Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 404

Cronica Vãii Jiului Marti, 9 Iulie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Pe timp de ploaie, “buricul” Vulcanului pute a fecale

Minerii protesteazã în stradã!

>>> PAGINA A 3-A

Investiþie inauguratã la Apa Serv Valea Jiului bonaþii Apa Serv din cele ºase localitãþi ale A Vãii Jiului, dar ºi ai altor

operatori de apã ºi canal din restul judeþului îºi vor putea face verificarea obligatorie la aparatele de înregistrat consumul într-un laborator de metrologie performant.

>>> PAGINA A 4-A

Case în pericol pe Maleia

ârâul Maleia are nevoie urgent de regularizare ºi consolidare a malurilor. Câteva familii riscã sã rãmânã fãrã case la o viiturã puternicã.

>>> PAGINA A 6-A

Sorina Sandu, Regina Carpaþilor la Red Bull Romaniacs

orina Sandu, sportiva din Valea Jiului care a luat startul la cea de a X-a ediþie a concursului de enduro Red Bull Romaniacs, a reuºit sã obþinã titlul „The Queen of the Carpathian mountains”.

>>> PAGINILE 8-9

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Iulie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia –

Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea

Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Iulie 2013

Pe timp de ploaie, “buricul” Vulcanului pute a fecale A

leea Muncii din Vulcan, stradã ce porneºte de la sensul giratoriu cu ”orologiul dacic”, adicã din inima Vulcanului, duminicã mirosea a fecale de nu puteai sta prin preajmã. Ploaia adusese în centru tot ce nu a putut prelua canalizarea… Responsabilii spun, dar mult mai tehnic, cã în curând Vulcanul va mirosi a iarbã proaspãt cositã ºi a trandafiri!! Duminicã, dupã ploaia toreþialã care a cãzut deasupra municipiului Vulcan, ne-am aventurat într-o vizitã la niºte amici ce locuiesc într-un bloc aflat la 50 m de bulevard. Am fãcut cale întorsã pentru cã nu am putut pãtrunde pe Aleea Muncii din cauza ºuvoielor de apã amestecate cu fecale ºi a sãpãturilor devenite þarcuri de porci îndelung neîngrijite. Adicã pe lângã mirosurile greu de suportat, noroiul devenit cleios, iar stratul acestuia destul de

gros, încât îþi smulgeau încãlþãrile. Am fost nevoiþi sã facem cale întoarsã, nu înainte de a întreba o doamnã corpolentã, încãlþatã cu cizme de cauciuc, ce se întâmplã acolo. ”Vai de capul nostru. Eu zic cã stau în buricul Vulcanului ºi uitaþi-vã ce e aici. Vã daþi seama cã tot cãcatul din Dallas se revarsã ºi este adus de apa asta care curge, aici, în centru. Aici, tot lucreazã Hidroconstrucþia, de-aia e ºantier. Numa cã tot pãmântul sãpat a fost luat de apa

care vine de mai sus ºi acum nu mai ai pe unde sã mergi. Da, da, cãcatul ãsta merge prin faþa resturantului pânã la magazinele de pe colþ cu bulevardul. ªi vedeþi cât de tare miroase? La

blocurile astea unde stãm nu poþi deschide un geam, cã vomiþi”- a declarat locatara blocului. ”Primarul Ile ne-a spus cã sunt subdimensionate þevile de canalizare ºi nu pot prelua toatã mizeria de la populaþie ºi cã o sã se facã, dar pânã atunci ne îmbolnãvim dracului aici, ca sã nu mai zic de copii, pe care îi duc în spate porþiunea asta pânã îi scot la drum curat. Vã daþi seama cã aici nu se pot juca nici când e uscat, cã se joacã pe rahat ºi e boalã curatã”- a spus cu nãduf alt locatar. ªeful departamentului Dezvoltare din cadrul SC Apa Serv Petroºani, Monica Tarcea, a precizat cã pe Aleea Muncii se lucreazã la reabilitare reþea apã-

Minerii protesteazã în stradã! N

emulþumiþi de faptul cã huila extrasã de ei nu poate fi vândutã, minerii de la exploatãrile neviabile din Valea Jiului portesteazã, marþi, în faþa sediului Societãþii Naþionale a Huilei, care este ºi viitorul sediu al Complexului Energetic Hunedoara. Minerii se tem cã îºi vor pierde locurile de muncã ºi asta înainte de 2018, când ar trebui închise capacitãþile de producþie. Acþiunea de protest este organizatã de Sindicatul “Huila” ºi sunt aºteptaþi sã participe circa 2000 de angajaþi de la minele Petrila, Paroºeni ºi Uricani, înglobate în Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului SA. Decizia privind organizarea mitingului de protest a fost luatã de Biroul Executiv al Sindicatului “Huila”, iar reprezentanþii Primãriei Petroºani au avizat cererea. Mitingul va avea loc între orele 13:30 –

canalizare, la fel ºi pe strãzile Traian ºi Eminescu, Abatorului ºi Ungurului. ”Da, acolo lucreazã Hidroconstrucþia. În ceea ce priveºte refacerea terenului, a locurilor unde s-au efectuat lucrãri, o comisie de recepþie, din care face parte ºi un reprezentant al Primãriei Vulcan, va verifica la faþa locului ºi va semna sau nu procesul verbal de constatate. Funcþie de acest proces verbal de recepþie se va face plata lucrãrii” – a declarat Monica Tarcea. Dupã spusele autoritãþilor, în Vulcan, în viitorul apropiat, locul mirosului greu de fecale va fi luat de cel romantic, de iarbã proaspãt cositã ºi trandafiri… Ileana FIRÞULESCU

15:30, pe strada Timiºoarei, în faþa sediului SNH. La manifestare vor participa ºi reprezentanþi ai Sindicatului “muntele”, de la cele 4 mine viabile, pentru cã ºi aici problemele sunt mari, dar ºi pensionarii minieri din Valea Jiului, dar fiind faptul cã din 2014 nu vor mai beneficia de aºa-numitele gratuitãþi.

u au ajuns la o înþelegere

Deºi au avut mai multe runde de discuþii, conducerea SNIMVJ nu a ajuns la un numitor comun cu oficialii CEH, care nu vor sã mai ia producþia extrasã de la minele neviabile, pe motiv cã silozurile lor sunt pline. O posibilitate ar exista, din perspectiva celor de la CEH, respectiv trecerea cãrbunelui energetic prin preparaþie, însã acest lucru implicã alte cheltuieli suplimentare, iar gradul de recuperare este de doar 40%, ceea ce conduce la acumularea de pierderi. De asemenea, neînþelegeri sunt ºi asupra preþului de vânzare a huilei. Conducerea Complexului oferã nici 50 de lei/ Gcal, asta deºi s-a convenit cu Uniunea Europeanã ca preþul sã nu scadã sub 65 de lei/GCal decât dacã ar creºte subvenþia datã pentru închiderea celor trei mine, lucru care nu s-a întâmplat. Car men COSMAN

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Iulie 2013

Investiþie inauguratã la Apa Serv Valea Jiului

bonaþii Apa Serv din cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului, dar ºi ai altor operatori de apã ºi canal din restul judeþului îºi vor putea face verificarea obligatorie la aparatele de înregistrat consumul într-un laborator de metrologie performant. Investiþia realizatã din fonduri proprii de cãtre Apa Serv Valea Jiului a primit autorizarea ISCIR ºi este printre primele 16 laboratoare din þarã care efectueazã mãsurãtori foarte precise. Maximilian GÂNJU Mircea NISTOR „Abia la finele sãptãmânii trecute am primit autorizaþia de la ISCIR, iar de astãzi acest laborator este funcþional. Înainte a funcþionat într-o clãdire din cartierul Colonie, o clãdire improprie ºi care a ºi fost dãrâmatã. Cu angajaþii noºtri am amenajat în centrul municipiului Petroºani, într-un spaþiu al Apa Serv care nu era folosit, noul laborator modern. Totul a fost fãcut cu angajaþii Apa Serv încât

faþã de consumatori ºi dacã au o nelãmurire ei pot asista la verificare, însã trebuie sã solicite acest lucru. Ar mai fi de spus ºi cã preþul pentru o verificare la un apometru de apartament este circa 26 de lei, iar pentru unul de scarã este de 44 de lei”, a declarat directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram.

clãdire modO ernã pentru Laborator

costurile sã fie minime. Noutatea este cã într-o singurã zi pot fi verificate chiar ºi 80 de

apometre, în medie, o verificare durând circa 40 de minute. În plus suntem ºi transparenþi

ªi-au ales casa în care vor sta

inerii din Municipiul Lupeni care au primit o locuinþã în cel de-al doilea bloc ANL construit aici, au avut posibilitatea sã-ºi aleagã singuri apartamentele ºi garsonierele în care vor locui de acum înainte. Cele mai râvnite locuinþe au fost cele cu vederea la strada principalã.

Laboratorul de Metrologie din Petroºani al Apa Serv a funcþionat, în vechea locaþie din cartierul Colonie, pânã în data de 8 aprilie 2013. Dupã aceastã datã, verificarea apometrelor a fost sistatã pânã la inaugurarea noului spaþiu. Acesta este amplasat în centrul localitãþii, mai exact în cadrul unitãþii din sectorul Petroºani Nord, strada Ion Creangã Nr. 16. „Am fost nevoiþi sã mutãm laboratorul pentru cã vechiul spaþiu, situat într-o clãdire foarte veche, risca sã se

prãbuºeascã în orice moment. Acesta ar fi un motiv iar celãlalt este legat de faptul cã aveam nevoie de un spaþiu amplasat în centrul localitãþii, nu la periferia acesteia”, a mai spus Costel Avram.

aºini de intervenþie pe bani europeni Tot ieri, în cadrul inaugurãrii noului laborator metrologic al operatorului de apã ºi canal din Valea Jiului, au fost prezentate ºi douã autospeciale achiziþionate de societate în baza primului proiect european de extindere ºi reabilitare a reþelelor de apã ºi canalizare. Proiectul are o valoare de 40 de milioane de euro, se aflã în derulare, iar operatorul de apã ºi canal a

achiziþionat cele douã autospeciale de intervenþie pentru a asigura permanenþa ºi intervenþia în vestul Vãii Jiului. „Aceste autospeciale performante vor deservi localitãþile Vulcan ºi Lupeni ºi în acest fel vom avea câte o maºinã de intervenþie în fiecare localitate din Vale. Ele pot interveni acolo unde sunt probleme chiar ºi iarna, funcþioneazã chiar ºi la temperaturi de -5 grade Celsius, lucru pe care autospecialele pe care le avem acum nu-l pot face ”, a mai declarat Avram. Practic, cele douã maºini vor fi folosite la desfundarea canalelor, la vidanjat acolo unde este necesar precum ºi la alte operaþiuni, a explicat directorul tehnic al Apa Serv Valea Jiului, Florin Dionisa.

Luiza ANDRONACHE “Astãzi ( luni) am invitat 39 de tineri sã vinã sã-ºi aleagã locuinþa, câte o garsonierã pentru fiecare, pentru cã toamna trecutã noi am repartizat locuinþele, dar nu avea aleasã garsoniera. Ei au venit împreunã cu familiile, cu copii, sã viziteze blocul, iar dupã ce fac asta, îi vom striga nominal, în funcþie de punctaj ºi îi vom întreba ce apartament au ales. Apoi, le vom înmâna cheile ºi va urma semnarea contractului. În momentul de faþã blocul mare are mici retuºuri de fãcut, respectiv parcarea din

PROGRAM TV - Marti, 9 Iulie 2013 16.00 Punctul pe i - cu Ionuþ Drãgotesc faþã, dar am considerat cã mai întâi trebuie sã facem aceastã acþiune, iar apoi sã ne ocupãm ºi de parcare ”, ne-a declarat Gabriel Lungu, city manager Municipiul Lupeni. Cei care vor sta în blocul ANL au luat toate locuinþele la rând pânã când au gãsit-o pe cea doritã. “M-am tot uitat pe aici ºi am pus ochii pe vreo douã, dar acum sã vãd dacã am ºi noroc”,

a declarat un tânãr. “ Când am ales m-am uitat dupã mai multe lucruri, sã aibe geamurile pe faþã, sã fie cu balcon ºi la cât de spaþioasã este”, a sus un alt tânãr. În acest bloc sunt 45 de garsoniere ºi un apartament, iar în primul bloc dat în folosinþã ºi ocupat deja, sunt 30 de garsoniere, 10 apartamente cu 3 camere ºi 5 cu douã.

17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Iulie 2013

Bãtrânã de 84 de ani tâlhãritã ºi la un pas de a fi violatã U n bãrbat de 52 de ani, din Petroºani, a fost arestat preventiv pentru 29 de zile, dupã ce a încercat sã violeze o bãtrânã de 84 de ani ºi apoi i-a furat toþi banii pe care îi avea la ea.

Cumplita faptã a fost reclamatã poliþiºtilor din Petroºani de un bãrbat care le-a povestit oamenilor legii cã o femeie de 84 de ani din municipiu, în timp ce se afla pe un teren viran din apropierea unei staþii de combustibil din Petroºani, a fost agresatã de cãtre o persoanã de sex masculin. Bãtrâna s-a întâlnit întâmplãtor cu agre-

sorul ei, Teodor Moroºan, iar acesta s-a oferit „binevoitor” sã o însoþeascã la grãdina pe care femeia o deþine pe malul Jiului de Est. „În momentul în care au ajuns la terenul respectiv, bãrbatul a început sã o loveascã pe femeie, încercând sã întreþinã relaþii sexuale cu ea. Partea vãtãmatã a cãzut la pãmânt, agresorul sustrãgându-i suma de 60 lei”, spun reprezentanþii IPJ Hunedoara. Femeia a ajuns în stare de ºoc la Spitalul de Urgenþã Petroºani, iar agresorul a încãput la scurt timp pe mâna poliþiºtilor,

care l-au prins chiar la locul faptei. Teodor Moroºan a fost reþinut iniþial pentru 24 de ore pentru comiterea infracþiunilor de tâlhãrie ºi tentativã de viol, iar în urma prezentãrii sale în faþa magistraþilor Judecãtoriei Petroºani, instanþa a emis pe numele sãu mandat de arestare preventivã pentru 29 zile. Acum, acesta este depus în Centrul de Reþinere ºi Arest Preventiv al Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara. Car men COSMAN

Salvatã de pompieri P

ompierii ºi paramedicii SMURD din garda de intervenþie de la Uricani au fost puºi pe jar luni, în urma unui apel care sesiza faptul cã o femeie în vârstã de 74 de ani nu mai rãspunde la telefon ºi cã este posibil sã fi pãþit ceva. Când a ajuns la faþa locului, echipajul a constat cã femeii i se fãcuse rãu ºi cãzuse în casã. Pompierii de la Uricani au intervenit prompt la o solicitare venitã de pe strada Viitorului din Lupeni. Rudele unei femei în vârstã îºi fãceau grijã cã aceasta nu a mai dat niciun semn de viaþã de circa douã zile. Dupã ce au intrat în locuinþã, pompierii au gãsitã pe bãtrânã cãzutã în casã. Imediat la faþa locului a venit ºi un echipaj al Ambulanþei. „Am intervenit pe geamul de la bucãtãrie cu ajutorul scãrii din dotare, s-a intrat în apartament, unde s-a constatat cã o persoanã de sex feminin era cãzutã în camera mare, pe jos lângã pat. Ea era conºtientã, echipajul SMURD a acordat primul ajutor, iar apoi am solicitat ºi Ambulanþa”, ne-a declarat plt. adjutant Marius Tudor, ºef Gardã Intervenþie Uricani. Rudele femeii spun cã pânã acum ea nu a avut probleme mari de sãnãtate. Ea a fost transportatã la Spitalul Municipal Lupeni pentru îngrijiri de specialitate. Luiza ANDRONACHE

Forþe proaspete la IPJ Hunedoara

ncepând de luni, 8 absolvenþi ai ªcolii de Agenþi Poliþie „Vasile Lascãr”- Câmpina au devenit poliþiºti „cu drepturi depline” în cadrul subunitãþilor de poliþie ale Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara Cei 8 absolvenþi ai ªcolii de Agenþi de Poliþie „Vasile Lascãr” – Câmpina au fost repartizaþi în

funcþii, în cadrul structurilor de ordine publicã ºi poliþie rutierã ale IPJ Hunedoara. Dupã ce au absolvit cei doi ani de pregãtire teoreticã ºi practicã, tinerii agenþi de poliþie s-au alãturat poliþiºtilor mai experimentaþi din cadrul subunitãþilor de poliþie din judeþul Hunedoara, sub îndrumarea cãrora vor acþiona în perioada urmãtoare în activitatea de aplicare a legii.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Iulie 2013

Case în pericol pe Maleia

ârâul Maleia are nevoie urgent de regularizare ºi consolidare a malurilor. Câteva familii riscã sã rãmânã fãrã case la o viiturã puternicã. Cei de la Apele Române Craiova au scos la licitaþie o lucrare de regularizare a pârâului Maleia, de la Petroºani, care ar trebui sã se execute urgent. Aici, situaþia este destul de gravã, în condiþiile în care câteva case riscã sã fie luate de ape la o ploaie mai serioasã, iar pe alocuri malul s-a erodat foarte mult. „S-a fãcut o licitaþie la Apele Române Craiova la care s-au prezentat 9 firme, urmeazã procedura de evaluare ºi sperãm ca în douã sãptãmâni sã cunoaºtem câºtigãtorul. Este vorba de doi km de mal în

ontroale la sãlile de nunþi, dar ºi în unitãþile alimentare. Reprezentanþii Direcþiei Sanitar Veterinare din Valea Jiului sunt cu ochii pe alimente, datã fiind perioada de varã. Printre punctele vizate de inspectorii DSV au fost ºi unitãþile unde se organizeazã nunþi ºi alte petreceri. Totul pentru ca cei care beneficiazã de aceste servicii sã nu aibã de suferit. ”Instituþia noastrã deruleazã un program foarte bine pus la punct de monitorizare a tuturor agenþilor eco-

amonte de INSEMEX, iar în prima fazã se fac 780 de metri în regim de urgenþã. În urma ploilor din vara trecutã au avut loc eroziuni de mal, iar acum sunt în pericol câteva gospodãrii ºi un drum. Noi sperãm cã licitaþia nu se va contestam ca în douã sãptãmâni sã ºtim câºtigãtorul, sã

se semneze contractul, iar apoi sã se apuce de treabã ”, ne-a declarat Sorin Corici, ºef S.H. Petroºani – Apele Române. În cazul în care licitaþia se va contesta, lucrarea va întârzia ceea ce ar fi o mare problemã pentru familiile care locuiesc pe malul pârâului Maleia. Luiza ANDRONACHE

”În aceastã perioadã nu sunt probleme mari ºi asta ne bucura, micile probleme care apar la comercializarea produselor în pieþe, se iau mãsuri pe loc ºi se remediazã ceea ce se constatã”, a mai spus sursa citatã. Alimentele alterate pot duce la indigestii sau intoxicaþii. Cei mai expuºi la intoxicaþii ali-

n fiecare varã în Piaþa Centralã a Petroºaniului apãreau zeci de bãrbaþi din Oltenia sau chiar nordul þãrii, dispuºi sã tragã din greu la coasã pe pãmânturile localnicilor în schimbul unei pâini pentru la iarnã.

Chiar dacã numãrul celor care au pãmânturi ºi sunt dispuºi sã angajeze, faþã de anii trecuþi, este mai mic, cerere este însã nu ºi prea multã forþã de muncã. Zilierii care au venit în Valea Jiului sunt mentare sunt copiii ºi puþini ºi „arvuniþi” vârstnicii, care au sispânã spre toamnã. temul imunitar scãzut. Momârlanii din Valea Simptomele acestei Jiului care îi angajeazã afecþiuni sunt greþuri, spun cã sunt mulþumiþi vãrsãturi, diaree, dureri de munca lor chiar abdominale ºi apar la dacã scot din buzunar 3 pânã la 6 ore dupã 80- 100 de lei pentru consumarea alimentului. Dacã prezentaþi aceste simptome trebuie sã vã prezentaþi de urgenþã la medic. Monika BACIU

Sãlile de nunþi ºi magazinele alimentare, verificate de inspectorii DSVSA nomici care desfãºoarã activitãþi în spaþii autorizate, persoane particulare care îºi vând produsele tradiþionale lapte, brânzã, ouã în pieþe, ºi avem un program sãptãmânal de verificare a unitãþilor care pe sezonul de varã îºi desfãºoarã activitãþile curente, restaurante, terase, cantine, fast-food-uri ºi tot ceea ce þine de un comerþ civilizat”, a precizat medicul Octavian Popescu, medic ºef coordonator al CSVSA Petroºani. Au existat mici probleme, însã toate au fost remediate.

Puþini zilieri în Piaþa Centralã

o zi de coasã. „N-au mai venit în numãr mare pentru cã s-au temut cã nu-ºi vor gãsi de lucru. Nu lucreazã chiar toþi bine, cer mult pentru ziua de coasã ºi nu fac tot timpul treabã. Nu mai sunt ca pânã acum, sã tragã. Asta este ºi din cauzã cã au venit puþini. N-avem ce face cã fãrã ei n-am putea sã facem toatã treaba”, spune Vasile Stâmb, un „angajator”. Momârlanii ar prefera sã angajeze localnici, disponibilizaþi din minerit, pentru cã sunt destui care nu au din ce sã-ºi câºtige o pâine. Totuºi, chiar ºi pentru un milion de lei vechi pe zi, mulþi strâmbã din nas ºi preferã sã stea la mila statului decât sã munceascã. Zilierii sunt mulþumiþi de banii pe care îi fac pe moºiile momârlanilor, iar majoritatea stau pânã în toamnã în zonã, de unde pleacã cu sume de bani care sã le asigure traiul, atât lor cât ºi familiilor lor, pe perioada de iarnã. Maximilian GÂNJU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Iulie 2013

Bucurie ºi tristeþe la afiºarea rezultatelor de la Bac

hiote de bucurie, dar ºi lacrimi la afiºarea rezultatelor de la examenul de bacalaureat. Puþin peste jumãtate dintre absolvenþii de liceu care au susþinut prima etapã a examenului de bacalaureat din acest an au reuºit sã obþinã o medie de trecere. Monika BACIU Procentul de promovabilitate este sub media pe þarã, de 55,65 de procente, cu mult mai slab faþã de unele judeþe ºi mai bun decât în altele. Potrivit Ministerului Educaþiei, cei mai silitori elevi din judeþ anul acesta fost cei de la filera teoreticã, cu un procent de

promovabilitate de 82,20, urmaþi de cei de la filiera vocaþionalã, 70,71, ºi cei de la filiera tehnologicã, 26,65. Raportat la promoþie, 57,77 la sutã dintre candidaþii care au terminat liceul în acest an au reuºit sã treacã examenul, în timp ce procentul este de doar 36,29 la sutã dintre candidaþii care

provin din promoþiile anterioare. Sute de elevi însoþiþi de pãrinþi au aºteptat afiºarea rezultatelor în curtea Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva. Emoþii au fost de ambele pãrþi. ”Am luat 8.31, mã aºteptam la mai puþin. Este foarte bine. Mã aºteptam la istorie sã

iau mai puþin pentru cã mi s-a pãrut subiectul greu, dar se pare cã am reuºit. Mã gândesc sã merg la Cluj sau la Timiºoara la Litere”, spune o elevã a Colegiului Naþional Mihai Eminescu din Petroºani. O altã elevã, cu lacrimi în ochi, spune cã este nemulþumitã de rezultat. ”Am 9.96. Sunt foarte nemulþumitã. Asta nu este medie de bac”, spune eleva. Pãrinþii au fost cei care au rãsuflat uºuraþi la aflarea rezultatelor. ”Mã bucur cã s-a

terminat ºi cã acum putem sã ne gândim la urmãtoarea etapã din viaþa copilului. A fost lungã perioada de aºteptare”, spune un pãrinte.

Anul trecut, dupã afiºarea rezultatelor din sesiunea de varã a examenului, doar 36,9 la sutã dintre candidaþi au fost declaraþi admiºi.

Taxe de studii mai mari la UPET

axe majorate la Universitatea din Petroºani. Instituþia de învãþãmânt superior din Petroºani se pregãteºte pentru a-i primi pe viitorii studenþi. Cei care vor urma cursurile învãþãmântului superior de stat aici au la dispoziþie peste 600 de locuri la studiile de licenþã. Monika BACIU ”În aceastã etapã avem un numãr de 625 de locuri pentru candidaþii români, repartizate pe specializãri. Modalitatea de admitere este pe baza concursului de dosare, se face o medie care conþine 60% media generalã de absolvire a liceului, 30% media la o disciplinã, în general la matematicã sau o altã disci-

plina ºi 30% media examenului de bacalaureat Pentru studile de masterat sunt 150 de locuri dar admiterea se va da în sesiunea de toamnã. Taxele se plãtesc eºalonat sunt douã termene limitã dupã care se aplicã penalizãri pentru plata taxei”, a declarat Marius Marcu, prorectorul Universitãþii Petroºani. În ceea ce priveºte taxele

de ºcolarizare, acestea au fost majorate, astfel studenþii vor fi nevoiþi sã scoatã mai mulþi bani din buzunar. ”Au apãrut mici modificãri, la licenþa taxa este de

1700 de lei ºi 2000 de lei la masterat”, a mai spus sursa citatã. Admiterea la Universitatea din Petroºani va începe în data de 15 iulie ºi

”Ai carte, ai parte” u fost cei mai buni din þarã iar acum vor fi rãsplãtiþi. Este vorba despre cei mai buni A elevi de liceu din fiecare judeþ al României ºi din sectoarele Bucureºtiului se vor relaxa într-o tabãrã organizatã în judeþul Hunedoara, tinerii vor vizita o parte dintre cele mai reprezentative obiective din judeþ, în cadrul unei acþiuni menite sã îi recompenseze pentru efortul depus în a deveni modele pentru societate. Monika BACIU Aceºtia vor fi însoþiþi de opt profesori. Iniþiativa de a

recompensa cei mai buni elevi din þarã îi aparþine lui Dan Terteci, fost jurnalist ºi actual director al Cancelariei

Instituþiei Prefectului Hunedoara. Deºi liceenii care vor vizita judeþul Hunedoara nu au ºtiut nimic

despre un eventual premiu, ei au învãþat pentru a fi cei mai buni ºi astfel vor fi recompensaþi pentru efortul pe care lau depus pe parcursul a unui an

ºcolar, efort care îi va duce tot mai sus într-o viitoare cariera. Acesta tabãra va fi organizatã în perioada 26 august-1 septembrie, la Cãprioara.

se va finaliza în data de 21. Afiºarea rezultatelor dupã prima etapã de repartizare va avea loc în data de 23 iulie.

8 Reportaj

Reportaj 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Iulie 2013

Zvâcniri de revigorare pe bani europeni - ateliere meºteºugãreºti

”Te naºti obosit ºi trãieºti pentru a te odihni”

fatul clubului obosiþilor din naºtere” este o rublicã a unei apuse publicaþii a studenþilor de la Universitatea Petroºani. Din 2006, un centru universitar de peste 6000 de studenþi, cum peste UP, nu are viaþã de campus, de oraº al tinerilor. Noroc cu Clubul Studenþesc, cel care a spãlat ruºinea lipsei de iniþiativã ºi de activare a minþii într-un loc care ar trebui sã musteascã de idei ºi energie.

”S

n grup de cinci persoane cu înalte specializãri, din Aninoasa, s-au hotãrât sã se asocieze pentru a reînvia o activitate veche care întotdeauna a mers, fiind soluþia pe un anumit palier socio-economic. ªi cum banii europeni stau la poarta noastrã pentru proiecte economice sociale, grupul îºi înscrie proiectul în competiþia NESsT pentru întreprindei 2013, pentru finanþarea proiectului”Atelier mesteºugãresc”. Ileana FIRÞULESCU A început freamãtul unor noi organizaþii nonguvernamentale din Valea Jiului – asociaþii ºi fundaþii – în care se implicã persoane cu înaltã pregãtire. Noul val se axeazã pe economia socialã, având în vedere zona minierã, care a devenit una acut defavorizatã datoritã închiderii minelor în cascadã ºi lipsa apariþiei unei alternative economice. ªi cum europenii finanþeazã proiectul ”Crearea ºi promovarea de instrumente de economie socialã în scopul incluziunii pe piaþa forþei de muncã a grupurilor defavorizate”, PSDRU 84/6.1, care se referã în special la persoane ºi zone defavorizate, econo-

miºti, ingineri, profesori, doctori, artiºti etc., au pornit demersuri pentru a face mai uºoarã trecerea spre o

perioadã mai bunã. Pe lângã programele de sprijinire a educaþiei ºi calificãrii, a întreprinderilor mici care sã cuprindã persoane cu handicap, rromi, de data aceasta s-au inclus ºi tradiþiile în obiectul de activitate ºi materia primã aflatã la îndemânã. La primul oraº în faliment din România –

Aninoasa – un inspector specilaist pe finanþare externã, Andreea Beatrice Popescu, ºi un inginer minier certificat în

managementul situaþiilor de crizã, Viorel Pascu, au atras întrun proiect social, numit Atelier meºteºugãresc, o echipã remarcabilã: Paºca Dana - absolventã a Facultãþii de artã ºi design, Chiriþã Titiana – economist, Mailat Duþu – calificare ºi atestare profesionalã în tâmplãrie ºi dulgherie, toþi din

Aninoasa. Ce þinte va avea acest proiect, spune unul din iniþiatori. ”Având în vedere cã în Valea Jiului se fac eforturi mari de cãtre Administraþiile Locale pentru ca alternativã a mineritului, redus foarte mult, sã fie turismul ºi cã în zonele turistice - Straja, Rusu, Pasul Vulcan etc. sunt deja construite multe cabane, o piaþã de desfacere va fi adresatã turiºtilor ºi localnicilor cu cabane. Totodatã în Valea Jiului existã ºi activitate agricolã care este o altã piaþã de desfacere. În urma cercetãrii pieþei din Valea Jiului am constatat cã nu existã un atelier meºteºugãresc de produse artizanale din lemn, ci doar gatere. În prezent, în domeniul amenajãrii

Ileana FIRÞULESCU

interioare ºi amenajãrii exterioare - grãdini, parcuri, locuri de joacã-, tendinþele sunt spre stilul rustic ºi tradiþional. In zona Vãii Jiului, deci ºi în Aninoasa a existat o tradiþie a localnicilor momârlani în prelucrarea ºi decorarea lemnului, care poate fi reînviatã ºi popularizatã. Produsele realizate vor avea brandul MATCA, un brand nou creat special pentru produsele realizate de cãtre întreprinderi sociale, ºi la ora actualã existã deja întreprinderi sociale care utilizeazã acest brand. Produsele vor fi comercializate prin

participarea la târguri meºteºugãreºti, la festivitãþi locale ºi prin crearea unui magazin online pe site-ul Asociaþiei „PRO ANINOASA”. Produsele realizate în cadrul atelierului pot acoperi arii precum mobilier rustic, bucãtãria locuinþelor, accesorii pentru grãdinãrit ºi produse artizanale în grãdinã, publicitatea pe lemn, elemente decorative de interior ºi exterior, montaje ºi accesorii împreunã cu elemente de fier - bãnci, scãri, roabe, cãruþe, vase pentru flori, vãlaie, iesle, lãzi pentru fructe, cartofi ºi legume, montaje la domiciliu de scãri din lemn sau înlocuiri

elemente din lemn, având în vedere cã multe locuinþe au scãri de acces exterioare din lemn etc. Preconizãm pentru început 10 locuri de muncã, ulterior proiectul are în vedere lãrgirea paletei activitãþilor” – a declarat ing. Viorel Pascu. De precizat cã proiectul va fi înscris în competiþia NESsT pentru Întreprinderi Sociale 2013, pentru persoane fizice. ªi cum asemenea proiecte se contureazã cu paºi repezi, vom prezenta ºi alte iniþiative care pot fi încadrate în ”nouã ne pasã ºi ne implicãm, nu doar ne plângem!”

Sorina Sandu, Regina Carpaþilor la Red Bull Romaniacs

Tânãra motociclistã care s-a înscris în cea mai grea competiþie de enduro din lume a devenit cea mai rapidã femeie de la Red Bull Romaniacs, ediþia 2013. Sorina Sandu nu este la prima participare în acvest concurs

ºi, tocmai din acest motiv, ºtia cât de greu ºi de solicitant este traseul. Pânã acum a mai participat de douã ori la cel mai greu raliu de hard enduro din lume, Red Bull Romanics. În premierã, însã, s-a înscris la clasa Hobby Single ºi a fost cu noroc. Înainte de

pe locul 39 la clasa Hobby Single, unde au

competiþie, Sorina se declara emoþionatã ºi îºi dorea sã termine competiþia, unde participa de la egal la egal cu bãieþii. Nu numai cã a reuºit sã ajungã la Finish, dar s-a ºi clasat

fost 429 de competitori. În plus, a cîºtigat titlul de Reginã a Carpaþilor, surclasânduºi contracandidatele la acest titlu. Sorina Sandu, în vârstã de 22 de ani, este fiica actualului director al Exploatãrii Miniere Lupeni, Sorin Sandu, de asemenea un pasionat al sporturilor extreme.

Conform datelor oficiale, Universitatea din Petroºani are circa 6000 de studenþi la cele 25 de specializãri ale facultãþilor aparþinãtoare. Studenþii au fost organizaþi, la alegerea lor, în Liga Studenþilor, au avut ºi au sindicate, dar viaþa de campus pare a fi destul de sãracã. Clubul Studenþesc þine steagul sus, prin acesta desfãºurându-se acþiuni culturale remarcabile cunoscute pe plan naþional. Dar la un numãr atât de mare de studenþi, deºi UP este consideratã de nivel mediu ca mãrime, studenþii nu au nici o publicaþie în care sã-ºi exprime opiniile, dorinþele, visele ºi chiar ironia ºi umorul specifice vârstei. Nu existã nici o alta, sã-i spunem tehnicã, în care sã-ºi promoveze proiecte ºi idei specifice domeniului în care se specializeazã. ªi pentru cã pare incredibil ca întrun centru universitar sã nu existe aºa ceva, am încercat sã contactãm Liga Studenþilor, vreun studentdoi, dar nu ni s-a rãspuns la

telefoane, drept pentru care am sunat un cadru universitar, care a fost prompt. ”Nu nu existã aºa ceva. ºtiu cã au de gând pe viitor sã editeze o revistã de gen” – ne-a lãmurit prof. univ. dr. ing. Radu Sorin. În anul 2006, exista o publicaþie modestã sub numele ”Studentu’ petroºãnean”, al cãrei director era Dacian Ciodaru. Publicaþia cuprindea interviuri cu profesorii pe teme de interes pentru studenþi, rubrici cu buline negre date profesorilor, evenimente ºtiinþifice, opinii ale studenþilor intitulate ”Teoria (de)conspiraþiei”, articole de atitudine, sport ºi chiar pagini de umor culese din anunþuri publicitare, de genul: ”Vând câine,

mãnâncã orice ºi îi plac foarte mult copiii”. Dar cum la români, deci ºi la studenþii din Petroºani, orice minune þine trei zile, aºa ºi publicaþia Studentu petroºãnean”. De atunci a fost liniºte, prea multã liniºte ce seamãnã cu spusele aceloraºi studenþi ceva mai energici pe la anul 2006: ”Te naºti obosit ºi trãieºti pentru a te odihni”. Multe asemenea ziceri erau adunate sub genericul ”Sfatul clubului obosiþilor din naºtere”. Dupã vacanþã, aºa cum ne-a sfãtuit prof. univ. dr. ing. Radu Sorin, îi vom întreba direct pe studenþi cum e cu viaþa de campus. Exceptând… odihna minþii!

8 Reportaj

Reportaj 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Iulie 2013

Zvâcniri de revigorare pe bani europeni - ateliere meºteºugãreºti

”Te naºti obosit ºi trãieºti pentru a te odihni”

”S

miºti, ingineri, profesori, doctori, artiºti etc., au pornit demersuri pentru a face mai uºoarã trecerea spre o

Aninoasa – un inspector specilaist pe finanþare externã, Andreea Beatrice Popescu, ºi un inginer minier certificat în

Ileana FIRÞULESCU

Sorina Sandu, Regina Carpaþilor la Red Bull Romaniacs

pe locul 39 la clasa Hobby Single, unde au

competiþie, Sorina se declara emoþionatã ºi îºi dorea sã termine competiþia, unde participa de la egal la egal cu bãieþii. Nu numai cã a reuºit sã ajungã la Finish, dar s-a ºi clasat

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Iulie 2013

O viaþã mai ”bunã”, vãzutã dintr-o pungã B

analul prenandez, lipiciul de încãlþãminte, este din nou la mare cãutare. Pentru cã în ultima vreme pânã ºi produsele etnobotanice au început sã fie tot mai greu de gãsit iar tradiþionala ketaminã este mult mai scumpã, mulþi dintre consumatorii de astfel de produse au recurs la metode extreme pentru a-ºi putea ”stãpâni” poftele. Prenandezul cel mai josnic drog ce are efecte foarte negative din punct de vedere al sãnãtãþii atunci când este consumat. Mai mult decât atât creºte riscul afecþiunilor psihice ºi creazã dependenþã.

Mulþi dintre aceºti consumatori de prenandez au situaþii materiale precare, nu îºi pot permite sã-ºi cumpere altfel de substanþe halucinogene sau chiar dacã sunt dependenþi de o astfel de substanþã vor sã

încerce ºi altceva. Cei mai mulþi dintre aceºtia sunt oameni ai strãzii pe care societatea i-a dat de-oparte ºi care trãiesc din cerºit sau din vânzarea a câteva kilograme de materiale feroase pe zi. Aceºtia sunt principalii consumatori de prenandez. Din pãcate în ultima vreme putem întâlni tot mai multe astfel de persoane care sunt dispuse sã facã orice pentru câþiva lei pentru a putea sã-ºi cumpere o cutie de prenandez.

”Am mulþi prieteni care consumã prenandez ºi cunosc foarte foarte mulþi care trag aºa ceva însã mulþi nu recunosc , aºa cã am început sã consum ºi eu. Efectele îmi plãceau foarte mult , sunt de tip halucinogen , nu mai îmi creºtea pulsul ºi totul era foarte tare . La început când începeam sã trag îmi creºtea pulsul , dar mã lasa pe parcurs . Însã dintr-o datã am început sã fac atacuri de panicã , îmi creºtea pulsul ff mult ,

simþeam cã îmi vine sã leºin ºi aveam senzaþie cã mor imediat” a declarat un consumator de prenandez. Dacã celelalte substanþe halucinogene sunt destul de greu de fãcut rost pentru cã ºi dacã ai bani pentru aºa ceva trebuie sã ºi cunoºti pe cineva care vinde, în schimb pentru banalul prenandez trebuie doar sã ai câþiva lei în buzunar ºi sã mergi la orice magazin cu profil în construcþii pentru a-l putea cumpãra. Pe lângã

aceastã sticluþa ”magicã”, pentru cã arsenalul sã fie complet, mai trebuie doar o simplã pungã pentru cã efectele sã fie scontate ºi pentru a intra în lumea viselor. Un alt produs care era pânã nu demult la mare cãutare de cãtre aceºti consumatori era ºi anticul bronz care folosea la vopsirea vechilor sobe de teracota. Este foarte trist faptul cã din cauza situaþie materiale, care este din ce în ce mai precarã, ºi din cauzã cã multe dintre aceste persoane care au ajuns sã fie dependente de astfel de substanþe, autoritãþile nu iau nicio mãsurã pentru a preveni ºi mai mult decât atât pentru a-i ajuta pe cei care au apucat aceste cãi greºite mai ales cã mulþi dintre aceºtia poate nici nu au împlinit vârsta de 18 ani ºi care îºi pun în pericol sãnãtatea ºi viaþa din cauza faptului cã sunt uitaþi de toatã lumea. Monika BACIU

Lubeniþe greceºti de „Dãbuleni”

n prezent, întreaga Românie este suprasaturatã de lubeniþele declarate drept originare din „Dãbuleni”. Nu existã un singur vânzãtor de pepeni care, întrebat fiind de unde provin „articolele” pe care le comer-

cializeazã sã nu rosteascã magicele cuvinte „Oltenia, Dãbuleni”. În acest timp ºi în Valea Jiului au ajuns doar lubeniþe „made in” Dãbuleni. Cel puþin aºa susþin comercianþii acestora. Chiar dacã pepenii sunt originari din

Grecia, Cipru, Turcia sau Spania... „Acuma, au ºi ei un pic de dreptate când spun cã toþi pepenii verzi pe care îi vând provin din acelaºi loc. Adicã, de pe un vrej... În rest, pentru lubeniþele de Dãbuleni mai avem de aºteptat câteva sãptãmâni, sã ajungã ºi în

Petroºani. În prezent, majoritatea pepenilor verzi aflaþi la vânzare în pieþele noastre provine din import”, a precizat Ioan Pristavu, administrator pieþe

Petroºani. Preþul cu care se comercializeazã în pieþele din Valea Jiului un kilogram de lubeniþã este, în prezent, cuprins între 1,20 ºi 2 lei. Mir cea NISTOR

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Iulie 2013

Fuziunea dintre SNH ºi CEH a fost Diplomã de excelenþã pentru Lupeni unele din cele mai esi anul acesta nu a demarat admisã de Tribunalul Hunedoara importante þi utile

ribunalul Hunedoara a admis cererea de fuziune dintre Complexul Energetic Hunedoara ºi Societatea Naþionalã a Huilei. În data de 5 iulie, pe rolul Tribunalului Hunedoara s-a judecat fuziunea dintre cele douã entitiã, fuziune care a primit avizul pozitiv al magistraþilor. Monika BACIU ”ADMITE CEREREA. Document: Hotarâre 4214/2013”, se aratã în soluþia instanþei hunedorene. În termen de 30 de zile de la data publicãrii proiectului de fuziune în Monitorul Oficial pot fi depuse opozitii sau cereri de interventie de cãtre persoanele interesate. Obiectivul principal al noii structuri va fi rentabilizarea activ-

itãtii astfel încât sã devinã atractivã pe piata de energie având în vedere perspectiva privatizãrii conform angajamentelor asumate de statul român

cu organisme financiare, FMI, BM si Uniunea Europeanã. La cele patru unitãþi miniere lucreazã peste 5.100 de ortaci.

niciun proiect nou, pentru cele începute anul trecut, primãria Lupenia fost rãsplãtitã. Edilul ºef de aici a primit o diplomã de excelenþã pentru acestea. Luiza ANDRONACHE

Primarul Municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, a primit o diplomã de excelenþã pentru implementarea unor proiecte europene cu impact social pozitiv asupra locuitorilor urbei pe care o conduce. „ Este un lucru îmbucurãtor cã primãria Lupeni, prin primarul Cornel Resmeriþã ºi toþi angajaþii, a primit

Câinii fãrã stãpân – paznici pentru afinari

âinii fãrã stãpân sunt cei mai buni paznici ai celor care cutreierã munþii din jurul Vãii Jiului în cãutare de fructe de pãdure. Nu de puþine ori întâlnirea dintre afinari ºi sãlbãticiuni s-a terminat cu bine datoritã maidanezilor. M. GÂNJU Doi maidanezi valoreazã pentru o femeie din cartierul Aeroport- Petroºani mai mult decât greutatea lor în aur, dupã ce în repetate rânduri

au pus pe fugã vulpi ori mistreþi. Femeia îºi duce traiul, ca multe alte familii fãrã un venit sigur, din colectarea ciupercilor ºi a fructelor de pãdure. Din iunie ºi pânã târz-

blocul ei. I-a hrãnit ºi patrupedele au recunoscuto imediat de stãpân. Câinii o însoþesc peste

o diplomã de excelenþã de la o firmã foarte puternicã ce se ocupã de proiecte ºi programe europene. S-a considerat cã primãria Municipiului Lupeni a avut ºi are

tot ºi sunt foarte utili în sãlbãticie pentru cã s-au dovedit mai curajoºi decât ºi-a imaginat femeia. Întâlnirile cu sãlbãticiunile sunt aproape

proiecte pentru cetãþeni. Eu pot sã mã mândresc cu acest lucru ”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni. Premiul a fost oferit de societatea Avangarde Pr Agency, care se ocupã de monitorizarea proiectelor europene.

inevitabile, iar femeia a dat peste urs sau mistreþi de mai multe ori. De fiecare datã câinii au hãituit animalele ºi le-au pus pe fugã.

iu în toamnã cutreierã tot Parângul, iar ca apãrare împotriva animalelor, dar ºi ca sã-i þinã de urât, îºi ia cu ea doi câini maidanezi care s-au aciuat în urmã cu vreo patru ani de zile pe lângã

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

12 Turism

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Iulie 2013

Potenþial turistic neexploatat

Judeþul Hunedoara ascunde un colþ de rai (II)

udeþul Hunedoara este un colþ de rai, cu care natura a fost generoasã. Sunt nu mai puþin de 42 de arii protejate, unele prea puþin cunoscute sau puse în valoare. Carmen COSMAN

eoparcul dinozaurilor “Þara Haþegului” Este o arie naturalã protejatã de interes naþional declaratã astfel prin HG 2151/2004. Recunoaºterea internaþionalã a funcþionãrii sale, din anul 2005, s-a concretizat prin acceptarea Geoparcului Dinozaurilor “Þara Haþegului” în Reþeaua Europeanã a Geoparcurilor ºi în Reþeaua Globalã (UNESCO). Din anul 2007 are în interiorul sãu o suprafaþã de 23940 ha (protejatã sub denumirea de “Situl Strei-Haþeg”, ca propunere de sit pentru reþeaua ecologicã europeanã NATURA 2000, în vederea conservãrii habitatelor naturale ºi a speciilor de plante ºi animale sãlbatice de interes comunitar. Aceastã arie naturalã protejatã are un statut special, datoritã gradului ridicat de locuire ºi scopul sãu este de a asigura protecþia patrimoniului natural ºi cultural al Þãrii Haþegului. Geoparcul cuprinde elemente de interes geologic deosebit alãturi de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric ºi cultural. Factorul cheie care personalizeazã acest teritoriu este reprezentat de siturile cu resturi de dinozauri de vârstã Cretacic Superior. Dinozaurii pitici din Depresiunea Haþeg sunt unici în lume, importanþa

ºtiinþificã ºi atractivitatea lor fiind sporitã prin descoperirile de cuiburi cu ouã ºi embrioni de dinozauri, ale unor mamifere contemporane dinozaurilor ºi a unei reptile zburãtoare (Hatzegopteryx), din grupul pterosaurilor.

ezervaþia ªtiinþificã Gemenele Este o arie naturalã protejatã de interes naþional situatã în zona centralã a Parcului Naþional Retezat, cu o suprafatã de 1630 ha

ºi corespunde categoriei I IUCN (rezervaþii ºtiinþifice). Rezervaþia ªtiinþificã Gemenele a fost înfiinþatã în anul 1955 odatã cu încheierea convenþiei dintre Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii ºi Ministerul Agriculturii. În Rezervaþia ªtiintificã Gemenele se asigurã un regim strict de protecþie, prin care habitatele sunt pãstrate în starea lor naturalã, fiind permise doar

activitãþile ºtiinþifice, cu acordul forului ºtiinþific competent (Academia Româna).

omplexul carstic Ponorâci Cioclovina Este o arie naturalã protejatã de interes naþional situatã pe raza Parcului

Natural Grãdiºtea Muncelului- Cioclovina ºi corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaþii naturale, tip mixt). Aria naturalã se aflã pe raza localitãþii Cioclovina, comuna Boºorod fiind unul din cele mai importante zone carstice din România, care se remarcã prin aspectul peisagistic, valoarea ºtiinþificã ºi potenþialul turistic. Arealul are o mare diversitate speologicã (peºterile

Cioclovina Uscata, Ponorâci-Cioclovina cu Apã, Peºtera din Valea Cãlianului etc.), paleontologicã (peºtera Cioclovina Uscatã), floristicã ºi faunisticã.

eºtera Tecuri

Este o arie naturalã protejatã de interes naþional situatã pe raza Parcului Natural Grãdiºtea Muncelului-Cioclovina ºi corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaþii naturale tip speologic). Situatã pe Valea Pietrosului, comuna Baru Mare, Peºtera Tecuri este renumitã prin frumuseþea formaþiunilor stalagmitice, coraliene ºi microcristalelor, aici aflându-se una din cele

mai spectaculoase stalagmite din peºterile þãrii noastre înaltã de 7 m.

eºtera ªura Mare

Este o arie naturalã protejatã de interes naþional situatã pe raza Parcului Natural Grãdiºtea Muncelului-Cioclovina ºi corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaþii naturale tip speologic). Situatã pe valea pârâului Ponor, satul Ohaba, Peºtera ªura Mare adãposteºte una din cele mai mari colonii de lilieci din sud-vestul Europei ºi se remarcã prin aspectele spectaculoase oferite de defileul subteran. [RTF bookmark start: }4[RTF bookmark end: }4

ocul fosilier Ohaba Ponor

Este o arie naturalã protejatã de interes naþional situatã pe raza Parcului Natural rãdiºtea MunceluluiCioclovina ºi corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervatii naturale, tip paleontologic). Situat în Munþii ªureanu, în satul Ponor, punctul fosilifer are o suprafaþã de 10,0 ha ºi adãposteºte moluºte fosile de vârstã mezozoicã ºi terþiarã.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Iulie 2013

nstalaþie pentru persoanele cu handicap locomotor la Peºtera Bolii. Reprezentanþii Asociaþiei Petro Aqua au depus la Consiliul Judeþean un proiect prin care au intenþia de a amenaja o instalaþie care sã le permitã persoanelor cu handicap locomotor sã viziteze Peºtera Bolii. ”A început sã fie miºcare la peºterã. Aºteptam sã se termine ºi etapa de bacalaureat ºi speram sã avem mai mulþi vizitatori. Noi am depus un proiect la domnul preºedinte Molot prin care am dorit sã facem peºtera vizitabilã ºi pentru cei

Peºtera Bolii ar putea fi dotatã cu sistem de transport al persoanelor cu handicap cu disabilitãþi. ªi Moloþ ºi primarul au fost de acord dar pentru moment lucrurile stau”, a spus Imre Szuhanek, preºedintele Asociaþiei Petro Aqua. Proiectul nu are o valoare mare. Undeva la 20 de mii de euro le-ar permite ºi acestor persoane sã

viziteze acest obiectiv turistic. ”Existã un calcul, în documentaþia pe care am depus-o la Consiliul Judeþean am avut ºi o discuþie cu cei de la serviciul tehnic, instalaþia modernã ºi autorizatã ar costa aproximativ 18000 de euro, în rest avem voluntari

care vor face restul lucrurilor. Ieri a venit un microbuz cu persoane cu handicap ºi este trist cã stau ºi te întreabã cã ce este acolo jos. Unii din ei au coborât cu cârjele iar ceilalþi au rãmas sus în cãrucioare. Nu se realizeazã în þarã, am luat legãtura cu Crucea Rosie din

Coconea, primul pe Gaisberg

arapantistul hunedorean nu se dezminte ºi a arãtat încã o datã faptul cã este determinat sã câºtige ediþia aniversarã din acest an a Red Bull X Alps. Coconea a ajuns primul la punctul de control situat pe gheþarul Gaisberg din Alpii austrieci. Dupã prima zi de concurs, la exact 24 de ore dupã ce s-a dat startul din Salzburg, Toma Coconea ºi-a ales o rutã puþin diferitã de a celorlalþi concurenþi, cu mai multe cãþãrãri, însã rãsplata pentru efortul depus a venit imediat. Parapantistul din Petroºani a atins primul punctul de control Gaisberg, însã a avut ºi o micã penalizare pentru o deviere de la traseul impus de organizatori. Acest lucru l-a trimis pe poziþia a cu numãrul 14, însã pânã la ora 12 (n.r. ora României) când se fãceau exact 24 de ore de la start, Toma a recuperat în forþã distanþa dintre el ºi ceilalþi concurenþi, astfel cã ocupa locul trei. Totuºi, pânã la finish-ul de pe pontonul din Monaco mai erau peste 900 de kilometri, parcurºi în circa 15 zile dacã

þinem cont de estimarea realizatã de organizatorii Red Bull X Alps. Statistic, Tomi a folosit mai mult parapanta, semn cã antrenamentul intensiv din Nepal unde a stat jumãtate de an, îºi aratã roadele ºi în 24 de ore de concurs a zburat peste 90 de kilometri, iar circa 70 i-a parcurs „pe picioare” realizând un total de 151 de kilometri. Sute de fani din þarã îi urmãresc evoluþia lui Tomi Coconea chiar în Alpi, iar sute de mii pe internet. Sportivul hunedorean este unul din favoriþii daþi de organizatori la câºtigarea competiþiei extreme ºi un rãsfãþat al fanilor din întreaga lume. Maximilian GÂNJU

Germania care a fost foarte binevoitoare, ne-au trimis documentaþia ºi o ofertã”, a mai spus sursa citatã. Dacã se vor gãsi fondurile necesare pentru acest proiect,

Peºtera Bolii ar urma sã fie prima locaþie de acest gen din þarã care ar beneficia de acest sistem de transport al persoanelor cu handicap locomotor. Monika BACIU

14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Iulie 2013

9:50 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Legendele palatului: concubina regelui 11:10 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 11:50 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 12:30 România Turisticã Munþii Fãgãraº 13:00 Împreunã în Europa 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Vara pe val 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Supremaþia lui Bourne 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

10:30 11:30 11:45 13:00 13:30 14:30 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:00 19:30

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Taxi Driver (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul

Dupã faptã ºi rãsplatã Teleshopping Danni Lowinski Teleshopping Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping Focus Dragul de Raymond Iubiri secrete (r) Trãsniþii (r) Focus 18 Focus Sport Cireaºa de pe tort

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Harry, gurã mare (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Supravieþuitori în Pacific 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Teroare în Seattle 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Þintã umanã

21 martie *** 20 aprilie Aveþi succes în activitãþile comerciale ºi sunt favorizate investiþiile pentru cãmin. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu un membru mai în vârstã al familiei, care nu este de acord cu ideile dumneavoastrã.

10:30 11:30 11:45 12:45 13:00 13:05 14:00 14:30 15:25 15:30 16:30 17:30 18:30

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge Doamne de poveste Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor Intrigi ºi seducþie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:30 Rezumat Tenis 15:30 ªtirile Digi Sport 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Retrospectivã 23:00 Copa Libertadores 23:30 ªtirile Digi Sport 0:00 Fotbal Club

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai S-ar putea sã plecaþi într-o delegaþie anunþatã în ultimul moment. Cu toate ãa apar dificultãþi, reuºiþi sã vã descurcaþi foarte bine ºi sã rezolvaþi toate problemele. Este posibil ca relaþiile sentimentale sã fie tensionate în prima parte a zilei, din cauza schimbãrii programului.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Sunteþi plin de energie ºi ideile dumneavoastrã sunt apreciate de anturaj. Dacã sunteþi invitat întro excursie, profitaþi de ocazie! Chiar dacã trebuie sã cheltuiþi mai mult decât aveaþi de gând, meritaþi sã vã relaxaþi.

10:00 Draga mea prietenã La mare 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iffet 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

23 iulie *** 22 august

Colaborarea cu un partener de afaceri începe sã dea rode, o datã cu finalizarea cu succes a unei activitãþi importante. Relaþiile sentimentale ar putea avea de suferit în partea a doua a zilei.

23 august *** 22 septembrie

Se pare cã aveþi dificultãþi materiale, dar aveþi un randament excelent în activitãþile intelectuale. Este o zi favorabilã studiului, proiectelor de viitor, comunicãrii, dar ºi relaþiilor de prietenie. Dupã-amiazã ar fi bine sã vã ocupaþi de problemele tinerilor.

Aveþi multe probleme de rezolvat ºi ar fi bine sã vã organizaþi cât mai riguros, ca sã vã consumaþi energia inutil. Deºi sunteþi o fire practicã ºi astãzi aveþi un randament bun, nu refuzaþi ajutorul care vi se oferã.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Sunteþi încrezãtor în forþele proprii ºi plin de energie. Puteþi avea mari satisfacþii pe plan intelectual ºi social. Relaþiile sentimentale decurg excelent. Acordaþi mai multã atenþie celor vârstnici din familie.

Vã simþiþi plin de energie ºi înstare de mari eforturi fizice. Nu vã supraestimaþi capacitatea de efort, pentru cã riscaþi sã aveþi probleme de sãnãtate. În partea a doua a zilei s-ar putea sã fiþi invitat la o petrecere.

23 noiembrie *** 20 decembrie Puneþi suflet în tot ce faceþi ºi sunteþi hotãrât sã terminaþi tot ce aþi început. Sunt favorizate câºtigurile financiare ºi puteþi sã vã afirmaþi în societate.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi în formã ºi bine dispus, iar relaþiile cu cei din jur decurg fãrã probleme. Aveþi mari ºanse de reuºitã în toate activitãþile legate de cãmin ºi în societate. Situaþia financiarã nu vã satisface.

21 decembrie *** 20 ianuarie În prima parte a zilei vã simþiþi înstare sã mutaþi munþii din loc. Nu vã supra-estimaþi capacitatea de efort, dacã vreþi sã nu aveþi surprize neplãcute!

21 februarie *** 20 martie Inventivitatea de care daþi dovadã vã ajutã mult în afaceri. Planurile în privinþa unei noi investiþii se vor concretiza în scurt timp ºi vã vor aduce beneficii substanþiale.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Iulie 2013

Votul PE pe bugetul multianual al UE, pozitiv pentru România

eputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE) ºi-a exprimat satisfacþia pentru votul pozitiv dat de Parlamentul European (PE), sãptãmâna trecutã, la Strasbourg, pe Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2014-2020 al Uniunii Europene (UE).

Iuliu Winkler a declarat, luni, la Deva, într-o conferinþã de presã, cã deputaþii europeni au dat un vot de principiu pe CFM 2014-2020, urmând ca, în aceastã toamnã, dupã adoptarea a aproximativ de alte 70 de acte normative, bugetul multianual al UE sã fie propriu-zis adoptat. “PE a respins, în martie, prima propunere a Consiliului de buget multianual ºi bine a fãcut. (…) În lunile care au trecut au avut loc negocieri intense între Comisia Europeanã, PE ºi Consiliu, în urma cãrora solicitãrile PE au fost acceptate”, a spus deputatul european al UDMR. El a arãtat cã, deputaþii europeni au impus trei condiþionalitãþi, una legatã de flexibilitatea CFM, alta care se referã

la o clauzã de revizuire a acestuia, iar a treia privitoare la alocarea de sume mai mari pentru investiþii ºi pentru crearea de noi locuri de muncã. “Flexibilitatea CFM 20142020 presupune posibilitatea de a cheltui bani în avans dacã anumite de proiecte, cum sunt cele de infrastructurã, o cer. ªi înainte se puteau obþine, în mod excepþional, plãþi în avans, dar procedura era extrem de greoaie. Al doilea aspect al flexibilitãþii este acela al posibilitãþii de a transfera prevederi bugetare de la o axã la alta în funcþie de nevoile concrete ale fiecãrui stat membru. (…) PE a considerat cã trebuie impusã o clauzã de revizuire a bugetului multianual din douã motive. Primul porneºte de la

ideea cã alocãrile CFM 2014-2020 au acum o anumitã structurã determinatã de efectele crizei globale ºi a politicilor de austeritate, iar acest lucru se poate schimba peste trei ani, iar al doilea motiv este cel legat de faptul cã anul viitor, dupã alegerile din iunie, PE va avea o altã structurã, la fel ºi Comisia Europeanã. Ca atare, deputaþii au considerat cã trebuie lãsat ºi noul parlament sã se pronunþe asupra bugetului multianual”, a explicat Winkler. Deputatul european a adãugat cã cele 70 de acte normative, care vor fi adoptate în toamna acestui an de cãtre PE, vor prevedea cu exactitate modul în care se vor face alocãrile bugetare în cadrul politicilor europene, exemplificând cu Politica Agricolã Comunã sau cu cea de Dezvoltare Regionalã, prin aceste acte urmând sã fie defalcate alocãrile bugetare pe fiecare componentã a acestor politici pentru fiecare stat în

ârgul Naþional al Apelor Minerale, ediþia a doua, va avea loc în aceastã lunã la nivelul judeþului Hunedoara. Târgul Naþional al T Apelor Minerale îºi propune promovarea ºi valorificarea bogãþiilor de acest tip din judeþul Hunedoara (Staþiunea Geoagiu-Bãi, Vaþa de Jos, Cãlan-Bãi, Boholt, Bãcâia).

Având caracter naþional, manifestarea va da posibilitatea tuturor agenþilor economici care valorificã potenþialul apelor minerale sã îºi prezinte ofertele si sa ne ofere posibilitatile de a ne cultiva un mod de viata sanatos. Proiectarea ºi realizarea standurilor se va face astfel încât sã garanteze o prezentare modernã a exponatelor ºi produselor, creându-se cadrul optim pentru activitãþile de ofertare/promovare specifice fiecãrui agent economic. La con-

struirea standurilor se vor utilize structuri modulare, asigurându-se ºi dotãrile specifice necesare. Pe parcursul desfãºurãrii Târgului, se vor organiza activitãþi distractive ºi spectacole artistice. Se va asigura promovarea ºi publicitatea evenimentului prin mass-media localã ºi naþionala. Pentru organizarea acþiunii Consiliul Judeþean Hunedoara a alocat suma de 77.314 de lei. Parteneri în organizarea evenimentului sunt Consiliul Judeþean Hunedoara, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi

Cu inimile îndurerate, ne rugãm pentru odihna veºnicã a celui care a fost un om de aleasã omenie ºi vicepreºedinte al Filialei Locale Petroºani a Partidului Conservator, domnul TOADER SÃFTOIU

Apele minerale, promovate de CJH

Monika BACIU

parte. “Votul pe bugetul multianual al UE este unul pozitiv pentru România, pentru cã prin acest vot s-au impus condiþiile PE”, a subliniat Iuliu Winkler, arãtând cã România va primi, pentru perioada 2014-2020, o finanþare europeanã mai mare decât cea care îi fusese alocatã pentru 20072013. Potrivit deputatului european, þara noastrã va primi cel puþin 34 de miliarde de euro, cea mai optimistã variantã fiind de 39 de miliarde de euro, dar suma finalã va fi cunoscutã abia la toamnã. Iuliu Winkler a mai declarat cã regretã faptul cã, pentru prima datã în istoria UE, cã valoarea bugetului multianual al UE este în scãdere, aceasta ajungând la doar 960 de miliarde de euro în credite de angajament.

Turismului, Primãria Deva, Asociaþia de Promovare ºi Dezvoltare Geoagiu-Bãi, SNAM , Asociatii pentru sport si sanatate. Prima ediþie a târgului apelor minerale a avut loc acum doi ani la Geoagiu.

Restricþii apã Marþi 9 iulie 2013, între orele 9,00 - 15,00 în oraºul Petroºani. Zona afectatã str. Maleia, Constructorul, Piscului, 1 Mai, Cireºilor, Mãgurii, Uzinei. Motivul restricþiei - remediere pierdere pe str. Piscului.

În faþa acestei triste despãrþiri, exprimãm sincere condoleanþe familiei ºi un gând de mângâiere ºi alinare. Dumnezeu sã-l odihneascã în pace. Petru Marginean ºi Filiala Judeþeanã Hunedoara a Partidului Conservator

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

16 Actualitate

ubitorii sporturilor de iarnã vor sã salveze Transalpina, cea mai proaspãtã staþiune de schi din România, aflatã la doar câþiva kilometri de Petroºani. Dezvoltatorul proiectului, Acomin Deva, este în impas financiar dupã ce aproape a finalizat lucrarea, dar nu ºi-a mai recuperat banii. Într-o petiþie lansatã în spaþiul virtual, care va ajunge pe masa Guvernului, pasionaþii sporturilor de iarnã încearcã cu disperare sã salveze Staþiunea Transalpina. „Semnaþi pentru schi civilizat ºi nu pentru aglomeraþie ºi pentru pârtii proaste.. Semnaþi pentru un turism sãnãtos. Acest proiect are ca scop informarea autoritãþilor în legatura cu interesul major al oamenilor pentru Domeniul Schiabil Transalpina ºi pentru dezvoltarea lui. Sã arãtam cã ne pasã ºi cã putem schimba ceva. Vrem sã schiem în România în aceleaºi condiþii ca afarã”, se aratã în petiþia la care facem referire. Problemele domeniului de schi Transalpina, luat cu asalt iarnã de pasionaþii de schi, au început din cauza lipsei de finanþare. Constructorul a lucrat cu motoarele turate la maximu, sperând sã-ºi recupereze banii, dar acest lucru nu s-a întâmplat, iar acum firma este în impas financiar.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Iulie 2013

Petiþie pentru salvarea Staþiunii Transalpina

Guvernul blocheazã dezvoltarea celei mai noi staþiuni montane lucrarea este în impas.

taþiune construitã pe datorie!

La doar câþiva paºi de fosta staþiune Vidra, aflatã acum în paraginã, s-a dezvoltat un paradis montan. Zãpada se menþine în jur de ºase luni pe an, iar drumul este accesibil tot anul. Aici, fostul dictator Nicolae Ceauºescu ar fi dorit sã organizeze o olimpiadã de iarnã, iar Vidra beneficiazã de un potenþial însemnat atât pentru sporturile de iarnã, cât ºi pentru cele de varã. Exact acest potenþial l-au mirosit cei care au decis sã

punã pe picioare Transalpina Ski Resort. O staþiune montanã situatã la 2000 de metri altitudine, apãrutã de nicãieri, un proiect cãruia puþini îi dãdeau ºanse de reuºitã, care a fost implementat ºi care a absorbit turiºtii din alte staþiuni deja de renume. Domeniul de Schi Transalpina, situat la 37 de km de Petroºani – a crescut în câteva luni chiar ºi peste aºteptãrile celor care au gândit proiectul. O lunã de zile de schi gratuit a fost suficientã ca amatorii de iarnã sã uite de locurile unde schiau pânã atunci. Aici a fost amenajatã o telegondolã cu staþie inter-

mediarã, instalaþii de teleschi, posturi pentru jandarmi, pentru salvamontiºti, bazine de apã ºi mai mulþi kilometri de pârtii. Sunt 9 kilometri de pârtii, teleschiuri, telescaun, telegondole ºi ar mai trebui construite locuri de cazare, undeva pe malul lacului de la baza versantului. Cei care au lucrat la proiect spun cã este un loc cu un potenþial turistic uriaº ºi cei interesaþi pot construi aici în privat. Valoarea totalã a proiectului este de aproximativ 38 de milioane de euro ºi în mare parte, finanþarea ar trebui sã vinã de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, dar, deºi au lucrat cu o vitezã ameþitoare pentru România, constructorii de la Acomin SA Deva mai au de recuperat sume importante. Totuºi, lucrãrile au fost duse la bun sfârºit pe credit, însã firma care a executat

inanþãri abandonate

Proiectul ar fi trebuit finanþat de Ministerul Dezvoltãrii regionale ºi turismului, cu bani de la buget. Contractul de finanþare nr.27 din 2011 are clause ferme în acest sens, iar MDRT se obliga sã asigure fondurile necesare realizãrii obiectivelor de investiþii, conform bugetului alocat de Ministerul Finanþelor Publice. Numai cã MDRT nu mai existã. Atribuþiile acestuia sunt preluate acum de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, pe de o parte, ºi de Ministerul Economiei, prin ministrul delegat pentru IMM-uri, mediu de afaceri ºi turism. Ministrul delegate Maria Grapini aruncã pisica în curtea Ministerului Finanþelor, pe care îl considerã responsabil pentru platã. Dar, oficialii MF susþin cã nu se pot implica în relaþiile contractuale pe care le au autoritãþile administraþiei publice locale cu diverºi furnizori ºi prestatori de servicii ºi nu dã niciun ban. Iar autoritatea localã pe raza cãreia s-a dezvoltat domeniul schiabil, Primãria Voineasa, nu dispune de aceºi bani nici într-o sutã de ani de acum încolo. Ca sã-ºi recupereze banii ºi sã deblocheze situaþia, constructorul ar putea da în judecatã Primãria ºi Guvernul, ori pârtia de la Transalpina sã fie scoasã pârtia la licitaþie ºi sã fie gãsit un investitor care sã preia lucrãrile. Car men COSMAN