Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 420

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 31 Iulie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Edilii declarã rãzboi „sãmânþarilor”

„Inflaþie” de cetãþeni de onoare în Valea Jiului

n timp ce oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara se feresc sã acorde în orice context Diploma de Cetãþean de Onoare, preferând alte titluri care sã recunoascã valoarea unor persoanlitãþi, în Valea Jiului a plouat cu „Cetãþeni de onoare”.

>>> PAGINA PAGINA A 3-A

Primãria Petroºani s-a asociat cu Bursa Românã de Mãrfuri

sociere în vederea reducerii cheltuielilor. Administraþia localã din Petroºani s-a asociat cu Bursa Românã de Mãrfuri.

>>> PAGINA PAGINA A 7-A

Vioara spartã i-a curmat cariera, dar colegul sãu, Ludovic Bacs, ºi-a urmat destinul

>>> PAGINILE PAGINILE 8-9

upã ce edilii din mai multe localitãþi ale þãrii au declarat rãzboi celor care mãnâncã seminþe ºi aruncã cojile pe domeniul public, aplicând sancþiuni usturãtoare, exemplul ar putea fi urmat ºi de reprezentanþii administraþiilor publice locale din Valea Jiului. >>> PAGINA A 5-A

Deºi nu se prea vãd, liberalii hunedoreni au ieºit bine la raport >>> PAGINA A 11-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 31 Iulie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 31 Iulie 2013

„Inflaþie” de cetãþeni de onoare în Valea Jiului n timp ce oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara se feresc sã acorde în orice context Diploma de Cetãþean de ÎOnoare, preferând alte titluri care sã recunoascã valoarea unor persoanlitãþi, în Valea Jiului a plouat cu „Cetãþeni de onoare”. În afarã de cei circa 800 de veterani de rãzboi cãrora li s-a decernat titlul de Cetãþean de Onoare al Judeþului Hunedoara, ca o recunoaºtere a faptelor de vitejie, în ultimii 10 ani Consiliul Judeþean Hunedoara a mai acordat fix 2 astfel de diplome. „De când sunt preºedinte al Consiliului Judeþean am dat pânã la data de 31 mai a.c. doar douã titluri de Cetãþean de

Onoare ºi acelea au fost pentru fostul Episcop de Arad,

Hãlmagiu ºi Hunedoara Timotei ºi, pentru cã de multe zeci

de ani Hunedoara nu a mai avut o Episcopie, noului Episcop, Gurie. Toate diplomele pe care le-am dat pe parcursul a 10 ani, indiferent cã au fost sportivi, oameni de culturã, etc, au fost doar titluri de Excelenþã”, a declarat Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. În teritoriu, însã,

lucrurile se vãd altfel decât la judeþ, iar titlurile de Cetãþean de Onoare – e drept, nu al judeþului, ci al comunitãþii respective – se acordã cu mult mai mare uºurinþã. Astfel, la Petroºani sunt 106 Cetãþeni de Onoare ai Municipiului. Printre ei sunt ºi veteranii de rãzboi, dar ºi cei 29 de salvatori minieri recompensaþi ºi de Preºedintele Traian Bãsescu pentru intervenþia lor extrem de dificilã în timpul tragediei de la Petrila din 15 noiembrie 2008. Iar la Vulcan sunt chiar ºi mai mulþi. Conform datelor oficiale, la ora actualã Municipiul Vulcan are exact 159 de Cetãþeni de Onoare. Ar fi trebuit sã fie 160, dar, în cele din urmã, n-a fost sã fie.

drea a rãmas fãrã titlu

Elena Udrea ar fi trebuit sã fie beneficiarul celui de-al 160-lea titlu de Cetãþean de Onoare, dar a rãmas fãrã aceastã distincþie.

La Uricani, înainte de marea asfaltare se face câte-o peticealã pe ici pe colo

a Uricani se fac lucrãri de reparaþii a strãzilor în mai multe zone ale localitãþii. Peticirea drumurilor este ca un preambul al marii asfaltãrii, aºteptatã de ani de zile în aceastã parte a Vãii Jiului. Peticelile se fac în mai toate zone ale oraºului Uricani, fie pe strãzile dintre blocuri, fie pe cele principale ºi chiar pe drumul de centurã. “Toate gropile din carosabilul strãziilor din oraº sunt reparate. Facem acest lucru pânã începem lucrãrile de modernizare, pentru cã ºtiþi cã a avut loc licitaþia ºi acum este o perioadã de stabilire a lucrurilor, eventual de înregistrare a contestaþiilor, dacã e cazul. Era normal sã facem reparaþii, chiar ºi pe strãzile acestea, pentru cã, cine ºtie, poate mai dureazã o lunã,

douã, poate mai mult. Noi, în mod normal, sperãm ca într-o lunã de zile sã ne apucãm de lucrãrile de modernizare, însã,

Doamne fereºte, contestaþiile ne pot impinge cu termenul multe luni ” a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani Pentru Oraºul Uricani existã un proiect de asfaltare integralã a localitãþii, dar care de ceva timp bate pasul pe loc, iar banii par cã nu mai vin. Totuºi, licitaþia s-a fãcut de ceva timp, dar mai rãmâne acum sã fie ºi validã. Luiza ANDRONACHE

La finele lunii iulie 2011, consilierii locali din Vulcan au revenit asupra deciziei de acordare a titului de Cetãþean de Onoare pentru Elena Udrea, care era la vremea respectivã Ministrul Dezvoltãrii Regionale ºi

Turismului. Dupã ce au votat pentru acordarea titlului, consilierii locali din Vulcan s-au întrunit în ºedinþã extraordinarã ºi au votat din nou proiectul privind acordarea distincþiei pentru 34 de persoane care ºi-au adus contribuþia la dezvoltarea ºi promovarea localitãþii, asta dupã ce consilierul local Alina Cîrstoiu (PNL) a atacat decizia iniþialã în contencios adminsitrativ, iar dupã vot proiectul a fost blocat. Car men COSMAN

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 31 Iulie 2013

Aviz de eliberare pentru Ioan David Trenul deraiat a fost repus pe ºine deraiat luni, în zona Peºtera Bolii, din partea comisiei de la Bârcea Mare V agonul a fost repus pe ºine. Mai exact, vagonul

omisia din cadrul Penitenciarului Bârcea Mare, a admis în cursul zilei de marþi, 30 iulie, cererea de eliberare condiþionatã a fostului ºef al Poliþiei Deva, Ioan David. Avizul favorabil urmeazã sã fie înaintat instanþei ºi dupã aceea, dacã decizia nu este contestatã, David va fi liber. Luiza ANDRONACHE Fostul ºef al Poliþiei Deva, Ioan David , condamnat în dosarul Spumã ºi Bibanu, s-a prezentat astãzi din nou în faþa comisie de eliberãri condiþionate de la Penitenciarul Bârcea Mare, pentru a treia oarã de la data încarcerãrii, din primãvara acestui an. De data aceasta, avizul membrilor comisie a fost unul pozitiv. Însã, pânã la eliberarea propriu-zisã mai sunt câþiva paºi de parcurs, asta dacã instanþa va fi de acord cu decizia comisiei. “Propunerea noastrã

se va trimite cãtre instanþa competentã, respectiv Judecãtoria Deva, prin poºtã, urmând ca instanþa, dupã ce primeºte hârtiile, sã le înregistreze, sã stabileascã un termen ºi sã citeazã persoana în cauzã. În ºedinþa de judecatã, instanþa poate fie sã admitã propunerea noastrã ºi sã îl punã pe respectivul în libertate, fie amânã eliberarea condiþionatã ºi stabileºte pe ce perioadã ”, ne-a declarat Florin Berar, purtãtor de cuvânt la Penitenciarul Bârcea Mare. David a solicitat eliberarea conditionatã pentru

cã a executat deja o parte din pedeapsa cât timp a stat în arest preventiv ºi are ºi vârsta necesarã reducerii pedepsei, adicã peste 60 de ani. Fostul ºef al Poliþiei Deva s-a predat la Poliþia Aninoasa în urmã cu aproximativ cinci luni, în data de 19 martie ºi a fost dus direct la Penitenciarul Bârcea. În dosarul “Spumã ºi Bibanu” au fost arestate preventiv, începând din noiembrie 2004, 22 de persoane, acestea fiind trimise în judecatã prin rechizitoriu, în 28 decembrie 2004. Inculpaþii au fost condamnaþi în 26 iunie 2007, la pedepse cu închisoarea între doi ºi nouã ani de cãtre Curtea de Apel Piteºti. Decizia a fost contestatã la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, care a decis, în ianurie 2008, retrimiterea dosarului la instanþa de fond, Tribunalul Argeº.

Ortodocºii intrã în Postul Adormirii Maicii Domnului reºtinii ortodocºi se aflã, de astãzi ºi C pânã în 15 august, în Postul Adormirii Maicii Domnului, acesta fiind al treilea mare post din an, dupã cel al Paºtilor ºi cel al Sfinþilor Apostoli Petru ºi Pavel. Postul Adormirii Maicii Domnului, cunoscut în popor ºi ca Postul Sfintei Mãrii sau Sântãmãriei, începe în acest an cu o zi mai devreme, respectiv în 31 iulie, ºi se încheie în 15 august. În acest post, credincioºii vor putea mânca

peºte în 6 august, în ziua praznicului Schimbãrii la faþã. De asemenea, sâmbãta ºi duminica este dezlegare la ulei ºi vin. Acest post îi pregãteºte pe creºtini pentru cele douã mari praznice din

august: Schimbarea la Faþã ºi Adormirea Maicii Domnului. Biserica recomandã ca, în aceastã perioadã de post, sã fie cititã zilnic rugãciunea “Paraclisul Maicii Domnului”. Postul Adormirii Maicii Domnului a fost fixat în secolul al V-lea, când s-a dezvoltat cultul Maicii Domnului. La început, durata postului era diferitã: cei din Antiohia posteau o zi, în vreme ce la Ierusalim acest post þinea opt zile. Existau ºi creºtini care posteau toatã luna august, în vreme ce alþii posteau în luna septembrie. Uniformizarea datei ºi a duratei postului a avut loc în secolul al XII-lea, în 1166, la un sinod þinut la Constantinopol ºi condus de patriarhul ecumenic Luca Crysoverghis.

cu jnumãrul 7, dintre cele 9 vagoane componente ale garniturii care transporta grâne pe ruta Curtici – Constanþa, a fost repus pe ºine. Mircea NISTOR

În prezent sunt efectuate cercetãri în vederea stabilirii cauzelor care au condus la acest accident feroviar. Dupã cum au precizat reprezentanþii Staþiei CFR Petroºani, deraierea vagonului s-a datorat temperaturilor deosebit de ridicate, înregistrate în cursul zilei de ieri. „Trenul care avea în componenþã 9 vagoane încãrcate cu cereale a deraiat, din cauza temperaturilor foarte ridicate care au condus la curbarea unei ºine principale. Din fericire, a deraiat un singur vagon, cel de-al 7-lea al garniturii, care în cursul dimineþii a fost repus pe ºine”, a precizat Ioan Marin, ºeful Poliþiei Transporturi feroviare din gara Petroºani. Cercetãrile în acest caz, continuã. „Circulaþia trenurilor

pe dubla 2 a fost sistatã temporar, pe ruta Petroºani – Simeria, dar în rest se circulã normal. Mai mult, de astãzi (N.R. marþi – 30 iulie) a fost reluatã circulaþia normalã pe toate rutele. Pot sã mai precizez cã au fost demarate o serie de cercetãri pentru a fi stabilitã cauza exactã care a dus la deraierea vagonului cu numãrul 7. Între timp, trenul a fost repus pe ºine iar traversele distruse au fost înlocuite. Este vorba despre cele din zona Peºtera Bolii”, au precizat reprezentanþii Staþiei CFR Petroºani.

Nicolae IVÃNUª - consilier judeþean

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 31 Iulie 2013

Edilii declarã rãzboi „sãmânþarilor” D upã ce edilii din mai multe localitãþi ale þãrii au declarat rãzboi celor care mãnâncã seminþe ºi aruncã cojile pe domeniul public, aplicând sancþiuni usturãtoare, exemplul ar putea fi urmat ºi de reprezentanþii administraþiilor publice locale din Valea Jiului.

La Uricani, de exemplu, mâncatul seminþelor este deja un „sport naþional”, iar edilii sunt conºtienþi de aceastã problemã. Nu au o hotãrâre de consiliu specialã pentru mâncãtorii de seminþe care murdãresc domeniul public, dar au cadrul legal pentru a acþiona. „Avem o hotãrâre de consiliu

local care se poate adapta. Este vorba despre hotãrârea care îi vizeazã pe cei care încalcã regulile de depozitare a gunoiului. (...) Nu sunt doar tineri, ci de toate vârstele care stau pe bancã ºi, în loc sã adune cojile de seminþe într-o punguþã, le aruncã pe jos ”, a explicat viceprimarul Corneliu Braia. Acesta

spune cã ºi pânã acum s-au mai aplicat sancþiuni, dar numai sub forma unor avertismente scrise, însã, dacã va fi nevoie, se pot da ºi amenzi. Pânã la urmã, experienþa aratã cã românul reacþioneazã bine ºi se „disciplineazã” doar când simte la buzunar cã a greºit. În plus, Corneliu Braia a mai spus cã se intenþioneazã implementarea unui sistem de supraveghere la nivelul întregului oraº, aºa încât, puºi în faþa evidenþelor, cei care au greºit sã nu mai poatã contesta sancþiunea.

”Aripa veche a PSD”, degeaba-i veche! Nu-ºi cunoaºte regulile nici acum

”A

ripa mai veche a PSD” a rãsuflat prin presã cã este nemulþumitã cã Ioan Rus, preºedintele organizaþiei social-democraþilor din Petroºani, a lãsat ca înlocuitor al sãu, pentru o lunã de zile, cât este plecat în Singapore, pe vicepreºedintele Sandu Daniel, care este ºi membru în Comisia de Eticã a formaþiunii la nivel de judeþ. Cei ”vechi” în partid ar trebui sã fie ca vinul bun, dar ei nu-ºi cunosc nici regulile dupã atâþia ani de politicã.

acesta se aflã în Singapore. Hotãrârea Biroului astfel luatã, este adusã la cunoºtinþa Comitetului Executiv, formatã din 47 de membri. Acest Comitet este format din toþi preºedinþii ºi secretarii de ”organizaþii de cartier”, plus membrii Biroului. ªi aici Sandu Daniel

Conform statutului PSD, atunci când un preºedinte este plecat peste mãri ºi þãri, trebuie sã-ºi lase un înlocuitor. Ca urmare, preºedintele propune Biroului Permanent al organizaþiei un om, de regulã un vicepreºedinte, iar acesta este votat sau nu de membrii Biroului. Acest birou este format, la organizaþia Petroºani, din 19 membri. Aceºtia au votat în unanimitate ca Sandu Daniel sã fie înlocuitorul lui Ioan Rus, pe perioada cât

a obþinut unanimitatea. Dovadã stau cele douã procese verbale încheiate cu aceastã ocazie. Hotãrârile luate de cele douã structuri de conducere ºi coordonare ale PSD Petroºani, plus procesele verbale ataºate lor, au luat drumul Devei, pentru a fi aduse la cunoºtinþa judeþului, care organizaþie judeþeanã verificã ºi modul de desemnare a înlocuitorului, dacã s-a fãcut statutar sau nu. De aici, nici o pro-

blemã, dovadã cã luni, 29 iulie, Sandu Daniel a convocat prima ºedinþã în calitate de locþiitor de preºedinte în care a informat membrii Biroului cu privire la hotãrârile trimise de la judeþ cãtre teritoriu. ”Sandu Daniel a fost votat cu unanimitate de voturi pentru a-l înlocui pe preºedintele Ioan Rus, pânã acesta se întoarce din concediu. Luni, a fost o ºedinþã, prima în aceastã calitate a lui Sandu Daniel, pe placul meu. În sensul cã s-a discutat la obiect, constructiv, despre pregãtirile pentru alegerile care vor avea loc în organizaþia de femei, dar asta se va întâmpla dupã întorcerea din concediu a preºedintelui Rus. ªi pentru cã la judeþ au loc alegeri la PSD pensionari, Dan Andrei, preºedintele pensionarilor de la noi, trebuie sã-ºi desemneze ºase delegaþi. Apoi am discutat de cum ne vom organiza pentru data de 6 august, de Sf. Varvara, protectoarea minerilor, de cum trebuie sã ne prezentãm ºi ce avem de fãcut. Sincer, mi-a plãcut, a fost la obiect, relaxatã aºa cum mi-aº dori sã fie toate ºedintþele” – a declarat alt vicepreºedinte al PSD Petroºani, Mariana Popa.

”Unde scrie prostia asta? Probabil avem ºi noi þaþele noastre ca orice casã. Avem desemnat locþiitorul statutar, ºi în Biroul permanent ºi în Comitetul executiv. E chiar ok. În ºedinþa de ieri (luni – n.n.), chiar mi-a plãcut –

La Petroºani, în schimb, primarul Tiberiu Iacob – Ridzi spune cã o hotãrâre împotriva „sãmânþarilor” nu se impune, pentru cã sunt extrem de puþini cei care mãnâncã seminþe în parcuri sau pe domeniul public ºi aruncã cojile de jos. „La noi, din fericire, nu este nevoie sã adoptãm o astfel de hotãrâre. ªi în parcuri sunt foarte puþini cei care mãnâncã seminþe sau aruncã cojile pe jos”, a spus Tiberiu Iacob – Ridzi. Car men COSMAN

idei ordonate, metodic , fãrã bâlbâieli, scut, la obiect” – a declarat Margareta Burduf, preºedinta Organizaþiei de femei a PSD Petroºani. Mno, pe cine l-o fi mâncat limba, dintre ”vechii” PSD-iºti, aºa, ca sã se facã de ruºine?? Sunt vechi, dar degeaba ºi în nici un caz ”ca vinul vechi ºi prietenia”. Ileana FIRÞULESCU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 31 Iulie 2013

ªah mat, la Petroºani ampionat naþional de ºah la C Biblioteca Universitãþii din Petroºani. În luna august, municipiul Petroºani va fi gaza unei competiþii naþionale de ºah. Iubitorii sportului minþii îºi pot arãta mãiestria în cadrul acestui concurs. Monika BACIU ”Este a treia ediþie, Gicu Scurhan, face o treabã foarte bunã. E un campionat naþional, este un turneu internaþional de ºah la care invit toþi iubitorii de ºah chiar dacã nu sunt legitimaþi, sã vinã sã se înscrie într-un mod oficial, e aici venit la poarta noastrã, în Valea Jiului. E un turneu care capãtã tradiþie li care adunã mari valori din toatã þara ºi e pãcat sã nu îl urmãrim cu mare atenþie”, a spus Dorel ªchiopu, preºedintele secþiei de ªah din Vulcan. Valea Jiului este o pepinierã pentru ºahiºti. De aici au plecat mai multe talente care au ajuns sã fie cunoscute ºi pentru hotare.

”Valea Jiului se dovedeºte a fi un loc din care au plecat mari talente în ºah, Daria Visenescu este vicecampioana europeanã dar care promite foarte mult, Cristina Foiºor nãscutã Bãdulescu care este campioana României la ºah în ultimii trei ani. Se lucreazã în continuare avem copii ºi la Vulcan ºi la Petroºani pentru cã trebuie sã investim în educaþie pentru ca ºahul este un element în care educaþia îºi poate gãsi finalitate. În 21-28 august toþi iubitorii de ºah din Valea Jiului trebuie sã fie prezenþi la acest campionat”, a mai spus sursa citatã. Reprezentanþii Federaþiei Române de ªah îi anunþã pe participanþi de faptul cã Defileul Jiului este

închis în aceastã perioadã, motiv pentru care concurenþii sunt sfãtuiþi sã aleagã alte rute. ” Începând din 01 iulie ºi pânã în noiembrie, Defileul Jiului va fi închis timp de trei zile în fiecare sãptãmânã. Este vorba despre DN 66, care

face legãtura între Târgu Jiu ºi Petroºani.Mãsura a fost luatã de Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale, pentru efectuarea unor lucrãri de reabilitare. În intervalul menþionat, în fiecare sãptãmânã în zilele de

Încurajate sã alãpteze

limentaþia la sân este cea mai bunã modalitate de a asigura nutrienþii necesari nou-nãscuþilor. În perioada 1-7 august va fi organizatã Campania pentru Sãptãmâna Mondialã a Alimentaþiei la Sân. Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii recomandã alimentaþia la sân pânã la vârsta de 6 luni ºi continuarea acesteia dupã diversificarea alimentaþiei pânã la vârsta de 2 ani. Monika BACIU Obiectivele acestei campanii sunt ajutarea mamelor prin atragerea atenþiei asupra importanþei sprijinului reciproc în iniþierea ºi susþinerea alãptãrii, informarea populaþiei asupra beneficiilor consilierii de tip „peer”, sauconsilierii reciproce, de la egal la egal ºi unireaeforturilor pentru extinderea acesteia prin programe de susþinere, încurajarea susþinãtorilor ali-

mentaþiei la sân, indiferent de nivelul lor deinstruire sau meseria de bazã ºi instruirea lor pentru a sprijinii mamele ºi bebeluºii, identificarea în cadrul comunitãþilor locale a grupurilor de sprijin pentrumamele care

marþi, miercuri ºi joi,între orele 9,00 ºi 18,00,nu se va circula pe DN 66, între Târgu Jiu ºi Petroºani. Participanþii la competiþie au la dspoziþie o variantã ocolitoare, pe DN 67 - Târgu Jiu – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Sebeº - Simeria – Haþeg – Petroºani. Sectorul de drum cuprins în proiectul de reabilitare mãsoarã 32

de kilometri”, se aratã în comunicatul Federaþiei Române de ªah. Astfel, în luna august, la Petroºani se va desfãºura ediþia a IV-a a Open ªAh Petroºani. Tipul concursului este elveþian 7 runde.

alãpteazã sau pentru susþinerea ajutorului acordat acestoradupã naºtere. În judeþul Hunedoara, anul trecut, au fost 3.113 gravide ºi s-au nãscut 3.257 de copii. Tot în 2012, au fost eliberate 2.257 de reþete pentru lapte praf. Un fapt îmbucurãtor pentru prima parte a acestui an este cã doar 549 de mãmici din judeþul Hunedoara au solicitat lapte praf, restul alegând sã alãpteze la sân.

Un minor a distrus 4 maºini

furat maºina pãrinþilor ºi a distrus 4 maºini, plus pe cea a tatãlui sãu. Este isprava unui minor din Deva, care luni, la miezul nopþii, a devenit un mic haiduc pe strãzile din capitala judeþului. Diana MITRACHE

Un adolescent din Deva s-a crezut viteaz ºi, dupã ce a furat maºina pãrinþilor, a reuºit performanþa sã distrugã 4 autovehicule, parcate legal. Copilul este acum cercetat penal, pentru fapta sa. „În data de 30.07.2013, în jurul orei 00:30, minorul de 15 ani, din Deva, în timp ce conducea un autoturism pe Bd. Decebal din Deva, la intersecþia cu Bd. M. Kogãlniceanu, la efectuarea virajului la dreapta, a pierdut controlul asupra direcþiei, a derapat ºi a pãtruns pe contrasens, unde a tamponat trei autoturisme aflate în

staþionare, dupã care a revenit pe sensul de mers, intrând în coliziune cu un alt autoturism care era parcat regulamentar, pe care l-a proiectat într-un copac”, spune purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu. Pe numele minorului a fost întocmit dosar de cercetare penalã pentru comiterea infracþiunii de conducerea unui autovehicul de cãtre o persoanã care nu posedã permis de conducere.

Politic 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 31 Iulie 2013

Primãria Petroºani s-a asociat cu Bursa Românã de Mãrfuri la Petroºani au aprobat achiziþionarea de produse în cadru general, în funcþie de nevoi.

sociere în vederea reducerii cheltuielilor. Administraþia localã din Petroºani s-a asociat cu Bursa Românã de Mãrfuri. Obiectul asocierii îl constituie achiziþia de diferite produse sau servicii la preþuri mult mai mici. Monika BACIU ”Principalul motiv pentru care a fost înaintat acest proiect de hotãrâre pe ordinea de zi a unei ºedinþe extraordinare a consiliului local a fost generat de avantajele pe care le va aduce acest parteneriat al primãriei Petroºani la Bursa

Romanã de Mãrfuri ºi care constã în faptul cã datoritã existenþei pe aceastã bursã a unui numãr mare de operatori avem ºansa sã achiziþionãm produse fungibile la un preþ foarte mic. Avem garanþia executãrii acestor contracte. Existã o mare transparentã cu privire la cantitãþile care se pot

”Am optat pentru un cadru general iar pentru produsele menþionate au fost aprobate cele petroliere, energia electricã, gazele naturale, materialele de construcþii ºi o serie achiziþiona, la preþurile la care se pot achiziþiona ºi o serie de alte condiþii. Toate acestea ne-au fãcut sã considerãm oportunã o astfel de asociere ºi motiv pentru care în

ºedinþa de ieri proiectul a fost votat în unanimitate”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Prin aceastã asociere administraþia

Serviciul de Termoficare aºteaptã decizia magistraþilor

ocietatea de termoficare din Petroºani aºteaptã avizul de înfiinþare pentru Agenþia de Dezvoltare Intercomunitarã pe acest segment. Pânã atunci, abonaþii sistemului de termoficare din Petroºani nu vor afectaþi, aceºia vor beneficia în continuare de aceste servicii. În urmã cu câteva luni, administraþia localã din Petroºani a aderat la ADI Termoficare. Monika BACIU

”În acest moment, deocamdatã lucrurile nu sunt încã clarificate din acest punct de vedere, urmeazã ca acest ADI sã fie dat în funcþie, moment în care va veni ºi rezoltuþia de la Tribunal datã pentru înfiinþarea acestui ADI. Pânã la clarificarea problemei respective funcþionãm pe SC Termoficare SA urmând ca în mod cert în perioada în care vom intra în sezonul rece sã fie identificatã o soluþie astfel încât

oamenii sã aibã certitudinea cã nu vor rãmâne fãrã cãldurã în perioada sezonului rece care urmeazã”, a declarat Ovidiu Muntean, directorul SC Termoficare SA. Sistemul de termoficare din Valea Jiului va fi scos la licitatie la începutul lunii august, dupã ce Asociatia de Dezvoltare Intercomunitarã va fi constituitã legal. Retelele de termoficare vor fi preluate, în realitate, de Complexul Energetic Hunedoara, care va avea o sucursala înfiintatã în acest sens, dar trebuie parcursã procedura legalã a licitatiei. ADI Termoficare va prelua retelele de la fiecare primãrie în parte, iar mai apoi le va concesiona prin licitatie cãtre un operator.

din Petroºani va realiza mai multe economii. ”Datoritã raportului dintre cerere ºi ofertã, cu cât oferta este mai bogatã cu atât preþul la care se pot achiziþiona este mai mic. Concurenþa dintre ofertanþi face ca sã se acorde o importanþã ridicatã calitãþii sau sã se ofere o serie de alte avantaje în plus cã oferta ta sã devinã cât mai tentantã”, a mai spus sursa citatã. Consilierii locali de

de mãrfuri generale”, a mai spus viceprimarul municipiului Petroºani. Zilnic pe Bursa Românã de Mãrfuri se tranzacþioneazã mii de produse de sute de participanþi. Preþurile de tranzacþionare mai mici faþã de tarifele percepute de terþi.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 31 Iulie 2013

Vioara spartã i-a curmat cariera, dar colegul sãu, Ludovic Bacs, ºi-a urmat destinul E

venimentul care a însufleþit din nou Petrila, respectiv conferirea titlului de Cetãþen de Onoare al oraºului compozitorului, dirijorului ºi profesorului Ludovic Bacs, nãscut la Petrila în 1930, a stârnit amintiri multe, dar ºi mândria de-al ºti al nostru. Cu ocazia manifestãrii publice, ce a avut loc în urmã cu circa douã sãptãmâni, marele dirijor a primit ºi un alt titlu din partea Asociaþiei Pensionarilor din Petrila, respectiv cel de Pensionar de frunte. Preºedintele Asociaþiei, Martin Borºa, ne-a mãrturisit cã a fost coleg cu maestrul Bacs.

ioara pe post de sanie ºi hopul din derdeluº ”Luam amândoi lecþii de vioarã, eram în clasele primare. El era cu trei ani mai mare ca mine, dar ºi mai avansat la vioarã. Tatãl lui Ludovic Bacs a fost maistru la mina Petrila, iar tatãl meu i-a fost subaltern. A fost relativ scurtã perioada cât am fost colegi de vioarã. ªi vã spun ºi de ce.

Unchiul meu îmi dãruise vioara, iar cutia instrumentului era fãcutã din lemn ceva mai subþitre. Aºa era atunci. Într-o zi de iarnã, când veneam de la ore, în dreptul casei scriitorului Ion D. Sîrbu era un derdeluº ºi copil fiind, nu m-am putut abþine. Am pus cutia cu vioara jos, mi-am luat elan ºi m-am dat cãlare pe ea. Doar cã am avut ghinionul sã-mi iese în cale o denivelare, un hop. ªi la aterizare am spart cutia ºi vioara. Am mers hoþeºte acasã ºi am ascuns-o pe dulap. A fost bine douã zile, dar a treia trebuia sã merg iar la orele de vioarã, dar am fugit de acasã. Ai mei m-au gãsit ºi au încercat sã mã convingã

cã trebuie sã contnui, dar eu – nu ºi nu. Au continuat convingerea ºi cu vreo douã palme, moment în care le-am spus cã nu merg pentru cã am spart vioara. Sigur cã a urmat o bumbãcealã serioasã. Unchiul meu, ca sã mã scape, a spus cã o reparã, el fiind un foarte bun lucrãtor în lemn. Dar cariera mea de violonist se încheiase o datã cu acea zi

de iarnã, pe derdeluºul din faþa casei lui Sîrbu”- spune, cu umor, petrileanul Martin Borºa.

ocul de întâlnire al petrilenilor era/este Restaurantul Mureºul de pe Lipsacani Martin Borºa povesteºte cã deºi fostul coleg de vioarã Ludovic Bacs ple-

case în Capitalã ºi devenise între timp dirijirul Orghestrei Naþionale a Radiodifuziunii Române, legãtura cu Petrila ºi Valea Jiului a existat întotdeauna. Locul de întâlnire era restaurantul Mureºul, de pe Lipscani. ”La vioarã nu am mai cântat cã nu mai aveam, dar muzicã am fãcut. Am continuat în corul Bisericii, apoi acesta a devenit corul Clubului Petrila, iar membrii corului jucau în operete, vestite la vremea aceea în toatã þara. Cadre didactice, ingineri, oameni simpli cu talent fãceau parte din distribuþii. Într-una am jucat ºi eu, în ”Vânt de libertate”. Artiºtii de aici au evoluat ºi la televiziune. Când mergeam grupuri de câte 4-6 petrileni, ne întâlneam cu Ludovic la Restaurantul Mureºul de pe Lipscani. Acolo era locul de întâlnire cu cei din Valea Jiului. Venea la o cinã, la un vin,

cu petrilenii lui. O datã neam trezit noi, patru colegi sã mergem la un concert la Sala Radio, dar nu mai erau bilete. Deºi era dirijorul orchestrei radio, Bacs ne-a adus patru bilete cu precizarea cã face cinste cu spectacolul ºi cã am face bine sã ne hotãrâm mai din timp când vrem sã ne culturalizãm, apoi ne-a aruncat peste umãr‚ disearã, la Mureºul!. Au fost întâlniri ºi contacte permanente cu el” – a

Porþi deschise la Sarmizegetusa

upte de gladiatori ºi vizite gratuite la Colonia Dacica Sarmizegetusa. De asta vor avea parte vizitatorii care duminicã ajung în Hunedoara, în capitala Daciei. Totul face parte din manifestãrile grupate sub denumirea de Ziua Porþilor deschise ce este dedicatã memoriei unui cercetãtor istoric din Cluj, care s-a stins în aceastã lunã. Duminicã, 4 august 2013, la Sarmizegetusa în judeþul Hunedoara, în zona obiectivelor arheologice cuprinse în perimetrul fostei capitale a Daciei romane, Colonia Dacica Sarmizegetusa, se organizeazã Ziua Porþilor Deschise. Scopul principal al acestei acþiuni este promovarea în rândul turiºtilor ºi nu numai, a monumentelor antice aflate în zonã precum ºi a activitãþilor de cercetare arheologicã desfãºurate în acest sit istoric de cãtre specialiºti, activitãþi finanþate de cãtre

declarat Borºa. De precizat cã, la Petrila, compozitorul ºi dirijorul Ludovic Bacs s-a simþit ca fiind parte din acest colþ de lume. La Casa memorialã Ion D. Sârbu, vestitul muzician a primit ºi cetãþenia de onoare a Coloniei Literare Petrila, dar ºi o bucãþicã de pãmânt din curtea scriitorului, apoi a fãcut rugãciuni/Scrisori cãtre Dumnezeu, în versuri, prin lampioanele care s-au ridicat cãtre înalt din curtea minei Petrila. ”S-a simþit ca acasã” - a precizat ºeful pensionarilor de la Petrila. Ileana FIRÞULESCU

Întreaga manifestare este dedicatã memoriei celui care a fost Dorin Alicu, cercetãtor la Muzeul Naþional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, care s-a stins fulgerãtor din viaþã în ziua de 27 iulie 2013. Viaþa ºi cariera sa au fost dãruite arheologiei ºi cercetãrilor de la Sarmizegetusa romanã. Diana MITRACHE

Ministerul Culturii. Acþiunea este organizatã de cãtre Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva în parteneriat cu Muzeul Naþional de Istorie a Transilvaniei ºi Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca, Primãria comunei Sarmizegetusa ºi Rotary Club Haþeg. Manifestarea care se va desfãºura în ziua respectivã, în intervalul orar 10–16, va cuprinde o serie de activitãþi specifice în care vor fi implicaþi membrii colectivului ºtiinþific al ºantierului arheologic. Dintre activitãþile programate, menþionãm vizitarea

ºantierului arheologic, efectuarea de ghidaje specializate la monumentele antice din zonã, asistate de cãtre membrii ai trupei Terra Dacica Aeterna, explicarea contextelor arheologice, prezentarea metodelor de cercetare ºi interpretarea descoperirilor arheologice. Între orele 14 ºi 16 în amfiteatrul roman va avea loc un spectacol de lupte cu gladiatori, care va fi susþinut de trupa clujeanã de reconstituiri istorice, Virtus Antiqua.

Englez rãtãcit în Retezat

n turist englez de 75 de ani a avut nevoie de intervenþia salvatorilor montani dupã ce s-a rãtãcit în Retezat. Bãrbatul plecase în drumeþie, în zona Scorota Seacã- Buta, luni searã, alãturi de fiul sãu ºi a decis sã o ia pe un alt traseu urmând sã se reîntâlneascã, însã s-a rãtãcit. Jandarmii montani, salvamontiºtii ºi poliþiºtii au pornit imediat în cãutarea englezului, dupã ce au fost alertaþi de fiul acestuia ºi dupã circa o orã de cãutãri l-au gãsit teafãr. „Fiul a sesizat poliþiºtii în jurul orei 19.00, care la rândul lor au anunþat jandarmii montani din cadrul Postului Câmpu lui Neag ºi salvamontiºii. Alãturi de jandarmii montani, salvamontiºti ºi poliþiºti a mers ºi fiul turistului rãtãcit. Turistul a fost gãsit în jurul orei 20.30 de cei porniþi în cãutarea sa. Coborâse cãtre baza muntelui dupã ce, probabil, rãtãcise traseul iniþial. Este în stare de sãnãtate bunã”, a declarat Nicolae Rãducu, purtãtorul de cuvânt al IJJ Hunedoara. (M. GÂNJU)

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 31 Iulie 2013

Vioara spartã i-a curmat cariera, dar colegul sãu, Ludovic Bacs, ºi-a urmat destinul E

de iarnã, pe derdeluºul din faþa casei lui Sîrbu”- spune, cu umor, petrileanul Martin Borºa.

ocul de întâlnire al petrilenilor era/este Restaurantul Mureºul de pe Lipsacani Martin Borºa povesteºte cã deºi fostul coleg de vioarã Ludovic Bacs ple-

Porþi deschise la Sarmizegetusa

Englez rãtãcit în Retezat

10 Politic

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 31 Iulie 2013

PSD Petroºani pierde Un singur angajat de ani de zile la o un membru de bazã instituþie din Petroºani eful Circumscripþiei Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor din estul ª nstituþii subordonate administraþiei publice Vãii Jiului a decis sã pãrãseascã PSD Petroºani funcþioneazã la limitã. Blocarea posturilor din Isistemul dupã ºase ani în care a ocupat mai multe de stat a dus la situaþii extreme. Legea Regula 7 la 1, blocaj instituþional

funcþii în organizaþie. Doctorul Octavian Popescu ºi-a anunþat înscrierea în PNL Petrila.

instituitã de fostul premier Emil Boc prin care se stipula faptul cã la 7 persoane plecate se putea angaja una a dus la un blocaj complet. Monika BACIU

Astfel, multe instituþii au rãmas cu angajaþi sub limita de bunã funcþionare sau mai rãu cu un singur angajat. În acest caz se aflã ºi Muzeul Mineritului din Petroºani unde în momentul de faþã îºi desfãºoarã activitatea o singurã persoanã. Potrivit primarului municipiului Petroºani, angajatul muzeului se descurcã în condiþii grele. ”Destul de greu se descurcã pentru cã trebuie sã-ºi ia ºi libere ºi concedii, nu pot sa

fac nimic pentru ca toate posturile sunt blocate. Acum vom avea o noua organigrama si vedem pe noua lege daca vom putea face ceva, dar cu siguranta din toamna incolo”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Eriºa Muºa, administratorul muzeului din Petroºani lucreazã singurã de câþiva ani. Aici au fost cinci persoane angajate, însã rând pe rând au ieºit la pensie. Când femeia intrã în concediu, locul acesteia este ocupat de o altã persoanã din cadrul primãriei.

Din cauza sistemului de angajare 7 la 1 nu a fost posibilã încadrarea altor persoane. ”De vreo doi ani de zile este in aceasta situatie si am mai detasat noi din personalul primariei sa o ajute, probabil ca aceasta solutie va fi si pe viitor”, a mai spus edilul. Chiar ºi în condiþiile în care la Muzeul Mineritului din Petroºani îºi desfãºoarã activitatea o singurã persoanã, aici totul funcþioneazã bine. Zilnic, grupuri de turiºti vin sã viziteze muzeul, iar singura persoanã angajatã îi primeºte pe aceºtia.

Iuliu Winkler: Comisia Europeanã nu poate sã se implice pentru rezolvarea problemei energetice

uroparlamentarul Iuliu Winkler, aflat la Lupeni, a precizat cã din cauza cererii scãzute pentru energie electricã Complexul Energetic Hunedoara funcþioneazã ”la limita de avarie”. Monika BACIU ”Aº reveni puþin la cei doi ani care au trecut ºi la faptul cã este un moment foarte greu pentru toatã lumea. A fost atunci pentru cã expira posibilitatea acordãrilor de subvenþii în minerit. A fost o luptã în care am avut parteneri pe spanioli, polonezi care au fost interesaþi de un minerit viabil. Conditia acordãrii subvenþilor a fost aceea de a separa minele viabile de cele

neviabile. În acest moment problema în Valea Jiului este de o altã naturã ºi anume de disfuncionalitatea Complexului care a fost infintat dar practic vedem cã nu funcþioneazã. Este vorba de niºte condiþii foarte complexe pe piaþa energeticã, vedem cã activitatea industrialã a scãzut. Acest lucru înseamnã cã este o cerere mai scãzutã pentru energie, pentru livrarea de energie ca

produs finit al mineritului”, a declarat europarlamentarul Iuliu Winkler. Complexul Energetic Hunedoara funcþioneazã, teoretic, pe baza huilei din Valea Jiului. Pentru materia primã extrasã de la minele neviabile, în momentul de faþã CEH oferã un preþ de 57 de lei pentru gigacalorie, în loc de 64 de lei, preþ convenit între statul român ºi Comisia Europeanã. De nenumãrate ori, sindicatele au precizat cã vor sesiza Comisia Europeanã pentru acest fapt. Potrivit europarlamentatului, Comisia Europeanã nu mai poate influenþa deciziile în acest caz.

”Nu ºtiu dacã în acest moment Comisia Europeanã poate sã se implice, aºtept informaþii de la factorii de decizie, dacã este cazul sã sprijin demersurile la Comisie o voi face dar pânã în acest moment mingea este în curtea Ministerului Economiei ºi în curtea Complexului Energetic Hunedoara”, a mai spus Iuliu Winkler. Astfel, potrivit europarlamentarului Ministerul Economiei trebuie sã rezolve aceastã situaþie.

Maximilian GÂNJU Organizaþia Municipalã a PSD Petroºani mai pierde un om cu notorietate, membru în Biroul Executiv al Organizaþiei PSD Petroºani, dupã ce medicul Octavian Popescu a anunþat cã demisioneazã. ªeful CSVSA Petroºani spune cã organizaþia socialdemocraþilor din Petroºani a intrat într-un con de umbrã ºi nu se mai regãseºte în partid dupã ce mai mulþi oameni de valoare care aduceau un plus organizaþiei au fost înlãturaþi. „Zilele acestea voi merge sã-mi achit ºi ultima cotizaþie, vreau ca la plecare sã fim cu toate la zi pentru a nu-mi reproºa cineva ceva. Apoi le voi ura baftã pe viitor ºi le voi înmâna demisia. Locul meu nu mai este în PSD Petroºani, nu mã mai regãsesc acolo pentru cã organizaþia este într-o permanentã stare de letargie. De când am intrat în PSD

nu am cãutat funcþii, nu am cerut funcþii, am stat din convingere ºi am încercat sã-mi aduc contribuþia la acest partid”, a declarat Octavian Popescu. Acesta recunoaºte cã a primit mai multe oferte de la alte organizaþii de partid însã a ales sã se înscrie în PNL. „Am ales sã mã înscriu în PNL ca simplu membru. Voi depune cererea de adeziune la organizaþia liberalã din Petrila, pentru cã am rãmas surprins plãcut de modul cum este condusã de preºedintele Costel Avram. A fãcut într-un an de zile dintr-o organizaþie fãrã prea mari pretenþii una foarte activã ºi importantã pe eºicherul politic din estul Vãii Jiului”, mai spune Popescu. Liderul PNL Petrila, Costel Avram, spune cã partidul este deschis oricãrei adeziuni care aduce valoare organizaþiei.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Politic 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 31 Iulie 2013

Deºi nu se prea vãd, liberalii hunedoreni au ieºit bine la raport D

upã ce Biroul Permanent al PSD au luat la rost filialele din teritoriu pentru cã nu se prea înghesuie la munca de partid, a venit ºi rândul Biroului Politic Naþional al PNL sã facã acelaºi lucru. Filiale grele ca Timiº, Bucureºti, Sibiu stau foarte prost la realizãri, Hunedoara a depãºit procentul stabilit de 10% pânã la 30 iunie ºi a raportat 17,73%. Pânã la sfârºitul anului trebuie sã realizeze 25%. Ileana FIRÞULESCU

Dupã ce conducerea centralã a PSD a constatat cã pe linie de partid membrii sãi din teritoriu s-au aºezat pe coadã dupã alegeri ºi a luat mãsuri prin regulamente ºi mãsuri, a venit ºi rândul liberalilor. Nici aceºtia nu sunt mai harnici ºi nici nu se prea vãd prin vieþile localitãþilor, cu mici excepþii. În Valea Jiului ºi în judeþ acþiunile PNL, pe linie de partid, se þin probabil pe ascuns, dar pentru cã în raportãrile cãtre centru sar în procente, peste cele stabilite. Potrivit documentului prezentat în ºedinþa a Biroului Politic Naþional al PNL (BPN al PNL), de sãptãmâna trecutã, sunt judeþe ale PNL care au raportat o

activitate poastã ºi foarte proastã. Conducerile filialelor judeþene ºi-au asumat anumite þinte de performanþe în perspectiva alegerilor europarlamentare. Pânã la data de 15 iulie trebuia raportat gradul de îndeplinire a celor propuse. Rezultatele raportate - în condiþiile în care multe au fost fãcute din pix - sunt dezamãgitoare susþin surse din cadrul Secretariatului general al PNL: “Suntem praf! Unii nici nu s-au apucat de lucru

ºi am fost noi nevoiþi sã îi chemãm ºi sã bage din burtã niºte cifre. În stilul ãsta la alegeri vom lua praful de pe tobã”. Practic, filialelor PNL li s-a cerut sã contacteze ºi sã identifice alegãtorii despre care se ºtie prin diverse metode cã au votat ºi au rãmas cu simpatii liberale, potrivit pe surse. Ro. Aceºtia vor fi contactaþi ºi asupra lor se va insista în campania electoralã pentru aducerea lor la vot. Conducerile filialelor din judeþele Argeº, Botoºani, Brãila, Caraº-Severin, Constanþa, Ialomiþa, Ilfov, Maramureº, Sectoarele 2, 3, 5 ºi 6, Sibiu, Suceava ºi Timiº au raportat un grad de îndeplinire a sarcinilor trasate de sub 10%, pânã la 30 iunie 2013. Unele au un grad de îndeplinire chiar de... 1%. Filiala judeþului Hunedoara a PNL stã biniºor. Având în vedere cã ºi-a asumat un procent de 25% dintre alegãtori pânã la 31 decembrie 2013,

adicã vreo 26.000, s-a a depãºit planul de 10% avut stabilit la 30 iunie. Documentele aratã cã gradul de îndeplinire esre de 17, 73%, respectiv 4610 persoane în registrul

votanþilor, la 15 iulie 2013. ªi pentru cã o parte dintre liberalii care deþin funcþii de conducere în diverse instituþii sau societãþi comerciale sunþin cã ei sunt activi ºi îºi fac treaba, precizãm cã analiza s-a fãcut pe linie de partid, pe relaþie cu cetãþenii. Or, se ºtie cã ” În cadrul oricãrei societãþi democratice partidele politice exercitã un rol major în organizarea ºi conducerea vieþii socialpolitice”, aºa cum spun specialiºtii în ºtiinþe politice. ”Apãi sã organizeze ºi conducã odatã, cã dupã revoluþie numa’ asta nu fac” – spune ºi cetãþenul care le dã votul, Cornel Popicã, din Petrila.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 31 Iulie 2013

Nu mai e un coºmar trenul

cald afarã, dar cãlãtoria cu trenul nu mai e un coºmar. Asta spun acum oamenii care îºi iau bilete din staþia CFR Petroºani, dar care recunosc cã îºi pun mari speranþe cã vor avea o cãlãtorie scurtã ºi plãcutã. Diana MITRACHE Praful, mizeria ºi cãldura istovitoare sunt amintiri ale trecutului, când vine vorba despre un drum mai lung, ori mai scurt, cu trenul. Toþi cei care aleg acest mijloc de transport înclinã sã spunã cã nu mai e aºa de rãu. Mai sunt ºi cârcotaºi, ori oameni care spun cã îºi fac curaj ºi sperã cã, odatã ce merg noaptea cu trenul, lucrurile vor sta altfel. „E foarte cald, e foarte bine dacã mergi noaptea. Când e cald în tren, e cald ºi afarã. Când trebuie sã fie cald în tren, e frig în tren ºi frig ºi afarã”,

spune un cãlãtor care aºtepta în garã un tren. Alþii devin ironici când sunt întrebaþi cum e cãlãtoria pe calea feratã. „E foarte grea cãlãtoria. Vagoanele sunt curate, în rest e totul bine. Nu este aºa de cald, are compartimentul buton pentru aer condiþionat”, spune un alt cãlãtor. Mai sunt ºi oameni care sperã sã fie bine ºi condiþiile din tren sã îi mulþumeascã. Asta pentru cã au avut experienþe mai puþin plãcute. „Nu am cãlãtorit de câþiva ani de zile cu trenul, dar acum plec la Constanþa. Nu ºtiu cum e, dar când am

fost ultima datã nu era bine. Nu era aer condiþionat, nu era nimic. Scaune murdare, uºi, perdele murdare, era dezastru. Sper sã fie altfel de adata aceasta”, spune o doamnã care pleacã la mare. Majoritatea rutelor au fost preluate de operatori privaþi ºi au fost fãcute îmbunãtãþiri la garniturile ce transportã cãlãtorii. Aºa se face cã lumea începe sã revinã la cãlãtoria cu trenul, chiar dacã afarã sunt temperaturi copleºitoare.

estricþii pe calea feratã

Compania Naþionalã de Cãi Ferate “CFR” SA informeazã, din cauza temperaturilor ridicate care se înregistreazã în aer ºi implicit la nivelul solului, au fost introduse limitãri de vitezã în circulaþia trenurilor

pe mai multe secþii de circulaþie de pe raza celor 8 regionale de cale feratã: Bucureºti, Craiova, Timiºoara, Cluj, Braºov, Iaºi, Galaþi, Constanþa. Prin aplicarea acestei mãsuri obligatorii în perioadele caniculare se vor înregistra întârzieri la destinaþie, în medie, de 15-20 de minute/tren, funcþie de traseul trenului din graficul de circulaþie. Întârzieri mai mari, de pânã la 50-60 de minute/tren, se vor înregistra la trenurile de lung parcurs care tranziteazã mai multe judeþe afec-

Criza afecteazã lucrãrile Apa Serv

na din firmele care executau lucrãri în beneficiul Apa Serv a intrat în insolvenþã, iar acum beneficiarii cautã soluþii. Se va lucra cu terþi! Asta e soluþia aplicatã pe moment. Diana MITRACHE Nu mai pot fi continuate lucrãrile în Vestul Vãii Jiului. Una dintre firmele cu care Apa Serv are contract a intrat în faliment ºi acum beneficiarul lucrãrii cautã soluþia optimã. Asta pentru cã lucrãrile sunt în grafic ºi nu se pot amâna din motive ce þin de problemele financiare ale constructorului.

„Legea insolvenþei nu mã obligã pe mine sã scot firma de la lucru. Am fãcut demersurile necesare cãtre administratorul judiciar sã îmi spunã dacã continuã sau nu lucrãrile cu SC

Apa Serv VJ. Rãspunsul a fost ferm cã nu mai poate ºi de aceea am primit adresã de la Ministerul Fondurilor Euopene ºi Ministerul Mediului,prin care ni se spune clar, negru pe

alb,cã putem continua cu terþii. În cazul Termogaz, vom lucra cu Hidroconstrucþia SA Bucureºti ºi miercuri ne întâlnim cu ei sã preia lucrãrile care sunt de executat.Asta pentru cã acest contract sã se finalizeze la termenul stabilit”, a declarat Costel Avram, directorul

SC Apa Serv Valea Jiului. SC Termogaz Company SA Haþeg a semnat cu Apa Serv Valea Jiului SA un contract care va fi finalizat în anul 2015, dar de Hidroconstrcþia Bucureºti. Contractul va fi semnat miercuri 31 iulie, ca act adiþional.

tate de temperaturile ridicate. Mãsura de reducere

a vitezelor de circulaþie, în anumite intervale de timp în care temperaturile depãºesc limitele normale este o mãsurã obligatorie pentu siguranþa traficului feroviar ºi, de asemensea, este aplicatã de toate administraþiile de cale feratã. Este important de menþionat cã în perioada de caniculã temperaturile înregis-

trate în ºinã depãºesc 50 de grade C. În perioadele caniculare, personalul de întreþinere a cãii ferate efectueazã revizii suplimentare pe întreaga reþea feroviarã (însoþiri de trenuri, verificãri directe ale cãii, mãsurarea ºi înregistrarea permanentã a evoluþiei temperaturilor în ºinã etc.) iar, în timpul zilei, viteza de circulaþie a

trenurilor de marfã ºi de cãlãtori se reduce cu 50-70 km/h faþã de viteza normalã de circulaþie, pânã când temperatura din ºinã scade sub valoarea temperaturii înregistrate la ora introducerii restricþiilor de vitezã, astfel încât traficul feroviar sã se desfãºoare în depline condiþii de siguranþã.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 31 Iulie 2013

Athosul României sau Mãnãstirea Dintr-un Lemn, destinaþii ale pelerinilor din Valea Jiului

elerinaj la Athosul României sau la Mãnãstirea Bistriþa Dintr-un Lemn . Locuitorii din Valea Jiului sunt invitaþi sã ia parte la pelerinajele ecumenice din þarã. Un tânãr din Petroºani, cu ajutorul Bisericii ortodoxe organizeazã astfel de excursii în locurile duhovniceºti. ”Anul acesta am hotãrât sã mergem la mãnãstirile din Vâlcea ºi anume mãnãstirile Polovragi, Horezu, Bistriþa Dintr-ul Lemn, Surupatele, Govora, Frãsinei ºi Turnu în perioada 3 ºi patru august. Avem ºi cereri, un grup de 20 de persoane, au fost doritori, dar din pãcate nu mai sunt locuri”, spune Andrei Mistie, organizatorul pelerinajului. Deja toate locurile pentru pelerinajul din luna august au fost ocupate. Pelerinii care vor sã participe la acest tur al mãnãstirilor trebuie sã ºtie ºi preþurile practicate. ”De anul acesta preþul este de 120 de lei. În acest preþ este inclusã cazarea, transportul, dar din pãcate la mãnãstiri nu ne pot asigura masa”, a mai spus sursa citatã.

Cele mai vizitate mãnãstiri din judeþul Vâlcea sunt cele care adãpostesc moaºte fãcãtoare de minuni. Credincioºii care vor sã se reîncarce spiritual pot merge la Athosul României sau la Mãnãstirea Bistriþa Dintr-ul Lemn.

”Printre cele mai vizitate putem aminti mãnãstirea Bistriþa cu moaºtele Sfântului Grigorie de Capolitul, fãcãtorul de minuni, mãnãstirea Frãsinei care este cunoscutã ca Athosul României, unde femeile nu au voie. Toate mãnãstire

sunt frumoase ºi au harul lui Dumnezeu”, a mai spus Andrei Mistie. Fiecare din aceste mãnãstiri ascunde o poveste. Spre exemplu, Mãnãstirea Dintr-un Lemn gãzduieºte una dintre cele mai vechi icoane din România închinatã Fecioarei. Lãngã bisericuþa dintr-un lemn se ridicã o altã zidire, loc de rugã ºi închinãciune pentru marinari ºi aviatori. În interiorul bisericuþei de lemn, ce dã numele întregului ansamblu monahal, de o mare valoare, în afara amintitei icoane, mai este un iconostas de lemn vechi de douã secole, precum ºi numeroase picturi pe lemn.

Mãnãstirea Frãsinei este singura mãnãstire ortodoxã din România unde femeile nu au voie sã intre. Mãnãstirea se aflã în comuna Muereasca, judeþul Vâlcea. Mãnãstirii Frãsinei, denumire primitã datoritã pãdurilor de frasini din zonã, dateazã din anul 1710, când doi monahi, anume cuviosii Ilarion ºi Stefan, s-au retras în aceste locuri singuratice; la început, cei doi au locuit într-o colibã de lemn, având

doar un paraclis, unde se rugau. Dupã anul 1718, cuvioºii Ilarion ºi ªtefan se hotãrãsc sã se stabileascã definitiv aici ºi sã dea o formã legalã schitului pe care îl înfiinþaserã. De aceea merg la episcopul Inochentie al Ramnicului ºi Noului Severin spre a obþine binecuvântarea necesarã întemeierii noului schit ºi aprobarea oficialã pe baza cãreia sã poatã locui în siguranþã. Monika BACIU

14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 31 Iulie 2013

9:50 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Legendele palatului: concubina regelui 11:10 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 11:50 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 12:30 Vara pe val (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 Vara pe val 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 19:00 Dosarele secolului XX

10:00 În gura presei 11:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele? 22:30 În puii mei 0:00 Nikita

9:30 Diaconii apãrãrii 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

10:45 11:00 12:00 13:15 13:45 14:45 16:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Copilul (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Sfârºitul suferinþei 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Serviþi, vã rog! (r) 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviþi, vã rog! 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Þintã umanã 0:00 Trãieºte clipa

21 martie *** 20 aprilie Este posibil sã treceþi printr-o perioadã mai dificilã pe plan sentimental. Din fericire, aveþi o mare capacitate de comunicare, graþie cãreia reuºiþi sã puneþi lucrurile la punct. Nu exageraþi în privinþa problemelor de care vã loviþi pe plan social.

10:00 11:30 12:30 13:15 14:45 15:30 16:45 18:45 19:00 20:00 21:30 23:30

Cei 7 ani de acasã (r) ªatra (r) ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Dragostepunctro Dragoste ºi pedeapsã ªtirea zilei ªtirile Kanal D Asta-i România! (r) O noapte la McCool’s ªtirile Kanal D (r)

10:15 Que bonito amor (r) 11:10 Doamne de poveste (rep., col., a-n) - Minibiografie 11:15 Teleshopping 11:30 Intrigi ºi seducþie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r) 13:45 Doamne de poveste (rep., col., a-n) - Minibiografie 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge 15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Eva Luna

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Dinamo Tbilisi Steaua 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Dinamo Tbilisi Steaua 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special 15:30 ªtirile Digi Sport 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:15 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:00 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Dimineaþa s-ar putea sã suferiþi o dezamãgire în dragoste. Amânaþi întâlnirile de afaceri, pentru cã sunteþi prea tulburat. Exprimaþi-vã cât mai clar, ca sã nu fiþi înþeles greºit! Încercaþi sã nu mai fiþi atât de orgolios!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Dimineaþa aveþi tendinþa sã criticaþi pe toatã lumea ºi nu vã convine nimic. S-ar putea sã vã enervaþi pe un partener de afaceri sau pe ºeful direct. Pãstraþi-vã calmul. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu colegii ºi cu persoana iubitã!

23 august *** 22 septembrie

Nu este momentul sã începeþi activitãþi noi, pentru cã riscaþi sã nu le puteþi duce la capãt. Limitaþi-vã la strictul necesar! Chiar dacã aveþi multe de rezolvat, nu vã încãpãþânaþi. Ar fi bine sã vã concentraþi asupra problemelor sociale.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indispus din cauza unor probleme financiare ºi sentimentale. Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor sociale ºi cãminului. Dupãamiazã sunteþi invitat într-o vizitã la prieteni. 7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

aprile

Traversaþi o perioadã favorabilã, în care se pare cã vã reuºeºte orice. Totuºi, vorbiþi clar, pentru a nu lãsa loc de neînþelegeri. Aveþi puþinã rãbdare! Banii pe care îi aºteptaþi vor veni în curând.

Teleshopping Culoarea fericirii Destinul regelui Pastila Vouã (r) Suflete pereche (r) Rãzboinicul (r) Copii contra pãrinþi (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Rãzboinicul

23 noiembrie *** 20 decembrie Relaþiile sentimentale pot avea de suferit astãzi, din cauza confuziei care vã marcheazã. Nu exageraþi importanþa problemelor sociale. Nu vã certaþi cu colegii de serviciu!

21 ianuarie *** 20 februarie

Nu vã ambiþionaþi sã rezolvaþi singur problemele casei! S-ar putea sã întâmpinaþi dificultãþi serioase, aºa cã e mai bine sã acceptaþi ajutorul familiei. Un bãrbat mai în vârstã vã dã sfaturi valoroase.

Reuºiþi sã rezolvaþi problemele sentimentale. Cu puþinã tandreþe, puteþi pune capãt multor tensiuni. Pe plan financiar nu prea aveþi motive de satisfacþie. Totuºi, puteþi fi optimist.

21 decembrie *** 20 ianuarie S-ar putea sã începeþi ziua cu un sentiment de profundã nemulþumire, pentru cã nu reuºiþi sã plecaþi într-o cãlãtorie de afaceri. Încercaþi sã vã controlaþi!

21 februarie *** 20 martie Aveþi tendinþa de a exagera, atât în privinþa relaþiilor sentimentale, cât ºi în ceea ce priveºte afacerile. Ar fi bine sã vã temperaþi, pentru cã riscaþi sã vã îndepãrtaþi prietenii. Nu fiþi egoist.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 31 Iulie 2013

„O varã altfel! Campanie de prevenire a consumului de droguri în mediul rural” A

Actualitate 15

genþia Naþionalã Antidrog prin Centrul de Prevenire, Evaluare ºi Consiliere Antidrog Hunedoara, în parteneriat cu Asociaþia Filantropoia Ortodoxã Deva, vor implementa în perioada iulie-septembrie 2013 proiectul local de prevenire a consumului de droguri în mediul rural ” O varã altfel!”, care are drept scop, promovarea unui stil de viaþã sãnãtos în rândul tinerilor din comunitãþile din mediul rural.

Potrivit responsabililor proiectului, obiectivul general al proiectului vizeazã dezvoltarea unor abilitãþi de viaþã sãnãtoasã la tinerii prezenþi în comunitãþile din mediul rural. Obiectivele specifice ale proiectului urmãresc creºterea gradului de informare a tinerilor cu privire la riscurile ºi efectele consumului de droguri (tutun, alcool, SNPP ºi celelalte tipuri de droguri), dezvoltarea unor abilitãþi sociale la tinerii cu vârstã cuprinsã între 10 ºi 18 ani, pentru a face faþã presiunii grupului, desfãºurarea de activitãþi interactive de informare ºi educare cu privire la riscurile consumului de droguri, atât cu tinerii cât ºi cu ceilalþi membrii ai

RESTRICÞII APÃ

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru miercuri, 31 iulie 2013 în oraºul Petrosani, între orele 9,00

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

comunitãþii, creºterea gradului de cunoºtinþe în rândul familiei cu privire la factorii de risc ºi factorii de protecþie în consumul de droguri, informarea comunitãþii locale cu privire la riscurile consumului de droguri (alcool, tutun, SNPP ºi celelalte tipuri de droguri), respectiv distribuirea de pliante ºi afiºe informative cu privire la riscurile consumului de droguri ºi serviciile de asistenþã existente în judeþul Hunedoara.

(500 persoane).

Grupul þintã al proiectului este din mediul rural ºi este format din tineri cu vârste cuprinse între 10 ºi 18 ani (125 persoane), pãrinþii acestora (125 persoane) ºi membrii comunitãþilor în care se desfãºoarã proiectul

Agenþia Naþionalã Antidrog, vârsta de debut în consumul de droguri continuã sã scadã ( 13 ani sau mai devreme), iar procentul consumatorilor de droguri în rândul tinerilor este în creºtere (conform studiului ESPAD realizat în Romania în 2011, prevalenþa consumului experimental de droguri în rândul tinerilor de 16 ani– inclusiv medicamente consumate fãrã prescripþie medicalã - este de 21,7% ). În acest context, nici comunitãþile din mediul rural nu sunt lipsite de risc, sens în care este necesarã o buna informare a acestora cu privire la riscurile ºi consecinþele consumului de droguri, astfel încât, tinerii care vor continua studiile în

- 11,00. Zona afectatã: Cartier Carpaþi, Aleea Florilor, str. 13 Decembrie, str. 9 Mai, Aleea Trandafirilor, Aleea Poporului. Motivul restricþiei - remediere pierdere pe branºamentul Pieþei Agroalimentare Petroºani. Mulþumim pentru înþelegere. Cu deosebitã stimã, Director General, Costel AVRAM

„Necesitatea implementãrii proiectului este datã de noile evoluþii ºi tendinþe în consumul de droguri, conform ultimelor rapoarte naþionale elaborate de

unitãþile ºcolare din mediul urban, sã deþinã cunoºtinþe corecte ºi abilitãþi de viaþã pentru a face faþã eficient tentaþiei de a consuma tutun, alcool, SNPP sau alte tipuri de droguri”, spun responsabilii proiectului Proiectul va fi implementat în cinci comune din judeþul Hunedoara, respectiv ªOIMUª, VÃLIªOARA, BERIU, PUI ºi RÂU DE MORI, selecþia acestora fãcându-se în aºa fel încât proiectul sã se adreseze unui numãr cât mai mare de beneficiari de pe teritoriul întregului judeþ, iar activitãþile vor fi realizate de specialiºtii CPECA Hunedoara împreunã cu reprezentanþii Asociaþiei Filantropia Ortodoxã Deva, preoþii din comunitãþi ºi cu sprijinul autoritãþilor locale. Proiectul este finanþat de cãtre Consiliului Judeþean Hunedoara, prin Asociaþia Filantropia Ortodoxã Deva, din

bugetul alocat asociaþiilor, fundaþiilor sau organizaþiilor neguvernamentale fãrã scop lucrativ care iniþiazã ºi organizeazã acþiuni, programe ºi proiecte pentru tineret.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 31 Iulie 2013

Diplomã de excelenþã pentru «paznicul dinozaurilor»

n bãrbat din Þara Haþegului care ºi-a dedicat o mare parte din viaþã paleontologie fiind custode o bunã bucatã de vreme a Geoparcului Dinozaurilor de la Tuºtea, a fost premiat de aleºii judeþeni. Doenel Vulc a primit Diploma de Excelenþã din partea Consiliului Judeþean Hunedoara ºi un premiu în bani, în cadrul ºedinþei de la finele sãptãmânii trecute. Doenel Vulc din Sânpetru este o adevãratã enciclopedie ambulantã în materie. Activitatea lui de bazã este pãstoritul, dar pasiunea pentru fosilele descoperite în Þara Haþegului, l-au fãcut sã se documenteze în permanenþã ºi sã ajungã unul dintre „învãþaþii” la care apeleazã chiar studenþi ºi profesori. Se ocupã de identificarea ºi catalogarea oaselor de dinozaur încã din anii 70, când în zonã s-au fãcut primele sãpãturi pentru studierea dinozaurilor pitici care au populat zona în urmã cu milioane de ani. Bãrbatul are doar 8 clase, pentru cã în vremea lui doar atâta ºcoalã putea face un fiu de þãran. Dacã nu ar spune el, ai putea jura cã a absolvit o universitate peste hotare. Vorbeºte fluent ºi cu lejeritate despre „determinãri pe oasele de dinozauri”, procedee complexe de identificare

a fosilelor dar ºi de catalogarea lor. Pentru a putea înþelege toþi termenii tehnici folosiþi de bãtrân, ai nevoie de un curs de specialitate în aceastã ºtiinþã. Nenea Doenel ºtie însã, sã explice ºi „bãbeºte” pe înþelesul tuturor cum identificã fosilele. „În anii 70 au venit primii specialiºti de la muzeu ºi au început sãpãturile în zonã. Eu cu câþiva localnici le-am acordat sprijin ºi aºa am ajuns sã învãþ de la domnii profesori. Ei le explicau studenþilor, iar eu fiind

lângã ei ºi pentru cã mia plãcut, am învãþat ºi eu. Meseria se furã zice o vorbã bãtrâneascã”, ne-a spus Doenel Vulc.

dentificã fosile încã din anii 70

Omul se ocupã zilnic de identificarea fosilelor de dinozaur. Este profesorul satului, iar localnicii care descoperã pe terenurile lor oase îl cheamã pe Doenel sã vadã despre ce este vorba. Identificarea fosilelor este o activitate care cere multã experienþã pentru cã ai fi foarte uºor tentat sã confunzi oasele unei vaci cu cele ale unui animal preistoric. „Aici a fost colectivizare

ºi au fost ferme de animale de vaci. Sunt multe animale care au fost îngropate dupã ce au murit pe câmp ºi dacã nu apreciezi corect oasele, de la ce provin, trimiþi la muzeu vreun animal din zilele noastre. Merg cu oile pe dealuri ºi mã uit sã vãd dacã nu descopãr fosile, le adun ºi le duc la muzeu ca sã facã determinãrile”. Pânã în aceastã lunã, Doenel Vulc nu a fost recompensat în nici un fel de autoritãþi sau alte instituþii pentru activitatea sa ºi spune cã nu a cerut ºi nici nu a avut nevoie de vreo rãsplatã pentru ceea ce face. Acum a venit ºi recunoaºterea iar Diploma de excelenþã acordatã de consilierii judeþeni ºi preºedintele instituþiei, Mircea Ioan Moloþ, îl bucurã pe „profesor”. Pentru aceste descoperiri a renunþat de bunãvoie chiar ºi la o parcelã din pãmântul deþinut de el ºi familia lui, deoarece pe ea existau fosile. „Am fãcut totul pentru fala þãrii, a satului, sã putem duce

mai departe numele satului nostru”, spune bãtrânul. De ani de zile, pe lângã determinãri face ºi pe paznicul geoparcului, iar nu o datã a prins ºi hoþi de fosile. Faunele cu dinozauri pitici din Þara Haþegului, unice în lume, sunt cunoscute pe plan internaþional, iar geoparcul a devenit un loc care suscitã un interes deosebit din partea Uniunii Europene, mai ales dupã recentele descoperiri ale cuiburilor cu ouã ºi embrioni de dinozauri, ale unor mici mamifere contemporane dinozaurilor ºi, în special, uriaºului reptil zburãtor Hatzegopteryx, din grupul pterosaurilor. Siturile din Þara Haþegului sunt considerate o „Mecca” de cãtre profesori universitari ºi studenþi din întreaga lume din diferite discipline care studiazã an de an dinozaurii pitici care au trãit acum 85 de milioane de ani pe insula din Marea Tethys, actuala Þara Haþegului. Maximilian GÂNJU