Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul II z Nr. 417
Cronica Vãii Jiului Luni, 29 Iulie 2013
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU
Aberaþiile Legii ANI cerute imperativ a fi eliminate:
„60% din primarii ºi preºedinþii de CJ-uri sunt în situaþia mea”
Fostul ºef al DSV Hunedoara - condamnat la închisoare
F
osta conducere a Direcþiei Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara a fost gãsitã vinovatã în celebrul dosar de fraudã cu aparaturã medicalã achiziþionatã fictiv.
>>> PAGINA A 3-A
Alexandru Lãutaru, coordonatorul Miºcãrii Populare în judeþul Hunedoara
F
ostul inspector ºcolar general al judeþului Hunedoara, Alexandru Lãutaru, a fost desemnat coordonator pentru constituirea Filialei Hunedoara a Partidului Miºcarea Popularã.
>>> PAGINA A 5-A
Monument în memoria partizanilor anticomuniºti
iberalii hunedoreni vor L sã cinsteascã memoria luptãtorilor din zona Þãrii
Haþegului, care s-au jertfit în încercarea de a salva þara de instaurarea regimului comunist.
>>> PAGINILE 8-9
Aqualand la Livezeni
„C
red cã legile României ar trebui sã þinã cont una de alta, într-unele suntem obligaþi sã intrãm în AGA, altele ne considerã cã suntem incompatibili. Asociaþiile de dezvoltare intercomunitarã, unde suntem toþi preºedinþii, toþi primarii, ANI te considerã incompatibil, iar o altã lege spune cã trebuie sã faci parte din aceste Agenþii de Dezvoltare” –Mircea Ioan Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. >>> PAGINA A 6-A
A
vem terenuri ecologizate la Petroºani, iar pe unul dintre ele va fi construit un parc acvatic. Asta spune acum Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani, care recunoaºte cã restul zonelor foste miniere le poate pune la dispoziþia investitorilor.
>>> PAGINA 16
2 Utile
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iulie 2013
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com
www.cronicavj.ro
Radare în Hunedoara DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu DN7 Halta Geoagiu Orãºtie DN7 Orãºtie - Spini DN 7 Spini Simeria Veche Simeria DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº
DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Câinelul de Jos - Bejan Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie
SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.
VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:
Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL
Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator:
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie:
Vu l c a n
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,
Fotoreporter:
Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing:
Lupeni
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.
Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iulie 2013
Fostul ºef al DSV Hunedoara- condamnat la închisoare F osta conducere a Direcþiei Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara a fost gãsitã vinovatã în celebrul dosar de fraudã cu aparaturã medicalã achiziþionatã fictiv. Magistraþii din cadrul Judecãtoriei Deva unde s-a judecat dosarul celui mai mare tun dat la DSVSA Hunedoara, au decis sã-l condamne la doi ani de închisoare cu suspendare pe fostul director executiv al instituþiei, Marius
Fostul director al DSV Hunedoara Marius Lãzãrescu Lãzãrescu pentru fals în solidar cãtre intelectual. Aceeaºi instituþie prejudiciul de pedeapsã a primit-o ºi 363.182,23, lei. Alþi Ioan Poenar, directorul trei angajaþi ai direcþiei economic al DSVSA au scãpat de rãspunHunedoara, iar cei doi derea penalã pentru cã vor trebui sã plãteascã a intervenit prescpriþia.
Hotãrârea judecãtorilor din Deva nu este definitivã ºi poate fi atacatã cu recurs de cãtre cei doi condamnaþi. „Condamnã pe inculpaþii: Lãzãrescu Marius Cornelius Petru ºi Poenar Ioan la câte 2 ani închisoare cu suspendare ºi obligã inculpaþii la plata sumei de 363.182,23 lei cãtre partea civilã Autoritatea Naþionalã Sanitar Veterinarã pentru Siguranþa Alimentelor. Înceteazã procesul penal pornit împotriva inculpaþilor Perian Aurel Octavian, Filip Dumitru ºi Barbu Costin, constatând cã a intervenit prescripþia rãspunderii penale”, se aratã în decizia preºedintelui de ºedinþã.
A
paraturã doar pe hârtie Conducerea DSV Hunedoara a fost trimisã în judecatã dupã ce a plãtit cãtre douã firme bucureºtene, în anul 2005, suma de
Prime ºi la grupul neviabil
A
ngajaþii de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului vor beneficia cu ocazia Zilei Minerului. Sindicatele împreunã cu administraþia au stabilit cuantumul adaosurilor cu ocazia acestui eveniment. Angajaþii societãþilor huilei din Valea Jiului primesc aceste adaosuri în baza contractului colectiv de muncã.
”La grupul neviabil primele se vor acorda sub forma tichetelor cadou cu o valoare netã de 290 de lei, aceeaºi valoare ca la grupul viabil ºi
”Vorbind de 350 de lei s-ar pãrea sã fi fost o confuzie legatã de suma brutã ºi netã. Este vorba de 350 de lei brut ºi 290 de lei net”, a mai spus sursa citatã. ªi angajaþii de la partea
probabil vor fi acordate în aceeaºi perioadã”, a declarat directorul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului, Aurel Anghel. Iniþial s-a stabilit cã ortacii de la grupul viabil vor beneficia de prime în valoare de 350 de lei, lucru infirmat de reprezentanþii societãþilor.
viabilã, respectiv de la Societatea Naþionalã a Huilei beneficiazã prin contractul colctiv de muncã de prime de ziua minerului. La fel ca ºi colegii lor de la grupul neviabil, angajaþii SNH vor beneficia de adaosuri în valoare de 290 de lei. Monika BACIU
3,8 miliarde de lei din bani publici pentru utilarea unui laborator veterinar, însã, a „uitat” sã ridice ºi marfa. Cei doi directori, Lãzãrescu ºi Poenar au fãcut plata integral pentru aparaturã înainte ca marfa sã ajungã la direcþie, iar firmele au intrat la scurt timp în faliment fãrã a mai onora
Fostul director economic al DSV, Ioan Poenaru
contractul. O estimare a conducerii instituþiei arãta cã prejudiciul, actualizat cu rata inflaþiei, ar putea depãºi cu mult valoarea stabilitã de magistraþi, pentru cã echipamentele, dacã ajungeau în laborator, ar fi produs în toþi aceºti ani. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
C
Locuri frumoase ºi pline de istorie uitate de guvernanþi
hiar dacã în ultimii ani autoritãþile locale ale Vãii Jiului au tot încercat sã atragã cât mai multe fonduri ºi investitori în domeniul turistic, oricâtã bunãvoinþã ar exista lucrurile nu sunt foarte îmbucurãtoare.
Multe dintre proiectele care au fost aprobate de cãtre minister ºi chiar ºi începute au rãmas fãrã finalitate din lipsa banilor. Nu mai vorbim de cele care au rãmas la în stadiul de priect pentru cã acelea au fost uitate de mult prin birourile ministerului. Pânã ºi investitorii din turism din Valea
C
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iulie 2013
Jiului sunt dezamãgiþi pentru cã oricât de mulþi bani ar înveºti ºi oricât de mult ar încerca sã-ºi promoveze hotelurile ºi pensiunile câºtigurile pe care aceºtia le au la sfârºitul unui sezon nu este mare. Mai mult decât atât cei mai mulþi bani sunt încasaþi în lunile de iarna pentru cã doar atunci existã mulþi turiºti care vin la munte, care ºi aºa sunt ofarte nemulþumiþi de infrastructurã pentru cã paroape toate drumurile care duc în staþiunile montane ale Vãii Jiului sunt deteriorate. Dacã pe timp de iarnã aceste lucruri poate nu sunt aºa vizibile, în schimb vara situaþia este chiar tragicã. Drumul este
foarte prost, iar odatã ajunºi turiºtii, care ºi aºa sunt foarte puþini pe timp de varã, constata cã de cele mai multe ori nici telescaunele ºi nici telegondolele în care s-au investit foarte mulþi bani nu
funcþioneazã pentru cã ori sunt în revizie ori sunt oprite din cauza faptului cã ar consuma mult ºi degeaba. Dacã în staþiunile montane din Valea Jiului lucrurile se prezintã în aºa manierã, în restul staþiunilor mon-
Zona Parâng, fãrã curent electric
abanele din staþiunea montanã Parâng rãmân astãzi (luni-n.r.) fãrã curent electric. Reprezentanþii societãþii de furnizare a energiei electrice efectueazã lucrãrile anuale de reparaþii ºi întreþinere instalaþii ºi reþele electrice. Acesta este motivul pentru care mai multe unitãþi de primire a turiºtilor din Parâng nu vor avea curent. Astfel, în municipiul Petroºani fãrã iluminat public vor rãmâne ”cabanele zona hotel Rusu, Vila Parâng,
tane din þarã lucrurile sunt diferite. Drumurile sunt foarte accesibile iar instalaþiile funcþioneazã pentru a atrage cât mai mulþi turiºti ºi în perioada de varã. Mai mult decât atât turiºtii, din þarã ºi nu
numai, sunt atraºi ºi cu tot felul de suveniruri din zonele de legenda cum ar fi Castelul Bran. Nu putem spune cã acele locuri nu au o istorie bogatã sau nu sunt frumoase dar sã nu uitãm cã ºi judeþul Hunedoara ºi implicit Valea Jiului are peisaje care îþi taie respiraþia ºi maimult decât atât o istorie care are o vechime de mii de ani. Poate cã ar trebui sã se gândeascã la aceste lucruri aleºii þãrii atunci când hotãrãsc unde sã aloce bani pentru investiþii ºi promovarea turismului pentru cã se pare cã încep din ce în ce mai mult sã uite cã Valea Jiului existã pe harta turisticã a þãrii. Monika BACIU
Încã o sãptãmânã de pauzã la telescaunul spre Parâng
T
uriºtii care urcã la munte, în Parâng, trebuie sã meargã tot pe jos sau cu maºinile de teren. Lucrãrile de revizie a instalaþiei de transport pe cablu se executã ºi sãptãmâna aceasta.
staþie meteo, pensiunea Kristian, cabane zona meteo, ªcoala sportivã, ANEFS, Releu Radioteleviziune, cabane masiv Parâng”. Nici telescaunul din Parâng nu va fi alimentat cu
Telescaunul care duce spre staþiunea Parâng va fi nefuncþional ºi sãptãmâna aceasta. energie electricã. Acest lucru Reprezentanþii primãriei Petroºani spun cã însã nu reprezintã o problucrãrile de revizie a lemã pentru cã instalaþia pe instalaþiei ºi înlocuire a cablu din Parâng nu unei bucãþi de cablu, vor funcþioneazã din cauza veriîncepe de astãzi. ficãrilor care au loc aici. „Vom face douã matisãri Dat fiind faptul cã în ºi vom înlocui o bucatã momentul de faþã nu sunt de cablu, care are fire turiºti în zona montanã din Parâng, profitul cabanierilor rupte. Luni vor începe nu va fi afectat de întreruper- lucrãrile, iar acestea vor dura pânã vineri, aproxiile de energie electricã. Monika BACIU mativ. Avem un certificat de la firma din Braºov, care atestã funcþionarea”, a afirmat Marian Popescu, city manager Primãria Petroºani Reamintim faptul cã vizavi de autorizarea ISCIR a instalaþiei de transport pe cablu au existat douã expertize contradictorii, una fãcutã de o firmã din Sibiu, nefavorabilã, ºi cea de-a doua, solicitatã de primãrie unei alte firme din Braºov, favorabilã. Pânã la finalizarea reviziei, acesul spre staþiunea Parâng se poate face doar cu o maºinã de teren sau pe jos. Luiza ANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iulie 2013
Actualitate 5
Alexandru Lãutaru, coordonatorul Miºcãrii Populare în judeþul Hunedoara
F
ostul inspector ºcolar general al judeþului Hunedoara, Alexandru Lãutaru, a fost desemnat coordonator pentru constituirea Filialei Hunedoara a Partidului Miºcarea Popularã. Decizia a fost luatã în ºedinþa Comitetul Naþional de Iniþiativã al Partidului Miºcarea Popularã, când au fost desemnaþi coordonatorii a 20 de filiale
D
ascãlii din Valea Jiului au fost puºi la curent cu noile metode de predare, care trebuiesc aplicate la clasa zero. Pregãtirea profesorilor va continua ºi în lunile urmãtoare. Toatã sãptãmâna trecutã, la Petroºani a avut loc instruirea cadrelor didactice care din anul ºcolar 20132014 vor lucra la casa pregãtitoare, iar în aceastã sãptãmânã, va începe o nouã serie de instruire. “La Petroºani a avut loc instruirea cadrelor didactice care vor preda din toamnã la clasa pregãtitoare. Avem un numãr de 28 de profesori care se pregãtesc pentru noul curriculum ºi pentru
judeþene sau municipale ale PMP. Potrivit reprezentanþilor acestui partid, „în procesul de selecþie a preºedinþilor interimari ai filialelor judeþene ale Partidului Miºcarea Popularã, membrii fondatori ai Fundaþiei Miºcarea Popularã au propus grupului de iniþiativã numirea unor reprezentanþi ai Fundaþiei, iar în judeþele în care preºedinþii de filiale sunt persoane cu experienþã politicã ºi nu sunt propuºi de Fundaþie,
reprezentantul Fundaþiei este de regulã prim-vicepreºedinte al respectivei filiale judeþene a Partidului sau preºedinte interimar al organizaþiei din municipiul reºedinþã de judeþ”. Pe lângã constituirea filialelor lipsã, Fundaþia va organiza, în colaborare cu grupul de conducere al Partidului, întâlniri regionale cu membrii Fundaþiei ºi Partidului din mai multe judeþe. În plus, Fundaþia va continua sã funcþioneze
ºi sã organizeze propriile acþiuni, unele în colaborare cu Partidul, altele singurã. Fundaþia Miºcarea Popularã s-a lansat în luna martie, anunþul fiind fãcut de consilierul prezidenþial Cristian Diaconescu, fiind în esenþã un ONG cu profil politic. Iar sãptãmâna trecutã a fost lansat ºi Partidul Miºcarea Popularã, care reuneºte mai ales nemulþumiþii ce au pãrãsit PDL. Car men COSMAN
Dascãli instruiþi despre clasa zero, la Petroºani ce trebuie sã facem în viitor ºi o nouã concepþie asupra proiectãrii didactice”, a spus ºi Iulian Doda, prof. învãþãmânt primar Petrila. Noile metode pedagogice spun cã predarea la casa zero trebuie sã fie mai pliatã pe psihicul copilului. “Este o predare integratã, bazatã pe joc ºi aplicatã pe lucruri practice. Copiii vor porni de aplicarea lui la clasã. Am lucrat interdisciplinar, am învãþat sã planificãm activitãþile integrate ºi am fost foarte activi, colegii au intrat în rolul copiilor. Ne-am jucat ºi am pus la punct activitatea pe care o vom desfãºura în anul urmãtor”, ne-a declarat Simona Chiroºca, profesor formator. Dascãlii au fost înºtiinþaþi ºi instruiþi vizavi de noile metode de predare care se
impun la acest ciclu de învãþãmânt, afirmând cã astfel au învãþat ºi ei lucruri noi. “Faþã de anul trecut am învãþat multe elemente noi legat de predarea trans-disciplinarã. Activitatea a fost foarte constructivã, pe echipã ºi am lucrat totul practic”, a afirmat Cristina Jurj, prof. învãþãmânt primar Petroºani. “Ceea ce se propune aici este o nouã viziune a ceea
la un lucru concret ºi vor învãþa interactiv”, a mai afirmat profesorul formator Simona Chiroºca. Însuºi numele acestei clase precizeazã rolul pe care trebuie sã îl îndeplineascã în cadrul parcursului educaþional al copilului, acela de a-i pregãti intrarea în mediul ºcolar într-un mod cât mai prietenos ºi mai apropiat de cel obiºnuit la grãdiniþã. Centrarea pe competenþe, abordarea integratã a Curriculumului, modul special de amenajare a sãlii de clasã, lipsa manualelor, neacordarea de calificative sunt doar câteva dintre particularitãþile clasei pregãtitoare care vin în susþinerea ideii de adaptare treptatã ºi progresivã la specificul ºcolii, ca mediu educaþional formal. Luiza ANDRONACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iulie 2013
Aberaþiile Legii ANI cerute imperativ a fi eliminate:
„60% din primarii ºi preºedinþii de CJ-uri sunt în situaþia mea”
„C
red cã legile României ar trebui sã þinã cont una de alta, într-unele suntem obligaþi sã intrãm în AGA, altele ne considerã cã suntem incompatibili. Asociaþiile de dezvoltare intercomunitarã, unde suntem toþi preºedinþii, toþi primarii, ANI te considerã incompatibil, iar o altã lege spune cã trebuie sã faci parte din aceste Agenþii de Dezvoltare” –Mircea Ioan Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Primarii, preºedinþii ºi vicepreºedinþii consiliilor judeþene din þarã cer la modul imperativ ca Legea ANI sã fie modificatã în sensul armonizãrii cu celelalte legi, care o contrazic. Modificarea legii ANI este cerutã cu insistenþã de liderii PNL ºi PSD din teritoriu, mulþi dintre ei temându-se cã îºi vor pierde mandatul din cauza aplicãrii legii. Mai mulþi ºefi de Consilii Judeþene, dar ºi primari ai USL au fost declaraþi incompatibili de Agenþia Naþionalã de Integritate, deoarece au participat în consiliile de administraþie ale societãþilor aflate în subordinea lor, relateazã Gândul. Surpriza neplãcutã pentru ºefii din teritoriu o poate constitui prezenþa primarilor ºi a preºedinþilor de Consilii Judeþene în Asociaþiile de Dezvoltare Intercomunitarã (ADI). Aceºtia se tem cã ANI va începe sã verifice ºi activitatea lor în ADI ºi pot apãrea situaþii de conflicte de interese. În Asociaþiile de Dezvoltare Intercomunitare sunt prezenþi peste 90% din primarii ºi ºefii de CJ din þarã.
D
ragnea a promis o reglementare clarã
La ultimele ºedinþe ale conducerii PNL ºi PSD, subiectul modificãrii legii ANI a fost intens dezbãtut, toþi ochii fiind pe vicepremierul Liviu Dragnea. Potrivit liderilor USL din teritoriu, Dragnea le-a promis cã în aceastã toamnã,
Guvernul va veni cu o modificare la legea ANI, prin care situaþiile de incompatibilitate ºi conflict de interese sã fie mai clar reglementate, conform pesurse.ro. Potrivit legii 161/2003 funcþia de primar sau preºedinte al Consiliului Judeþean este incompatibilã cu funcþia de membru al Consiliului de Administraþie sau orice funcþie de conducere la regiile autonome de interes local sau naþional, la companiile ºi societãþile naþionale precum ºi la instituþiile publice. De asemenea, la articolul 87, litera f), se prevede cã funcþia de primar sau preºedinte de CJ este incompatibilã cu „funcþia de reprezentant al unitãþii administrativ-teritoriale în adunãrile generale ale societãþilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generalã a unei societãþi comerciale de interes naþional”.
T
ratatul de la Nisa, mai presus ca legea ANI
Agenþia Naþionalã de Integritate a anunþat cã preºedinþii Consiliilor Judeþene Constanþa, Hunedoara ºi Braºov, Nicuºor Constantinescu, Mircea Moloþ respectiv Aristotel Cãncescu sunt incompatibili. O variantã gãsitã de cei gãsiþi incompatibili o reprezintã invocarea Tratatului de la Nisa ºi trimiterea dosarelor lor la Curtea de la Luxemburg, ei susþinând cã legea europeanã primeazã în faþa
celei naþionale, iar prima obligã aleºii locali, consilierii, primarii ºi preºedinþii de Consilii Judeþene sã reprezinte comunitãþile în toate structurile ce au legãturã cu comunitãþile care i-au votat.
„M
i se pare o enormitate în înþelegerea legii”
Preºedintele CJ Hunedoara Mircea Moloþ este primul preºedinte de Consiliu Judeþean care pierde în faþa ANI. El a pierdut primul proces cu ANI, dupã ce a fost acuzat cã a deþinut simultan funcþia de preºedinte al CJ ºi cea de reprezentat în AGA a societãþilor comerciale de interes local S.C. Drumuri si Poduri S.A. Deva. Moloþ recunoaºte cã în cadrul Biroului Politic al PNL s-a discutat despre necesitatea modificãrii legii ANI. “Este adevãrat cã s-a discutat în cadrul partidului, urmând ca parlamentarii sã ia o iniþiativã. ªtiu cã domnul vicepremier Dragnea are un material în acest sens, ºtiu cã este pe la Justiþie. Aºteptãm sã vedem care sunt rezultatele. 60% din primarii ºi preºedinþii de CJ-uri sunt în situaþia mea”, a declarat pentru gândul Moloþ. ªeful CJ Hunedoara considerã cã este „o enormitate” aceastã înþelegere a legii de cãtre ANI. „Acum dacã se considerã incompatibil cã un Consiliu Judeþean te desemneazã pe tine preºedinte, vicepreºedinte, consilier
sã faci parte din AGA ºi asta este o incompatibilitate, mi se pare o enormitate în înþelegerea legii ºi în abordarea ei. Eu în situaþia mea am fost trei luni de zile membru în AGA la o societate comercialã de drumuri judeþene, care era în totalitate în subordinea CJ. Am fost desemnat de Consiliul Judeþean, validat de prefect. Las la o parte cã în perioada asta nu s-a întâmplat nimic fiindcã era din septembrie pânã în ianuarie. Dar pe cine sã pui în AGA ca reprezentant al tãu? Pe nenea Ion? Dupã cum interpreteazã ANI, nici pe funcþionarii publici, pe nimeni din CJ. Chiar suntem între ciocan ºi nicovalã”, a spus pentru gândul preºedintele CJ Moloþ. ªefii de Consilii Judeþene ºi primarii se tem cã ANI vor începe sã verifice ºi activitatea lor în Asociaþiile de Dezvoltare Intercomunitarã. În 2009, guvernul Boc încuraja apariþia asociaþiilor de dezvoltare intercomunitarã ºi le recomanda ºefilor de CJ ºi primarilor sã
facã parte din ele, precizeazã pesurse.ro.
O
lege te obligã, cealaltã te condamnã! Potrivit ghidului elaborat de Ministerul de Interne, unitãþile administrativ teritoriale au dreptul sã colaboreze ºi sã coopereze în scopul realizãri în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizãrii în comun a
unor servicii publice prin constituirea, în condiþiile legii ºi în limitele competenþelor autoritãþilor lor deliberative ºi executive, a unor asociaþii de dezvoltare intercomunitarã. Preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloþ, susþine cã ANI considerã incompatibilitate ºi participarea în Asociaþiile de Dezvoltare Intercomunitarã (ADI). „Cred cã legile României ar trebui sã þinã cont una de alta, într-unele suntem obligaþi sã intrãm în AGA, altele ne considerã cã suntem incompatibili. Asociaþiile de dezvoltare intercomunitarã, unde suntem toþi preºedinþii, toþi primarii, ANI te considerã incompatibil, iar o altã lege spune cã trebuie sã faci parte din aceste Agenþii de Dezvoltare”, a spus Moloþ. Cei prezenþi în Asociaþiile de Dezvoltare Intercomunitarã pot fi acuzaþi de conflict de interese, dacã anumite decizii luate în ADI au fost aplicate ºi la nivelul Consiliilor Judeþene sau a primãriilor. Ileana FIRÞULESCU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iulie 2013
Locuinþe tot mai ieftine
Tot în þarã e mai bine!
T
uriºtii din Valea Jiului au ales, în acest an, sã-ºi petreacã vacanþele, în special, în þarã. Cei mai mulþi au plecat sau vor pleca pe litoral, staþiunile de aici aflându-se la mare cãutare. Nu de alta, dar, pentru litoralul românesc sunt în vigoare mai multe oferte extrem de atractive. Mircea NISTOR „În comparaþie cu anii trecuþi, când aproape toþi turiºtii solicitau bilete în
strãinãtate, acum se cautã foarte mult litoralul românesc. Nu de alta dar, s-au îmbunãtãþit condiþiile de cazare ºi a fost introdus,
de vreo doi ani, conceptul de all-inclusive. Pe de altã parte am reuºit sã vindem foarte biletele achiziþionate cu anticipaþie. Mai exact, turistul cumpãrã în luna ianuarie, pentru a beneficia de reduceri, bilete de concediu pentru luna august, de exemplu”, a declarat Ioan Toacã, administrator agenþie turism Petroºani. În ceea ce priveºte croazierele sau petrecerea concediilor în strãinãtate numãrul turiºtilor care s-au înscris la astfel de acþiuni este extrem de redus. Astfel, pentru o vacanþã în China, de exemplu, care are un preþ de plecare de aproape 2.000 de euro s-a înscris doar un cuplu.
C
omparativ cu anii anteriori, preþurile locuinþelor din Petroºani sunt tot mai reduse. Astfel, dacã valorile cele mai mari, pentru un apartament, sunt înregistrate în centrul localitãþii, preþurile cele mai scãzute sunt în cartierele Aeroport ºi Colonie. Mircea NISTOR Aici, valoarea unei case sau unui apartament cu 2 camere este de, doar, circa 500 de milioane de lei vechi. „În centru pentru un apartament cu douã camere se cer 700 de milioane de lei vechi, iar pentru unul cu 3 camere, 800 de milioane vechi. La polul opus se situeazã apartamentele din cartierul
Lucrãri de aproape 545.000 de lei în Staþia CFR Bãniþa
C
alea feratã din zona Bãniþa intrã în reparaþii. Dupã ce nu o datã magneþii au pus în pericol traficul feroviar, furând inclusiv piese de la instalaþia de semnalizare, CFR SA alocã fonduri importante pentru remedierea deficienþelor constatate. Carmen COSMAN Aproape 545.000 de lei este valoarea totalã a lucrãrilor ce vor fi executate în zona Staþiei CFR Bãniþa. Lucrãrile prevãd înlocuirea cablurilor cu rezistenta de izolaþie necorespunzãtoare, cu cabluri de semnalizare cu izolaþie de PVC, manta din bandã de oþel ºi armãtura de aluminiu, pozarea lor în sãpãturã, subtraversarea liniilor prin tuburi PVC de tipul
greu, introducerea în postul de comandã ºi în cutiile terminale, efectuarea capului de
cablu ºi mufarea acestora cu mufe termoretractabile. Practic, este vorba despre execuþia de lucrãri la sistemul de semnalizare feroviarã. Licitaþia organizatã de CFR a fost câºtigatã de SC Construcþii Feroviare Mureº, la preþul de 544, 603 lei. În ciuda fondurilor de investiþii alocate
o casã cât de cât rezonabilã”, a declarat Sorina Mateevici, director agenþie imobiliarã Petroºani. În acest timp, în centrul municipiului, apartamentele se vând cu peste 1 miliard de lei vechi.
anual, problemele de pe calea feratã sunt multe, iar unele sunt generate de magneþii care furã tot ce poate fi valorificat, fãrã sã se gândeascã la consecinþe. În plus, infrastructura învechitã contribuie din plin la creºterea gradului de nesiguranþã pe calea feratã.
Aeroport – zona Saturn – Venus, acolo, întotdeauna preþurile fiind ceva mai scãzute. În privinþa caselor, cele mai ieftine sunt cele din Colonie unde poþi sã achiziþionezi cu 10.000 de euro
Preþurile cele mai mari su]nt cerute pentru locuinþele care beneficiazã ºi de o serie de utilitãþi. Printre acestea se aflã racordarea la reþeaua de gaz sau amenajãrile interioare executate.
8 Actualitate
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iulie 2013
Monument în memoria partizanilor anticomuniºti L
iberalii hunedoreni vor sã cinsteascã memoria luptãtorilor din zona Þãrii Haþegului, care s-au jertfit în încercarea de a salva þara de instaurarea regimului comunist. Faptele de vitejie a doi partizani din satul Bãieºti au atras atenþia liberalilor ºi vor sã ridice un monument care sã aminteascã de jertfa luptãtorilor din Liga Partizanilor Români din Haþeg. Maximilian GÂNJU Poveºtile de viaþã ale lui Petru Vitan ºi Iosif Nandra, doi luptãtori anticomuniºti din zona BãieºtiÞara Haþegului, care au luptat timp de trei ani de zile împotriva securiºtilor prin ªureanu ºi Retezat au atras atenþia liberalilor. „Accidental am dat peste istorisirile tulburãtoare ale celor doi eroi din Bãieºti, Iosif Nandra ºi Petru Vitan. Am citit mãrturiile eroului Iosif, este o povestea de viaþã impresionantã care m-a marcat. Un adevãrat patriot care n-a ezitat nici o clipã sã-ºi lase soþia singurã pentru a-ºi apãra þara de comuniºti. Dacã-þi iubeºti þara nu poþi rãmâne indiferent când afli despre aceºti oameni care meritã sã fie
amintiþi cât va exista acest popor. Eu ca liberal am considerat cã am o datorie moralã faþã de sacrificiul lui Iosif Nandra, Petru Vitan ºi al celorlalþi parti-
zani din Þara Haþegului, ºi acelaºi lucru l-au simþit ºi colegii mei de partid”, a declarat coordonatorul PNL Valea Jiului, Costel Avram. Acesta spune cã a început demersurile pentru
a ridica un monument în satul Bãieºti în memoria partizanilor. „Prin Asociaþia Rosa Multiflora vom cãuta fondurile pentru monumentul pe care vreau sã-l ridicãm la Bãieºti în Þara Haþegului. Sunt convins cã voi fi sprijinit ºi de colegii mei liberali în acest demers. Aceºti oameni au fãcut istoria, iar gestul nostru este unul mic în compara-
þie cu sacrificiul lor, dar consider cã avem o datorie imensã faþã de ei ºi de aceea þin neapãrat sã-i cinstim”, a mai declarat Avram.
C
ine sunt cei doi eroi din Bãieºti? Securiºtii au susþinut cã Vitan Petru, poreclit Gheberici, ar fi fost membru al Miºcãrii Legionare, unde a deþinut funcþia de ºef de cuib, variantã infirmatã de camaradul sãu, Iosif Nandra. Cei doi au intrat în 1948, alãturi de alte persoane, în organizaþia de rezistenþã numitã Liga Partizanilor Români din Haþeg, condusã de inginerul Lazãr Caragea, care s-a opus instaurãrii regimului comunist în România. În acea perioadã, în Munþii Retezat se continua acþiunea din Semenic de cãtre Caragea cu un grup, urmaºi ai dacilor. Trãdaþi, rând pe rând aveau sã fie împuºcaþi de securiºti.
ª
i-a întâlnit cãlãul ºi l-a iertat Iosif Nandra, nãscut la 16 mai 1922, în satul Bãieºti, comuna Pui –Hunedoara, partizan anticomunist, avea 24 de ani când a plecat în munþi ca sã lupte împotriva comuniºtilor. Au plecat ºapte bãrbaþi pe „Mãgura” unde ºi-au fãcut bordeie în pãmânt. „Nu-mi era fricã de ei (n.r. comuniºti) ºi nu-i vroiam cu niciun chip în þarã. Aveam armã din rãzboi unde am luptat ºi am fost rãnit pe frontul din Ungaria. Nu-mi era fricã de glonþ ºi mânuiam puºca foarte bine. Mi-am lãsat soþia acasã ºi am plecat la luptã. Trei ani ºi trei luni am stat în munþi pânã când am fost trãdaþi ºi împuºcaþi”, povestea Iosif Nandra. În cei trei ani cât a stat prin ascunzãtorile din munþi, a fost o singurã datã acasã sã-ºi vadã soþia. Avea sã fie descoperit ºi aproape omorât, însã un securist a oprit execuþia în
speranþa cã va scoate de la Nandra informaþii despre ceilalþi partizani care se ascund în munþi. „Era în jur de 10 dimineaþa, când am ieºit afarã (n.r. groapa sãpatã drept ascunzãtoare) sã-mi fac nevoile. La spatele meu a fluierat unu ºi doi inºi cu armele îndreptate spre mine au strigat: sus mâinile banditule, Dumnezeu’ tãu! Nu le-am ridicat ºi am vrut sã sar într-un pãrãu. Au tras cu arma de vânãtoare ºi m-au umplut de alice iar apoi cu puºca cu glonþ de a trecut prin mine. Un securist a strigat la ei, opriþi mã, nu-l omorârãþi cã noi de unde mai aflãm. Aºa am scãpat în viaþã. Pe Vitan l-au împuºcat acolo în groapã, au tras cu toate armele în el ºi apoi au aruncat o grenadã sã nu scape”, îºi amintea Iosif Nandra. Pentru cã s-a rãzvrãtit împotriva regimului comunist a fost întemniþat 12 ani în cele mai grele lagãre de torturã ale comuniºtilor. A stat la Gherla, Aiud ºi
dus la muncã forþatã în Balta Mare a Brãilei. Coleg de celulã i-a fost Ticu Dumitrescu sau generalul Bãdin. Când a revenit acasã ºi-a întâlnit cãlãul, iar acesta fãrã regrete avea sã-l
priveascã în faþã. Putea sã-l frângã dintr-o miºcare dar l-a iertat. „L-am iertat pentru tot. N-am vrut sã mã mânjesc pe mâini cu sângele unui trãdãtor de þarã!”, Iosif Nandra.
8 Actualitate
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iulie 2013
Monument în memoria partizanilor anticomuniºti L
iberalii hunedoreni vor sã cinsteascã memoria luptãtorilor din zona Þãrii Haþegului, care s-au jertfit în încercarea de a salva þara de instaurarea regimului comunist. Faptele de vitejie a doi partizani din satul Bãieºti au atras atenþia liberalilor ºi vor sã ridice un monument care sã aminteascã de jertfa luptãtorilor din Liga Partizanilor Români din Haþeg. Maximilian GÂNJU Poveºtile de viaþã ale lui Petru Vitan ºi Iosif Nandra, doi luptãtori anticomuniºti din zona BãieºtiÞara Haþegului, care au luptat timp de trei ani de zile împotriva securiºtilor prin ªureanu ºi Retezat au atras atenþia liberalilor. „Accidental am dat peste istorisirile tulburãtoare ale celor doi eroi din Bãieºti, Iosif Nandra ºi Petru Vitan. Am citit mãrturiile eroului Iosif, este o povestea de viaþã impresionantã care m-a marcat. Un adevãrat patriot care n-a ezitat nici o clipã sã-ºi lase soþia singurã pentru a-ºi apãra þara de comuniºti. Dacã-þi iubeºti þara nu poþi rãmâne indiferent când afli despre aceºti oameni care meritã sã fie
amintiþi cât va exista acest popor. Eu ca liberal am considerat cã am o datorie moralã faþã de sacrificiul lui Iosif Nandra, Petru Vitan ºi al celorlalþi parti-
zani din Þara Haþegului, ºi acelaºi lucru l-au simþit ºi colegii mei de partid”, a declarat coordonatorul PNL Valea Jiului, Costel Avram. Acesta spune cã a început demersurile pentru
a ridica un monument în satul Bãieºti în memoria partizanilor. „Prin Asociaþia Rosa Multiflora vom cãuta fondurile pentru monumentul pe care vreau sã-l ridicãm la Bãieºti în Þara Haþegului. Sunt convins cã voi fi sprijinit ºi de colegii mei liberali în acest demers. Aceºti oameni au fãcut istoria, iar gestul nostru este unul mic în compara-
þie cu sacrificiul lor, dar consider cã avem o datorie imensã faþã de ei ºi de aceea þin neapãrat sã-i cinstim”, a mai declarat Avram.
C
ine sunt cei doi eroi din Bãieºti? Securiºtii au susþinut cã Vitan Petru, poreclit Gheberici, ar fi fost membru al Miºcãrii Legionare, unde a deþinut funcþia de ºef de cuib, variantã infirmatã de camaradul sãu, Iosif Nandra. Cei doi au intrat în 1948, alãturi de alte persoane, în organizaþia de rezistenþã numitã Liga Partizanilor Români din Haþeg, condusã de inginerul Lazãr Caragea, care s-a opus instaurãrii regimului comunist în România. În acea perioadã, în Munþii Retezat se continua acþiunea din Semenic de cãtre Caragea cu un grup, urmaºi ai dacilor. Trãdaþi, rând pe rând aveau sã fie împuºcaþi de securiºti.
ª
i-a întâlnit cãlãul ºi l-a iertat Iosif Nandra, nãscut la 16 mai 1922, în satul Bãieºti, comuna Pui –Hunedoara, partizan anticomunist, avea 24 de ani când a plecat în munþi ca sã lupte împotriva comuniºtilor. Au plecat ºapte bãrbaþi pe „Mãgura” unde ºi-au fãcut bordeie în pãmânt. „Nu-mi era fricã de ei (n.r. comuniºti) ºi nu-i vroiam cu niciun chip în þarã. Aveam armã din rãzboi unde am luptat ºi am fost rãnit pe frontul din Ungaria. Nu-mi era fricã de glonþ ºi mânuiam puºca foarte bine. Mi-am lãsat soþia acasã ºi am plecat la luptã. Trei ani ºi trei luni am stat în munþi pânã când am fost trãdaþi ºi împuºcaþi”, povestea Iosif Nandra. În cei trei ani cât a stat prin ascunzãtorile din munþi, a fost o singurã datã acasã sã-ºi vadã soþia. Avea sã fie descoperit ºi aproape omorât, însã un securist a oprit execuþia în
speranþa cã va scoate de la Nandra informaþii despre ceilalþi partizani care se ascund în munþi. „Era în jur de 10 dimineaþa, când am ieºit afarã (n.r. groapa sãpatã drept ascunzãtoare) sã-mi fac nevoile. La spatele meu a fluierat unu ºi doi inºi cu armele îndreptate spre mine au strigat: sus mâinile banditule, Dumnezeu’ tãu! Nu le-am ridicat ºi am vrut sã sar într-un pãrãu. Au tras cu arma de vânãtoare ºi m-au umplut de alice iar apoi cu puºca cu glonþ de a trecut prin mine. Un securist a strigat la ei, opriþi mã, nu-l omorârãþi cã noi de unde mai aflãm. Aºa am scãpat în viaþã. Pe Vitan l-au împuºcat acolo în groapã, au tras cu toate armele în el ºi apoi au aruncat o grenadã sã nu scape”, îºi amintea Iosif Nandra. Pentru cã s-a rãzvrãtit împotriva regimului comunist a fost întemniþat 12 ani în cele mai grele lagãre de torturã ale comuniºtilor. A stat la Gherla, Aiud ºi
dus la muncã forþatã în Balta Mare a Brãilei. Coleg de celulã i-a fost Ticu Dumitrescu sau generalul Bãdin. Când a revenit acasã ºi-a întâlnit cãlãul, iar acesta fãrã regrete avea sã-l
priveascã în faþã. Putea sã-l frângã dintr-o miºcare dar l-a iertat. „L-am iertat pentru tot. N-am vrut sã mã mânjesc pe mâini cu sângele unui trãdãtor de þarã!”, Iosif Nandra.
10 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iulie 2013
Contract de finanþare, semnat pentru ambulatoriul din Petrila
A
dministraþia localã de la Petrila a semnat zilele trecute, contractul de finanþare pentru modernizarea ºi dotarea ambulatoriului din localitate. Dupã mai bine de doi ani de aºteptare, acum totul a intrat în linie dreaptã, iar reprezentanþii Primãriei Petrila întocmesc documentaþia pentru a fi demaratã procedura de licitaþie. Monika BACIU ”Putem sã spunem cã sunt mai mult de doi ani de când am început sã scriem proiectul, dar proiectul pentru reabilitarea, dotarea ºi modernizarea ambulatoriului a fost început sã îl scriem ºi sã îmtocmim cererea de finanþare în urmã cu aproximativ trei ani de zile. În data de 24 am semnat contractul de finanþare la
ADR Timiºoara pentru reabilitarea, modernizarea ºi dotarea ambulatoriului din Petrila. Contractul este în valoare de aproximativ 90 de miliarde de lei (vechi-n.r.)”, a spus primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel. Potrivit edilului, singura problemã în momentul de faþã este identificare unei soluþii pentru a acoperi partea de cofinanþare a acestui proiect.
În aºteptarea banilor...
R
eprezentanþii Spitalului de Urgenþã din Petroºani aºteaptã ca ministerul de resort sã aloce banii pentru proiectul care prevede reparaþia totalã a unitãþii medicale. La sfârºitul anului trecutt a fost atribuit contractul, însã nici pânã acum nu au sosit banii. Monika BACIU ”Am avansat din punctul de vedere cã avem un contract semnat ºi încheiat ºi care ºi care are o prevedere destul de bunã, faptul cã acest contract îºi va face simþitã prezenþa cu condiþia ca în primele 48 de luni de la semnare sã existe finanþare din
partea ministerului. Solicitãrile de finanþare pentru anul
în curs de aproximativ 8 milioane de lei sunt fãcute aºteptam rãspunsul celor de la
acum la caietul de sarcini pentru scoaterea la licitaþie a acestei lucrãri. Nu contractãm împrumut pentru 2%. Este exclus acest lucru”, a mai precizat sursa citatã. În urma proiectului, ambulatoriul de specialitate din
Petrila va fi dotat cu aparaturã medicalã de ultimã generaþie. ”Este vorba de dotarea modernã a cabinetelor care sunt în acest ambulatoriu. Nu ºtiu câte cabinete sunt acolo, dar important este cã se va face modernizarea ºi dotarea la standardele cerute acum a acestor cabinete medical”, a mai spus edilul. În momentul de faþã, clãdirea ambulatoriului de specialitate din Petrila aratã ca o ruinã. Pereþii scorojiþi stau sã se dãrâme, iar grilajul cu lacãt de pe uºã indicã faptul cã aici nu s-a mai umblat de ani de zile.
”Trebuie sã gãsim soluþii pentru partea de 2% acum la rectificarea de buget ºi o vom face. Lucrãm Bucureºti”, a declarat managerul SUP, medicul Alin Vasilescu. În ceea ce priveºte ºansele pentru a obþine finanþare în acest an, speranþele sunt mici. Spitalul de Urgentã din Petrosani împreunã cu administratia publicã din localitate au în vedere modernizarea si reabilitarea totalã a clãdirii care deserveste unitatea medicalã. Pentru proiectul de reparatii capitale la clãdirea spitalului costurile vor fi de 10 ori mai mari decât la ambulatoriu, undeva la circa 40 de milioane de euro. Acesti bani nu vor mai veni pe fonduri europene, ci de la Guvern.
Temperaturi caniculare în judeþul Hunedoara
J
udeþul Hunedoara a intrat sub cod galben de caniculã, iar temperaturile ridicate se menþin pânã miercuri. Carmen COSMAN
Administraþia Naþionalã de Meteorologie a emis o atenþionare meteorologicã Cod Galben de caniculã valabilã în intervalul 28-30 iulie, care vizeazã ºi judeþul Hunedoara. Conform atenþionãrii, în intervalul menþionat vre-
mea va deveni canicularã în vestul, sudul ºi local în centrul þãrii. În aceste regiuni, temperaturile maxime vor depãºi 3637 de grade, iar în sud-vest, izolat, se vor situa în jurul valorii de 39
de grade. Disconfortul termic se va accentua, iar indicele temperaturãumezealã va atinge ºi depãºi pragul critic de 80 în zonele de câmpie ºi local în cele de deal ºi podiº.
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.
z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iulie 2013
Bursã slabã la Petroºani
N
u sunt locuri de muncã, dar nici ºomeri calificaþi. Aceasta este prima concluzie a bursei din luna iulie, unde, deºi sunt mii de oameni ºomeri, prezenþa lor a fost slabã. Diana MITRACHE Doar câþiva zeci de oameni au ajuns vineri la Petroºani pentru a lua parte la Bursa locurilor de muncã., Cei mai mulþi ºomeri cautã un job de luni de zile, iar unii poate ºide aun. Le lipsesc calificãrilr ºi nici oferta nu îi avantajeazã. „Nu am gãsit nimic. Din primãvarã înontinuu îmi caut de lucru. Ar fi bine sã dea drumul la locuri de muncã guvernanþii ãºtia ºi sã nu mai fie mafia de acum”, a declarat un participant la bursa de vineri. „Cam ce e de mine, la pregãtirea pe care o am, nu e nimic. Am doar liceul
terminat ºi nu am experienþã ºi nu am nicio ºansã în faþa celor cu experienþã. Momentan, lucrez ca ºi curier, dar nu e de ajuns. Am vãzut un anunþ în Vulcan ca muncitor necalificat ºi ,erg sã vãd daca mã încadrez, pentru cã de vreo doi ani caut de lucru”, spune un alt ºomer. Alþii, însã, ar vrea tot mineri. „Ce sã gãsesc? Nimic. În domeniul mineritului, aduc ceva ãºtia? De un an caut de lucru, de când sunt în ºomaj ºi nu e nimic. Ne pare rãu, tot umblãm ºi nimic”, afirmã un fost miner. Printre ºomeri sunt chiar ºi absolvenþi de universitate,
care nu îºi gãsesc nimic. „Îmi caut de muncã. Sunt în cãutarea unui job ºi sper cã voi gãsi ceva. De luni de zile îmi caut de muncã ºi sunt economist licenþiat. Nu voiam neapãrat studii superiore, dar...”, a spus absolventul. În schimb, agenþii economici care au venit, au fãcut câteva selecþii. „Am gãsit 5 persoane. Mã vãd cu ei la biroul meu ºi din cei 5 am sã gãsesc doi trei potriviþi pentru acest job”, a declarat vineri laPetroºani Constantin Ciudai, angaja-
Îngrijorare: ªomajul în rândul tinerilor ar putea ajunge la 2 la sutã
ª
omajul în rândul tinerilor ar putea sã creascã vertiginos, a anunþat ministrul Muncii Mariana Câmpeanu, care s-a aflat la sfârºitul sãptãmânii trecute în judeþul Hunedoara. Carmen COSMAN
Acum, România se aflã sub media europeanã în ceea ce priveºte ºomajul tinerilor, þara noastrã înregistrând un indicator de circa 23,8 la sutã. Dar lucrurile s-ar putea schimba ºi asta din cauza numãrului mare de absolvenþi, care nu au luat examenul de bacalaureat ºi care au început deja sã solicite ajutor de ºomaj. “Probabil cã, pe mãsurã ce tinerii absolvenþii care nu au luat bacalaureatul se
vor înscrie, aceastã cifrã care a fost de 23,7 la sutã, apoi a ajuns la 23,8 la sutã, ar putea ajunge la 25 la sutã, ceea ce este pragul de alarmã în ceea ce priveºte ºomajul în rândul tinerilor. Chiar dacã la nivel de þarã suntem sub media europeanã, în þarã sunt judeþe unde ºomajul tinerilor este mare, ºi mã refer la zona Moldovei ºi zona de sud a þãrii”, a spus ministrul Muncii. Pentru contracararea acestui fenomen îngrijorãtor, la nivelul
Ministerului Muncii se încercã elaborarea unor programe menite sã reducã ºomajul la persoanele tinere, inclusiv pentru accesarea a cât mai multor fonduri europene prin programul “Garanþia pentru tineri”, ce se va aplica din ianuarie 2014 ºi care are un buget de opt miliarde de euro, la nivelul întregii Uniuni Europene. “Programul european «Garanþia pentru tineri» prevede ca în termen de patru luni, dupã ce un tânãr a absolvit o formã de
învãþãmânt, sã i se gãseascã o formã de ocupare: fie sã continue studiile, fie sã participe la cursuri de recalificare, fie sã fie angajaþi. În acest fel se încearcã reducerea posibilitãþilor ca tinerii sã devinã ºomeri de lungã duratã”, a mai adãugat ministrul Muncii.
tor, care cãuta un agent de vânzãri. „Am gãsit câþiva ºomeri. Acum sã vedem ce ne oferã pe viitor. Deocamdatã, ei promit multe, dar sã vedem. Nu sunt calificaþi majoritatea, dar încercãm sã îi formãm, cã altfel nu se poate. Le oferim o ºansã”, a spus Cristina Conca, un alt angajator, care cãuta confecþioneri. Bursa locurilor de muncã s-a þinut în toate agenþiile locale, iar la Petroºani oferta a fost cam aceeaºi cu cea de la ultimele burse. „La bursã, s-au ptezentat 7 angajatori. Avem 54 de locuri de muncã vacante, locuri de muncã în doemniul construcþiilor, confecþiilor, comerþ ºi servicii”, a declarat Iudith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Cei mai mulþi, însã, s-au plâns cã nu au calificare, dar agenþia localã le poate oferi gratuit cursuri de recalificare. Problema este, însã, ca ºomerii sã fie de
acord ºi sã le urmeze. „Noi îi putem ajuta ºi cu calificare ºi începem cursuri de calificare, dar din pãcate, ºi acolo întâmpinãm probleme. Când venim cu o ofertã, cu un curs, ei doresc altceva. Deci, cei care doresc sã îºi schimbe calificarea, trebuie doar sã ne informeze ºi,în momentul când începe cursul,îi trimitem ºi la cursuri de calificare”, a completat Iudith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. În Valea Jiului sunt aproximativ 3.000 de ºomeri, iar o bunã parte dintre ei sunt tineri absolvenþi de liceu, fãrã calificãri, ori mineri disponibilizaþi. La nivelul judeþului Hunedoara, au fost contactaþi un numãr de 227 angajatori în vederea participãrii la bursã ºi au participat efectiv un numãr de 75 agenþi economici. Oferta de locuri de muncã a numãrat 336 de posturi, cele mai multe fiind la Hunedoara, unde au fost scoasela concurs aproape 90 de locuri de muncã. La finalul bursei, au fost selectate 193 persoane în vederea încadrãrii ºi au fost încadrate în muncã 118 persoane, dintre care 14 persoane cu studii superioare.
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iulie 2013
Calcul în lei pentru concesionarea ºi închirierea terenurilor
M
unicipalitatea Petroºani vrea calcularea suprafeþelor de teren din domeniul public-privat care sunt concesionate sau închiriate în lei ºi nu în euro cum a fost pânã acum. Pe masa aleºilor locali se aflã un proiect, aflat acum în dezbatere publicã, iar dupã finalizarea lui cu toate amendamentele, ar putea intra în vigoare. Maximilian GÂNJU Primarul municipiului, Tiberiu Iacob Ridzi susþine cã proiectul de hotãrâre privind stabilirea valorilor de pornire a licitaþiilor pentru concesionarea ºi închirierea terenurilor ce aparþin domeniului privat ºi public al municipiului Petroºani prevede calculul în moneda naþionalã ºi nu în euro pentru cã, nu în puþine cazuri, municipalitatea ieºea în pierdere. Ultima modificare în privinþa valorilor de pornire a licitaþiilor pentru concesionarea
ºi închirierea terenurilor ce aparþin domeniului privat ºi public al municipiului Petroºani, au fost stabilite prin Hotãrârea Consiliului Local al Municipiului Petroºani din ianuarie 2011. „Când hotãrârea nr. 29/2011 a fost supusã aprobãrii consiliului local s-a avut în vedere, în principal, transformarea valorilor de pornire a licitaþiilor pentru concesionarea ºi închirierea terenurilor domeniului privat ºi public din moneda euro în moneda naþionalã. S-a constatat cã,
pentru anumite destinaþii, valorile care rezultã din calculul redevenþei sau chiriei, sunt foarte mici, încât nu acoperã minimul de cheltuieli, motiv pentru care apreciem cã se impun anumite modificãri”, explicã
secretarul Primãriei Petroºani, Adrian Negoe. Dacã va fi adoptat noul proiect, cei care concesioneazã sau închiriazã suprafeþe de teren vor plãti în funcþie de zonã metrul pãtrat.
E musai cu certificate la casã
N
imeni nu mai vinde sau nu mai cumpãrã locuinþe, dacã nu scoate un certificat energetic al locuinþei. Asta costã bani în plus pentru vânzotor, iar de aproape o sãptãmânã este obligatoriu acest act. Diana MITRACHE Certificatul energetic este absolut necesar în tranzacþiile imobiliare ºi aºa paralizate de criza economicã. Acum, orice vânzãtor e nevoit sã îºi scoatã un astfel de act, iar agenþii imobiliari spun cã deja altfel nu se poate. „Bineînþeles cã existã costuri suplimentare ºi de aici apare ºi nemulþumirea populaþiei cã tre-
buie sã le facã pe banii lor. Acum face lumeaºi certificat energetic, pentru cã altfel notarii nu fac acte de vânzarecumpãrare, pentru cã e absolut obligatoriu”, a
spus Cristian Filipovici, agent imobiliar. E scurt timpul, pentru cã doar din 20 iulie certificatul energetic este obligatoriu, iar pânã acum nu s-au fãcut tranzacþii cu astfel de acte. Dar
nici nu vor mai fi vânzãri fãrã. „Nu am avut pânã acum tranzacþii în ultimele zile, pentru cã piaþa imobiliarã este aºa cum este, însã, ºtiu, discutând la notariat, cã oamenii îºi fac pentru cãe absolut obligatoriu ºi altfel nu se poate face vânzarea”, a mai adãugat Cristian Filipovici, agent
imobiliar. În Valea Jiului sunt cel mult 5 operatori care elibereazã astfel de certificate. Preþul unui certificat energetic începe de la 200 euro + Tva, pentru apartamente ºi vile cu suprafaþã pânã în 200 mp. Cel care cere auditul, trebuie sã punã la dispoziþia auditorului informaþii cu privire la materialele din care este realizatã casa, date cu privire la perioda în care a fost construitã, planurile imobilului cu precizarea orientãrii cardinale sau date ale consumului de apã, gaze sau curent electric.
Astfel, au fost delimitate patru zone: Zona de agrement pentru care se va plãti
7,15 lei-mp, zona A centralã 7.03, zona B intermediarã 6,49 lei, zona C marginalã 5,95 ºi zona D marginalã cu 5,42 lei metru pãtrat. Pentru închirieri, valorile de pornire la licitaþie sau negociere directã sunt ºi de trei ori mai mici fiind stabilite tot pe aceleaºi categorii de zone.
Actualitate 13
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iulie 2013
Copiii din Varpalota, în vizitã la Petroºani
D
elegaþia de copii din oraºul înfrãþit Varpalota a venit în vizitã la primarul din Petroºani. Tiberiu Iacob Ridzi le-a oferit ciocolatã ºi le-a urat o vacanþã frumoasã în zona noastrã. Diana MITRACHE
Peste 20 de copii ºi profesorii lor care îi însoþesc în vizita la Petroºani au venit, lasfârºitul sãptãmânii trecute, la primãrie. Ei sunt dintre cei cu cele mai bune rezultate la învãþãturã, iar pentru asta au fost primiþi de primarul municipiului Pretroºani, care le-a oferit, la final ºi ciocolatã. „Eu cred cã sunt foarte importante schimburile între copii din þãri diferite, pe lângã partea distractivã ºi de vacanþã, cu siguranþã, ei
vor rãmâne cu amintiri plãcute legate de oraº, zonã ºi oamenii de aici, de modul cum trãim noi ºi pot sã facã acestã comparaþie cu ceea ce existã la ei. Asta nu înseamnã decât cã vor fi mai bogaþi spiritual ºi cu o experienþã de viaþã care îi va ajuta pe viitor”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani, la finalul vizitei. Profesorii, dar ºi copiii sau arãtat încântaþi de programul pe care l-au avut în Valea Jiului, iar unii dintre copii sunt chiar la a doua
vizitã la Petroºani. „Îmi place foarte mult aici, cã e o zonã foarte frumoasã ºi aceºti munþi frumoºi ne încântã. Am fost în Retezat, la parcul de aventuri ºi la Geoagiu la ºtrand ºila Castel în Hunedoara”, a povestit o fetiþã din Varpalota. „Eu sunt a doua oarã în Petroºani ºi deja sunt familiarizatã cu aceste
Tabu pentru multã lume
Î
n ultimii ani în þara noastrã adolescenþii ºi chiar ºi copii în vârstã de pânã în 14 ani au devenit din ce în ce mai emancipaþi. La prima vedere nu este un lucru rãu dar emanciparea nu aduce numai lucruri bune. Din toate lucrurile ”bune” pe care tinerii le descoperã cu ajutorul internetului sau prin simple convesatii un subiect sara cel mai mult în evidenþã, relaþia sexualã. Monika BACIU
Un studiu fãcut în judeþul Hunedoara, a scos la ivealã faptul cã cel puþin un sfert din totalul adolescenþilor cu vârsta între 12 ºi 14 ani au avut deja cel un raport sexual. Studiul a fost efectuat pe mai mulþi tineri din judeþul Hunedoara. Copiii au mai spus un lucru interesant, ºi anume ca 58% dintre ei au primit informaþii despre ce înseamnã viaþa sexualã chiar de la pãrinþi. Mai mult decât atât chiar dacã au împlinit vârsta majoratului dar din cauza unei educaþii în acest sens jumãtate
dintre femeile din þara noastrã nu folosesc nicio metodã contraceptivã, pentru cã nu ºtiu ce înseamnã. Aºa cã nu e de mirare cã un milion de români suferã de infecþii cu transmitere sexualã, însã, cifra este de zece ori mai mare. În plus, statisticile aratã cã o treime dintre românce au fãcut cel puþin un avort de-a lungul vieþii. România se
numãrã printre primele zece þãri europene la incidenþa bolilor cu transmitere sexualã. Asta pentru cã mulþi români nu ºtiu ce sunt pilulele anticoncepþionale sau cât de sigur e prezervativul. Numãrul persoanelor diagnosticate cu infecþii cu transmitere sexualã este foarte mare în þara noastrã. Odatã contractatã, boala cu transmitere sexualã
ajunge foarte uºor la toþi partenerii cu care bolnavul intrã în contact. Studiile aratã cã doar o treime dintre români ºtiu cã nicio metodã contraceptivã nu este 100% sigurã. La nivel mondial sunt estimate aproape 340 de milioane de cazuri de sifilis, gonoree sau clamidia. Toate aceste lucruri nu pot decât sã denote faptul cã la acest capitol nici tinerii dar nici o mare parte a populaþie nu au avut o educaþie necesarã pentru cã de cele mai multe ori acest subiect a fost unul tabu în principal din vina pãrinþilor care nu pot vorbi deschis cu propri copii despre viaþa sexualã ºi despre riscurile majore la care aceºtia se expun.
locuri frumoase ºi mi-a plãcut foarte mult parcul de aventuri, cu toate cã la început mi-a fost fricã, dar pânã la urmã am reuºit sã merg pe traseu”, spune un alt copil. „Se ºtie cã între cele douã oraºe înfrãþite, aceastã tabãrã este deja o
tradiþie veche ºi reciprocã. Câþiva copii din Petroºani sunt la Varpalota ºi cei de acolo sunt aici. Aceste tabere sunt organizate de consiliile locale ºi elevii sunt selectaþi dupã învãþãturã, rezultate. Dupã câte am observat eu, le place foarte mult la Petroºani ºi Valea Jiului, cã au fost ºi în alte locuri de aici”, a declarat Holdosine Varga Zsuzsa, coordonatoarea taberei. Copiii din Varpalota vor face diverse excursii ºi vor vedea toate locurile frumoase din Valea Jiului, iar, la rândul lor, cei din Petroºani viziteazã oraºul înfrãþit din Ungaria. Toþi sunt foarte buni la ºcoalã ºi datoritã rezultatelor obþinute, au ajuns gratuit în acest proiect.
14 Program & Horoscop
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iulie 2013
9:50 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Legendele palatului: concubina regelui 11:10 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 11:50 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 12:30 Vara pe val (r) 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Vara pe val 17:30 O9atitudine - Protecþia consumatorilor 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 19:00 Dosarele secolului XX
10:00 În gura presei 11:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Studio sportiv 20:45 Fotbal Liga 1 22:45 În puii mei 0:15 Nikita
9:30 ªi eu m-am nãscut în România (r) 10:30 NCIS: L. A. (r) 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18
9:45 Taxi Driver (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Suflete pereche (r) 14:45 Specialiºti în sãnãtate 15:15 Taxi Driver (r) 16:15 Substituire cu bucluc 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Misiune în Paradis
7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1
7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Cum sã devii newyorkez (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Fã ce zice mama 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Misiune în linia întâi 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Þintã umanã
21 martie *** 20 aprilie S-ar putea sã pierdeþi o afacere profitabilã, din cauza prudenþei exagerate. Nu sunteþi prea sociabil ºi riscaþi sã vã izolaþi de cei din jur. Când vã veþi da seama, ar putea fi prea târziu. Dupã-amiazã puteþi sã vã gândiþi la planuri de viitor ºi sã vã bucuraþi de armonia din familie.
10:15 11:10 11:15 11:30 12:30 12:45 13:45 13:50 14:15 15:15 15:30 16:30 17:30
Que bonito amor (r) Doamne de poveste Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Iubiri vinovate (r) Doamne de poveste Teleshopping Dragostea învinge 100 de poveºti celebre Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor
Cei 7 ani de acasã (r) ªatra (r) ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Dragostepunctro (r) Dragoste ºi pedeapsã ªtirea zilei ªtirile Kanal D Iffet Voinþã de femeie Vacanþa Mare
9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Dinamo - Vaslui 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Dinamo - Vaslui 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Corinthians Sao Paulo 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Corinthians Sao Paulo 14:00 ªtirile Digi Sport 14:30 Rezumat Jocurile Mondiale 15:00 WTC IronMan 2013 15:30 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Digi Sport Special 19:00 Fotbal: Braºov Sãgeata Nãvodari 20:45 Digi Sport Special 22:00 Fotbal European
Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune
aprile *** 21 mai Dimineaþa sunteþi de nerecunoscut ºi cei din jur încearcã sã vã scoatã din starea de apatie în care aþi cãzut. De vinã pot fi oboseala acumulatã ºi problemele financiare, care vã preocupã serios. Nu luaþi decizii de unul singur. Evitaþi sã vã implicaþi în activitãþi importante!
22
22
mai
iunie
*** 22 iunie
*** 22 iulie
Se pare cã vã concentraþi mai greu, din cauza neînþelegerilor cu persoana iubitã. De aceea, ºi dificultãþile de la serviciu vi se par mai mari decât de obicei. Puteþi câºtiga bani cu uºurinþã, cu condiþia sã nu vã forþaþi norocul. Fiþi mai atent cu cei din jur. 10:00 11:30 12:30 13:15 14:45 15:30 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15 23:15
21
23 iulie *** 22 august
Astãzi aveþi succes în afaceri. Ori încheiaþi un contract, ori vã gãsiþi un al doilea serviciu. Evitaþi discuþiile în contradictoriu. Nu refuzaþi sfaturile unei persoane cu mai multã experienþã!
23 august *** 22 septembrie
Dimineaþa s-ar putea sã amânaþi o cãlãtorie în interes de familie, din cauza banilor. Este momentul sã vã concentraþi asupra proiectelor ambiþioase, pe termen lung. Spre searã, s-ar putea sã fiþi invitat la o petrecere.
Dimineaþa sunteþi inhibat ºi nu vã exprimaþi prea clar. Evitaþi întâlnirile cu prietenii, pentru cã s-ar putea sã fiþi înþeles greºit, din cauza problemelor de comunicare. Nu faceþi investiþii ºi nu cumpãraþi obiecte de valoare!
23 septembrie *** 22 octombrie
23 octombrie *** 22 noiembrie
În cursul dimineþii, vã indispune o problemã minorã de sãnãtate. Nu sunteþi prea sociabil ºi preferaþi sã fiþi singur. Nu refuzaþi dialogul cu prietenii sau cu partenerul de viaþã.
Astãzi nu vã recomandãm sã cãlãtoriþi ºi nici sã urmãriþi câºtiguri financiare. Sunteþi prea puþin sociabil ºi puteþi pierde în afaceri. Nu sunt excluse nici deziluziile pe plan social.
23 noiembrie *** 20 decembrie Se pare cã sunteþi inhibat ºi irascibil. Fiþi prudent ºi evitaþi cearta cu colegii de seviciu! Puteþi sã vã ascultaþi intuiþia. Implicaþi-vã mai mult în problemele casei!
21 ianuarie *** 20 februarie
La serviciu, sunteþi foarte bine dispus ºi munciþi cu tragere de inimã. Aveþi însã grijã, pentru cã sunt colegi care vã sapã! Astãzi nu aveþi cum sã câºtigaþi mulþi bani. Acordaþi mai multã atenþie partenerului de viaþã.
21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa nu aveþi chef sã discutaþi cu nimeni ºi nici mãcar sã rezolvaþi problemele care vã privesc în mod direct. Fiþi atent, pentru cã vã puteþi izola la serviciu! Fiþi mai sociabil.
21 februarie *** 20 martie Dimineaþa simþiþi nevoia sã vorbiþi cu cineva despre problemele sentimentale. Aveþi impresia cã sunteþi neglijat. Nu vã lãsaþi pradã sentimentelor, întrucât riscaþi sã deveniþi melancolic.
Actualitate 15
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iulie 2013
Aleargã la ultramaraton
„ªoimul din Parâng”, intrã din nou în cursã
T
oma Coconea va lua startul uneia dintre cele mai frumoase competiþii cu caracter umanitar din lume. Acesta recunoaºte cã vedeta TV Mihaela Rãdulescu este cea care i-a lansat provocarea ºi l-a convins sã se înscrie la cea de a 14-a ediþie a maratonului „No finish line!”. Toma Coconea s-a înscris deja în competiþia ce va avea loc între 16 ºi 24 noiembrie ºi la care participã ultramaratoniºti din toatã lumea. Potrivit datelor oficiale, supermaratonul “No finish line” adunã anual mii de oameni care vor sã alerge spre a fi de folos semenilor lor. Practic, fiecare kilometru parcurs de oricine se transformã într-un euro donat pentru diverse cauze umanitare. “Cursa e deschisã oricui. E un spectacol uman cum n-am mai vãzut, de la tineri, copii, bãtrâni, persoane cu handicap sau în
Restricþii apã
S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþa restricþii în furnizarea apei potabile pentru luni, 29 iulie 2013 în oraºul Vulcan, între orele 10,00 - 14,00. Zona afectatã: Cartier Crividia. Motivul restricþiei - remediere pierderi pe str. Crividia nr. 68. Mulþumim pentru înþelegere. Cu deosebitã stimã, Director General, Costel AVRAM
fotolii rulante..., toþi vin ºi aleargã cât pot (sau se deplaseazã cum pot), spre a dona efortul lor, dar existã ºi o secþiune pentru profesioniºti, unde vin cei mai buni 50 de sportivi de ultramaraton. Se aleargã 7 zile, zi ºi noapte, dupã cum rezistã fiecare, iar în a 8-a zi mai existã o competiþie - cine aleargã mai mulþi kilometri în 24 de ore. Toma a vrut sã-l înscriu la
amândouã cursele, deci va alerga 8 zile”, a explicat Mihaela Rãdulescu pe pagina sa de pe o reþea de socializare. Anul acesta, Toma Coconea ar vrea sã batã douã recorduri. Astfel, în cursa de 7 zile, recordul la bãrbaþi este de 1.041 kilometri. În cursa de 24 de ore, recordul este de 248 kilometri. E un maraton extrem de greu. Se
Producãtorii agricoli sunt nemulþumiþi de preþurile de achiziþie a produselor agricole
L
iga Asociaþiilor Producãtorilor Agricoli este nemulþumitã de preþurile de achiziþie a produselor agricole în 2013 practicate de marii angrosiºti ºi roagã reprezentanþii Guvernului sã intervinã pe piaþã. Într-o scrisoare adresatã ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, premierului Victor Ponta ºi preºedintelui Traian Bãsescu, LAPAR semnaleazã cã producãtorii agricoli vin dupã un an greu, în are seceta i-a decapitali-
aleargã într-o buclã de 1,3 kilometri, între 2 borne care contorizeazã electronic trecerea fiecãruia. Camionul nostru, Toma Coconea, este aºteptat cu braþele deschise de organizatorii competiþiei. “Anul trecut s-au strâns 275.795 Euro, pentru ºcoli ºi cabinete medicale necesare copiilor din Senegal ºi Nepal. 275.795 euro înseamnã numãrul de kilometri parcurºi de toþi participanþii, la un loc. Pentru 2013, organizatorii din Monaco sperã sã ajungã la 300 000 de kilometri ºi mi-au spus cã sunt onoraþi sã aibã în cursa un vicecampion mondial RedBull X Alps motiv pentru care i-au pus la dispoziþie, gratis, o rulotã super-modernã pentru acea sãptãmânã”, a mai spus Mihaela Rãdulescu. Car men COSMAN
zat, iar în 2013, când situaþia producþiilor este ceva mai bunã, preþurile practicate pe piaþã acoperã cheltuielile de producþie în proporþie de 70-80%, angrosiºtii profitând de faptul cã producãtorii agricoli nu au spaþii de depozitare sau sunt decapitalizaþi. “Aºadar, vã rugãm ca Guvernul României sã intervinã pe piaþã, dupã modelul celorlalte state europene, atunci când angrosiºtii deþin monopolul în achiziþia de produse agricole’, se spune în scrisoare. (AGERPRES)
Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.
Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820
ANGAJARE SC LAURA CONSTRUCT CONSULT SRL Vulcan angajeazã
BARMAN Relaþii la telefon 0766068282
16 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iulie 2013
Depoul va fi în sãrbãtoare
D
epoul de vagoane din Petroºani va fi din nou în sãrbãtoare, în tomanã. Cât priveºte muzeul dedicat istoriei depoului, acesta aºteaptã fonduri europene, la fel ca ºi gara ponositã. Diana MITRACHE
Reprezentanþii depoului de la Petroºani pregãtesc un nou eveniment în acest loc. În prima lunã din toamnã vor fi ceremonii legate de
prima linie de cale feratã construitã prin munþii din Defileul Jiului. „Am discutat cu directorul CFR. Existã o acþiune pe care ei vor sã o facã în septembrie, legatã de linia Bumbeºti - Livezeni,
dupã care lucrurile merg mai departe”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi primarul municipiului Petroºani. Pentru a realiza un muzeu în zona depoului e nevoie de bani, iar primarul din Petroºani spune cã se va baza pe fondurile europene „Muzeul ar trebui fãcut pe fonduri europene ºi atunci lucrurile le pregãtim din timp. Dupã ce se va da drumul la programul 2014 - 2020, cei de
Aqualand la Livezeni
A
vem terenuri ecologizate la Petroºani, iar pe unul dintre ele va fi construit un parc acvatic. Asta spune acum Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani, care recunoaºte cã restul zonelor foste miniere le poate pune la dispoziþia investitorilor.
la CFR vor putea sã încerce sã acceseze aceste proiecte”, mai spune primarul din Petroºani. Dacã proiectele pentru depou mai o
ºansã, revigorarea gãrii din Petroºani pare tot mai imposibilã. Asta pentru cã nu sunt bani, iar la Bucureºti nu a fost
parte a zonei ecologizate ºi cealaltã zonã e deschis pentru orice investitor”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din municipiul Petroºani. Preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ confirmã aceastã investiþie. ”Proiectul continuã, vom
Diana MITRACHE Locul pe care cândva a fost preparaþia de cãrbuni de la mina Livezeni va deveni un loc de agrement, Planul e gândit de autoritãþile locale ºi cele judeþene, care vor sã valorifice terenul în speranþa cã vor atrage turiºtii ºi nu numai. Terenul de Dâlja, însã, mai aºtepatã proiecte. „La Livezeni, noi, împreunã cu CJ vrem sã construim un aqualand într-o
fi primi care vom pune pe axele respective în exerciþiul financiar european 2014-2020 adicã încercam sã le facem pe plan euro-
posibil niciun demers. „Nu mai am ce demersuri sã mai fac. Am fãcut la toþi miniºtrii, la toþi conducãtorii responsabili cu acestã chestiune, dar, din pãcate nu s-a luat nicio mãsurã ºi nu vãd ca în perioada urmãtoare sã se rezolve ceva”, a mai adãugat primarul. Evenimentul din staþia CFR de la Petroºani va prinde viaþã în septembrie, acesta fiind al doilea ca amploare, dupã ce anul trecut aici a popsit trenul regal. pean”, a declarat Mircea Ioan Moloþ. Fosta minã Dâlja a fost ecologizatã de ani buni, dar nici pânã acum nu au fost prea multe oferte de la investitori. Totuºi, zona are acces la calea feratã ºi ar putea deveni interesantã, însã, deocamdatã criza financiarã împiedicã investitorii sã vinã aici cu vreo propunere concretã. Pânã atunci, însã, ne bazãm pe promisiunea cã la Livezeni vom avea aqualand.