumitru Miclea, a declarat, joi, într-o conferinþã de presã, cã având în vedere leziunile pe care le aveau vic-

înþepatã penetrantã a gâtului, cu secþionare de vase sanguine”, iar la examenul intern s-au constatat depuneri de funingine pe tractul respirator, limbã ºi mucoasa esofagului, care s-au putut produce în timpul vieþii prin inhalare de fum. “În ceea ce îl priveºte pe copilul de nouã ani, s-a constatat

timele, anchetatorii considerã cã sunt mai mulþi autori ai crimelor.

Adi Blaga ºi fiul sãu Timotei au fost înmormântaþi vineri, la Bistriþa. Vineri, la intrarea în oraºul Petrila s-au aprins lumânãri ºi s-au pãstrat momente de reculegere în memoria lui Adi ºi al fiului sãu...

Ileana FIRÞULESCU

4 Actualitate

C

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 August 2013

ele 49 monede din argint (drahme) dacice de tip Koson, recuperate din Statele Unite ale Americii în luna iunie 2013, împreunã cu lotul de cinci monede dacice din aur ºi a 14 podoabe dacice din argint, pãrþi ale unor tezaure mai mari, recuperate din Germania în luna iulie vor fi expuse în perioada 14 august-14 noiembrie la Muzeul Naþional de Istorie a României (MNIR).

Monedele dacice recuperate din Germania ºi SUA, expuse la Muzeul de Istorie Piesele dacice vor fi expuse pe coridorul care duce spre expoziþia permanentã a Tezaurului Istoric ºi vor putea fi admirate de miercuri pânã duminicã, în intervalul orar 10:00 18:00, se arãta într-un comunicat al Muzeului Cele 49 monede din argint de tip Koson fac parte din singura emisiune dacicã de argint.

Pe reversul acestora sta scrisã cu litere greceºti o legendã, alãturi de numele suveranului care a ordonat baterea

lor - Koson.

Monedele au fost bãtute în jurul anilor 44 - 29 înainte de Cristos, în atelierul monetar de la Sarmizegetusa

Regia. 30 dintre cele 49 de piese recuperate aparþin tipului monetar “clasic”, care reia

Muzeul Muntelui aºteaptã donaþii O

mânã de împãtimiþi ai muntelui ºi iubitori de colecþii au gândit un proiect, iar cu sprijinul administraþiei locale vor amenaja un Muzeu al Turismului Montan. Cei care au piese ce ar putea deveni exponate,sunt aºteptaþi sã le doneze, ori sã le închirieze.

Ideea unui muzeu al turismului montan a venit dupã ce în alte þãri acest lucru îl întâlneºti în toate staþiunile de munte ºi cum în Parâng se schiazã de zeci de ani, locaþia a fost aleasã la Petroºani. Colecþia deja numãrã o serie de piese importante, schiuri vechi, obiecte folosite la prepararea hranei în munte, ori aparate foto, reviste ºi cãrþi. „Ideea asta a venit de la Clubul Veteran Mont, cu sediul în Craiova. În primã fazã au fost cooptate alte asociaþii, dar pânã la urmã Asociaþia Pro Parâng a semnat un parteneriat cu

primãria, în vederea înfiinþãrii acestui muzeu.

Primele obiecte au fost donaþii de la colegii de la

Craiova, iar acum suntem în stadiul de achiziþionare de obiecte ºi unele piese trebuiesc conservate”, ne-a povestit Dumitru Ioan Puºcaºu, membru Pro Parâng.

Membrii Pro Parâng aºteaptã donaþii ºi spun cã vor expune în toamnã mai multe piese, pentru a atrage colecþionarii în acest proiect. „Nu conteazã cã sunt cãrþi, obiecte ce au fost folosite în diverse expediþii, dacã au bunã-voinþã, sã le doneze cãtre muzeu. Mai existã ºi varianta custodiei, dar asta o putem realiza doar când vom face expoziþii.

Prima expoziþie va fi în toamnã, însã, pânã atunci cei care au obiecte ºi vor sã le doneze o pot face oricând.

Atunci când vor fi suficiente exponate, administraþia localã intenþioneazã sã realizeze muzeul- primul de acest fel din zonã.

Diana MITRACHE

reprezentãrile ºi legendele de pe staterii de aur ai suveranului Koson, unul dintre urmaºii lui Burebista.

Celelalte 19 drahme de argint aparþin tipului monetar cu legenda “Kroson Droyeis, scrisã cu caractere greceºti ce imitã reprezentãrile de pe tetradrahmele de tip Macedonia I. Cele cinci monede dacice din aur recuperate din Germania în luna iulie 2013 sunt stateri emiºi de regele Koson, iar douã dintre acestea aparþin variantei cu monogramã pe revers, celelalte trei fãcând parte din varianta fãrã monogramã.

Fragmentul de tezaur de 14 podoabe

dacice din argint, databile în secolul I înainte de Cristos - secolul I dupã Cristos, conþine o brãþarã simplã, decoratã cu capete stilizate de ºerpi, brãþãri cu capetele rãsucite, pandantive, cercei ºi verigi cu capetele rãsucite.

Toate aceste monede ºi podoabe dacice, foarte rare, au fost obþinute, în mod ilicit, de cãtre persoane implicate în activitãþi ilegale de detecþii ºi sãpãturi în zona Sarmizegetusei Regia, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România ºi puse în vânzare pe piaþa internaþionalã numismaticã din Europa ºi Statele Unite.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 August 2013

C

Imaginile profetice ale “Sfântului de la Prislop”

unoscut ca “Sfântul de la Mãnãstirea Prislop”, deºi nu a fost canonizat niciodatã de Biserica Ortodoxã, Pãrintele Arsenie Boca ne-a lãsat moºtenire nu numai învãþãturile sale, ci ºi o bisricã pictatã cu scene considerate profetice.

Mãnãstirea Prislop, de lângã Haþeg, este loc de pelerinaj pentru mii ºi mii de oameni din întreaga þarã. Vin sã se roage la mormântul Pãrintelui Arsenie Boca, prigonit de Securitate pe timpul vieþii pentru harul sãu divin, care constituie ºi acum, dupã mai bine de douã decenii de la trecerea sa la cele veºnice, un punct de reper ºi o speranþã pentru mii de credincioºi. Oamenii vin ºi se roagã la mormântul sãu din curtea Mãnãstirii Prislop, convinºi cã, la fel ca ºi când era în viaþã, „Sfântul de la Prislop” va faceo minune. Dar puþini sunt cei care ºtiu despre pictura lui Arsenie Boca, consideratã profeticã, de pe Biserica de la Drãgãnescu, din apropiere de Bucureºti.

O bisericã ce se umplea de lume atunci

când Arsenie Boca locuia în acest sãtuc, chiar peste drum de lãcaºul de cult. În pronaosul bisericii din Draganescu, pe care Arsenie Boca a pictat-o începând cu anul 1968, pãrintele a strecurat câteva imagini premonitorii, neobiºnuite prin actualitatea lor. Astfel, se pot vedea telefonul mobil, turnurile gemene incendiate pe 11 septembrie 2001 la New York, ori chiar naveta Discovery. În acelaºi timp, Arsenie Boca a contopit cu imaginile premonitorii scene biblice importante, cum ar fi Învierea, înfãþiºarea iadului ºi a Cetei celor Drepþi. Iar cu litere sângerii, Pãrintele a scris “Fãrãdelegile atrag pedeapsa pe pãmânt”.

Î

nvãþãmintele Pãrintelui pentru urmaºii sãi Chiar dacã pare ºocant, Pãrintele Arsenie Bpoca ºi-a imaginat în desen evenimentele importante care au schimbat iremediabil lumea modernã, de la terorism, la modificarea geneticã; de la globalizarea mondialã la secularizarea new-age-istã a bisericii lui Hristos. În partea stângã a naosului este reprezentatã, în aceeaºi scenã lumea cu pãcatele ei, cu rãzboiul duhovnicesc al omului.

Una dintre cele mai frumoase picturi din aceastã bisericã este însã Învierea, în care trupul spiritualizat al Mântuitorului apare redat cu multã fineþe, în fundal apãrând conturul crucii. În partea

de sus a scenei, de dimensiune redusã, apare pictatã apocalipsa ºi, dacã te uiþi atent, vezi niºte zgârie-nori arzând. Scena seamãnã foarte mult cu o fotografie a tragediei de la 11 septembrie 2001 ºi nu puþini au fost cei care au spus cã aceasta nu poate fi decât o profeþie. De asemenea, o altã scenã inspiratã din viaþa modernã ilustreazã celebra chemare la cinã. Îngerul Domnului îl cheamã pe om la Cina de Sus, dar el, aºezat confortabil în fotoliu, înconjurat de lux ºi descoperirile tehnicii, îi spune acestuia, prin

Arsenie Boca a fost absolvent de medicinã, teologie ºi bellearte, dar, totodatã, ºi un

telefon, cã are de “rotunjit þarina”, adicã de stãpânit Pãmântul, de încercat milioanele de cai putere ai rachetelor, de populat alte planete. “Avem alte preocupãri”, este scris undeva pe perete.

Iar cei care au descifrat mãcar parþial mesajul incredibilei picturi din bisericã spun cã nu senzaþionalul trebuie cãutat la Drãgãnescu,

cãlugãr simplu ºi “omul îmbrãcat în haine de in”, care citea deopotrivã Filocaliile ºi ultimele cãrþi despre quasari sau unde cuantice, fãrã sã vadã o contradicþie între creºtinism ºi ºtiinþã, între iuþimea cunoaºterii intelectuale ºi miracolul energiilor necreate ale lui Dumnezeu. A fost arestat ºi torturat de Securitate în 1948 sub

ci pictura în sine care inspirã la rugãciune ºi aduce aminte de viaþa veºnicã, dupã ce trupul omului se întoarce în þãrâna din care a fost plãmãdit. “Sã nu credeþi cã veþi intra dupã moarte în Împãrãþia în care nu aþi trãit pe pãmânt”, este mesajul lãsat de Pãrintele ce a schimbat mult, alãturi de alþi preoþi plini de har, ideea omului despre credinþa purã ºi adevãratã.

S

fântul de la Prioslop

acuzaþia de legãturi cu legionarii, lucru pe care l-a negat întotdeauna.

Intrat în monahism la Sâmbãtã de Sus în 1940, a fost mutat la Prislop, iar în 1951 a fost din nou ridicat de Securitate, apoi trimis la Canal ºi la Ocnele Mari, pe motiv cã atrãgea prea multã lume la credinþã. În 1959 mãnãstirea Prislop a fost desfiinþatã, iar pãrintele, dupã o vreme de pribegie, a fost primit pictor la Atelierele Patriarhiei de la Schitul Maicilor. Pensionat în 1968, pãrintele s-a stabilit în satul Drãgãnescu pentru a picta biserica, ceea ce a fãcut cu multã rãbdare pânã în primãvara anului 1989. Dupã aceasta s-a retras la mãnãstirea Sinaia, unde, în acea toamnã, a ºi trecut la cele veºnice. A fost înmormântat la Prislop, aºa cum ºi-a dorit, iar Mãnãstirea este locul preferat de rugãciune pentru mii de oameni care cred cu tãrie cã Pãrintele Arsenie Boca îi poate ajuta ºi dupã moarte. La fiecare sãrbãtoare creºtinã curtea mãnãstirii se umple de credincioºi, însã în fiecare zi cei care îºi pun speranþa în Dumnezeu vin ºi se roagã la mormântul celui care, deºi nu a fost pânã acum canonizat, este considerat un sfânt ºi un fãcãtor de miracole, pãrintele Arsenie Boca.

Mormântul lui este acoperit în permanenþã de flori aduse de credincioºi, iar candelele ard necontenit la cãpãtâiul sãu.

Car men COSMAN

6 Actualitate

P

este 320 de plângeri la Poliþia Municipiului Petroºani au fost înregistrate pentru furt din reþeaua publicã de apã potabilã sau pentru capacele de canal sustrase de pe raza localitãþii.

Prejudiciul se ridicã la mai bine de 278 de mii de lei. În urma controalelor efectuate de cãtre inspectorii Corpului de control al Apa Serv Valea Jiului, în decurs de un an de zile au fost descoperite peste 323 de intervenþii neautorizate la reþeaua de apã din

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 August 2013

Daþi pe mâna poliþiºtilor pentru cã furau apã

cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului.

Cele mai multe erau branºãri ilegale, iar inspectorii, dupã ce au desfiinþat branºamentele, au

Amenzi de mii de lei pentru comercianþii din Valea Jiului

C

anicula înregistratã în aceastã perioadã a pus în alertã Direcþia Sanitar Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara, iar inspectorii instituþiei au demarat o serie de controale la carmangeriile ºi mãcelãriile din localitãþile judeþului.

În urma controalelor de pânã acum, inspectorii DSVSA Hunedoara au dat amenzi de peste 6000 de lei, iar o mare parte din nereguli au fost descoperite pe raza celor ºase localitãþi ale Vãii Jiului.

Astfel, în primul semestru, DSVSA Hunedoara a inspectat 69 de mãcelãrii ºi carmangerii din judeþ, aplicând amenzi care au totalizat 6.000 de lei.

Deficienþele descoperite de inspectori au fost de la nerespectarea condiþiilor privind modalitatea de etichetare a cãrnii ºi produselor din carne obþinute ºi pânã la nerespectarea regulilor cu privire la depozitarea cãrnii ºi produselor din carne. Mai mult de jumãtate din sancþiuni au fost date la unitãþi de profil din Valea Jiului. (M. GÂNJU) GÂNJU)

depus ºi plângere penalã împotriva hoþilor. Într-un an de zile s-au fãcut atâtea reclamaþii împotriva celor care furã apã cât în toatã perioada de

când fosta societate s-a reorganizat. „Pe lângã recuperarea prejudiciului ne-am îndreptat ºi penal împotriva celor care furã apã. Poate

cel mai flagrant caz a fost cel din Lupeni unde am descoperit un consumator cu 23 de surse de apã neautorizate ºi necontorizate. Oficial el dãdea un consum de 5 metri cub pe lunã ºi de fapt consuma sute de metri cub de apã. Au fost ºi alte cazuri iar pe viitor vom proceda la fel indiferent de persoanã, cã este poliþist, judecãtor sau politician. Nu este normal ca omul amãrât sã plãteascã iar cei care au salarii de sute de milioane de lei sã fure apã”, a declarat directorul general al SC Apa Serv, Costel

Avram. Pânã în prezent, regia de apã a întreprins 1324 de acþiuni pentru recuperarea debitelor din care 1254 sunt la persoane fizice, datoriile însumând 1.233.424 lei, iar 59 la persoane fizice. Totalul plângerilor penale este 323 din care pentru furt de apã 29 cu un prejudiciu de 278.449, 25 lei, iar alte 19 pentru furt de capace canal.

Totodatã Apa Serv Valea Jiului are pe rolul instanþelor ºi 1115 cereri de executare silitã a datornicilor.

Maximilian GÂNJU

Adolescenþi specializaþi în furturi de autoturisme

P

oliþiºtii din municipiul Vulcan au reuºit sã prindã trei adolescenþi de 11, 17 ºi 19 ani, unul din Lupeni ºi doi din Uricani, care au dat mai multe spargeri la autoturismele parcate în municipiu.

Cei trei au ºi furat unele maºini pentru a avea cu ce merge la „lovituri”. „Poliþiºtii Biroului Investigaþii Criminale Vulcan au stabilit faptul cã, în

noaptea de 26/27.07.2013, G.A., de 17 ani, din Lupeni, fãrã ocupaþie, cu antecedente penale, Iulian B., , de 19 ani, din Uricani, ºi R.F., de 11 ani, din Uricani, au încercat sã sustragã (cu chei potrivite) un autoturism parcat pe o stradã din municipiul Vulcan, dupã care s-au deplasat pe strada Fântânelor, unde, cu chei potrivite, au sustras un autoturism cu care s-au deplasat pe strada Coroeºti. Aici, prin efracþie, au pãtruns într-un garaj, din care au sustras mai

multe bunuri.

Suspecþii s-au deplasat cu autoturismul sustras pe raza oraºului Uricani, unde au abandonat autoturismul, iar bunurile le-au vândut unor persoane necunoscute”, a declarat inspectorul principal Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Tânãrul de 17 ani este cercetat în stare de arest preventiv, fiind reþinut de Poliþia Municipiului Lupeni în altã cauzã, iar complicii lui sunt cercetaþi în libertate.

M. GÂNJU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 August 2013

Ioan David, eliberat mâine

D

upã aproape cinci luni de la arestarea sa în dosarul Spumã ºi Bibanu, Ioan David, fostul ºef al Poliþiilor din Deva ºi Petroºani, va fi pus în libertate. Instanþa a admis propunere de eliberare condiþionatã în cursul sãptãmânii trecute, iar procurorii nu au fãcut recurs.

Luiza ANDRONACHE

“Persoana la care faceþi

referire, urmeazã sã fie pusã în libertate în timpul programului zilei de marþi ”,ne-a

David a solicitat eliberarea condiþionatã pentru cã a executat deja o parte din

pedeapsa cât timp a stat în arest preventiv ºi are ºi vârsta necesarã reducerii pedepsei, adicã peste 60 de ani.

Acuzat de evaziune fiscalã ºi spãlare de bani

Un afacerist hunedorean a fost pus în libertate de instanþa de judecatã

M

Carmen COSMAN Tribunalul Hunedoara a decis înlocuirea mãsurii arestãrii preventive pentru omul de afaceri Mircea Miron Ilisei cu cea a obligãrii de a nu pãrãsi localitatea de domiciliu, oraºul Hunedoara, iar Curtea de Apel Alba Iulia a respins ca nefondat recursul formulat de procurori împotriva deciziei Tribunalului.

Administrator al unei firmei din domeniul siderurgic, Mircea

Miron Ilisei este acuzat de DIICOT de constituire grup infracþional organizat, evaziune fiscalã, complicitate la evaziune fiscalã ºi spãlare de bani. Astfel, în data de 12 iunie 2013, procurorii DIICOT- Biroul Teritorial Hunedoara au

dispus efectuarea unor percheziþii la 33 de locaþii, din care 14 la sediile ori punctele de lucru ale unor societãþi comerciale din judeþele Hunedoara, Neamþ, Botoºani, Iaºi ºi Suceava. În acest dosar au fost audiaþi ºase învinuiþi ºi 26 de fãptu-

N

u mai existã siguranþã nicãieri, nici în propriul cãmin. Un bãrbat a fost prins de poliþiºtii hunedoreni în timp ce dãdea o spargere într-un apartament din Deva.

Luiza ANDRONACHE

declarat Florin Berar, purtãtor de cuvânt Penitenciarul Bârcea Mare

agistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia au respins recursul procurorilor de la DIICOT Hunedoara ºi au decis sã-l punã în libertate pe omul de afaceri hunedorean Mircea Miron Ilisei. Potrivit DIICOT acesta ar fi sãvârºit mai multe infracþiuni economice.

Cu hoþul controbãind prin casã

itori, ulterior în cauzã fiind emise de cãtre Tribunalul Hunedoara mandate de arestare pe numele a douã persoane, din care una este Ilisei.

Potrivit DIICOT, liderii grupãrii au creat un circuit scriptic al mãrfurilor derulate prin societãþile comerciale controlate direct, astfel încât, dupã facturãri succesive realizate prin intermediul unor firme fantomã înregistrate pe numele celorlalþi membri ai grupului infracþional organizat, produsele sã revinã cu o TVA deductibilã, sãvârºindu-se în acest mod infracþiunea de evaziune fiscalã.

Sumele de bani obþinute prin compensarea TVA de platã cu cea înregistratã scriptic ca urmare a operaþiunilor fictive erau utilizate în efectuarea de tranzacþii ulterioare, disimulându-se astfel provenienþa realã a acestora.

Procurorii mai spun cã banii proveniþi din sustragerea de la plata TVA cãtre bugetul consolidat al statului erau reintroduºi în circuitul civil, respectiv pentru efectuarea de tranzacþii ori achiziþie marfã sau erau retrase în numerar de cãtre unii dintre membrii grupãrii.

Omul nu s-a ferit sã acþioneze chiar în miezul zilei ºi într-o zonã relativ bine poziþionata din Municipiul Deva, respectiv în apropierea parcului central din localitate. O vecinã a sunat la 112 dupã ce a observat persoane suspecte pe scara blocului.

Proprietarului apartamentului spart nu îi vinea sã creadã ce s-a întâmplat atunci când a ajuns acasã.

“A luat ceva, dar nu prea multe cã nu a avut timp.

Lipsesc niºte cercei, lãnþiºoare ºi ceva obiecte din argint. Bani nu a luat cã nu am avut acasã. Plinã lumea de hoþi!”, a afirmat proprietarul.

Din feri-

cire, unul dintre suspecþi a fost prins de poliþiºti.

“Poliþiºtii s-au deplasat la faþa locului unde au identificat în câmpul infracþional un individ din Bucureºti. El a fost dus la sediul Poliþiei Deva pentru verificãri”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara.

Poliþiºtii fac în continuare cercetãri pentru prinderea celorlalþi suspecþi.

Din declaraþiile vecinilor încã douã persoane ar fi fost implicate în desfãºurarea operaþiunii, care ar fi fugit cu un autoturism cu numere strãine.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 August 2013

Puiu, ”însoþitorul pe drumul cãtre eternitate” ”S

În anul 1999, Puiu a dispãrut. Mulþi au crezut cã a cãzut la pat bolnav, sau mai rãu, a murit. L-am

pierdut ºi fratele, iar în iunie 1999 l-a pãrãsit pentru totdeauna ºi mama, cea care-l îngrijea.

Curatorul lui Puiu nu l-a lãsat. A fãcut demersurile necesare ºi douã luni mai târziu, acesta avea o nouã casã, la Lonea...

Pe atunci, Mondo TV realiza o emisiune, ”Viaþa, ca o provocare”, iar Cãminul din Lonea era/este un izvor incredibil de poveºti de viaþã. Puiu, vãzând camera de filmat, a dispãrut pentru ca sã reaparã îmbrãcat ”de oraº”, prospãt barberit. Graba cu care s-a pregãtit pentru filmare a lãsat urme de tãieturi pe faþa sa, acoperite cu bucãþi mici de ziar pentru a opri sângerarea. κi luase ºi colecþia de calendare de buzunar.

N-am înþeles ce vroia sã

descoperit în 2010, la Centrul de Îngrijire ºi Asistenþã a persoanelor adulte cu dizabilitãþi de la Petrila, cunoscut sub denumirea de cãminul de bãtrâni Lonea, denumire improprie pentru cã aici sunt ºi tineri.

Puiu ºi-a pierdut tatãl în 1962, în anul 1998 ºi-a

spunã, dar i-am vorbit îndelung povestind momente din viaþã, când el era o prezenþã permanentã a urbei. Fireºte, mã þinea strâns de mânã. Chiar m-am bucurat sã-l regãsesc...

Am aflat cã Puiu ºi-a pierdut tatãl în 1962, în anul 1998 ºi-a pierdut ºi fratele, iar în iunie 1999

-a dus discret, fãrã sã creeze probleme, aºa cum a trãit. Ne-a impresionat pe noi toþi cei de aici. A cãzut la pat câteva zile, apoi ºi-a revenit, era vioi ºi cu aceeaºi grijã pentru calendarele sale.

Pânã într-o zi când s-a aºezat singur în pat... Puiu a fost o figurã mereu prezentã, vie, în viaþa comunitãþii. Cu ani în urmã, în cea a oraºului, apoi aici, la noi... I-am strecurat, în buzunarul de la piept, un calendar” – Doru Codrea, director Centrul de Îngrijire ºi Asistenþã Socialã Petrila-Lonea.

Puiu, Puiu cu crucea, aºa a fost cunoscut Miclea Ioan, un om de statura unul copil de 10 ani, care nu putea sã vorbeascã, dar al cãrui limbaj al semnelor ºi sunetelor mulþi au ajuns sã-l cunoascã de-a lungul anilor. Câteva generaþii ale Petrilei au crescut cu Puiu, Puiu cu crucea. Era precum arigintul viu, plin de energie ºi cunoaºtea în amãnunt întreg ritualul înmormântãrilor – reguli ale Bisericii ºi îndatoriri ale familiilor defuncþilor. ªi-a câºtigat existenþa, nelipsind de la nici o înmormântare, pentru cã Puiu era prezent ca slujbaºul disciplinat ºi conºtiincios...

P

uiu ºi mireasa fãrã mire

Când avea nevoi, te oprea pe stradã ºi cerea încercând sã explice prin gesturi ºi sunete. Îi întindeai o bancnotã sau o monedã ºi dacã în acea zi avea cele necesare, refuza banii ºi repeta ºi mai accentuat ceea ce dorea

sã-þi transmitã. Poate un compliment, poate o supãrare... ªi dacã îi vorbeai cald, îl îmbãrbãtai prieteneºte, pleca liniºtit.

Erau copii care fugeau de el pentru cã avea un mod aparte de a atrage atenþia.

Venea direct cãtre tine ºi te þinea de mânã privindu-te drept în ochi, încercând sã comunice. Era momentul când copii þipau, se smulgeau din mâna lui ºi fugeau. De multe ori chiar el se amuza de reacþie, pentru cã rãmânea pe loc uitându-se în urma lor, iar ochii îi râdeau ºtrengãreºte.

Dar ceea ce a surprins la Puiu, lucru care ar trece neobservat la oameni fãrã vreun handicap fizic, era omenia. Fiind ”însoþitorul pe drumul cãtre eternitate” - cum îl numea un bãrbat de 36 de ani, precizând cã a crezut cã Puiu a plecat ºi el pe acelaºi drum ºi nu s-a mai întors, cu mulþi ani în urmã – , simþea durerea ºi îmbãrbãta, în stilul sãu, oamenii doborâþi de ea.

Povestea de dragoste a doi tineri frumoºi ai Petrilei era bine cunoscutã chiar ºi de Puiu. Cu puþin timp înainte de a se cãsãtori, bãiatul a murit într-un accident de minã... În acele momente de durere, de ”soartã nedreaptã”, Puiu a luat-o în braþe pe Mirela, mireasa rãmasã fãrã mire, ºi a þinut-o strâns timp de

clipe bune încât a impresionat toatã acea mulþime prezentã. Chipul lui Puiu exprima o profundã compasiune, era un chip care plângea fãrã lacrimi...

R

edescoperit, dupã 10 ani, de Mondo TV

l-a pãrãrsit pentru totdeauna ºi mama, cea care-l îngrijea. Curatorul lui Puiu nu l-a lãsat. A fãcut demersurile necesare ºi douã luni mai târziu, acesta avea o nouã casã, la Lonea...

A

murit discret, cum a trãit... ºi cu caledarul la piept Luna trecutã am aflat cã Puiu – Miclea Ioan – a murit discret, frumos, aºa cum a trãit. Doru Codrea, directorul Centrului de Îngrijire ºi Asistenþã Socialã, ne-a povestit ultimele momente din viaþa sa. ”Puiu era nãzdrãvanul nostru, în sensul cã era activ, în permanentã miºcare. De ani de zile colecþiona calendare. Când

veneam la serviciu dimineaþa ºi uitam cumva sã-i duc calendarul în acea zi, Puiu venea în biroul meu. Era rãsfãþatul fetelor de aici, era plãcut ºi tonic.

Nu a avut probleme cât a stat la noi, cel puþin din 2006, de când am venit eu

aici. Puiu avea un nepot care îi plãtea cotizaþia ºi care îl vizita mereu. Cât despre calendarele sale, devenise ºi pentru mine o grijã, sã nu cumva sã nu am, drept pentru care pe unde mã duceam ceream pentru Puiu. Într-atât de cunoascutã devenise pasiunea lui ºi grija mea încât mi se ofereau: ”ia, pentru Puiu, sã ai!”. Avea un suflet frumos. Deºi era mic de staturã, ajuta pe cei mai în vârstã ºi mai neputincioºi. Cel puþin pe tanti Onuº, cunoscuta frizeriþã de pe vremuri, acum de 92 de ani, o lua de mânã de fiecare datã pentru a o ajuta sã meargã la masã. ªi multe au fost gesturile lui de acest gen. Ne anunþa când simþea un pericol, þipa ºi se agita pânã ne duceam pentru a rezolva problema, dupã care se liniºtea. În ultima vreme cãdea destul de des... S-a dus discret, fãrã sã creeze probleme, aºa cum a trãit.

Ne-a impresionat pe noi

toþi cei de aici. A cãzut la pat câteva zile, apoi ºi-a revenit, era vioi ºi cu aceeaºi grijã pentru calendarele sale. Pânã într-o zi când s-a aºezat singur în pat... Aveam aici, la Centru, un parastas, ºi în timp ce pãrintele Flavius slujea, s-a stins. Am mers repede cu pãrintele ºi i-a fãcut fãcut slujba necesarã în asemenea momente.

Trupul parcã i se alungise, pãrea mult mai înalt, iar chipul era relaxat ºi senin... A fost în data de 18 iulie 2013, la 79 de ani. De înmormântare s-a ocupat falilia lui. Puiu a fost o figurã mereu prezentã, vie, în viaþa comunitãþii.

Cu ani în urmã, în cea a oraºului, apoi aici, la noi...

I-am strecurat, în buzunarul de la piept, un calendar” – a povestit Doru Codrea, omul care este ”balsam pe suflet” cum spun bunicii ºi tinerii de la Centrul Social din Petrila-Lonea.

Puiu nu a mâncat niciodatã ciorbã, nu-i plãcea. Când era întrebat dacã doreºte o cafea, acesta arãta spre inimã ºi întorcea spatele, iar când i se oferea o þuicã scutura puternic din cap în semn de refuz hotãrât... ”Puiu, Puiu care duce crucea” face parte din istoria Petrilei.

Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 August 2013

Puiu, ”însoþitorul pe drumul cãtre eternitate” ”S

În anul 1999, Puiu a dispãrut. Mulþi au crezut cã a cãzut la pat bolnav, sau mai rãu, a murit. L-am

pierdut ºi fratele, iar în iunie 1999 l-a pãrãsit pentru totdeauna ºi mama, cea care-l îngrijea.

Curatorul lui Puiu nu l-a lãsat. A fãcut demersurile necesare ºi douã luni mai târziu, acesta avea o nouã casã, la Lonea...

Pe atunci, Mondo TV realiza o emisiune, ”Viaþa, ca o provocare”, iar Cãminul din Lonea era/este un izvor incredibil de poveºti de viaþã. Puiu, vãzând camera de filmat, a dispãrut pentru ca sã reaparã îmbrãcat ”de oraº”, prospãt barberit. Graba cu care s-a pregãtit pentru filmare a lãsat urme de tãieturi pe faþa sa, acoperite cu bucãþi mici de ziar pentru a opri sângerarea. κi luase ºi colecþia de calendare de buzunar.

N-am înþeles ce vroia sã

descoperit în 2010, la Centrul de Îngrijire ºi Asistenþã a persoanelor adulte cu dizabilitãþi de la Petrila, cunoscut sub denumirea de cãminul de bãtrâni Lonea, denumire improprie pentru cã aici sunt ºi tineri.

Puiu ºi-a pierdut tatãl în 1962, în anul 1998 ºi-a

spunã, dar i-am vorbit îndelung povestind momente din viaþã, când el era o prezenþã permanentã a urbei. Fireºte, mã þinea strâns de mânã. Chiar m-am bucurat sã-l regãsesc...

Am aflat cã Puiu ºi-a pierdut tatãl în 1962, în anul 1998 ºi-a pierdut ºi fratele, iar în iunie 1999

-a dus discret, fãrã sã creeze probleme, aºa cum a trãit. Ne-a impresionat pe noi toþi cei de aici. A cãzut la pat câteva zile, apoi ºi-a revenit, era vioi ºi cu aceeaºi grijã pentru calendarele sale.

Pânã într-o zi când s-a aºezat singur în pat... Puiu a fost o figurã mereu prezentã, vie, în viaþa comunitãþii. Cu ani în urmã, în cea a oraºului, apoi aici, la noi... I-am strecurat, în buzunarul de la piept, un calendar” – Doru Codrea, director Centrul de Îngrijire ºi Asistenþã Socialã Petrila-Lonea.

Puiu, Puiu cu crucea, aºa a fost cunoscut Miclea Ioan, un om de statura unul copil de 10 ani, care nu putea sã vorbeascã, dar al cãrui limbaj al semnelor ºi sunetelor mulþi au ajuns sã-l cunoascã de-a lungul anilor. Câteva generaþii ale Petrilei au crescut cu Puiu, Puiu cu crucea. Era precum arigintul viu, plin de energie ºi cunoaºtea în amãnunt întreg ritualul înmormântãrilor – reguli ale Bisericii ºi îndatoriri ale familiilor defuncþilor. ªi-a câºtigat existenþa, nelipsind de la nici o înmormântare, pentru cã Puiu era prezent ca slujbaºul disciplinat ºi conºtiincios...

P

uiu ºi mireasa fãrã mire

Când avea nevoi, te oprea pe stradã ºi cerea încercând sã explice prin gesturi ºi sunete. Îi întindeai o bancnotã sau o monedã ºi dacã în acea zi avea cele necesare, refuza banii ºi repeta ºi mai accentuat ceea ce dorea

sã-þi transmitã. Poate un compliment, poate o supãrare... ªi dacã îi vorbeai cald, îl îmbãrbãtai prieteneºte, pleca liniºtit.

Erau copii care fugeau de el pentru cã avea un mod aparte de a atrage atenþia.

Venea direct cãtre tine ºi te þinea de mânã privindu-te drept în ochi, încercând sã comunice. Era momentul când copii þipau, se smulgeau din mâna lui ºi fugeau. De multe ori chiar el se amuza de reacþie, pentru cã rãmânea pe loc uitându-se în urma lor, iar ochii îi râdeau ºtrengãreºte.

Dar ceea ce a surprins la Puiu, lucru care ar trece neobservat la oameni fãrã vreun handicap fizic, era omenia. Fiind ”însoþitorul pe drumul cãtre eternitate” - cum îl numea un bãrbat de 36 de ani, precizând cã a crezut cã Puiu a plecat ºi el pe acelaºi drum ºi nu s-a mai întors, cu mulþi ani în urmã – , simþea durerea ºi îmbãrbãta, în stilul sãu, oamenii doborâþi de ea.

Povestea de dragoste a doi tineri frumoºi ai Petrilei era bine cunoscutã chiar ºi de Puiu. Cu puþin timp înainte de a se cãsãtori, bãiatul a murit într-un accident de minã... În acele momente de durere, de ”soartã nedreaptã”, Puiu a luat-o în braþe pe Mirela, mireasa rãmasã fãrã mire, ºi a þinut-o strâns timp de

clipe bune încât a impresionat toatã acea mulþime prezentã. Chipul lui Puiu exprima o profundã compasiune, era un chip care plângea fãrã lacrimi...

R

edescoperit, dupã 10 ani, de Mondo TV

l-a pãrãrsit pentru totdeauna ºi mama, cea care-l îngrijea. Curatorul lui Puiu nu l-a lãsat. A fãcut demersurile necesare ºi douã luni mai târziu, acesta avea o nouã casã, la Lonea...

A

murit discret, cum a trãit... ºi cu caledarul la piept Luna trecutã am aflat cã Puiu – Miclea Ioan – a murit discret, frumos, aºa cum a trãit. Doru Codrea, directorul Centrului de Îngrijire ºi Asistenþã Socialã, ne-a povestit ultimele momente din viaþa sa. ”Puiu era nãzdrãvanul nostru, în sensul cã era activ, în permanentã miºcare. De ani de zile colecþiona calendare. Când

veneam la serviciu dimineaþa ºi uitam cumva sã-i duc calendarul în acea zi, Puiu venea în biroul meu. Era rãsfãþatul fetelor de aici, era plãcut ºi tonic.

Nu a avut probleme cât a stat la noi, cel puþin din 2006, de când am venit eu

aici. Puiu avea un nepot care îi plãtea cotizaþia ºi care îl vizita mereu. Cât despre calendarele sale, devenise ºi pentru mine o grijã, sã nu cumva sã nu am, drept pentru care pe unde mã duceam ceream pentru Puiu. Într-atât de cunoascutã devenise pasiunea lui ºi grija mea încât mi se ofereau: ”ia, pentru Puiu, sã ai!”. Avea un suflet frumos. Deºi era mic de staturã, ajuta pe cei mai în vârstã ºi mai neputincioºi. Cel puþin pe tanti Onuº, cunoscuta frizeriþã de pe vremuri, acum de 92 de ani, o lua de mânã de fiecare datã pentru a o ajuta sã meargã la masã. ªi multe au fost gesturile lui de acest gen. Ne anunþa când simþea un pericol, þipa ºi se agita pânã ne duceam pentru a rezolva problema, dupã care se liniºtea. În ultima vreme cãdea destul de des... S-a dus discret, fãrã sã creeze probleme, aºa cum a trãit.

Ne-a impresionat pe noi

toþi cei de aici. A cãzut la pat câteva zile, apoi ºi-a revenit, era vioi ºi cu aceeaºi grijã pentru calendarele sale. Pânã într-o zi când s-a aºezat singur în pat... Aveam aici, la Centru, un parastas, ºi în timp ce pãrintele Flavius slujea, s-a stins. Am mers repede cu pãrintele ºi i-a fãcut fãcut slujba necesarã în asemenea momente.

Trupul parcã i se alungise, pãrea mult mai înalt, iar chipul era relaxat ºi senin... A fost în data de 18 iulie 2013, la 79 de ani. De înmormântare s-a ocupat falilia lui. Puiu a fost o figurã mereu prezentã, vie, în viaþa comunitãþii.

Cu ani în urmã, în cea a oraºului, apoi aici, la noi...

I-am strecurat, în buzunarul de la piept, un calendar” – a povestit Doru Codrea, omul care este ”balsam pe suflet” cum spun bunicii ºi tinerii de la Centrul Social din Petrila-Lonea.

Puiu nu a mâncat niciodatã ciorbã, nu-i plãcea. Când era întrebat dacã doreºte o cafea, acesta arãta spre inimã ºi întorcea spatele, iar când i se oferea o þuicã scutura puternic din cap în semn de refuz hotãrât... ”Puiu, Puiu care duce crucea” face parte din istoria Petrilei.

Ileana FIRÞULESCU

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 August 2013

SNÎM aºteaptã sã treacã la Energie

C

hiar dacã minerii au protestat, s-au blocat în subteran ºi au stat în grevã, Societatea Naþionalã de Închideri de Mine tot nu a ajuns la Minsiterul Energiei. Cei din conducere spun, însã, cã lucrurile s-au aºezat ºi cã totul e doar birocraþie.

Diana MITRACHE Minele aflate în procesul de închidere încã nu au ajuns la Ministerul Energiei.

Asta chiar dacã protestele minerilor din subteran au fost stinse abia dupã ce li s-a promis trecerea la acest departament.

Totuºi, cei din conducere dau asigurãri cã mai e puþin. „Încã nu am tre-

cut în Departamenul Energie al Ministerului Economiei se fac demersuri în acest sens ºi chiar ieri la întâlnirea de la Bucureºti cu cei din Departamentul Energie, ni s-a spus cã în ºedinþa de Guvern urmãtoare se va face trecerea, mai mult ca sigur”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine

(SNÎM).

Directorul Aurel Anghel mai spune cã, dupã proteste a reuºit sã aibã o relaþie bunã cu Minsietrul Economiei ºi cu Departamentul de Energie, iar minele neviabile funcþioneazã la parametrii normali.

Totuºi, preþul huilei este negociat la

începutul fiecãrei luni cu cei de la Complexul Energetic Hunedoara. „Am negociat un preþ de 55 de lei pe G Calorie, un preþ mai mic ca luna trecutã, datoritã preþului mondial pe bursa de mãrfuri. Acolo era cotat între 39 ºi 40 de lei pe Gcalorie”, a adãugat Aurel Anghel.

Modificãri în organigrama SNÎM

S-

a fãcut o rocadã între sectorul economic al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine din Valea Jiului ºi Mina Paroºeni.

Au fost afectate ºi alte sectoare, iar noua organigramã este valabilã de la finele sãptãmânii trecute.

Diana MITRACHE Directorul economic al Societãþii Naþionale de

Închideri de Mine a ajuns la Mina Paroºeni, iar cel care ocupa aceastã funcþie la minã este noul director economic al SNÎM.

Astfel, potrivit unui comunicat remis presei vineri, 10 august, de conducerea SNÎM, Delia Carmen Strãuþ, care ocupa funcþia de director economic al SNÎM, este de vineri contabil ºef la Mina Paroºeni, iar Nicoliþa Dondera, contabilul ºef al unitãþii miniere i-a luat locul doamnei Strãuþ la SNÎM. Modificãrile în organigramã au afectat ºi serviciul de securitate ºi sãnãtate în muncã. Astfel cã Voicu Jurcan, inginer ºef Securitate ºi Sãnãtate în Muncã la Mina Uricani a fost demis din funcþie ºi numit în cea de ºef Serviciu Control ºi Securitate Minierã al SNÎM. În locul sãu la mina Uricani a fost numit ºeful serviciului de la Parãºeni, Sabin Drãghici.

Toate numirile au fost fãcute de cãtre directorul general Aurel Anghel.

Preþul, însã, nu va afecta salariile, iar minerii, pânã la finele anului, se vor concentra pe activitatea de închidere a perimetrelor ce acum sunt exploatate pentru huilã. „Nu vor fi afectate salariile minerilor, activitatea se va desfãºura normal. Vrem sã demarãm efectiv lucrãrile de închidere în subteran ºi proce-

durile pentru licitaþiile clãdirilor de la suprafaþã”, a mai spus directorul Anghel.

Minele Petrila, Paroºeni ºi Uricani mai dau încã huilã pe care o extrag din perimetrele ce ulterior vor fi ecologizate.

Producþia este vândutã Complexului Energetc Hunedoara, iar minerii aºteaptã o hotãrâre de guvern ca sã se poatã disponibiliza.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 August 2013

Disponibilizãrile de la SNÎMVJ au primit avizul AGA

Urmeazã emiterea unei hotãrâri de Guvern pentru a începe concedierile colective

A

dunarea Generalã a Acþionarilor de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului a avizat planul de disponibilizare pentru acest an. Sãptãmâna trecutã, la Bucureºti a avut loc o întâlnire prin care AGA a dat undã verde concedierilor colective de la SNÎMVJ. Monika BACIU ”Disponibilizãrile la Societatea Naþionalã de Închideri au de parcurs mai multe etape. Din etapele parcurse pânã acum se identificã urmãtoarele. S-au fãcut notificãrile cãtre organizaþiile sindicale de la nivelul societãþii ºi prin consultãrile cu sindicatele s-a ajuns la o cifrã de 489 de persoane care trebuie disponibilizate. A doua etapã a fost conform prevederilor articolului 70 din Legea 53/2003, codul muncii, s-a înaintat o copie a notificãrii ºi s-a transmis Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara ºi

Inspectoratului Teritorial de Muncã. Dupã aceastã fazã am întocmit planul de disponibilizare a SNÎMVJ pe 2013 care are mai multe etape. Prima etapã ar fi acordarea avizului din partea Consiliului de Administraþie care a fost favorabil ºi ieri la Bucureºti în urma AGA a fost aprobat acest plan de disponibilizare”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMV. Directorul societãþii de închideri spune cã pentru a se concretiza aceste concedieri colective mai este nevoie de o hotãrâre de Guvern. Data estimatã ca acest lucru sã se întâmple este luna septembrie.

”Urmãtoarea etapã dupã avizarea AGA este emiterea unei hotãrâri de Guvern, este elaborarea hotãrârii privind planul de disponibilizare a societãþii ºi care se avizeazã de specialitate ºi se aprobã. Noi facem toate demersurile, nu putem avansa un termen limitã.

Dupã ce va ieºi hotãrârea de Guvern din acel moment în maxim 15 zile putem sã înaintãm preavizele, sã informãm ITM-ul, AJOFMul ca în cel mai scurt timp persoanele sã poatã ieºi din sistem. Totul depinde de hotãrârea de Guvern. Toþi paºii ce au þinut de noi i-am fãcut”, a mai precizat sursa citatã. În cazul în care nici în cursul acestui an nu se vor realiza disponibilizãrile existã riscul ca ortacii de la SNÎMVJ sã nu îºi primeascã salariile în ultima lunã. ”Eu sper sã nu se prelungeascã ºi vom face toþi toate eforturile ca aceastã disponibilizare sã se materi-

Mersul trenurilor, modificat de Sf. Maria

C

FR cãlãtori a recurs la adaptarea circulaþiei trenurilor cu prilejul Sãrbãtorii de Sfânta Maria. Astfel, în data de 15 august 2013, pentru preluarea fluxului de pasageri estimat cu ocazia Sãrbãtorii Adormirii Maicii Domnului - Sfânta Maria Mare, vor circula suplimentar mai multe trenuri.

Diana MITRACHE Unul dintre traseele adaptate vizeazã ºi traficul prin Valea Jiului, pentru credincioºii care vor vrea sã meargã la Mãnãstirea Lainici, din Defileul Jiului.

Potrivit unui comunicat remis de CFR, îºi vor prelungi circulaþia pe ruta Târgu Jiu – Petroºani trenul InterRegio 1827 Caracal (pl. 07.20) – Târgu Jiu (pl.

09.48) – Petroºani

(sos. 11.10) ºi InterRegio 1828 Petroºani (pl.

12.30) – Târgu Jiu (pl. 13.48) – Caracal (sos.

16.15).

Tot cu acest prilej se fac modificãri ºi pe ruta spre ºi din-

spre centrul de pelerinaj din Ardeal, de la Mãnãstirea Nicula, ori spre localitatea Cacica din Moldova. Înainte de efectuarea cãlãtoriei, CFR Cãlãtori recomandã tuturor pasagerilor

sã se asigure cã au achiziþionat bilet pentru a evita taxarea suplimentarã în tren ºi/sau suportarea costurilor amenzii conform reglementãrilor în vigoare.

Vã reamintim cã, la cumpãrarea biletelor, se poate plãti o sumã semnificativ mai micã decât tariful standard, utilizând ofertele comerciale care acordã reduceri la transport: · 10%, pentru cãlãtoriile dus-întors · 25% în baza cardului TrenPlus · 5% la cumpãrarea biletelor online · 7,85% la cumpãrarea de la terminalele ZebraPay.

alizeze în cursul lunii septembrie”, a mai declarat Anghel.

Anul acesta aproape 500 de mineri de la minele nevi-

abile ar trebui sã pãrãseascã sistemul. În aceastã cifrã sunt incluºi ºi cei care ar fi trebuit sã fie disponibilizaþi anul trecut.

Copiii au de azi altfel de paºapoarte

S

e schimbã valabilitatea paºapoartelor pentru copii. Noua lege intrã în vigoare din 12 august ºi odatã cu ea sunt valabile noi tarife.

Diana MITRACHE Potrivit legii, pentru copiii care nu nu au împlinit vârsta de 12 ani, paºaportul electronic va avea valabilitatea de 3 ani, iar pentru cei cu vârstã de peste 12 ani, paºaportul electronic va avea valabilitatea de 5 ani. În plus ºi preþul eliberãrii unui astfel de act se modificã. Astfel, pentru copiii

de pânã la 12 ani, cuantumul taxei va fi de 244 de lei, iar pentru cei care au împlinit 12 ani, taxa este de 270 lei.

Pentru toate situaþiile în care la data plãþii contravalorii paºapoartelor electronice simple, respectiv 270,00 lei, solicitantul se încadra la condiþiile de eliberare a unui paºaport electronic cu valabilitate 5 ani, iar ulterior dupã data de 12 august 2013 (inclusiv), la data cererii, se încadreazã la condiþiile pentru eliberarea unui paºaport electronic cu valabilitate 3 ani, Compania Naþionalã „Imprimeria Naþionalã”- S.A. va proceda la restituirea diferenþei de 26,00 lei.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 August 2013

Preotul Octavian Pãtraºcu - cetãþean de onoare la Petroºani

A

slujit cuvântul Domnului zeci de ani, a ajutat sute de sãraci ºi s-a implicat activ în viaþa socialã ºi culturalã a municipiului Petroºani ºi acum a fost rãsplãtit.

Preotul Octavian Pãtraºcu va primi titlul de cetãþean de onoare al urbei pe care a îndrumat-o în tot acest timp.

Acum pãrintele Octavian Pãtraºcu a adus în oraº o stânã pe care a transfor-

Toatã viaþa a fost preot, a ridicat o bisericã a minerilor ºi a adus la Petroºani o parte din moaºtele Sfintei Varvara.

A creat un centru social la bisericã ºi ajutã zilnic sute de nevoiaºi, iar ca membru fondator al Pro Urbis s-a implicat în viaþa comunitãþii.

Rechizite gratuite pentru elevi la începerea anului ºcolar

ª

i anul acesta, primãria de la Petroºani va oferit gratuit rechizite elevilor din localitate. La fel vor face ºi alte primarii din Valea Jiului.

Reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani vor acorda ºi anul acesta rechizite ºcolare gratuite, iar banii necesari achiziþionãrii acestora, vor fi alocaþi din bugetul local.

“Programul Ghiozdanul meu continuã ºi anul aceasta, însã ghiozdane vom lua doar pentru copii de la clasa zero, pentru cã anul trecut am luat la toþi ceilalþi copii. Iar, la ceilalþi, pentru toþi, vom lua câte un pachet de rechizite care va conþine mai multe obiecte ”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. ªi în celelalte localitãþi ale Vãii Jiului, edilii vor face proiecte de hotãrâre în acest sens, ce vor fi supuse aprobãrii consiliilor locale.

Luiza ANDRONACHE

mat-o în muzeu ºi pentru toate acestea a fost rãsplãtit de edilii locali. „Activitatea pãrintelui Pãtraºcu, atât din punct de vedere al aspectului religios, dar ºi al celui social ºi pentru ce a fãcut dumnealui de-a lungul timpului pentru comu-

nitatea din Petroºani, dar ºi pentru pãstrarea tradiþiilor ºi pentru copiii nevoiaºi, l-au îndreptãþit pe pãrinte sã primeascã acest titlu din partea Consiliului Local al Municipiului Petroºani”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani.

Pãrintele va primi distincþia într-un cadru festiv. Asta dupã ce joi, la Petroºani, proiectul de hotãrâre iniþiat de primarul Tiberiu Iacob Ridzi a fost aprobat. „Probabil cã luna aceasta vom organiza o festivitate în cadrul cãreia va primi aceastã

distincþie”, a mai adãugat primarul din Petroºani.

Municipiul Petroºani are aproximativ 100 de cetãþeni de onoare, printre aceºtia numãrându-se ºi salvatorii minieri decoraþi chiar ºi de Preºedinþie.

Diana MITRACHE

Un milion pentru a finaliza grãdiniþa din Lupeni

L

a Lupeni, pe strada Parângului, contrucþia viitoarei grãdiniþe dureazã de mai bine de un an de zile. Reprezentanþii municipalitãþii sperã sã finalizeze edificiul în acest an, însã ºansele de reuºitã sunt mici din cauza fondurilor inexistente pentru acest proiect. ”Grãdiniþa de pe strada Parângului încercam sã o finalizãm în acest an, dar cred cã este foarte greu din cauza resurselor bugetare. Este vorba despre o grãdiniþã cu parter ºi etaj care în momentul de faþã este ridicatã pânã la stadiul de

acoperiº, trebuie tencuita, trebuie utilata. Este vorba de salã de festivitãþi la parter, cancelarie ºi trei sãli de curs la etaj fiecare dotat cu grup propriu separat.

Copii care sunt incluºi în acest moment în programul de grãdiniþã sunt aici lângã primãrie în ºcoalã ºi îºi efectueazã cursurile în condiþii bune, cu cãldurã asiguratã de cãtre primãrie.

Este de menþionat cã aceasta grãdiniþã s-a ridicat numai din fondurile primãriei, nu am primit niciun ban de la Ministerul Educaþiei.este o construcþie de 15 miliarde de lei vechi iar atât timp cât am pornit acest proiect îl vom ºi fina-

liza pentru a asigura condiþii bune copiilor din acest cartier”, a declarat Gabriel Lungu, citymanagerul municipiului Lupeni.

Pentru a putea fi datã în funcþiune clãdirea mai are nevoie de lucrãri multiple, dar ºi de dotare cu mobilier adecvat pentru studiu. ”În momentul de faþã mai sunt ºi lucrãri neplãtite la constructor ºi ar mai fi nevoie de 10 miliarde de lei vechi”, a mai precizat sursa citatã.

De precizat este faptul cã banii alocaþi pentru construcþia grãdiniþei au fost alocaþi strict din bugetul local al Primãriei Lupeni. (Monika BACIU)

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 August 2013

Bãtaie de joc la bariera din Aninoasa

C

laxoane, nervozitate ºi cozi lungi de maºini.

Aºa a arãtat zona barierei de la Aninoasa la sfârºitul sãptãmânii trecute timp de zeci de minte. Paradoxal, deºi bariera era pusã, nu a trecut nici un tren.

sãptãmânii trecute, dupã trecerea unui tren încãrcat cu huilã, bariera a rãmas

mai ºtiu de când, cã nu mam uitat la ceas, dar niciodatã nu am stat atâta. Nu

lãsatã. ªoferii au stat ºi au aºteptat sã se ridice, dar …. degeaba. Au crezut cã poate mai trece un tren aºa cã au aºteptat, au aºteptat…pânã nu au mai putut. „Stau de minute bune. Nu

ºtiu ce se întâmplã, cã marfarul a trecut deja demult”, spunea unul dintre ºoferii prinºi la barierã. De precizat cã se formaserã cozi impresionante atât dinspre Iscroni spre Aninoasa, dar ºi invers,

asta în condiþiile în care zonã nu este puternic circulatã, semn la timpului îndelungat în care bariera a fost lãsatã. La un moment dat, dupã ce ºoferii s-au pus

doar câteva minute bariera buclucaºã s-a ridicat fãrã ca vreo garniturã de tren sã mai treacã pe acolo.

Nu este prima datã când bariera de la Aninoasa le dã

pe claxonat îndelung, la faþa locului ºi-a fãcut apariþia ºi un echipaj al Poliþiei Oraºului Aninoasa. ªi… minunea minunilor! Dupã

bãtãi de cap conducãtorilor auto, dar cine sã mai verifice buna funcþionare a ei, când ºi CFR este în plinã restructurare!?

Carmen COSMAN Nimeni nu pare sã mai verifice buna funcþionare a instalaþiilor CFR din Valea Jiului, iar aici includem ºi barierele. Altfel nu se explicã de ce la Aninoasa aceasta funcþioneazã parcã dupã bunul plac. La finele

Aninoasa, în posibilitatea de a i se ºterge penalizãrile aferente creditelor

P

rimãria Aninoasa ar putea scãpa de plata penalizãrilor la credite. Administratorul judiciar care se ocupã de insolvenþa administraþiei publice din Aninoasa are termene clare de respectat. În urmãtoarele zile, acesta va trebui sã întocmeascã un dosar cu tabloul de creanþe.

Monika BACIU ”În prima fazã sau fãcut notificãri tuturor creditorilor iar acum urmãtoarea etapã este pânã în 15 august termen de depunere a cererilor pentru a putea fi admise în tabloul de creanþe.

Dupã aceastã datã se vor verifica dacã cererile sunt întradevãr pertinente ºi dacã se încadreazã în sumele pe care le au de primit creditorii, în septembrie va fi definitivarea tabloului de creanþe”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa.

Edilul spune cã în urma acestor mãsuri, administraþia localã se va putea relansa din

punct de vedere economic, þinând cont de faptul cã administratorul judiciar poate negocia cu creditorii pentru ca cei din urmã sã renunþe la încasarea penalizãrilor. ”Sunt convins cã ne vom reveni pentru cã aceasta Ordonanþã 46/2013 prevede anumite lucruri care pun la socotealã administraþia publicã localã. De la deschiderea proceduri de insolventa

orice creditor nu mai poate pune penalitãþi de întârziere, majorãri, dobânzi. Orice furnizor de servicii estentiale cum ar fi iluminat, telefonie, internet nu pot întrerupe furnizarea acestor servicii.

Cel mai mare avantaj este faptul cã nu mai cresc dobânzile ºi penalitãþile pentru cã la creditul de la BCR aveam penalitãþi de întârziere pe zi de 15 milioane de lei

vechi iar odatã cu intrarea în insolventa aceste dobânzi sau stopat. Tot ce încasãm într-o zi de la populaþie se duceau pe dobânzi ºi penalitãþi. Avem mulþi creditori care au sume cuprinse între 300 ºi 900 de lei, ceea ce este foarte mult. Pentru a te putea înscrie în tabloul de creanþe trebuie sã plãteºti o taxã de timbru de 200 de lei, drumul la Deva, un timbru judiciar. Mai mult de atât administratorul judiciar poate sã negocieze cu toþi creditorii asupra sumelor pe care le au de primit. Din 59 de miliarde de lei vechi pe care le avem datorie ar putea scãdea la 3040 de miliarde de lei vechi”, a mai spus Dunca.

Oraºul Aninoasa a fost prima localitate din þarã care a intrat în insolvenþã.

Datoriile acesteia sunt de ordinul zecilor de milioane.

14 Program & Horoscop

9:50 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 10:30 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 11:50 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 12:30 Vara pe val (r) 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Vara pe val 17:30 O9ãtitudine - Protecþia Consumatorilor 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 19:00 Ora de business

9:30 ªi eu m-am nãscut în România (r) 10:30 NCIS: L. A. (r) 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1 23:00 Lumea lui Banciu

10:00 Hercule 11:10 Next Top Model by Cãtãlin Botezatu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Mireasã pentru fiul meu 19:00 Observator 20:00 Observator special

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 August 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Pumnul de fier (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Moarte în Los Angeles 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Mesaj de departe 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Solomon Kane 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Jane ºi Maura

21 martie *** 20 aprilie Este posibil ca persoana iubitã sã vã reproºeze cã sunteþi prea rece ºi cã vã preocupã prea mult afacerile sau cariera. Ocupaþi-vã mai mult de familie. Relaxaþi-vã ºi odihniþi-vã mai mult!

10:15 Que bonito amor (r) 11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r) 13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge 15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Eva Luna 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Regina 22:00 Poveºtiri de noapte

10:00 11:30 12:30 13:15 14:00 14:45 15:30 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

Cei 7 ani de acasã (r) ªatra (r) ªtirile Kanal D Restaurant Europa (r) Gaºca (r) Teleshopping Dragostepunctro (r) Dragoste ºi pedeapsã ªtirea zilei ªtirile Kanal D Iffet Voinþã de femeie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Ajaccio - Saint Etienne 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Ajaccio - Saint Etienne 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Dinamo Steaua 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Dinamo Steaua 14:00 ªtirile Digi Sport 14:30 WTC Iron Man 2013 15:00 WTC Iron Man 2013 15:30 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal European 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Fanatik Show 20:30 Fotbal

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai S-ar putea sã înþelegeþi greºit un partener de afaceri ºi sã vã certaþi degeaba. Calmaþi-vã ºi lãmuriþi toate neînþelegerile, pentru cã riscaþi sã rupeþi colaborarea. Dupã-amiazã vã destindeþi la o discuþie cu un prieten bun care vã viziteazã.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Prietenii vã fac o surprizã ºi vã invitã sã vã petreceþi dupã-amiaza împreunã. Spre searã, este posibil sã aveþi o discuþie în contradictoriu cu partenerul de viaþã.

Nu fiþi impulsiv.

10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Specialiºti în sãnãtate 15:15 Taxi Driver (r) 16:15 Superpoliþistul (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Vocea iubirii 22:15 Bãtãlia de la Los Angeles

21

23 iulie *** 22 august

Ar fi bine sã nu vã planificaþi afaceri importante, pentru cã sar putea sã intervinã evenimente neprevãzute, din cauza cãrora nu vã puteþi respecta programul.

Este posibil sã primiþi o veste neplãcutã despre o rudã mai în vârstã ºi sã vi se cearã ajutorul.

23 august *** 22 septembrie

Relaþiile cu cei din jur ºi mai ales cu persoana iubitã au de suferit din cauza unor probleme de comunicare. Nu refuzaþi comunicarea. Se pare cã vã simþiþi epuizat ºi nu sunteþi dispus sã vã întâlniþi cu prietenii. Ar fi bine sã vã odihniþi mai mult.

Vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie sau o excursie. Ar fi bine sã þineþi seama de sfaturile unei rude mai în vârstã. Dupã-amiazã sunteþi invitat la o petrecere, dar sunteþi tentat sã vã eschivaþi.

Fiþi foarte atent la acte.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Aveþi succes în toate activitãþile legate de cãmin. Dacã se iveºte ocazia sã plecaþi într-o excursie, refuzaþi, întrucât sunteþi predispus la accidente. Ar fi bine sã vã ascultaþi intuiþia ºi sã nu cedaþi insistenþelor persoanei iubite.

Dacã doriþi sã plecaþi într-o vizitã, luaþi legãturã cu gazdele înainte de a pleca. Existã riscul sã nu le gãsiþi acasã. Dupã-amiazã este posibil sã nu vã simþiþi prea bine ºi sã mergeþi la medic.

Nu este nimic grav.

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa sunteþi foarte ocupat cu probleme de afaceri stresante.

Dacã o rudã mai în vârstã vã cere ajutorul într-o problemã de sãnãtate, ar fi bine sã nu vã eschivaþi.

21 ianuarie *** 20 februarie

Reuºiþi sã finalizaþi o lucrare importantã, începutã mai demult.

Deja vã gândiþi la urmãtoarea, spre nemulþumirea familiei. Nu faceþi din orele suplimentare o obiºnuinþã.

21 decembrie *** 20 ianuarie În prima parte a zilei, s-ar putea sã aveþi o problemã de sãnãtate care vã împiedicã sã faceþi ce vaþi propus. Cel mai mult regretaþi cã nu puteþi merge la o petrecere.

21 februarie *** 20 martie Sunteþi indispus ºi chiar irascibil, pentru cã nu v-a ieºit o afacere.

Nu vã descãrcaþi nervii acasã.

Mai bine analizaþi cauzele eºecului!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 August 2013

Soarele îºi schimbã total polii âmpul magnetic al Soarelui va trece C printr-un proces de inversare completã de polaritate în urmãtoarea

solar, polul sudic al astrului se va deplasa spre polul nordic, schimbând astfel semnele de polaritate ale câmpului magnetic.

Schimbarea de polaritate va avea anumite efecte asupra heliosferei - domeniul solar, care se întinde dincolo de Pluto - dar, aºa cum precizeazã experþii de la NASA, unul dintre

perioadã. Acest eveniment va avea numeroase efecte în Sistemul Solar.

Potrivit observaþiilor efectuate de cercetãtorii de la NASA, aceastã inversare completã de polaritate se va produce în urmãtoarele trei-patru luni.

Saltul magnetic se produce la apogeul fiecãrui ciclu solar de 11 ani.

Apropiindu-se de punctul care marcheazã jumãtatea celui de-al 24-lea ciclu

efectele majore la care pãmântenii trebuie sã se aºtepte va consta în apariþia unui spaþiu furtunos în jurul planetei noastre. Astronauþii de pe orbitã ar putea constata, la rândul lor, anumite modificãri ale radiaþiei solare, iar acest proces poate reprezenta un pericol real.

Ciclul de 11 ani regularizeazã activitatea solarã a astrului. În acest an, în timpul de maxim al ciclului,

unitãþi. Dar, în urmãtoarele zile, vom intra într-o perioadã puþin mai normalã ºi chiar de precipitaþii.

Vom avea averse, chiar posibile descãrcãri electrice ºi grindinã. În judeþul Hunedoara, cele mai mari temperaturi au fost în Deva, respectiv în august 2007, adicã 40 de grade. Anul acesta încã nu am ajuns la 40 de grade, dar urmeazã”, a declarat Marcel Achimescu, ºef Staþia Meteorologicã Deva.

Astfel de temperaturi, greu de suportat, au fost înregistrate încã de la finele lunii iulie, în special în partea de nord a judeþului. Potrivit meteo-

Dupã caniculã, urmeazã ploi

J

udeþul Hunedoara s-a aflat sub atenþionare de cod galben de caniculã tot sfârºitul sãptãmânii trecute. Mercurul din termometre a depãºit cu mult 34 de grade Celsius, iar aerul a fost în unele zile chiar greu de respirat pentru toatã lumea.

Vântul abia dacã a adiat, iar temperatura, la orele 13:00, a fost de peste 34 de grade Celsius, pânã aproape de 37 de grade. “Avem caniculã, iar indicele de confort termic a fost depãºit, adicã a trecut de 80 de

RESTRICÞII APÃ

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþa restricþii în furnizarea apei potabile, pentru luni 12 august 2013 în oraºul Petroºani, între între orele 10,00 - 15,00. Zona afectatã: Cartier Dimitrov (str. Aleea Florilor, 9 Mai, Carpaþi, 13 Septembrie, Aleea Liliacului, Aleea

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264.

Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã.

Relaþii la 0734.543.820

7.

Pinului, Aleea Crîngului).

Motivul restricþiei remediere pierdere pe str. Carpaþi, bl. 2, sc. 6 -

Mulþumim pentru înþelegere.

Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

când activitatea solarã este cea mai intensã, inversarea de polaritate a câmpului magnetic va fi însoþitã de o creºtere a nivelului de turbulenþe solare ºi de creºterea numãrului de pete solare.

Totuºi, aºa cum au anunþat deja fizicienii, apogeul din 2013 s-a dovedit unul dintre cele mai slabe observate în ultimul secol, având un nivel relativ minim de activitate solar. rologilor, dupã furtunile anunþate pentru sãptãmâna aceasta temperaturile caniculare vor reveni, însã nu vor fi la fel de greu de suportat ca ºi acum.

Luiza ANDRONACHE

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 August 2013

Bãlãcealã de week-end

A

fost bãlãcealã mare week-endul care a trecut în Valea Jiului. Sute de oameni s-au rãcorit la ºtrandurile din zonã, patru la numãr, iar cei mai fericiþi nu au putut fi decât patronii de bazine. Sâmbãtã, cel puþin, la toate ºtrandurile abia dacã mai gãseau un colþ liber, pentru cã oamenii au venit chiar cu familiile ºi au petrecut ore în ºir.

Luiza ANDRONACHE La Lupeni, spre exemplu, la ºtrandul Comexim R, cele douã zile de week-end au fost full, atât ziua cât ºi searã. Pe timpul zilei, cele douã bazine, cel pentru adulþi, dar ºi cel pentru copii, au fost mereu pline, iar seara, atmosfera de distracþie creatã de DJ ºi animatori, i-a adus pe tineri în numãr la fel de mare. “ Nu aveam ce face în casã ºi cum este incredibil de cald, am gândit cã trebuie sã mã rãcoresc cumva. Îmi pare bine cã am

venit devreme, cã altfel nu mai prindeam loc”, a declarat o tânãrã. “ Este grozav aici, am venit cu familia, iar copiilor le place cel mai mult”, spus ºi un bãrbat. ªi la Vulcan, la ºtrandul Nomentana a fost lume multã.

Locaþia, chiar dacã este într-o zonã industrialã, în apropiere de Preparaþia Coroieºti, nu a dus lipsã de clienþi zilele acestea. La Petroºani, la fel,

toatã sãptãmâna trecutã, cei dornici de bãlãcealã au fost la cele douã ºtranduri, 3D Stage din Aeroport ºi la cel nou deschis din zona Spitalului, în complexul Keops. “ Apa este grozavã, atmosfera la fel ºi îmi pare bine cã am venit”, a spus un tânãr. “ Am vrut sã mai învãþ sã înot ºi am venit cu prietenii. Îmi place aici, cã este mult tineret ºi ai ce face”, a spus ºi o fatã.

Dar, la sfârºitul sãptãmânii trecute, oamenii nu s-au rãcorit doar la ºtrand, ci ºi pe malul apelor curgãtoare, unde au gãsit loc. Zonele de agrement din Valea Jiului au fost la fel de pline.

paturi, 20% din paturi pot fi alocate în sistemul privat însã în zonele deficitare economic, populaþie cu nivel scãzut financiar, nu cred cã vor avea mare succes aceste compartimente private pentru cã va fi cu contribuþia pacientului. În sistemul privat contribuþia este directã a pacientului fie cash fie prin sistemul de

asigurãri private”, a declarat sursa citatã.

Pacienþii vor putea opta, la internare, pentru una din cele douã modalitãþi, fie se interneazã în sistemul public, fie în cel privat. ”Va fi la cerere, pacientul va putea opta pentru sistemul public sau cel privat”, a mai precizat managerul.

Spitalele publice vor putea organiza clinici sau secþii private, în care medicii sã poatã lucra dupã programul de lucru din unitatea de stat, prevede proiectul privind salarizarea doctorilor.

zona afectatã ºi s-au luptat cu flãcãrile.

Asta, cu atât mai mult cu cât seceta a favorizat propagarea flãcãrilor la vegetaþia uscatã ºi la copacii din munte. „Focul a izbucnit în zona denumitã Vârful Pãroasele, din Câmpu lui Neag. Noi avem încã de vineri de la ora 16,00, echipaje acolo cu care asigurãm permanenþa.

Incendiul s-a manifestat pe o suprafaþã de

2,5 hectare ºi au fost afectate o plantaþie de puieþi de molid ºi vegetaþia uscatã. Vom sta în munte pânã la eliminarea pericolului”, a declarat Rãzvan Stancu, adjunct al Comandantului Detaºamentului de Pompieri Militari de la Petroºani.

Pompierii fac ºi verificãri pentru a stabili cum a luat foc pãdurea ºi nu exclud nicio variantã.

Secþii private, în spitale publice

N

oua lege a sãnãtãþii, în defavoarea pacienþilor.

Ministerul Sãnãtãþii a lansat în dezbatere publicã un nou proiect al sistemului. Acesta nu face decât sã punã alte biruri pe umerii pacienþilor.

Monika BACIU ”Existã mai multe proiecte legislative.

Printre ele salarizarea, normativele de personal, faptul cã în spitalele publice vor funcþiona ºi secþii private, plata aferenta medicilor care vor funcþiona atât în sistemul public cât ºi în cel privat, sunt priecte legislative care sunt în dezbatere ºi aºteptam

sã fie finalizate”, a declarat Dorel Neamþu, manager Spitalului municipal din Lupeni.

Noul proiect defavorizeazã ºi unitãþile medicale care vor putea efectua internãri ºi în compartimentele private unde vor activa aceleaºi cadre medicale ca ºi la sistemul public. ”La spitalele mici nu vor fi secþii ci doar

Incendiu de pãdure în Valea Jiului

A

rde pãdurea în Vestul Vãii Jiului. Pompierii militari sunt în zona Câmpu lui Neag încã de vineri dupã-amiazã.

Diana MITRACHE Focul a izbucnit în munte vineri, iar oamenii care au zãrit

vâlvãtaia au sunat imediat la 112. Pompierii militari de la Petroºani au urcat în munte ºi pe tot parcurul acestor zile, au supravegheat

Þapinarii au înþeles avertismentele celor de la ApaServ xploatãrile forestiere încã mai cauzeazã prejudicii celor de la sociE etatea de apã. ApaServ Valea Jiului împre-

unã cu Garda de Mediu a întreprins mai multe controale în ultimele luni la cei care deþin exploatãri forestiere în zona Taia-Jieþ.

Monika BACIU În urma verificãrilor, mulþi dintre þapinari au remediat problemele, iar alþii nu. ”Mai sunt probleme în continuare, dar problemele s-au diminuat cosiderabil în sensul cã pe ei ºi mulþumesc celor de la Gardã de Mediu care tot timpul au rãspuns ºi au fost alãturi de noi ºi acesta este motivul care a dus la diminuarea acestor probleme”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului.

Faptul cã þapinarii

transportau buºtenii prin cursurile de apã a dus la creºterea turbiditãþii, iar acest lucru a costat. ”A costat foarte mult, din cauza faptului cã turbiditatea a fost foarte mare în unele locuri a trebuit sã oprim apa ºi pânã la urmã nu costul a fost problema ci timpul pierdut ºi oamenii”, a mai precizat sursa citatã.

Mai multe societãþi care au ca obiect exploatarea lemnului au fost amendate de Garda de Mediu în cursul lunilor trecute.