Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 421

Cronica Vãii Jiului Joi, 1 August 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Complexul Energetic Hunedoara

S-A NÃSCUT ASTÃZI

Facturi on-line ºi cu cod de bare pentru apã

u vom mai sta la casieriile Apa Serv sã ne plãtim facturile. Vorbim despre oamenii care locuiesc în Valea Jiului ºi care deja au primit facturi ce pot fi achitate la bãnci sau la magazine.

>>> PAGINA PAGINA A 4-A

Foile de boalã, criteriu pentru pensionarea angajaþilor SNH

>>> PAGINA PAGINA A 7-A

Tinerii de lângã noi

”Eram naivã, vroiam sã fiu un fel de Robin Hood care schimbã lumea” >>> PAGINILE PAGINILE 8-9

“Magneþii” s-au întors pe ruinele fostelor platforme industriale

>>> PAGINA A 10-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 August 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 August 2013

Complexul Energetic Hunedoara s-a nãscut astãzi

oi 1 august este ziua de naºtere efectivã a Complexului Energetic Hunedoara. Responsabilii din Valea Jiului, care rãspund de minele considerate viabile, spun cã aceasta este cea mai bunã soluþie pentru minerit. Diana MITRACHE Ziua de 1 august va fi consemnatã în istoria mineritului, ca prima zi de funcþionare a Complexului Energetic Hunedoara. Lucrurile s-au aranjat favorabil pentru mineri, iar asta o recunosc cei care rãspund acum de minele care vor da cãrbuni în urmãtorii ani în România. „Acest lucru înseamnã cã de la 1 august vom funcþiona în cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Societatea Naþionalã a Huilei nu va mai fi, ci va fi Complexul Energetic

Hunedoara. Este un lucru benefic pentru Valea Jiului. Considerãm cã e un lucru benefic pentru pãstrarea locurilor de muncã din mineritul din Valea Jiului”, a declarat Nicolae Drãgoi, cel care pânã ieri a ocupat locul directorului Societãþii Naþionale a Huilei din Petroºani, iar de la 1 august va rãspunde de minele viabile. Tribunalul Hunedoara a decis, în ºedinþa din 5 iulie 2013, înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara, dar el a preluat minele viabile abia la 1 august. Asta din vina birocraþiei

deoarece a durat câteva zile operarea la Registrul Comerþului, pentru cã a fost greu sã fie fãcute situaþii economicofinanciare ºi de personal la jumãtatea lunii iulie. Complexul Energetic Hunedoara, societate deþinutã în totalitate de statul român, a absorbit Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani, companie de stat din domeniul minier. Potrivit directorului general al CEH, Daniel Andronache procesul de fuziune, început în luna iulie, a fost finalizat, iar din data de 1 august Complexul Energetic Hunedoara S.A. include termocentralele Mintia, Paroºeni ºi minele

CJH a rectificat bugetul pentru întreþinerea drumurilor

ani mai mulþi pentru întreþinerea drumurilor. Consiliul Judeþean Hunedoara a rectificat bugetul pentru întreþinerea ºi reparaþiile drumurilor ºi podurilor judeþene. Suma totalã pentru acest capitol este de 11.325,809 mii lei faþã de 11.100,039 mii de lei cât s-a alocat iniþial. Monika BACIU Executarea lucrãrilor de întreþinere ºi reparaþii a infrastructurii reprezentate de reþeaua judeþeanã de drumuri ºi poduri ce se aflã în domeniul public al judeþului Hunedoara, menþinerea acesteia în stare tehnicã corespunzãtoare

desfãºurãrii traficului, constituie o prioritate pentru Consiliul Judeþean Hunedoara. ”Pentru continuarea unor lucrãri din program se propune suplimentarea programului cu suma de 225,77 mii lei din care 200,00 mii lei pentru execuþia de covoare bituminoase ºi 25,77 mii lei pentru

dirigenþie de ºantier”, se aratã în documentele CJH.

viabile de cãrbune Vulcan, Lonea, Livezeni ºi Lupeni. De menþionat faptul cã, întreg procesul de fuziune a fost asistat de casa de avocaturã Zamfirescu Racoþi & Partners (ZRP), una

general al CEH, Daniel Andronache, obiectul pe termen scurt al complexului este realizarea unor investiþii în energeticã, achiziþionarea unei instalaþii de desulfurare ºi retehnologizare, în

dintre cele mai importante societãþi de avocaturã din România. “Complexul Energetic Hunedoara S.A are ca obiect principal de activitate producerea ºi furnizarea energiei electrice ºi termice ºi exploatarea minelor de huilã ºi sper sã funcþioneze optim, iar acest lucru sã se reflecte în costuri”, nea declarat Daniel Andronache. Potrivit directorului

timp ce pe partea minierã se pregãteºte caietul de sarcini pentru investiþii în unitãþile miniere. Totodatã, Daniel Andronache susþine cã în ceea ce

La începutul anului, odatã cu aprobarea bugetului Consiliului Judeþean, pentru capitolul ”Transporturi”, consilierii judeþeni au aprobat suma 68.548,51 mii lei. Chiar ºi în aceste condiþii, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ a specificat cã banii alocaþi pentru capitolul drumuri sunt puþini.

priveºte politica de personal se are în vedere o întinerire a personalului, în condiþiile în care sunt foarte mulþi angajaþi care îndeplinesc condiþiile de pensionare ºi care vor trebui înlocuiþi. De acum încolo vom putea discuta despre un nou contract colectiv de muncã, iar minerii de la Livezeni, Lonea, Vulcan ºi Lupeni vor respecta preliminarul încheiat ºi vor da producþia pe care au estimat cã o pot da. De acum încolo tot ce va conta va fi Megawatt-ul pe care CEH îl va vinde în sistemul energetic naþional. Nu sunt excluse nici disponibilizãrile, ori angajãrile, deºi deocamdatã nu sa vorbit despre un program în acest sens.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 August 2013

Facturi on-line ºi cu cod de bare pentru apã N

u vom mai sta la casieriile Apa Serv sã ne plãtim facturile. Vorbim despre oamenii care locuiesc în Valea Jiului ºi care deja au primit facturi ce pot fi achitate la bãnci sau la magazine. În plus, nu mai e mult ºi dãm citirea apometrelor on line ºi tot aºa vom primi factura. Diana MITRACHE Conducerea Apa Serv vine cu o idee nouã, dar deja implementatã de alte societãþi la care ne plãtim utilitãþile: factura cu cod de bare. Ea deja a fost emisã din luna iulie ºi directorul Apa Serv, Costel Avram susþine cã acum negociazã cu mai multe bãnci. Facturile emise au cod de bare ºi oamenii pot plãti la pay point-urile din magazine, aºa cum fac la gaz, sau energie electricã. „Începând cu luna lui iulie, toate facturileemise de SC Apa Serv, au fost emise cu coduri de

bare. Acum amsemnat contractul cu o bancã ºi, în acelaºi timp, câutãm ºi am gãsit soluþii pentru a putea plãti factura la bancã sau la punctele de încasãri, acele pay point-uri ºi sper cã,începând cu facturile din luna august,oamenii sã aibã

ºi posibilitatea de a evita centrul de încasãri ºi de a plãti oriunde existã acele cititoare de coduri de bare. Chiar dacã pe noi ne costã ceva, dar venim în sprijinul cetãþenilor care nu pot sã meargã la casieriile noastre. E un început, pentru cã negocieri ducem cu mai multe bãnci, pentru a lãrgi sfera unde oamenii pot sã-ºi plãteascã facturile”, a declarat Costel Avram, dir.

Primãria Petroºani va avea arhitect ºef

ost de arhitect ºef la Primãria Petroºani. Consilierii locali de la Petroºani au aprobat în cursul acestei sãptãmâni noua organigramã. Conform noii ordonanþe de urgenþã au fost desfiinþate posturile vacante ºi a fost înfiinþat un post de arhitect ºef. Monika BACIU ”Aceastã nouã organigrama a venit pe fondul Ordonanþei 77/2013 emisã de cãtre Guvernul României ºi care presupunea o serie de modificãri în care în principal sunt menttionate desfintarea posturilor vacanþe. Ca urmare a intrãri în vigoare a acestei ordonanþe primãria Petroºani a dispus ºi reorganizat, care a presupus desfintarea a 24 de posturi vacanþe din cadrul primãriei dar ºi infintarea unui nou post de arhitect ºef datoritã necesitãþii creerii Direcþiei de

Urbanism care va avea douã componente, serviciul de urbanism ºi cadastrul. Cei de la poliþia localã ºi cei de la asistenþa socialã au rãmas în afarã deoarece nu au intrat în aceastã restructurare pentru cã ei nu intrau sub incidenþa acestei ordonanþe. Noi am impus doar desfintarea a 24 de posturi vacanþe, nicio persoanã de la primãria Petroºani nu a trebuit sã-ºi încheie contractul de muncã cu noi în urma acestei organigrame”, a declarat viceprimarul municipiului

Petroºani, Dorina Niþã. Conform noii organigrame serviciul de urbanism a devenit Direcþia de Urbanism. ”Nu aveam direcþie de urbanism ci doar serviciu de urbanism ºi nu aveam acest post”, a mai spus sursa citatã. Înfiinþarea de alte posturi în cadrul administraþiilor locale se va face cu avizul Agenþiei Naþionale a Funcþionarilor Publici ºi cu aprobarea Guvernului. Pentru înfiinþarea unor posturi reprezentanþii administraþiilor locale trebuie sã motiveze necesitatea angajãrii unor persoane.

SC Apa Serv Valea Jiului. Mai mult, în curând, locuitorii din Valea Jiului vor putea sã-ºi facã un cont on-line. Prin intermediul acestuia, vor da citirile apometrelor ºi vor primi facturile, aceasta fiindîncã o facilitate la care se lucreazã. Deocamdatã acest lucru va fi valabil pentru cei cu branºamente separate. „Noi ne gândim, pentru a veni în sprijinul cetãþenilor, sã implementãm un program,

prin care cetãþenii care au branºamente separate sã poatã da citirea la SC Apa Serv,pe site ºi în acelaºi timp noi sã putem emite factura ºi sã o trimitem prin e-mail. Vrem sã facem în aºa fel încât sã uºurãm relaþiaîntre noi ºi cetãþeni”, a adãugat Avram. Conducerea Apa Serv a reuºit sã reabiliteze sistemul de încasãri ºi noile sisteme vor veni mai mult în sprijinul oamenilor. Asta pentru cã nu vor mai fi nevoiþi sã stea la coadã la cesierii.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 August 2013

Au ajuns la Spital din cauza mâncãrii Plicul, micul ºi gãina congelatã… ªtiu cã mulþi dintre cei care citesc aceste rânduri ºi se ºi regãsesc printre ele nu au cele mai bune gânduri în ceea ce mã priveºte. Mulþam, dar nici nu trebuie. Unii dintre oamenii politici din Valea Jiului îmi sunt “amici de conjuncturã”, atât. Îmi zâmbesc în faþã, mã înjurã dupã ce întorc spatele ºi o fac pe mama sã sughitã mai des decât ar trebui sã o facã un om la vârsta dânsei. ªi este mai bine aºa, “sã mã suduie”, dacã asta îi rãcoreºte în dogoarea verii. Nu am fost împreunã la “beut”, nu ne-am împãrþit fetele dupã ce s-a tras draperia, nu am numãrat împreunã încasãrile rezultate din zeciuialã, deci de ce sã fim mai apropiaþi decât se cade? Asta, îmi dã confortul, tolãnit fiind sub nucul din ograda moºtenitã de la tata sã “cujet” liber, fãrã sã mã întreb dacã deranjez pe cineva. Trag aerul curat de Slãtinioara ºi zac… Oare dacã alagerile locale/parlamentare s-ar fi desfãºurat sub altã zodie, într-o altã perioadã, oare dacã mandatele erau adjudicate în urma unor dezbateri reale, pe proiecte ºi idei, lucrurile ar fi stat la fel cum stau acum? Nu cred. În România alegerile se câºtigã aºa cum se câºtigã. Cum? Cum au câºtigat toþi cei care au câºtigat, mai ales în ultimii ani. Oamenii politici din Valea Jiului au învãþat ºi ei cum se câºtigã alegerile. ªtiu, ºi nu dau greº. Cum se lasã seara, cum acþioneazã. Plicul, micul, plasa, borcanul cu murãturi, puiul congelat lãutarii ºi eºarfa, acestea sunt ingredientele cu care se câºtigã alegerile. Aºa au fost adjudecate majoritatea localitãþilor din Valea Jiului. Din pãcate votul unui profesor este acelaºi cu al unui analfabet, au aceeaºi valoare în urnã. Acesta din urmã poate fi lãmurit însã mult mai uºor… Plicul, micul… De cealaltã parte, a omu-

lui care nu este dispus sã “îºi dijmuiascã” viitorul pune întrebãri, este mai greu de convins, vrea soluþii concrete… ªi atunci, existã în fiecare localitate din Valea Jiului un electorat care se activeazã din patru în patru ani prin programul electoral “Plicul, micul…”. Omul de rând este sãrac. Îºi vinde votul pentru o gãinã congelatã, ºi nu vã grãbiþi sã îl judecaþi. ªi totuºi, parcã prea aleg gãinile congelate, plicul, micul ºi “pufoaica” , primarii, în locul românilor de câþiva ani încoace. Cei care stau “gurguiaþi” în funcþii ºtiu foarte bine care sunt ingredientele unor “succesuri” garantate în an electoral. Am trãit momente penibile moderând emisiuni în perioada electoralã. Au venit în faþa camerelor oameni

care habar nu aveau ce conþine propriul lor program electoral, tipãrit în sute de mii de pliante. Cã nu i-a ajutat capul sã îl facã, ºi au cerut sprijin la alþii sã scrie câteva rânduri, pricep, însã sã nu aibe bunul simþ mãcar sã îl citeascã… Nu puþini sunt cei care procedeazã aºa. ªi atunci? Unul care a fost ales în urma unui raid cu plicul, micul …ce sã facã? Sã pregãteascã urmãtorul TIR, de peste 4 ani… Ionuþ DRÃGOTESC

eci de persoane au ajuns la Spitalul de Urgenþã din Petroºani în ultima sãptãmânã cu afecþiuni digestive din cauza consumului de alimente necorespunzãtoare. Medicii recomandã prudenþã la orice consumãm în aceste zile cãlduroase. Au mâncat alimente care fie aveau termenul de valabilitate depãºit, fie s-au stricat pentru cã pur ºi simplu nu au fost depozitate corespunzãtor. Capcanele de acest tip sunt la tot pasul în zilele caniculare ºi mulþi au ºi cãzut în ele. „În ultima sãptãmânã ne-am confruntat cu o incidenþã crescutã a gastroenterocolitelor alimentare, adicã a intoxicaþiilor prin ingestie alimentarã, asta datoritã igienei precarã a alimentelor”, ne-a declarat Dr. Ioan Ienea (foto), medic UPU-SMURD Petroºani. În Piaþa Centralã din Petroºani, spre exemplu, alimente uºor perisabile sunt expuse la tot pasul, în condiþii ºi temperaturi improprii. Medicii ne spun ºi la ce sã fim cu bãgare de seamã. „Sunt multe alimente care au un grad ridicat de perisabilitate ºi care sunt depozitate în neconformitate cu temperaturile de afarã.

Carnea, ouãle, brânza, salamurile ºi chiar fructele ºi legumele pot fi periculoase. Bineînþeles, fructele ºi legumele trebuie sã fie bine spãlate înainte, pentru cã trebuie sã avem grijã de igiena pre-alimentarã. Nu vorbim doar de pericolul afecþiunilor digestive, dar ºi de altele precum hepatitã acutã viralã. Noi, din fericire, nu am avut cazuri, dar existã riscul acesta”, a mai spus dr. Ioan Ienea. ªi, nici produsele de fast-food nu sunt recomandate în aceste zile, pentru cã pot cauza cu uºurinþã tulburãri digestive, mai ales din cauza ingredientelor “grele” cum ar fi carnea tocatã, cartofii prãjiþi sau maioneza. Luiza ANDRONACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 August 2013

Vremea ne ameþeºte de cap!

ând este foarte cald, când poluã cu tunete ºi fulgere ºi vine iarãºi frigul. Varianþiile bruºte de temperaturã în perioade scurte de timp, ne afecteazã pe toþi, iar medicii urgentiºti au avut multe solicitãri în ultima sãptãmânã din aceastã cauzã.

erviciul de Urgenþã de la Petroºani, plin de pacienþi

În ultimele zile, Serviciul de Urgenþã de la Petroºani a fost practic plin de pacienþi care au avut de suferit atât din cauza caniculei, cât ºi de pe urma variaþiilor de temperaturã ulterioare. Trecerea bruscã de la

rece la cald, ºi invers, nu a fãcut decât sã producã un dezechilibru la nivel neurovegetativ ºi hormonal “Sunt întradevãr multe persoane care vin în serviciul nostru cu tot felul de afecþiuni ºi reacutizãri ale unor boli mai vechi, datorate variaþiilor bruºte ale temperaturii.

Avem în special pacienþi cu o patologie neurologicã, bolnavi cronici ºi cu accidente vascular, care în ultima perioadã sunt printre cei mai afectaþi de vremea de afarã. Tranziþia bruscã de temperaturã a corpului în perioade scurte de timp creazã multã sensibilitate, astfel cã oamenii se pre-

zintã cu reacutizãri ale unor boli mai vechi” a declarat dr. Ioan Ienea, medic UPU –SMURD Petroºani.

edicul recomandã

O alimentaþie bogatã în vitamine ºi multa miºcare, acestea sunt sfaturile medicilor pentru a depãºi cât

Leul priveºte spre Washington

nvestitorii erau atenþi ieri la declaraþiile care vor urma întâlnirii conducerii Rezervei Federale americane, astfel cã aceºtia ºi-au redus expunerile pe activele considerate riscante, aºa cum sunt monedele din regiune. Cursul euro a crescut de la 4,3907 la 4,4048 lei, dupã ce la finalul sãptãmânii trecute acesta coborâse la 4,3866 lei. Aversiunea faþã de risc a fãcut ca deschiderea pieþei valutare sã se realizeze la 4,3950 - 4,3980 lei, cu circa jumãtate de ban mai sus comparativ cu închiderea de marþi. Presiunea pe cumpãrarea de valutã, pe o piaþã cu volume de transfer redus, au împins euro peste pragul de 4,40 lei, maximul atins de euro fiind de 4,4060 lei. La ora 14:00 cotaþiile din piaþã erau de 4,4050 – 4,4080 lei. Cursul dolarului american a urcat de la 3,3081 la 3,3169 lei iar cel francului elveþian de la 3,5587 la 3,5778 lei. Investitorii din piaþa localã nu au fost influenþaþi de anunþul privind încheierea unui nou acord preventiv cu FMI,

care are o valoare de 4 miliarde euro, ei anticipând deja aceastã decizie. De asemenea, îmbunãtãþirea prognozei de creºtere economicã a României pentru acest an la 2% nu a avut efecte asupra evoluþiei leului. ªi celelalte monede din regiune se depreciau ieri în faþa euro. Cea maghiarã, revenea la pragul de 300 de forinþi, dupã patru sãptãmâni ºi jumãtate, iar cea polonezã se tranzacþiona la 4,226 – 4,244 zloþi. Perechea euro/dolar se tranzacþiona la 1,3241 – 1,33 dolari, acum douã zile fiind

atins un maxim de 1,3302 dolari. Aceastã evoluþie avea loc cu câteva ore înainte de declaraþiile oficialilor Fed referitoare la politica monetarã a bãncii centrale americane. Astãzi urmeazã sã se desfãºoare întâlnirea conducerii Bãncii Centrale Europene. De asemenea, sunt aºteptate publicarea PIB-ului american în al doilea trimestru ºi a pieþei forþei de muncã din SUA. La Sibiu, euro se tranzacþiona pentru luna viitoare la 1,3250 – 1,33, respectiv 1,3270 dolari pentru decembrie, iar uncia de aur cu scadenþa lunarã la 1.325,4 – 1.335,1 dolari. Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la ora 14:00

mai usor disconfortul creat de vreme. “Cu toþii suntem la un moment dat meteosensibili, iar aceastã tranziþie de la rece la cald, ne afecteazã ºi pe noi, cei care suntem sãnãtoºi. Pe fondul acestor salturi meteorologice, putem suferi de stãri de disconfort, dar ºi de stãri tensionale. Cu siguranþã avem nevoie de o perioadã de acomodare înaintea tranziþiei de la o perioadã la alta. Pentru

a depãºi cât mai uºor aceastã problemã, este nevoie în primul rând de un echilibru hidroelectrolitic, consumul mai mare decât de obicei a fructelor ºi a lichidelor ºi este recomandat în mod special administrarea vitaminelor ºi a polivitaminelor” a mai declarat dr. Ioan Ienea. Cei care s-au prezentet în ultima sãptãmânã în serviciul de Urgenþã de la Petroºani cu stãri lipotimice, au fost în special persoane în vârstã. Luiza ANDRONACHE

Apã caldã pentru (încã) doar cîteva zile

pa caldã menjerã va mai curge în robinetele din Petroºani, Vulcan ºi Lupeni, pentru încã doar câteva zile. Cu începere din luna septembrie va intra în vigoare sistarea acesteia. „De la 1 septembrie, se pare, vom opri furnizarea apei calde menajere. Mãsura va fi valabilã pânã la începutul lunii octombrie. Aceasta este decizia conducerii Termocentralei Paroºeni care a decis sã efectueze în luna septembrie lucrãrile anuale de revizie ale instalaþiei”, a precizat Ovidiu Munteanu, directorul SC Termoficare SA Petroºani. Reluarea furnizãrii agentului termic pentru acordarea de apã caldã menajerã va avea loc în luna octombrie. În Petroºani, în prezent, circa 2.500 de apartamente mai sunt branºate la reþeaua centralizatã de furnizare a apei calde menajere. (Mir cea NISTOR)

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 August 2013

Foile de boalã, criteriu pentru pensionarea angajaþilor SNH

este 10% din angajaþii Societãþii Naþionale a Huilei Petroºani sunt în foaie de boalã. Directorul general al SNH, Nicolae Drãgoi a totalizat numãrul foilor de boalã înregistrate zilnic în rândul angajaþilor. Foile de boalã vor fi criteriul decisiv pentru cei care urmeazã sã fie pensionaþi. Monika BACIU ”Referitor la pensionare vreau sã vã spun din start cã s-a fãcut o analizã a celor care au condiþii de pensionare ºi în exemplul acestor persoane care au condiþii de pensionare ºi care sunt în foaie de boalã. Aceastã analizã s-a creat de la situaþia plecatã, avem 10% foi de boalã la nivel de Societate Naþionalã a Huilei. În urma acestei situaþii apãrute directorii au fost nevoiþi sã facã o analizã la fiecare unitate minierã iar cei care îndeplinesc con-

ditile de pensionare ºi sunt în foaie de boala sã-i întrebãm ce au de gând sã facã. Dacã vor sã munceascã foarte bine iar dacã vor sã stea în foaie de boala îi vom îndruma cãtre pensionare pentru cã avem nevoie de

oameni tineri în locul lor la fronturile de lucru”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul general al SNH Petroºani. Cele mai multe foi de boalã sunt înregistrate la mina Lonea, urmând îndeaproape Mina Livezeni.

„Momentan la Lonea avem peste 12%, urmeazã Livezeniul cu 10% ºi celelalte douã din partea vesticã Lupeni ºi Uricani cu câte 9%. La personalul TESA fiecare director va face o analizã ºi va discuta cu cei care au condiþii de pensionare ºi cei care îºi fac datoria ºi se considerã cã sunt buni pe posturile pe care le ocupã vor rãmâne în continuare”, a mai precizat sursa citatã. La unitãþile miniere viabile din Valea Jiului nu s-au mai fãcut angajãri de ani de zile. Singura unitate minierã unde s-a împrospãtat forþa de muncã este Mina Lupeni, dar ºi aici cele 60 de persoane au fost angajate pe o perioadã determinatã de 6 luni.

Cereri de rebranºare la Termoficare

e frica scumpirilor, revin la sistemul de termoficare. Tot mai multe persoane aleg sã se rebranºeze la sistemul de termoficare centralizat. Potrivit reprezentanþilor de la societatea de profil, oamenii sunt speriaþi de scumpirea gazelor naturale, lucru care îi determinã sã se rebranºeze la acest sistem. Monika BACIU

”În ultima perioadã, debranºãri am avut foarte puþine, în schimb având în vedere efectul faptului cã începând cu luna iulie s-a sscumpit gazul avem cereri de rebranºare la sistemul de termoficare ºi bineînþeles în condiþia în care se ºtie foarte bine cã gazul va fi în contin-

uare mai scump, existã chiar un termen la care urmeazã sã se scumpeascã în baza înþelegerii cu FMI. Cred cã lumea pânã la urmã va reveni spre sistemul de termofi-

care”, a declarat Ovidiu Muntean, director SC Termoficare Petroºani. Nu doar persoanele fizice se rebranºeazã la acest sistem, ci ºi instituþiile publice. Astfel, la începutul anului, Spitalul de Urgenþã din Petroºani ºi Universitatea au solicitat branºarea la sistemul de termoficare.

În ceea ce priveºte pensionãrile, vor fi ”salvate” locurile de muncã de la fronturile de lucru. ”Vom face o analizã ºi posturile vom încerca sã le pãstrãm la nivelul celor 1300 de posturi direct productive care le avem astãzi la nivel de SNH. Teoretic cred cã 440 de persoane ar îndeplini condiþiile de pensionare din cei

5152 de angajaþi astãzi”, a mai precizat directorul SNH. Spre exemplu, luni, 29 iulie, numãrul foilor de boalã de la SNH a fost de 9,5%, iar marþi, 30 iulie, sau înregistrat 9,6% de concedii medicale. Potrivit directorului general, dupã analiza care este în derulare se va stabili cine va pãrãsi sistemul.

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 August 2013

”U

n jandarm îl lovea sãlbatic ºi îl târa pe tatãl meu pentru a-l arunca în Olt... Mama s-a aruncat în braþele jandarmului, a îngenucheat, s-a târât la picioarele lui implorîndu-l sã-l lase cã are doi copii... L-a lãsat... Au trebuit sã fugã, pentru cã jandarmii îi cãutau pe mineri ºi prin dispensare pentru a nu rãzbate cãtre public grozãvia care a avut loc acolo...”- Lavinia Grigoriu, consilier local PSD Petroºani, fiica unui inginer minier, care a crezut cã în politicã va fi un fel de Robin Hood. Dar a fost adusã cu picioarele pe pãmânt.... A trãit viaþa de pânã acum cu frica înnebunitoare cã tatãl sãu nu va mai ieºi din minã, aºa cum au trãit mulþi copii

de mineri din Valea Jiului. Doar cã intensitatea acestei simþiri este diferitã de la individ la individ. Într-o familie unde copiii au fost cres-

cuþi în spiritul de apartenenþã, de susþinere necondiþionatã, pe principiul copiii ºi pãrinþi nu ni-i alegem, aceºtia ºtiu

cã pãrinþii trebuie preþuiþi ºi respectaþi, iar pãrinþii simt responsabilitatea obsedantã de a da societãþii Oameni, nu rebuturi, drept pentru

Tinerii de lângã noi

”Eram naivã, vroiam sã fiu un fel de Robin Hood care schimbã lumea” care mediul în care cresc, ºtiu cã este esenþial. Este cazul celui mai tânãr consilier al Consiliului Local Petroºani, Lavinia Grigoriu, care ne-a atras atenþia prin câteva afirmaþii care pãreau ale

unui tânãr hotãrât, care ar putea face parte din generaþia care ar putea schimba ceva, în bine, lumea nebunã în care trãim. Înfruntarea de cãtre tânãrã, de câteva ori, a ºefilor de partid prin spusele: ”asta este politica dv., nu a mea”, sau ”voi renunþa la politicã dacã voi simþi cã m-a transformat ºi doar pe o laturã în rãu”, sau ”cei care m-au criticat mi-au devenit prieteni”, sau ”sunt tânãrã, am timp ºi energie ºi vreau sã fiu lãsatã de actualii lideri sã fiu de folos societãþii, oamenilor care

mi-au dat votul” etc., etc., ne-a dat ghes...

n cultul familiei Îsãrmani ºi a oamenilor luaþi de suflet

Vise de om necopt, spun mulþi, uitând cã din visele tinerilor se nasc marile realizãri în lume. În marile companii ºi bãnci ale lumii, tinerii cu mintea deschisã sunt angajaþi ºi ajutaþi sã-ºi punã visele în aplicare, de la 18 ani, iar alþii chiar mai tineri. ”Provin dintr-o familie simplã. Pãrinþii mei au început de la lingurã, cum se spune, într-un apartament primit de la stat pe vremea lui Ceauºescu. Când am apãrut noi pe lume, eu ºi fratele meu mai mic decât mine cu doar 11 luni, zbaterile pãrinþilor mei s-au înteþit, responsabilitatea era mare în viziunea lor. Ne-au crescut în aºa fel încât ºi acum frica sã nu-i dezamãgesc este uriaºã. Au un cult pentru familie, care este susþinutã ºi ajutatã indiferent în ce situaþie ne aflãm, ºi vorbesc de unchi, mãtuºi, bunici, veri. La fel ºi pentru omul sãrman. Tata are câþiva oameni luaþi de suflet, cãrora le poartã de grijã. Unii chiar ne-au furat, dar pãrinþii mei le-au mai dat o ºansã iertându-i, noi ne-am ataºat de ei. În ce mã

priveºte, au fost exigenþi cu mine, ºi pentru cã eram fatã, veºnica pedeapsã care mi se dãdea, era cititul. La o boacãnã trebuia sã citesc o carte pe care ai mei o dezbãteau apoi cu mine, sã vadã dacã am înþeles ce trebuia. ªi spre norocul meu, sau ghinionul meu, au fost destule! La vârsta când colegii mei mergeau în discoteci, la cluburi, mie nu mi s-a permis. Tata avea o vorbã – ”fata mea nu are ce cãuta acolo”. În schimb aveam o atmosferã relaxatã acasã, o familie veselã ºi optimistã, niºte bunici minunaþi ºi unchi ºi mãtuºi care nu fac dife-

renþa între copiii lor ºi noi”- povesteste Lavinia Grigoriu.

Miss UP plânsã, cu Ionuþ Drãgotesc care a salvat situaþia Aceasta a povestit cu haz despre participarea sa la Miss Universitas în 2005, în prezentarea lui Ionuþ Drãgotesc, actualul director al Mondo TV/FM, concurs pe care l-a câºtigat, dar care a fost un calvar pentru ea. Tatãl sãu a luat foc când a vãzut cã fata lui a purtat ”haine cu buricul gol”. A fost pentru prima datã când Universitatea Petroºani a

participat la Miss România prin Lavinia, iar Lavinia a fost fericitã când a fost una dintre fetele eliminate dintre ulimele 10 concurente. ”Nu sunt bunã pentru scenã. Pentru asta trebuie sã ai talent ºi sã-þi placã. Îmi amintesc, la Petroºani, când a fost anunþatã câºtigãtoarea, am plâns de parcã îmi murise cineva. Consideram cã nu merit ºi nu ºtiam ce atitudine sã adopt, ce sã spun... Noroc cu Ionuþ Drãgotesc, care m-a luat de mânã cã nu veneam în faþã, nu ºtiu ce mi-a spus, dar el a scos-o la capãt pe acea scenã, nu eu. Pe scena pe care a cântat IRIS...” – a precizat tânãra consilierã, amuzându-se de acel moment.

atãl a prins toate accidentele de la minã, la Stoeneºti a fost ca ºi mort, iar mama s-a dat ziaristã... Adolescentã fiind, Lavinia Grigoriu a trãit douã drame, douã momente în care a fost convinsã cã ºi-a pierdut pãrinþii – întâi mama, apoi tatãl... ”Tata a avut norocul sã prindã toate accidentele de la mina Bãrbãteni, unde era inginer ºef la transport. O datã a fost ars fiind prins de explozie în timp ce încerca sã punã la adãpost un coleg, altã datã când un miner dormea în timp ce altã explozie a avut loc, iar tata a vrut sã-l ridice. Atunci a rãmas fãrã degete. Medicii l-au declarat o minune pentru cã i-a crescut la loc un deget. Dar cel mai rãu a fost când eu aveam 16 ani. Tata a fost cu minerii la

Costeºti, apoi la Stoeneºti în 1999... Atunci jandarmii l-au bãtut pânã ºi-a pierdut conºtienþa, i-au crãpat capul efectiv. A plecat noaptea de lângã mama, nu putea sã-ºi lase oamenii singuri fãrã sã se solidarizeze cu ei. La Stoeneºti, la acea represiune, îi bãgau în dube pe mineri, le luau lucrurile ºi îi bãteau. Mama ºi cu unchiul, fratele mamei, au aflat de represiune de la televizor ºi au plecat spre Stoeneºti. S-au dat drept ziariºti pentru a putea ajunge la tata, pentru cã

majoritatea presei era favorabilã acelei acþiuni. Un jandarm îl lovea sãlbatic ºi îl târa pe tatãl meu pentru a-l arunca în Olt... Mama s-a aruncat în braþele jandarmului, a îngenucheat, s-a târât la picioarele lui implorîndul sã-l lase cã are doi copii... L-a lãsat... Între timp maºina cu care plecaserã dupã tata a fost spartã de jandarmi, geamurile au fost sparte cu unchiul înãuntru, dar motorul mergea. L-au dus pe tata la primul dispensar, unde a fost cusut pe viu, era inconºtient. Au trebuit sã fugã, pentru cã jandarmii îi cãutau pe mineri ºi prin dispensare pentru a nu rãzbate cãtre public grozãvia care a avut loc acolo. Dar erau patrule ºi pe Defileu, deci nu puteau veni cãtre casã. Unchiul a întors ºi a luat-o cãtre Tg. Jiu. Primul om care a ieºit public, la Antena TV, a fost mama, care a povestit cum minerii erau împuºcaþi pe la spate, bãtuþi ºi schingiuþi pânã în pragul morþii, apoi aruncaþi în Olt sau duºi cine ºtie unde. Era

atunci o grijã deosebitã ca toate acestea sã nu ajungã la publicul larg. Dar nu poþi ascunde aºa ceva!” – povesteºte, vizibil marcatã ºi acum, consilierul local Lavinia Grigoriu.

obin Hood de Petroºani adus cu picioarele pe pãmânt A intrat în politicã la 19 ani pentru a face dreptate ºi credea în naivitatea ei cã va fi un fel de Robin Hood, dar a fost adusã cu picioarele pe pãmânt

înþelegând cã lumea nu merge cum credea ºi cã pentru dreptate trebuie sã lupþi, uneori sã te sacrifici ºi asta dacã politica nu te schimbã, nu te transformã în ceea ce se vede cã sunt majoritatea politicienilor. ”Provenind dintr-o familie modestã, eram hotãrâtã sã schimb lumea, sã fac dreptate, sã fiu aºa, un fel de Robin Hood. Eram naivã, cu idealuri mãreþe ºi chiar mi s-a explicat cã lumea nu este cum cred eu, dar degeaba. Acum vãd asta, dar dorinþa de dreptate nu cred cã o voi pierde vreodatã. Oamenii nu te ascultã atunci când eºti un simplu om, fãrã sã ai un statut câºtigat în societate. Uitaþi-vã cum sunt ascultaþi cei aflaþi în funcþii politice, ºi cum ceea ce spun intrã în dezbatere publicã indiferent dacã este aberaþie sau lucru grav! În postura în care mã aflu acum lucrurile au început sã se schimbe. Oamenii au început sã mã caute... ªi da, eu sunt o socialistã, pentru cã cred cã poþi ajunge într-o

funcþie prin forþe proprii, fãrã bani ºi fãrã pile ºi relaþii. ªtie el ce ºtie primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, când a râs ºi m-a numit în glumã Evita Peron, în timp ce mã zbãteam în nu ºtiu ce problemã prin Consiliul Local. Cred cã dacã demostrez cã pot sã am grijã de mine, sigur voi putea sã am ºi de alþii. O femeie rãzbate mai greu... la 18 ani m-am angajat pentru a avea banul meu, am învãþat multe de la fostul preºedinte PSD Petroºani, Vochiþoiu, care m-a muncit câineºte, dar a meritat pentru cã ºtiu orice colþiºor de funcþionare a unui partid. Au fost nopþi când munceam la bazele de date, încât, noi, tinerii, nu aveam timp sã mergem acasã ºi dormeam pe birouri pentru ca dimineaþa sã continuãm. Au fost campanii în care nu aveam casã nu aveam masã. Un lucru l-am reþinut de la el, care îmi foloseºte enorm: ”indiferent ce spun alþii despre tine, tu urmeazã-þi calea spre ce þi-ai propus”. Ca om, pe actualul preºedinte al PSD Petroºani, Ioan Rus, îl respect ºi îi sunt recunoscãtoare pentru cã este mare lucru sã-þi acorde cineva încredere la 18 ani ºi te angajeze atunci când ai mare nevoie. El mi-a fãcut ºi recomandarea pentru a intra în PSD, dar nu înainte de a mã întreba dacã sunt sigurã cã asta vreau. La primirea în partid am trecut prin furcile caudine. Era o comisie formatã din greii PSD Petroºani, care m-au supus unui adevãrat examen. Din presã primul care m-a promovat, în stilul sãu dur, a fost Cãtãlin Docea, iar prima care m-a criticat a fost Adriana Pavel, cu care acum mã înþeleg bine ºi le mulþumesc pentru cã m-au ajutat sã mã maturizez. Clar, politica m-a dus cu picioarele pe pãmânt” – a declarat cea crescutã în PSD.

luat 10 la exament pentru cã l-a criticat pe Ponta ”În postura de consilier local, în loc sã muncesc pentru a rezolva probleme ale cetãþenilor, ale municipiului, trebuie sã lupt cu tot felul de bariere... De exemplu, noi, consilierii ai PSD, am depus 25 de proiecte de hotãrâre, soluþii pe care le-am promis cetãþenilor cã le vom aplica, ºi nici mãcar unul nu este luat în seamã. Nu poþi sã te zbaþi doar pentru a debloca. Au râs de mine primarul ºi secretarul când am spus ”folosiþimã, sunt tânãrã, nu am funcþii care sã-mi ocupe mult timp, deci pot rezolva o seamã de probleme, pot duce cât nu bãnuiþi!” Am fost crescutã sã mã comport în respect pentru mine ºi pentru cei din jurul meu. Nu voi lãsa politica sã mã transforme într-un om rãu. Dacã va fi aºa, voi renunþa la politicã!” – a precizat consilierul PSD, Lavinia Grigoriu. Cã vrea ceea ce spune, este ultimul examen luat cu nota 10 la sociologie, ca studentã la Facultatea de ªtiinþe Politice din Bucureºti. ”Profesorul lucreazã ºi pentru Guvern. Trebuia sã facem o analizã

Actualitate 9 politicã în care sã scot în evidenþã lipsuri ale guvernãrii Ponta. Se pare cã am fãcut-o bine, argumentat încât m-a notat cu 10” – a spus, râzând de situaþie, Lavinia Grigoriu.

odelul sãu – fata fugitã de la þarã pentru a face ºcoli... Preºedinta tinerilor social- democraþi a avut un model în viaþã. O femeie, nãscutã în 1936, care a fugit din satul natal, la 16 ani, pentru a face ºcoli. A fost una dintre cele mai elegante ºi respectate femei, din Lupeni ºi Petroºani, cea care noaptea freca podele, spãla, apreta ºi cãlca hainele soþului miner la mina Lupeni, gãtea dumnezeieºte ºi avea spiritul tânãr, optimist ºi spunea mereu nepoþilor cã pe lume este posibil sã realizezi tot ce îþi doreºti dacã vrei ºi dacã eºti om de valoare. Este vorba de bunica Laviniei Grigoriu. ”Aºa a fost pânã în ultima clipã a vieþii sale. Colþul de inimã în care mi-a stat permanent, nu cred cã-l voi umple vreodatã. Am venerat-o...” Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 August 2013

”U

de mineri din Valea Jiului. Doar cã intensitatea acestei simþiri este diferitã de la individ la individ. Într-o familie unde copiii au fost cres-

cuþi în spiritul de apartenenþã, de susþinere necondiþionatã, pe principiul copiii ºi pãrinþi nu ni-i alegem, aceºtia ºtiu

cã pãrinþii trebuie preþuiþi ºi respectaþi, iar pãrinþii simt responsabilitatea obsedantã de a da societãþii Oameni, nu rebuturi, drept pentru

Tinerii de lângã noi

mi-au dat votul” etc., etc., ne-a dat ghes...

n cultul familiei Îsãrmani ºi a oamenilor luaþi de suflet

renþa între copiii lor ºi noi”- povesteste Lavinia Grigoriu.

atunci o grijã deosebitã ca toate acestea sã nu ajungã la publicul larg. Dar nu poþi ascunde aºa ceva!” – povesteºte, vizibil marcatã ºi acum, consilierul local Lavinia Grigoriu.

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 August 2013

“Magneþii” s-au întors pe ruinele fostelor platforme industriale

oþii de fier vechi ºi-au fãcut hãrþi cu gropile în care rebuturile ºi resturile de materiale feroase de la uzinele din Vale erau pur ºi simplu îngropate, iar cuvântul „reciclare” nu exista în vocabularul diriguitorilor. Resturile sunt astãzi, în capitalism, manã cereascã pentru disponibilizaþi, sãraci dar ºi hoþi deopotrivã. În urmã cu un an de zile magneþii au dezgropat tot ce era la suprafaþã ºi putea fi vândut la fier vechi. Acum, dupã ce au ras fierul din alte locuri, s-au întors la muncã pentru a dezgropa „comorile” de la adâncime. Maximilian GÂNJU

Uzinele din Valea Jiului, construite în perioada regimului comunist, fãceau risipã de materiale într-o perioadã în care oþelul era mai mult decât suficient. Tot ce rãmânea în urma procesului de producþie, dar ºi componente perfect funcþionale, în loc sã fie depozitate pentru reciclare, erau pur ºi simplu îngropate. Mai exista un motiv pentru care diriguitorii uzinelor comuniste apelau la acest tertip pentru cã, în fond, era

vorba doar de un tertip ºi nicidecum de vreo mãsurã economicã. Reciclare se fãcea ºi în acele vremuri, iar combinatele de la Hunedoara ºi Cãlan abia aºteptau materialul devenit pentru unii, astãzi, la fel de preþios ca aurul. Directorii uzinelor din Valea Jiului preferau sã arunce materialele pentru a putea raporta îndeplinirea planului, iar la controalele securiºtilor puteau arãta depozitele goale.

„C

omoara” de deasupra Petroºaniului

Fosta uzinã care producea o mare parte din componentele folosite în minele de cãrbune din Vale este un exemplu. Umirom Petroºani, actuala Gerom, avea pânã la Revoluþie mai multe astfel de „depozite”, iar unul dintre ele, în care sunt au fost aruncate zeci sau poate tone de materiale feroase, este situat în apropiere de poligonul militar din Petroºani. De „comoara” îngropatã au aflat ºi „magneþii” care astãzi o dezgroapã pentru aºi face rost de bani e

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

buzunar sau în unele cazuri de pâine. Aºa se face cã zona respectivã este brãzdatã de adevãrate tranºee sãpate cu trudã pentru o bucatã de metal. Vara trecutã hoþii au scos toate conductele de la turnul de apã al UMIROM ºi le-au cãrat la fier vechi. „Lucrarea” a durat toatã vara iar mai apoi magneþii sau reorientat spre ale platforme unde fierul se „scoate” mai uºor. Pe semne cã s-a terminat pentru cã sau reîntors cu lopeþile ºi târnãcoapele la „groapa de gunoi” a fostului UMIROM.

u stricat un drum

„Aici au îngropat

pe timpul lui Ceauºescu tot ce nu le mai trebuia ºi dacã au aruncat înseamnã cã pot sã iau cât vreau sau cât gãsesc. Am întrebat dacã e pãmântul momârlanilor ca sã nu facã scandal cã sap ºi nu este. Pentru o zi de sãpat adun, dacã am noroc ºi dacã bãtrânul (n.r. tatãl lui) îºi aduce aminte bine zona unde este îngropat fier, ºi câte 50 sau 100 de lei. Este mai bine decât sã lucrezi la patron. El te plãteºte puþin ºi dacã vrea. Am fost la construcþii ºi câºtigam tot atât dar munceam de-mi sãreau ochii ºi era tot timpul cineva în spatele meu. Muncesc ºi acum dar mãcar ºtiu pentru ce ºi am liniºte”, spune bãrbatul. Nu are însã liniºte pentru cã la turnul de apã al uzinei s-au întors mai mulþi magneþi decât oricând. Chiar dacã nu ºtiu unde sunt gropile de fier vechi, tot reuºesc sã scoatã bani de buzunar.

În special de pe urma deplasãrii când se mai „lipesc” de câte o ºinã de cale feratã sau o þeavã puse sã þinã gardurile localnicilor din zonã. În plus mai au ºi o altã facilitate a aceluiaºi fost mamut industrial pe care-l dezmembreazã bucatã cu bucatã. Acum a mai rãmas doar armãtura din pereþii de beton. Magneþii nu se lasã însã descurajaþi ºi cu baroasele mãrunþesc pereþii pentru un pumn de fier beton. Totuºi, pãgubiþi nu prea existã pentru cã mamuþii industriali sunt falimentari ori au dispãrut cu totul, graþie ºi „magneþilor”. Sunt însã ºi pierderi colaterale pentru cã în goana lor de a dezgropa metalul, hoþii stricã totul în cale. Exemplu este ºi drumul cãtre bazinele de apã ale Petroºaniului unde operatorul de apã abia l-a refãcut pentru a putea duce materiale ºi echipamente la secþia din subordine ºi pe care magneþii îl stricã din nou.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 August 2013

A furat o maºinã pentru a se plimba

Descinderi la mai mulþi suspecþi de furturi

oliþiºtii din Petroºani au descins ieri dimineaþã la locuinþele unor suspecþi de furturi care operau în localitate, în special în zona limitrofã a municipiului unde sunt depozitele unor societãþi comerciale. La acþiunea poliþiºtilor din Petroºani au luat parte ºi ofiþerii din cadrul Serviciului Acþiuni Speciale al IPJ Hunedoara, care au descins încã de dimineaþã la mai multe adrese din cartierul Aeroport. Maximilian GÂNJU Acþiunea a vizat prinderea unor persoane

care au comis mai multe furturi pe raza localitãþii a precizat comisarul Titel Brãgaru, ºeful Poliþiei Petroºani.

„Este o acþiune în desfãºurare ºi abia la final putem oferi mai multe date. Sunt vizate persoane suspecte de anumite infracþiuni. Dacã am face publice în acest moment mai multe informaþii, am periclita ancheta. Vã asigur cã la momentul finalizãri acestei anchete vã vom pune la dispoziþie toate datele”, a mai declarat, ieri, ºeful Poliþiei Petroºani. Unul dintre suspecþi a fost ridicat de la domiciliul sãu de pe strada Unirii din Petroºani ºi condus la sediul de poliþie pentru audieri. Surse demne de încredere spun cã anchetatorii vizau cel puþin încã o persoanã suspectatã cã are legãturã cu cauza instrumentatã de poliþiºti, însã nu a fost gãsitã în urma acþiunii de ieri.

n adolescent din Lupeni a furat autoturismul unui vecin pentru a se plimba, deºi nu are carnet de conducere. Tânãrul de 17 ani a fost prins de poliþiºti ºi s-a ales cu dosar penal. Maximilian GÂNJU „În data de 31.07.2013, în jurul orei 01:15, a fost depistat în trafic G.A., de 17 ani, din Lupeni, în timp ce conducea un autoturism pe strada Viitorului din Lupeni. În urma cercetãrilor efectuate, poliþiºtii au stabilit cã minorul, folosind chei potrivite, a sustras autoturismul, proprietatea unui bãrbat de 36 de ani, din Lupeni, din parcarea unui bloc situat pe

strada Viitorului”, a declarat inspectorul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Tânãrul este cercetat ºi pentru furt calificat pe lângã dosarul pentru conducerea unui autoturism pe drumurile publice fãrã a poseda permis de conducere.

Cercetaþi pentru evaziune fiscalã Universitatea Petroºani ar putea colectarea feroviari rãmâne cu locuri neocupate la buget P oliþiºtii deºeurilor metalice cerceteazã în libertate 10

inerii din Valea Jiului nu s-au prea înghesuit sã se înscrie la Universitatea Petroºani, pentru a urma cursurile unei facultãþi. Aºa se face cã acum, la unele specializãri, gradul de ocupare nu a atins nici pragul de 10 %.

Maximilian GÂNJU

Luiza ANDRONACHE “Sunt anumite programe de studiu care au chiar 100% gradul de ocupare la buget, chiar ºi dupã confirmãri. Dar, sunt programe de studiu care poate nu ating nici 10% . Deci, în funcþie de opþiunile candidaþilor”, ne-a declarat Aron Poantã, rector la Universitatea Petroºani. Specializãrii IT sau cele din cadrul Facultãþii de ªtiinþã erau cele mai cãutate, dar acum, însã, nici pentru acestea nu au optat mulþi absolvenþi. “ Surprinzãtor, în aceastã sesiune, specializãrile care întotdeauna îºi fãceau numãrul de locuri bugetate din prima sesiune, au avut un regres formidabil, care a surprins pe toatã lumea”, a mai precizat rectorul Aron Poantã. Pentru a se ocupa mãcar locurile bugetate, reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt superior sperã ca lucrurile sã se regleze dupã sesiunea de

persoane care au vândut unor centre de colectare a metalelor sute de tone fier fãrã a plãti impozit cãtre bugetul statului.

„Lucrãtorii Postului de Poliþie T.F.Hunedoara au identificat 10 persoane de sex masculin, cu vârste

admitere din toamnã. “ Anul trecut cam tot aºa s-a întâmplat, a fost acelaºi procent de ocupare în varã, iar în toamnã s-au ocupat toate locurile bugetate ºi o parte din locurile cu taxã”, a încheiat Aron Poantã. Printre specializãrile care anii trecuþi aveau mare trecere în rândul studenþilor, dar pentru care acum nu s-a prea optat, sunt Energetica Industrialã, Sociologia ºi Asistenþa Socialã sau Matematica.

cuprinse între 24 ºi 81 de ani, cu privire la care s-a stabilit faptul cã , în perioada anilor 2009-2010, au valorificat la o societate comercialã cu profil de activitate

de la populaþie cantitatea de aproximativ 183.500 kg deºeuri metalice, pentru care au încasat peste 135.000 lei”, a declarat inspectorul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Suspecþii sunt cercetaþi acum pentru evaziune fiscalã.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 Iulie 2013

Îþi furã privirea dar ºi identitatea Peste 700 de dascãli s-au luptat pentru 83 de posturi titularizabile F A Aproape 9 pe un loc, în învãþãmânt

irmele de internet dating ºi site-urile aferente sunt de cele mai multe ori un miraj pentru a atrage un numãr cât mai mare de utilizatori chiar dacã administratorii acestor site-uri recurg în nenumarare ori la tehnici mai puþin legale. Majoritatea utilizatorilor acestor site-uri sunt... fake, adicã nu existã o persoanã adevãratã în spatele informaþiilor oferite. Monika BACIU

Conturile au fost create automat, folosind date de identificare reale obþinute, bineînþeles, fãrã permisiunea acestora. Informaþiile au fost apoi folosite pentru a crea profile false, concepute pentru a atrage clienþii. De asemenea, unele site-uri de internet dating, matrimoniale

cumpãra frecvent date personale de pe “piaþa neagrã digitalã”, ºi le folosesc pentru conturi noi. Acest lucru se face pentru a

stimula artificial numãrul de per-

soane care par sã utilizeze serviciile siteului, contribuind astfel la atragerea mai multor clienþi pe site-ul respectiv. În acest sens nu putem preciza decât faptul cã oamenii care doresc sã se înscrie pe aceste site-uri trebuie sã fie foarte atenþi atunci când îºi dezvãluie date personale. Nu de puþine ori s-a întâmplat ca unei persoane sã îi fie furatã identitatea, nu doar de pe un astfel de site de matrimoniale cât ºi de pe altele despre care toatã lumea credea cã sunt sigure.

Ochelari de soare cu deficienþe gãsiþi de Protecþia Consumatorului în Hunedoara

omercializau ochelari de soare fãrã respectarea normelor în domeniu, dar au fost sancþionaþi de Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorilor Hunedoara. Carmen COSMAN ANPC a desfãºurat, la nivel naþional, o acþiune de verificare a respectãrii prevederilor legale privind protecþia consumatorilor la comercializarea ochelarilor de soare. În total, au fost verificaþi 553 operatori economici., iar la 416 operatori economici s-au depistat abateri de la prevederile legale. Potrivit ANPC, pentru abaterile constatate operatorilor economici li s-au aplicat 486 sancþiuni, dintre care 258 amenzi contravenþionale în valoare de 646.300 lei ºi 228 avertismente. De asemenea, s-au oprit temporar de la com-

ercializare 13.702 perechi de ochelari în valoare de 527.019 lei

ºi definitiv pentru 200 perechi de ochelari în valoare de 2.535 lei. Iar judeþul Hunedoara a fost pe lista celor unde s-au descoperit nereguili. Astfel, s-au gãsit la vânzare ochelari de soare care nu aveau menþionat numãrul pentru categoria de filtru ºi nici avertismentul „Neadaptat pentru privirea directã a soarelui, fãrã numãrul corespunzãtor pentru categoria de filtru, numãrul ºi anul standardului european SR EN 1836 ºi nici

avertismentele „Neadaptat pentru conducerea autoturismului ºi utilizatorii autostrãzilor” sau cu menþiunile din prospecte cu caractere mici, ilizibile. În alt caz lipsea declaraþia de conformitate, care atestã cã produsul este conform ºi trebuie sã fie conþinutã în dosarul tehnic Deficienþe s-au gãsit ºi în ceea

ce respectarea prevederilor legii privind combaterea practicilor incorecte ale comercianþilor în relaþia cu consumatorii. Astfel, la un comerciant era afiºat un banner referitor la o promoþie, fãrã însã a fi însã clar precizate preþul sau modul de calcul al preþului . „Pe banner se menþiona „PROMOÞIE DE VARÃ LA OCHELARI DE SOARE – 70 % pentru a doua pereche cumpãratã ºi pânã la – 20 % discount pentru prima pereche cumpãratã. Detalii în magazin. Magazinul îºi rezerva dreptul de a modifica oricând condiþiile de desfãºurare a promoþiei”, ce contravine prevederilor legale, constituind o practicã incorectã a comerciantului în relaþia cu consumatorii”, au precizat reprezentanþii ANPC.

u abandonat ”cursa”. Zeci de persoane care au vrut sã devinã dascãli au renunþat. Peste 720 de persoane s-au înscris la examenul de titularizare, însã doar 660 s-au prezentat. Aproximativ 60 de persoane nu s-au prezentat, iar 47 s-au retras în timpul probei scrise. Monika BACIU

„Un numãr de 615 cadre didactice au susþinut proba scrisã din cadrul concursului pentru ocuparea posturilor ºi catedrelor vacante/rezervate pentru anul ºcolar viitor. 56 de dascãli au fost absenþi, iar 47 s-au retras din timpul examenului”, a precizat Inspector ªcolar General Adjunct al IªJ Hunedoara, Maria ªtefãnie. Niciun profesor nu a fost eliminat din

examen ºi nici nu s-au semnalat incidente. Profesorii hunedoreni îºi vor afla notele în data de 5 august. Înregistrarea contestaþiilor se va face la inspectoratul ºcolar în perioada 5 – 6 august, urmând sã se transmitã la centrele de evaluare, iar rezultatele finale vor fi anunþate în 8 august. Pentru anul viitor ºcolar au fost scoase la concurs 689 de posturi ºi fracturi de posturi. Dintre acestea, doar 83 de posturi sunt titularizabile.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 August 2013

Festivalul Dilema veche weekend cultural în Cetatea Alba Iulia

pectacole, literaturã, dezbateri, concerte, filme, fotografie, meºteºuguri: dilemele vor cuceri Cetatea Alba Carolina timp de trei zile. În trei zile de culturã, dezbateri, poezie, literaturã, film, teatru, muzicã, dans, meºteºuguri ºi expoziþii desfãºurate între zidurile Cetãþii, festivalul oferã locuitorilor din Transilvania, dar ºi „dilematicilor” de pretutindeni, prilejul unei weekend cultural într-un spaþiu inedit, la care accesul este liber. „Spre deosebire de festivalurile «de gen», noi oferim o experienþã culturalã unicã. Aducem la un loc mai multe domenii ale culturii ºi artelor, concentrate pe parcursul unui sfîrºit de sãptãmînã. Poþi oricînd sã vezi un film, un spectacol sau sã asiºti la un concert. Dar numai la Festivalul Dilema veche poþi interacþiona, timp de trei zile, cu scriitorii, artiºtii ºi muzicienii invitaþi, în spaþiul unic al Cetãþii Alba Carolina, alãturi de comunitatea localã”, declarã Mircea Vasilescu, redactor-ºef Dilema veche ºi directorul Festivalului. Construitã la începutul secolului al XVIII-lea, cetatea este cea mai mare din România ºi a trecut în ultimii ani printr-un intens proces de restaurare ºi reintroducere în patrimoniul cultural. Invitatul de onoare al acestei ediþii este domnul Andrei Pleºu, care va deschide festivalul prin conferinþa „Despre bãtrîneþe:

întrebãri, neliniºti, bucurii”: „Mai toate þãrile lumii au mai multe capitale, în afara aceleia consacrate administrativ. Capitale istorice, culturale, academice, turistice etc. În România, capitala mea preferatã este Alba Iulia. Am fost acolo, la 1 decembrie 1990, cînd s-a sãrbãtorit noua Zi Naþionalã a þãrii. ªi mã bucur sã mã întorc în acest oraº, nu din solemne raþiuni istorice, ci doar pentru a omagia farmecul impozant, dar discret al unei foarte ospitaliere cetãþi autohtone. Mã întorc la Alba, aºa cum mã întorc, mereu, la Dilema. Ca la un permanent reînceput, ca la o veche ºi tinereascã promisiune.” Festivalului Dilema veche are loc în perioada 30 august - 1 septembrie, iar în prima searã va avea loc spectacolul special realizat pentru Traseul Porþilor Cetãþii de cãtre Centrul Naþional al Dansului – Bucureºti, cu participarea lui Rãzvan Mazilu, dar ºi proiecþia filmului „Searching for Sugar Man”, premiat în 2013 cu Oscar pentru cel mai bun film documentar.

Programul celei de-a doua zile a festivalului include, pe lângã ceremonialul de schimbare a gãrzilor Cetãþii, unic în România, dezbaterea „Identitãþi locale, identitate europeanã”, cu invitaþi din presa româneascã ºi europeanã ºi cu participarea domnului Dacian Cioloº, comisarul european pentru agriculturã. Vor avea loc, de asemenea: o dezbatere cu nume importante din viaþa culturalã româneascã: Radu Paraschivescu, Cãtãlin ªtefãnescu ºi Liviu Papadima, un maraton de poezie (Radu Vancu, Claudiu Komartin, Marin MãlaicuHondrari, Dan Coman, Andrei Bodiu, Aurel Pantea, Adela Greceanu, Domnica Drumea), trei piese de teatru scurt din proiectul Green Hours „Spaþii!”, ºi proiecþia filmului „Love Building”, debutul în lungmetraj al regizoarei Iulia Ruginã. Ziua se va încheia cu concerte rock, indie ºi jazz, cu Les Elephants Bizzares, Kumm, Norzeatic, Maria Rãducanu & contrabasistul Chris Dahlgren ºi Jazzybirds. În ultima zi a festivalului, publicul va putea asista la un

dialog între Horia-Roman Patapievici ºi Dan C. Mihãilescu, se va putea bucura de scurtmetraje româneºti ºi de proiecþia documentarului “Anul Dragonului”, lecturi publice cu Florin Lãzãrescu, Matei Florian, Filip Florian ºi Ioana Pârvulescu, dar ºi de transmisiunea live de la deschiderea Festivalului Enescu. Sâmbãtã ºi duminicã se

vor desfãºura ºi un mini-târg de carte, târgul de meºteºuguri ºi meserii tradiþionale, ateliere de scriere creativã ºi de benzi desenate, expoziþia de fotografie cu imagini din Himalaya ºi spectacolul de teatru-labirint. Festivalul se va încheia cu Fanfara Ciocârlia, care împlineºte 16 ani de când duce muzica româneascã în toate colþurile lumii.

14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 August 2013

9:50 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Legendele palatului: concubina regelui 11:10 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 11:50 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 12:30 Vara pe val (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 Vara pe val 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 19:00 Dosarele secolului XX

10:00 În gura presei 11:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele? 22:30 În puii mei 0:00 Nikita

9:30 Diaconii apãrãrii 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

10:45 11:00 12:00 13:15 13:45 14:45 16:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Copilul (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Sfârºitul suferinþei 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Serviþi, vã rog! (r) 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviþi, vã rog! 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Þintã umanã 0:00 Trãieºte clipa

21 martie *** 20 aprilie Este posibil sã treceþi printr-o perioadã mai dificilã pe plan sentimental. Din fericire, aveþi o mare capacitate de comunicare, graþie cãreia reuºiþi sã puneþi lucrurile la punct. Nu exageraþi în privinþa problemelor de care vã loviþi pe plan social.

10:00 11:30 12:30 13:15 14:45 15:30 16:45 18:45 19:00 20:00 21:30 23:30

Cei 7 ani de acasã (r) ªatra (r) ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Dragostepunctro Dragoste ºi pedeapsã ªtirea zilei ªtirile Kanal D Asta-i România! (r) O noapte la McCool’s ªtirile Kanal D (r)

10:15 Que bonito amor (r) 11:10 Doamne de poveste (rep., col., a-n) - Minibiografie 11:15 Teleshopping 11:30 Intrigi ºi seducþie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r) 13:45 Doamne de poveste (rep., col., a-n) - Minibiografie 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge 15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Eva Luna

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Dinamo Tbilisi Steaua 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Dinamo Tbilisi Steaua 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special 15:30 ªtirile Digi Sport 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:15 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:00 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Dimineaþa s-ar putea sã suferiþi o dezamãgire în dragoste. Amânaþi întâlnirile de afaceri, pentru cã sunteþi prea tulburat. Exprimaþi-vã cât mai clar, ca sã nu fiþi înþeles greºit! Încercaþi sã nu mai fiþi atât de orgolios!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Dimineaþa aveþi tendinþa sã criticaþi pe toatã lumea ºi nu vã convine nimic. S-ar putea sã vã enervaþi pe un partener de afaceri sau pe ºeful direct. Pãstraþi-vã calmul. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu colegii ºi cu persoana iubitã!

23 august *** 22 septembrie

Nu este momentul sã începeþi activitãþi noi, pentru cã riscaþi sã nu le puteþi duce la capãt. Limitaþi-vã la strictul necesar! Chiar dacã aveþi multe de rezolvat, nu vã încãpãþânaþi. Ar fi bine sã vã concentraþi asupra problemelor sociale.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indispus din cauza unor probleme financiare ºi sentimentale. Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor sociale ºi cãminului. Dupãamiazã sunteþi invitat într-o vizitã la prieteni. 7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

aprile

Traversaþi o perioadã favorabilã, în care se pare cã vã reuºeºte orice. Totuºi, vorbiþi clar, pentru a nu lãsa loc de neînþelegeri. Aveþi puþinã rãbdare! Banii pe care îi aºteptaþi vor veni în curând.

Teleshopping Culoarea fericirii Destinul regelui Pastila Vouã (r) Suflete pereche (r) Rãzboinicul (r) Copii contra pãrinþi (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Rãzboinicul

23 noiembrie *** 20 decembrie Relaþiile sentimentale pot avea de suferit astãzi, din cauza confuziei care vã marcheazã. Nu exageraþi importanþa problemelor sociale. Nu vã certaþi cu colegii de serviciu!

21 ianuarie *** 20 februarie

Nu vã ambiþionaþi sã rezolvaþi singur problemele casei! S-ar putea sã întâmpinaþi dificultãþi serioase, aºa cã e mai bine sã acceptaþi ajutorul familiei. Un bãrbat mai în vârstã vã dã sfaturi valoroase.

Reuºiþi sã rezolvaþi problemele sentimentale. Cu puþinã tandreþe, puteþi pune capãt multor tensiuni. Pe plan financiar nu prea aveþi motive de satisfacþie. Totuºi, puteþi fi optimist.

21 decembrie *** 20 ianuarie S-ar putea sã începeþi ziua cu un sentiment de profundã nemulþumire, pentru cã nu reuºiþi sã plecaþi într-o cãlãtorie de afaceri. Încercaþi sã vã controlaþi!

21 februarie *** 20 martie Aveþi tendinþa de a exagera, atât în privinþa relaþiilor sentimentale, cât ºi în ceea ce priveºte afacerile. Ar fi bine sã vã temperaþi, pentru cã riscaþi sã vã îndepãrtaþi prietenii. Nu fiþi egoist.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 August 2013

Avertisment DSP de caniculã

emperaturile ridicate din aceastã perioadã pot sã determine efecte negative asupra populaþiei din judeþul nostru, mai ales pentru copii, vârstnicii ºi persoanele cu dizabilitãþi sau boli cronice (pot sã aparã lipotimii, probleme cardiace sau respiratorii).Direcþia de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara avertizeazã din nou cã ieºitul din casã la orele prânzului, când asfaltul frige ºi aerul pare de nerespirat, este imprudenþã curatã. Direcþia de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara avertizeazã cã atunci când termometrele aratã la umbrã peste 35 de grade Celsius, trebuie sã evitãm pe cât posibil sã ieºim afarã. Pe strãzile cu asfalt încins ºi printre blocurile ce radiazã caldura, chiar ºi cel mai sãnãtos organism poate sã cedeze. Activitãþile fizice intense pot fi reluate dupã mai multe ore, când canicula s-a mai potolit. Este recomandat consumul de lichide precum sucuri de fructe naturale sau de bãuturi energizante diluate cu apã. De asemenea, pentru a limita efectele temperaturilor ridicate în locuinþe, ferestrele expuse la soare vor fi inchise, fiind trase jaluzelele sau draperii. Ferestrele vor ramâne închise pe toatã perioada cât temperatura exterioarã este superioarã celei din

locuinþã ºi vor fi deschise seara târziu, noaptea ºi dimineaþa devreme, provocând curenþi de aer, pe perioada cât temperatura exterioarã este inferioarã celei din locuinþã. Vestimentaþia în zilele cu temperaturi ridicate trebuie sã fie lejerã ºi amplã, din fibre naturale, de culori deschise. Pe cap vor fi purtate pãlãrii sau ºepci în culori deschise. O mare atenþie trebuie acordatã copiilor, vârstnicilor ºi persoanelor cu dizabilitãþi, oferindu-le periodic lichide, chiar dacã nu sunt solicitate. Parinþii trebuie sã evite sã iasã cu copilul din casã în orele cu temperaturile ridicate, mai ales dacã este vorba despre nou-nãscuþi (0-12 luni). În cazul în care este necesarã deplasarea, atunci copilul va fi îmbrãcat lejer, chiar dacã are pânã la 9 luni, iar capul va fi acoperit cu o pãlãrie de

RESTRICÞII APÃ

- Petroºani, între orele 8,00 - 16,00. Zona afectatã: Colonia Petroºani. Motivul restricþiei - deviere reþea de distribuþie F Dn 150 mm, str. George Enescu.

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru joi 1 august 2013 în oraºele:

- între orele 9,00 12,00. Zona afectatã: str. Prundului ºi Staþia de salvare minierã. Motivul restricþiei - remediere pierdere Pasaj complex

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

soare. Copilul trebuie lãsat dezvelit atunci când doarme. În schimb, nu este recomandat scãldatul în apã rece deoarece diferenþele mari de temperaturã pot sã determine apariþia ºocului. cofeinã (cafea, ceai, cola) Este bine ca în zilele cu sau de zahãr (sucuri rãcoritemperaturi ridicate sã fie evitate activitãþile în exterior toare carbogazoase) deoarece acestea sunt care necesitã un consum diuretice. Direcþia de mare de energie (sport, grãdinãrit, etc). Pe parcursul Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara zilei vor fi fãcute duºuri recomandã consum calduþe, apa fiind lãsatã ridicat de fructe ºi pe corp. In zilele cu legume proaspete temperaturi ridicate, con(pepene galben, sumul de lichide trebuie sã roºu, prune, depãºeascã doi litri, fãrã a aºtepta sã aparã senzaþia de castarveþi, roºii) deoarece acestea sete. Consumul de alcool conþin o mare (inclusiv bere sau vin) este cantitate de apã. interzis întrucât acesta O dozã de iaurt favorizeazã deshidratarea ºi produce aceeaºi diminueazã capacitatea de hidratare ca ºi un luptã a organismului pahar de apã. Dacã împotriva cãldurii. De asemenea, va fi evitat Colectivul consumul bãuturilor cu Societãþii conþinut ridicat de Naþionale de Închideri Parângul. Mine Valea - Petrila, între orele Jiului - S.A. transmite 7,00 - 16,00. Zona sincere afectatã: Colonia condoleanþe ºi este Brãtianu, Cartier Muncii, alãturi de domnul Cimpa, Valea Cimpii. Anghel AUREL Motivul restricþiei: spãlare la durerea pricinuitã rezervor 2X150 mc, de trecerea în nefiinþã Lonea. a socrului sãu, Mulþumim pentru înþelegere.

PÎRVAN ION

Cu deosebitã stimã, Director General, Costel AVRAM

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

avem aer condiþionat, aparatul trebuie reglat astfel încât temperatura sã fie cu 5 grade mai micã decât temperatura ambientalã.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 August 2013

Tãul Þapului - þara marmotelor M

asivul Retezat ascunde comori nebãnuite, dar ele se lasã dezvãluite doar celor care au curajul sã ia muntele în piept ca sã le descopere. Cãrãrile abrupte de munte duc înspre locuri binecuvântate de Dumnezeu, ascunse în inima Retezatului, unde sãlbãticia se împleteºte cu peisajele de o frumuseþe rarã, adevãrate minuni ale naturii. Carmen COSMAN Unul dintre locurile ce trebuie mãcar o datã vizitat de orice iubitor al muntelui este Tãul Þapului, un lac Glaciar ascuns de pereþii stâncoºi ai masivului retezat, unde liniºtea este strãpunsã doar de fluieratul marmotelor care anunþã prezenþa omului în acest colþ de rai La Tãul Þapului se poate ajunge de la vest pe traseul Lacul Bucura – vf. Peleaga (2.509 m) – vf. Pãpuºa Mare (2.508) –

Porþile Închise sau urmând un traseu de la nord la vest, respectiv cabana Pietrele – Valea Galeºul – Porþile Închise, de la nord Cabana Baleia – urcând pe vale pânã în circul glaciar unde se aflã tãul. Un alt trtaseu care duce aici pleacã de la Est de la Cabana Buta – Plaiul Mic – Vf. Custura – Vf. Pãpuºa – pe sub Porþile Închise. «Sunt trasee obositoare pentru turistul neexperimentat, care totuºi trebuie sã aibã la el echipament obligatoriu tehnic

alpin, iar pentru a le parcurge în deplinã siguranþã ar fi indicatã închirierea unui ghid montan», povesteºte Sorin Sanda, salvamontist ºi montaniard experimentat. Apa din Tãul Þapului îºi croieºte, mai timid sau mai îndrãzneþ, drum cãtre vale, pentru ca la un moment dat sã se contopeascã cu pârâul ce curge din Tãurile Custurii, exact pe traseul unuia dintre marii gheþari care se gãseau aici cu milenii în urmã, între vf. Mare, Porþile Închise, Pãpuºa Mare, Pãpuºa Micã, Vf. Custura ºi Vf. Lãnciþa. Pentru cã zona este retrasã ºi nimeni nu le stricã liniºtea, la Tãul Þapului ºi-au fãcut cuib marmotele, proaspãt ieºite din hibernarea iernii, care se bucurã de cãldura soarelui pe crestele montane. Acum încep un ritual aparte de împerechere, aºa cã

prezenþa omului nu le este pe plac ºi se fluierã una pe alta, pentru a anunþa intruºii.

u venit în Retezat acum 40 de ani Specialiºtii spun cã, în anul 1973, în Parcul Naþional Retezat o echipã de la Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române a introdus 20 de exemplare de marmotã alpinã provenitã din Alpii Austrieci. Marmotele au fost eliberate în cãldarea lacului Gemenele, iar în prezent se pot întâlni în toate vãile ºi cãldãrile glaciare de sub ºaua Custurii, pânã în cãldarea lacului Zãnoaga. Acum se simt acasã ºi în Cãldarea Bucurei, iar oamenii au îndrãgit micuþele rozãtoare, chiar dacã al început au fost deopotrivã speriaþi ºi contrariaþi, pentru cã nu mai vãzuserã niciodatã astfel de « ºobolani uriaºi”, cum erau numite marmotele. Marmota aparþine

familiei Sciuride, trãieºte în zonele muntoase din centrul ºi sudul Europei, la înãlþimi cuprinse între 800 ºi 3200 metri, mai ales în regiunile vestice ºi centrale ale Alpilor, precum ºi în Carpaþi. O marmotã alpinã poate cântãri între 4 ºi 8 kg ºi are o lungime cuprinsã între 42 ºi 54 cm, dar fãrã coada care mãsoarã în medie 13-16 cm. Blana are culoare brunã sau cenuºiu închis pe partea dorsalã, iar ventral este galben roºcatã, coada in ultima ei porþiune - fiind negricioasã. Acest animal este adaptat pentru viaþa în vizuini, pe care ºi le sapã singur. Marmota alpinã se hrãneºte cu plante cu tulpinã moale, frunzele ºi florile ierburilor, dar ºi cu insecte, pãianjeni ºi viermi. Este un animal care iºi desfãºoarã activitatea doar în timpul zilei. îi place sã stea la soare ore în ºir, de aceea ºi vizuina ºi-o face pe versanþii sudici ai munþilor. Pentru a se hrãni, iese din viziuna sa în dimineþile ºi în dupã amiezele mai rãcoroase. La sfârºitul verii, membrii mai bãtrâni ai grupului carã în vizuinã ierburi uscate pentru a cãptuºi ºi a închide cu acestea intrãrile.pe la sfârºitul lunii octombrie se retrag sub pãmânt, pentru a-ºi începe somnul de iarnã. Îºi pregãtesc vizuini separate, care sunt de obicei mai mici dar mai adânci, unde transportã o cantitate mare de fân. Dupã începerea hibernãrii rãmân în aceastã stare ºase luni. Pentru ele, retezatul este deja o casã confortabilã, mai ales cã pe o bunã bucatã se întinde Parcul Naþional, care are reguli clare pentru turiºti, aºa încât liniºtea de aici este arareori deranjatã.