Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 402

Cronica Vãii Jiului Vineri, 5 Iulie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Acatiste academice

Universitarii de la UP îºi cumpãrã un bilet spre Rai

La Petrila, hoþii care folosesc metoda ”Accidentul” se dau poliþiºti

>>> PAGINA PAGINA A 5-A

Îngheþata care te bagã în spital a fost sistatã

>>> PAGINA PAGINA A 7-A

Riderii de la Red Bull Romaniacs au asediat Petroºaniul

etroºaniul a fost sub „asediul” motocicliºtilor. Aproape 400 de rideri, din 40 de þãri participã la cea de a zecea ediþie a competiþiei Red Bull Romaniacs.

>>> PAGINILE PAGINILE 8-9

Cândva, în viitor, Petroºani, Dealul Institului, lângã Bibliotecã: Gânduri cãtre Bunul Dumnezeu: „Trei yuani pentru cutia milei ºi 10 pentru un acatist dedicat examenului de matematici speciale”. Student anul II... z „La cutia milei bag 1 yuan ºi de restul pun la acatiste cã iar am picat colocviul la psihologie ºi mai am de adunat credite sã trec anul. Poate în suma asta intrã ºi chimia”, studentã anul I... >>> PAGINA A 3-A

”Jocuri murdare” pe spatele minerilor de la SNÎMVJ >>> PAGINA A 11-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Iulie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic –

Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Iulie 2013

Acatiste academice

Universitarii de la UP îºi cumpãrã un bilet spre Rai Cândva, în viitor, Petroºani, Dealul Institului, lângã Bibliotecã: Gânduri cãtre Bunul Dumnezeu: „Trei yuani pentru cutia milei ºi 10 pentru un acatist dedicat examenului de matematici speciale”. Student anul II... „La cutia milei bag 1 yuan ºi de restul pun la acatiste cã iar am picat colocviul la psihologie ºi mai am de adunat credite sã trec anul. Poate în suma asta intrã ºi chimia”, studentã anul I. „Mã închin acum ºi sper sã îmi dea un 5 la economie, cã s-a zis cu creditele ºi tata aflã cã iar îs repetent. Doamne ajutã! Sã aibã profa milã de noi, cã nu am reuºit cu grupa sã aranjãm. Poate vrea la toamnã! Amin!”, student la ªtiinþe Economice anul III. Diana MITRACHE Intru pe uºa din lemn, soarele bate dinspre miazãzi ºi mã închin. Sunt în biserica ridicatã de profesorii de aici (Nan ºi

corecþi ºi nu obþin nimic. Silabisesc ºi pe prima etichetã lipitã pe o cutie aºezatã prima dinspre amvon. Scrie „catedra de economie”, semn cã acolo pui banii dacã

Divinitatea cum sã treacã anul ºi caut cutia milei pentru „dileme”. Da! Am o mare dilemã: „Oare sunt în biserica potrivitã?” Dar aici sunt ºi cutii pentru Senat, Rector ºi

t Sena

Bolunduþ, pictaþi printre sfinþi). Vãd bine o grãmadã de cutii ale milei. Mila Domnului sã ne ajute! Pe noi ºi pe profesorii care iau ºpagã, ca ºi pe cei care sunt frãmântaþi de gândul cã sunt prea

vrei sã treci anul ºi eºti student la ei. Mai sunt ºi altele mai mici, pentru mate, mecanisme, lucrãri de diplomã, ori „iertarea pãcãtoºilor”. Mã plimb încet sã nu îi derajez pe cei care deja discutã cu

Prorectori, cã sunt ºi ei pãcãtoºi. Am fost mereu un indolent care am stat degeaba ºi care mereu m-am gândit cã m-am deplasat „decât” concetric, între maternitatea în care am venit pe lume, ºcoala în care am învãþat sã silabisesc, iar acum stau la câþiva paºi de Universitatea care ºi-a fãcut bisericã. De

aici o sã ajung cândva la cimitir ºi gata cercul! Acum, însã, suntem vii ºi ca sã treci prin viaþã faci slalom printre case de rugãciuni, biserici ºi troiþe ºi nu îmi dau seama dacã Dumnezeu mã ascultã de aici. Am auzit eu cã prin 2013, vara, la rãcoarea din Senat, niºte profi au gândit strategia asta, alþii au votat la „diverse” ºi iaca! Avem bisericã în campus? Habemus! Între noi fie vorba – mai era una ºi tot cam în campus, iar la ea slujeºte pãrintele Gabriel – un om respectat, care a ºtiut cu „fiabilitate” sã se retragã la timp din cele lumeºti, spre cele duhovniceºti. „Dacã biserica lui e mai bunã? NU! Clar NU! Cã altfel nu o mai construiau pe asta nouã! Nu?”.

Opa! Staþi aºa ! Intrã rectorul !!! E îmbrãcat obiºnuit ºi nu se teme sã ne spunã o „Poantã”: „Bãieþi, vã place costumul meu?”. Aud un „Daaaaaaaa”, unanim ºi mã fac ºi eu cã casc gura ca sã dea bine ºi sã creadã cã sunt ºi eu de acord. Imediat vine ºi replica ce ne cade ca un tunet din Iad. „Atunci sã veniþi ºi la toamnã, cã tot pe asta îl am, la reexaminare!!!”... ªi râde tare, fãrã sã ºtie cã e scris în cotloanele minþilor a sute de studenþi, care nu au coborât niciodatã pe partea din dreapta scãrile din deal, de teama reexaminãrilor, cã „poanta” e a lu’ altu’ care o ieºit la pensie.

iulie 2013

Biserica asta nu e încã ridicatã, dar

existã câþiva profesori universitari care vor sã îºi cumpere musai un loc în Rai. Planul cuprinde realizarea ºi, cel mai probabil, finanþarea unui aºezãmânt de cult ortodox, fix în campusul Universitãþii de la Petroºani, acolo unde este acum Biblioteca Univesitãþii. Fãrã a avea pretenþia cã ne opunem unui astfel de demers ortodox ºi fãrã sã încercãm sã ne punem rãu cu Cel de sus, încercãm sã scoatem în evidenþã un moft, care va înghiþi bani. Bani ce ar putea fi folosiþi spre gãsirea de alternative ºi contracte cu diverse instituþii, care sã poatã prelua mãcar o parte a absolvenþilor care terminã acum una dintre facultãþile, cândva de mare rãsunet în întreaga lume.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

4 Actualitate

e când s-a pus sistem de monitorizare prin satelit la fiecare autovehicul al societãþii de apã ºi canal din Valea Jiului, angajaþii nu mai au curaj sã miºte maºinile un metru în interes personal. Conducerea firmei a luat ºi „lacãtele” de pe rezervoarele maºinilor, pentru cã nimeni nu se mai atinge de un litru de motorinã de când autoturismele au fost dotate cu „poliþiºti”.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Iulie 2013

Apa Serv - singurul operator din România care n-a mãrit preþul apei

Conducerea SC Apa Serv Valea Jiului a trecut la mãsuri draconice cu reducerea cheltuielilor pentru a nu fi pusã în situaþia de a majora preþul apei potabile. O economie substanþialã s-a fãcut dupã ce toate autovehiculele din parcul auto al societãþii au fost „dotate” cu sistem de monitorizare prin GPS. Astfel, nici un angajat Rezultatul a fost imediat,

Dealer auto, branºat ilegal la reþeaua de apã

nspectorii operatorului de apã ºi canal au descoperit, în urma unui control suprizã, cã dealer-ul Dacia din Valea Jiului avea un branºament ilegal la reþeaua de apã potabilã. Prejudiciul calculat se ridicã la circa 30 de mii de lei, bani pe care Apa Serv i-ar fi pierdut dacã nu s-ar fi descoperit furtul.

Apa Serv Valea Jiului înregistrând o scãdere cu 25 la sutã la plata carburanþilor. „Eu nu urmãresc un profit, urmãresc sã încasez plata pe serviciile oferite consumatorilor. Apa Serv Valea Jiului este singurul operator din þarã care nu a mãrit preþul apei potabile de la 1 iulie. Avem cadrul legal, avem aprobãrile în acest sens ºi chiar ni s-a propus majorarea de preþ, însã eu nu am acceptat acest lucru. Populaþia din Valea Jiului nu va plãti nici un leu în plus, în anul 2013, pentru metru cub de apã consumat, vã spun sigur acest lucru. Pentru a putea funcþiona corespunzãtor am tãiat de unde se fãcea risipã. Dupã ce au fost montate aparate GPS pe maºini, a scãzut consumul cu 25 la sutã la motorinã ºi benzinã. Nimeni nu mai are curaj sã ia un litru de motorinã pentru cã ºtiu exact cât s-a umblat ºi unde a fost maºina respec-

«Pentru a ne recupera datoriile de la consumatorii cu restanþe, am fãcut o evaluare ºi am constatat cã la unele firme consumul era extrem de mic faþã de media fãcutã pe parcusul mai multor ani. Am dispus controale ºi în urma lor am descoperit branºamente ilegale la mai multe locaþii. La firma de la ieºirea din Petroºani, s-a fãcut un control ºi am descoperit sursã de apã necontorizatã. Societatea dãdea un consum lunar de vreo nouã metri cubi, în condiþiile în care acum un an sau doi avea consum ºi de câteva sute de metri cubi lunar. Au de plãtit acum o facturã de 30 de mii de lei ºi ne vom îndrepta cu plângere penalã împotriva lor. Nu mai putem tolera furturile», a declarat directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Maximilian GÂNJU

PROGRAM TV - Vineri, 5 Iulie 2013 16.00 La Zi - cu Adina Risipitu 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

tivã. Chiar zilele trecute îmi povestea cineva cã un angajat care trebuia sã ajungã, în interes de serviciu, la un depozit din Colonie a zis cã el nu merge cu maºina pentru un kilometru, pentru cã-l vedem ºi mai bine se duce pe jos”, a declarat directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Societatea de stat ºi-a redus cheltuielile ºi la alte servicii ºi ºi-a reorientat o parte din angajaþi cãtre serviciul de recuperãri de creanþe. „Unde erau angajaþi care nu

aveau ce face ºi mai mult dormeau, i-am trimis pe teren ca sã încaseze de la datornici. Dacã nu le convine sunt ºi alþi oameni care vor sã munceascã în locul lor. Noi avem de recuperat peste 10 milioane de lei de la datornici, bani care ne-ar asigura funcþionarea fãrã sã fin nevoiþi sã creºtem preþul apei. Astãzi nu am mãcar un leu datorie cãtre stat sau altcineva”, a mai spus Avram. Maximilian GÂNJU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Iulie 2013

La Petrila, hoþii care folosesc metoda ”Accidentul” se dau poliþiºti

scrocii care acþioneazã prin metoda ”Accidentul” au apãrut ºi la Petrila. Aceºtia se dau drept reprezentanþi ai Poliþiei Judeþene Hunedoara-Deva ºi abordeazã persoane în vârstã de peste 80 de ani, care sunt mai uºor de expoatat emoþional. Deºi Poliþia a declanºat campanii de informare a cetãþenilor pentru a nu deveni victime ale hoþilor ce folosesc metoda ”Accidentul”, mulþi oameni, în special oameni în vârstã încã sunt þine uºoare ale hoþilor de gen. Metoda este una parºivã, care exploateazã partea emoþionalã extremã – panica –, metodã care dã roade atunci când este vorba despre viaþã ºi moarte, despre libertate ºi puºcãrie. Dacã anii anteriori escrocii prin telefon îºi pãcãleau victimele sã achite anumite sume pentru niºte premii fictive, acum se dau rude sau avocaþi ºi le cer bani pentru cã ar fi fost implicate în accidente de circulaþie. Oamenii apelaþi, din dorinþa de a-ºi salva copiii în special, intrã imediat în panicã ºi din disperare fac ceea ce li se spune la telefon,

pentru a ajuta... Miercuri, la Petrila, la telefonul fix al Mariei B., de 80 de ani, o voce gravã de bãrbat s-a recomandat a fi reprezentant al Poliþiei Judeþene Hunedoara-Deva ºi o anunþa cã fiica (!) sa a avut un accident grav în Germania ºi a fost adusã la un spital din Bucureºti. Plin de solicitudine, falsul poliþist i-a spus femeii cã o va duce cu maºina la Spitalul din Bucureºti, dar sã-ºi ia banii pentru doctori ºi ce o mai fi nevoie. ªi cum s-a ”brodit” ca Maria B. sã aibã o nepoatã în Gemania, care tocmai trebuia sã vinã în þarã cu cei trei copii ai sãi, femeia aproape cã a înnebunit de disperare ºi a luat banii din casã, o hainã pe ea ºi a strigat peste umãr vecinei cã pleacã la Bucureºti... Norocul Mariei B. a fost cã nu avea telefon mobil, iar escrocul îi ceruse un numãr de mobil pentru a comu-

nica pe parcurs, unde sã se întâlneascã, cum este îmbrãcatã etc. Astfel a dat numãrul de telefon al vecinei... Neputând s-o lase singurã în asemenea situaþie ºi oarecum bãnuitoare amintinduºi de ºtirile cu hoþii care acþionau aºa, vecina ºi-a rugat soþul, Ion, sã meargã dupã femeia disperatã. Când escrocul a sunat pe mobil, a rãspuns nea` Ion, un om mai aprig din fire, ºi l-a luat la întrebãri pe aºa-zisul binefãcãtor, apoi a anunþat Poliþia Petrila, care a sosit imediat la faþa locului – în zona BCR Petrila. Simultan, am intrat ºi noi în scenã ºi am sunat nepoata doamnei Maria, în Germania. Aceasta se afla cu familia, ºoþul ºi cei trei copii, ºi tocmai luau masa. Abia peste câteva zile urmeazã sã plece cãtre România... Astfel, planul hoþilor a fost dejucat. Dar ºi dupã câteva ore bune de la întâmplare, Maria B. era profund mar-

Reþea infracþionalã specializatã în infracþiunile economice, destructuratã de poliþiºti

ai multe persoane suspectate de evaziune fiscalã ºi spãlare de bani au fost depistate în urma a 23 de percheziþii domiciliare ce au avut loc, joi, dimineaþa, în judeþele Hunedoara, Mehedinþi, Timiº ºi Alba. Acþiunea a fost organizatã de poliþiºtii Serviciului de Investigare a Fraudelor Mehedinþi, cu sprijinul poliþiºtilor din Timiº, Alba ºi Hunedoara ºi a vizat destructurarea unei reþele infracþionale specializate în infracþiuni economice. Activitãþile au avut loc la domiciliile a 11 administratori ºi la sediile a 12

catã. ”Puteam sã mor, sã fac un infarct. Nu mã simt bine deloc... În momentul ãla când mi-a spus, mi s-a întunecat mintea... Pe drum, cãtre locul de întâlnire cu omul ãla, m-am gândit de ce oare s-o fi adus din Germania la Bucureºti cã doar sunt asiguraþi, au medicii lor, au spitale mai bune ca ale noastre... Nu îmi revin din sperietura aia. Am luat medicamente...”a spus Maria B., cu o expresie care arãta urmele traumatismului. Comandatul Poliþiei, Ovidiu Zaharie, spune cã acesta este primul caz la Petrila. ”Noi nu am avut pânã acum cazuri, dar au fost destule la Aninoasa ºi Petroºani. La noi este prima tentativã de acest gen. Noi am fãcut o campanie de informare a populaþiei prin poliþiºtii de proximitate ºi vom continua” – a declarat Ovidiu Zaharie, ºeful Poliþiei Petrila. Ileana FIRÞULESCU

firme din judeþele menþionate, societãþi folosite în activitatea infracþionalã. “Cei în cauzã sunt suspectaþi cã, în perioada 20092012, în calitate de administratori ai unor societãþi comerciale ar fi înregistrat tranzacþii comerciale fictive de peste 3.000.000 euro, sustrãgându-se de la plata T.V.A. ºi a impozitului pe profit, prejudiciind astfel bugetul de stat cu peste 700.000 euro. Pentru recuperarea prejudiciului, poliþiºtii urmeazã sã identifice bunuri mobile ºi imobile pentru aplicarea de mãsuri asiguratorii”, au declarat reprezentanþii IGPR. Mai mulþi suspecþi au fost conduºi la sediul I.P.J. Mehedinþi pentru continuarea cercetãrilor sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor de evaziune fiscalã ºi spãlare de bani. Miercuri, în judeþul Hunedoara a mai avut loc o acþiune în forþã a oamenilor legii. În acest caz, ofiþerii de la BCCO Craiova ºi procurorii DIICOT instrumenteazã un dosar în care sunt cercetate 25 de persoane care se ocupau cu spãlarea banilor proveniþi din afacerile cu fier vechi. Car men COSMAN

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Iulie 2013

Telefoanele mobile rãmân subiect de disputã

Grãdiniþele, ocupate în totalitate

n Petroºani au fost deja ocupate toate locurile în grãdiniþe. Pentru anul ºcolar 2013 – 2014 sunt disponibile 587 de locuri în cele 4 grãdiniþe la care se adaugã ºi clasele care funcþioneazã în cadrul unora dintre ºcolile generale. Aceasta, în condiþiile în care cererile au fost ceva mai numeroase. “Deoarece toate locurile disponibile s-au ocupat, pe pãrinþii copiilor sub 3 ani i-am trecut în “aºteptare”.

e sunt utile, sunt de fiþe ºi nu am mai putea trãi fãrã ele. Telefoanele mobile sunt unele dintre cele mai utilizate ºi mai comode invenþii ale secolului douãzeci. Monika BACIU Deºi sunt avantaje clare în utilizarea mobilelor, de exemplu, a fi în contact cu cei dragi tot timpul, ca ºi cu orice chestie comodã sau de lux, mai sunt de obicei ºi dezavantaje sau consecinþe negative. Cu mobilele

consecinþele pot fi dãunãtoare ºi de aceea nu trebuie ignorate cu uºurinþã. Mobilele sunt sursa câmpurilor electromagnetice radiaþie care creazã schimbãri în orice vine în contact cu aceste câmpuri. Acestea emanã de la telefoanele mobile, ºi, datoritã

modului în care sunt utilizate, mobilele ºi câmpul ajung în contact direct cu creierul. Mai multe studii au arãtat cã folosirea pe timp foarte îndelungat a telefoanelor mobile poate duce la tumori cerebrale sau a nervului auditiv. Aceste diagnostice critice sunt chiar ºi

mai comune când mobilele nu sunt trecute dintr-o parte a capului în alta în timpul conversaþiei. Chiar dacã lucrurile nu sunt demonstrate în totalitate, trebuie ºi meritã sã încercãm sã ne protejãm sãnãtatea, pânã la urmã este tot ceea ce conteazã.

Mircea NISTOR Mai exact, dacã vom mai rãmâne ceva locuri disponibile sau va fi majorat numãrul de locuri, atunci vom înscrie ºi dintre aceºtia”, a declarat Lucia Muntean, director Grãdiniþa PP3 Petroºani. În acest timp, ar mai fi, totuºi, 28 de locuri disponibile, dar acestea sunt pãstrate pentru elevii ai cãror pãrinþi lucreazã în strãinãtate ºi care au confirmat cã-ºi vor înscrie copiii, la grãdiniþã, în localitatea de domiciliu. “Printr-o înþelegere pe care o avem cu pãrinþii acestora am pãstrat 28 de locuri, pentru cei care ne-au confirmat cã îºi vor înscrie, în toamnã, copiii în Petroºani. Dacã se vor rãzgândi avem

alþi micuþi, de exemplu cei sub trei ani, care le-ar putea lua locul”, a mai precizat Lucia Muntean. În timp ce cererile de înscriere la grãdiniþã au fost numeroase, o unitate de acest

gen aºteaptã de mai mulþi ani sã fie finalizatã. Pentru cã nu sunt bani, grãdiniþa respectivã, mai exact ce s-a construit pânã în prezent, se degradeazã pe zi ce trece.

Grãdiniþa de varã a fost anulatã

nul trecut, pe perioada vacanþei de varã, în Petroºani, a funcþionat, în premierã un program intitulat “grãdiniþa de varã”. Mai exact, pãrinþii ºi-au putut lãsa, gratis, odraslele la “cursuri”. În acest an, însã, programul a fost anulat. Mircea NISTOR “Pãrinþii ar fi vrut sã beneficieze ºi anul acesta de programul respectiv, s-au arãtat foarte interesaþi de el, cu atât mai mult cu cât era gratuit, dar nu

Dupã cum a mai precizat directoarea Lucia Muntean aceasta are ca intenþie reluarea programului în vara viitoare. În acest

am avut personal disponibil pentru a asigura funcþionarea programului. Mai exact, angajaþii care au lucrat ca voluntari, în timpul lor liber, vara trecutã, au rãmas încã de atunci

cu zile de concediu. Prin urmare, nu am putut sã-mi oblig colegele sã vinã ca voluntare ºi vara aceasta”, a declarat Lucia Muntean, directorul Grãdiniþei PP3 Petroºani.

sens a contactat o serie de instituþii de învãþãmânt superior care ºi-ar putea trimite studenþii în practicã la Petroºani pentru a avea grijã de micuþii de la grãdiniþã, pe perioada verii.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Iulie 2013

Îngheþata care te bagã în spital a fost sistatã

unitate comercialã care vinde îngheþatã în centrul Petroºaniului, la douã tonete, ºi-a închis activitatea pânã va fi verificatã de Circumscripþia Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Petroºani. O directoare de ºcoalã a intrat în spital dupã ce a mâncat îngheþata cumpãratã de la chioºcul amplasat vizavi de magazinul Pluss. O datã cu instalarea temeinicã a verii, a crescut ºi vânzarea la îngheþatã. Acum este vremea ei ºi ca urmare

este cumpãratã cu plãcere de la orice tonetã. Doar cã existã ºi riscul de a te intoxica, dacã produsele folosite la prepararea

ei nu sunt în regulã. De ghinion sau neglijenþã a avut parte chiar directoarea ªcolii Gimnaziale ”Sf. Varvara” din Aninoasa,

Locuinþele sociale din Valea Jiului rãmân o mare problemã

ii de locuitori din Valea Jiului depun cereri pentru a primi o locuinþã de la stat. Solicitanþii vor o casã însã în zona nu s-a mai construit aproape nimic. Pentru aceste locuinþe sociale oamenii au de completat o mulþime de formulare ºi au de adus multe acte pentru a putea primi o astfel de locuinþa socialã. Toate aceste lucruri se fac la nivelul administraþilor locale ºi în baza criterilor stabilite anual. ”Locuinþele sociale aparþin domeniului public al unitãþilor administrativ teritoriale ºi nu se vând. Consilile locale centralizeazã ºi rãspund de fondul de locuinþe sociale pe teritoriul unitãþilor administrativ teritoriale

respective. Locuinþele sociale se repartizeazã de cãtre autoritãþile administraþiei publice locale care le au în administrare, pe baza criterilor stabilite anual de acestea, cu respectarea prevederilor Legii locuinþei numãrul 114/1996” se aratã în documentul Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice. Finanþarea locuinþelor sociale se asigura din bugetele locale, în limitele prevederilor bugetare aprobate anual, ale consililor locale, în care scop se institue o subdiviziune de cheltuieli distinctã în aceste bugete. Consiilile locale controleazã ºi rãspund de fondul de locuinþe sociale situate pe teritoriul unitãþilor administrativ teritoriale respective. În aceste condiþii consilile locale sunt cele care deþin date referitoare la

care aflatã prin zona Pieþei centrale Petroºani, lunea trecutã, s-a gândit sã se rãcoreascã ºi a cumpãrat o îngheþatã

locuinþele vacante sau care pot deveni vacanþe din fondul locativ existent. ”În ceea ce priveºte numãrul cererilor de locuinþe, numãrul de cereri de locuinþe sociale transmis ministerului de cãtre autoritãþile publice locale, la finele anului 2012 a fost de 37.275”se mai arãta în acelaºi document. La Petroºani, peste 400 de persoane au depus cereri la primãrie pentru a beneficia de o locuinþã din fondul locativ. Situaþia este cu atât mai dramaticã cu cât pe lista de prioritãþi sunt depuse cereri încã din anul 2001, iar pentru aceste persoane nu exista soluþii în momentul de fatã. Cei din administraþia localã de la Petroºani recunosc faptul cã situaþia este delicatã în ceea ce priveºte casele, însã, spera ca Guvernul va veni în ajutorul lor. Printre aceste persoane care solicita o locuinþã din fondul locativ se numãra medici ºi asistente de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. La Lupeni a fost dat în folosinþã un bloc ANL ºi acolo s-au mutat câteva familii, iar la Petrila,edilul crede cã va avea suficiente fonduri ca sã finalizeze douã blocuri la ieºirea din oraº.În rest, nu s-a construit nimic în Valea Jiului, deºi, numai la Petroºani, primãria a depus cereri la ANL pentru construirea a douã blocuri. Monika BACIU

de la toneta de vizavi de magazinul Pluss. A urmat o dupã amiazã ºi o noapte de groazã, trecând prin chinurile unei toxiinfecþii alimentare. A ajuns la Urgenþa Spitalului Petroºani unde i s-a aplicat tratamentul adecvat timp de douã zile, cu continuarea acestuia la domiciliu fiind vorba ºi de o deshidratare accentuatã datoritã stãrii de vomã prelungitã. Sesizat, ºeful Circumscripþiei Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Petroºani, dr. Octavian Popescu, s-a deplasat imediat la societatea care a comercializat respectiva îngheþatã. ”Este vorba de o

societate din Sebeº, care are douã puncte de vânzare a îngheþatei – unul lângã parcarea de vizavi de Banca Transilvania ºi altul în Piaþa Petroºani. Proprietarul a fost foarte cooperant, s-a sistat pe loc vânzarea,s-a închis unitatea pânã la verificare. L-am invitat la sediul instituþiei noastre cu cele necesare verificãrii. Funcþie de ce se va constata, se vor lua mãsurile care se impun” – a declarat ºeful CSVSA Petroºani, Octavian Popescu. Acesta a precizat cã de regulã nu s-au gãsit nereguli pe acest palier ºi cã verificãrile sunt frecvente. I leana FIRÞULESCU

8 Eveniment

etroºaniul a fost sub „asediul” motocicliºtilor. Aproape 400 de rideri, din 40 de þãri participã la cea de a zecea ediþie a competiþiei Red Bull Romaniacs, consideratãdrept cel mai dificil concurs de tip hard-enduro din lume.

Eveniment 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Iulie 2013

Riderii de la Red Bull Romaniacs

AU ASEDIAT PETROªANIUL Pânã sã poposeascã în „capitala” Vãii Jiului, riderii au avut de parcurs un traseu care mãsoarã 170 km pentru cei de la clasa Pro, 154 km pentru cei de la Experþi ºi 139 km pentru restul. Competitorii au ajuns în Petroºani în jurul ameizii, asta dupã ce au traversat, la propriu, clãdirea fostei uzine de preparaþie a cãrbunelui de la Petrila. Traseul a fost unul spectaculos ºi, totodatã, dificil, ºi a presupus coborâri de scãri, precum ºi o serie de tarversãri prin spaþii înguste. Special pentru acest eveniment, municipalitatea din Petroºani a decis închiderea bulevardului principal, pe porþiunea cuprinsã între Primãrie ºi

numãrã ºi o tânãrã din Valea Jiului, Sorina Sandu, în vârstã de 22 de ani, nimeni alta decât fiica actualului director al Exploatãrii Miniere Lupeni, Sorin Sandu, de asemenea un pasionat al sporturilor extreme.

Hotel Petroºani, ºi devierea traficului auto. „Circulaþia este opritã de la ora 12.00, pânã vineri la ora 8.00 pentru cã este

o etapã mondialã a unui concurs de motociclete ºi în aceastã zonã aceste motociclete vor fi parcate ºi vor putea fi vãzute de

cãtre toþi cei care doresc”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Printre concurenþi se

andarmii, la datorie

ªi jandarmii hunedoreni au luat toate mãsurile pentru preîntâmpinarea vreunui eveniment nedorit. Astfel, pânã în data de 6 iulie efective din cadrul Jandarmeriei Hunedoara vor asigura mãsurile de ordine ºi siguranþã publicã, pe timpul desfãºurãrii celei de-a X-a ediþii a competiþiei internaþionale de Hard Enduro, Red Bull

Romaniacs. „Concurenþii ajung în judeþul Hunedoara în data de 04 iulie, iar în data de 05 iulie vor lua startul din municipiul Petroºani. Cursa se va încheia în municipiul Sibiu. Jandarmii recomandã participanþilor la acest eveniment, sã respecte indicaþiile forþelor de ordine ºi organizatorilor, sã

respecte normele de convieþuire socialã, iar în situaþia în care observã sãvârºirea unei fapte ilegale sã se adreseze jandarmilor din dispozitivul de ordine publicã sau sã apeleze numãrul de urgenþã 112”, a declarat Maistrul Militar Pop Andrada , din cadrul IJJ Huendoara . Car men COSMAN

Enduro prin clãdiri industriale

drenalinã pe douã roþi ºi motoare turate. Sute de rideri s-au întrecut astãzi în cadrul celei de-a 10-a ediþii a competiþiei Red Bull Romaniacs, competiþie privitã drept cel mai dificil raliu hard-enduro de pe planetã.

m-am aºteptat la aºa ceva. Am ajuns pe poziþia doi, sper sã recupereze, mai am douã zile. Partea asta, cea de la Preparaþie, a fost una tehnicã, dar e destul de scurtã. În douã-trei minute urci”, spune concurentul român clasat pe poziþia a doua. ”A fost bine, a fost foarte rapid, condiþiile au fost fantastice, nicio nemulþumire, a fost foarte bine. Sosirea a fost perfectã, este foarte multã distracþie mã bucur cã au fãcut asta, este perfect. Astãzi nu a fost greu, a fost doar rapid ºi

Traseul a fost unul dificil, dar în acelaºi timp superb, cel puþin asta declarã participanþii. Linia de sosire a avut loc într-o zonã neaºteptatã pentru participanþi, la zeci de metri înãlþime, într-o clãdire industriaºã ce aparþine exploatãrii miniere Petrila. ”A fost foarte frumos, mi-a plãcut, prima porþiune din ziuna de azi a fost mai dificilã, iar a doua parte a fost mai rapidã. Mi-a plãcut ºi prima ºi a doua parte, nu am avut probleme tehnice. Aici (deasupra Preparaþiei Petrila –n.r.) ne-au fãcut o surprizã, aici la finish, chiar mi-a plãcut, nu

distractiv nu a fost greu deloc”, spune un alt participant. Stratul s-a dat la Sibiu în data de 3 iulie, iar joi, concurenþii au poposit la Petroºani de unde se vor întoarce la locul de plecare. Lungimea traseului

variaza pentru fiecare clasã în parte, acesta fiind între 100 ºi 200 km pe zi. Pasajele tehnice sunt provocãrile principale ale traseului, care strãbate zone împãdurite dar presãrate cu pietre ºi stânci. ”Este cea mai grea competiþie hard-enduro din lume, a ajuns la a X-a ediþie, ºi fiind a zecea ediþie am fãcut-o un pic mai specialã pentru toatã lumea. Pentru majoritatea, da, este dificil traseul, tocmai asta face sã fie mai spectaculos. Apoape de start a fost un accident, rãnit, dar nu grav, totul e ok”, a declarat Ioan Tara, track manager. La competiþie participã mai mulþi români, unul dintre aceºtia fiind Sorina Sandu din Lupeni. Monika BACIU

8 Eveniment

Eveniment 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Iulie 2013

Riderii de la Red Bull Romaniacs

Hotel Petroºani, ºi devierea traficului auto. „Circulaþia este opritã de la ora 12.00, pânã vineri la ora 8.00 pentru cã este

o etapã mondialã a unui concurs de motociclete ºi în aceastã zonã aceste motociclete vor fi parcate ºi vor putea fi vãzute de

cãtre toþi cei care doresc”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Printre concurenþi se

andarmii, la datorie

Enduro prin clãdiri industriale

10 Actualitate

Rãmaºi în scaunele puterii de decizie...

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Iulie 2013

odul de conduitã al funcþionarilor publici face parte dintr-o lege care trebuie respectatã, iar invocarea necunoaºterii legii nu te absolvã de rãspunderea civilã sau penalã, nici mãcar nu-þi acorda circumstanþe atenuante. La art. 3(f) din legea privind Codul de Conduitã al Funcþionarilor Publici se arata: “integritatea moralã, principiul conform cãruia funcþionarilor publici le este interzis sã solicite sau sã accepte direct sau indirect, pentru ei sau pentru alþii, vreun avantaj sau beneficiu în considerarea funcþiei publice pe care o deþin, ori sã abuzeze în vreun fel de aceastã funcþie “

POVAÞÃ: Sã ai funcþie e bine, Chiar s-ajungi ºi-un mare domn… Rãu e ºi nu se cuvine, Sã-þi pierzi funcþia de OM! Deºi a trecut mai bine de un an de la schimbarea puterii politice, cine ar mai fi crezut cã în actul conducerii unor Deconcentrate vor rãmâne aceiaºi numiþi politic de cãtre vechea putere, interesaþi în a-ºi urmãri în continuare, scopurile ºi nerecumoscandu-ºi niciodatã incompetenþã, ba chiar etalându-ºi studiile cu fel ºi fel de diplome chiar ºi de doctori , care,” taie ºi spânzurã” nederanjaþi de nimeni. Acestor numiþi politic în fruntea instituþiilor le lipseºte doar dreptul de a decide asupra vieþii ºi morþii celor supuºi lor, respectiv subaltrenilor (acei teleghidaþi în executarea ordinelor). Printr-o strategie dibace, aceºti numiþi politic, aºa-ziºi funcþionari publici ai Statului, încearcã a ne convinge cã ei sunt Legea ºi buricul pãmântului, cã ei deþin adevãrul absolut, demonstrând, prin logicã lor complicatã, cã albul este negru, chiar dacã aduc argument zãpadã. Cine mai poate controla activi-

tatea (care activitate?) acestor funcþionari publici, care se afla în fruntea Deconcentratelor de o bunã perioadã de timp? (unii pot candida chiar pentru Cartea Recordurilor). Într-o astfel de situaþie, la conducerea AJOFM HD instituþie guvernamentalã se afla de aproape nouã ani, numit politic, Iorgovan Velichi. Þinând seama de vechime, putem afirma cã este unul dintre cei mai longevivi directori, aºa cum îi place sã i se spunã , asta ºi pentru cã este un descurcãreþ. Aº dori pe scurt sã reamintesc “strategia înþeleaptã “a acestui numit politic pe care a promovat-o în cadrul instituþiei ºi prin care a rãmas în continuare la conducerea Agenþiei. S-au scris, în presã hunedoreana ºi nu numai, multe articole despre încrengãturile de la AJOFM HD, despre veniturile salariale imense obþinute de unii angajaþi ai Agenþiei guvernamentale în raport cu alþi bugetari, despre

conduita unor funcþionari din cadrul Agenþiei privind integritatea moralã, despre existenþa unor privilegii despre care opinia publicã afla mai rar etc. Apropos despre salarii,Victor Ponta spunea “ Avem angajaþi prin birouri cu salarii de la stat de trei ori cât un medic, profesor, pompier, sau poliþist!” De asemenea s-a scris un articol cu titlul “Populism ºi demagogie la TV” unde este prezentat directorul Iorgovan Velichi povestindu-ne, printre altele despre vizitele sale în strãinãtate ºi mai precis în Germania unde a fost invitat la “o orã de englezã” ºi tot I.V. mai spunea cã la acea orã de englezã “între timp a apãrut o doamnã profesoarã care avea niºte picioare, la 50 de ani ºi ceva sãraca… ca butucii”, întãrind cele spuse cu gesturi ample ºi rotunde ale manilor ºi degetelor, (minutele 58-61 ale emisiunii “Oameni ºi fapte” ) Într-un alt articol intitulat “Chinuitoarea povarã a întrebãrilor“ a fost prezentat modul în care s-a realizat reorganizarea prin restructurarea unor posturi, respectiv concedierea salariaþilor care ocupau aceste posturi.

În continuare am sã mã refer la o parte din acest articol ºi anume al cazului interesant al lui Bercea Valentin, funcþionar public al AJOFM HD din 2005 despre care încã nu am aflat criteriile pe care le-a îndeplinit atunci când a fost angajat, dar despre care ºtim cã a trecut examenul cu privire la reorganizarea prin restructurare a unor posturi, rãmânând sã-ºi continuie activitatea în cadrul Agenþiei, deºi sub îngãduinþa ºefului sãu I.V. reuºeºte sã mai aibã ºi alte locuri de muncã însumând venituri substanþiale din salarii conform propiei declaraþii de avere din 2012. Pe noi nu ne-ar interesa numãrul locurilor sale de muncã, chiar dacã reuºeºte imposibilul pentru mulþi dintre cetãþenii acestei þãri, ci faptul cã funcþionarul public Bercea Valentin, sub îngãduinþa ºefului sãu Iorgovan Velichi, obþine venituri salariale

ºi de la Asociaþia de Calificare, Specializare, Perfecþionare din Petroºani care este partenerã în proiecte POSDRU cu AJOFM HD!?! Deºi directorul I.V. a fost rugat sã rãspundã la mai multe întrebãri, tot de atâtea ori a refuzat. Poate ne rãspunde de aceastã datã, la întrebarea: În ce situaþie se afla dumnealui, în ce situaþie se afla Bercea Valentin ºi dacã este legal sau moral sã se petreacã aceste lucruri ? Este o întrebare la care cândva tebuie sã rãspundã! Încã o întrebare, la care domnnul director nu a vrut sã rãspundã, a fost aceea de a ne spune unde ºi-a sãrbãtorit ziua de naºtere în 05. 10. 2006? Dacã a uitat, poate îl ajutã sã dea rãspunsul acestei întrebãri Babþan Iudith, cea care se bucura de încrederea ºefului sau, cel care a investit-o ºefa la ALOFM Petroºani din anul 2005, figurând de asemenea în topul

longevitãþii funcþiei ºi a veniturilor salariale din instituþie. Mulþi oameni din aceastã þarã am votat USL-ul, care ne reprezintã în Parlamentul României 70% , pentru a ne scãpa de aceste anomalii care au distrus vieþile multor cetãþeni , dar pânã acum nu se vede vreo schimbare în acest sens, iar aceste gãºti au rãmas în continuare în funcþi de conducere, racordaþi la conductã banului public, iar partidele din cadrul USL i-au primit cu braþele deschise în rândul membrilor de partid, aºa cum PNL HD l-a primit pe Iorgovan Velichi, cel care ºi-a dat demisia din PDL dupã 17 ani în care a fost membru al acestei formaþiuni politice pentru a fi menþinut, pe viaþã, la conducerea AJOFM HD. OARE SÃ FI FOST PÃCÃLIÞI ªI DE CÃTRE USL??? Petr e LUNGOCI

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Iulie 2013

Promisiuni pentru ”Jocuri murdare” pe spatele mineritul din Valea Jiului minerilor de la SNÎMVJ ctivitatea minierã din Valea Jiului va A continuaEnergetic ºi dupã fuziunea cu riterii stricte pentru huila de la Mina Complexul Hunedoara. C Paroºeni. Liderii Sindicatului Huila, Reprezentanþii Ministerului pentru Energie sindicat reprezentativ la nivelul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului îi acuzã pe cei de la Complexul Energetic Hunedoara cã au impus mai multe condiþii pentru a prelua cãrbunele de la societate. Este vorba de redirecþionarea cãrbunelui de la minele neviabile la Termocentrala Paroºeni, termocentralã care arde cãrbune de o capacitate caloricã superioarã. Monika BACIU „Au fost niºte condiþii impuse pentru ca acel cãrbune pe care îl producem sã îl bãgãm prin preparaþie pentru spãlare ºi ni s-a

fãcut o ofertã de preþ pentru spãlarea unei tone de cãrbune sã se plãteascã 540 de lei. Când înainte preþul unei tone de cãrbune era undeva la 72 de lei spãlatul.

Ori la 540 de lei nu încasezi atâþia bani pe o tonã de cãrbune dacã o vinzi. Spãlarea unei tone cu recuperarea la un grad de 42 la sutã. Adicã sã primesc înapoi 42 la sutã din tonã de cãrbune ºi la o putere caloricã undeva la 3300- 3400, deci dacã bag în Preparaþie cãrbune cu o putere caloricã de 3500 primesc înapoi nici jumãtate din cantitate ºi cu o putere mai micã. E ceva ce sfideazã logica. Prepararea spãlarea înseamnã cã primesc mai puþin înapoi, dar la o putere caloricã mai mare” a declarat Laszlo Domokos preºedintele sindicatului Huila. Potrivit liderului de sindicat dacã societatea ar fi aplicat aceastã mãsurã pierderile s-ar fi ridicat undeva la peste 20 de milioane de lei. Mai mult, liderii de sindicat de la minele neviabile au ajuns la concluzia cã se doreºte deturnarea subvenþiei cãtre societatea formatã din minele viabile ºi cele douã termocentrale.

asigura cã activitatea minierã din Valea Jiului va continua dupã ce SNH va fi absorbitã de CEH pentru cã are un rol important în creºterea activitãþii economice ºi în vederea privatizãrii iar cantitatea de hiula care va urma sã fie extrasã va fi reglatã dupã mai multe criterii de pe piaþa de energie. Monika BACIU

”Fuziunea dintre Societatea Naþionalã a Huilei ºi Complexul Energetic Hunedoara este un proces pe cale de finalizare. Dupã fuziune, activitatea minierã din Valea Jiului va continua, integratã în Complexul Energetic Hunedoara, urmând a avea un rol important în creºterea activitãþii economice, în

vederea privatizãrii. În cadrul noii structuri a Complexului Energetic Hunedoara va fi prioritarã demararea unui program imvestitional pe domeniul minier, care sã vizeze soluþii tehnologice menite sã creascã productivitatea dar ºi siguranþa muncii în subteran, astfel încât sã se atingã obiectivele de rentabilizare ºi eficientã economicã. Cantitatea de hiula care urmeazã a fi extrasã anual va fi reglatã dupã criterii tehnice ºi economice dictate de participarea Complexului Energetic Hunedoara pe piaþa de energie” se aratã în rãspunsul acordat de cãtre Constantin Niþã, Ministrul delegat pentru

Energie, deputatului Monica Iacob Ridzi. Mai mult decât atât investitile ºi capacitatea de producþie de la Termocentrala Paroseni vor fi în interesul locuitorilor din Valea Jiului. ”Creºterea capacitãþii de producþie a Termocentralei Paroseni prin construirea unui nou grup, în sistem de cogenerare, va trebui sã facã obiectul unui studiu de oportunitate în cadrul structurii complexului, pornit în primul rând din raþiuni economice dar ºi sociale, ca rãspuns la nevoia unui sistem de termoficare adecvat comunitãþii” se mai arãta în acelaºi document. Reprezentanþii ministerului asigura cã vor acorda tot sprijinul necesar pentru cã activitatea minierã din Valea Jiului sã fie una rentabilã ºi dupã fuziunea Societãþii Naþionale a Huilei cu Complexul Energetic Hunedoara chiar dacã în ultima vreme lucrurile nu sunt ”roz” în ceea ce priveºte soarta mineritului din Valea Jiului.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Iulie 2013

“Necenzurat”, proiectul naþional de prevenire a consumului de droguri în rândul tinerilor a ajuns la final

genþia Naþionalã Antidrog în parteneriat cu Ministerul Educaþiei Naþionale, prin structurile locale, Centrul de Prevenire Evaluare ºi Consiliere Antidrog Hunedoara, respectiv Centrul Judeþean de Resurse ºi Asistenþã Educaþionalã Hunedoara, au implementat în perioada februarie 2013 – iunie 2013 proiectul naþional de prevenire a consumului de droguri în rândul tinerilor „Necenzurat”. Proiectul „NECENZURAT” a fost desfãºurat la o clasa de a VII a de la ªcoala Gimnazialã ”Andrei ªaguna” Deva ºi la o clasã de a VII a de la Colegiul Naþional ”Decebal” Deva, beneficiari direcþi fiind un numãr de 50 de elevi ºi 30 de pãrinþi. Obiectivul general al proiectului a vizat formarea unor abilitãþi de viaþã necesare luãrii unor decizii informate, corecte ºi responsabile în legãturã cu consumul de tutun, alcool ºi droguri. “Prin obiectivele specifice s-a urmãrit dobândirea de cunoºtinþe corecte despre droguri, stimularea ºi eficientizarea comunicãrii în grupul de elevi, formarea de atitudini potrivite cu privire la consumul de droguri, formarea de abilitãþi generale privind consolidarea relaþiilor familiale, controlul ºi soluþionarea conflictelor precum ºi îmbunãtãþirea relaþiilor pãrinte/copil ºi pãrinte/ºcoalã prin implicarea pãrinþilor, copiilor ºi a cadrelor didactice în activitãþi comune”, declarã inspector Cristina Ghirca CPECA Hunedoara. Potrivit inspectorului Cristina Ghirca, în urma evaluãrii finale a chestionarelor de satisfacþie a elevilor a rezultat faptul cã,

toþi participanþii considerã cã proiectul ”Necenzurat” ar trebui sã mai existe ºi în urmãtorii ani de ºcoalã, iar la 47,5 % le-a plãcut foarte mult participarea la proiectul Necenzurat, la 22,5% le-a plãcut mult, la 27,5% nici nu le plãcut nici nu le-a displãcut, 1 elev nu a rãspuns la aceastã întrebare. “Referitor la dobândirea de cunoºtinþe corecte despre droguri, 30% considerã cã ºtiu mult mai multe dupã participarea la acest program, 60 % cã ºtiu mai multe, 2,5 % au În ceea ce priveºte eficientizarea comunicãrii în grupul de elevi, 7,5% considerã cã programul le-a îmbunãtãþit mult relaþia cu colegii, 30% considerã cã programul le-a îmbunãtãþit relaþia cu colegii, 32,5 % au rãspuns neutru, nici da nici nu, 12,5 % cã nu, 5% considerã cã deloc, iar 12,5% nu ºtiu.(...) Având în vedere rezultatele evaluãrii implementãrii proiectului

”Necenzurat” la cele douã clase de a VII a, considerãm cã, atât obiectivul general cât ºi obiectivele specifice propuse la începutul activitãþilor au fost îndeplinite, eficienþa acestuia fiind ridicatã, similarã cu cea a celor mai bune programe de prevenire”, mai spune Cristina Ghirca. Feed-back-ul pozitiv primit din partea elevilor, profesorilor ºi pãrinþilor implicaþi în proiectul ”Necenzurat” ºi identificarea de cãtre aceºtia a nevoii derulãrii unor astfel de proiecte de prevenire a consumului de droguri în ºcoli, asigurã implementarea cu succes a proiectului ºi în anul ºcolar 2013/2014, urmând ca, la începutul anului ºcolar, specialiºtii CPECA Hunedoara ºi CJRAE Hunedoara sã formeze prin intermediul Casei Corpului Didactic Hunedoara cel puþin 20 de cadre didactice care sã îl desfãºoare în unitãþile ºcolare din care provin.

Speranþe la rectificarea bugetarã

ucrãrile la blocul ANL din municipiul Hunedoara ar putea fi reluate. Este vorba despre blocul de pe strada Alexandru Vlahuþã unde lucrãrile au fost sistate din lipsã de fonduri. Monika BACIU Aceste lucrãri ar putea fi reluate dupã rectificarea bugetarã, blocul putând sã primeascã bani pentru continuarea lucrãrilor de construcþie pentru cã o parte din aceste lucrãri au fost în prealabil demarate. Doar lucrãrile care au fost deja începute s-ar putea sã primeascã finanþare, celelalte vor rãmâne ºi în acest an doar în stadiul de proiect din lipsa banilor. ”Sumele insuficiente alocate programului de construcþii locuinþe pentru tineri, destinate închirierii, în conformitate cu prevederile Legii nr.5/2013Legea Bugetului de Stat pe anul 2013, sunt distribuite numai investiþilor aflate în stadii de execuþie din anii anteriori. Deoarece pentru

obiectivul de investiþii din judeþul Hunedoara, municipiul Hunedoara,

strada Alexandru Vlahuþã au fost executate unele lucrãri de constructii-montaj, promovarea acestuia va fi avutã în vedere, cu prioritate, în cazul unei rectificãri bugetare pozitive” se aratã în documentele Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice. În municipiul Hunedoara necesarul de locuinþe pentru tineri este foarte mare, iar acum existã peste 540 de cereri depuse în acest sens. În acelaºi timp, administraþia publicã nu are suficiente spaþii locative.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Iulie 2013

Istoria ºi comerþul, cheia succesului în turism

rei elemente care sunt cheia succesului pentru cã o zonã bogatã, ºi pentru ca Valea Jiului sã poatã supravieþui ºi chiar sã prospere sunt nepuse în practicã. Omul de afaceri, Emil Pãrãu, îºi aduce aminte cu nostalgie de ”epoca de aur” când orice loc din þarã, chiar ºi Valea Jiului, ar fi fost vizitat cu foarte mare interes de cãtre turiºti indiferent dacã aceºtia era romani sau strãini. Monika BACIU Toatã lumea pleca acasã cu un suvenir indiferent dacã acesta ar fi fost unul scump sau unul simbolic. ”În timpul lui Ceauºescu era un obicei când te duceai undeva sã cumperi suveniruri, cãºti de miner ºi alte lucruri. A venit revoluþia ºi nu a mai fãcut nimeni, înainte te duceai cu aºa ceva. Amenajai o minã ºcoalã. Sunt

atâtea mine, o minã în care nu trebuie multe galerii, trebuie 100 de

metri sã meargã sã vadã cum lucrau oamenii acolo” a

declarat Emil Pãrãu. Mai mult de cât atât omul de afaceri este de pãrere cã ºi în Valea Jiului se poate trãi bine dar pentru acest lucru este nevoie ca sã se facã mai multe investiþii pentru cã turiºtii sã se simtã ca acasã. Trebuie sã fie ceva, un turist vine în Valea

Cãsuþe de vacanþã pentru „curtenii” Castelului din Carpaþi

proximativ 50 de parcele de teren vor fi scoase la licitaþie de Primãria din Vulcan în staþiunea Pasul Vâlcan, acolo unde se implemeneazã proiectul de dezvoltare a turismului denumit „Castelul din Carpaþi”. Carmen COSMAN Dupã ce Planul Urbanistic Zonal pentru Pasul Vâlcan a fost aprobat, municipalitatea din Vulcan dã drumul la licitaþiile pentru cãsuþele de vacanþã. „Luna aceasta dãm drumul la licitaþiile pentru terenuri, pentru casele de vacanþã. Am realizat deja PUZul, care a fost aprobat.

În total sunt aproximativ 50 de parcele”, a declarat primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Cei care vor cãsuþe de vacanþã pe „domeniul” Castelului din Carpaþi trebuie sã respecte niºte condiþii stricte, ce vizeazã suprafaþa de construcþie ºi chiar amplasamentul ºi aranjamentul imobilelor. Astfel, pentru cãsuþele de vacanþã

regimul de construþie este impus la P+1, pentru pensiuni P+2 sau 3 ºi maximum 10 camere, iar viitorul hotel din Pasul Vâlcan nu va putea avea mai multe de patru etaje, plus parterul. Ceva mai tânãrã decât Straja sau Parâng, Staþiunea Pasul Vâlcan începe sã prindã contur, dupã ce a fost cuprinsã într-un amplu program de modernizare cu fonduri de la MDRT. Primul pas al proiectului de dezvoltare a turismului în Pasul Vâlcan a fost inaugurarea telegondolei care face legãtura dintre municipiul Vulcan ºi staþiunea montanã, o investiþie în valoare de aproape 33 de milioane de lei, fãrã TVA, realizatã din bani alocaþi de Ministerul Turismului. Proiectul va continua, însã, iar în aceastã staþiune se vor amenaja douã telescaune, mai multe instalaþii de teleschi, cinci pârtii de schi, dintre care

cea mai mare va avea o lungime de 5 kilometri, plus o telegondolã care sã facã legãtura cu Straja. De asemenea, aici vor fi aduse ºi tunuri de zãpadã, care sã compenseze lipsa zãpezii naturale, atunci când este cazul. Staþiunea Pasul Vâlcan se gãseºte în Masivul Vâlcan la o altitudine de 1.300 de metri ºi este situatã la 7 kilometri de municipiul Vulcan.

Jiului ºi trebuie venit cu specificul acesta. Se pot face anumite lucruri de aici. Trebuie sã ºtie istoria, de când e mineritul, ce s-a fãcut câþi au venit. Valea Jiului este un exemplu de cum se poate trãi toþi la un loc, trãit bine ºi fãrã sã

ai absolut nicio problemã”, mai spune sursa citatã. Astfel, judeþul Hunedoara ºi implicit Valea Jiului, ar putea deveni un punct de atracþie pentru turiºti, însã fiecare autoritate decizionalã trebuie sã implementeze proiecte care au ca tintã cetãþeanul ºi turistul.

14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Vieneri, 5 Iulie 2013

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 11:50 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 12:30 România Turisticã Munþii Fãgãraº 13:00 Europa mea (r) 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Exclusiv în România (r) 16:45 Lumea modei 17:00 Finanþe ºi afaceri 17:30 o9atitudine 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Misiune în forþã 22:45 Monstrul preistoric 0:45 Funcþionarii 2

9:30 Mare ºi pãros 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Miss fata de la þarã (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Copiii Dunei

10:45 11:00 12:00 13:15 14:15 15:30 17:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Iubire periculoasã 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Bun venit în Mooseport 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Inimã neînfricatã 0:00 Cursa pentru viaþã

21 martie *** 20 aprilie Relaþiile cu anturajul sunt favorizate astãzi. În cursul dimineþii vã întâlniþi cu o veche cunoºtinþã. Este o zi bunã pentru rezolvarea problemelor sentimentale care vã frãmântã de mai mult timp. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.

10:00 Draga mea prietenã La mare 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Vacanþa Mare (r) 21:30 Pe banii pãrinþilor (r) 23:00 Animal 2

10:15 11:15 11:30 12:30 13:00 13:05 14:00 14:30 15:25 15:30 16:30 17:30 18:30

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge Doamne de poveste Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor Intrigi ºi seducþie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Retrospectivã 11:00 Formula 1 12:45 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:30 WTC IronMan 2013 15:00 Formula 1 16:00 Fotbal Club 17:00 Rugby: French Defence Force - Moldova “A” 18:45 ªtirile Digi Sport 19:00 Rugby: CSA Steaua Bucuresti - Romania “A” 20:45 Digi Sport Special 22:00 ªtirile Digi Sport 22:30 Formula 1 0:00 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Zi favorabilã schimbãrilor majore, mai ales pe plan social ºi sentimental. Sunt favorizate întâlnirile cu persoane importante, consolidarea relaþiilor de prietenie ºi sentimentale. Este favorizatã munca în echipã. Acceptaþi iniþiativele colegilor de serviciu.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Aveþi posibilitatea sã faceþi schimbãri importante pe plan social ºi în privinþa relaþiilor sentimentale. Este un moment bun pentru a încheia contracte, iar investiþiile pe care le faceþi se vor dovedi rentabile.

23 august *** 22 septembrie

În cursul dimineþii primiþi bani dintr-o activitate extraprofesionalã. De asemenea, o persoanã mai în vârstã vã propune o nouã colaborare. În partea a doua a zilei, împreunã cu persoana iubitã, faceþi planuri de viitor. Nu vã pripiþi în luarea deciziilor!

Sunteþi hotãrât sã începeþi o nouã etapã în viaþa dumneavoastrã socialã ºi profesionalã. Azi sunt favorizate comunicarea, relaþiile cu persoanele tinere ºi cãlãtoriile în interes personal. Vã puteþi baza pe intuiþie.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Zi bunã pentru a începe noi activitãþi ºi pentru a face planuri de viitor. Dupã-amiazã sunteþi tentat sã cheltuiþi mai mult decât vã permite bugetul familiei. Fiþi cumpãtat ºi consultaþi-vã cu partenerul de viaþã! 7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

aprile

Partenerul de viaþã vã oferã un cadou de care vã bucuraþi foarte mult. Un prieten de familie vã invitã sã petreceþi dupã-amiaza împreunã. Capacitatea de comunicare este excelentã. Reuºiþi sã rezolvaþi o problemã partenerialã. Teleshopping Culoarea fericirii Destinul regelui Suflete pereche (r) Rãzboinicul (r) Copii contra pãrinþi (r) Specialiºti în sãnãtate Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Rãzboinicul

23 noiembrie *** 20 decembrie La o întâlnire cu prietenii, faceþi cunoºtinþã cu o persoanã mai în vârstã, care vã va ajuta în afaceri. Puteþi obþine beneficiile materiale scontate, dacã evitaþi speculaþiile de orice fel.

21 ianuarie *** 20 februarie

Aveþi rezultate deosebite pe plan social ºi afaceri. Daþi dovadã de rãbdare ºi nu forþaþi lucrurile. Spre searã primiþi o veste bunã de la persoana iubitã, în urma cãreia viaþa dumneavoastrã se schimbã complet.

Capacitatea de comunicare este excelentã ºi vã ajutã sã vã afirmaþi în societate. Puteþi sã începeþi o nouã afacere, cu condiþia sã finalizaþi mai întâi lucrãrile deja începute.

21 decembrie *** 20 ianuarie Un prieten vã propune sã vã asociaþi într-o afacere ce pare profitabilã. Nu vã grãbiþi sã luaþi o decizie! Analizaþi cu atenþie propunerea, împreunã cu partenerul de viaþã.

21 februarie *** 20 martie Este posibil sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes de serviciu, care va prilejui mari schimbãri pe plan financiar. O persoanã importantã vã destãinuie câteva secrete în domeniul afacerilor.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Iulie 2013

Oferã-þi o ºansã! Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroºani

a în fiecare an, Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petrosani are o ofertã educaþionalã variatã, pentru orice vârstã ºi preferinþe , având toate formele de ºcolarizare: Liceu zi, Liceu seral, A 2-a ºansã, ªcoalã postlicealã ºi ªcoalã de maiºtri. Liceu zi: Clasele de liceu, curs de zi se adreseazã în primul rând absolvenþilor de clasa a VIII-a, unde sunt oferite specializãrile: - Coafor stilist, cu englezã intensivã; - Tehnician proiectant CAD; - Tehnician în instalaþii electrice; - Tehnician construcþii ºi lucrãri publice; - Tehnician în industrie textilã; ªcoalã profesionalã: Durata învãþãmântului profesional este de 2 ani ºi este organizat dupã clasa a IX-a, ca parte a pregãtirii prin învãþãmântul liceal, filiera tehnologicã. Pe toatã

durata ºcolarizãrii, elevii ºcolii profesionale vor primi o bursã de 200 Lei/ lunã. În acest an calificãrile propuse sunt: - Mecanic auto; - Costrucþii ºi lucrãri publice; - Confecþioner produse textile. Liceu seral: Clasele de liceu curs seral, se adreseazã tuturor celor peste 18 ani, care din diverse motive nu au continuat studiile, având locuri în clasele IX – XIII, astfel: Clasa a IX-a - Tehnician proiectant CAD; - Tehnician mecanic întreþinere ºi reparaþii. Clasa a X-a - Tehnician operator tehnicã de calcul;

ANUNÞ PUBLIC

privind decizia etapei de încadrare

- Tehnician în instalaþii electrice. Clasa a XI-a - Tehnician în electromecanicã; - Tehnician mecanic întreþinere ºi reparaþii. Clasa a XII-a rutã progresivã, pentru absolvenþii de 10 clase, 10 clase ºi profesionalã sau ºcoalã profesionalã: - Tehnician proiectant CAD; - Tehnician în instalaþii electrice; - Tehnician mecanic întreþinere ºi reparaþii. Pentru clasele de seral – cu excepþia claselor a IX-a – se impune susþinerea unui examen de diferenþe, pentru care se va afiºa programa ºi data susþinerii, la sediul ºcolii. O alternativã pentru „ratarea” BAC-ului. ªcolile de maiºtri ºi postliceale din acest an, oferã o ºansã celor care nu trec examenul de BAC, dar ºi a celor norocoºi, dacã doresc o specializare

Anunþ public privind dezbaterea publicã

CONSILIUL JUDE?EAN HUNEDOARA anunþã publicul interesat asupra depunerii raportului privind impactul asupra S.C. INSTITUTUL DE CERCETÃRI ªI mediului, pentru proiectul SISPROIECTÃRI MINIERE S.A. TEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DE?EURILOR ÎN PETROªANI, împuternicit al M.E. – JUDEÞUL HUNEDOARA, proD.R.M., cu sediul în Bucureºti, Calea pus a fi amplasat în municipiile: Victoriei, nr. 152, titular al “PROIECTULUI Deva, Hunedoara, Lupeni, TEHNIC DE ÎNCHIDERE ªI ECOLOOrãºtie, Petroºani, oraºele: GIZARE PENTRU EXPLOATAREA Aninoasa, Cãlãn, Haþeg, Petrila, MINERÃ PETRILA (în prezent Mina Simeria, comunele: Rapoltu Petrila, unitate aflatã în subordinea Mare, Bãcia, jud. Hunedoara. Societãþii Naþionale de Închideri de Minã Tipul deciziei posibile luate de A.P.M. Hunedoara poate fi Valea Jiului), JUDEÞUL HUNEDOARA”, emiterea sau respingerea acorduanunþã publicul interesat asupra luãrii deciziei lui de mediu. etapei de încadrare de cãtre AGENTIA PENRaportul poate fi consultat la TRU PROTECTIA MEDIULUI HUNEDOARA, sediul A.P.M. Hunedoara, Deva, în cadrul procedurilor de evaluare a impactului str. Aurel Vlaicu, nr. 25 ºi la sediasupra mediului ºi de evaluare adecvatã, ul Consiliului Judeþean pentru proiectul menþionat, propus a fi Hunedoara, Deva, B-dul. 1 realizat în intravilanul oraºului Petrila, Decembrie 1918, nr. 28, în zilele de luni-joi, între orele 8,00-16,00 zona unitãþii industriale, jud. Hunedoara. ºi vineri intre orele 8,00-14,00. Documentul menþionat este Proiectul deciziei de încadrare ºi motivele

care o fundamenteazã pot fi consultate la sediul autoritãþii competente pentru protecþia mediului Hunedoara din Deva, Str. Aurel Vlaicu nr. 25, în zilele de luni - joi, orele 8 – 16.00 si de vineri, orele 8 – 13.30, precum ºi la urmãtoarea adresã de internet: Publicul interesat poate înainta comentarii/observaþii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 5 de zile de la data publicãrii prezentului anunþ, pânã la data de 11 iulie 2013. DIRECTOR GENERAL Ing. Petru DRAGOESCU

ºansã se adreseazã celor care adaptatã cerinþelor de pe piaþa muncii. doresc completarea studiilor Aprobate de la buget avem din învãþãmântul primar ºi gimspecializãrile: nazial, respectiv ciclul inferior - Maistru electrician staþii ºi al liceului, cu calificare în reþele; domeniul construcþiilor ºi - Maistru mecanic. lucrãri publice ºi în domeniul ªcoala posticealã în mecanic. specializãrile: Dacã doriþi informaþii detali- Tehnician laborant ate despre oferta pentru protecþia mediului; educaþionalã de la Colegiul - Tehnician echipamente de Tehnic “Dimitrie Leonida” calcul. Petrosani, situat în Strada 22 Cu platã, existã Decembrie, Nr. 6 puteþi sã le specializãrile: obþineþi direct de la sediul liceu- Maistru construcþii civile, lui sau prin industriale ºi agricole; telefon la 0254.542.482. - Maistru mecanic Niciodatã nu este prea târziu întreþinere ºi reparaþii pentru învãþãturã. utilaje ºi instalaþii din Un om informat este un om industria lemnului puternic! - Tehnician diagnostic auto; Prof. Mariana BOBOC - Administrator reþele locale ºi de comunicaþii. ªcoala de maiºtri, în domeniul Mine, petrol Vând teren intravilan în ºi gaze este unicã în suprafaþã de 800 mp în zona parc þarã ºi Brãdet. Contact 0727150264. are specializãrile: Preþ negociabil. - Maistru electromecanic minier ºi Vând/închiriez garaj zona - Maistru miner. Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii Programul a 2-a

disponibil ºi la urmãtoarea adresa de internet: http://apmhd.anpm.ro Dezbaterea publicã a raportului privind impactul asupra mediului va avea loc la Primãria Municipiului Petroºani, în data de 24.07.2013, începând cu orele 15:00 ºi la Primãria Municipiului Hunedoara, în data de 25.07.2013, începând cu orele 15:00. Publicul interesat poate transmite în scris comentarii/opinii/observaþii privind documentele menþionate la sediul A.P.M. Hunedoara, Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25, pânã în data de 25.07.2013.

Restricþii apã

vineri 5 iulie 2013 în oraºul Petroºani, între orele 09,00 - 12,00. Zona afectatã: Zona industrialã Livezeni. Motivul restricþiei - anulare reþea OL 180 mm.

Vânzãri

la 0734.543.820

16 Actualitate

rei miniºtri, o întrebare. Deputatul PNL, Carmen Eleonora Hãrãu le aduce la cunoºtinta miniºtrilor situaþia în care se aflã Castelul Corvinilor. Aceasta sperã într-o rectificare bugetarã ºi le adreseazã întrebarea ministrului Turismului, Maria Grappini, ministrului Culturii, Daniel Constantin Barbu ºi vicepriministrului Daniel Chiþoiu. Deputatul aduce la cunºtinta miniºtrilor starea de degradare a castelului emblematic pentru judeþul Hunedoara. În urmã cu aproape un an de zile, administraþia localã din municipiul Hunedoara a alocat peste 1 milion de lei pentru reparaþiile la acoperiºul monumentului istoric, dar proiectul a fost abandonat. „Iniþial, au fost alocaþi 1,3 milioane de lei ca buget pentru reparaþi-

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Iulie 2013

Starea de degradare a Castelului Corvinilor adusã la cunoºtinþa miniºtrilor

ile la acoperiºul monumentului istoric, dar consilierii locali au decis cã aceste fonduri sã fie repartizate pentru alte proiecte”, a declarat primarul Hunedoarei, Viorel Arion. Din cauza

acoperiºului aflat într-o stare avansatã de deteriorare, mobilierul, obiectele ºi piesele de patrimoniu riscã sã se degradeze. În momentul de faþã, apa intrã prin acoperiºul gãurit ºi se infiltreazã în zidurile vechi. Mai mult, din aceastã cauzã ornamentele de lemn din partea vesticã au început sã putrezeascã ºi bucãþi din plafon s-au despins. La Turnul Toboºarilor lipseºte o streaºinã, iar apa se scurge direct pe zidurile strãvechi, aºa cã multe elemente de susþinere s-au dislocat.

estinaþie de top

Municipiul Hunedoara este caracterizat de

jurnaliºtii britanici de la Lonely Planet ca fiind un oraº în stil sovietic, dar cu cel mai plin de fantome castel din Transilvania. ªi tocmai aceste fantome aduc municipiul de pe Cerna în topul localitãþilor ce trebuie vizitate în România. Chiar dacã mai spre coada listei, municipiul Hunedoara este cuprins într-un top fapcut de jurnaliºtii britanici specializaþi în turism privind punctele de atarctie turisticã din

România. Cei de la Lonely Planet vorbesc despre cãlãtoria în România ca fiind ceva între un Halloween etern ºi coperta unuia dintre albumele Led Zeppelin, care prezintã un agricultor ce cara în spate o legãturã de crengi. Vorbim, de fapt, despre contrastele descoperite ºi descrise de Lonely Planet, respectiv maºini de lux care circulã pe aceleaºi ºosele cu cãruþele. În topul jurnaliºtilor britanici sunt 13 recomandãri cu locuri pe care turiºtii meritã sã le viziteze în România, iar pe prima poziþie se afla Maramureºul, descris ca fiind “inima ºi sufletul rural al României”, cu biserici din lemn, cimitire pictate ºi þuica „ce te arde pe gât”. Clasamentul mai cuprinde oraºele Sighiºoara, Braºov, Timiºoara, dar ºi Bucureºtiul, însã cei de la Lonely Planet nu uita de Transfagarasan, caracterizat ca un drum în zig zag ameþitor printre stânci colþuroase ºi lacuri glaciare, unde turiºtii se pot bate cu zãpadã toatã vara. Din topul Lonely Planet nu lipseºte Hunedoara, despre care jurnaliºtii spun cã este un oraº industrial în stil sovietic, care are, probabil, castelul cel mai plin de fantome din Transilvania. Monika BACIU