CVJ NR. 417, VINERI 26 IULIE 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 417

Cronica Vãii Jiului Vineri, 26 Iulie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Primarul cãlãtor, dar cu fricã de avion

Recompense pentru eroii de lângã noi

Veteranii de rãzboi, cetãþeni de onoare ai judeþului Hunedoara

A

u luptat cu arma în mânã acolo unde Þara a avut nevoie de ei, au fost rãniþi, iar acum, în amurgul vieþii, a venit ºi rândul lor.

>>> PAGINA A 4-A

24 de posturi desfiinþate la Primãria Petroºani

24

de posturi vacante de la Primãria Petroºani vor fi desfiinþate. În cursul zilei de joi, reprezentanþii administraþiei locale din Petroºani au primit avizul de desfiinþare a posturilor vacante...

>>> PAGINILE 8-9

Soluþii pentru restricþia de pe Defileu. Decizia stã la CNADNR

R

estricþia de pe Defileul Jiului, încã în discuþie.

De când a fost restricþionatã circulaþia pe Defileul Jiului nervii ºoferilor sunt întinºi la maximum.

>>> PAGINA A 11-A

Cocioabe în centrul staþiunii Parâng

P

rimarul de la Uricani, Dãnuþ Buhãescu, se gândeºte la vizita oficialã pe care ar putea-o face în toamna aceasta în America la invitaþia Revistei Române pentru Administraþie Publicã Localã din România. Pânã atunci, însã, el recunoaºte cã îi zboarã gândul ºi la câte-o vacanþã exoticã. >>> PAGINA A 7-A

C

onstrucþii neterminate, ruine din lemn, câini ºi maºini abandonate. Cu asta întâmpinãm turiºtii ce vin în Parâng...

>>> PAGINA 16

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Iulie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu DN7 Halta Geoagiu Orãºtie DN7 Orãºtie - Spini DN 7 Spini Simeria Veche Simeria DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Câinelul de Jos - Bejan Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr.

14, tel. 0734.779.423, fax.

0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr.

11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Iulie 2013

„Pradã” bogatã în urma unei razii A început schimbarea pentru ªtiinþa a poliþiºtilor din Petroºani L O

femeie de 39 din Petroºani, care a golit genþile angajatelor unui salon de înfrumuseþare, a fost prinsã de poliþiºti în urma unei razii.

Acþiunea poliþiºtilor din Petroºani s-a desfãºurat în cartierele Aeroport ºi Colonie, precum ºi în zona Livezeni.

Astfel, a fost identificatã Eva N., de 39 de ani, despre care poliþiºtii spun cã cã, în data de 23.07.2013, în timp ce se afla în incinta unui salon de înfrumuseþare pentru a beneficia de servicii de manichiurã, profitând de neatenþia angajatelor, a sustras din poºetele acestora suma de 100 euro ºi 200 lei.

Femeia este cercetatã sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de furt calificat.

Totodatã, a fost depistat ºi un bãiat de 16 ani, din Petroºani, pentru care era emisã

ucrãrile de modernizare intreprinse anul acesta la baza sportivã ªiinþa au fost recepþionate zilele acestea de reprezentanþii Universitãþii.

de Judecãtoria Petroºani sentinþa penalã prin care s-a dispus internarea sa în Centrul de Reeducare Buziaº. Minorul a fost escortat ºi depus în Centrul de Reeducare Buziaº. „Poliþiºtii Birourilor Rutier ºi Investigarea Fraudelor au acþionat pe linia respectãrii legalitãþii transportului de mãrfuri ºi persoane, fiind controlate peste 30 de autovehicule. În urma verificãrilor efectuate au fost aplicate 15 sancþiuni contravenþionale, în valoare totalã de 6.760 lei; pentru

nerespectarea Codului, totodatã fiind reþinute 2 permise de conducere reþinute ºi 2 certificate de înmatriculare.

Poliþiºtii Biroului Ordine Publicã au aplicat 6 sancþiuni contravenþionale pentru nere-

spectarea normelor de convieþuire socialã, a ordinii ºi liniºtii publice”, au precizat reprezentanþii IPJ Hunedoara.

Totodatã, au fost depistaþi doi bãrbaþi care se sustrãgeau urmãririi penale, respectiv Adrian V., de 24 de ani, din Petroºani, cercetat sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor de ameninþare ºi loviri ºi alte violenþe, ºi Vasile L., de 31 de ani, din Petroºani, cercetat sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de abuz de încredere.

Car men COSMAN

Controale la carnea de mici I

nspectorii OPC împreunã cu cei ai DSVSA Hunedoara fac verificãri la unitãþile de alimentaþie publicã din zona Vãii Jiului dupã ce au primit mai multe sesizãri de la consumatori. Aceºtia acuzau probleme la carnea de mici vândutã în unele magazine. „Acþiunea este a inspectorilor OPC, dar ni s-a cerut participarea. Cunosc faptul cã a existat o plângere, carnea de mici nu era bunã de consum am înþeles. Noi am verificat unitatea de unde a fost cumpãrat

produsul, actele de provenienþã erau conforme, nu am descoperit probleme pe linia noastrã. Rãmâne de vãzut ce nereguli au gãsit colegii de la OPC. Cert este cã la unitatea incriminatã exista o problemã de atitudine din partea personalului”, a declarat ºeful CSVSA Petroºani, dr. Octavian Popescu. Potrivit acestuia, chiar dacã la controlul derulat în urma plângerii nu au fost gãsite probleme, unitatea va fi monitorizatã la fel ca ºi restul

unitãþilor de alimentaþie publicã din estul Vãii Jiului.

Maximilian GÂNJU

Însã, acum, specialiºtii din Dealul Institutului lucreazã la accesarea unor fonduri europene pentru o altã parte a proiectului integrat de reabilitare ºi modernizare a acestui obiectiv. “În momentul de faþã, o echipã de trei oameni lucreazã la un proiect în ideea de a câºtiga un grant pentru a reabilita cealaltã parte a bazei sportive. De altfel, noi mai dorim sã refacem ºi partea de drum interior, care deserveºte toate obiectivele bazei sportive ”, ne-a declarat Dacian Ciodaru, director administrativ la Universitatea Petroºani.

La acest moment încã nu se cunoaºte suma care ar trebui accesatã pentru aceste lucrãri, însã, în privinþa proiectului de-abia recepþionat, valoarea a fost de 360.000 de lei, iar reparaþiile executate aici erau imperios necesare.

Luiza ANDRONACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Iulie 2013

Recompense pentru eroii de lângã noi

Veteranii de rãzboi, cetãþeni de onoare ai judeþului Hunedoara

A

u luptat cu arma în mânã acolo unde Þara a avut nevoie de ei, au fost rãniþi, iar acum, în amurgul vieþii, a venit ºi rândul lor. Împovãraþi de bãtrâneþe ºi suferinþã ºi umiliþi de un sistem care nu reuºeascã sã gãseascã decât o mânã de bãnuþi pentru cei care ºi-au riscat viaþa pe front, veteranii de rãzboi din Valea Jiului au primit, joi, titlul de “Cetãþean de Onoare al judeþului Hunedoara” ºi câte un premiu în bani.

Moment emoþionant joi, în Sala de Marmurã a Primãriei Petroºani, unde câteva zeci de veterani de rãzboi din Valea Jiului ºi Bãniþa au primit diplomele de “Cetãþean de Onoare” al municipiului Petroºani ºi un premiu de 200 de lei, înmânate de preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan

Moloþ. În total, în Valea Jiului sunt 52 de veterani, însã o parte a fost reprezentatã de copiii eroilor noºtri, iar alþii nu au putut veni deloc ºi nici nu au avut pe cine trimite sã le ridice premiul. Mircea Moloþ recunoaºte cã acest gest ar fi trebuit sã vinã mai devreme, în urmã cu 10 ani când a preluat preºedinþia

CJ Hunedoara ºi când, cu siguranþã în judeþul Hunedoara erau în viaþã mai mulþi decât cei 800 de veterani de acum. “Îmi pare rãu cã nu l-am fãcut în urmã cu 10 ani ºi apoi sã-i sãrbãtorim în fiecare an, pentru cã aceºti oameni meritã respectul nostru ºi mãcar atât putem sã facem pentru ei, noi, autoritãþile publice, sã ne întâlnim cu ei, sã stãm de vorbã…. Datoritã lor ºi celor care au luptat în celelalte rãzboaie, noi astãzi vorbim româneºte ºi suntem în graniþele în care România este de mult timp”, a declarat preºedintele CJ Hunedoara. Acesta s-a declarat emoþionat de întâlnirea cu veteranii de rãzboi, cãrora le-a înmânat diplomele cu ochii în lacrimi. “Nu cred cã pot sã exprim în cuvinte ceea ce am simþit. Mi-au dat lacrimile. Este un sentiment pe care îl trãieºti doar când îi strângi mâna ºi de apropii de faþa dânsului sã-I spui “La mulþi ani!”. Te gândeºti cã aceºti oameni, în vremuri de restriºte ºi jale, au întruntat cãlduri, ploi, viscol, zãpezi, fãrã niciun interes, cum se întâmplã astãzi”, a mai spus preºedintele CJ Hunedoara.

De asemenea, primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob – Ridzi, care a gãzduit emoþionantul moment, le-a mulþumit celor care ºi-au riscat viaþa pentru a apãra graniþele þãrii. “Acest gest simbolic nu face altceva decât sã arate recunoºtinþa pe care noi, generaþiile de astãzi trebuie sã o avem faþã de dumneavoastrã ºi faþã de toþi cei care au fãcut posibil ca România sã existe astãzi în aceastã formã ºi au fãcut

acest lucru inclusiv prin sacrificiul suprem”, le-a spus Iacob – Ridzi veteranilor.

S

uflete vii în trupuri mãcinate de suferinþe Bucuroºi ºi emoþionaþi deopotrivã cã meritele lor sunt recunoscute, veteranii de rãzboi din Valea Jiului au uitat pentru câteva momente de anii ºi suferinþele care le toarnã parcã plumb în picioare ºi care le macinã trupurile. Au uitat, poate, ºi cã statul român le „recompenseazã” rãnile cãpãtate pe fronturile unde au luptat cu fix 250 de lei, cât este pensia de veteran.

Oricum, nu se plâng niciodatã ºi îi mulþumesc lui Dumnezeu cã, la peste 90 de ani cât au cei mai mulþi, încã sunt în viaþã. Cornel Pârv are 94 de ani.

A venit la Primãria Petroºani îmbrãcat în straie populare.

Pentru el, ca ºi pentru ceilalþi veterani, astãzi este sãrbãtoare. Deºi abia mai merge, nu se plânge.

Singura grijã este dacã stã bine tricolorul, pe care ºi l-a pus dupã gât. Nu mai vede bine ºi tare i-ar pãrea rãu sã nu fi aºezat cum trebuie drapelul României, la care þine atât de mult. În mânã þine un buchet de flori, din plastic, probabil cam de o

vârstã cu el, pe care ar vrea sã le ofere, cu drag, preºedintele CJ Hunedoara, emoþionat de gestul acestuia.

Vistian Balcan are tot 94 de ani. A luptat în Caucaz, unde a fost rãnit. Nu a mai putut rãmâne pe front ºi s-a întors în þarã, dar a rãmas alãturi de fraþii lui de eroism.

Pentru sacrificiul sãu, statul român îl recompenseazã cu 250 de lei. Are însã pensia pentru limitã de vârstã, cãci a lucrat o viaþã întreagã, ºi nici prin capo nu-i trece sã se plângã. Mai greu este cu bãtrâneþea, dupã cum ne spune Dumitru Alionesc: „Nu viaþa e grea, picioarele sunt grele”. A luptat pe frontul de Apus, pe cel de Rãsãrit, iar la 93 de ani nu se dã bãtut. Iar pentru Dumitru Vãduva, care a fost la Radna, Pãuliº sau Sâmbãta, la ªcoala Militarã, cea mai apãsãtoare este singurãtatea. Are 89 de ani ºi a avut doi fii. Unul a murit de tânãr, iar cel de-al doilea, care are ºi el 60 de ani, e la sute de kilometri depãrtare.

Sunt poveºti de viaþã uimitoare, pe care bravii noºtri eroi le istorisesc cu inima deschisã. Pãcat cã prea puþini se mai apleacã asupra „istoriei vii”, care se stinge puþin câte puþini, cu fiecare zi care trece.

Car men COSMAN

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Iulie 2013

Românii, preocupaþi de preþuri mai mult decât de ºomaj tai ºi te minunezi cât de frumoºi S sunt românii datoritã resurselor lor de optimism. Când zici cã-s terminaþi de greutãþi ºi sãrãcie, obosiþi de lupta pentru supravieþuire, atunci speranþa lor este ºi mai vie într-un viitor civilizat. ªi nu este vorba de oameni neºtiutori, fãrã viziune ºi documentare, ci de oameni care ºtiu cu ce ”se mãnâncã” economia românescã.

Pe anumite paliere ale sondajului iniþiat de Comisia Europeanã, românii sunt realiºti, dar nu pesimiºti.

Europa a aflat din sondajul realizat la iniþiativa Comisiei Europene cã optimismul românilor este dezarmant, deºi 90% dintre ei cred, acum, cã economia noastrã e un dezastru, dar sunt convinºi cã la anul vom evolua, aºteptãrile fiind ca ale cetãþenilor europeni. Dar aceºtia sunt extrem de realiºti

în ce priveºte locul de muncã, sistemul sanitar, serviciile sociale în general.

Românii considerã, în proporþie de 90%, cã situaþia economiei naþionale este proastã, iar 31% se aºteaptã ca aceasta sã se înrãutãþeascã în urmãtoarele 12 luni, potrivit unui sondaj Eurobarometru realizat în mai ºi publicat marþi, 23 iulie, de Comisia Europeanã.

Doar 8% din români considerã cã situaþia economiei naþionale este una bunã, faþã de o medie de 26% în plan european privind aprecierile cetãþenilor europeni cu

Conducere nouã la mina Paroºeni

C

onducerea exploatãrii miniere Paroºeni a fost înlocuitã începând cu data de 25 iulie, dupã ce fostul director al unitãþii miniere, Aurel Anghel a preluat conducerea Societãþii Naþionale de Închideri de Mine.

Astfel, Cornel Hîrtop, ºef producþie la mina Paroºeni a fost numit director în cadrul aceleiaºi sucursale, iar Constantin Rãdulescu, ºef sector II producþie. A fost avansat în funcþia de inginer ºef producþie. Reamintim faptul cã, în urma protestului de sãptãmâna trecutã a minerilor care lucreazã la unitãþile miniere ce aparþin de SNÎM Valea Jiului, fostul director al societãþii Petre Drãgoescu a fost demis din funcþie, iar în locul sãu a fost numit Aurel Anghel, directorul minei Paroºeni. (Marius MITRACHE)

privire la situaþia economiilor din propriile lor þãri.

De asemenea, 72% din europeni cred cã este proastã situaþia economiei din propriile lor þãri. În schimb, în privinþa evoluþiei economiilor naþionale în urmãtorul an, românii au aºteptãri apropiate cu cele ale restului cetãþenilor europeni.

Un procent de 31% din români se aºteaptã ca aceasta sã se înrãutãþeascã (faþã de

34% în plan european), 44% cred cã va rãmâne la fel (44% ºi media UE), iar numai 19% cred cã se va îmbunãtãþi (18% media UE).

Totodatã, românii sunt mult mai puþin optimiºti faþã de media europeanã în ceea ce priveºte propria lor situaþie financiarã ºi a locului de muncã. Un procent de 58% din români declarã, potrivit sondajului, cã au o situaþie financiarã proprie negativã (faþã de 35%

media UE), iar numai 39% spun cã au o situaþie pozitivã (63% media europeanã).

Doar 29% din români spun cã situaþia de la locul lor de muncã e pozitivã (faþã de 53% media UE), iar 44% o apreciazã ca fiind negativã (faþã de 30% media europeanã).

Pe de altã parte, românii se declarã mai preocupaþi de creºterea preþurilor ºi de inflaþie decât de ºomaj, în timp ce în plan european raportul este invers.

Astfel, 33% din români considerã ºomajul o problemã importantã (faþã de 51% media UE), 44% au indicat situaþia de crizã economicã (faþã de 33% media UE), iar 35% creºterea preþurilor (faþã de 20% media UE).

Românii sunt mai îngrijoraþi decât europenii ºi în ceea ce priveºte situaþia sistemului sanitar ºi a celorlalte forme de protecþie socialã, 21% indicând aceastã problemã faþã de 11% media în rândul celorlalþi cetãþeni UE. Sondajul a fost realizat pe un eºantion reprezentativ de 1.083 de persoane din România, în perioada 11-21 mai, eºantionul din restul þãrilor UE fiind de 26.605 persoane.

Ileana FIRÞULESCU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Iulie 2013

Cadre didactice în funcþie de numãrul de studenþi nceputul noului an universitar Îsau vanuscoate la ivealã dacã existã deficit de cadre didactice. La Universitatea din Petroºani se pune la punct o nouã metodologie privind organizarea concursului pentru ocuparea posturilor didactice.

Deocamdatã nu se poate vorbi de un deficit de personal.

Monika BACIU “Aºa cum Guvernul s-a angajat încã de la începutul anului, a fost aprobatã în ºedinþa de guvern deblocarea posturilor didactice ºi scoaterea la concurs a posturilor didactice pentru învãþãmântul superior. Este o promisiune pe care Guvernul a fãcut-o ºi o onoreazã ºi sunt destul de mulþumit de faptul cã putem anunþa începând cu ziua de astãzi, vineri, publicarea în Monitorul Oficial a posturilor didactice.

Practic, concursul pentru aceste posturi a fost declanºat astãzi, odatã cu publicarea în Monitorul Oficial”, a

declarat ministrul delegat pentru Învãþãmânt Superior, Cercetare ªtiinþificã ºi Dezvoltare Tehnologicã, Mihnea Costoiu.

La Universitatea din Petroºani, în cursul acestui an universitar au fost scoase la concurs 11 posturi pentru cadrele didactice. ”În primul semestru al anului univeritar care le încheie acum, 2012-2013, au fost scoase un numãr de 11 posturi la concurs, a fost organizat concursul ºi au promovat cadre didactice de la Facultatea de Stinte ºi respectiv de la Mine ºi un singur post de la Inginerie Mecanicã.

Pentru anul universitar urmãtor s-a început

deja lucrul la statele de funcþii dar acest lucru depinde ºi de modul în care se va derula ºi admiterea în septembrie pentru cã numãrul de posturi depinde de numãrul de studenþi ºi de grupe care se vor forma pe baza acestora dar se are în vedere ºi posibilitarea de a se scoate câteva posturi la concurs. Lucrãm la modificarea metodologiei de evaluare a cadrelor didactice în vederea promovãrii pentru cã ºi la nivelnational au

fost câteva modificãri ale standardelor minimale în funcþie de posturi mai ales pentru postul de conferenþiar ºi profesor universitar unde sunt stabilite standarde minime la nivel naþional.

Lucrãm la aceastã metodologie ºi în septembrie ea va fi definitivatã ºi va da posibilitatea scoateri la concurs a unor posturi”, a declarat conf. Univ.

Dr. Ec. Codruþa Dura, prorectorul Universitãþii Petroºani.

Deocamdatã

Medicii se pregãtesc de proteste N

emulþumiþi de salariile mici, de condiþiile de lucru, dar ºi de modul în care sunt trataþi angajaþii din Sãnãtate, medicii se pregãtesc de proteste.

Colegiul Judeþean al Medicilor Hunedoara va anunþa luni opinia publicã despre calendarul viitoarelor acþiuni

de protest ce va cuprinde ºi judeþul Hunedoara. Medicii, dar ºi restul personalului din sistemul medical, reclamã în principal salariile mici, condiþiile de lucru, dar ºi modul în care sunt trataþi angajaþii din sistemul sanitar. Medicul Dan Pereþianu, vicepreºedintele Camerei Federative a Medicilor, a anunþat cã existã o listã cu ºase

revendicãri. „În primul rând, ne dorim o rectificare bugetarã pozitivã. De asemenea, avem nevoie de 30 de milioane de euro pentru salarizarea medicilor rezidenþi, precum ºi ca în urmãtorii trei ani sã primim 6% pentru Sãnãtate.

Ne dorim ca spitalele sã rãmânã de utilitate publicã, nu sã fie transformate în SRL-uri”, a declarat sursa citatã.

De asemenea, personalul medical solicitã creºterea salarizãrii celor din sistem, pentru care ar fi necesari 20 de milioane de euro, precum ºi scoaterea din categoria bugetarilor, cu pãstrarea unei grile de salarizare minimalã, la care sã se adauge

sporuri. Potrivit celor convenite, în þarã vor avea loc mitinguri, întâlniri, pichetãri la sediul Ministerului de Finanþe ºi al prefecturilor, dacã revendicãrile lor nu vor fi soluþionate.

Carmen Carmen COSMAN

reprezentanþii Universitãþii nu ºtiu dacã existã un deficit de cadre didactice.

Totul depinde de numãrul studenþilor care vor începe noul an universitar din

toamnã. ”Nu ºtiu dacã putem vorbi de deficit de personal în vreme ce numãrul de studenþi scade. Pe aceastã temã se va putea vorbi mai larg în octombrie în funcþie de situaþia înscrierilor la masterat pentru cã la aceºtia înscrierea va fi în septembrie ºi atunci vom avea o imagine mai clarã asupra numãrului de studenþi pe care vom putea conta”, a mai spus sursa citatã.

Concursul pentru ocuparea posturilor didactice vacante din învãþãmântul superior s-a deschis vineri prin publicarea în Monitorul Oficial a posturilor vacante.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Iulie 2013

Primarul cãlãtor, dar cu fricã de avion

P

rimarul de la Uricani, Dãnuþ Buhãescu, se gândeºte la vizita oficialã pe care ar putea-o face în toamna aceasta în America la invitaþia Revistei Române pentru Administraþie Publicã Localã din România. Pânã atunci, însã, el recunoaºte cã îi zboarã gândul ºi la câte-o vacanþã exoticã.

Luiza ANDRONACHE Consiliul Local al Oraºului Uricani a aprobat în luna Mai un proiect de hotãrâre prin care s-a aprobat alocarea sumei de 2000 de euro ºi 2000 de dolari pentru plecarea în America a primarului Dãnuþ Buhãescu ºi a viceprimarului Corneliu Braia.

Conform edilului ºef, aceste sume vor fi necesare pentru achitarea transportului cu avionul din România pânã în Statele Unite ale Americii ºi înapoi, dar ºi pentru cazarea celor doi pe parcursul vizitei care va dura în jur de

10 zile.

De fapt, intenþia deplasãrii peste Ocean vine la invitaþia Revistei Române pentru Administraþie Publicã Localã din România, în colaborare cu alte administraþii din mai multe state ale Americii, unde edilii noºtrii sunt poftiþi sã ia parte la un schimb de experienþã româno-american.

Edilul ºef de la Uricani, a demarat toate procedurile în vederea selectãrii, dar, acum, dupã cum spune ºi el, cum i-o fi norocul.

“Aceasta va fi prima vizitã a administraþiei locale Uricani în strãinãtate din ultimele douã mandate. Aºa, în

privat, am mai fost plecat, dar în staþiuni mai ieftine. Dar, aceasta ar fi prima vizitã în America ºi acum sã vedem dacã vom fi selectaþi ”, a declarat la postul Mondo TV Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani. În viaþa de zi cu zi, însã, primarul uricãnean recunoaºte cã este amator de vacanþe exotice, dar totodatã ieftine ºi cã mereu ar fi dispus sã vadã ceva nou.

“Pânã acum am fost în Tunisia ºi în Egipt. Acum, în Egipt este periculos sã mergi de vreo doi ani încoace, iar în Tunisia nu prea aº mai merge, cã am fost acolo acum

vreo trei ani. În Europa nu am fost în nicio staþiune. Ah, ba da, anul trecut în Grecia, cã este în Europa, mi-am amintit”, a afirmat Dãnuþ Buhãescu.

Acum, gândul la vacanþa, relaxare, undeva într-un loc peste hotare, îi cam dã târcoale primarului Dãnuþ Buhãescu. Însã, nu s-ar arunca la ceva scump, ci pe mãsura posibilitãþilor, cã doar e crizã… “ Sã ºtii cã mã gândesc la asta. Am gãsit o ofertã într-o staþiune din Italia cu 15 milioane lei vechi. Nu o sã vã vinã sã credeþi, dar asa este. Acum sã vãd dacã pot sã merg ”, a declarat Buhãescu.

Craniu uman, gãsit în apele Jiului escoperire macabrã în apele D Râului Jiu, unde un bãrbat a gãsit un craniu uman. ªocat, acesta a sunat imediat la 112, iar ancheta a fost preluatã de procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara.

Carmen COSMAN Craniul a fost gãsit în Jiul de Vest, în zona Minei Lupeni Sud, sau, mai precis la intersecþia ce face legãtura dintre strada Victoria cu DN 66 A

ºi barajul de pe Râul Jiu de Vest, din zona Paroºeni.

“Am fost sesizat, printr-un apel la 112, cã în Râul Jiul de Vest a fost gãsit un craniu uman. Ancheta a fost preluatã de procurori din cadrul Parchetului

de pe lângã Tribunalul Hunedoara.

Craniul a fost sigilat ºi transportat la Serviciul de Medicinã Legalã pentru expertizare”, a declarat Adriana Voina, reprezentantul IPJ

Hunedoara.

Procurorii urmeazã sã stabileascã de unde provine craniul, cum a ajuns el în Râul Jiu ºi dacã este vorba despre vreo faptã de naturã penalã.

Dar toate ideile ºi locurile care îi vin în cap edilului sunt parcã repede umbrite de o teamã.. Teama de a zbura cu avionul! “ Am mers de câte ori cu avionul, dar de fiecare datã când merg la aeroport, parcã merg la ceva rãu.

Am teama aceasta de avion, recunosc.

Nu ascund faptul cã nici nu sunt aºa nerãb-

dãtor ca vezi Doamne sã mi se dea repede viza de America.

Dacã am mers cu avionul în Londra, Egipt, unde faci douã, trei ore, am înþeles cã pânã în Statele Unite drumul este vreo 16 ore.

Vã daþi seama, mi-e teamã sã nu fiu legumã. Dar, am zis cã pânã la urmã m-aº risca ”, a mai precizat Dãnuº Buhãescu.

Tot din cauza acestei frici de a zbura, primarul de la Uricani spune cã nici nu a acceptat o invitaþie pentru a merge în China, care era valabilã pentru luna aceasta.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Iulie 2013

Direcþia Finanþelor regionale fuse, fuse ºi se duse, dar avem Antifrauda!

Î

n rãzboiul zgomotos dintre Timiºoara ºi Deva, relatat ºi de Cronica VJ din 21 iulie, pentru sediul regional al Direcþiei regionale a Administaþiei Financiare, a pierdut Deva deºi proiectul de hotãrâre se afla deja în mapa Guvernului. Bãtãioºi pânã în ultima clipã, timiºorenii au rãsturnat situaþia.

Deva a primit totuºi sediul Durecþiei regionale Antifraudã, la fel ca Gorjul premierului Ponta.

24

de posturi vacante de la Primãria Petroºani vor fi desfiinþate. În cursul zilei de joi, reprezentanþii administraþiei locale din Petroºani au primit avizul de desfiinþare a posturilor vacante rãmase neocupate în baza vechii ordonanþe de Guvern care prevedea faptul cã la ºapte oameni plecaþi se putea angaja unul.

Astfel, în urma deciziei 24 de posturi din cadrul administraþiei vor fi desfiinþate, însã acest lucru nu înseamnã cã se vor putea face ºi angajãri. ”Conform prevederilor Ordonanþei de Urgenþã 77/2013 am fost nevoiþi sã reorganizãm aparatul de specialitate al primarului municipiului Petroºani ºi al serviciilor publice subordonate Consiliului ºi domnului primar în sensul cã

Din rãzboiul pentru sediul Administraþiei Fiscale regionale dintre Timiºoara ºi Deva, o bãtãlie a câºtigat-o Timiºoara prin tenacitate ºi unitate. Deºi vicepremierul Liviu Dragnea spunea cã nu are de gând sã devalizeze celelalte capitale de judeþ dintr-o viitoare regiune, doar pentru cã localitãþile stabilite ca fiind reºedinþe regionale sunt puternice economic ºi astfel sã pretindã totul, în defavoarea judeþelor. ªi cum Timiºoara, e Timiºoara, a luptat pânã la capãt deºi proiectul hotãrârii de guvern exista, gata redactat în mapa pentru ºedinþa de Guvern din 24 iulie, a rãsturnat situaþia în favoarea sa ºi a

24

câºtigat. A fãcut greve, a ieºit în stradã cu sindicate, salariaþi ai finanþelor publice, primar ºi primãrie etc., toþi timiºorenii au ºtiut ce vor ºi au ajuns pânã la Bucureºti pentru a-ºi susþine cauza ºi au reuºit.

P

onderea economicã a contat, deci tot Banat-i fruncea Astfel, Guvernul a aprobat ca sediile direcþiilor finanþelor publice regionale sã fie la Cluj, Braºov,

de posturi desfiinþate la Primãria Petroºani

vom desfiinþa 24 de posturi vacante. Sunt exceptate de la prevederile ordonanþei Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã, Poliþia Localã ºi Serviciul Public pentru Evidenþa Populaþiei care include ºi compartimentul de stare civilã. În acest moment colega de la compartimentul

Personal este la Bucureºti, mi-a comunicat cã am primit avizul Agenþiei Naþionale a Funcþionarilor Publici pe modificãrile fãcute aºa cã zilele urmãtoare pânã la 1 august vom intra în Consiliul Local cu noua organigramã, cu noua structurã”, a declarat secretarul Primãriei Petroºani, Adrian Negoe.

Ordonanþa de Urgenþã care prevede reorganizarea sistemului de stat nu aduce lucruri bune.

Angajãrile depind în mod direct de Guvern, care prin organismele specializate va aproba sau nu o posibilã angajare în sistemul

public. Mai mult, prin ordonanþa aprobatã în ºedinþa de Guvern din aceastã sãptãmânã au fost desfiinþate posturi vacante care erau absolut necesare pentru buna funcþionare. ”Ne afecteazã pentru cã am fost nevoiþi sã desfiinþãm ºi douã posturi de consilier juridic, unul de la Serviciul de Executãri Silite de la Taxe ºi Impozite, unde am fi avut mare nevoie de un om pentru cã, în ceea ce priveºte consilierea juridicã în acest moment se ocupã juristele de la biroul Juridic care au destule procese, de asemenea am fost nevoiþi sã desfiinþãm 10 posturi de munci-

Timiºoara, Craiova, Iaºi, Galaþi, Ploieºti ºi Bucureºti. ”A fost o discuþie destul de aprinsã în media ºi în teritoriu, decizia a fost adoptatã astãzi ºi toate cele opt sedii ale Direcþiilor Finanþelor Publice

tori de la SPADPP de care am fi avut nevoie la salubritate. Ne afecteazã, dar legea e lege, nu o comentãm, o aplicãm. Partea proastã este cã aceastã orrdonanþã chiar dacã instituie regula 1 la 1 putem ocupa postul, ocuparea practic se face tot dupã ce obþinem o aprobare de la Guvern prin Ministerul Dezvoltãrii.

Va fi destul de greu sã ocupãm posturile.

Poate ajunge la un birocrat care ajunge cã nu e nevoie de postul respectiv.

Singurul care ºtie ce bani sunt ºi de ce are nevoie este primarul ºi aºa ar fi trebuit sã rãmânã, primarul sã hotãrascã”, a mai spus sursa citatã. În ceea ce priveºte posibilele angajãri acestea se vor putea realiza doar respectând anumiþi paºi bine trasaþi prin ordonanþã. ”Nu vom putea creea alte posturi ºi apoi sã le ocupãm. În momentul în care se va vacanta sau temporar se va vacanta atunci se va putea ocupa, însã tot dupã respectarea acestei proceduri de obþinere

regionale ºi antifraudã au fost aprobate astãzi.

Principiul a fost acela ca Administraþia Fiscalã Regionalã sã fie în cel mai mare oraº, care are cel mai mare numãr de contribuabili ºi, sper sã nu greºesc, cred cã este vorba despre: Cluj, Braºov, Timiºoara, Craiova, Iaºi, Ploieºti, Bucureºti” – a spus premierul Victor Ponta în Briefing de presã susþinut la finalul ºedinþei de Guvern.

“Stabilirea sediilor regionale s-a realizat pe baza deciziei Guvernului.

Propunerile au fost în favoarea municipiilor cu pondere economicã semnificativã ºi în care nivelul realizat al veniturilor bugetare ºi numãrul de

a aprobãrii care poate dura foarte mult sau poþi sã nu primeºti rãspuns”, a mai spus secretarul Primãriei Petroºani.

Aceastã ordonanþã de urgenþã va accentua deficitul de personal din cadrul administraþiilor locale.

Monika BACIU

Unor Judecatori Întruna-ncãlcând Conceptul, Chiar ºi pe-acel Jurãmânt, Dând mereu cu stângu’n dreptul ªi cu Dreptul de pãmânt.

Petre Lungoci

contribuabili sunt ridicate, cu luarea în considerare ºi a criteriului geografic”, se aratã ºi în comunicatul publicat de MFP.

D

eva, ca Gorjul lui Ponta, a primit sediul regional al Direcþiei Antifraudã Deva a pierdut în faþa Timiºoarei sediul viitoarei Direcþii Regionale a Finanþelor Publice, dar a primit ceva la schimb. Este vorba despre viitorul sediu regional al Direcþiei Antifraudã. Hotãrârea a fost luatã în ºedinþa Guvernului din 24 iulie, premierul Victor Ponta afirmând cã astfel de sedii regionale vor fi constituite la Constanþa, Suceava, Oradea, Alexandria, Târgu-Jiu, Deva, Sibiu ºi Bucureºti. ”În ceea ce priveste realocarea resurselor umane, modelul de organizare creat permite redistribuirea personalului între diversele structuri de administrare fiscalã ºi vamalã, în favoarea domeniilor deficitare (control, tehnologia informaþiei, juridic, birourile vamale de frontierã externã în UE), precum ºi introducerea componentei

antifraudã. Aceasta din urmã va beneficia, prin realocarea posturilor, de resurse umane suficiente ºi foarte atent selectate pe criterii de profesionalism ºi integritate, în aºa fel încât sã înregistreze rezultate bune în prevenirea ºi combaterea evaziunii ºi a fraudei fiscale ºi vamale, cu consecinþe asupra

tant de menþionat faptul cã structura de administrare fiscalã existentã la nivel judeþean nu se modificã substanþial, întrucât administraþia finanþelor publice aflatã în municipiul reºedintã de judeþ va prelua o mare parte din atribuþiile vechii direcþii generale a finantelor publice judeþene. Mai mult,

sumplimentãrii veniturilor colectate la bugetul de stat” – spune Ministerul Finanþelor Publice în comunicatul emis dupã ºedinþa de Guvern.

deplasarea competentelor cãtre nivelul regional nu este insoþitã de delocalizarea în totalitate a personalului.

Totodata, Guvernul a aprobat ca întreg procesul de reorganizare a ANAF sã se desfãºoare în limita numãrului de posturi ocupate în prezent” – precizeazã în comunicatul sãu pe aceastã temã Ministerul Funanþelor Publice.

Atributiile direcþiilor generale regionale vor fi de coordonare a administratiilor fiscale judeþene, preluâd doar funcþiile suport necesare desfãºurãrii activitãþii administraþiilor fiscale judeþene, acestea din urmã desfãºurandu-ºi activitatea în aceleaºi locaþii, relaþia cu contribuabilii rãmânand neschimbatã.

M

FP spune cã numãrul de posturi ocupate rãmân, nimeni nu pleacã ”Din punct de vedere organizatoric este impor-

De precizat cã restructurarea ANAF reprezintã o precondiþie pentru implementarea „Proiectului de modernizare a administraþiei fiscale”, proiect pentru care s-a semnat un acord de împrumut cu Banca Mondialã in valoare de 70 de milioane de euro, în data de 8 mai 2013.

Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Iulie 2013

Direcþia Finanþelor regionale fuse, fuse ºi se duse, dar avem Antifrauda!

Î

n rãzboiul zgomotos dintre Timiºoara ºi Deva, relatat ºi de Cronica VJ din 21 iulie, pentru sediul regional al Direcþiei regionale a Administaþiei Financiare, a pierdut Deva deºi proiectul de hotãrâre se afla deja în mapa Guvernului. Bãtãioºi pânã în ultima clipã, timiºorenii au rãsturnat situaþia.

Deva a primit totuºi sediul Durecþiei regionale Antifraudã, la fel ca Gorjul premierului Ponta.

24

de posturi vacante de la Primãria Petroºani vor fi desfiinþate. În cursul zilei de joi, reprezentanþii administraþiei locale din Petroºani au primit avizul de desfiinþare a posturilor vacante rãmase neocupate în baza vechii ordonanþe de Guvern care prevedea faptul cã la ºapte oameni plecaþi se putea angaja unul.

Astfel, în urma deciziei 24 de posturi din cadrul administraþiei vor fi desfiinþate, însã acest lucru nu înseamnã cã se vor putea face ºi angajãri. ”Conform prevederilor Ordonanþei de Urgenþã 77/2013 am fost nevoiþi sã reorganizãm aparatul de specialitate al primarului municipiului Petroºani ºi al serviciilor publice subordonate Consiliului ºi domnului primar în sensul cã

Din rãzboiul pentru sediul Administraþiei Fiscale regionale dintre Timiºoara ºi Deva, o bãtãlie a câºtigat-o Timiºoara prin tenacitate ºi unitate. Deºi vicepremierul Liviu Dragnea spunea cã nu are de gând sã devalizeze celelalte capitale de judeþ dintr-o viitoare regiune, doar pentru cã localitãþile stabilite ca fiind reºedinþe regionale sunt puternice economic ºi astfel sã pretindã totul, în defavoarea judeþelor. ªi cum Timiºoara, e Timiºoara, a luptat pânã la capãt deºi proiectul hotãrârii de guvern exista, gata redactat în mapa pentru ºedinþa de Guvern din 24 iulie, a rãsturnat situaþia în favoarea sa ºi a

24

câºtigat. A fãcut greve, a ieºit în stradã cu sindicate, salariaþi ai finanþelor publice, primar ºi primãrie etc., toþi timiºorenii au ºtiut ce vor ºi au ajuns pânã la Bucureºti pentru a-ºi susþine cauza ºi au reuºit.

P

onderea economicã a contat, deci tot Banat-i fruncea Astfel, Guvernul a aprobat ca sediile direcþiilor finanþelor publice regionale sã fie la Cluj, Braºov,

de posturi desfiinþate la Primãria Petroºani

vom desfiinþa 24 de posturi vacante. Sunt exceptate de la prevederile ordonanþei Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã, Poliþia Localã ºi Serviciul Public pentru Evidenþa Populaþiei care include ºi compartimentul de stare civilã. În acest moment colega de la compartimentul

Personal este la Bucureºti, mi-a comunicat cã am primit avizul Agenþiei Naþionale a Funcþionarilor Publici pe modificãrile fãcute aºa cã zilele urmãtoare pânã la 1 august vom intra în Consiliul Local cu noua organigramã, cu noua structurã”, a declarat secretarul Primãriei Petroºani, Adrian Negoe.

Ordonanþa de Urgenþã care prevede reorganizarea sistemului de stat nu aduce lucruri bune.

Angajãrile depind în mod direct de Guvern, care prin organismele specializate va aproba sau nu o posibilã angajare în sistemul

public. Mai mult, prin ordonanþa aprobatã în ºedinþa de Guvern din aceastã sãptãmânã au fost desfiinþate posturi vacante care erau absolut necesare pentru buna funcþionare. ”Ne afecteazã pentru cã am fost nevoiþi sã desfiinþãm ºi douã posturi de consilier juridic, unul de la Serviciul de Executãri Silite de la Taxe ºi Impozite, unde am fi avut mare nevoie de un om pentru cã, în ceea ce priveºte consilierea juridicã în acest moment se ocupã juristele de la biroul Juridic care au destule procese, de asemenea am fost nevoiþi sã desfiinþãm 10 posturi de munci-

Timiºoara, Craiova, Iaºi, Galaþi, Ploieºti ºi Bucureºti. ”A fost o discuþie destul de aprinsã în media ºi în teritoriu, decizia a fost adoptatã astãzi ºi toate cele opt sedii ale Direcþiilor Finanþelor Publice

tori de la SPADPP de care am fi avut nevoie la salubritate. Ne afecteazã, dar legea e lege, nu o comentãm, o aplicãm. Partea proastã este cã aceastã orrdonanþã chiar dacã instituie regula 1 la 1 putem ocupa postul, ocuparea practic se face tot dupã ce obþinem o aprobare de la Guvern prin Ministerul Dezvoltãrii.

Va fi destul de greu sã ocupãm posturile.

Poate ajunge la un birocrat care ajunge cã nu e nevoie de postul respectiv.

Singurul care ºtie ce bani sunt ºi de ce are nevoie este primarul ºi aºa ar fi trebuit sã rãmânã, primarul sã hotãrascã”, a mai spus sursa citatã. În ceea ce priveºte posibilele angajãri acestea se vor putea realiza doar respectând anumiþi paºi bine trasaþi prin ordonanþã. ”Nu vom putea creea alte posturi ºi apoi sã le ocupãm. În momentul în care se va vacanta sau temporar se va vacanta atunci se va putea ocupa, însã tot dupã respectarea acestei proceduri de obþinere

regionale ºi antifraudã au fost aprobate astãzi.

Principiul a fost acela ca Administraþia Fiscalã Regionalã sã fie în cel mai mare oraº, care are cel mai mare numãr de contribuabili ºi, sper sã nu greºesc, cred cã este vorba despre: Cluj, Braºov, Timiºoara, Craiova, Iaºi, Ploieºti, Bucureºti” – a spus premierul Victor Ponta în Briefing de presã susþinut la finalul ºedinþei de Guvern.

“Stabilirea sediilor regionale s-a realizat pe baza deciziei Guvernului.

Propunerile au fost în favoarea municipiilor cu pondere economicã semnificativã ºi în care nivelul realizat al veniturilor bugetare ºi numãrul de

a aprobãrii care poate dura foarte mult sau poþi sã nu primeºti rãspuns”, a mai spus secretarul Primãriei Petroºani.

Aceastã ordonanþã de urgenþã va accentua deficitul de personal din cadrul administraþiilor locale.

Monika BACIU

Unor Judecatori Întruna-ncãlcând Conceptul, Chiar ºi pe-acel Jurãmânt, Dând mereu cu stângu’n dreptul ªi cu Dreptul de pãmânt.

Petre Lungoci

contribuabili sunt ridicate, cu luarea în considerare ºi a criteriului geografic”, se aratã ºi în comunicatul publicat de MFP.

D

eva, ca Gorjul lui Ponta, a primit sediul regional al Direcþiei Antifraudã Deva a pierdut în faþa Timiºoarei sediul viitoarei Direcþii Regionale a Finanþelor Publice, dar a primit ceva la schimb. Este vorba despre viitorul sediu regional al Direcþiei Antifraudã. Hotãrârea a fost luatã în ºedinþa Guvernului din 24 iulie, premierul Victor Ponta afirmând cã astfel de sedii regionale vor fi constituite la Constanþa, Suceava, Oradea, Alexandria, Târgu-Jiu, Deva, Sibiu ºi Bucureºti. ”În ceea ce priveste realocarea resurselor umane, modelul de organizare creat permite redistribuirea personalului între diversele structuri de administrare fiscalã ºi vamalã, în favoarea domeniilor deficitare (control, tehnologia informaþiei, juridic, birourile vamale de frontierã externã în UE), precum ºi introducerea componentei

antifraudã. Aceasta din urmã va beneficia, prin realocarea posturilor, de resurse umane suficiente ºi foarte atent selectate pe criterii de profesionalism ºi integritate, în aºa fel încât sã înregistreze rezultate bune în prevenirea ºi combaterea evaziunii ºi a fraudei fiscale ºi vamale, cu consecinþe asupra

tant de menþionat faptul cã structura de administrare fiscalã existentã la nivel judeþean nu se modificã substanþial, întrucât administraþia finanþelor publice aflatã în municipiul reºedintã de judeþ va prelua o mare parte din atribuþiile vechii direcþii generale a finantelor publice judeþene. Mai mult,

sumplimentãrii veniturilor colectate la bugetul de stat” – spune Ministerul Finanþelor Publice în comunicatul emis dupã ºedinþa de Guvern.

deplasarea competentelor cãtre nivelul regional nu este insoþitã de delocalizarea în totalitate a personalului.

Totodata, Guvernul a aprobat ca întreg procesul de reorganizare a ANAF sã se desfãºoare în limita numãrului de posturi ocupate în prezent” – precizeazã în comunicatul sãu pe aceastã temã Ministerul Funanþelor Publice.

Atributiile direcþiilor generale regionale vor fi de coordonare a administratiilor fiscale judeþene, preluâd doar funcþiile suport necesare desfãºurãrii activitãþii administraþiilor fiscale judeþene, acestea din urmã desfãºurandu-ºi activitatea în aceleaºi locaþii, relaþia cu contribuabilii rãmânand neschimbatã.

M

FP spune cã numãrul de posturi ocupate rãmân, nimeni nu pleacã ”Din punct de vedere organizatoric este impor-

De precizat cã restructurarea ANAF reprezintã o precondiþie pentru implementarea „Proiectului de modernizare a administraþiei fiscale”, proiect pentru care s-a semnat un acord de împrumut cu Banca Mondialã in valoare de 70 de milioane de euro, în data de 8 mai 2013.

Ileana FIRÞULESCU

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Iulie 2013

Sãnãtatea ºi buzunarele afectate de aerul condiþionat

O

datã cu noul val de cãldurã avem o nevoie tot mai mare pentru a ne rãcori. Indiferent cã suntem la birou, acasã sau în maºinã în aceastã perioadã ne folosim din ce în ce mai mul de aerul condiþionat.

Monika BACIU Aerul condiþionat pare sã fie o necesitate în perioadele caniculare, dar medicii avertizeazã cã folosirea neadecvatã a aparatelor duce la apariþia sau agravarea diferitelor afecþiuni.

Mai mult, trecerea rapidã de la atmosfera

supraîncãlzitã de afarã la rãcoarea oferitã de aerul condiþionat are efecte negative asupra sistemului imunitar, atenþioneazã medicii.

Potrivit acestora, astfel pot apãrea dureri de cap, tulburãri digestive, tulburãri nervoase odatã cu creºterea riscului contactãrii de virusuri ºi bacterii.

Aerul condiþionat este utilizat la scarã largã atât în clãdirile de birouri, cât ºi acasã.

Aceste aparate ne pot face verile

Spy-Shop.ro, un magazin online pentru liniºtea românilor

P

iaþa dedicatã securitãþii ºi confortului casei sau supravegherii ºi monitorizãrii cunoaºte, în ultimii ani, o dezvoltare constantã. Magazinul online spy-shop.ro oferã soluþii complete pentru securitatea ºi confortul casei, precum alarma antiefracþie, de supravevhere video sau interfoane ºi videointerfoane.

De asemenea, poate fi gãsitã o gamã variatã de sisteme de monitorizare ºi supraveghere ascunsã, de la reportofoane ºi microfoane spion, camere ascunse ºi mascate la diverse echipamente pentru protecþia faþã de interceptãrile ilegale.

Acest segment de produse este destinat, în general, pentru monitorizarea copiilor, bãtrânilor sau a persoanelor cu dizabilitãþi, supravegherea angajaþilor ce îºi desfãºoarã activitatea în timpul programului, persoanelor suspecte de infidelitate, a bonei sau a menajerei.

De curând, spy-shop.ro a lansat o nouã secþiune dedicatã automatizãrilor pentru porþi, care cuprinde peste 3.000 de produse, realizate de mai mult de 10 producãtori.

Printre cele mai importante sisteme de automatizãri care pot fi achiziþionate sunt cele pentru porþi

batante ºi culisante, cele de blocare a locului de parcare, bariere auto, soluþii de ticketing ºi acces pentru parcare, dar ºi accesorii sau feroneria necesarã. „Lansarea noii secþiuni, care a fost solicitatã de clienþii noºtri, a fost pregãtitã timp de câteva luni, prin încheierea de contracte cu cei mai mari ºi cunoscuþi producãtori de pentru porþi ºi soluþii pentru parcare”, a declarat dl. Sergiu Dangulea, manager general al SC SPYSHOP SRL, compania care administreazã magazinul online www..

Pe lângã categoria nou lansatã, magazinul este lider pe segmenul de sisteme de securitate, supraveghere ºi monitorizare, fiind prezent pe piaþa din România de peste 6 ani.

suportabile ºi iernile mai plãcute. Prea puþin însã, sunt accentuate efectele negative ale utilizãrii aparatelor de aer condiþionat, deºi ele pot agrava actualele probleme de sãnãtate sau pot cauza altele noi.

Aerul din interiorul unei clãdiri poate fi contaminat într-o mãsurã mai mare decât cel din afara clãdirilor.

Din cauza faptului

cã oamenii îºi petrec majoritatea timpului în sediile de birouri, riscul de îmbolnãvire creºte în cazul persoanelor cu probleme respiratorii ºi boli cardiovasculare.

Aparatele de aer condiþionat pot împrãºtia poluanþi precum bacterii, virusuri, polen, mucegai, fire de pãr de la animale. De aceea pentru a preveni problemele legate de aerul condiþionat, în primul rând ar trebui acordatã o atenþie sporitã sistemului de ventilaþie.

Filtrele trebuie curãþate periodic pentru a preveni rãspândirea microorganismelor.

De asemenea, camerele trebuie aerisite, astfel încât în încãpere sã fie ºi aer

proaspãt.

Specialiºtii atrag atenþia asupra riscului ce poate apãrea atunci când aparatul de aer condiþionat este setat la o temperaturã mult prea scãzutã, comparativ cu cea de afarã.

Pentru a preveni acest risc, medicii recomandã cã diferenþa de temperaturã dintre exterior ºi interior sã nu depãºeascã cinci grade Celsius.

Nu doar sãnãtatea este cea afectatã de pe urma caniculei ci ºi buzunarul.

Atât la nivel mondial cât ºi în þara noastrã în ultimii ani s-au înregistrat în lunile caniculare consumuri foarte mari de egergie electricã, mult mai mari comparativ cu sezonul de iarnã, acest lucru datorându-se în principal sistemelor de aer condiþionat ºi ventilatoarelor care pe lângã faptul cã ne rãcoresc, ne golesc ºi buzunarele.

Scrisoare de mulþumire,

Domnului Costel Avram, Director General al S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Doresc, prin aceastã scrisoare, împreunã cu unii colocatari ai unui bloc din municipiul Petroºani sã îmi exprim public cuvintele de mulþumire ºi respect, pentru modul în care v-aþi implicat direct în rezolvarea unei probleme cu care ne confruntãm de mai multã vreme.

De asemenea, doresc sã îmi exprim cuvintele de apreciere vis a vis de politica manageriala pe care o promovaþi ºi care se reflectã în realizãrile evidente ºi punctuale pe

care le-aþi obþinut, pânã în prezent, în rezolvarea multor probleme legate de produsele furnizate cetãþenilor Vãii Jiului de cãtre S.C Apa Serv Valea Jiului pe care cu onoare o conduceþi.

Totodatã, doresc sã aduc aceleaºi cuvinte de mulþumire personalului tehnic, cât si celui de execuþie, care a dat dovadã pe deplin de promptitudine ºi profesionalism.

Vã mulþumesc ºi vã doresc mult succes în tot ceea ce faceþi, Petre Lungoci

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Iulie 2013

Preºedintele CJH nu e de acord cu împãrþirea din regiunea de Vest

R

egionalizarea nu este vãzutã cu ochi buni de preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ.

Astfel, Mircea Ioan Moloþ, spune cã acest proces de reîmpãrþire a þãrii nu va aduce nimic bun judeþului Hunedoara.

Monika BACIU ”Nu este bunã deºi eram adeptul acestei idei, dar cu condiþia ca regionalizarea sã aducã bunãstarea întregii naþii, nivelul de viaþã ºi de trãi sã fie cât de cât apropiat. În ceea ce s-a fãcut ieri în ºedinþa de guvern când capitalele fiscale ale întregi Românii au fost în cele mai dezvoltate oraºe ale României, consider cã s-a început cu stângul ºi voi fi unul care prin toate cãile pe care le am voi explica populaþiei judeþului

Hunedoara cã dacã aºa s-a început eu sunt convins cã aºa se va continua ºi cã noi vom avea mult de suferit.

Trebuie sã se gândeascã bine cã dacã vor sã fim un fel de paria a societãþii sã fim copii de minge a celor de la Timiºoara pentru cã acolo s-a ajuns la un grad de dezvoltare economicã pentru cã pânã acum toate descentralizãrile care s-au fãcut sediile acestor instituþii au fost duse la Timiºoara”, a declarat preºedintele CJH Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ.

Moloþ considerã cã judeþul Hunedoara nu se va putea dezvolta la ”umbra” timiºorenilor. Mai mult, potrivit noii împãrþiri, tot centrele dezvoltate vor avea parte de lucruri bune, iar administraþiile mai sãrace vor fi mai secãtuite.

”Consider cã nu e normal chiar dacã fac parte din rândul USL-ului nu pentru asta am luptat ºi nu cred cã ãsta este scopul în viaþã al USL-ului de a face în continuare niºte poli economici bine dezvoltaþi ºi puternici, iar restul sã fie sclavi pe moºiile unora.

Nu vom mai avea miticii de la Bucureºti îi vom avea pe cei de la Timiºoara, ei într-adevãr au un merit ca revoluþia a început de la ei

dar romanii s-au nãscut pe teritoriul judeþului Hunedoara”, a mai spus Moloþ. În urma ºedinþei de Guvern de miercuri s-a stabilit cã sediul finanþelor din regiunea de Vest va fi la Timiºioara, asta dupã ce la începutul acestei sãptãmâni angajaþii Finanþelor s-au revoltat din cauza faptului cã centrul regional ar fi urmat sã fie la Deva. În schimb, dupã redesenarea regiunilor, la Deva se va înfiinþa Agenþia Antifraudã.

Soluþii pentru restricþia de pe Defileu. Decizia stã la CNADNR estricþia de pe Defileul Jiului, încã în discuþie. De când a fost restricþionatã circuR laþia pe Defileul Jiului nervii ºoferilor sunt întinºi la maximum. În tot acest timp reprezentanþii administraþiilor locale din Valea Jiului au fãcut front comun pentru a gãsi soluþiile oportune în vederea rezolvãrii acestei situaþii. La iniþiativa primarului municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi s-a înaintat o adresã la CNADNR pentru a se debloca situaþia. Deocamdatã se aºteaptã un rãspuns în acest sens.

Monika BACIU

”Am avut o întâlnire cu domnul prefect ºi cu ceilalþi colegi din Valea Jiului noi am fãcut acea adresã pe care am semnat-o, am venit ºi cu soluþii una dintre soluþii care poate fi pusã în practicã este aceea cã s-ar putea da drumul traficului la amiazã, ca sã nu fie închis traficul de la ora 9 pânã la ora 18 seara ºi sã fie o perioadã la mijlocul zilei în care sã se poatã cir-

cula. Mai sunt ºi alte soluþii care trebuie agreate de cãtre CNADNR ºi de cãtre Inspectoratul General al Poliþiei. Nu toate aceste demersuri le face domnul prefect pe cale ierarhicã”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Circulaþia pe Defileul Jiului este restricþionatã în zilele de marþi, miercuri ºi joi între orele 9 ºi 18. În acest interval ºoferii sunt

nevoiþi fie sã aºtepte redeschiderea circulaþiei, fie sã opteze pentru rutele ocolitoare lungi de sute de kilometri.

12 Reportaj

A

furat meserie ºi, dupã zeci de ani de muncã sub pãmânt, caminer, s-a fãcut cizmar cu acte în regulã.

E povestea unui bãtrân din Petroºani, care reparã pantofi ºi ºi-ar mai dori sã încalþe doamne elegante ca pe vremuri.

Vine puþin dupã miezul nopþii în atelierul din centrul municipiului Pretroºani, iar munca spune cã îl þine viu.

Are 73 de ani ºi nu se plânge de nimic, dar a rãmas unul dintre puþinii meseriaºi care e foarte cãutat în zonã.

Vasile Bunta e un ciz-

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Iulie 2013

Cizmãria – o artã uitatã fost miner ºi meseria recunoaºte cã a furat-o de la un bãtrân. „Am lucrat 35 de ani în minã ºi acolo am avut brigadã. Cât am lucrat eu acolo nu am avut accident, un om nu s-a lovit nici mãcar la un deget. Eu fiecare lucru îl controlam ºi eram atent cu fiecare ºi eram foarte serios ºi uitaþi cã am ajuns la vârsta asta, deºi nu credeam cã o apuc”, spune bãtrânul de 73 de ani.

Vine cu noapte în cap ºi e singur pe stradã când pleacã la lucru, cã aºa a învãþat la minã, sã plece devreme, dar la atelier

lucreazã cu mare plãcere. „Vin pe la 2, pe la 3 dimineaþa ºi lucrez mai liniºtit aºa pânã la 9 când încep sã îmi vinã clienþii. Începe atunci sã vinãlumea, cã fiecare are câte ceva, deºi eu am scris pe uºã cã nu primesc de lucru.

Lumea vine ºi mi-e milã, cã bat drumul de la Uricani, Aninoasa ºi Târgu Jiu sau Deva ºi

„Aveam douã nechermane ºi venea lumea ºi îºi alegea modelul ºi îmi plãcea ºi mie când fãceam combinaþii: alb cu buline negre, sau negru cu buline albe. ªi cu tocuri nichelate”, rememoreazã cizmarul, care avea atunci clienþi chiar din Capitalã.

Are clienþi, dar le face o adevãratã preselecþie inante sã le ia pantofii la reparat.

Are ºi un mic secret pe care îl pune pe tocul reparat. Bãtrânul

mar adevãrat, care are mici secrete de pantofar. Asta dupã ce a

îl servesc”, afirmã Vasile Bunta, care încalþã medici, preoþi, avocaþi, dar ºi oameni de rând ºi e mai mare bucuria, când e întrebat de sãnãtate.

Cea mai mare durere a sa e cã nu are un tânãr pe care sã îl înveþe meserie, pentru cã meseria nu e bãnoasã, dar lumea are nevoie de cizmari. „Dacã aº avea cu cine sã lucrez, niºte bãieþi calumea, aº deschide un atelier ºi i-aº califica ºi i-aº îndruma. (...)

Ce rãmâne aici, le dã nevastã-mea foc când mã duc ºi tot ce rãmâne aici le va arunca”, a adãugat cizmarul.

A fost o vreme când lucra pantofi la comandã ºi nea Vasile îºi aminteºte cu nostalgie de acele vremuri.

scrie douã cifre: luna ºi anul în care a reparat pantoful ºi, dacã vreo „cucoanã” îndrãzneºte sã îl mintã ºi îi spune cã lucrarea sa nu a þinut, el îi aratã data ºi o trece pe o listã neagrã, iar de lucrat nu îi mai lucreazã niciodatã.

Meseriile se pierd rând pe rând ºi prea puþini cizmari mai trãiesc acum la Petroºani.

Vasile Bunta e unul dintre ei ºi la 73 de ani încã mai vine zi de zi la atelierul aflat la parterul Casei de Culturã „Ion Dulãmiþã”. Nu vrea, însã, prea multã publicitate, cã ºi aºa face cu greu faþã comenzilor, dar ºi-ar dori un ucenic, cãruia sã-i lase moºtenire atelierul ºi meseria de cizmar.

Diana MITRACHE

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Iulie 2013

Instalaþia de transport pe cablu spre Parâng, verificatã ºi reverificatã

I

nstalaþia de transport pe cablu care duce spre staþiunea Parâng trece în aceste zile prin verificãri ºi reparaþii.

Luiza ANDRONACHE

D

ouã expertize contradictorii

Aici, vizavi de autorizarea ISCIR au existat douã expertize contradictorii, una fãcutã de o firmã din Sibiu, nefavorabilã, ºi cea de-a doua, solicitatã de primãrie unei alte firme din Braºov, favorabilã.

“A fost o verificare a cablului, iar eu zic cã a fost cu rea voinþã fãcut acel raport de expertizã. De aceea am solicitat altul, care a ieºit bun. Acum,

dupã mine, cablul ar trebui sã funcþioneze. Asta este, mai sunt mici inadvertenþe între oameni”, a declarat Marian Popescu, city manager la primãria Petroºani.

Mai exact, prima firmã care fãcut expertiza cablului vechi de 11 ani, a considerat cã acesta este uzat ºi cã are prea multe fire rupte, drept pentru care nu mai poate fi folosit în condiþii de siguranþã. Cea de-a doua firmã, din Braºov, a constatat la fel, cã o porþiune de cablu are fire rupte în procent de 1 mm din grosimea acestuia, doar cã se mai poate utiliza încã.

De altfel, specialiºtii de la

telescaun au explicat cã acea porþiune de cablu cu probleme poate fi înlocuitã. “ Este o porþiune de cablu pe care s-a gãsit, prin verificarea cu mangneto-inductivul, ceva fire care au fost rupte. Încercãm sã înlocuim toatã acea bucatã de cablu gãsitã defectã. Mai avem o tamburã de cablu aici pe care o putem folosi, iar eu personal voi face douã matisãri. Începând de luni, am ºi vorbim cu cei de la firma Krantz, o sã aducem utilaje ºi ne vom apuca de lucru ”, ne-a declarat Gigi Pogan, ºef Telescaun Parâng. Însã, chiar ºi fãrã acea înlocuire de cablu, avizul ISCIR, cel de-al doilea considerat valabil, atestã faptul cã instalaþia poate funcþiona ºi aºa.

Aºadar, concluzia … “ Este bun cablul, chiar dacã are acele fire lipsã, pentru cã are, altfel nu era atâta scandal cu el. Dar, poate funcþiona în continuare”, a mai preciat Marian Popescu.

Instalaþia de transport pe cablu va fi indisponibilã cel puþin încã o sãptãmânã ºi jumãtate datoritã lucrãrilor

de reparaþii. În acest condiþii, singura modalitate de acces în Staþiunea Parâng este cu maºina, însã nu cu oricare, ci cu una de teren pentru cã drumul este cumplit de la Hotel Rusu pânã sus. Sau, turiºtii pot alege sã meargã pe jos dacã au curajul sã se încumete la o asemenea provocare.

Punctele de distribuire a apei depind de codul galben P

unctele de distribuire a apei, doar la avertizare de cod galben. Meteorologii au emis o atenþionare de temperaturi ridicate pânã la sfârºitul acestei sãptãmâni. La Petroºani, deocamdatã nu au fost amenajate punctele de distribuire a apei, chiar dacã temperaturile sunt ceva mai ridicate faþã de zilele trecute. Potrivit reglementãrilor în vigoare, corturile pentru distribuirea apei se amenajeazã doar când este emis cod galben de temperaturi ridicate.

Monika BACIU ”Þinând cont de reglementãrile în vigoare ele devin obligatorii numai în momentul în care vom primi de Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã de la Hunedoara avertizare cod galben.

Acest cod este urmat de un cod portocaliu sau cod roºu dar începând cu codul galben în acest moment noi va trebui sã fim pregãtiþi cu acele centre de distribuþie a apei cu care populaþia deja s-a obiºnuit ºi cã localizare ºi cã activitate.

Momentan nu suntem în pericol de a ne autoîncãlzi”, a declarat viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina

Niþã. În tot acest timp, medicii vin cu o serie de recomandãri pentru persoane. ”În perioada caniculei recomand

evitarea expuneri prelungite la soare mai ales populaþiei cu risc, mã refer la pacienþii cardiaci, cu probleme neurologice dar ºi pacienþilor cu afecþiuni moderate.

Nu este indicatã expunerea prelungitã la soare ºi nu plimbãrilor prin pieþe mai ales pacienþilor cu factori de risc”, a declarat Ioan Ienea, medic de gardã UPUSMURD Petroºani.

Chiar dacã zilele trecute temperaturile

nu au atins cote de atenþie, în serviciile de urgenþã s-au prezentat mai multe persoane cu afecþiuni cauzate de cãldurã. ”Au fost câteva cazuri, puþine, dar luate cã prelipotimii, nu neapãrat datoritã

expunerii la soare ci datoritã spatilor sufocante precum pieþe ºi zone închise”, a mai spus medicul.

Faþã de anii precedenþi, nu au fost infecþii datoritã expuneri la soare.

14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 iunie 2013

9:40 Legendele palatului: concubina regelui 10:20 Ora de business (r) 11:10 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 11:50 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Europa mea (r) 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 17:00 Finanþe ºi afaceri 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului: Tãrâmul dintre vânturi

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Orã de vârf 3 22:30 Plasa de stele 0:30 Arºiþa

9:30 Fãrã ocoliºuri 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 14:00 Levintza prezintã (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond (r) 16:00 Cu lumea-n cap (r) 16:30 Efectul WOW (r) 17:00 Mondenii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Întâlnire cu spartanii 22:30 Totul despre sex 23:00 Totul despre sex 23:30 Totul despre sex 0:00 Dragul de Raymond

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Suflete pereche (r) 14:45 Profetul (r) 16:00 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Interviurile lui Ion Cristoiu 22:00 Discuþia sãptãmânii 23:00 Lumea lui Banciu

10:15 11:15 11:30 12:30 13:00 13:05 14:00 14:15 15:15 15:25 15:30 16:30 17:30

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Viaþa în trei (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Un detectiv irezistibil 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Sãrutul dulce al rãzbunãrii 23:00 Conexiune inversã

21 martie *** 20 aprilie Sunteþi cu capul în nori.

Amânaþi întâlnirile de afaceri.

Chiar dacã nu aveþi chef de vorbã, nu refuzaþi comunicarea cu cei din jur. Acordaþi mai multã atenþie persoanei iubite!

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge Reþeta de Acasã Doamne de poveste Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Dragoste ºi pedeapsã Drept la þintã ªtirea zilei ªtirile Kanal D Roata norocului Pe banii pãrinþilor (r) Rãzbunarea

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Premier League Goals of the Season 21:00 Formula 1: Antrenamente 22:30 ªtirile Digi Sport 23:00 Campionii Digi Sport 0:00 Serie A Season Review

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Vã treziþi cu moralul la pãmânt ºi aveþi dificultãþi de concentrare.

Este recomandabil sã nu începeþi activitãþi pe care nu sunteþi sigur cã le puteþi finaliza. Seara primiþi oaspeþi dragi.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

În prima parte a zilei sunteþi puþin aerian ºi comunicaþi mai greu. Intuiþia nu vã ajutã prea mult, aºa cã acceptaþi ajutorul prietenilor ºi al familiei. Limitaþivã la activitãþi de rutinã!

10:00 12:30 13:15 14:45 15:30 16:45 18:45 19:00 20:00 22:00 23:30

21

23 iulie *** 22 august Dimineaþa sunteþi indispus ºi nimeni nu vã poate intra în voie.

Familia nu este de acord sã renunþaþi la o excursie. Ascultaþi-i ºi pe ceilalþi ºi cãutaþi o soluþie de compromis. Încercaþi sã vã mai ºi relaxaþi!

Vã merge foarte bine pe plan sentimental. Este posibil chiar sã faceþi o declaraþie de dragoste Nu vã implicaþi în afaceri! ªansele de reuºitã sunt reduse. Fiþi cât se poate de corect ºi respectaþi legea cu stricteþe.

23 august *** 22 septembrie Dacã nu vã odihniþi mai mult, sar putea sã aveþi probleme cu sãnãtatea. O discuþie în contradictoriu cu o persoanã mai în vârstã vã pune pe gânduri. Fiþi calm ºi prudent, ca sã evitaþi un scandal.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Aveþi tendinþa sã vã supraestimaþi puterile. Nu fiþi încãpãþânat ºi nu forþaþi lucrurile! Dacã nu vã temperaþi orgoliul, riscaþi sã vã certaþi cu prietenii ºi cu familia.

Acordaþi mai mult timp odihnei!

Dimineaþa primiþi o sumã mare ºi vã faceþi planuri îndrãzneþe.

Nu vã pripiþi. Ar fi bine sã vã sfãtuiþi cu partenerul de viaþã.

Astãzi vã completaþi foarte bine.

Abtineþi-vã de la excese!

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa este posibil sã fiþi apatic ºi sã nu vã puteþi concentra. Nu vã asumaþi nici un risc în afaceri. Dacã aveþi ocazia sã mergeþi într-o vizitã, nu staþi pe gânduri!

21 ianuarie *** 20 februarie

Un bãrbat mai în vârstã vã propune sã vã asociaþi într-o afacere.

Nu hotãrâþi nimic fãrã sã vã consultaþi cu partenerul de viaþã. Nu staþi prea bine cu banii, însã relaþiile cu persoana iubitã sunt bune.

21 decembrie *** 20 ianuarie Starea de confuzie vã poate afecta relaþiile pe plan social ºi situaþia financiarã. Nu vã implicaþi în afaceri, chiar dacã vi se pare cã puteþi da lovitura.

21 februarie *** 20 martie Se pare cã nu sunteþi în cea mai bunã formã fizicã ºi intelectualã.

Sunteþi indispus ºi confuz. Evitaþi întâlnirile de afaceri ºi cu prietenii. Riscaþi fie sã pierdeþi bani, fie sã vã certaþi cu un prieten.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Iulie 2013

Bursã pentru ºomeri în Valea Jiului

P

este 3.000 de oameni din Valea Jiului sunt aºteptaþi vineri dimineaþã la bursã. Ei pot sã îºi caute de lucru la Petroºani, Lupeni ºi la Vulcan, pentru cã toate agenþiile locale organizeazã acest eveniment.

Diana MITRACHE ªomerii din Valea Jiului pot participa vineri la bursa organizatã la nivelul întregului judeþ Hunedoara. Începând cu ora 9,00, în toate cele trei locaþii din Valea Jiului se organizeazã acest eveniment, iar angajatorii vor fi ºi ei prezenþi.

angajatori ºi-au anunþat deja prezenþa, dar oferta nu este una diferitã faþã de alte burse. „Din pãcate, oferta delocuri demuncã este cam aceeaºi.

Nu avem societãþi

noi. Locurile cu care ne vom afiºa sunt vacantate prin disponiblizãri”, a mai adãugat Iudith Babþan.

Nunãrul ºomerilor din Valea Jiului a crescut ºi

depãºeºte deja cifra de 3.000. Astra din cauza absolvenþilor care îngroaºã ºi ei lista ºomerilor.

Bursa începe la ora 9,00,vineri 26 iulie ºi la Deva va participa ministrul muncii Mariana Câmpean.

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264.

Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

„În 26 iulie, în judeþul Hunedoara se organizeazã o nouã bursã a locurilor de muncã. Începând cu ora 9,00, aºteptãm toþi ºomerii ºi agenþii care fac angajãri.

Bursa va fi organizatã ºi la punctele din Lupeni ºi Vulcan”, a declarat Iudith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani.

Oparte dintre

„Exponatul lunii la MCDR Deva”

M

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, în colaborare cu portalul media regional stiridinvest.ro, demareazã începând din aceastã lunã o acþiune menitã sã promoveze la nivelul Regiunii Vest (Arad, Caraº-Severin, Hunedoara, Timiº) cele mai interesante obiecte aflate în patrimoniul sãu.

Marius MITRACHE Potrivit reprezentanþilor MCDR, acþiunea se intituleazã „Exponatul lunii la MCDR Deva” ºi se doreºte a se constitui, în timp, într-o adevãratã expoziþie virtualã, piesele respective putând fi admirate ulterior atât pe site-ul oficial al muzeului cât ºi pe pagina de Facebook a instituþiei, în cadrul unor secþiuni speciale. Totodatã - pe tot parcursul lunii în care un obiect din patrimoniul muzeului va fi declarat ”exponatul lunii” - el va putea fi admirat de cãtre vizitatori, atât în mediul on-line cât ºi într-o vitrinã special amenajatã ºi amplasatã în holul de la parterul Palatului Magna Curia din Deva.

“Iniþiativa vine în contextul în care instituþia noastrã se implicã tot mai mult în proiecte care

depãºesc spaþiul local sau judeþean, mergând cãtre acþiuni de anvergurã regionalã ºi chiar naþionalã. În acest fel, patrimoniul MCDR dar ºi acþiunile organizate aici, vor fi mai bine cunoscute, iar istoria ºi cultura acestor locuri vor ajunge sã fie mai bine înþelese ºi apreciate de locuitorii regiunii noastre. Mai mult, MCDR îºi doreºte sã amplifice prezenþa în mediul online, în speranþa atragerii unui public din toate categoriile de vârstã spre vizitarea expoziþiilor ºi pentru creºterea numãrului de participanþi la acþiunile organizate de instituþia noastrã”, se aratã în comunicatul MCDR. Primul exponat ce va fi prezentat în cur-

sul acestei luni prin intermediul portalului www.stiridinvest.ro, este volumul intitulat Die Alterthümer Daciens in dem heutingen Siebenbürgen. Aus den Zeiten, als dieses schöne Land die Römer regierten (Antichitãþile Daciei în Transilvania de azi. Din timpurile când aceastã þarã era stãpânitã de romani), al baronului Silvester Friederich von Hohenhausen, tipãrit la Viena în 1775 ºi care face parte din colecþia de carte veche, rarã ºi bibliofilã a bibliotecii documentare a MCDR. Portalul regional stiridinvest.ro este o platformã online de ºtiri ºi informaþii care acoperã Regiunea Vest, fiind accesat în prezent de peste 11.000 de cititori zilnic.

Restricþii apã

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþa restricþii în furnizarea apei potabile pentru vineri, 26 iulie 2013 în oraºul Vulcan, între orele 10,00 - 12,00.

Zona afectatã: Cartier Crividia. Motivul restricþiei - remediere pierderi pe str. Crividia nr. 57 si 68.

Mulþumim pentru înþelegere.

Cu deosebitã stimã, Director General, Costel AVRAM

ANGAJARE SC LAURA CONSTRUCT CONSULT SRL Vulcan angajeazã

BARMAN Relaþii la telefon 0766068282

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Iulie 2013

Cocioabe în centrul staþiunii Parâng

C

onstrucþii neterminate, ruine din lemn, câini ºi maºini abandonate.

Cu asta întâmpinãm turiºtii ce vin în Parâng, iar autoritãþile locale sunt legate la mâini de lege, chiar dacã toate sunt un real pericol.

Diana MITRACHE Goange, câini vagabonzi ºi un iminent pericol de incediere a zonei turistice sunt câteva din monumentele cu care îi întâmpinãm pe turiºti în Parâng.

Mai multe construcþii neterminate, cocioabe din lemn nefuncþionale ºi multã mizerie, plus bãlãrii, stau de ani de zile. Unele sunt situate chiar în zona telescaunului, în timp ce altele în zona Rusu, acolo unde cei ce au proprietãþi se plâng de pericolul ce îi pândeºte. „ªtiu cã cineva a cumpãrat construcþia asta, dar nu a mai venit. De ani de zile e aºa, poate sunt mai mult de zece ani ºi câini ºi toate intrã acolo.

Mã deranjeazã cã urcã acolo câinii ºi e mizerie”, spune Gheorghe Bulbucan, care are o proprietate în

apropierea construcþiei denumnitã generic „Momârlanul fericit”.

O altã construcþie e chiar jos, la baza telescaunului ºi stã abandonatã de decenii, iar autoritãþile locale spun cã nu au ce sã facã.

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi din Petroºani recunoaºte cã aceste cocioabe dau o imagine negativã zonei turistice, dar nu prea are cadru legal sã intervinã. „Din pãcate, noi nu prea avem mare lucru de fãcut, pentru cã aceste clãdiri sunt prorietãþi private. Se plãteºte impozite ºi taxe aferente bugetului

local, însã responsabilitatea revine, într-adevãr, proprietarului 100%”, spune Tiberiu Iacob Ridzi.

Totuºi, existã ºi portiþe în lege ºi primarul spune cã va face niºte controale. „Noi, autoritatea publicã, putem sã intervenim, dacã se întrunesc anumite condiþii de pericol public, ori dacãsunt în pericol de a se dãrâma”, amai adãugat Tiberiu Iacob Ridzi.

Pânã când vor fi demolate, aceste construcþii zac ºi se degradeazã continuu ºi numai o minune face ca o micã scânteie sã nu producã o adevãratã tragedie în zona turisticã.