2013 7 3

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 400

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 3 Iulie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Cu CEH, rãmâne ca-n tren!

Cum vrea sã se dezvolte Bãniþa

Stadion de 250 de locuri ºi punct de informare turisticã într-o comunã cu puþin peste 1.000 de suflete

P

rimarul din comuna Bãniþa vrea neapãrat sã finalizeze lucrãrile la stadionul ce strãjuieºte centrul comunei de pe o colinã.

>>> PAGINA A 3-A

Nervi întinºi la maxim ºi sute de kilometri de ocolit

N

ervi, aºteptare sau sute de kilometri de ocolit.

Restricþia rutierã din Defileul Jiului îi nemulþumeºte pe ºoferi. Marþi a fost prima zi în care traficul rutier pe Defileul Jiului a fost restricþionat.

>>> PAGINA A 4-A

Foºtii mineri s-ar putea recalifica

D

acã vor dori, minerii din Valea Jiului ce urmeazã a fi disponibilizaþi în acest an, ar putea urma o serie de cursuri de recalificare profesionalã.

>>> PAGINA A 6-A

S

crisoarea de intenþie - transmisã, sãptãmâna trecutã, de autoritãþile de la Bucureºti Fondului Monetar Internaþional ºi aprobatã de Consiliul director al FMI - precizeazã cã Guvernul are douã variante finale pentru Complexul Energetic Hunedoara , cele invocate ºi pânã acum, ori investitor strategic, ori insolvenþã.

Deci, ca în tren! >>> PAGINA A 11-A

Cãrbunele de la minele neviabile ajunge în silozuri

S

ocietatea Naþionalã de Închideri Mine se confruntã cu aceeaºi problemã ca ºi în luna mai a.c., când Complexul Energetic Hunedoara...

>>> PAGINA A 11-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Iulie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia –

Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea

Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Iulie 2013

Cum vrea sã se dezvolte Bãniþa

Stadion de 250 de locuri ºi punct de informare turisticã într-o comunã cu puþin peste 1.000 de suflete P

rimarul din comuna Bãniþa vrea neapãrat sã finalizeze lucrãrile la stadionul ce strãjuieºte centrul comunei de pe o colinã. Un proiect în valoare de 6 miliarde de lei, dar care stagneazã de doi ani, din lipsã de finanþare.

Nu mai puþin de 250 de locuri va avea stadionul din Bãniþa, asta dacã va fi finalizat pânã la urmã.

Comuna, situatã la doar câþiva kilometri de municipiul Petroºani, are în componenþã trei localitãþi principale – Bãniþa –

etaj al clãdirii, precum ºi pentru scaunele din tribunã sau pentru finalizarea terenului pe care sãtenii sã poatã încinge partidele de fotbal.

V

rea un centru de informare turisticã

Sat, Crivadia ºi Meriºor – ºi o populaþie de aproximativ 1.190 de oameni Chiar dacã vorbim despre o comunã destul de micã ºi fãrã vreo echipã de fotbal,

primarul sperã cã va finaliza, cu bani de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale, lucrãrile la stadionul ce cuprinde chiar ºi vestiare, sã se bucure ºi localnicii dupã munca istovitoare de la câmp de o partidã de fotbal pe un teren adevãrat. „Lucrãrile la stadion sunt realizate în proporþie de 30 la sutã,

iar valoarea totalã a proiectului este de 6 miliarde de lei.

Lucrarea a demarat în urmã cu doi ani, dar între timp a stagnat, pentru cã nu s-au mai alocat fonduri. Am mai avea nevoie de 4 miliarde de lei pentru finalizarea proiectului.

Pânã acum s-a realizat fundaþia ºi primul etaj al clãdirii”, a explicat primarul comunei Bãniþa, Ionel Burlec.

Ar mai fi nevoie de bani pentru al doilea

ªi, dacã tot suntem la capitolul proiecte, edilul din Bãniþa ar vrea sã realizeze ºi un centru de informare turisticã. De potenþiale obiective de interes turistic, comuna nu duce lipsã, dar, din pãcate, sunt prea puþin puse în valoare. Pe raza acestei localitãþi se gãseºte Turnul de la Crivadia, monument de secol XVI, care strãjuia vechiul drum ce lega Transilvania cu Þara Româneasca prin pasul Vâlcan. Turnul servea ºi ca punct de vamã, fiind construit din piatrã de calcar.

Are o formã perfect circularã, zidurile sale având o înãlþime de pânã la 20 de metri.

Bani pentru transport

C

onsilierii locali din Petroºani au aprobat decontarea unor sume de bani care reprezintã contravaloarea cheltuielilor efectuate de cãtre personalul didactic de la mai multe unitãþi ºcolare care nu locuiesc pe raza municipiului.

De asemena, în Bãniþa se gãseºte ºi vechea cetate dacicã, dar ºi Peºtera Bolii, declaratã rezervaþie naturalã, intrarea fiind fãcutã pe sub o arcadã ce are înãlþimea de 46 de metri. Obiectivul turistic se gãseºte la numai 150 de metri de drumul naþional Petroºani - Haþeg. Suprafata peºterii este de 10 ha, iar în interiorul ei s-au descoperit materiale ceramice neolitice ºi eneolitice. Iar pe lângã aceste obiective de top, vorbim despre frumuseþea cadrului natural, pe care reprezentanþii administraþiei publice ar vrea sã o punã în valoare cu fonduri europene. „Proiectul are valoarea de 250.000 de euro, dar ne-a fost respins ºi am fãcut contestaþie.

Nu au þinut cont, la stabilirea punctajului, de faptul cã suntem în interiorul ariei protejate Natura 2000”, a mai declarat Ionel Burlec.

Car men COSMAN

Aici este vorba despre profesori de la Colegiul Naþional „Mihai Eminescu”, Grãdiniþa PP3, Colegiul Economic „Hermes”, Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”, ªcoala Gimnazialã „I. G. Duca” ºi Colegiul Naþional de Informaticã „Carmen Sylva”.

Suma totalã aprobatã spre a fi decontatã (pentru lunile ianuarie – mai) este de aproape 15.000 de lei.

Mir cea NISTOR

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Iulie 2013

Nervi întinºi la maxim ºi sute de kilometri de ocolit

N

ervi, aºteptare sau sute de kilometri de ocolit. Restricþia rutierã din Defileul Jiului îi nemulþumeºte pe ºoferi. Marþi a fost prima zi în care traficul rutier pe Defileul Jiului a fost restricþionat. Sute de ºoferi au fost întorºi din drum încã de la primele ore ale dimineþii. Unii mergeau în concediu, iar alþii aveau de tranzitat acest drum pentru a ajunge în sudul þãrii. ”Mergeam la Herculane, iar acum trebuie sã ne întoarcem. Folosim rutele ocolitoare pentru cã nu avem ce face. Nu ºtiam cã drumul va fi închis ºi aºa vom avea ce ocoli”, spune un conducãtor auto.

Un alt caz este cel al unor familii care s-au întors din concediu din Grecia. Au strãbãtut mii de kilometri,

iar la câþiva kilometri de casã au fost traºi pe dreapta. ”Vroiam sã merg la Târgu Jiu acasã pentru cã venim din Grecia. Suntem nedormiþi de 24 de ore, suntem nemâncaþi ºi ne-am grãbit sã ajungem, ne-au sunat niºte colegi cã la ora 9 se închide Valea Jiului.

Am ajuns la ora 9 ºi trei

minute ºi nu ne-au mai dat voie. Aºteptãm ca nu avem ce face, nu mai putem sã mai conducem atât ca sã

foarte curios desearã când plecãm sã vãd ce au fãcut ei azi”, spune bãrbatul tocmai întors din concediu.

ocolim pe Transalpina.

Trebuiau sã închidã doar o parte a traficului sau sã se dea drumul alternativ, puteau sã lucreze noaptea ºi ziua sã se circule. Ei lucreazã de 20 de ani aici ºi nu au fãcut doi metri pãtraþi de ºosea.

Pe timpurile de mult apuse aceste lucruri s-au fãcut într-un an. útia acum nu sunt în stare sã facã nimic. Sunt

Au fost ºi situaþii în care distributorii trebuiau sã ajungã la destinaþie folosind

PROGRAM TV - Miercuri, 3 Iulie 2013 16.00 Se întâmplã în Valea Jiului - cu Ramona Grunwald 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

ruta din Defileul Jiului. Mai grav, aceºtia transportau marfã perisabilã. ”Am carne proaspãtã în maºinã ºi nu ºtiu dacã nu se va strica. Nu am ce face decât sã mã intorc înapoi pe Caransebeº”, spune un alt conducãtor auto.

Defileul Jiului va fi închis în fiecare zi de marþi, miercuri ºi joi de la ora 9 la ora 18. Aici este principala cale de acces din Valea Jiului în sudul þãrii, iar pe perioada lucrãrilor ºoferii sunt nevoiþi sã aleagã rutele ocolitoare, lungi de sute de kilometri, sau sã aºtepte redeschiderea traficului.

Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Iulie 2013

V

eºti bune pentru conducãtorii auto care aleg sã se deplaseze spre Vâlcea pe drumul naþional 7A. Dupã ani de zile în care s-a vorbit de reabilitarea ºi modernizarea drumului care face legãtura dintre Valea Jiului ºi judeþul Vâlcea prin Voineasa, au fost demarate lucrãrile.

Aici s-au realizat deja mai multe plomvãri, iar porþiuni din drum au fost asflatate.

DN 7A a intrat în reparaþii

”Am verificat la faþa locului, se lucreazã la acest drum la reparaþii. Eu am þinut legãtura cu cei de la Drumurile Naþionale Craiova ºi personal am vorbit de mai multe ori cu domnul director Lumezeanu care mi-a spus cã se va organiza licitaþie, s-a organizat licitaþia pentru proiectare ºi execuþie ºi a câºtigat o firmã din Bucureºti. A fost încheiat contractul, dar nu erau bani.

Se pare cã s-au dat bani doar pentru reparaþii, se

lucreazã la repararea drumului prin plombe ºi covoraºe mai muci de asfalt pe Cheile Jietului ºi vom vedea de ce nu se apucã de programul de modernizare pe care l-au promis ºi care este în valoare de 11,5 milioane de euro bani care au fost confirmaþi de cãtre cei de la conducerea Drumurilor Naþionale Craiova”, a spus Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila, în subordinea cãruia se aflã o porþiune din acest tronson.

Reabilitarea totalã a

carosabilului ar deschide traficul rutier dintre cele douã judeþe. ”Ne-ar ajuta foarte mult pentru cã s-ar face deschiderea cãtre zona Vâlcea,

cãtre Transalpina, ºi ar fi posibilitatea de scurtare a drumului ºi ar fi o poartã de intrare în Petrila ºi în Valea Jiului”, a mai spus Pãducel.

Obiectivul de investiþii este finanþat de Banca Europeanã de Investiþii prin “Programul de eliminare a efectelor inundaþiilor ºi mãsuri de prevenire a lor”.

Lucrãrile de execuþie incluse în cadrul proiectului sunt dimensionarea sistemului rutier, execuþie de poduri noi, consolidarea ºi amenajarea podurilor, scurgerea apelor ºi lucrãri de consolidare.

Monika BACIU

Start oficial pentru modernizarea drumului spre Pasul Vâlcan

C

onsiliul Judeþean Hunedoara, în calitate de beneficiar al lucrãrii, lanseazã oficial proiectul de modernizare a DJ664: Pasul Vulcan – Vulcan, în cadrul unui seminar organizat miercuri la Primãria Vulcan.

Proiectul este aprobat ºi finanþat prin Programul Operaþional Regional 2007-2013,

Axa Prioritara 2 Imbunãtãþirea infrastructurii de transport regionale si locale,

Domeniul major de intervenþie 2.1 “Reabilitarea ºi modernizarea reþelei de drumuri judeþene, strãzi urbane - inclusiv construcþia/reabilitarea ºoselelor de centurã”.

La evenimentul de miercuri participã reprezentanþi ai benefi-

ciarului, ai Primãriei din Vulcan, dar ºi ai constructorului.

Valoarea totalã a proiectului este de 12 milioane lei, din care

finanþarea nerambursabilã din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala se ridica la 8,43 milioane lei.

Obiectivul general al investiþiei îl reprezintã îmbunãtãþirea accesibilitãþii în zona, un areal cu un mare potenþial de dezvoltare turisticã, prin modernizarea drumului de acces pe o lungime de 3,7 km. Durata contractului este de 20 de luni.

C ar men COSMAN

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Iulie 2013

Foºtii mineri s-ar putea recalifica D

acã vor dori, minerii din Valea Jiului ce urmeazã a fi disponibilizaþi în acest an, ar putea urma o serie de cursuri de recalificare profesionalã.

Pepenarii se plâng cã duc lipsã de clienþi

A

junºi încã de la sfârºitul lunii trecute pe ºoseaua de centurã a municipiului Petroºani, vânzãtorii de pepeni se plâng cã afacerile merg greu pentru cã lumea este sãracã iar ei nu pot sã mai lase din preþ.

Astfel, din 11 comercianþi cât a fost „vârful” la sfârºitul lunii iunie, în prezent, pe centura Petroºaniului mai sunt doar cinci. „Venin de mulþi ani în Petroºani sã ne vindem pepenii, dar merge din ce în ce mai rãu. Ziua stai în ploaie, soare, iar noaptea în frig ºi nu te alegi cu nimic. Noaptea nu poþi dormi pentru cã-þi furã pepenii. Am lãsat la preþ ºi tot degeaba.

Cumnatul meu a fost în prima turã ºi acum îºi cautã alt oraº unde sã se ducã ºi sã vândã.

Acum am venit doar cu un microbuz pentru cã riscam sã mi se strice în drum”, spune Doru, unul dintre vânzãtori. Omul spune cã sunt puþini cumpãrãtori pentru cã toatã lumea aºteaptã sã scadã preþul însã acest lucru nu se va întâmpla. Ploile din iunie au stricat recolta. „Nu mai are cum sã scadã chiar dacã vin 100 de vânzãtori. A crescut preþul la motorinã ºi drumul este lung pânã aici. Apoi a fost dezastru ce s-a întâmplat la noi cu culturile”, mai spune vânzãtorul.

Maximilian GÂNJU

În prezent, reprezentanþii agenþiilor de ºomaj ºi cei ai centrului de recalificare din Petroºani deruleazã o serie de sondaje în cadrul unitãþilor miniere ce vor efectua disponibilizãri de personal pentru a vedea în ce alte

meserii ar dori sã activeze foºtii angajaþi ai Societãþii Naþionale a huilei, dupã ce vor pãrãsi industria minierã. „Noi am elaborat o serie de chestionare pe care le-am dat la cele 3 unitãþi miniere aflate pe programul de închidere. În funcþie de rãspunsurile pe care le vom primi de la cei care urmeazã a pãrãsi mineritul vom decide ºi ce fel de cursuri de calificare va urma sã organizãm.

Rãmâne de vãzut, însã, câþi dintre foºtii mineri se vor pensiona ºi câþi vor dori sã

urmeze cursuri de recalificare într-o altã meserie”, a declarat Dorina Uifãlean, director Centrul de Calificare, Recalificare ºi Perfecþionare Profesionalã Petroºani. În acest an, circa 500 de angajaþi ai SNH urmeazã a pãrãsi industria minierã, aceºtia urmând a fi

În 6 luni, 182 absolvenþi

Î

n primele 6 luni scurse de la debutul acestui an, la Centrul de Calificare, Recalificare ºi Perfecþionare Profesionalã Petroºani au absolvit cursurile 182 de persoane.

Cursurile, organizate pentru o serie de meserii solicitate astãzi pe piaþa muncii, au fost gratuite. Cu începere din aceastã lunã vor demara ºi alte cursuri acestea urmând a fi precedate de o serie de preselecþii. „Þinând cont de faptul cã pe întreaga Vale a Jiului existã un singur centru de acest gen, care deserveºte întreaga populaþie a zonei, vom fi nevoiþi sã facem niºte preselecþii. La

disponibilizaþi de la aºa-zisele unitãþi miniere neviabile.

Dupã acest nou val de disponibilizãri, în mineritul din Valea Jiului ar urma sã mai activeze doar (aproximativ) 5.000 de mineri. În parantezã fie spus, în urmã cu 23 de ani, în industria minierã din Valea Jiului lucrau circa 54.000 de oameni.

Mir cea NISTOR

finalul acestora vom avea 70 de cursanþi înscriºi la 5 cursuri de calificare, respectiv câte 14 în fiecare clasã. Noi ne-am dori sã facem mai multe cursuri la care sã participe cât mai mulþi cursanþi, dar nu depinde de noi. Totul depinde de banii care ne sunt repartizaþi de cãtre ministerul de resort”, a precizat Dorina Uifãlean, director Centrul de Calificare, Recalificare ºi Perfecþionare Profesionalã Petroºani.

Noile cursuri ce vor fi organizate la singurul centru de calificare sau recalificare profesionalã din Petroºani sunt în meseriile lucrãtor drumuri ºi cãi ferate, ospãtar, confecþioner tâmplãrie din aluminiu sau mase plastice. Acestea urmeazã a demara dupã data de 11 iulie, mai exact dupã preselectarea candidaþilor.

Mir cea NISTOR

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Iulie 2013

Dacã activism nu e, degeaba e tobã de carte Î n politicã este la modã cv-ul stufos, specializãrile ºi expertizele în diverse domenii, dar ”prinþipurile” ºi civismul nu pot fi verificate decât în timp, iar timpul nu iartã.

Cine este noul consilier local, care intrã în CL Petroºani în locul lui Alin Simota? Viorel Pascu, cu experize multiple, incluziv în prevenirea ºi combaterea corupþiei, dar ºi în aplicarea legislaþiei armonizatã în domeniul industriei ºi comerþului. Vom vedea ce face cu ele ºi dacã ne vor folosi. În ultima vreme mai toatã lumea trebuie sã fie de partea cuiva ºi dacã apreciezi fapta unui PSD-ist, eºti catalogat ca fiind de acea parte, dacã altã datã consemnezi cã un PNL-ist a avut o idee bunã, eºti întrebat: dar parcã erai cu PSD? Acum eºti cu PNL? Iar dacã critici, clar ai ceva cu omul/partidul în cauzã, eºti duºmanul declarat ºi nici nu trece cuiva prin cap cã ai vrut sã sesizezi doar un derapaj.

obligaþi de societate sã þinã de ”prinþipuri”, de reguli scrise ºi nescrise pentru a-ºi îndeplini menirea pentru care sunt create, pe principiul ”dacã nu poþi, te ajutãm noi”, pot sã ridice zona, regiunea ºi þara la nivelul la care dorim cu toþii. ªi cum nu putem face toþi politicã, mãcar sã-i flancãm pe politicieni, ca pe cei ce au avut un accident grav ºi sã-i reînvãþãm sã meargã în picioare…

Dacã îndrãzneºti sã ai prieteni prin mai toate partidele politice, nu faci decât sã bulversezi aceastã categorie de lume ºi în final sã þi se punã ºtampila de fãþarnic.

De parcã partidele ar fi ilegale ºi oamenii care activeazã pe acolo sunt puºcãriaºi. Nimãnui nu i-a trecut prin cap cã doar partidele puternice, cu oameni care trebuie ajutaþi sau

Pentru cã în aceastã sãptãmânã, respectiv luni, am fost cu PNL, azi ne-am propus sã fim cu PSD, iar cine spune cã am fi cu USL, se înºealã, pentru cã USL nu existã în Valea Jiului.

De curând un coleg de breaslã spunea despre PSD-istul care îi va lua locul în Consiliul Local Petroºani lui Alin Simota: ”cine mai e ºi ãsta, cã nu am auzit de

el?” Sunt mulþi cei de care nu am auzit, pentru cã nu întotdeauna OM înseamnã ce îþi aratã televizoul sau ziarul. Sunt oamenii care nu ies în faþã, dar îºi fac datoria pe metrul lor pãtrat de loc în care trãiesc.

Aºa Pare a fi ºi Viorel Pascu, cel care va fi consilierul local al Petroºaniului, votat în principal de Colonia Petroºani ºi nordul municipiului. A fost inginer ºef producþie la Mina Lonea, inginer ºef urmãrirea producþiei la CNH, tot inginer ºef dar în securitate ºi sãnãtate în muncã, apoi a fost inspector control securitate minierã la CNH etc. Are multiple competenþe obþinute prin Franþa ºi în þarã în management ºi administraþie, expert aplicare legislaþie armonizatã în domeniul industriei ºi comerþului, expert prevenire combatere a corupþiei,

Bilanþ pozitiv al vizitei delegaþiei Consiliului Judeþean Hunedoara în Departamentul Haute- Saône, Franþa

O

delegaþie a Consiliului Judeþean Hunedoara condusã de preºedintele Mircea Ioan Moloþ a efectuat în perioada 24-28 iunie 2013 o vizitã de lucru în Franþa, în Departamentul Haute-Saône, înfrãþit cu judeþul nostru.

Programul delegaþiei a cuprins întâlniri în capitala Departamentului - Vesoul cu oficialitãþile din Haute-Saône, seminarii tematice referitoare la

asociaþiile intercomunitare ºi cooperarea dintre Compania Judeþeanã de Turism Hunedoara SA ºi Agenþia de Turism „Destinaþia 70” din Haute-Saône, vizite în teritoriu

etc., etc.

Viorel Pascu este ºi foarte ataºat de Aninoasa. Asta pentru cã viaþa a ales în locul sãu fiind cãsãtorit cu o aninoseancã, director din localitate. ”Locuiesc într-o zonã sãracã a oraºului Petroºani ºi depun o muncã de voluntariat pentru ajutorarea pensionarilor ºi de educaþie a rromilor din zonã. Colaborez cu personalul didactic ºi voluntar din centrele de educaþie ale cartierului Colonie din Municipiul Petroºani.

Afinitatea pentru Aninoasa se datoreazã faptului cã soþia este nãscutã în acest oraº,

la obiective turistice (staþiunea balneoclimatericã Luxeuil, staþiunea Planche-des-BellesFilles, fabrica de sticlã din Passavant-la-Rochere ºi Muzeul Muntelui din Chateau-Lambert, precum ºi Eco-Muzeul Cireºei din Fougerolle).

Din delegaþie au fãcut parte reprezentanþi ai Consiliului Judeþean Hunedoara, ai Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului, precum ºi ai mediului de afaceri din turism. În urma acestei acþiuni, cele douã judeþe înfrãþite au hotãrât organizarea de stagii anuale reciproce de perfecþionare în diverse domenii (economie, turism, culturã, etc.) ºi schimburi de experienþã destinate tinerilor din învãþãmântul gimnazial care sã încurajeze învãþarea limbii române ºi franceze.

aici se aflã casa pãrinþilor ei ºi tot în acest oraº profeseazã, la ªcoala Gimnazialã „Sf. Varvara”, unde este director.

Am susþinut-o în managementul ºcolii înfiinþând Asociaþia „PRO ANINOASA”, care are drept scop sprijinirea actului educaþional, în special

combaterea abandonului ºcolar” – a declarat Viorel Pascu.

Dar cum mulþi sunt veniþi ºi puþini chemaþi pentru funcþiile publice, toatã acumularea de cunoºtinþe ºi experienþa noului consilier local al Petroºaniului poate sã nu foloseascã nimãnui, nici chiar domniei sale. Pentru ca toate acestea sã fie valorificate în slujba unei comunitãþi, persoana trebuie sã aibã freamãtul activismului – acea atitudine absolut necesarã oricãrui politician, atitudine care pune accentul pe nevoile vieþii.

Activismul este doctrina potrivit cãreia spiritul uman trebuie sã se angajeze în acþiune pentru realizãrile materiale ºi spirituale ale societãþii. Dacã nu e asta, degeaba e tobã de carte!

Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Iulie 2013

El este paznicul de nãdejde de la Muzeul Mineritului! sediul poliþiei din localitate, hoþii de fier vechi mai dau târcoale ºi au fost tentaþi în mai multe rânduri de exponatele din curte.

N-a avut nici unul curaj pânã acum sã fure cu Ursu’ la post. „Am venit dimineaþa la Ursu’ ºi fetele de la magazinul din apropiere, mi-au

U

n câine salvat de la înfometare ori din laþul hingherilor de cãtre o familie din Petroºani, este cel mai bun paznic pe care îl are singurul muzeu de minerit din România. Câinele a pus pe fugã, nu o datã, hoþi care dãdeau târcoale exponatelor din metal expuse în curtea insituþiei. Este sociabil cu vizitatorii, dar simte orice intenþie necuratã ºi-i þine pe hoþi la distanþã. Ursu’ are o poveste fascinantã ºi cei care se îngrijesc de el spun cã i-a întinerit. Din oameni care luau medicamente cu pumnul pentru a trãi, au ajuns perfect sãnãtoºi ºi mai plini de viaþã decât în tinereþe.

Maximilian GÂNJU Are puþin peste trei ani ºi face parte din „inventarul” Muzeului Mineritului din Petroºani, singurul de acest fel din þarã. Chiar pe „buletinul” sãu scrie negru pe alb cã proprietar este muzeul, dupã ce inginerul care l-a salvat a fãcut o glumã cu medicul veterinar

la înregistrarea cãþelului. Ursu’, botezat de stãpâni pentru cã este ursuz uneori, are o poveste impresionantã. Pe când avea o lunã de zile rãtãcea pe strãzi alãturi de alþi dois-

prezece cãþeluºi fãtaþi de o maidanezã. Se aciuaserã toþi în zona Pieþei Centrale Petroºani, unde mai primeau din când în când de mâncare.

Ursu’ se adãpostise sub o maºinã, iar un ºofer, fãrã sã aibã vreo idee de cãþeluº, a trecut cu roþile peste el. Salvarea a fost o familie care locuia în apropiere ºi a vãzut incidentul.

Cei doi soþi ºi-au zis cã trebuie sã încerce sã salveze puiul schilodit. Au fugit cu el la veterinar, însã rãspunsul a fost unul ce nu le dãdea nici o speranþã. În cel mai fericit caz aveau

parte de un câine paralizat de la jumãtate. „Pentru cã era foarte cald el s-a bãgat sub maºinã, omul a venit, a intrat în maºinã ºi a trecut cu roata peste ºoldul lui. Locuiesc acolo, într-un bloc ºi am vãzut totul de pe geam. L-am luat ºi l-am dus la veterinar iar doctoriþa a zis cã are osul bazinului fracturat ºi nu va mai putea merge.

Mi-a pãrut foarte rãu de el ºi l-am oblojit cum am putut.

Apoi l-am dus din nou la veterinar ºi mi-a spus cã nu-i poate pune placã sau tijã în ºold pentru cã e pui ºi este în creºtere. Mia recomandat însã sã facem multã miºcare cu el”, povesteºte Karol Kacsor (52 de ani) bãrbatul care l-a salvat pe Ursu’.

L

e-a întor s serviciul

Fãrã sã-ºi dea seama atunci Karol, inginer de profesie, spune cã de fapt în loc sã-l salveze pe cãþel, patrupedul la salvat atât pe el cât ºi pe soþia lui.

Amândoi erau supraponderali ºi aveau nevoie de medicamente costisitoare pentru a-ºi menþine sãnãtatea.

Au ajuns acum, datoritã cãþelului, sã fie invidiaþi chiar de medicul lor de familie. „La acea vreme eu aveam aproape o sutã de kilograme, eram ieºit la pensie ºi mã uitam toatã ziua la televizor. Am hotãrât cu soþia mea sã facem miºcare cu el ca sã-l recuperãm.

Aºa am ajuns ca astãzi sã avem un program fix. Zilnic, dimineaþa, de la zece la 12 mergem la plimbare iar seara de la opt pânã la unsprezece la fel. Eu am ajuns ca de la 94 de kilograme sã am 71, iar soþia mea de la 70 la 50 de kilograme. Avem analizele mai bune decât medicul de familie, am scãpat de colesterol amândoi ºi Ursu’ a adunat kilogramele pe care le-am pierdut noi, el a fãcut 45 de kilograme”, mai spune salvatorul câinelui.

M

uzeul este casa

lui

Familia locuieºte la bloc ºi nu avea posibilitatea sã þinã patrupedul în apartament. Cei doi soþi au gãsit o soluþie care ar putea fi un exemplu pentru mulþi iubitori

spus cã a lãtrat toatã noaptea. (…) Am întrebat dacã a deranjat, dar fetele au spus cã nu, ba din contrã le-a ajutat.

Sunt camere de supraveghere la magazin ºi au vãzut niºte persoane care se tot învârteau, filau fierul din curtea muzeului. Ursu’ a fãcut un scandal aici

dupã ce le-a simþit ºi cum Poliþia este lângã noi, hoþii au fugit”, povesteºte Karol.

E

ste nepreþuit

Cei doi soþi spun cã-i sunt datori patrupedului iar efortul lor de a-l întreþine nici nu poate fi comparat cu beneficiile oferite de câine. „Ursu’ este paznic

24 de ore din 24 ºi nu conteazã cât costã întreþinerea lui.

De fapt ºtiþi cât mã costã: faptul cã nu mai iau medicamente anticolesterol, nu mai trebuie sã slãbesc, am moralul ridicat ºi mã simt excepþional. Nevastamea nu mai ia pastile, asta mã costã”, mai spune proprietarul „paznicului” de la Muzeul Mineritului.

Palatul îºi recapãtã grandoarea

L

ucrãrile la Palatul Cultural Minerul de la Lupeni avanseazã în fiecare zi.

Muncitorii s-au apucat deja de reabilitat clãdirea în exterior.

Luiza ANDRONACHE

de animale. „Ar fi foarte frumos ca toate firmele din oraº sã adopte câte un cãþel ºi sã-l îngrijeascã, cu cuºcã, vaccin, cum facem ºi noi. În acel moment n-ar mai fi comunitari, ar fi rezolvatã problema. Un câine hrãnit ºi îngrijit n-ar mai fi agresiv ca sã muºte oamenii pe stradã. Sunt multe firme care au curþi ºi chiar au nevoie de pazã, iar un comuni-

tar se ocupã bine de aceastã datorie. Eu sunt dator la Muzeul Mineritului pentru cã mi-a oferit posibilitatea sã-l þin pe Ursu’ aici”, spune fostul inginer. Muzeul Mineritului are o curte încãpãtoare, îl ºtiau pe fostul custode ºi au primit permisiunea de a-i face un adãpost într-un colþ. Câinele este deosebit de inteligent. Ziua îi întâmpinã pe vizita-

tori, s-a obiºnuit cu programul de vizitare ºi acceptã pe oricine în curtea instituþiei.

La lãsarea serii lucrurile se schimbã iar Ursu’ îºi intrã în « turã ». Instituþia deþine exponate valoroase atât în interior cât ºi în exterior, piese care reflectã istoria mineritului românesc încã de la începuturi. Chiar dacã muzeul are sisteme de securitate ºi este gard în gard cu

Palatul Cultural Minerul îºi schimbã înfãþiºarea pe zi ce trece. De la o ruinã gata, gata sã se prãbuºeascã oricând, acum, clãdirea începe sã-ºi recapete grandoarea de altãdatã.

Edilul ºef al lolitãþii, Cornel Resmeriþã, sperã ca toate lucrãrile sã fie gata în câteva luni. „ Normal, termenul este pentru sfârºitul acestui an.

Sper din tot sufletul sã reuºim sã finalizãm toate lucrãrile pânã atunci, în ciuda faptului cã sunt tot felul de “ binevoitori” care fac fel ºi fel de reclamaþii”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni.

Totuºi, la acest moment, în conturile primãriei nu sunt suficienþi bani pentru plata firmei care face lucrarea, din cauza unei corecþii financiare

aplicatã administraþiei.

Primarul spune însã ca va primi banii înapoi la rectificarea bugetarã din luna iulie.

Palatul Cultural Lupeni, numit în perioada interbelicã

Teatrul Miner, a fost construit la iniþiativa Regelui Ferdinand I, de cãtre Societatea Anonimã Românã „Lupeni”. Din anul dãrii în folosinþã, 1927 ºi pânã în 1948 , aici au concertat diferite orchestre camerale ºi simfonice, atât din þarã cât ºi din strãinãtate, iar pe scenã au jucat mari maeºtri ai dramaturgiei româneºti. Dupã 1948 a funcþionat ca ºi cinematograf, geamurile sãlii de spectacole fiind zidite cu cãrãmidã, iar la balcon s-au fãcut modificãri de-a lungul timpului pen-

tru amenajarea unui aparat de video-proiecþie. Deºi proiectatã dupã Sala de aur a Filarmonicii din Viena, sala de spectacole a fost modificatã, scaunele fiind ridicate, dând aspectul unui amfiteatru. De-a lungul vremii i s-au date mai multe denumiri dupã regimurile politice care s-au perindat la conducerea þãrii, de la denu-

mirea iniþialã de Teatru Minier, trecând în 1948 la numele de Palat al Muncitorilor, iar prin anii 70 fiind numit Palatul Cultural “Minerul”. Dupã 1990 nu a mai existat niciun interes al conducerii minei Lupeni, în posesia cãreia se afla din 1948, de a-l mai îngriji.

Astfel, s-a degradat în anul 1999, când a fost dat ca locaþie de întâlnire ºi manifestare disponibilizaþilor. În câþiva ani, întreaga clãdire a ajuns într-o stare de degradare avansatã, iar acum, aproape cã stã sã se prãbuºeascã.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Iulie 2013

El este paznicul de nãdejde de la Muzeul Mineritului! sediul poliþiei din localitate, hoþii de fier vechi mai dau târcoale ºi au fost tentaþi în mai multe rânduri de exponatele din curte.

N-a avut nici unul curaj pânã acum sã fure cu Ursu’ la post. „Am venit dimineaþa la Ursu’ ºi fetele de la magazinul din apropiere, mi-au

U

n câine salvat de la înfometare ori din laþul hingherilor de cãtre o familie din Petroºani, este cel mai bun paznic pe care îl are singurul muzeu de minerit din România. Câinele a pus pe fugã, nu o datã, hoþi care dãdeau târcoale exponatelor din metal expuse în curtea insituþiei. Este sociabil cu vizitatorii, dar simte orice intenþie necuratã ºi-i þine pe hoþi la distanþã. Ursu’ are o poveste fascinantã ºi cei care se îngrijesc de el spun cã i-a întinerit. Din oameni care luau medicamente cu pumnul pentru a trãi, au ajuns perfect sãnãtoºi ºi mai plini de viaþã decât în tinereþe.

Maximilian GÂNJU Are puþin peste trei ani ºi face parte din „inventarul” Muzeului Mineritului din Petroºani, singurul de acest fel din þarã. Chiar pe „buletinul” sãu scrie negru pe alb cã proprietar este muzeul, dupã ce inginerul care l-a salvat a fãcut o glumã cu medicul veterinar

la înregistrarea cãþelului. Ursu’, botezat de stãpâni pentru cã este ursuz uneori, are o poveste impresionantã. Pe când avea o lunã de zile rãtãcea pe strãzi alãturi de alþi dois-

prezece cãþeluºi fãtaþi de o maidanezã. Se aciuaserã toþi în zona Pieþei Centrale Petroºani, unde mai primeau din când în când de mâncare.

Ursu’ se adãpostise sub o maºinã, iar un ºofer, fãrã sã aibã vreo idee de cãþeluº, a trecut cu roþile peste el. Salvarea a fost o familie care locuia în apropiere ºi a vãzut incidentul.

Cei doi soþi ºi-au zis cã trebuie sã încerce sã salveze puiul schilodit. Au fugit cu el la veterinar, însã rãspunsul a fost unul ce nu le dãdea nici o speranþã. În cel mai fericit caz aveau

parte de un câine paralizat de la jumãtate. „Pentru cã era foarte cald el s-a bãgat sub maºinã, omul a venit, a intrat în maºinã ºi a trecut cu roata peste ºoldul lui. Locuiesc acolo, într-un bloc ºi am vãzut totul de pe geam. L-am luat ºi l-am dus la veterinar iar doctoriþa a zis cã are osul bazinului fracturat ºi nu va mai putea merge.

Mi-a pãrut foarte rãu de el ºi l-am oblojit cum am putut.

Apoi l-am dus din nou la veterinar ºi mi-a spus cã nu-i poate pune placã sau tijã în ºold pentru cã e pui ºi este în creºtere. Mia recomandat însã sã facem multã miºcare cu el”, povesteºte Karol Kacsor (52 de ani) bãrbatul care l-a salvat pe Ursu’.

L

e-a întor s serviciul

Fãrã sã-ºi dea seama atunci Karol, inginer de profesie, spune cã de fapt în loc sã-l salveze pe cãþel, patrupedul la salvat atât pe el cât ºi pe soþia lui.

Amândoi erau supraponderali ºi aveau nevoie de medicamente costisitoare pentru a-ºi menþine sãnãtatea.

Au ajuns acum, datoritã cãþelului, sã fie invidiaþi chiar de medicul lor de familie. „La acea vreme eu aveam aproape o sutã de kilograme, eram ieºit la pensie ºi mã uitam toatã ziua la televizor. Am hotãrât cu soþia mea sã facem miºcare cu el ca sã-l recuperãm.

Aºa am ajuns ca astãzi sã avem un program fix. Zilnic, dimineaþa, de la zece la 12 mergem la plimbare iar seara de la opt pânã la unsprezece la fel. Eu am ajuns ca de la 94 de kilograme sã am 71, iar soþia mea de la 70 la 50 de kilograme. Avem analizele mai bune decât medicul de familie, am scãpat de colesterol amândoi ºi Ursu’ a adunat kilogramele pe care le-am pierdut noi, el a fãcut 45 de kilograme”, mai spune salvatorul câinelui.

M

uzeul este casa

lui

Familia locuieºte la bloc ºi nu avea posibilitatea sã þinã patrupedul în apartament. Cei doi soþi au gãsit o soluþie care ar putea fi un exemplu pentru mulþi iubitori

spus cã a lãtrat toatã noaptea. (…) Am întrebat dacã a deranjat, dar fetele au spus cã nu, ba din contrã le-a ajutat.

Sunt camere de supraveghere la magazin ºi au vãzut niºte persoane care se tot învârteau, filau fierul din curtea muzeului. Ursu’ a fãcut un scandal aici

dupã ce le-a simþit ºi cum Poliþia este lângã noi, hoþii au fugit”, povesteºte Karol.

E

ste nepreþuit

Cei doi soþi spun cã-i sunt datori patrupedului iar efortul lor de a-l întreþine nici nu poate fi comparat cu beneficiile oferite de câine. „Ursu’ este paznic

24 de ore din 24 ºi nu conteazã cât costã întreþinerea lui.

De fapt ºtiþi cât mã costã: faptul cã nu mai iau medicamente anticolesterol, nu mai trebuie sã slãbesc, am moralul ridicat ºi mã simt excepþional. Nevastamea nu mai ia pastile, asta mã costã”, mai spune proprietarul „paznicului” de la Muzeul Mineritului.

Palatul îºi recapãtã grandoarea

L

ucrãrile la Palatul Cultural Minerul de la Lupeni avanseazã în fiecare zi.

Muncitorii s-au apucat deja de reabilitat clãdirea în exterior.

Luiza ANDRONACHE

de animale. „Ar fi foarte frumos ca toate firmele din oraº sã adopte câte un cãþel ºi sã-l îngrijeascã, cu cuºcã, vaccin, cum facem ºi noi. În acel moment n-ar mai fi comunitari, ar fi rezolvatã problema. Un câine hrãnit ºi îngrijit n-ar mai fi agresiv ca sã muºte oamenii pe stradã. Sunt multe firme care au curþi ºi chiar au nevoie de pazã, iar un comuni-

tar se ocupã bine de aceastã datorie. Eu sunt dator la Muzeul Mineritului pentru cã mi-a oferit posibilitatea sã-l þin pe Ursu’ aici”, spune fostul inginer. Muzeul Mineritului are o curte încãpãtoare, îl ºtiau pe fostul custode ºi au primit permisiunea de a-i face un adãpost într-un colþ. Câinele este deosebit de inteligent. Ziua îi întâmpinã pe vizita-

tori, s-a obiºnuit cu programul de vizitare ºi acceptã pe oricine în curtea instituþiei.

La lãsarea serii lucrurile se schimbã iar Ursu’ îºi intrã în « turã ». Instituþia deþine exponate valoroase atât în interior cât ºi în exterior, piese care reflectã istoria mineritului românesc încã de la începuturi. Chiar dacã muzeul are sisteme de securitate ºi este gard în gard cu

Palatul Cultural Minerul îºi schimbã înfãþiºarea pe zi ce trece. De la o ruinã gata, gata sã se prãbuºeascã oricând, acum, clãdirea începe sã-ºi recapete grandoarea de altãdatã.

Edilul ºef al lolitãþii, Cornel Resmeriþã, sperã ca toate lucrãrile sã fie gata în câteva luni. „ Normal, termenul este pentru sfârºitul acestui an.

Sper din tot sufletul sã reuºim sã finalizãm toate lucrãrile pânã atunci, în ciuda faptului cã sunt tot felul de “ binevoitori” care fac fel ºi fel de reclamaþii”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni.

Totuºi, la acest moment, în conturile primãriei nu sunt suficienþi bani pentru plata firmei care face lucrarea, din cauza unei corecþii financiare

aplicatã administraþiei.

Primarul spune însã ca va primi banii înapoi la rectificarea bugetarã din luna iulie.

Palatul Cultural Lupeni, numit în perioada interbelicã

Teatrul Miner, a fost construit la iniþiativa Regelui Ferdinand I, de cãtre Societatea Anonimã Românã „Lupeni”. Din anul dãrii în folosinþã, 1927 ºi pânã în 1948 , aici au concertat diferite orchestre camerale ºi simfonice, atât din þarã cât ºi din strãinãtate, iar pe scenã au jucat mari maeºtri ai dramaturgiei româneºti. Dupã 1948 a funcþionat ca ºi cinematograf, geamurile sãlii de spectacole fiind zidite cu cãrãmidã, iar la balcon s-au fãcut modificãri de-a lungul timpului pen-

tru amenajarea unui aparat de video-proiecþie. Deºi proiectatã dupã Sala de aur a Filarmonicii din Viena, sala de spectacole a fost modificatã, scaunele fiind ridicate, dând aspectul unui amfiteatru. De-a lungul vremii i s-au date mai multe denumiri dupã regimurile politice care s-au perindat la conducerea þãrii, de la denu-

mirea iniþialã de Teatru Minier, trecând în 1948 la numele de Palat al Muncitorilor, iar prin anii 70 fiind numit Palatul Cultural “Minerul”. Dupã 1990 nu a mai existat niciun interes al conducerii minei Lupeni, în posesia cãreia se afla din 1948, de a-l mai îngriji.

Astfel, s-a degradat în anul 1999, când a fost dat ca locaþie de întâlnire ºi manifestare disponibilizaþilor. În câþiva ani, întreaga clãdire a ajuns într-o stare de degradare avansatã, iar acum, aproape cã stã sã se prãbuºeascã.

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Iulie 2013

Ordonanþa ”unu la unu” a intrat în vigoare O

rdonanþa de urgenþã privind disponibilizãrile a fost publicatã un Monitorul Oficial.

Ea prevede desfiinþarea unor posturi vacanþe, dar ºi faptul cã toate instituþiile ºi autoritãþile publice pot ocupa prin concurs sau examen posturi conform principiului “unu la unu”, respectiv la un post ocupat devenit vacant un post ocupat.

“Luând în considerare faptul cã o premisã determinantã în stabilirea obiectivelor ºi strategiilor guvernamentale o constituie armonizarea legislaþiei specifice administraþiei publice în vederea eficientizãrii actului administrativ, þinând cont de faptul cã activitatea administraþiei publice trebuie sã fie

C

mãsurabilã ºi eficientã, se impune luarea cu celeritate a unor mãsuri privind numãrul de posturi aprobate autoritãþilor ºi instituþiilor publice, care vizeazã ajustarea ºi reaºezarea structurilor funcþionale de o manierã flexibilã, care sã permitã îndeplinirea cu eficienþã a atribuþiilor insti-

tuþionale. Având în vedere lipsa de personal de la nivelul multor unitãþi administrativ-teritoriale, ca urmare a vacantãrii unor posturi, precum ºi menþinerea restricþiei din anul 2009 privind ocuparea unui post dacã se vacanteazã 7, se impune luarea unor mãsuri pentru a asigura condiþii minime privind funcþionalitatea acestora.

Adoptarea acestor mãsuri în regim de urgenþã se impune având în vedere necesitatea eliminãrii riscului unor potenþiale presiuni suplimentare asupra cheltuielilor bugetului general consolidat, precum ºi necesitatea asigurãrii funcþionalitãþii autoritãþilor administraþiei publice locale”, se aratã în documentele Ordonanþei de

RCS & RDS scade tarifele de roaming cu 50% sub limita impusã de UE

ele mai mici tarife de roaming: doar 0,12 Euro/minut pentru apeluri iniþiate ºi 0,03 Euro/minut pentru apeluri primite. Începând cu 1 iulie 2013, RCS & RDS a redus tarifele de roaming în þãrile Uniunii Europene, cu 50% faþã de limita impusã de Uniunea Europeanã.

Astfel, operatorul de telefonie fixã ºi mobila tarifeazã cu: z 0,12 Euro/minut apelurile iniþiate z 0,03 Euro/minut apelurile primite z 0,03 Euro/SMS trimis

z 0 Euro/SMS primit în roaming.

Tariful pentru traficul de date mobile în UE este, la RCS & RDS, de aproape 3 ori mai mic faþã de limita stabilitã de Uniune, respectiv de 0,16 Euro/1MB. Tarifele sunt valabile pentru toate abonamentele de telefonie mobilã ale RCS & RDS, indiferent de valoarea acestora ºi nu includ TVA. Începând cu 1 iulie 2013, limita maximala impusã de UE pentru fiecare tip de tarif este: 0,24 Euro/minut pentru apeluri iniþiate, 0,07 Euro/minut pentru apeluri primite, 0,08 Euro pentru SMS ºi 0,45 Euro/1MB pentru date mobile.

Urgenþã.

Potrivit Ordonanþei de Urgenþã s-au desfiinþat posturile vacante la ministere, instituþiile ºi autoritãþile publice aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului sau a ministerelor, indiferent de modul de finanþare, la instituþiile ºi autoritãþile publice finanþate integral sau parþial din bugetul asigurãrilor sociale de stat ºi/ sau din bugetele fondurilor speciale, de la instituþiile publice locale.

Excepþie fac posturile vacante unice din cadrul instituþiilor publice locale, definite ca acele posturi ale cãror atribuþii prin conþinutul ºi natura lor sau prin responsabilitãþile stabilite nu se regãsesc într-o altã com-

RCS & RDS opereazã aceste noi reduceri în condiþiile în care scãzuse încã de anul trecut tarifele percepute în roaming, sub nivelul valabil începând cu 1 iulie 2013. Pânã la aceastã datã, compania tarifa cu 0,16 Euro/minut apelurile iniþiate, cu 0,03 - 0,07 Euro/minut apelurile primite ºi cu 0,28 Euro/1 MB -traficul de date.

Clienþii companiilor de telefonie beneficiazã de reduceri pentru urmãtoarele tari din Europa: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franþa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, Insulele Canare, Insulele Azore, Insula Madeira, Insula Martinica, Guiana Franceza, Guadelupa, Reunion, Gibraltar precum ºi Croaþia, dar ºi Statele SEE AELS, respectiv

ponentã funcþionalã, posturile vacante pentru care au fost începute procedurile de ocupare, pânã la data intrãrii în vigoare a prezenþei ordonanþe, precum ºi posturile vacante ocupate temporar la data intrãrii în vigoare a acesteia. ªi posturile vacante din instituþiile ºi unitãþile de învãþãmânt ºi cercetare, unitãþile sanitare, unitãþile de asistenþã socialã ºi unitãþile de asistenþã medico-socialã, Institutul Naþional de Expertizã Medicalã ºi Recuperare a Capacitãþii de Muncã ºi cabinetele de expertizã medicalã din cadrul caselor teritoriale de pensii fac excepþie de la reducere.

Monika BACIU

Norvegia, Islanda, Lichtenstein ºi Elveþia RCS & RDS a redus totodatã ºi tarifele standard pentru apeluri cãtre anumite destinaþii mobile din Europa. Pentru apelurile din Digi Tel ºi Digi Mobil cãtre Republica Ceha, Danemarca, Finlanda, Germania, Italia, Lituania, Marea Britanie, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovenia, Spania, Ungaria, Letonia, Belgia, Grecia, Irlanda, Malta, Luxemburg, Slovacia, Bulgaria, Islanda, Estonia, Elveþia, Insulele Canare, Insulele Azore, Insula Madeira, Insula Martinica, Guiana Franceza, Guadelupa, Reunion, Gibraltar, Lichtenstein ºi Croaþia, compania percepe doar 0,05 Euro/minut, faþã de 0,05 - 0,07 Euro/minut valabile pânã la 1 iulie 2013. Tariful pentru apelurile cãtre Austria, Franþa, Suedia, Turcia ºi Cipru rãmâne 0,03 Euro/minut.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Iulie 2013

Cu CEH, rãmâne ca-n tren!

S

crisoarea de intenþie - transmisã, sãptãmâna trecutã, de autoritãþile de la Bucureºti Fondului Monetar Internaþional ºi aprobatã de Consiliul director al FMI - precizeazã cã Guvernul are douã variante finale pentru Complexul Energetic Hunedoara , cele invocate ºi pânã acum, ori investitor strategic, ori insolvenþã. Deci, ca în tren!

Ileana FIRÞULESCU

La sfârºitul sãptãmânii trecute a fost remisã Fondului Monetar Internaþional scrisoarea de intenþie semnatã de autoritãþile de la Bucureºti ºi aprobatã de board-ul FMI, în data de 26 iunie.

Guvernul a analizat, a calculat ºi a promis FMI cã, pânã la finele acestui an, va încheia procedurile pentru privatizarea mai multor companii de stat. Pe listã se aflã atât Poºta Românã ºi combinatul Oltchim, cât ºi societãþi precum Electrica, CE Oltenia ºi, ceea ce ne doare, CE Hunedoara.

Srisoarea aratã exact la ce s-a angajat Guvernul Ponta, dupã ce a hotãrât cum va proceda, deºi termenii nu par a fi foarte clari în sensul de stabilire precisã a procedurilor. ªi asta pentru cã nu existã încã investitori, mai ales în energia din Hunedoara ºi chiar Oltenia, unde Complexul Energetic pare mai important pentru guvernaþi, care au schimbat strategia.

Iniþial s-a vorbit de o vânzare pe bursã a 15% din capitalul social, iar acum reiese cã Guvernul cautã acum un investitor strategic care sã cumpere pachetul majoritar. “Noul complex energetic Oltenia joacã un rol esenþial în

securitate energeticã a României. Am semnat un contract cu un consultant de tranzacþie la începutul lunii mai 2013 pentru o ofertã publicã iniþialã (IPO) de 15 procente din capitalul social pânã la finele lunii octombrie.

Având în vedere investiþiile de mari proporþii de care are nevoie Complexul Oltenia, vom reevalua paºii viitori referitori la sporirea implicãrii sectorului privat prin parteneriate mixte sau prin privatizarea majoritarã cãtre un investitor strategic”, se precizeazã în docu-

mentul transmis FMI.

C

omplexul Energetic Hunedoara, la fel – ori vânzare, ori insolvenþã

Electrocentrale Paroseni, fiind singurul mare producãtor de energie electricã din zona de centru ºi nord-vest a þãrii. În luna mai 2013 a fost demaratã fuzionarea noului producãtor de energie Hunedoara cu cele

patru mine viabile ale CN Huilei. Procedura ar trebui încheiatã pânã la sfârºitul lunii iulie, dar care se pare cã a avut loc mai repede. Urmãtorul pas va fi “vânzarea pachetului majoritar Hunedoara prin majorare de capital cãtre un investitor strategic”. “Dacã nu va exista interes din

partea niciunui investitor, intenþionãm sã trecem compania în insolvenþã”, spune scrisoarea care consemneazã hotãrârile din domeniu, hotãrâri aprobate de FMI. Deci Complexul Energetic Hunedoara e ca la început. În tren!, vorba românului.

Conform documentului, pentru Complexul Energetic Hunedoara, Guvernul ia în calcul atât vânzarea pachetului majoritar de acþiuni, dar ºi intrarea în insolvenþã a societãþii. SC Complexul Energetic Hunedoara a apãrut în urma fuziunii societãþilor Electrocentrale Deva ºi

Cãrbunele de la minele neviabile ajunge în silozuri

S

ocietatea Naþionalã de Închideri Mine se confruntã cu aceeaºi problemã ca ºi în luna mai a.c., când Complexul Energetic Hunedoara n-a mai vrut sã-i cumpere producþia de huilã sub pretextul cã nu mai existã un contract între cele douã societãþi de stat. Minerii de la SMÎM Valea Jiului însilozeazã de douã zile producþia extrasã de la cele trei mine aflate pe program de închidere, însã capacitatea de stocare este limitatã, iar de astãzi-miercuri se poate ajunge la blocarea activitãþii societãþii.

Maximilian GÂNJU

„Este aceeaºi problemã, nu avem unde livra cãrbunele. Deocamdatã, ºi ieri ºi azi (n.r marþi) a însilozat, asta pânã când mai putem însiloza. Pânã atunci mai marii diriguitori ai statului gãsesc o soluþie, dacã le mai trebuie cãrbunele, pentru cã de fapt este al statului. Nu este al meu, eu sunt un angajat ºi trebuie sã fac sã meargã treaba cât mai bine ºi cu costuri cât mai mici.

Am înºtiinþat ministerul, am anunþat peste tot ºi acum

aºteptãm”, a declarat ieri, directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului, Petre Drãgoescu. Ortacii de la minele Petrila, Paroºeni ºi Uricani au bãgat în silozuri, luni, circa 1900 de tone de huilã iar ieri-marþi alte 1600 de tone.

Silozurile minelor sunt pline astfel cã producþia este în pericol. „Complexul zice cã-l ia în condiþii avantajoase nouã (n.r. lor), adicã dacã-l putem da de gratis ºi totul este perfect. Eu trebuie sã-l dau ºi ieftin ºi dacã se poate ei sã nu-l plãteascã. În acelaºi timp eu mã duc sã iau curentul de la ei, la preþul pe care-l cer ei. Eu nu-i condiþionez, cã pot sã mã duc în altã parte ºi sã gãsesc sub 100 de lei megawat-ul. Sunt ºi cu plata la zi, n-am restanþã un leu , dar nu conteazã pentru ei”, a mai declarat directorul SNÎM -VJ. Tot din aceeaºi cauzã, în luna mai peste 100 de mineri de la EM Paroºeni s-au blocat în subteran în semn de protest faþã de refuzul CEH de a le lua producþia.

La intervenþia ministrului Energiei, Complexul Energetic Hunedoara a fãcut o comandã care prelua toatã producþia de la minele neviabile pe luna iunie, numai cã n-a achitat nici acum SNÎM-VJ cantitatea de huilã contractatã.

12 Actualitate

C

entru de informare turisticã la Hunedoara.

Consilierii locali ai municipiului Hunedoara au aprobat un studiu de fezabilitate pentru înfiinþarea unui centru de informare turisticã în oraº.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Iulie 2013

Turism pus în valoare la Hunedoara

Centrul va costa în jur de jumãtate de milion de lei, din care asistenþa financiarã nerambursabilã va fi de peste 370 de mii de lei. Programul se deruleazã la nivel naþional ºi se adreseazã primãriilor care vor sã îºi punã în valoare potenþialul turistic.

Viitorul centru va fi amenajat, foarte probabil în zona Castelului. În

Bunuri ”uitate” pe domeniul public S

omaþii pentru proprietarii de autoturisme care ºi-au abandonat maºinile pe domeniul public.

Administraþia localã de la Petrila vrea sã valorifice domeniul public, iar pentru asta a trecut la somarea persoanelor care ºi-au abandonat autoturismele pe domeniul public al oraºului.

Pânã în prezent 20 de autovehicule au fost indentificate cã au fost ”uitate” pe strãzile oraºului fãrã ca proprietarii acestora sã le miºte. ”Avem o hotãrâre de consiliu local pentru a fi ridicate, noi am început sã trimitem adrese ºi somaþii

pentru cei care le au abandonate pe zona verde ºi dupã expirarea termenelor la fiecare în parte se va trece la ridicarea lor ºi vor fi duse la sediul Edil din Lonea.

Nu

sunt foarte multe, aproximativ 20 de maºini în tot oraºul, dar trebuie clarificate ºi aceste lucruri”, a spus edilul din Petrila, Ilie Pãducel.

Proprietarii care au recurs la aceste mãsuri de a-ºi abanona bunurile pe strãzile din localitate vor fi amendaþi, iar cei care nu sunt identificaþi vor rãmâne fãrã maºini.

Monika BACIU

Blocuri anvelopate în „regie proprie”, la Petrila

F

irma de interes local din Petrila a preluat lucrãrile de anvelopare a unor blocuri din localitate de la societatea care câºtigase licitaþia, dar mai apoi s-a retras din proiect.

Pentru douã dintre imobile lucrãrile de anvelopare termicã pot sã înceapã, dupã ce locatarii acestora au depus deja în cont contribuþia care

prezent în judeþul Hunedoara sunt destul de puþine astfel de centre de informare turisticã, majoritatea în mediul rural. Cele mai multe dintre acestea rãmânând doar la stadiul de proiect din lipsa fondurilor care în ultima vreme sunt din ce în ce mai puþine.

Potrivit Ministerului Turismului, la nivelul judeþului nu existã niciun astfel de centru.

Monika BACIU

le revine lor. Potrivit directorului SC Edil Urban Serv SA, Vasile Costache, este vorba despre Blocul 3, de pe strada 22 Decembrie, ºi Blocul 5 de pe strada Muncii. „Lucrãrile le efectuãm noi. Am preluat proiectul de la firma care a câºtigat licitaþia, dar s-a retras”, a declarat Vasile Costache.

Acesta a mai precizat cã acum se lucreazã ºi la depunerea documentaþiei pentru obþinerea certificatului ISO în domeniu.

Car men COSMAN

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Iulie 2013

Soluþiile specialiºtilor pentru minerit, analizate de Ministerul Economiei

M

inisterul Economiei are în vedere redeschiderea unor mine, doar nu se ºtie care sunt acestea.

Acesta este un rãspuns al reprezentanþilor Ministerului Economiei cãtre deputatul PP-DD, Monica Iacob Ridzi care i-a prezentat ministrului Vosganian un set de soluþii pentru eficientizarea mineritului din Valea Jiului. Printre soluþiile oferite de deputat s-a numãrat aplicarea soluþiilor specialiºtilor din minerit ºi energie la situaþia din industria termoenergeticã româneascã.

Monika BACIU Reprezentanþii ministerului de resort vor analiza propunerea deputatului. ”Propunerile avasate de dumneav-

oastrã sunt de un real interes ºi vor fi analizate de Ministerul Economiei ºi în condiþiile în care în urma analizei se vor dovedi viabile, se vor materializa în practicã.

La Lupeni, burse doar pentru elevii conºtiincioºi

P

rimarul Cornel Resmeriþã nu este de accord ca elevii care nu învaþã suficient de bine sau care care chiulesc, sã ia bursã, fie de merit, fie socialã, de la primãrie. Edilul va face toate demersurile pentru ca în viitor, aceastã chestiune sã fie stabilitã prin decizie.

“Este un lucru care îl vom face la o ºedinþã viitoare, vom da o hotãrâre de Consiliu Local în care vom reglementa pur ºi simplu cine

Ministerul Economiei a iniþiat modificarea Legii minerlor nr.

85/2003 în sensul relansãrii activitãþii miniere prin oferirea posibilitãþilor redeschideri unor

ia ºi cine nu bursã. Elevii care ar urma sã beneficieze de aceasta nu trebuie sã aibã absenþe ºi nici media sub 7.

Poate aºa reuºim sã-i încurajãm ºi sã înveþe!”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni.

De altfel, administraþia din Lupeni nu a mai plãtit aceste burse ºcolare de câteva luni, pentru cã fie nu a avut bani suficienþi la bugetul local, fie pentru cã acum are conturile blocate pânã la plata tuturor arieratelor. ªeful localitãþii sperã însã cã odatã cu rectificarea bugetarã din luna iulie sã primeascã bani cu care sã se achite ºi de aceastã restanþã. În prezent, la Lupeni, sunt câteva sute de copii care ar avea de încasat aceste burse.

mine închise prin hotãrâri de Guvern, acþiune ce poate genera locuri de muncã ºi venituri bugetare importante.

De asemenea este în curs de elaborare strategia minierã pentru perioada 2012-2035 ce pune un accent deosebit pe cercetare ºtiinþificã”, se aratã în rãspunsul oferit de reprezentanþii Economiei deputatului. În ceea ce priveºte strict mineritul ºi partea energeticã reprezentanþii ministerului Economiei o îndrumã pe Monica Iacob Ridzi la alt minister, cel al Energiei.

Luiza ANDRONACHE

Cinciº Summer Fest 2013 A

sociaþia de Dezvoltare D.A.O Hunedoara împreunã cu HIGH KULTURE organizeazã în intervalul 05-07 iulie 2013 la Camping Mãdãlina de pe lacul Cinciº, festivalul de muzicã electronicã ºi hip-hop – Cinciº Summer Fest.

Potrivit organizatorilor, vor presta pe scenã peste 20 de artiºti ºi formaþii româneºti din sfera underground care vor face o incursiune în genurile – reggae, dubstep, drum and base, hip-hop ºi turntablism. „Sonorizarea este asiguratã de cãtre High Kulture SoundSystem – 8kw. Workshop ºi activitãþi peste zi: Scratch, Graffiti, Percuþie, ECO, Bucãtãrie Vegetarianã. Sunt disponibile 70 de locuri de cazare la cãsuþe – 25 lei patul sau 50 lei pentru 3 nopþi; 15 lei-cort-weekend“, a declarat Bogdan Vasile Leucuþa – preºedintele Asociaþiei de Dezvoltare D.A.O Hunedoara

14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Iulie 2013

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 11:50 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 12:30 România Turisticã Munþii Fãgãraº 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 Eco - Logica 17:30 o9atitudine 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 19:00 Ora de business 19:45 Sport

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele?

22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

9:30 Mary Bryant 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

10:45 11:00 12:00 13:15 13:45 14:45 16:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Triunghiul Bermudelor 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 La bine ºi la rãu 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Grãdiniþa lu’ tãticu’ 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Þintã umanã 0:00 Rãzbunare ºi iertare

21 martie *** 20 aprilie Puteþi sã vã faceþi planuri de viitor ºi sã începeþi noi activitãþi în domeniul social, care vã vor aduce satisfacþii. Spre searã, vã simþiþi foarte bine în compania prietenilor ºi a persoanei dragi.

Nu vã pripiþi dacã aveþi de luat decizii importante!

10:15 11:15 11:30 12:30 13:00 13:05 14:00 14:30 15:25 15:30 16:30 17:30 18:30

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge Doamne de poveste Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor Intrigi ºi seducþie

10:00 Draga mea prietenã La mare 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Legea lui Jacob 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:30 Top GOL 15:30 ªtirile Digi Sport 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal: Olimpia - Santa Fe 23:45 ªtirile Digi Sport 0:15 Fotbal Club

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai De dimineaþã aveþi o imaginaþie debordantã, iar intuiþia vã ajutã mult. Chiar dacã nu aveþi o situaþie financiarã prea bunã, sunteþi entuziast ºi dornic sã vã apucaþi de afaceri. Puneþi-vã la treabã inventivitatea ºi talentul. Dupãamiazã, este posibil sã suferiþi o deziluzie pe plan sentimental.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Imaginaþia vã ajutã sã rezolvaþi rapid problemele de serviciu. ªefii îºi pun mari speranþe în dumneavoastrã. Dupã-amiazã, mergeþi într-o vizitã la prieteni ºi planificaþi o scurtã cãlãtorie. Þineþi cont ºi de pãrerile partenerului de viaþã.

Teleshopping Culoarea fericirii Destinul regelui Pastila Vouã (r) Suflete pereche (r) Rãzboinicul (r) Copii contra pãrinþi (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Rãzboinicul

21

23 iulie *** 22 august

Obtineþi multe satisfacþii pe plan social ºi profesional, graþie creativitãþii ºi intuiþiei. Sunteþi nevoit sã plecaþi de urgenþã întro delegaþie, în care reuºiþi sã rezolvaþi ºi câteva probleme personale. Spre searã, aveþi ocazia sã luaþi o decizie importantã.

23 august *** 22 septembrie

Aveþi noroc în tranzacþii comerciale. În viaþa particularã, intenþionaþi sã faceþi schimbãri cu care familia este de acord.

Dupã-amiazã puteþi sã faceþi planuri de viitor împreunã cu partenerul de viaþã.

Aveþi o zi încãrcatã, cu multe probleme de rezolvat, atât de serviciu, cât ºi personale. Reuºiþi sã vã descurcaþi, graþie intuiþiei ºi ideilor originale. Relaþiile cu cei din jur sunt foarte bune, însã daþi dovadã de multã diplomaþie.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Dimineaþa survin evenimente neprevãzute, care vã modificã programul. Fie primiþi musafiri din altã localitate, fie plecaþi întro cãlãtorie la rude. Um membru al familiei vã ajutã sã rezolvaþi o problemã de afaceri.

Nu vã faceþi un program strict, pentru cã vor surveni numeroase schimbãri. Dimineaþa vã întâlniþi cu un fost coleg de serviciu, cu care este posibil sã vã petreceþi dupã-amiaza.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Aveþi ocazia sã vã folosiþi talentul artistic. Imaginaþia vã ajutã mult ºi colaboraþi foarte bine cu anturajul. Nu ezitaþi sã începeþi o activitate nouã! Aveþi ºanse mari pe plan profesional.

Doriþi sã faceþi o schimbare radicalã în viaþa dumneavoastrã ºi vã gândiþi la o metodã originalã.

Pentru aceasta, trebuie sã faceþi mai multe drumuri scurte, împreunã cu partenerul de viaþã.

21 ianuarie *** 20 februarie

S-ar putea sã vã dezamãgeascã lipsa de corectitudine a unui partener de afaceri. Fiþi prudent ºi nu faceþi promisiuni pe care nu le puteþi respecta. Sentimentele contradictorii din prima parte a zilei se risipesc.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Datoritã intuiþiei ºi talentului din prima parte a zilei, aveþi realizãri deoasebite pe plan profesional ºi social. Nu vã lãsaþi luat de val ºi nu forþaþi lucrurile.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Iulie 2013

Oferã-þi o ºansã!

Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroºani

C

a în fiecare an, Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petrosani are o ofertã educaþionalã variatã, pentru orice vârstã ºi preferinþe , având toate formele de ºcolarizare: Liceu zi, Liceu seral, A 2-a ºansã, ªcoalã postlicealã ºi ªcoalã de maiºtri.

Liceu zi: Clasele de liceu, curs de zi se adreseazã în primul rând absolvenþilor de clasa a VIII-a, unde sunt oferite specializãrile: - Coafor stilist, cu englezã intensivã; - Tehnician proiectant CAD; - Tehnician în instalaþii electrice; - Tehnician construcþii ºi lucrãri publice; - Tehnician în industrie textilã; ªcoalã profesionalã: Durata învãþãmântului profesional este de 2 ani ºi este organizat dupã clasa a IX-a, ca parte a pregãtirii prin învãþãmântul liceal, filiera tehnologicã. Pe toatã

durata ºcolarizãrii, elevii ºcolii profesionale vor primi o bursã de 200 Lei/ lunã. În acest an calificãrile propuse sunt: - Mecanic auto; - Costrucþii ºi lucrãri publice; - Confecþioner produse textile.

Liceu seral: Clasele de liceu curs seral, se adreseazã tuturor celor peste 18 ani, care din diverse motive nu au continuat studiile, având locuri în clasele IX – XIII, astfel: Clasa a IX-a - Tehnician proiectant CAD; - Tehnician mecanic întreþinere ºi reparaþii.

Clasa a X-a - Tehnician operator tehnicã de calcul;

- Tehnician în instalaþii electrice.

Clasa a XI-a - Tehnician în electromecanicã; - Tehnician mecanic întreþinere ºi reparaþii.

Clasa a XII-a rutã progresivã, pentru absolvenþii de 10 clase, 10 clase ºi profesionalã sau ºcoalã profesionalã: - Tehnician proiectant CAD; - Tehnician în instalaþii electrice; - Tehnician mecanic întreþinere ºi reparaþii.

Pentru clasele de seral – cu excepþia claselor a IX-a – se impune susþinerea unui examen de diferenþe, pentru care se va afiºa programa ºi data susþinerii, la sediul ºcolii.

O alternativã pentru „ratarea” BAC-ului. ªcolile de maiºtri ºi postliceale din acest an, oferã o ºansã celor care nu trec examenul de BAC, dar ºi a celor norocoºi, dacã doresc o specializare

ºansã se adreseazã celor care adaptatã cerinþelor de pe piaþa muncii. doresc completarea studiilor Aprobate de la buget avem din învãþãmântul primar ºi gimspecializãrile: nazial, respectiv ciclul inferior - Maistru electrician staþii ºi al liceului, cu calificare în reþele; domeniul construcþiilor ºi - Maistru mecanic. lucrãri publice ºi în domeniul ªcoala posticealã în mecanic. specializãrile: Dacã doriþi informaþii detali- Tehnician laborant ate despre oferta pentru protecþia mediului; educaþionalã de la Colegiul - Tehnician echipamente de Tehnic “Dimitrie Leonida” calcul.

Petrosani, situat în Strada 22 Cu platã, existã Decembrie, Nr. 6 puteþi sã le specializãrile: obþineþi direct de la sediul liceu- Maistru construcþii civile, lui sau prin industriale ºi agricole; telefon la 0254.542.482.

- Maistru mecanic Niciodatã nu este prea târziu întreþinere ºi reparaþii pentru învãþãturã. utilaje ºi instalaþii din Un om informat este un om industria lemnului puternic!

- Tehnician diagnostic auto; Prof. Mariana BOBOC - Administrator reþele locale ºi de comunicaþii. ªcoala de maiºtri, în domeniul Mine, petrol Vând teren intravilan în ºi gaze este unicã în suprafaþã de 800 mp în zona parc þarã ºi Brãdet. Contact 0727150264. are specializãrile: Preþ negociabil.

- Maistru electromecanic minier ºi Vând/închiriez garaj zona - Maistru miner.

Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii Programul a 2-a

Vânzãri

la 0734.543.820

Strãzi din municipiul Vulcan fãrã gaz metan

P

entru efectuarea unor lucrãri specifice la sistemul de distribuþie a gazelor naturale se sisteazã alimentarea cu gaze naturale în cursul zilei de miercuri, 3 iulie a.c., începând cu ora 08.00, pe urmãtoarele strãzi din municipiul Vulcan: Mihai Viteazu (bl.

1A, 1M, 3A1, 3B1, 3B2, 3C1,17, A53), Aleea Crizantemelor (bl.

5T, 6T, 7T, 8T, 9T, 10T), Bd. N.Titulescu (bl. 1T, 2T, 3T, 4T), Romanilor bl. 21B, Preparaþiei (bl. 7, 8) ºi Aleea Pajiºtei bl. A52.

Reluarea serviciului de distribuþie a gazelor naturale se va efectua treptat, imediat dupã finalizarea acestor lucrãri, cel mai

gratuit, apelabil din principalele reþele de telefonie fixã ºi mobilã) sau 0265.200.928 (numãr taxabil cu tarif local din reþeaua Romtelecom ºi cu tariful operatorului din toate celelalte reþele de telefonie).

Compania E.ON Gaz Distribuþie regretã disconfortul creat ºi îºi asigurã consumatorii cã depune toate eforturile pentru ca aceste lucrãri sã fie finalizate cât mai repede posibil. probabil în jurul orei 19.00.

Compania noastrã solicitã consumatorilor sã închidã toate focurile, iar dupã reluarea distribuþiei gazelor naturale sã supravegheze modul de ardere a acestora timp de 30 minute. În cazul în care simt miros specific de gaz, consumatorii sunt rugaþi sã anunþe imediat dispeceratul de urgenþã al E.ON

Gaz Distribuþie la unul dintre numerele de telefon: 0800.800.928 (numãr

Departament Comunicare Corporatistã E.ON România

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Iulie 2013

Treninguri, dupã lapte ºi corn

P

arlamentarii se gândesc sã introducã un nou program dedicat copiilor din ºcoli. Totul cu scopul ca noua generaþie sã nu mai fie decimatã de obezitate ºi virusatã de magia calculatoarelor.

Diana MITRACHE Astfel, în ºcoli ar putea fi operaþional programul „Treningul ºi ºortul”, care prevede un echipament complet pentru fiecare elev cu care sã participe la orele de sport.

Dacã iniþiativa legislativã trece de ambele camere ale Parlamentului, ºcolile vor fi obligate sã cumpere pentru fiecare elev echipament sportiv compus din pantofi sport, ºort, tricou, maiou, jambiere,

rucsac ºi geantã.

Costurile nu sunt de neglijat: valoarea unui echipament este evaluatã la 124 euro, iar statul trebuie sã scoatã din puºculiþã 24 de mil-

ioane de euro, la fiecare doi ani, pentru cei 200 de mii de elevi.

Iniþiatorii spun cã astfel ajutã producãtorii interni de echipament sportiv.

Proiectul prevede chiar ºi penalitãþi pentru absenþi.

Astfel cã un elev, care lipseºte nemotivat la mai mult de un sfert din orele de sport, va fi obligat sã returneze echipamentul sau sã achite contravaloarea lui.

Programul “treningul ºi ºortul” a fost gândit de 13 deputaþi ºi senatori, care vor ca fiecare elev sã primeascã de la ºcoalã un echipament sportiv complet.

Aleºii cred cã, astfel, copiii vor sta mai mult în sala de sport ºi mai puþin în faþa calculatorului.

Chiar dacã va fi aplicat programul, ºcolile nu au logistica necesarã susþinerii unui astfel de proiect. În multe ºcoli nu sunt sãli de sport adecvate, iar de vestiare nici nu poate fi vorba.

Asta în condiþiile în care nici absenteismul de la aceste ore nu este de neglijat. În plus, sumele ar putea sã-i copleºeascã pe cei care ar fi obligaþi sã le achite, pentru achiziþionarea echipamentelor.

Bacalaureat francofon pentru 18 tineri hunedoreni

A

proape o duzinã de copii din judeþul Hunedoara mai dau douã probe în plus la Bacalaureat. Ei s-au înscris la Bacalaureatul bilingv franconfon ºi nu s-au temut sã suþinã, alãturi de colegi din þarã, încã douã examene.

Diana MITRACHE Inspectorii ºcolari spun cã una dintre probe a fost susþinutã marþi, alãturi de cei care dau examen la limba maternã.

susþinut, una oral ºi una în scris.

Nu s-au temut de încã douã examene ºi,la final, la diploma de Bacalaureat aceºtia vor avea încã una recunoscutã internaþional”,

„Noi avem în judeþul Hunedoara înscriºi 18 copii. Sunt dintre cei care dau acest examen într-un alt regim ºi vor avea douã examene în plus.

Ei au ales Bacalaureatul Francofon ºi vor avea douã probe în plus de

a declarat Marta Mate, purtãtor de cuvânt al ISJ Hunedoara.

Tot marþi a fost ziua în care 21 de tineri au susþinut în judeþul Hunedoara proba lalimba germanã ºi 35 la limba maghiarã.