Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 419

Cronica Vãii Jiului Marti, 30 Iulie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

COSTEL AVRAM:

„Un sfert din Valea Jiului aº vrea sã fie galben-albastrã”!

Reprezentanþii SNÎMVJ ºi CEH ºi-au dat mâna

roblemele dintre Societatea Naþionalã de Închideri Mine ºi Complexul Energetic Hunedoara sunt rezolvate.

>>> PAGINA PAGINA A 3-A

Înghiþiþi de praful de pe stradã

u mai pot respira din cauza prafului. Oamenii din Colonia Petroºani se sufocã pur ºi simplu în case. Asta se întâmplã din cauza lucrãrilor de canalizare, iar cei mai afectaþi sunt cei de pe strada Ecaterina Teodoroiu.

>>> PAGINA PAGINA A 4-A

Pacienþii din Petrila aºteaptã ºi câte douã luni pentru a se interna în spital

e-abia s-a deschis cã deja este aglomeraþie peste mãsurã. Vorbim de Spitalul de la Petrila, care funcþioneazã în noua formulã de circa o lunã ºi unde ambele secþii sunt deja arhipline.

>>> PAGINA A 12-A

Apã ºi locuri la umbrã pentru muncitori

bligaþiile angajatorilor pe timp de caniculã. Reprezentanþii Inspectoratului Teritorial de Muncã din Valea Jiului aduc la cunoºtinþa angajatorilor o serie de mãsuri pe care trebuie sã le respecte în zilele în care temperaturile sunt ridicate.

>>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Iulie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu DN7 Halta Geoagiu Orãºtie DN7 Orãºtie - Spini DN 7 Spini Simeria Veche Simeria DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Câinelul de Jos - Bejan Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Iulie 2013

Reprezentanþii SNÎMVJ ºi CEH ºi-au dat mâna P

roblemele dintre Societatea Naþionalã de Închideri Mine ºi Complexul Energetic Hunedoara sunt rezolvate. Aceasta este opinia directorului general al societãþii de închideri mine din Valea Jiului. Mai mult, directorul considerã cã trecerea SNÎMVJ în subordinea Ministerului Energiei ar fi o punte care ar asigura o mai bunã comunicare. ”Trecerea în Ministerul Energiei va ajuta la o mai bunã comunicare în relaþia cu Complexul Energetic Hunedoara în speþã cu domnul Andronache ºi pe aceastã cale primele rezultate s-au vãzut drept dovadã preþul negociat, cantitatea de cãrbune reglementata pânã la finele anului”, declarã directorul general al SNÎMVJ, Aurel Anghel. Dupã protestul minerilor de la minele

neviabile de acum douã sãptãmâni, SNÎMVJ va livra cãtre CEH o cantitate de 220 de mii de tone de huilã. Potrivit directoului, cantitatea lunarã ar asigura buna funcþionare a societãþii. ”O medie de 40000 de tone pe lunã, media care ne-ar asigura funcþionarea dacã ne menþinem acelaºi preþ al cãrbunelui în funcþionarea societãþii fãrã probleme. Cãrbunele care a fost pe stoc a fost în

jur la 10000 de tone, cãrbune aferent lunii iulie. Stocul avut, cantitatea livratã în prima decadã ºi activitatea din ultima decadã ne va conduce la o cantitate care sã ne asigure veniturile necesare unui salar corect din care toþi minerii sã nu aibã de pierdut”, a mai spus sursa citatã. Suma la care este livratã huila cãtre CEH este de 57 de lei, mai puþin faþã de preþul convenit dintre statul

român ºi Comisia Europeanã. ”La aceastã orã livrãm cu 57 de lei pe Gcal. Preþul trebuia sã fie de 64 de lei, dar când Complexul îºi va reglementa pe piaþa o cantitate mai mare de energie ºi va avea un preþ mai bun de vânzare a energiei, se va negocia în fiecare lunã preþul Gcal cu Complexul. În ultimele douã luni ºi cererea pe piaþa energiei a fost destul de redusã, preþul

Accident la Groapa Seacã

ªoferul a pãrãsit locul accidentului n bãrbat a ajuns la spital în noaptea de U duminicã spre luni, dupã ce maºina în care s-a aflat s-a izbit de o stâncã ºi apoi s-a rãsturnat pe marginea drumului. Accidentul a avut loc în zona Jiet, duminicã, în jurul orei 21.30, la circa 12 km de Cabana Jieþ, aproape de Groapa Seacã.

“Am primit o solicitare pe apelul unic 112 la ora 21: 36 ºi ne-am deplasat la faþa locului cu un echipaj SMURD ºi unul pentru descarcerare. Am ajuns la faþa locului ºi am vãzut cã era o Dacie papuc, iar echipajul de descarcerare a procedat la scoaterea bateriei ºi îndepãrtarea de pe carosabil a materialelor rezultate în urma accidentului. De altfel, o persoanã a fost preluatã de un echipaj de prim ajutor ºi transportatã la spital cu multiple leziuni”, ne-a declarat mr. Adrian Avram, comandat Detaºamentul de Pompieri Petroºani. Traficul în zonã a fost blocat zeci de minute, iar bãrbatul de circa 40 de ani care se aflã

acum sub îngrijiri medicale la Spitalul de Urgenþã Petroºani, nu era la volanul Daciei papuc. El era pasager, iar din spusele acestuia, în maºinã mai erau douã persoane, ºoferul ºi încã un bãrbat. Însã, când au ajuns la faþa locului, pompierii de la descarcerare nu au gãsit pe nimeni, nici pe ºofer, nici pe celãlalt bãrbat. Victima, din

declaraþiile ulterioare, se pare cã ar fi fost preluatã de o altã maºinã pânã în punctul în care pe drum s-a intersectat cu ambulanþa SMURD, care a preluat-o apoi în condiþii de siguranþã. În privinþa ºoferului, el s-a prezentat singur la poliþie, însã a douã zi, luni dimineaþa, motiv pentru care nici nu s-a mai putut stabili dacã fusese sau nu bãut când a avut loc accidentul. El a declarat poliþiºtilor cã a plecat de acolo, nu pentru a fugi, ci pentru a cãuta semnal la telefonul mobil pentru a putea suna la 112. Oricum, el s-a ales cu dosar penal pentru pãrãsirea locului accidentului ºi cu permisul suspendat. Luiza ANDRONACHE

pe bursã al cãrbunelui a fost foarte mic ºi pe un preþ de 43 de lei pe bursã cu cheltuielile de transport aferente s-a ajuns la preþul de 57 de lei pe Gcal. Nu putem fi sancþionaþi dacã pe total an ne închidem pe totalul venituri total, cheltuieli. Negocierile se vor face lunar, am avut preþ ºi de 69 de lei pe Gcal ºi atunci dacã media anualã conduce la un 64 de lei, dacã activãm lucrãrile de închidere

de unde mai putem aduce bani ºi ne putem închide pe cifre, nu ne poate sancþiona”, a mai precizat Aurel Anghel. Dupã protestul minerilor, Varujan Vosganian, ministrul Economiei a precizat cã SNÎMVJ va fi inclus în subordinea Ministerului Energiei. Acest lucru nu s-a realizat în cadrul ºedinþei de Guvern de sãptãmâna trecutã. Monika BACIU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Iulie 2013

Înghiþiþi de praful de pe stradã

u mai pot respira N din cauza prafului. Oamenii din Colonia Petroºani se sufocã pur ºi simplu în case. Asta se întâmplã din cauza lucrãrilor de canalizare, iar cei mai afectaþi sunt cei de pe strada Ecaterina Teodoroiu.

Au sãpat ºanþuri ºi au îndurat utilajele grele, iar acum îndurã praful infernal. Tone de pãmânt pulverizat sunt ridicate zilnic în aer în colonia Petroºani, iar oamenii de acolo sunt pur ºi simplu exasperaþi. Asta de când întreg traficul greu a fost deviat pe strada lor ce poartã numele de Ecaterina Teodoroiu. „Zilnic, ne ferecãm în case din cauza prafului. Nu putem intinde o rufã la uscat, pentru cã avem copii ºi tot ce spãlãm se murdãreºte. De o sãptãmânã e aºa ºi cu cine am luat legã-

tura la primãrie, sau la ape, au spus cã nu pot þine aici o maºinã cu apã sã ude, dar va trebui sã gãseascã totuºi o soluþie”, spune un locuitor al acestei strãzi. „Praf, praf ºi iarãºi praf. De o sãptãmânã asta ni se întâmplã. Nu avem ce face, ne sufocãm. Greºeala e ºi a constructorului ºi a tuturor, cã dacã ºtiau cã bagã circulaþia pe strada asta, trebuia sã gãseascã soluþia. Sã o reasfalteze, sau sã stropeascã din jumate în jumate de orã sau din sfert în sfert”, spune un alt om,în

timp ce alþii ar fi dispuºi sã ºi plãteascã pentru a nu mai avea praf. „Dacã e nevoie, plãtim maºina care sã ude, mãcar din douã în douã ore. Se vede foarte bine ce este, tot traficul e dirijat pe aripa asta. Suntem de acord cã aºa sunt lucrãrile, dar rugãmintea noastrã ar fi ca sã facem ceva sã scãpãm. Vomsesiza Garda de Mediu, dar imediat, pentru cã asta ar fi cea mai sigurã soluþie, cã ei au dreptul sã aplice ºi sancþiuni”, spune un alt locuitor al strãzii, exasperat ºi el de praful din casã.

În tot acest timp, cei din primãrie spun cã trimit o maºinã sã ude strada. Dar de câteva ori pe sãptãmânã. Asta în timp ce e ineficient din orã în orã, la temperatura de afarã. „Pot sã vã spun cã noi am dus maºina cu stropitul de apã pe întreaga stradã Ecaterina Teodoroiu. Acum, constructorul care face lucrarea în folosul regiei de apã a luat legãtura cu dumnealor ºi, în fiecare zi, sau la douã zile ,în funcþie de posibilitãþi, urmeazã sã stropeascã strada cu apã”, a declarat Daniel Viºan, director al Serviciului Public pentru Administrarea Domeniului Public ºi Privat de la Petroºani. Din pãcate, însã, soluþia

cu stropitoarea nu e eficientã, iar oamenii vor mai îndura praful. Asta pânã ce vor fi gata lucrãrile pe strada Cuza Vodã ºi traficul va fi mult diminuat. Apoi va mai dura o vreme pânã ce ve fi turnat asfaltul ºi abia apoi va lua sfârºit calvarul. Diana MITRACHE

Faci bani arãtând bine

Ieºire din anonimat, prin videochat S alarii tentante pentru doamnele ºi domniºoarele din Valea Jiului, ºi nu numai. Se cautã reprezentante ale sexului frumos pentru un site de videochat.

Acest anunþ se poate vedea pe aproape toþi stâlpii din

Valea Jiului, oferta fiind foarte tentantã din punct de vedere

material. Salariul pentru un astfel de loc de muncã

ar urma sã fie între 900 ºi 4000 de dolari, sumã frumuºicã de bani dacã stãm sã ne gândim la muncã pe care aceste doritoare ar urma sã o presteze. Aceastã ofertã nu este o noutate pentru locuitoarele, ºi mai mult decât atât pentru doritoarele, din Valea Jiului. De-a lungul timpului am putut întâlni mai multe anunþuri pentru o asemenea carierã. Pe lângã aceste oferte adãugându-se ºi cele de dansatoare exotice sau escorte. Indiferent de unde ar proveni anunþul, fie de pe internet, fie afiºe amplasate pe stâlpi, ºi oricât de bine plãtitã ar fi acesta muncã, angajatorii cer seriozitate maximã ºi pentru cã este un loc de muncã ca un oricare altul care necesitã acest lucru. Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Iulie 2013

u mai ºtiu cum sã îºi facã treaba. Mãturãtorii au ajuns sã fie huliþi de localnicii, care, din cauza caniculei, nu mai suportã praful. Abia au ieºit la mãturat strãzile ºi au ºi fost puºi sã stea în repaus. Mãturãtorii nu sunt agreaþi aproape deloc de oamenii aflaþi în trafic. Imediat ce îºi încep munca, ei sunt huliþi ºi puºi sã stea în pauzã. Asta din cauza prafului pe care îl fac cu mãturile, însã, ei

Mãturãtorii – goniþi de localnici

spun cã nu au cum sã procedeze altfel. „S-a legat o femeie de mine. Cã dau cu mãtu-

ra ºi se face praf ºi le murdãresc maºinile. Eu nu sunt vinovatã. Unde mã pune ºeful, acolo fac treabã. Cã m-a pus sã nu fac, pânã nu pleacã cu maºina din locul în care mãturam. Mi-a zis sã nu fac praf cã îi murdãresc maºina”, spune o femeie, în timp ce alþi angajaþi la mãturã aprobã cã asta li se întâmplã zilnic de când e foarte cald afarã. Mãturãtorii sunt

scoºi pe strãzi încã de la primele ore, iar ºefii lor spun cã fiecare îºi respectã programul, iar praful este, în opinia celor din primãrie, inerent. „La noi nu au ajuns reclamaþii în acest sens, dar va trebui ca ºi noi sã ne facem programul nostru sãptãmânal ºi zilnic de mãturat stradal ºi pietonal, aºa cã nu se pot împotrivi mãturatului. Dacã deranjeazã pe cineva cã se mãturã pe

Au scos banii din buzunar doar când s-au vãzut încolþiþi

upã ce au fost somaþi de câte ori, la sfârºitul sãptãmânii trecute, proprietarii de baruri ºi restaurante din Centrul Civic Petroºani au fost cât pe ce sã rãmânã fãrã terase. Ultimul termen de platã al redevenþei pentru spaþiul închiriat a fost data de 22 iulie, drept pentru care,

vineri, 26 iulie, funcþionarii de la primãrie s-au dus peste ei. Neavând ce face ºi vãzându-se încolþiþi, patronii, cu chiu cu vai, au scos ceva bani din buzunare. “Au venit ºi au plãtit chiar vineri o parte din datorie, nu toatã, e drept. Nu am mai desfiinþat terasele în acest caz, pentru cã nu este în interesul nostru. Oricum, pânã la urmã plãtesc, cã nici de anul trecut nu au

rãmas cu restanþe”, a declarat Marian Popescu, city manager la primãria Petroºani. Cele mai mari

datorii pentru spaþii sunt în zona centralã a Petroºaniului, loc unde de altfel chiriile sunt ºi mai mari. Nu de

Actualitate 5 stradã, e problema lui. Asta este!”, spune Daniel Viºan , direcorul Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din Petroºani. Temperaturile ridicate ºi praful nu fac casã bunã, iar ideea de a curãþa strãzile pe timpul nopþii nu poate fi aplicatã la noi. Asta pentru cã angajaþii care mãturã ar trebui sã fie remuneraþi corespunzãtor ºi chiar sã primeascã sporuri de noapte. Diana MITRACHE

puþine lori, însã, s-au auzit vociferãri din partea patronilor cum cã redevenþa ar fi prea mare. În replicã, oficialii de la primãrie au afirmat cã la momentul semnãrii contractului, aceºtia au fost de-acord cu cuantumul solicitat, fãrã comentarii. De altfel, exemple de acest gen, de patroni care nu plãtesc chiria la primãrie cu lunile, sunt ºi în alte zone ale oraºului. Luiza ANDRONACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Iulie 2013

Scotocesc piaþa neagrã internaþionalã

Tezaurele României, cãutate de procurori prin INTERPOL

upã ce au reuºit recuperarea din Munchen aunui lot de 5 monede dacice din aur de tip Koson, precum ºi alte 14 piese de podoabã dacice din argint, procurorii cautã în continuare ºi alte tezaure sutrase din siturile arheologice ºi traficate pe piaþa neagrã internaþionalã. Procurorii de la Parchetul de pe lângã Îanlta Curte de Casaþie ºi Justiþie au anunþat, luni, cã sunt urmãrite în continuare, prin INTERPOL, mai multe tezaure care formeazã obiectul aceleiaºi cauze instrumentate de Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia. Astfel, sunt date în urmãrire un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kg.), din care s-au recuperat 31 piese, un tezaur de monede Koson din aur (25 de kg.), din care sau recuperat 700 piese, 5 scuturi regale din fier, douã table din bronz cuprinzând legile oraºului roman

Troesmis (Dobrogea), 11 brãþãri spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitaþii dacice) etc. Reamintim cã, recent,

procurori ai Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia au recuperat, prin cerere de asistenþã judiciarã internaþionalã din Munchen, un lot de 5 monede dacice din aur de tip Koson, precum ºi 14 piese de podoabã dacice, din

onedele recuperate vor ajunge la Muzeul Naþional de Istorie a României

argint, reprezentând pãrþi din tezaurele sustrase de o asociaþie infracþionalã din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal ºi puse în urmãrire prin INTERPOL.

Tezaurele au format obiectul unor operaþiuni de spãlare ºi valorificare pe piaþa internaþionalã a antichitãþilor, fiind identificate ºi indisponibilizate la o casã de licitaþii din Germania, la solicitarea Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia. Lotul monetar a fost predat

Cercetaþi pentru furt calificat

oi tineri riscã sã ajungã dupã gratii dupã ce au furat toate economiile unui pensionar din comuna Criscior. Cei doi hoþi, unul de 18 ani din Criºcior ºi celãlalt de 19 din comuna Luncoiu de Jos, au intrat în locuinþa bãtrânului de 74 de ani ºi dupã ce au cotrobãit au dat peste cutia în care omul îºi þinea economiile. Tinerii au furat peste 600 de lei, iar poliþiºtii au reuºit sã recupereze doar o parte

Prinºi cã furau zgurã

atru hunedoreni sunt cercetaþi de poliþiºti dupã ce au fost prinºi în timp ce furaserã circa 300 de kilograme de zgurã. „Politia Municipiului Hunedoara a fost sesizatã cu privire la faptul cã în zona Izvor se aflã mai multe persoane care sustrag zgurã. Echipa operativã deplasatã la

faþa locului i-a identificat pe Ghiþã V., de 51 de ani, Robert V., de 29 de ani, Alexandru C., de 19 ani ºi Cãlin C., de 21 de ani, toþi din Hunedoara, care încãrcaserã într-o cãruþã 300 kg de zgurã.

În cauzã a fost întocmit dosar de cercetare penalã pentru comiterea infracþiunii de furt calificat”, a declarat inspectorul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. (M.G.)

reprezentantului Ministerului Culturii, la Consulatul General al României din Munchen, urmând a fi depus în custodia Muzeului Naþional de Istorie a României din Bucureºti. Conform experþilor: „cele cinci monede dacice, din aur, recuperate recent din Germania sunt stateri emiºi de regele Koson (cca 44-29 a. C.). Dintre acestea, douã aparþin variantei cu monogramã pe revers, iar celelalte trei fac parte din varianta fãrã monogramã. Ele au fost bãtute în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia în jurul anilor 44-29 î.Hr. Fragmentul de tezaur de 14 podoabe dacice de argint, datadin bani. Cei doi tineri sunt cercetaþi în stare de libertate pentru comiterea infracþiunii de furt calificat. M. GÂNJU

bile în secolul I a.C., conþine o brãþarã simplã, decoratã cu capete stilizate de ºerpi, pandantive, cercei ºi verigi cu capetele rãsucite”. Urmãrirea penalã este efectuatã de Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia ºi organele poliþiei judiciare din cadrul I.G.P.R., Direcþia de Investigaþii Criminale, Inspectoratele de Poliþie ale Judeþelor Alba ºi Hunedoara. Car men COSMAN

Politic 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Iulie 2013

Dupã migrarea lui Lãutaru la Miºcarea Popularã

PDL Petroºani schimbã un consilier local D

upã trecerea lui Alexandru Lãutaru, fostul inspector ºcolar general, în tabãra Partidului Miºcarea Popularã,

PDL Petroºani se vede nevoit sã-l schimbe pe acesta din Consiliul Local. Urmãtorul pe listele acestui partid este Marius Rad.

Pesediºti supãraþi pe alegerea liderului reºedintele Organizaþiei PSD P Petroºani a plecat în concediu ºi ºia delegat atribuþiile cãtre un lider sindical care ocupã ºi funcþia de vicepreºedinte în partid. Membrii mai vechi sunt nemulþumiþi de alegerea fãcutã de Ioan Rus pe motiv cã înlocuitorul sãu nu are notorietate.

A plecat la Miºcarea Popularã pentru cã promoveazã competenþa. Acesta este motivul principal pentru care Alexandru Lãutaru a decis sã pãrãseascã PDL, dupã 11 ani în care a fãcut parte din acest partid politic. Preºedintele PDL Petroºani, spune cã deocamdatã nu a venit înºtiinþarea oficialã cã Alexandru Lãutaru face parte din alt partid. „Deocamdatã nu avem nicio hârtie oficialã.Vom vedea dacã dumnealui pleacã sau a plecat la Partidul Miºcarea Popularã. Atunci urmãtorul pe liste este domnul Marius Rad”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, preºedinte PDL Petroºani. Lãutaru a

anunþat deja cã îºi va înainta demisia, dar aºteaptã decizia scrisã de la Miºcarea Popularã. La sfârºitul sãptãmânii trecute, Alexandru Lãutaru a fost desemnat coordonator pentru constituirea Filialei Hunedoara a Partidului Miºcarea Popularã. Decizia a fost luatã în ºedinþa Comitetul Naþional de Iniþiativã al Partidului Miºcarea Popularã, când au fost desemnaþi coordonatorii a 20 de filiale judeþene sau municipale ale PMP. Referitor la motivele care l-au determinat sã treacã în barca Partidului Miºcarea Popularã, constitut mai ales din rândul nemulþumiþilor din PDL, fostul inspector

PSD Petroºani este condus pentru o lunã de zile de liderul sindical de la EM Livezeni, Daniel Sandu - vicepreºedinte al organizaþiei PSD Petroºani, dupã ce Ioan Rus a plecat în concediu tocmai în Singapore, la fiul sãu stabilit acolo. În locul sãu, la conducerea partidului, l-a desemnat pe sindicalistul Daniel Sandu care are atribuþii limitate, nu poate semna ºi lua angajante în numele partidului. Chiar ºi aºa alegerea lui Rus a nemulþumit aripa veche a PSD Petroºani. „Este ceartã între ei pentru cã ar fi fost mai potrivit un vicepreºedinte vizibil, cu notorietate. Lui Sandu asta i se imputã, cã nu are notorietate. În rest nu are nimeni nimic cu el ci cu preºedintele Rus care a decis sã nu lase în locul sãu un membru puternic”, a spus unul dintre pesediºtii. Preºedintele Ioan Rus, spun contestatarii sãi, s-a temut de un puci în perioada în care el este în concediu. „S-a asigurat ca sã nu fie dat jos. De asta cred cã s-a temut, ca la întoarcere sã nu rãmânã fãrã funcþie”, mai spune unul dintre membrii PSD Petroºani. Practic, Ioan Rus n-ar putea fi înlãturat de la conducerea Organizaþiei PSD atât timp cât a fost ales prin vot de majoritatea membrilor, chiar dacã existã încã o aripã în PSD Petroºani ce-l contestã. Maximilian GÂNJU

ºcolar general al judeþului Hunedoara a declarat cã acest fapt se datoreazã, în principal “relaþiei speciale pe care o am cu domnul Daniel Funeriu (n.r. fostul ministru al Educaþiei ºi membru fondator al Fundaþiei Miºcarea Popularã)”. De asemena, Lãutaru spune cã a corodonat, împreunã cu Ioenl Chirigiu, înfiinþarea Fundaþiei Miºcarea Popularã în

Hunedoara, aºa cã nu a mai fost decât un pas pânã la trecerea la partidul cu acelaºi nume. “Este ceva nou în ceea ce vor sã facã, sã punã pe primul loc competenþa. Acest lucru m-a capacitate, m-a convins”, a explicat Alexandru Lãutaru motivele trecerii la Partidul Miºcarea Popularã. Carmen COSMAN

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Iulie 2013

Transalpina ºi-ar putea schimba denumirea

Bãsescu, transmite România TV, citând Agerpres.

romanilor poþi sã-i spui fãrã grijã. (Mi-a plãcut n.red.) sãlbãticia în general. Partea de Rânca mi-a plãcut cel mai mult”, a spus Traian Bãsescu, prezent duminica aceasta în zona pentru a mânca brânzã.

“La cât e de frumoasã Transalpina, poþi sã-i spui ºi Drumul regilor ºi Drumul romanilor. E foarte frumos. Nu m-am gândit. Drumul

Aleºii ºi reprezentanþii organizaþiilor care se ocupã de promovarea turisticã a zonei cred cã acest drum reprezintã un brand

utoritãþile locale vor sã rebranduiasca drumul DN 67C, cunoscut ºi cã “Transalpina”, schimbându-i numele cu unul mai românesc, care sã atragã turiºti. În cadrul unei discuþii purtate între reprezentanþii autoritãþilor din Vâlcea ºi Sibiu s-au luat în calcul douã variante “Drumul regilor” ºi “Drumul Romanilor”, ultimul fiind preferat ºi de preºedintele Traian

pentru þara noastrã ºi cã trebuie sã aibã un nume mult mai românesc, care sã facã trimitere la tradiþie ºi la istorie. DN 67C, cunoscut cã “Transalpina”, era folosit odinioarã de ciobanii care treceau munþii cu oile în transhumanta, urca pânã la 2.145 de metri altitudine ºi este cel mai lung drum de munte din þarã, având 139,4 kilometri.

Capturã record la concursul de pescuit Craniul gãsit în Jiu, expertizat la Bucureºti în Râul Jiul de Vest a fost organizat de FISHMASTER-ENERGOFISH raniul uman descoperit la finele sãpgãsit un craniu uman.

capturã record, un crap românesc ce cântãreºte nu mai puþin de 15,3 kilograme a fost prins în cadrul concursului de pescuit ce a avut loc pe balta BEN din satul Strei. Recordul a fost înregistrat de Mirel ªardi, un împãtimit al pescuituitului.

zatori a fost de 2.000 de lei. Locul I – Echipa ªardiÞigãrean – 87,04 kg peºte Locul II – Echipa ChiperAurel – 84,79 kg peºte Locul III – Echipa JianPavel– 78,14 kg peºte

Marius MITRACHE Concursul organizat de magazinul FISHMASTER cu sprijinul ENERGOFISH a adunat 16 echipe a câte doi pescari, dotaþi cu undiþe diversificate ºi momeli pentru crapi ºi amur, speciile þintã. Concursul s-a desfãºurat pe parcursul a 24 de ore, iar participanþii au reuºit performanþa de a prinde în total 900 de kilograme de peºte. Vremea a fost idealã desfãºurãrii competiþiei, iar dupã atâta “muncã” pescarii au fost serviþi cu mici, grãtare ºi bere rece din

partea organizatorilor. Participanþii au primit articole de pescuit, valoarea premiilor oferite de organi-

Evoluþia de creºtere a leului a fost influenþatã pe deoparte de vânzãrile de valutã la care au recurs investitorii strãini pentru a cumpãra titluri de stat româneºti, iar pe de alta de scãderea aversiunii faþã de

risc pe pieþele internaþionale, cauzatã de declaraþiile oficialilor Rezervei Federale americane referitoare la amânarea momentului în care va reduce programul prin care injecteazã lunar

tãmânii trecute în apele Râului Jiul de Vest va fi trimis, cel mai probabil, la Bucureºti pentru expertizare. Carmen COSMAN Medicul Dan Mãrculescu, ºeful Serviciului Judeþean de Medicinã Legalã Hunedoara, spune cã, cel mai probabil, craniul va fi trimis la Institutul de Criminalisticã din Bucureºti din cauzã cã, la Deva, nu se pot face determinãri mai amãnunþite, aºa cum se impun

85 miliarde de dolari în economia SUA. Euro a început sãptãmâna la un curs mediu de 4,4235 lei ºi a terminat-o la 4,3866 lei, în cinci ºedinþe consecutive de scãdere. Vineri, tranzacþiile s-au realizat în jurul pragului de 4,39 lei, cotaþiile de la închidere fiind de 4,3860 – 4,3890 lei. O medie mai micã decât cea de la finele sãptãmânii trecute se înregistra în 31 mai.

Luna viitoare este de aºteptat ca euro sã se menþinã în culoarul 4,40 – 4,45 lei, august fiind de obicei o perioadã în care leul se apreciazã, urmare a fluxului de valutã de la casele de schimb, creat de românii care se întorc în þarã în perioada concediilor. Pentru finalul anului însã ar putea apare probleme, dacã ar fi sã-i credem pe cei de la Economist Intelligence Unit, care prognozeazã o medie pentru euro de 4,65 lei, iar pentru dolar una de 3,55

Ancheta a fost preluatã de procurori din cadrul Parchetului de pe lângã

în acest caz. Reamintim cã, la finele sãptãmânii trecute, un bãrbat a sunat la 112 ºi a anunþat cã a descoperit un craniu uman în Jiul de Vest, în zona Minei Lupeni Sud. “Am fost sesizaþi, printr-un apel la 112, cã

Organizatorii au þinut sã precizeze cã toþi peºtii capturaþi au fost eliberaþi.

Euro a pierdut un procent în faþa leului ãptãmâna trecutã, moneda naþionalã a avut o evoluþie pozitivã faþã de principalele valute, apreciindu-se, comparativ cu finalul celei precedente, cu aproape 4,2 bani faþã de euro, cu peste 7,5 bani faþã de dolari ºi cu circa 2,5 bani faþã de francul elveþian.

lei. Ei iau în considerare turbulenþele din economia zonei euro dar ºi limitarea tipãririi de „dolari noi” de cãtre Fed. Cursul dolarului american a coborât de la 3,3542 la 3,3029 lei, iar francul elveþian de la 3,3774 la 3,5563 lei. Afirmaþiile, de acum douã sãptãmâni, ale preºedintelui Rezervei Federale americane, Ben Bernanke, în faþa comisiilor de specialitate ale Congresului ºi Senatului SUA, nu au lãmurit investitorii în ceea ce priveºte

Tribunalul Hunedoara”, declara la momentul respectiv Adriana Voina, reprezentantul IPJ Hunedoara Procurorii urmeazã sã stabileascã de unde provine craniul, cum a ajuns el în Râul Jiu ºi dacã este vorba despre vreo faptã de naturã penalã, dar este nevoie ºi de efectuarea unei expertize de specialitate în acest caz.

politica monetarã a bãncii centrale americane. Acesta a afirmat, pe deoparte, cã starea economiei ºi a ºomajului nu este atât de bunã pe cât se aºteaptã, ceea ce necesitã prelungirea programului de relaxare cantitativã. Pe de alta, el a confirmat cã în urmãtoarele luni volumul „banilor noi” injectaþi în economia SUA, care se ridicã, în prezent la 85 miliarde dolar lunar, va fi redus. În aceste condiþii, perechea euro/dolar a

Viitorii profesori, în febra examenelor

rofesorii susþin astãzi (marþi-n.r.) proba scrisã a examenului de titularizare. Pentru sustinerea probei scrise, candidaþii înscriºi la concursul pentru ocuparea posturilor ºi catedrelor vacante/ rezervate pentru anul ºcolar 2013-2014, se vor prezenta în sala de concurs, de la Centrul de examen nr. 1 – Colegiul Tehnic ,,Transilvania” Deva în data de 30.07.2013. Monika BACIU Examenul va avea loc în corpul A: B-dul 22 Decembrie nr. 116 (Liceu) ºi în corpul D: Bdul Dacia nr. 8 (ªcoala Generalã) a Colegiului tehnic Transilvania din Deva. Peste 700 de per-

soane din judeþul Hunedoara vor sã devinã dascãli. Astãzi la nivel naþional se va susþine examenul în care viitoarelor cadre didactice le vor fi testate cunoºtinþele. În data de 30 iulie are loc examenul de titularizare. La nivelul judeþului peste 700 de persoane ºi-au depus dosarele pentru a

urcat de la 1,3130 dolari, la începutul sãptãmânii, la 1,33 dolari, la finele ei, închizând vineri pe pieþele americane la 1,3278 dolari. În spatele aprecierii euro s-a aflat creºterea indicelului Ifo, care mãsoarã moralul întreprinzãtorilor germani, dar ºi scãderea ºomajului din Spania, una dintre þãrile care se confruntã cu cea mai ridicatã ratã dintre statele zonei euro. Analiza cuprinde perioada 22 – 26 iulie

susþine acest examen. ”Au fost depuse peste 700 de dosare pentru examenul de titularizare. Majoritatea sunt pentru

posturile de educator, învãþãtor, dar ºi limba românã”, a declarat Marta Mate, purtãtor de cuvânt al Inspectoratului ªcolar Hunedoara. Primele rezultate vor fi afiºate la 5 august. Înregistrarea contestaþiilor la inspectoratele ºcolare ºi transmiterea acestora la centrele de evaluare se vor face în perioada 5-6 august, iar rezultatele finale vor fi anunþate la 8 august.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Iulie 2013

Transalpina ºi-ar putea schimba denumirea

Bãsescu, transmite România TV, citând Agerpres.

“La cât e de frumoasã Transalpina, poþi sã-i spui ºi Drumul regilor ºi Drumul romanilor. E foarte frumos. Nu m-am gândit. Drumul

Aleºii ºi reprezentanþii organizaþiilor care se ocupã de promovarea turisticã a zonei cred cã acest drum reprezintã un brand

zatori a fost de 2.000 de lei. Locul I – Echipa ªardiÞigãrean – 87,04 kg peºte Locul II – Echipa ChiperAurel – 84,79 kg peºte Locul III – Echipa JianPavel– 78,14 kg peºte

partea organizatorilor. Participanþii au primit articole de pescuit, valoarea premiilor oferite de organi-

risc pe pieþele internaþionale, cauzatã de declaraþiile oficialilor Rezervei Federale americane referitoare la amânarea momentului în care va reduce programul prin care injecteazã lunar

Ancheta a fost preluatã de procurori din cadrul Parchetului de pe lângã

Organizatorii au þinut sã precizeze cã toþi peºtii capturaþi au fost eliberaþi.

Viitorii profesori, în febra examenelor

susþine acest examen. ”Au fost depuse peste 700 de dosare pentru examenul de titularizare. Majoritatea sunt pentru

10 Politic

oordonatorul PNL din cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului, Costel Avram, a explicat în cadrul unui interviu pentru „Cronica”, planurile sale politice cel puþin pânã la primul examen, scrutinul de anul viitor pentru alegerile europarlamentare. Avram þinteºte însã sus ºi vrea sã întreacã orice rezultat pe care l-a avut de la Revoluþie ºi pânã acum liberalii din Valea Jiului. Vrea ca mãcar un ºfert din Vale sã aleagã PNL în 2016 ºi nu doar atât. REPORTER - A trecut mai bine de jumãtate de an de când sunteþi membru PNL. Aþi renunþat la o funcþie de preºedinte de organizaþie pentru a fi un simplu liberal. Cel puþin pentru o vreme. A meritat înscrierea în PNL? COSTEL AVRAM: Ca sã respectãm adevãrul istoric, nu eu am renunþat la funcþia de preºedinte al unei organizaþii judeþene ci am fost nevoit sã renunþ. Printr-o decizie arbitrarã, Vadim a hotãrât sã mã destituie pentru cã eu am fost în concediu pe când el era la Þebea. Poate cã a fost mai bine aºa. Degringolada în partid era evidentã încã de pe atunci ºi faptul cã astãzi avem doi lideri în PRM, care se exclud unul pe altul, spune totul. E un conflict care se va termina,

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Iulie 2013

COSTEL AVRAM:

„Un sfert din Valea Jiului aº vrea sã fie galben-albastrã”!

vorba vine, la tribunal iar rãzboiul va fi fãrã de sfârºit. El se va duce pânã când va pieri ºi ultimul membru. Eu n-am fost deloc un simplu membru în PNL. Preºedintele Moloþ m-a numit, de la bun început, preºedinte interimar la Petrila ºi a afirmat în public cã a avut mânã bunã. Dacã a meritat sã mã înscriu în PNL? Am zis de la început, fãcând un joc de cuvinte, cã am plecat din România Mare ca sã ajung în partidul celor care au fãurit România Mare. Privind în urmã aº zice cã mã aflam pe un drum lung care trebuia sã ducã, într-un final fericit,

într-o autostradã. Nu poate sã-þi parã rãu când pãrãseºti un drum de þarã ca sã poþi circula pe patru benzi... - Recent aþi fost ales preºedinte al PNL Petrila, organizaþie care pânã în acest an a fost aproape inexistentã în politica din Valea Jiului. Ce obiective aveþi fixate pentru aceastã organizaþie? E cam mult spus cã am ajuns într-o organizaþie inexistentã pânã acum un an. PNL Petrila are trei consilieri în condiþiile în

care USL-ul petrilean a mers pe liste separate. Partea proastã e cã, ºi dupã alegeri USL-ul, nu a vrut sã facã o majoritate în consiliul local. Practic, ºi acum, liberalii petrileni sunt în opoziþie când, în mod firesc, ar fi trebuit sã se afle la putere. Eu zic cã liberalii mei nu au fost inexistenþi dar au fost foarte puþin vocali. Ori tocmai în opoziþie þi se poate auzi vocea mai puternic ºi mai clar. Nici acum nu am reuºit sã-i determin, în totalitate, sã fie niºte voci distincte ºi pline de personalitate. Ce obiective le-am fixat colegilor mei? Sã ajungã la putere ºi sã arate lumii cã sunt niºte demni urmaºi ai liberalilor lui Miocu, cei care au clãdit Valea industrialã. Simplu, nu-i aºa? - Cum aveþi de gând sã-i atrageþi pe simpatizanþi la organizaþia din Petrila ºi nu numai, astfel încât sã se poatã vorbi de organizaþii puternice? - Într-o zonã preponderant muncitoreascã, cum este Valea Jiului, oamenii voteazã, în mod

tradiþional, cu stânga. Pentru ca electoratul sã treacã de la stânga la dreapta nu e o operaþie foarte simplã. Dacã e sã discutãm în termeni adecvaþi circulaþiei pe drumurile publice aº zice cã e timpul ca lumea sã se opreascã la apariþia culorii roºii ºi sã se pregãteascã sã traverseze atunci când apare culoarea galbenã. Ideea mea e cã cei care au ajuns în funcþii de conducere pentru cã sunt liberali sau pentru cã au fost susþinuþi de liberali trebuie sã-i determine pe cei nehotãrâþi sã ni se alãture. Fiecare din aceºti oameni trebuie sã conºtientizeze cã s-au realizat, pentru cã cei mulþi au muncit ºi s-au sacrificat pentru ei. Acum e momentul ca ºi cei puþini, aflaþi în vârful piramidei sociale, sã întoarcã binele fãcut de partidul care i-a propulsat acolo. A venit vremea ca ºi noi sã-i întrebãm ce au fãcut ºi ei pentru partid ºi pentru cei mulþi. Cred cã fiecare trebuie sã gãseascã mijloacele potrivite pentru a convinge oamenii cã liberalismul e chiar o soluþie. Inclusiv pentru Valea Jiului. Nu cred în

soluþii miraculoase ºi nici în personalitãþile mesianice în stare sã influenþeze mulþimile în a-i urma necondiþionat. Dacã ele existã, au obiceiul sã se arate extrem de rar… - Sunteþi coordonator al organizaþiilor liberalilor din Valea Jiului. Ce planuri aveþi pentru a le face sã conteze la urmãtoarele alegeri ºi sã nu se mai mulþumeascã doar cu locuri de consilieri locali ori viceprimar - Planurile sunt clare ºi nu lasã loc de compromisuri. Liberalii din Vale trebuie sã adune un sfert din voturile oamenilor prezenþi la urne. Acum doar la Vulcan se poate vorbi de atingerea acestui target. Ei au 5 consieri locali, Petrila are 3, Petroºaniul a avut 3 (locul lui Simota a fost luat de un pesedist), iar celelate organizaþii din Vale au câte doi consilieri. Avem doar doi viceprimari la Petroºani si Aninoasa.. Judecând la rece, stãm destul de prost. Eu îmi propun ca, în 2016, sã avem trei primar liberali în Valea Jiului. Colaboratorii mei ºtiu cã nu-mi plac jumãtãþile de mãsurã. Acum voi face o excepþie spunându-vã cã, deocamdatã, mã mulþumesc cu primari liberali în 3 din cele 6 localitãþi ale Vãii Jiului.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Politic 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Iulie 2013

Excluderea lui Vadim, cu ecou în Valea Jiului

- Vorbind de alegeri, ce procent speraþi sã atingeþi la nivelul Vãii Jiului la alegerile locale din 2016?

- Aº vrea, aºa cum am mai spus-o de fiecare datã, ca un sfert din Valea Jiului sã fie galben-albastrã ºi sã urmãreascã, pas cu pas, zborul în sus al sãgeþii liberale. - Tot mai des se vorbeºte de o dorinþã a dvs. de a reveni la Consiliul Judeþean Hunedoara pe funcþia de vicepreºedinte. Se exclude din start o candidaturã la cea de preºedinte al CJH, în 2016? - Deºi se zice cã sunt un om bine informat, eu n-am auzit cã s-ar vorbi, pe la colþuri, despre o asemenea dorinþã. Ceea ce mã intereseazã, acum, este sã arãtãm care e forþa noastrã, a celor din Vale, la alegererile pentru parlamentul european ºi la prezidenþiale. Sunt douã teste majore pentru a mãsura concret forþa unui partid. Apoi avem tot timpul sã facem calcule, sã ne evaluãm

ºansele ºi sã hotãrâm în consecinþã. - Cum este relaþia dintre dvs. ºi liderii judeþeni de partide politice? Ce au apreciat de când sunteþi la conducerea organizaþiilor din Vale ºi ce v-au reproºat? - Bunã. Bunã întrebare. Adevãrul e cã atât timp cât am fost vicepreºedinte la Consiliul judeþean am încercat sã am o relaþie amicalã cu toatã lumea. Cu liberalii mei am, aºa cum e firesc, o relaþie foarte bunã. În plus, cu preºedintele Moloþ am o relaþie bazatã pe o deplinã încredere reciprocã. Laurenþiu Nistor, preºedintele PSD-ului hunedorean, îmi reproºeazã ºi acum cã

n-am ales sã intru în partidul sãu. Cu Petre Mãrgineanu de la PC am o relaþie de amiciþie, ca ºi cu Dorin Gligor - ºeful PDL-ului judeþean. Nu ºtiu ce apreciazã sau ce nu apreciazã cei amintiþi mai înainte la liberalul Avram. Eu cred cã înainte de a fi oameni politici trebuie sã fim oameni civilizaþi. Iar oamenii civilizaþi nu spun, în public, decât ceea ce este corect din punct de vedere politic. Înaltã ordine de idei, cel mai aprig reproº l-am avut din partea Olguþei Vasilescu, primãriþa Craiovei, cu care am avut, pe vremea când amândoi eram peremiºti, o relaþie amicalã. Acum, deºi amândoi facem parte din USL, Olguþa nu-mi mai rãspunde la telefon. Ea mã voia pe stânga iar eu am ales sã acþionez pe dreapta. Dar aºa cum, în fotbal, vor exista douã Universitãþi (una a Olguþei ºi una al lui Mititelu) iar în politicã - douã PRM-uri (unul al lui Vadim iar altul al lui Funar) tot aºa trebuie sã se obiºnuiascã ºi Olguþa cu faptul cã USL-ul e compus din douã partide. Unul al ei iar altul al meu… Maximilian GÂNJU

xcluderea lui Vadim Tudor din Partidul România Mare are ecou ºi în Valea Jiului. Un fost membru PRM, Dorel ªchiopu este de pãrere cã excluderea lui Vadim Tudor era un lucru previzibil. Mai mult ªchiopu, spune cã discuþiile cu Vadim Tudor erau imposibile. ”Din pãcate una de neevitat. Trebuie sã fim cinstiþi cu noi ºi trebuie sã observãm cã în 2012 Partidul România Mare a obþinut un scor foarte slab, nedrept dar acesta este scorul oficial ºi din pãcate dupã multe insistente nu s-a putut lega o discuþie cu domnul Vadim pe marginea situaþiei din PRM. El continua sã creadã cã avem 35% ºi cã au furat alþii ca în codru. Nu poþi pleca într-o rezolvare a problemelor dacã nu pleci de la date reale. Sunt convins ºi acum cã România nu poate trece peste crizã decât cu principiile PRM. Partidul nu a greºit atât de mult încât sã nu merite sã intre în Parlament”, a declarat Dorel ªchiopu, fost membru PRM. Eºecul Partidului România Mare la alegerile de anul trecut a fost rãsunãtor. Potrivit fostului membru de partid, acest lucru se datoreazã doar lui Vadim Tudor. ”Partidul România Mare are,

tot din punct de vedere doctrinar, ideologic sã reprezinte românii în Parlamentul României ºi mai departe. Problemele Partidului România Mare au fost strict interne, de organizare. Am avut ºi avem

duºmani, sunt destui duºmani din afarã, dar nu poþi rezolva problema cu ceilalþi dacã nu îþi rezolvi problemele interne. Dacã nici nu poþi discuta despre ele, atunci prima condiþie sã rezolvi o problemã este sã discuþi, iar asta nu s-a putut realiza cu preºedintele Vadim Tudor”, a mai spus ªchiopu. La momentul în care Dorel ªchiopu a decis sã îºi dea demisia din cadrul PRM Hunedoara, acesta a precizat cã votul sãu de excludere a lui Corneliu Vadim Tudor a fost unul necesar, dupã ce în ultimii ani partidul a fost implicat în cancan-uri extrem de mediatizate. Dorel ªchiopu a mai spus la momentul respectiv cã a decis sã plece din PRM pentru cã acest partid se îndreaptã cãtre un „rãzboi fratricid” pentru care el nu este pregãtit. Vadim Tudor a fost exclus din PRM, sâmbãtã, când Gheorghe Funar a fost ales preºedinte. Monika BACIU

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Iulie 2013

Lucrãrile de modernizare la Ambulatoriul din Petroºani, pe ultima sutã de metri

mbulatoriu modern ºi aparaturã medicalã de ultimã generaþie. Asta va aduce toamna la Ambulatoriul Spitalului de Urgenþã Petroºani, aflat în plin proces de modernizare. Carmen COSMAN Peste 4 milioane de euro, majoritatea din fonduri europene, au fost alocate pentru reabilitarea Ambulatoriului de la

Spitalul de Urgenþã Petroºani, suma incluzând ºi aparatura medicalã de ultimã generaþie ce va fia dusã aici. Lucrãrile de reabilitare sunt aproape finalizate, iar din toamnã vom

putea vorbi despre o Policlinicã modernã. „Lucrãrile la Ambulatoriu sunt aproape finalizate. În toamna aceasta trebuie sã fie gata, cu tot ce înseamnã dotarea cu aparaturã medicalã ºi mobilier”, a declarat primarul municipiuui Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Licitaþia pãentru echipamentele medicale a fost adjudecatã de o firmã din Bucureºti, care are exeprienþa contractelor similare ºi cu alte instituþii sanitare mari din þarã, iar valoarea totalã a contractului este de 4.105.000 de lei. La licitaþie au participat 5 firme ºi este pentru prima datã când o licitaþie mare nu este contestatã. De aparaturã medicalã

modernã vor beneficia cabinetele medicale de Chirurgie, Recuperare, Urologie, Oftalmologie, ORL, Anatomie patologicã, Ortopedie, Pediatrie, Interne, Cardiologie, Ginecologie, Gastroenterologie, Dermatologie, Neurologie, Radiologie, Dializã ºi Laborator clinic. „Foarte important este cã am reuºit sã achiziþionãm ºi un tomograf de ultimã generaþie, care îi ajutã atât pe bolnavi, dar ºi Spitalul în contractul cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate”, a mai spus primarul Iacob – Ridzi. De asemena, secþiile Ambulatoriului de specialitate vor fi dotate ºi cu mobilier nou, valoarea contractului deja încheiat fiind de 359.000 de lei.

Cautã bani pentru plata utilitãþilor

dministraþia localã de la Petrila cautã soluþii pentru plata utilitãþilor de la secþia externã a Spitalului de Urgenþã din Petroºani. De plata utilitãþilor responsabili sunt cei din Petrila, care îºi fac calculele pentru a vedea cât vor plãti pentru prima lunã de activitate. Monika BACIU ”La sfârºitul lunii iulie ºi începutul lunii august vom ºti cât am plãtit pe luna iulie, am plãtit pe primul semestru undeva la 1,8 miliarde de lei dar nu au fost numai utilitãþi au fost ºi lucrãri de întreþinere, reparaþii ºi igienizãri la etajul doi al spitalului. Noi am alocat pentru semestrul unu ºi

am ºi plãtit ºi la rectificare vom gãsi soluþii, oricum utilitãþile pentru tot ceea ce înseamnã institutile publice

din oraºul Petrila constitue prioritãþi la plãþile lunare”, a spus primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel.

Administraþia localã din Petrila, în subordinea cãreia se aflã sediul secþiei externe suportã cheluielile curente ale unitãþii medicale. ”Plãtim utilitãþile respectiv curent, apã, gaz, telefoane, pazã, femei de servici pentru cã se plãtesc utilitãþile la spitalul Petrila

pentru servicile medicale efectuate în secþia exterioarã a spitalului Petroºani în centrul medical de sãnãtate multifuncþional ºi centrul medical de permanentã fixã. Toate funcþioneazã în acea clãdire, este bine ºi mãcar atât sã putem face ºi noi pentru cetãþenii oraºului Petrila”, a mai spus primarul. Începând cu data de 1 iulie, la Petrila s-a deschis oficial secþia externã a spitalului din Petroºani. Aici funcþioneazã douã specializãri, boli cronice, respectiv îngrijiri paleative.

Pacienþii din Petrila aºteaptã ºi câte douã luni pentru a se interna în spital

e-abia s-a deschis cã deja este aglomeraþie peste mãsurã. Vorbim de Spitalul de la Petrila, care funcþioneazã în noua formulã de circa o lunã ºi unde ambele secþii sunt deja arhipline. Pacienþii vin zilnic sã se interneze pe atât pe secþia de interne, cât ºi pe cea de îngrijiri paleative. Luiza ANDRONACHE “Spitalul este arhiplin, dacã pot sã zic aºa, inclusiv cu programãri în avans, cu toate cele 30 de paturi ocupate. Noi ne ocupãm sã asigurãm servicii corespunzãtoare, sã plãtim utilitãþile necesare desfãºurãrii activitãþii. Pe ambele secþii sunt fãcute programãri pânã la sfârºitul lunii septembrie”, ne-a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila. De altfel, în nici o lunã, aici s-a dovedit cã un spital în oraº era un lucru mai mult decât necesar, ba mai

mult, cã numãrul actual de paturi, ºi acesta obþinut cu greu, este chiar insuficient. ªi în plus, aici ar mai fi nevoie de încã o secþie. “Numãrul de paturi este mic la ambele compartimente, ºi la cel de interne ºi la cel de îngrijiri paleative. ªi, sincer sã fiu, ar mai trebui câteva paturi, undeva la 15- 20 ºi pe Recuperare”, a mai precizat primarul de la Petrila. Spital din Petrila s-a redeschis în data de 15 iunie într-un cadru festiv, dupã ce unitatea a stat închisã aproape doi ani din cauza reorganizãrii sistemului sanitar românesc.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Iulie 2013

Apã ºi locuri la umbrã pentru muncitori

”Existã obligaþii pentru asigurarea unui microclimat corespunzãtor chiar dacã nu depãºim indicele de confort, 80 de unitãþi ºi 37 de grade, adicã nu trebuie sã ajungem la o temperaturã atât de ridicatã mai ales în spaþii închise. Acolo un de mai sunt ºi surse de cãldurã trebuie asiguratã microclimatizarea prin instalaþii adecvate.

În ceea ce privest temperaturile extreme reglementate prin ordonanþa 99 aici ne referim doar la mãsuri suplimentare atunci când temperatura depãºeºte 37 de grade sau indicele de confort de 80 de unitãþi. La activitãþile în aer liber, în mod special, angajatorul este obligat sã asigure lucrãtorilor posibilitatea de a se retrage în locuri umbroase, sã asigure de la doi la patrul litrii

de apã pe lucrãtor pe timpul zilei. În conditile în care se pot retrage în locuri umbroase se ia în considerare ºi reorganizarea activitãþii în sensul cã se lucreazã de dimineaþã pânã la ora 11 ºi se reia activitatea dupã masã, deci când este canicula mai mare lucrul este oprit, sau se poate ajunge la

sistarea de activitate. Alt aspect de care trebuie sã þinã cont angajatorii ºi care nu este reglementat de ordonanþã 99, sã se asigure cã cei care lucreazã în condiþii de cãlduri extreme sunt apþi din punct de vedere medical pentru cã sunt oameni cu hipertensiune

Reguli de nutriþie ºi comportament pe timp de caniculã

emperaturile ridicate din ultimele zile ne dau tuturor batai de cap, iar unii dintre noi facem cu greu faþã valului canicular. Însã, ca modalitate de confort în astfel de zile, medicii spun cã o alimentatie corespunzãtoare ne poate proteja sãnãtatea ºi chiar ne încarcã cu energie. Luiza ANDRONACHE Pe lângã apa care obligatoriu trebuie consumatã, platã sau mineralã ºi care uneori se eliminã extrem de rapid din corp, fãrã a avea timp sã hidrateze þesuturile, specialiºtii recomandã ºi consumul de fructe ºi de legume pentru cã acestea asigurã necesarul de lichide pentru organism. „Deshidratarea apare din cauza transpiraþiei excesive. Corpul încearcã sã-ºi regleze temperatura, sã o menþinã constantã, iar prin transpiraþie se pierd foarte

multe sãruri minerale, iar atunci persoanele cardiace, care oricum au probleme, trebuie sã acorde o importanþã acestui aspect”, a declarat un medic nutriþionist de la Deva. ªi, pe lîngã disconfortul

termic pe care-l aduce canicula, caldura excesiva accentueaza un fenomen neplacut si anume umflarea picioarelor. Problemele apar

ºi atunci cînd trebuie sã stai ore în ºir la birou. “Picioarele se umflã, apare retenþia de apã, iar vasele se dilatã. Atunci este bine sã optãm ºi pentru o alimentaþie sãnãtoasã, îmbogãþitã chiar cu suplimente alimentare cum ar fi plante care sã îmbunãtãþeascã circulaþia, sã protejeze vasele de sânge ºi sã le tonifice”, a mai spus specialistul în nutriþie. Astfel, cu toþii ar trebui sã avem grijã la ce dietã avem în aceastã perioadã, pentru cã una nepotrivitã, cu siguranþã ne poate afecta. Meteorologii au emis atenþionãri de cod galben de caniculã zilele trecute pentru mare parte din þarã, iar unele judeþe au fost chiar sub ameninþarea de cod portocaliu.

sau cardiaci care nu de puþine ori s-au expus la hipocalcemii sau au leºinat ºi au trebuit duºi la spital, indiferent dacã lucru sub cerul liber sau în spaþii închise. Pânã la aceastã datã nu au fost temperaturi extreme dar noi pe toatã campania de varã avem o campanie continuã”, a declarat Ileana Bodea, ºef SSM-ITM Valea Jiului. Mai mult, când se înregistreazã temperaturi extreme, angajatorii sunt verificaþi de inspectorii ITM. ”Atunci când temperaturile se apropie de cele extreme la

orice comtrol ºi deplasare în teren mergem pe conºtientizare ºi prevenire. În conditile în care suntem informaþi cã se depãºesc temperaturile de 37 de grade sau indicele de confort 80 de unitãþi atunci se fac campanii ºi angajatorul ar trebui sã fie conºtient cã în astfel de cazuri sã îºi ia mãsurile care se impun”, a mai spus Ileana Bodea. Cel mai important lucru este ca muncitorii care îºi desfãºoarã activitatea în aer liber sã respecte orele de pauzã, iar angajatorii sunt obligaþi sã le asigure necesarul de apã.

14 Program & Horoscop

9:50 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Legendele palatului: concubina regelui 11:10 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 11:50 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 12:30 Vara pe val (r) 13:00 Împreunã în Europa! 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Vara pe val 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 19:00 Dosarele secolului XX

10:00 În gura presei 11:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Vânãtoarea de mafioþi 22:30 În puii mei 0:00 Nikita

9:30 O varã tra-la-la (r) 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Taxi Driver (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 0:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Iulie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Fã ce zice mama (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Copilul 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviþi, vã rog! 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Þintã umanã 0:00 Fãrã milã

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa primiþi un cadou de la o persoanã dragã. Aveþi o capacitate de comunicare deosebitã ºi colaboraþi excelent cu cei din jur. Spre searã este posibil ca un grup de prieteni sã vã invite la o petrecere. Ar fi bine sã vã feriþi de excese.

Cei 7 ani de acasã (r) ªatra (r) ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Dragostepunctro (r) Dragoste ºi pedeapsã ªtirea zilei ªtirile Kanal D Iffet Voinþã de femeie Crezi cã eºti normal?

10:15 Que bonito amor (r) 11:10 Doamne de poveste (rep., col., a-n) - Minibiografie 11:15 Teleshopping 11:30 Intrigi ºi seducþie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r) 13:45 Doamne de poveste (rep., col., a-n) - Minibiografie 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge 15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Eva Luna

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special 14:30 Fotbal European 15:30 ªtirile Digi Sport 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:00 Fotbal: Dinamo Tbilisi Steaua 20:45 Digi Sport Special 22:15 ªtirile Digi Sport 22:30 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Dispuneþi de multã energia fizicã ºi intelectualã, ceea ce vã încurajeazã sã începeþi noi activitãþi ºi sã faceþi planuri de viitor, în special legate de casã. Prietenii ºi rudele vã ajutã sã terminaþi o lucrare complexã. Detaºaþi-vã de problemele financiare care vã frãmântã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Dimineaþa vã hotãrâþi sã vã schimbaþi programul stabilit pentru azi. S-ar putea sã organizaþi o petrecere, împreunã cu câþiva prieteni. Puteþi sã vã ocupaþi de probleme financiare, dar evitaþi orice fel de speculaþii.

23 august *** 22 septembrie

Este o zi favorabilã schimbãrilor importante pe toate planurile. Vã puteþi baza pe sprijinul prietenilor ºi al partenerului de viaþã. Sunteþi foarte diplomat, comunicaþi cu uºurinþã ºi aveþi ocazia sã vã afirmaþi pe plan social.

Aveþi un succes deosebit în societate ºi în afaceri. Dimineaþa hotãrâþi sã plecaþi într-o cãlãtorie importantã. S-ar putea sã întâmpinaþi dificultãþi, dar reuºiþi sã vã descurcaþi. Spre searã, vã bucuraþi de laude din partea întregii familii.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Sunteþi foarte bine dispus ºi luaþi decizii inspirate în problemele de naturã financiarã. Vã puteþi ocupa de afaceri delicate ºi aveþi posibilitatea sã terminaþi lucrãri începute mai demult. 7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

aprile

Este momentul sã porniþi o afacere plãnuitã mai demult. Vã avantajeazã capacitatea de a lua decizii corecte. Sunteþi foarte comunicativ ºi puteþi sã vã faceþi noi prieteni fãrã prea mult efort. Sunt favorizate ºi activitãþile legate de cãmin. 10:00 11:30 12:30 13:15 14:45 15:30 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15 23:15

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa luaþi o hotãrâre prin care vã schimbaþi tot programul zilei. Este posibil sã vã întâlniþi cu câþiva prieteni ºi sã începeþi pregãtirile pentru o petrecere.

21 ianuarie *** 20 februarie

Vã îmbunãtãþiþi considerabil situaþia financiarã. Luaþi bani atât de la serviciu, cât ºi dintr-o afacere. Aveþi ocazia sã faceþi o investiþie rentabilã, pe termen lung. Menajaþi-vã sãnãtatea. Evitaþi surmenajul!

Uºurinþa cu care comunicaþi vã favorizeazã relaþiile cu persoanele din anturaj. Perspectivele unei cãlãtorii în interes personal devin tot mai clare. Sunt ºanse sã obþineþi câºtiguri frumoase.

21 decembrie *** 20 ianuarie Sunteþi plin de entuziasm ºi pus pe schimbãri. Acum este momentul sã vã faceþi planuri de viitor. Este o zi prielnicã pentru investiþii, afaceri ºi cãlãtorii în interes personal.

21 februarie *** 20 martie Aveþi încredere în forþele proprii ºi daþi dovadã de spirit de aventurã. Nu riscaþi prea mult. Este o zi favorabilã cãlãtoriilor în interes de familie, din care vã puteþi întoarce cu mari satisfacþii.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Iulie 2013

Primãria a trecut la executarea datornicilor

RESTRICÞII APÃ

utoritãþile locale din Haþeg vor sã încaseze cât mai mult din datoriile pe care agenþii economici din localitate le au bugetul local ºi au trecut la emiterea de titluri executorii pe numele datornicilor. Numai cã, în unele cazuri, ce primesc inspectorii fiscali locali pe mere dau pe pere. Maximilian GÂNJU Legea îi obligã sã recupereze datorii de câþiva bani chiar dacã au o cheltuialã mai mare cu întocmirea documentaþiei pentru titlul de executare. Primarul localitãþii Haþeg, Marcel Goia recunoaºte cã sunt situaþii unde pentru unele sume de câþiva lei se cheltuieºte mai mult, însã trebuie sã respecte legislaþia. „O sumã exactã în privinþa datoriilor pe care le avem de recuperat nu am acum pentru cã sunt în concediu ºi nu aº vrea sã vã dau o cifrã inexactã. Cert este cã vrem sã Colectivul Primãriei municipiului Lupeni este alãturi de primarul Cornel Resmeriþã în greaua încercare pricinuitã de decesul tatãlui sãu,

RESMERIÞÃ NICOLAE (78 ani) În faþa acestei triste despãrþiri, exprimãm sincere condoleanþe familiei ºi un gând de mângâiere ºi alinare. Dumnezeu sã-l odihneascã în pace! Colectivul cotidianului Cronica Vãii Jiului transmite sincere condoleanþe familiei Resmeriþã ºi este alãturi în greaua încercare prin care trece, la decesul tatãlui,

RESMERIÞÃ NICOLAE

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

recuperãm restanþele, avem nevoie de bani la bugetul local. I-am chemat pe datornici ºi la conciliere pentru cã aceasta este procedura ºi unde este cazul am emis titluri executorii. Pentru unele creanþe iam chemat în instanþã pe datornici. Nu sunt valori foarte mari dar trebuie sã parcurgem procedura ºi

sã recuperãm datoriile la bugetul local. ªi pentru aceste datorii (n.r. creanþe de câþiva lei ) trebuie parcursã procedura ºi emisã somaþie. Nu putem ºterge aceste datorii pentru cã vine Curtea de Conturi ºi te întreabã de ce nu le-ai

recuperat. Nu avem nici o ºansã sã ºtergem aceste datorii mici, dacã e de 50 de bani atunci la restanþã figureazã 50 de bani ºi eºti obligat de lege sã o recuperezi”, a explicat primarul oraºului Haþeg, Marcel Goia.

Ziua Imnului Naþional-sãrbãtoritã cu fanfara la Vulcan

utoritãþile locale din municipiul Vulcan au organizat ieri o ceremonie care sã le aminteascã localnicilor de sãrbãtorirea imnului. Maximilian GÂNJU Ceremonia a avut loc pe bulevardul din localitate spre searã, astfel ca

participanþii sã nu aibã de suferit din cauza temperaturilor caniculare înregistrate în Valea Jiului. „Alãturi de celelalte simboluri naþionale:

drapelul, stema ºi Constituþia, Imnul Naþional al României este un reper pentru fiecare dintre noi. Pentru aceastã zi am invitat Fanfara Municipiului Vulcan, sã aminteascã tuturor cum sunã Imnul Naþional al României”, a spus primarul localitãþii Vulcan, Gheorghe Ile.

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþa restricþii în furnizarea apei potabile pentru marþi, 30 iulie 2013 în oraºul Petrila, între orele 08,00 - 15,00. Zona afectatã: Cartier Brãtianu. Motivul restricþiei - Montare hidranþi pe reþeaua nouã de distribuþie apã potabilã, Str. ªoimilor. Mulþumim pentru înþelegere. Cu deosebitã stimã, Director General, Costel AVRAM

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Iulie 2013

Forþaþi de Guvern pentru contractare de împrumuturi

uvernul ”forþeazã” administraþiile locale sã contracteze împrumuturi. Nealocarea de fonduri de cãtre Guvern pentru proiectele începute de administraþiile locale duce la blocaj. Anul acesta Guvernul nu a mai alocat bani pentru dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng, motiv pentru care aici nu mai continuã lucrãrile. Monika BACIU ”Pânã la aceastã datã nu am mai primit bani, noi am fãcut solicitãri, ne-am adresat ministerului de resort însã ni s-a spus cã este necesarã o evaluare naþionalã, o prioritizare a obiectivelor ºi în mãsura în care fondurile le vor permite ne vor avea în vedere”, a declarat viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina Niþã. Din aceastã cauzã lucrãrile sunt stopate, iar administraþiile publice sunt puse în postura de a contracta împrumuturi pentru continuarea investiþiilor.

”Noi am luat în calcul ºi ipoteza în care noi nu vom primi bani de la bugetul de stat ºi în consiliul local am avut un proiect de hotãrâre prin care am luat în calcul posibilitatea de a ne împrumuta continuând din surse proprii”, a mai spus

sursa citatã. În cazul în care executivul va aloca, în viitor, fonduri pentru acest proiect, atunci administraþia

localã va redirecþiona banii pentru plata împrumutului. ”Modul in

care este gândit acest împrumut pe care noi vrem sã-l luãm permite tocmai aceastã variantã. Adicã în conditile în care ne vin bani de la minister aceia sã fie utilizaþi pentru domeniul schiabil”, a mai precizat viceprimarul municipiului Petroºani. Pentru Statiunea Parâng proiectul este extrem de generos, iar pentru implementarea lui s-a aprobat suma totalã de aproape 80 de milioane de euro,

un proiect care ar trebui sã se întindã pe o perioadã de 4 – 5 ani, în functie de alocatiile de la buget. Însã, la cum vin banii, e greu de crezut cã termenele vor putea fi respectate. Pânã acum s-a lucrat în munte, lucrãrile fiind axate pe dezvoltarea domeniului schiabil, valoarea deconturilor fiind de aproximativ 31 de milioane de lei. Au fost finalizate lucrãrile la instalatiile de producere de zãpadã artificialã, adicã 4 fixe si mai multe mobile, au fost montati stâlpii pentru telescaunul TS 3 care face

legãtura între Hotel Rusu si cota 1.700 din Parâng, iar instalatia a fost proiectatã dupã un model preluat de municipalitatea din Petrosani din statiunea Innsbruck. În plus, au fost amenajate si pârtiile, pânã la urmã principala atractie a celor care iubesc sporturile de iarnã. Investitia privind domeniul schiabil din Parâng a fost câstigatã de asocierea de firme formatã din Kranz Eurocenter Pitesti – Acomin Cluj si Doppelmayer Austria. Autoritãtile locale spun cã acesta este cel mai mare proiect implementat pânã acum în România si, pe lângã ce s-a fãcut pânã acum, mai trebuie sã fie terminat telescaunul TS3, sã se amenajeze TS4 si atunci se poate spune cã se deschide cam 70% din statiune. Potrivit proiectului finantat de MDRT, domeniul schiabil din Parâng se va întinde pe o suprafatã de 150 hectare si va avea 17 pârtii. De asemenea, pentru acces, intre Petrosani si statiunea montanã Parâng ar urma sã fie amenajate douã telegondole, iar în munte 7 telescaune care sã deserveascã pârtiile de schi.