Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 416

Cronica Vãii Jiului Joi, 25 Iulie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

“Noi vrem pãmânt!” în varianta modernã

Primarii se luptã pentru graniþele administrativ teritoriale

Donaþii de zeci de milioane pentru partidele politice

unedorenii, liber la finanþãri. Oamenii politici din judeþul Hunedoara au finanþat partidele ºi camapaniile electorale cu bani grei.

>>> PAGINA A 5-A

Panicã la blocul social din Petroºani

ompierii din Petroºani au fost solicitaþi sã intervinã pentru stingerea unui foc la blocul social din cartierul Colonie, însã când erau aproape de locul intervenþiei au fost întorºi la detaºament pentru cã incendiul era de fapt o oalã uitatã pe foc.

>>> PAGINA A 7-A

Rãzboiul clandestin al spionajului – în 89, România a fost ocupatã de ruºi

m început sã scriu o ”A carte despre 1989 pentru cã România a intrat

într-un alt con de umbrã, într-o altã cutie neagrã, complet izolatã de comunitatea internaþionalã, ºi de Statele Unite ºi de Europa…”

>>> PAGINILE 8-9

Tabãrã naþionalã de elitã, la Lupeni

>>> PAGINA A 11-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Iulie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia –

Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea

Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Iulie 2013 “Noi vrem pãmânt!” în varianta modernã

Primarii se luptã pentru graniþele administrativ - teritoriale

ãmântul dã în continuare bãtãi de cap edililor. Mai multe primãrii din judeþul Hunedoara se luptã pentru limitele teritoriale. Acolo unde nu s-a ajuns la o înþelegere pe cale amiabilã, rãzboiul s-a mutat în instanþã. Carmen COSMAN Fie cã nu se înþeleg cu vecinii din acelaºi judeþ, fie cã vor terenuri situate pe teritoriul judeþelor învecinate. O serie de primãrii din judeþul Hunedoara au probleme cu stabilirea limitelor teritoriale. Prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu, spune cã neînþelegerile au

din judeþul Hunedoara, cât ºi cu vecinii de graniþã din alte judeþe.

u ajuns în instanþã

De exemplu, Primãria Oraºului Uricani a fost ani de zile în conflict cu edilii din Runcu ºi Tismana - judeþul Gorj, pentru stabilirea graniþelor administrativ - teritoriale între oraºul Uricani

pentru pãmânturile din zona Dobraia, o bucatã de teren fiind disputatã atât de Petrila, cât ºi de judeþul Alba, ori în zona Orãºtioara, care a avut neînþelegeri tot cu o unitate administrativ - teritorialã din Alba.

ezolvate pe cale amiabilã

pãreri divergente cu cei de la Petroºani. Litigiile, însã, nu au ajuns în instanþã, ci sau rezolvat, în cele din urmã pe calea dialogului, prin negocieri. “Vecinii din Orãºtioara de Sus au vrut sã obþinã o parte din suprafaþa municipiului Petroºani, dar ulterior, la un proces verbal de

Luptele pentru terenuri pot fi ºi “fratricide”, adicã între localitãþi din acelaºi judeþ. De exemplu, cei din Orãºtioara de Sus s-au contrat cu vecinii din Beriu. ªi tot ei au avut conciliere, am ajuns la un consens ºi au rãmas suprafeþele exact cum au fost în Legea 2 din 1968”. Practic, s-au format douã comisii din partea celor douã primãrii, care au constatat în teren, inclusiv cu populaþia din zonã care avea în proprietate sau în folosinþã terenurile respective ºi, în cele din urmã, problema a fost rezol-

apãrut din cauza aplicãrii defectuoase a legii. “Când s-au fãcut mãsurãtori, au plecat de la liziera pãdurii, aºa cum era în urmã cu câteva zeci de ani, dar nu au luat în calcul cã liziera a înaintat în tot acest timp”, explicã prefectul de Hunedoara. În plus, sunt situaþii unde mãsurãtorile au fost fãcute fãrã topograf, iar disensiunile nu au întârziat sã aparã. Sorin Vasilescu a explicat cã sunt probleme în ceea ce priveºte limitele administrative – teritoriale atât între comunele învecinate

ºi localitãþile respective. “În cazul oraºului Uricani, nu s-au înþeles pe cale amiabilã ºi au ajuns în instanþã”, a explicat prefectul Vasilescu. Procesul cu Tismana este deocamdatã suspendat, potrivit deciziei magistraþilor de la Curtea de Apel Craiova, în timp ce în cazul comunei Runcu, Prefectura Gorj a renunþat la judecatã în primãvara acestui an. ªi municipiul Lupeni a avut probleme cu vecinii de peste munþi, respectiv cu primãriile din Stãneºti ºi Runcu, de asemenea din Gorj. Probleme au fost ºi

vatã.

De precizat cã problemele cu limitele

administrativ – teritoriale au apãrut dupã emiterea unei ordonanþe de Guvern ce modificã Legea Cadastrului. Unitãþile adminitrativ - teritoriale au fost oarecum obligate sã îndrepte limitele de hotar, acolo unde era cazul. Dar, pentru unii, aceastã “îndreptare” a vizat terenurile din localitãþi învecinate pe care ºi le doreau în propria ogradã.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Iulie 2013

Ne vom topi la soare

e aºteaptã temperaturi extreme, iar meteorologii ne avertizeazã cã vremea va fi canicularã. Pânã la sfârºitul sãptãmânii, suntem sfãtuiþi sã ne luãm mãsuri de protecþie împotriva soarelui. În intervalul 25 – 28 iulie, vremea va fi cãlduroasã în cea mai mare parte a þãrii, iar indicele temperaturã-umezealã (ITU) va atinge ºi depãºi frecvent pragul critic de 80 al disconfortului termic în zonele de câmpie ºi pe arii mai restrânse în cele de deal ºi de podiº. În Banat, Oltenia ºi sudul Munteniei vremea va deveni canicularã ºi se vor înregistra temperaturi maxime de 35...36 de grade. Potrivit medicilor,

expunerea prelungitã la soare între orele 11-18 trebuie evitatã pe cât e posibil. Aparatul de aer condiþionat trebuie reglat astfel încât temperatura sã fie cu cinci grade mai micã decât temperatura ambientalã. Ventilatoarele nu trebuie folosite dacã temperatura aerului depãºeºte 32 grade Celsius. Cei care nu au aer condiþionat în locuinþã, la locul de muncã ar fi indicat sã petreacã douã-trei ore zilnic în spaþii care beneficiazã de aer condiþionat. Dacã ies la soare,

oamenii sunt sfãtuiþi sã poarte pãlãrii de soare, haine lejere ºi ample, din fibre naturale, de culori deschise. Pe parcursul zilei este bine sã se facã duºuri cãlduþe, fãrã

a vã ºterge de apã. Este indicat, de asemenea, sã se bea zilnic între 1,5 – 2 litri de lichide, fãrã a aºtepta sã aparã senzaþia de sete. În perioadele de caniculã se recomandã consumul unui pahar de apã (sau echivalentul acestuia) la fiecare 15 – 20 de minute. Trebuie evitat consumul de alcool (inclusiv bere sau vin) deoarece acesta favorizeazã deshidratarea ºi diminueazã capacitatea de luptã a organismului împotriva cãldurii. În aceastã perioadã se consumã fructe ºi legume

proaspete (pepene galben, roºu, prune, castarveþi, roºii) deorece acestea conþin o mare cantitate de apã. O dozã de iaurt produce aceeaºi hidratare ca ºi un pahar de apã. O atenþie deosebitã trebuie acordatã copiilor, vârstnicilor sau persoanelor cu dizabilitãþi, oferindu-le, în mod regulat lichide, chiar dacã nu le solicitã. Activitãþile în exterior care necesitã un consum mare de energie, precum sportul sau grãdinãritul, ar trebui evitate pe cât posibil. Diana MITRACHE

Staþiile spre Brãdet, punct de odihnã T

ransport local spre zona de agrement Brãdet este posibil doar în cazurile în care se organizeazã evenimente. Dupã reabilitarea ºi modernizarea zonei de agrement de la Brãdet, reprezentanþii administraþiei locale din Petroºani au avut în vedere ºi introducerea transportului local. Acum însã s-a revenit asupra deciziei, iar transportul local va funcþiona doar în cazul în care în zonã se vor organiza diferite evenimente.

”Atunci când s-a gândit proiectul de reabilitarea centrului de agrement de la Brãdet au fost prevãzute ºi staþii de maxitaxi pentru transportul în comun pânã la Brãdet. Acum nu reprezintã o atractivitate pentru transportatori pentru cã în acest moment zona Brãdet este doar o zonã de recreere pentru care cei mai mulþi aleg sã meargã pe jos”, a declarat viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina Niþã. Potrivit reprezentanþilor administraþiei locale, transportatorii nu ar fi interesaþi de aceastã rutã ºi în acelaºi timp nici petroºãnenii. ”Nu credem cã ar fi interesant pentru transportatori sã liciteze pentru acest traseu dar vom organiza evenimente sportive, culturale sau de altã naturã, atunci ne vom gândi ca sã asigurãm transportul pe acea perioadã dar sã aibã un caracter regulat încã nu avem în vedere acest lucru”, a mai spus sursa citatã. Staþiile spre Brãdet au fost amenajate în cadrul proiectului de modernizare a zonei. Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Iulie 2013

Donaþii de zeci de milioane pentru partidele politice

unedorenii, liber la finanþãri. Oamenii politici din judeþul Hunedoara au finanþat partidele ºi camapaniile electorale cu bani grei.

În Monitoul Oficial a fost publicatã lista cu cuantumul total al sumelor provenite din finanþãrile private ale partidelor politice în anul 2012, privind finanþarea activitãþii partidelor politice ºi a campaniilor electorale Uniunea Social Liberalã.

irmele donatoare de aproape 300 de mii de lei

Cinci societãþi din judeþul Hunedoara au finanþat partidele politice ºi campania USL. Acestea au donat, în total, suma de 282.606 de lei. Astfel, Comsid

Tehnosteel, reprezentatã de Vasile Mãrginean a donat suma de 59.967 de lei. Douã societãþi hunedorene reprezentate de aceaºi persoanã, respectiv de Adrian Calimente au finanþat campania electoralã a USL-ului cu 45.400 de lei. Este vorba de societãþile Slag Processing Service ºi Iron Recycle care au ”donat” câte 22.700 de lei fiecare. O societate cu sediul în Cãlan, respectiv Recom Sid, reprezentatã de Ion Giurgiu a donat Uniunii Social

firmã hunedoreanã, sponsor principal al USL O societate din judeþul Hunedoara, care face parte din grupul de firme patronat de familia deputatului Carmen Hãrãu, a donat cea mai mare sumã în 2012 în conturile USL. Potrivit datelor rectificate publicate de USL în Monitorul Oficial, cea mai mare sumã primitã de la o societate comercialã a fost de 97.239 de lei, din partea SC Proserv SA Hunedoara. În anul 2002, S.C. ProServ S.A. Hunedoara s-a desprins din Siderurgica ºi are ca obiecte de activitate sera de flori, sectorul întreþinere curãþenie în spaþii interioare ºi exterioare, precum ºi atelierul de întreþinere ºi reparaþii clãdiri ºi instalaþii. Începând cu 4 ianuarie 2003, ProServ S.A. Hunedoara face parte din grupul de firme Mirco Mega HD SA, al cãrui manager este Carmen Hãrãu, care a candidat anul trecut pentru postul de deputat pe Colegiu 7 Hunedoara ºi a ºi câºtigat. Conform celor rectificate, USL a beneficiat anul trecut, în total, de venituri de 18.895.153 de lei, din care 15.620.604 lei au reprezentat donaþii din partea persoanelor fizice, iar 2.637.038 de lei din partea celor juridice. Car men COSMAN

Liberale suma de 80 de mii de lei.

ersoanele fizice, detronaP toare de firme

Donaþiile venite din partea persoanelor fizice au detronat societãþile comerciale. Astfel, de la 10 persoane fizice, toþi politicieni, s-a donat suma de 295.210 de lei. Printre cei cu dare de mânã s-au numãrat deputatul Laurenþiu Nistor, care a scos din buzunar 80 de mii de lei pentru finanþarea partidului din care provine, respectiv PSD, ºi senatorul

Cosmin Nicula care a alocat 52 de mii de lei pentru acelaºi lucru. Printre ”donatorii” de bani s-au numãrat ºi oameni politici din PNL, precum actualul deputat Bogdan Þîmpãu sau Carmen Eleonora Hãrãu. Cuantumul total al hunedorenilor pentru finanþarea campaniei USL a adunat suma totalã de 577.816 de lei. Potrivit datelor de la Autoritatea Electoralã Permanentã, valoarea totalã a donaþiilor primite de USL în cursul acestui an au fost în sumã de 13.710.083 de lei.

DL, urmãtorul partid în clasament Partidul Democrat Liberal este urmãtoarea formaþiune politicã dupã USL în funcþie de valoarea donaþiilor. Astfel, PDL

a primit donaþii în valoare de 577.509 de lei de la persoane fizice, în timp ce persoanele fizice au donat partidului 5.636.037 de lei. Valoarea totalã a donaþiilor cãtre PDL a fost în cuantum de 6.213.546 de lei. Partidul lui Diaconescu, în topul donaþiilor venite de la persoanele fizice. Persoanele fizice au donat Partidului Poporului Dan Diaconescu suma de

4.004.182 de lei, în timp ce persoanele fizice au sponsorizat partidul doar cu 124.345 de lei. ªi celelalte formaþiuni de pe eºichierul politic românesc au beneficiat de donaþii pentru alegerile din 9 decembrie pentru Camera Deputaþilor ºi Senat. Valoarea totalã, la nivel naþional, a donaþiilor cãtre toate partidele politice din þarã a fost de 26.053.057 de lei. Monika BACIU

Euro a coborât la 4,40 lei

enþinerea pe creºtere a perechii euro/dolar, cauzatã de reducerea aversiunii faþã de risc, dupã ce oficialii Rezervei Federale americane au lãsat de înþeles cã nu sunt încã pregãtiþi sã reducã turaþia tiparniþei de dolari, dar ºi interesul strãinilor pentru titlurile de stat româneºti, au creat mixul care a permis leului sã se aprecieze în faþa principalelor valute. Cursul euro a coborât ieri de la 4,4209 la 4,4040 lei, mai jos cu aproape cinci bani faþã de începutul lunii, atunci când aversiunea faþã de risc era ridicatã. O medie apropiatã de cea de ieri s-a înregistrat în 4 iunie, existând posibilitatea ca euro sã coboare astãzi sub pragul de 4,40 lei. Piaþa s-a deschis direct pe apreciere, de la 4,4140 – 4,4160, la închiderea de marþi, la 4,4030 – 4,4050 lei. Minimul atins de euro a fost de 4,3950 – 4,3970 lei, pentru ca la ora 14:00 cotaþiile sã fie de 4,3970 – 4,40 lei. Cursul dolarului american a scãzut de la 3,3571 la 3,3284 lei, medie care nu a mai fost atinsã din 10 mai. Francul elveþian a coborât, la minimul ultimelor ºapte sãptãmâni, de la 3,5726 la 3,5569 lei. Monedele din regiune aveau evoluþii diferite faþã de euro. Cea polonezã se întãrea la 4,20 – 4,214 zloþi, însã cea maghiarã scãdea la 295,6 – 296,9 forinþi. Evoluþia leului din piaþa valutarã s-a reflectat ºi în cea futures de la Sibiu, unde euro a scãzut pentru septembrie la 4,30 lei. Perechea euro/dolar continua sã se aprecieze, urcând ieri la 1,3191 – 1,3254 dolari, maximul înregistrat în ultima lunã. Creºterea monedei unice s-a datorat publicãrii unui indice (PMI) care reflectã, în opinia analiºtilor, o revigorare a activitãþii în sectorul privat din zona euro. Aceasta ar avea ca efect diminuarea perspectivelor ca BCE sã relaxeze ºi mai mult politica sa monetarã, dobânda situându-se în prezent la minimul istoric de 0,5%. La Sibiu, euro se tranzacþiona pe septembrie la 1,3208 – 1,3251, pe decembrie la 1,32 – 1,3205 iar pe iunie 2014 la 1,32 dolari, iar uncia de aur urca pentru august la 1.340 – 1.344 dolari. Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la ora 14:00

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Iulie 2013

Veteranii, recompensaþi la Petroºani

În cãutarea demnitãþii pierdute…

xerciþiul zilnic de umilinþã continuu, la care este supus acest neam în ultimii ani, seamna cu Golgota Sfintei Scripturi... Scuipat, batjocorit, minþit, furat sau neîndreptãþit, romanul frumos strânge din dinþi ºi merge mai departe. Ducând în spate povara democraþiei, suntem supuºi unei pedagogii perverse impusã de undeva din lumea tuturor posibilitãþilor... O lume nebunã, cu reguli stricte. Bãrbaþii cer sã se reguleze unii pe alþii legal, sã înfieze copii, însã nu vor sã audã de icoane ortodoxe în sãlile de curs, vrem toleranta etnicã, însã îl scoatem pe Brâncoveanu din manualele de istorie. Curvelor le spunem dive, hoþilor le zicem oameni de succes iar martirilor noºtri le urineazã câinii pe morminte... Demnitatea este un cuvânt pe care l-am amanetat ºi l-am uitat acolo... Cine mai scuturã gorunul la Þebea? Nimeni! Unii suntem în club, alþii îl aºteaptã pe Botezatu, unii îl dãm jos pe Bãsescu, alþii îl punem în locul lui pe Ponta, cei mai fericiþi îºi plimbã amantele departe de ochii celor de acasã, iar unii îºi pun problema ce vor pune

mâine pe masã... ªi totuºi, în “vraniþã” cine vegheazã? Îmi este teamã cã nu mai avem nici poarta. Nu sunt pesimist! Sunt sigur cã ne vom trezi, însã ce se va întâmpla pânã atunci? EUROPA are nevoie de o populaþie non-identitarã, iar noi suntem victime sigure... Singurele obstacole în faþa senilelor modernismului sunt crucile din cimitir, atât, martirii care au murit stropind pãmântul cu sângele lor pentru neamul românesc. Poate aºa cum spunea Ioan Ianolide, omenirea ar trebui nu sã intre în panicã din cauza cancerului, a foametei, a poluãrii, a rãzboiului ori chiar a robiei, ci sã se îngrozeascã ºi sã riºte totul pentru a evita conºtiinþa determinatã de legile materialismului european. Când vom înþelege cã în fond materialismul ateu, “setea de a avea” cãlcând în picioare orice principiu este satanism, atunci vom scãpa. Generaþiile de dupã 1989 nu mai au nevoie de muncã ci de oportunitãþi, domniºoarele din ziua de astãzi nu mai pun busuioc sub pernã... ci poze nud pe facebook iar flãcãii în loc de curaj au seringi... Noi, din ce în ce mai mult semãnãm cu un popor laº, gata sã se punã jos ºi sã se predea în fata dulãului “aciuat” în cuºca de la Bruxelles... Dar dacã, pur ºi simplu, meritãm tot ce ni se întâmplã? În speranþa cã resemnarea nu ne-a înmuiat de tot creierele, sper într-un viitor românesc, trãit într-o þarã dodoloaþã… Ionuþ DRAGOTESC

Sala de Marmurã a Primãriei municipiului Petroºani va gãzdui astãzi, începând cu ora 10.00, festivitatea de înmânare a Diplomelor de Cetãþean de Onoare al judeþului Hunedoara veteranilor de

razboi din zona Vãii Jiului. De asemenea, veteranii vor primi, conform Hotãrârii CJH nr. 89/31.05.2013 ºi suma de 200 lei. La acest eveniment vor participa preºedintele Consiliului Judeþean

Hunedoara - Mircea Ioan Moloþ, primarul municipiului Petroºani Tiberiu Iacob Ridzi, reprezentanþi ai Asociaþiei Veteranilor de Rãzboi din România - Filiala judeþului Hunedoara.

Mai sunt 4 zile pentru absolvenþi

bsolvenþii de liceu mai pot deveni ºomeri, doar dacã îºi depun actele în urmãtoarele 3 zile. Data de 29 iulie este ultimul termen în care licenii care nu s-au înscris la o facultate pot sã îºi facã dosarele la agenþiile locale ale AJOFM Hunedoara. Indiferent dacã au promovat sau nu examenul de bacalaureat, ei pot alege sã depunã dosarul în vederea înregistrãrii în evidenþele instituþiei. Pentru aceasta, sunt necesare actul de absolvire (original ºi copie), actul de identitate (original ºi copie) ºi adeverinþã de la instituþia de învãþãmânt absolvitã în care sã fie specificatã data absolvirii (original). Odatã deveniþi ºomeri, tinerii absolvenþi pot sã urmeze chiar ºi cursuri de calificare într-o meserie cerutã pe piaþa muncii. Trebuie doar sã fie suficient de mulþi pentru a forma o clasã ºi studiile sunt gratuite. „În aceastã perioadã, ei se mai pot înregistra la agenþiile ocale ale AJOFM Hunedoara,

pentru ºomaj în termen de 60 de zile. Apoi avea o altã sansã de a-þi schimba profesia sau specializarea, prin cursuri gratuite. Noi avem 32 de ocupaþii în care îi putem califica, în construcþii, industrie textilã, alimentarã, comerþ, iar dacã vor þi altceva, la cerera lor, noi putem sã ne autorizãm þi în altã meserie”, a declarat Dorina Uifãlean, þefa Centrului de Formare Profesionalã de la Petroºani. Diana MITRACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Iulie 2013

Panicã la blocul social din Petroºani

Arestaþi dupã ce au prãdat un bãtrân

Incidentul a avut loc marþi searã, iar mai mulþi locatari ai blocului social au vãzut cã dintr-o garsonierã iese fum ºi s-au alarmat. Oamenii au cerut ajutor pompierilor, însã când au bãtut la uºa celui care stã în garsonierã, au aflat cã

lãsase o oalã pe foc. „A uitat o oalã pe foc ºi noi am crezut cã a luat foc în casã dupã ce s-a simþit fum. Am sunat sã vinã pompierii dar a stins-o imediat proprietarul”, a spus o locatarã. Locþiitorul comandantului Detaºamentului de Pompieri Petroºani,

ªi copil ºi pãrinte

inerele îºi încep viaþa sexualã la o vârstã din ce în ce mai fragedã. Aceasta este concluzia la care au ajuns medicii de familie. Chiar ºi aºa, numãrul tinerelor mãmici a scãzut în ultimii ani.

Monika BACIU ”În ultimul timp din pãcate a scãzut foarte mult numãrul gravidelor, una, douã ºi înainte aveam 10-20. Probabil ºi din cauzã cã tinerele pleacã în strãinãtate sau pleacã din oraº, problema este nepopularea Vãii Jiului”, spune Constantin Gheorghiu,

medic de familie din Petroºani. Acelaºi lucru îl confirmã ºi reprezentanþii Seriviciului Public Local de Asistenþã Socialã din Petroºani. Anul acesta doar o mãmicã minorã a fost înregistratã la acest serviciu. ”Anul acesta am avut o singurã mãmica minorã, sub 18 ani, care ºi-a depus dosarul pentru alocaþie de stat ºi

Bogdan Stancu spune cã s-a cerut intervenþia pompierilor însã apoi s-a revenit pentru cã nu mai era nevoie iar echipele au fost întoarse la detaºament. În blocul social din cartierul Colonie locuiesc sute circa 120 de familii. M. GÂNJU

indemnizaþie de creºtere a copilului. Nu este cu probleme sociale, totul este în regulã. În alþi ani am avut unul, douã cazuri maxim, deci nu sunt foarte multe”, a declarat Cristina Mraz, ºef SPLAS Petroºani. Numãrul redus al minorelor care devin mame se datoreazã ºi campaniilor de conºtientizare derulate prin Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului în parteneriat cu medicii de familie. ”Împreunã cu cei de la Direcþie ºi cu mediatoarea sanitarã a noastrã am mers mai ales în familile cu probleme sociale ºi în familile rome pentru a distribui contraceptice chiar ºi sterilete. Sunt mãsuri benefice ºi parcã ºi tinerele din ziua de azi înþeleg mai bine ºi planingul familial ºi poate îºi iau ºi mãsuri de precauþie”, a mai spus Cristina Mraz. La nivelul Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara are loc campania de conºtientizare a tinerelor denumitã ”ªi copil ºi pãrinte”.

femeie de 23 de ani împreunã cu iubitul ei de 48 au fost arestaþi preventiv dupã ce i-au furat unui bãtrân de 82 de ani 24 de mii de lei ºi mai multe bijuterii. Cei doi au fost sãltaþi, ieri dimineaþã, de poliþiºtii din Brad dupã o descindere la locuinþa lor unde au fost gãsite bijuteriile furate de la bãtrân. Cei doi ºtiau cã bãrbatul are în casã o sumã mare de bani ºi i-au câºtigat încrederea dupã ce femeia s-a oferit în mai multe rânduri sã facã prin casã curãþenie. „Poliþiºtii din cadrul Poliþiei Municipiului Brad, împreunã cu poliþiºtii Serviciului Acþiuni Speciale Hunedoara, au identificat ºi reþinut pe Florin A., de 48 de ani, din Brad ºi pe Elena C., de 23 de ani, din comuna

Criºcior, cu privire la care s-a stabilit faptul cã sunt prezumtivii autori ai unui furt din locuinþã, comis în data de 16.06.2013, în municipiul Brad, în dauna unui bãrbat de 82 de ani. (…) Femeia s-a deplasat la locuinþa pãrþii vãtãmate de mai multe ori, câºtigându-i încrederea prin oferirea de servicii de menaj. În seara zilei de 16 iunie a.c., femeia s-a deplasat din nou la locuinþa pãrþii vãtãmate, sustrãgându-i dintr-un dulap suma de 24.000 lei ºi bijuterii din aur în valoare de 1.500 lei. Cu ocazia percheziþiilor efectuate la domiciliile celor doi suspecþi, poliþiºtii au reuºit sã recupereze bijuteriile ºi suma de 1.000 de lei”, a declarat inspectorul principal Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Magistraþii de la Judecãtoria Brad au emis pe numele celor doi mandate de arestare preventivã pentru 29 de zile, pentru complicitate la furt calificat în cazul bãrbatului ºi furt calificat în cazul menajerei de ocazie. Maximilian GÂNJU

8 Eveniment

Eveniment 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Iulie 2013

Rãzboiul clandestin al spionajului – în 89, România a fost ocupatã de ruºi ”Am început sã scriu o carte despre 1989 pentru cã România a intrat într-un alt con de umbrã, într-o altã cutie neagrã, complet izolatã de comunitatea internaþionalã, ºi de Statele Unite ºi de Europa… Motivele sunt stranii…” – prof.dr. Larry Watts, istoric. ”A fost mâna sovieticã, fãrã discuþii! Vin turiºtii sovietici începând cu septembrie 1989 ºi în aprilie, mai rãmãseserã vreo 30.000 din care, zice dl. Petre Roman, cã doar jumãtate erau turiºti. Pãi ºi cealaltã jumãtate, adicã 15.000?? ªi ãºtia se retrag în octombrie 1990. Unde au stat? Nu puteau sã stea prin hoteluri ! Au avut niºte unitãþi foarte bine pãzite, protejate informativ, unde au fost hrãniþi, unde au stat. Uitaþi-vã la capii armatei…” – Cristian Troncotã, istoric, specialist în servicii secrete. Ileana FIRÞULESCU Istoricul american Larry Watts este considerat de unii adevãratul ambasador al Americii în România, de alþii - cã ar vrea sã reabiliteze comunismul, iar alþii spun cã e un tip incomod pentru marile puteri în sensul cã le devoaleazã metodele de lucru. În pregãtirea cãrþii sale despre România, Larry Watts a spus cã nu înþelege de ce România este pãstratã într-un con de umbrã de comunitatea internaþionalã, respectiv Statele Unite ale Americii ºi Europa. Scoaterea la suprafaþã, de cãtre Watts, a unor documente înfãþiºând România ca un jucãtor autonom ºi de forþã în politica internaþionalã, îi deranjeazã pe unii. Adevãrurile dureroase spuse rãspicat pe documente ºi fapte, pentru prima datã, despre relaþiile sovietoromâne, te fac sã te întrebi, ºi nu numai noi, simpli români, cum de mai existãm ca naþiune în ciuda a tot ce ne-au fãcut? Conform Editurii RAO, Larry Watts a fost consultant al Corporaþiei RAND la momentul revoluþiei, a cãlãtorit în Europa de Est ºi în URSS înainte de 1989. Vorbeºte limba românã. Dupã 1989, a asistat oficial din România la infiinþarea Colegiului Naþional de Apãrare ºi a conlucrat cu mai multi miniºtri români ai Apãrãrii ºi ºefi de stat major privind reforma în domeniul armatei, cooperarea cu Parteneriatul pentru Pace ºi integrarea în

NATO. În 1990 ºi 1991 a fost ºseful Biroului IREX din Bucureºti, iar pânã în 1997 a fost senior consultant al Project on Ethnic Relation ºi director al Biroului PER din România. Între 2001–2004 a activat drept consultant pentru reforma sectorului de securitate pe lângã consilierul prezindenþial pentru securitate naþionalã din România. În cadrul documentarului TVR ”Moºtenirea clandestinã”, al Monicãi Ghirco, despre

disidenþã ºi dezinformare, prof. dr. Larry Watts, istoricul Cristian Troncotã – specialist în servicii secrete, Laurenþiu Constantiniu – specialist în spaþiul sovietic ºi Ioan Scurtu – ex-director la Arhivele naþionale aratã cum românii ºi România au avut multe de suferit ºi nu au fost abordaþi tocmai de cei care astãzi le dau lecþii de cum se trãieºte ºi supravieþuieºte democratic. Ruºii încã ne vor ºi sunt aici, americanii ne folosesc, iar Europei nu-i pasã. Cum s-a ajuns aici, ºi cum au acþionat ”prietenii” noºtri de am ajuns la revoluþia din 1989, pare

de domeniul SF, dar faptele existã.

omânii inventivi au dejucat multe planuri ale spionajului sovietic ”Rãzboiul clandestin dintre statele Tratatului de la Varºovia ºi România nu a fost doar la nivel de spionaj, am ales cu grijã cuvintele, ci ºi la nivel de conducere politicã. Românii au fost foarte

inventivi. Forþa sovieticã a fost copleºitoare - numãrul de agenþi, resursele pe care le-au avut la dispoziþie. Toate acestea ar fi trebuit sã împidice Romania sã creeze atâtea probleme Uniunii Sovietice. Problema

câºtigãtorului ºi a perdantului trebuie judecatã de la caz la caz. De exemplu, relaþia cu Germania de Vest: scorul este de 1-0 pentru România. Mai târziu ºi celelalte þãri ale Pactului de la Varºovia au stabilit relaþii cu Germania de Vest. În cazul relaþiei cu Israelul, din nou un punct pentru România, zero pentru Uniunea Sovieticã ºi statele Pactului. Acestea ºi-au reconsiderat poziþia la finele anilor 80. KGB a fost copleºitor, dar când vine vorba de lupte specifice, este interesant câte succese i-au revenit României. Privind din exterior, nu poþi sã nu admiri abilitatea KGB-ului de a se infiltra ºi de a culege informaþii din surse umane. Aveau mulþi agenþi pentru fiecare misiune ºi puteau sã pãtrundã oriunde. Erau extraordinar de buni. America a fost extraordinar de nepriceputã la asta pentru cã a crezut cã va compensa prin superioritate tehnologicã. Bãtãlia cu KGB s-a terminat pentru cã nu mai existã KGB sovietic. Dar bãtãlia dintre state rãmâne, agenþiile de informaþii ruseºti încã au interese. Se poate vedea astãzi în Libia” – a declarat prof. dr. Larry Watts.

eviciile secrete în rãzboiul geodezic de acum îºi trimit taifune ºi cutremure ”Aºa au acþionat, ºi au acþionat pânã târziu, ºi ca istoric mã preocupã numai trecutul, nu ºi prezentul,

dar întotdeauna am temeri. Dacã asta au învãþat, asta au fãcut totdeauna, acum ce-o sã facã? O sã facã ce au învãþat, ce ºtiu ºi unde au avut succese remarcabile. Ei sunt în stare sã recruteze începând de la ºefi de state, ei sunt în stare sã dea lovituri de stat, ei sunt în stare sã facã revoluþii, miºcãri populare, ce vreþi, la comandã. Aºa cum e rãzbiul geodezic la ora actualã, îºi trimit taifune ºi cutremure unii altora. La fel ºi în perioada aceea, îºi trimiteau revoluþii, lovituri de stat, nu era nici o problemã. E greu de crezut cã regimul demografic le taie orice fel de tradiþii, mai ales unor instituþii versate în astfel de activitãþi. Pãi pentru asta sunt serviciile secrete, sã facã acþiuni speciale în interesul puterii politice. ªi dacã eºti o mare putere, interesele sunt pe plan global. ªi atunci trebuie sã ai un serviciu puternic ºi trebuie sã fii mândru cã o instituþie de inteligence poate sã-þi punã în scenã orice fel de eveniment în funcþie de interesele marii puteri respective” – istoric Cristian Troncotã, specialist servicii secrete. ”Am început sã scriu o carte despre 1989 pentru cã România a intrat într-un alt con de umbrã, într-o altã cutie neagrã, complet izolatã de comunitatea internaþionalã, ºi de Statele Unite ºi de Europa. Nici una nu a abordat România pânã în

1992-1993. Motivele sunt stranii ºi nu se pot explica prin ce s-a întâmplat în 1989. Atunci toatã lumea vorbea despre 60.000 pânã la 80.000 de morþi

într-o revoluþie foarte sângeroasã care a cuprins ºi genocid ºi progromuri. Apoi am aflat cã de fapt au fost în jur de 1.000 de victime - prof. dr. Larry Watts, referindu-se la rãzboiul spionajului prin dezinformare.

omânia a fost, în 1989, ocupatã de ruºi, care acum ne învaþã capitalismul ”A fost mâna sovieticã, fãrã discuþii! Gândiþi-vã la urmãtorul aspect. Toatã

lumea a recunoscut cã România a fost o þarã ocupatã. Vin turiºtii sovietici începând cu septembrie 1989 ºi în aprilie, mai rãmãseserã vreo 30.000 din care, zice dl. Petre Roman, cã doar jumãtate erau turiºti. Pãi ºi cealaltã jumãtate, adicã 15.000?? Dl. Larry Watts, în cartea care a publicat-o recent, zice de 25.000. O cifrã ºi mai mare. ªi ãºtia se retrag în octombrie 1990. Deci România a fost o þarã ocupatã. Unde au stat? Nu puteau sã stea prin hoteluri! Au avut niºte unitãþi foarte bine pãzite, protejate informativ, unde au fost hrãniþi, unde au stat. Uitaþi-vã la capii armatei. Dupã ce s-au îndepãrat generalii ceuºeºti, au fost numai generali pro moscoviþi. Asta a fost parctic lovitura! Asta a fost revoluþia. L-au îndepãrtat pe Ceauºescu ºi au pus mâna toþi care aveau visiuni pro moscovite. Eu nu-i acuz, Doamne fereºte, cã erau spioni! Nu. Aveau viziuni pro sovietice. Ei considerau cã României îi va fi bine lângã Rusia sovieticã cu perestroika ºi glasnost. Asta a fost revoluþia. Cã ulterior, sovieticii, datoritã acestei opoziþii crâncene a românilor nu le-a reuºit scenariul ºi s-a mers mai departe pânã la reforme structurale în sens capitalist, îi doare ºi acum. Dar sã privim lucrurile aºa cum s-au întâmplat de la revoluþie ºi pânã acum, ºi vedem cã, tocmai datoritã acelor agenþi foarte bine insinuaþi în toate domeniile, ei reuºesc sã privatizeze cam peste 75-80% din fostul sector de stat. Deci bãieþi, zic ei, duceþi-vã voi în NATO ºi Uniunea Europeanã, dar capitaliºtii, cei care fac economie capitalistã în România sunt ruºii. Aici este problema. Sigur cã au renunþat ºi ei la fixismele

ideologice, sunt ºi ei foarte relaxaþi, dar totul în interesul noii formule, a Federaþiei Ruse. Ei nu ne vor uita niciodatã, nu ne vor lãsa niciodatã din mânã. ªi acum, dacã au un capital bine investit aici, sunt pe piaþa noastrã ºi au un cuvânt de spus” – istoric Cristian Troncotã, specialist servicii secrete.

omânii, o figurã aparte în Balcani La lansarea de la Craiova, istoricul american Larry Watts a precizat cã România, în special românii, fac o figurã aparte în Balcani, în ciuda faptului cã au avut o

imagine deformatã în exterior. “România nu a fost numai un popor pe drumul de a ocupa, a fost ºi un popor cu tendinþã sã îi sprijine ºi pe alþii care au avut ºi ei un stat naþional. Au fost foarte des obiºnuiþi sã ajute pe alþii în zonã. Românii au fãcut lucruri ºi pentru ei înºiºi ºi pentru alþii. Ceea ce îi deosebeºte pe români de alte popoare din zona Balcanilor este faptul cã ei au înþeles foarte devreme – cel puþin din secolul al XIX-lea – cã nu a fost nici o ieºire pentru ei înºiºi” – spune Watts, subliniind cã am surprins în istorie prin dorinþa înverºunatã de fi, de a exista.

8 Eveniment

Eveniment 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Iulie 2013

de domeniul SF, dar faptele existã.

1992-1993. Motivele sunt stranii ºi nu se pot explica prin ce s-a întâmplat în 1989. Atunci toatã lumea vorbea despre 60.000 pânã la 80.000 de morþi

omânia a fost, în 1989, ocupatã de ruºi, care acum ne învaþã capitalismul ”A fost mâna sovieticã, fãrã discuþii! Gândiþi-vã la urmãtorul aspect. Toatã

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Iulie 2013

Nu mai sunt burse pentru studenþi

riza economicã ºi restructurãrile afecteazã studenþii de la Petroºani. Aceºtia nu mai primesc burse de studii de la instituþiile din zonã, iar angajarea la finalizarea cursurilor devine din ce în ce mai grea. Asta în condiþiile în care, pânã acum câþiva ani, mai multe facultãþi din cadrul Universitãþii de la Petroºani primeau astfel de burse. Diana MITRACHE Responsabilii din învãþãmântul superior de la Petroºani spun acum cã nu mai au niciun student bursier ºi recunosc cã aceste facilitãþi erau foarte binevenite. „Compania Naþionalã a Huilei era cea care acorda aceste burse, pentru studenþii de la toate cele 3

facultãþi din cadrul Universitãþii. Anul universitar 2006 – 2007 a fost cel mai favorabil din acest punct de vedere. ªi atunci aveam un total de 25 de burse, 8 la Facultatea de Mine, 7 la Inginerie Mecanicã ºi Electricã ºi 10 la Facultatea de ªtiinþe. Un an la fel de bun aº putea sã spun cã a fost

2008- 2009, când au fost în total 16 burse, iar atunci au fost mai multe la

Facultatea de Mine. Dupã aceea, probabil cã criza financiarã ºi-a fãcut efectul ºi s-a resimþit, aºa încât numãrul de burse a scãzut de la un an la altul ºi dacã în 2010 mai aveam 6 burse, anul trecut le-am avut pe ultimele douã burse ºi au fost pentru studenþii de la Facultatea de Mine. Anul acesta nu am mai primit nicio ofertã”,

Spy-Shop.ro, zeci de mii de produse într-un singur magazin online

py-Shop.ro, a lansat o nouã secþiune dedicatã automatizãrilor pentru porþi, care cuprinde peste 3.000 de produse, realizate de mai mult de 10 producãtori.Printre cele mai importante sisteme de care pot fi achiziþionate sunt cele pentru porþi batante ºi culisante, cele de blocare a locului de parcare, bariere auto, soluþii de ticketing ºi acces pentru parcare, dar ºi accesorii sau feroneria necesarã. „Lansarea noii secþiuni, care a fost solicitatã de clienþii noºtri, a fost pregãtitã timp de câteva luni, prin încheierea de contracte cu cei mai mari ºi cunoscuþi producãtori de pentru porþi ºi soluþii pentru parcare”, a declarat dl. Sergiu Dangulea, manager general al SC SPYSHOP SRL, compania care administreazã magazinul online www.spy-shop.ro. Pe lângã categoria nou lansatã, magazinul online oferã soluþii complete pentru securitatea ºi confortul casei, precum sisteme de antiefracþie, de supraveghere video sau interfoane ºi videointerfoane. De asemenea, poate fi gãsitã o gamã variatã de sisteme de monitorizare ºi supraveghere ascunsã, de la reportofoane ºi microfoane spion,

camere ascunse ºi mascate la diverse echipamente pentru protecþia faþã de interceptãrile ilegale. Acest segment de produse este destinat, în general, pentru monitorizarea copiilor, bãtrânilor sau a persoanelor cu dizabilitãþi, supravegherea angajaþilor ce îºi desfãºoarã activitatea în timpul programului, persoanelor suspecte de infidelitate, a bonei sau a menajerei. Magazinul www.spy-shop.ro este lider pe segmenul de sisteme de securitate, supraveghere ºi monitorizare, fiind prezent pe piaþa din România de peste 6 ani.

spune prof. univ. Codruþa Dura, prorector la Universitatea din Petroºani. Studenþii care puteau obþine astfel de burse de studii trebuiau sã îndeplineascã anumite condiþii, ce þineau de notele lor ºi de prezenþa la cursuri. „Erau toþi studenþi cu medii foarte bune la învãþãturã ºi care doreau sã se angajeze, la finalul cursurilor, în sistemul respectiv. De asemenea, ei trebuiau sã fie prezenþi la cursuri ºi la seminarii,

era chiar o condicã specialã pentru aceºtia ºi profesorii trebuiau sã semneze la ore ca sã demonstreze pregãtirea ºi seriozitatea lor”, a mai adãugat Codruþa Dura. Reprezentanþii Universitãþii din Petroºani vor face pe viitor un demers prin care sã le cearã celor de la actualul SNH sã se pronunþe dacã mai pot acorda astfel de burse. Deocamdatã, însã, noua societate a funcþionat fãrã buget ºi nu au putut fi fãcute astfel de previziuni.

Punctul de informare turisticã de la Petroºani, un proiect uitat pe masa oficialilor de la Bucureºti

ânã la sfârºitul acestui an, la Petroºani ar trebui sã fie construit un punct de informare turisticã pentru toþi cei care vin sã petreacã un timp aici sau care pur ºi simplu sunt în trecere. Însã, demersurile în acest caz sunt încetinite, deºi iniþiativa existã de mai bine de un an de zile. Luiza ANDRONACHE Punctul de informare turisticã trebuia sã fie construit ºi sã funcþioneze déjà, însã birocraþia ºi avizele dinspre centru au fãcut ca acum, dupã mai bine de un an, sã ne mai punem problema infiinþãrii sau nu a acestui obiectiv. “Noi sperãm cã acest obiectiv se va face. Am fãcut tot ceea ce ni s-a cerut de cãtre Organismul Intermediar pentru Turism din cadrul Ministerului Dezvoltãrii ºi Turismului, iar acum mingea este în terenul lor. Ei trebuie sã facã toate demersurile necesare ºi sã ne dea aprobarea, pentru cã acest proiect a fost depus

pe POR 2007- 2013 ºi iatã cã deja suntem la sfârºitul lui iulie 2013. Pânã la sfârºitul anului trebuie sã finalizeze toate procedurile, iar noi sã demarãm acest proiect”, ne-a declarat Dorina Niþã, viceprimarul Municipiului Petroºani. În cazul în care lucrurile nu se vor miºca mai repede, este clar cã banii europeni pentru acest obiectiv se vor pierde. Punctul de informate turisticã ar trebui sã fie ridicat în zona Parchetului Petroºani, iar asta pentru o informare corectã a turiºtilor care ajung în Valea Jiului. Valoarea proiectului este de 600.000 de lei, dintre care 2 % contribuþia primãriei.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Iulie 2013

Tabãrã naþionalã de elitã, la Lupeni Î

n aceste zile, Municipiul Lupeni este gazda unei tabere naþionale de pregãtire pentru intervenþie în situaþii de urgenþã, la care participã cele mai importante structuri militarizate din þarã. Acþiunea este organizatã în fiecare an de Subfiliala de Cruce Roºie Lupeni. Luiza ANDRONACHE

„Suntem la a patra ediþie ºi anul acesta este o organizare mult mai bunã. Acest fapt se datoreazã implicãrii tuturor instituþiilor care au competenþã ºi atribuþii în managementul situaþiilor de urgenþã. Chiar suntem bucuroºi cã ºi-au fãcut prezenþa aici, în tabãrã la noi, cadre militare, poliþiºti, cadre militare din cadrul

Inspectoratelor pentru Situaþii de Urgenþã ºi specialiºti în Protecþie Civilã. În total suntem 100 de participanþi, dintre care 25 de voluntari minori ai Crucii Roºii Lupeni”, ne-a declarat Simona Hîrieaºu, director Subfiliala de Cruce Roºie Lupeni. La startul ediþiei din acest an a taberei de pregãtire pentru intervenþie în situaþii de urgenþã, au venit cele mai importante figuri din localitate, dar ºi din Valea Jiului. “Sperãm sã avem cât mai multe ediþii ale acestui eveniment, sã apucãm, 20, 30, 40 sau chiar mai mult. Este un

lucru binevenit pentru municipiul nostru, pentru cã în afarã de tinerii noºtrii din Valea Jiului, sunt foarte mulþi alþii care sunt veniþi din toatã þara”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiul Lupeni. “În fiecare an, Poliþia Municipiului Lupeni ºi Inspectoratul Judeþean Hunedoara sunt alãturi de organizatori ºi pentru a evita unele probleme care pot apãrea pe parcursul acestei activitãþi”, a afirmat ºi Dãnuþ Mocanu, ºef Poliþia Lupeni. De altfel, ediþia din acest an este cu atât mai specialã cu cât printre cei 100 de participanþi sunt ºi cadre militare din structuri impor-

tante, precum ISU sau Biroul de Combatere a

Criminalitãþii Organizate. “La început chiar am fost surprins de personalul care a organizat aceastã tabãrã. Anul trecut am vãzut îmbunãtãþiri, iar anul acest am rãmas surprins, pentru cã cei de aici au evoluat mult. Organizarea este mult mai bunã, condiþiile la fel, iar participanþii mai mulþi. Am înþeles cã tabãra este la capacitate maximã”, a declarat col. Ruslan Spirea,

ofiþer superior C.N.P.P.M.S.U- Ciolpani. Voluntarii ºi specialiºtii în tehnica de supravieþuire ºi intervenþie sunt dintre cei mai titraþi în domeniul lor de activitate ºi provin din mai multe zone ale þãrii. “Am fost desemnat de cãtre organizatori sã conduc o grupã formatã din 10 participanþi. Vom participa la diferite cursuri, prelegeri ºi informãri, care se vor finalize cu o aplicaþie practicã”, ne-a declarat plt. adj. ºef Dãnuþ Nedelea, Secþia Pompieri MangaliaISU Dobrogea. În cadrul acestei tabere, voluntarii ºi participanþii vor învãþa managementul situaþiilor de urgenþã, protecþia

populaþiei prin mãsuri specifice, dar ºi primul ajutor. La finalul taberei, vineri, aici, la baza de agrement Straja, va avea loc o demonstraþie spectaculoasã de intervenþie ºi salvare. Tabãra este condusã ºi coordonatã de plutonierul adjutant Mihai Muntean din cadrul Inspectoratului Judeþean de Jandarmi Hunedoara, dar ºi membru de bazã al Crucii Roºii, Subfiliala, Lupeni.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Iulie 2013

Mãsuri dure împotriva fermierilor care îºi incendiazã terenurile

ermierii care îºi autoincendiazã miriºtile riscã sancþiuni maxime din partea APIA. Asta pentru cã fiecare beneficiar de subvenþie este obligat sã respecte Bunele condiþii agricole ºi de mediu.

conform modului de aplicare a sancþiunilor pentru nerespectarea GAEC, indiferent de suprafaþa arsã. De asemenea, precizãm cã nu este permisã

Carmen COSMAN Mãsuri dure împotriva beneficiarilor de subvenþii de la Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã (APIA) care îºi curãþã terenurile prin incendiere. Dupã ce anul trecut pompierii hunedoreni s-au luptat cu peste 1.000 de incendii care au afectat suprafeþe întinse de pãºuni, goluri alpine, terenuri agricole ºi suprafeþe împãdurite, APIA a decis sã taie în carne vie. Astfel, fermierii au obligaþia de a respecta Bunele condiþii agricole ºi de mediu (GAEC 5 ºi GAEC 8), conform cãrora nu este permisã arderea miriºtilor ºi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum ºi a vegetaþiei pajiºtilor permanente. „Agricultorii care utilizeazã teren arabil

(inclusiv pajiºti temporare) nu trebuie sã ardã miriºtile ºi/sau resturile vegetale rezultate dupã recoltarea culturilor (paie de cereale pãioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea soarelui, rapiþã º.a.), inclusiv miriºtile sau iarba rãmasã dupã cosirea pajiºtilor temporare. Agricultorilor care nu respectã condiþia GAEC 5 li se vor aplica reduceri la suma totalã de platã,

arderea vegetaþiei pajiºtilor permanente, obiectivul acestei condiþii fiind menþinerea unui nivel minim de întreþinere a solului prin protejarea pajiºtilor permanente. Agricultorii care utilizeazã pajiºti permanente nu trebuie sã ardã vegetaþia, inclusiv iarba rãmasã dupã cositul pajiºtilo”, au precizat reprezentanþii APIA. Reamintim cã Agenþia de Plãþi ºi

Intervenþie pentru Agriculturã a încheiat cu Garda Naþionalã de Mediu (GNM) ºi cu Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã (IGSU) un protocol de colaborare privind acþiunile de monitorizare a modului de respectare de cãtre fermieri a bunelor condiþii agricole ºi de mediu. Se urmãreºte, prin acþiuni comune, reducerea cazurilor de ardere a miriºtilor ºi a vegetaþiei, prin sancþionarea celor care încalcã aceste dispoziþii, de cãtre toate cele trei instituþii semnatare ale protocolului. „Ca urmare a numãrului mare de incendieri din anii precedenti, ca masurã de prevenire ºi combatere a fenomenului, APIA a luat decizia ca nerespectarea GAEC 5 ºi GAEC 8 sã fie încadratã automat la gravitate mare ºi sã-i fie atribuitã sancþiunea maximã în

acest sens, prevazutã de Regulamentul CE”, mai spun sursele citate anterior. În ultimii ani, numãrul incendiilor de acest fel a crescut considerabil, iar judeþul Hunedoara a fost grav afectat. În 2010 au fost înregistrate un numãr de 140 de intervenþii ale pompierilor hunedoreni, dintre care 133 la

pãºuni, goluri alpine ºi terenuri agricole ºi 7 la fond forestier. În 2011 numãrul acestora a crescut la 1016, dintre care 854 la pãºuni, goluri alpine ºi terenuri agricole ºi 162 la fond forestier. Iar în 2012 au fost peste 1.200 de incendii, majoritatea la pãºuni, goluri alpine ºi terenuri agricole.

Sportul petrilean mãreºte bugetul local

ani la bugetul local de pe urma sportului. La începutul acestei luni a fost inaugurat un teren de sport sintetic pe stadionul din Lonea. Administraþia localã din Petrila închiriazã acest spaþiu persoanelor care vor sã practice diferite sporturi. Astfel, în câteva sãptãmâni de la darea în folosinþã a terenului, visteria administraþiei locale s-a mãrit. Monika BACIU ”Acum în luna iulie s-a dat în folosinþã acest stadion, sunt încasate din data de 2 iulie pânã acum o sumã de 1650 de lei, deci sunt solicitãri. Tariful pe orã este de 150 de lei dacã nu se solicita utilizarea duºurilor ºi 200 de lei dacã sunt folosite duºurile ºi vestiarele”,

a declarat Mihaela Lang, purtãtor de cuvânt Primãria Petrila. De la plata taxei sunt scutite instituþiile de învãþãmânt de pe raza oraºului de asemenea echipele care îºi disputã meciurile de fotbal ºi sunt susþinute de primãrie ºi consiliul local.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Iulie 2013

Pescari puºi în încurcãturã de o eroare birocraticã P asionaþii de pescuit au o mare dilemã dupã ce ºi-au achitat contribuþia pentru permisul ANPA, însã nu au primit ºi talonul doveditor cã sunt în regulã. Pescarii nu ºtiu dacã vor fi amendaþi sau nu în lipsa „actului”, deºi l-au plãtit. Legea spune cã sunt obligaþi sã prezinte la control pe lângã chitanþã ºi „cardul” ANPA, însã documentul n-a fost încã tipãrit ºi distribuit asociaþiilor de pescuit sportiv. Maximilian GÂNJU Mii de pescari hunedoreni sunt puºi în încurcãturã ºi ies pe luciul apelor cu inima strânsã, deºi ºi-au achitat contribuþiile pentru a putea practica legal acest sport. Oamenii ar trebui sã prezinte la un control, pe lângã carnetul de membru într-o asociaþie de pescuit legal constituitã ºi permisul ANPA care-i dã dreptul propriu-zis sã pescuiascã. Numai cã, de la ANPA n-au mai ajuns ºi permisele la asociaþii, iar oamenii au rãmas doar cu o chitanþã doveditoare cã sunt plãtitori de permis. O greºealã a tipãrire a permiselor a provocat aceastã întârziere, iar cum legea cere ca pe lângã carnetul de membru pescarul sã aibã ºi permisul de pescuit, oamenii sunt în

dilemã. „Am plãtit cotizaþia anualã pentru membru în asociaþie de pescuit ºi taxa de permis ANPA. În total am achitat 75 de lei ºi am primit o chitanþã doveditoare dar nu permisul. Pe apã mi s-a spus cã trebuie sã am ºi cuponul ANPA, cã la un control mã vor amenda. Am întrebat în stânga ºi în dreapta ºi toþi pescarii sunt în aceeaºi situaþie. Eu merg la pescuit pentru a mã relaxa nu sã mã cert pe marginea apei cu controlul. Dacã vin jandarmii în control aº putea fi amendat”, spune Florin, unul dintre pescarii nedumeriþi.

JVPS-ul spune cã oamenii pot pescui liniºti Cum încurcãtura nu aparþine pescarilor, direc-

torul Asociaþiei Judeþene a Vânãtorilor ºi Pescarilor Sportivi Hunedoara dã asigurãri cã oamenii pot pescui liniºtiþi fãrã a risca amenzi. „Acum sau doi trei ani s-a aprobat un anumit tip de permis, când s-a tipãrit s-a tipãrit altceva. A fost contestat ºi practic niciunul nu mai are valoare. E normal, dacã un ordin zice cã trebuie sã fie de culoare roºie, nu-l faci roz. Pescarii dacã au plãtit pot sã meargã ºi sã pescuiascã liniºtiþi pentru cã nu are voie nimeni sã se lege de ei pentru o greºealã a unui funcþionar public sau a unui minister întreg. Dacã au cotizaþia plãtitã ºi chitanþa în care sã justifice cã ei au avut disponibilitate, nu vãd ce poate întâmpla. Repet, o confuzie legislativã nu poate conduce o activitate apãratã de

În pas alergãtor, din Varpalota la Petroºani

nfrãþiþi ºi prin maraton. Un grup de maratoniºti din localitatea maghiarã Varpalota, localitate înfrãþitã cu municipiul Petroºani, va poposi în zonã în luna august. Cei ºapte maratoniºti vor parcurge o distanþã de peste 600 de kilometri în semn de voluntariat. Monika BACIU ”Asociaþia maratoniºtilor din Varpalota va veni în Petroºani sâmbãtã, 3 august, vor parcurge distanþa de 600 de kilometri de la Varpalota la Petroºani alergând. O alergare de ºtafetã. Maratoniºtii vor fi ºapte, trei femei ºi patru bãrbaþi”, a precizat Eduard Wersanski. Nu este pentru prima datã când grupul maghiar recurge la o astfel de iniþiativã. ”Ei au fãcut acest lucru cu oraºele înfrãþite cu Varpalota, au fãcut acest

maraton ºi cãtre Folsberg în Austria, ºi acum s-au hotãrât sã vinã la Petroºani. Este o alergare voluntarã, vor sã cunoascã oraºul înfrãþit ºi sã semneze dacã

se poate un protocol cu asociaþia asemãnãtoare din Petroºani”, a mai spus sursa citatã. Reprezentanþii administraþiei locale din Petroºani pun la punct strategia de primire a maratoniºtilor. Aceºtia vor fi întâmpinaþi de un grup de persoane la Peºtera Bolii, care îi vor conduce în capitala Vãii Jiului.

Constituþie pânã la urmã, pentru cã e un bun public peºtele. Românul sã meargã la pescuit pentru cã peºtele îi face bine ºi la psihic ºi la fizic”, a declarat directorul AJVPS

Hunedoara, Dorin Calciu. Nici jandarmii hunedoreni care participã la controale nu-i amendeazã pe pescari dacã au chitanþa doveditoare cã au plãtit permisul ANPA.

14 Program & Horoscop

9:50 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Legendele palatului: concubina regelui 11:10 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 11:50 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 12:30 România Turisticã Munþii Fãgãraº 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 19:00 Dosarele secolului XX

10:00 11:10 13:00 14:00 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30 22:30 23:00

9:30 Râul 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

10:45 11:00 12:00 13:15 13:45 14:45 16:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Iulie 2013

În gura presei Mireasã pentru fiul meu Observator Mireasã pentru fiul meu Observator Acces direct Observator Observator special Burlacul IV Un show pãcãtos Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Ciocnirea Titanilor (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Infidelitate fatalã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Legea lui Banks 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Þintã umanã 0:00 Legea lui Banks (r)

21 martie *** 20 aprilie Sunteþi foarte bine dispus, iar relaþiile cu anturajul decurg fãrã probleme. Singurul lucru care nu vã mulþumeºte pe deplin este situaþia financiarã. Puteþi avea succes în toate activitãþile legate de cãmin, dar ºi în societate. Spre searã, s-ar putea sã ajungeþi la o petrecere.

10:15 11:15 11:30 12:30 13:00 13:05 14:00 14:30 15:15 15:30 16:30 17:30 18:30

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge 100 de poveºti celebre Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor Intrigi ºi seducþie

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragostepunctro 16:45 Dragoste ºi pedeapsã 18:30 Draga mea prietenã La mare 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Mamã din întâmplare 21:30 Legenda Regelui

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:30 4 ani cu Digi Sport 15:30 ªtirile Digi Sport 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 FANATIK Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Fotbal: Pandurii - Bala Town/Levadia Tallinn 21:45 Digi Sport Special 23:00 ªtirile Digi Sport 23:30 Fotbal: Olimpia Atletico Mineiro

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Sunteþi foarte creativ ºi puteþi avea succes în afaceri. Planurile pe care vi le faceþi azi se vor concretiza rapid ºi vã vor aduce satisfacþii financiare. Nu treceþi cu vederea problemele partenerului de viaþã. Cãutaþi sã gãsiþi o cale de compromis între afaceri ºi sentimente!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Astãzi aveþi un farmec deosebit, care vã deschide toate uºile. Puteþi sã vã ocupaþi de afaceri ºi sã faceþi investiþii pentru cãmin. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu o membrii familiei.

Teleshopping Culoarea fericirii Destinul regelui Pastila Vouã (r) Suflete pereche (r) Rãzboinicul (r) Copii contra pãrinþi (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Rãzboinicul

23 iulie *** 22 august

Aveþi ocazia sã începeþi o activitate care vã va aduce mari satisfacþii profesionale ºi financiare. La serviciu, munciþi într-un ritm alert, spre nemulþumirea colegilor. Nu încercaþi sã vã depãºiti limitele, pentru cã riscaþi sã vã îmbolnãviþi.

23 august *** 22 septembrie

Dimineaþa este posibil sã plecaþi într-o delegaþie anunþatã în ultimul moment. Deºi întâmpinaþi mai multe obstacole, vã descurcaþi foarte bine. Relaþiile sentimentale s-ar putea sã fie puþin tensionate. Discutaþi calm cu partenerul de viaþã.

Aveþi ocazia sã plecaþi într-o excursie cu prietenii. Vã simþiþi plin de energie ºi cei din jur vã apreciazã ideile. Încercaþi sã profitaþi de orice ocazie de a vã relaxa! Nu meritã sã vã gândiþi la cheltuieli, pentru cã meritaþi câteva momente de destindere.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Vã pregãtiþi sã plecaþi într-o cãlãtorie ºi toatã familia intrã în prizã. S-ar putea sã vã indispunã o rudã apropiatã. Totuºi, mai tarziu, sfaturile sale s-ar putea dovedi utile. Spre searã, când situaþia se mai liniºteºte.

Dimineaþa s-ar putea sã primiþi o veste bunã în legãturã cu o sumã de bani pe trebuie sã îi primiþi de la serviciu, spre bucuria partenerului de viaþã. Puteþi sã vã faceþi planuri de viitor ºi sã vã întâlniþi cu prietenii.

23 noiembrie *** 20 decembrie Astãzi sunt ºanse sã culegeþi roadele unei colaborãri. Dupãamiazã s-ar putea ca relaþiile sentimentale sã nu meargã prea bine. Nu este cazul sã vã îngrijoraþi, vã ajutã un prieten.

21 ianuarie *** 20 februarie

Se pare cã sunteþi nemulþumit datoritã problemelor financiare. Pe plan intelectual, sunteþi într-o formã deosebitã. Profitaþi ºi dedicaþi-vã studiului sau proiectelor de viitor. Sunteþi comunicativ ºi puteþi sã vã faceþi noi prieteni.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dupã o perioadã nu tocmai favorabilã pe plan sentimental, se pare cã astãzi norocul vã zâmbeºte din nou. Aveþi ocazia sã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã nouã.

21 februarie *** 20 martie Aveþi multe probleme de rezolvat. Planificaþi-vã cât mai bine, ca sã nu vã consumaþi energia inutil. Chiar dacã aveþi spor la treabã, nu refuzaþi ajutorul prietenilor!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Iulie 2013

Anunþ Municipiul Lupeni cu sediul în Lupeni, strada Revoluþiei, nr. 2, judeþul Hunedoara, cod fiscal 4375046, organizeazã licitaþie publicã deschisã cu strigare în vederea închirierii, pe o perioadã de 5 (cinci) ani, a unei parcele de teren din perimetrul Pieþei Agroalimentare „Cina” Lupeni,

respectiv parcela de teren nr. 6, în suprafaþã de 29,11 m2 , aflatã în domeniul public al municipiului Lupeni, în vederea amplasãrii unui chioºc. Pentru participare la licitaþie, ofertantul trebuie sã constituie garanþia de participare în valoare de 500 lei în contul RO57TREZ36850 06XXX002503 deschis la Trezoreria

Anunþ Municipiul Lupeni cu sediul în Lupeni, strada Revoluþiei, nr. 2, judeþul Hunedoara, cod fiscal 4375046, cod poºtal 335600, tel: 0254/ 560725, fax: 0254/560515, e-mail: lupeni@petrosani.astral.r o, adresa internet (URL): www.lupeni.ro, organizeazã negociere directã în vederea vânzãrii ca fier vechi a instalaþiei de transport pe cablu rezultatã în urma demontãrii activului „Telescaun Straja”, respectiv: - 32 buc. stâlpi metalici de susþinere transport pe cablu în formã tronconicã din oþel cornier cu latura 100x100x50m/m, cu o greutate de 1700 kg./ buc. - 2 roþi de acþionare (plecare ºi întoarcere) , ambele cu o greutate de 5.000 kg. - contragreutãþi, cântãrind 3.000 kg. - 5.000 ml. de cablu de tracþiune flexibil cu inserþie, cu diametru de

Petroºani sau direct la casieria Primãriei municipiului Lupeni ºi sã îndeplineascã condiþiile cerute în documentaþia de atribuire. Preþul documentaþiei de atribuire este de 50 lei ºi se va achita în contul RO20TREZ36850 04XXX002493 deschis la Trezoreria Petroºani sau direct, la casieria Primãriei municipiului Lupeni, de la adresa mai sus

20 m/m, cu o greutate de 4 kg/ ml. - scaune transport pe cablu din confecþie þeavã neagrã ºi cornier, fãrã suportul de ºipci din lemn esenþã tare, cântãrind 6.000 kg. Pentru participarea la negociere, ofertantul trebuie sã constituie garanþia de participare în valoare de 1250 lei în contul RO57TREZ3685006XX X002503 deschis la Trezoreria Petroºani sau direct la casieria Primãriei municipiului Lupeni ºi sã îndeplineascã condiþiile cerute în documentaþia de licitaþie. Preþul documentaþiei de licitaþie este de 50 lei ºi se va achita în contul RO20TREZ3685004XX X002493 deschis la Trezoreria Petroºani sau direct, la casieria Primãriei municipiului Lupeni, de la adresa mai sus menþionatã. Criteriul care va fi aplicat la negociere este nivelul preþului, respectiv preþul cel mai mare.

menþionatã. Criteriul care va fi aplicat pentru desemnarea ofertantului câºtigãtor va fi nivelul preþului. Preþul de pornire la licitaþie este de 2,25 euro / m2 / lunã, conform Hotãrârii Consiliului Local nr. 27/ 2013. Documentele care atestã eligibilitatea ofertanþilor vor fi depuse la sediul instituþiei pânã în data de 14.08.2013 ora 900, la Registratura Primãriei municipiului Lupeni. Licitaþia publicã va avea loc în data

Preþul de pornire la negociere este de 0,97 lei/ kg., conform raportului de evaluare nr. 11.501/ 18.10.2012 ºi al actului adiþional la raportul de evaluare, întocmit de Societatea Experþilor Tehnici „ Expet Cet” S.R.L. Deva. Candidaturile redactate în limba românã vor fi depuse la sediul vânzãtorului pânã în data de 14.08.2013 ora 0900, la Registratura Primãriei municipiului Lupeni. Negocierea va avea loc în data de 14.08.2013 ora 1100 la sediul Primãriei municipiului Lupeni, în sala de ºedinþe a Consiliului local. Documentaþia poate fi procuratã de la sediul vânzãtorului la Biroul achiziþii, investiþii, lucrãri, patrimoniu, iar relaþii suplimentare se pot obþine la telefon 0254 – 560725, 560504, interior 213. Primar, Cornel Eesmeriþã

14.08.2013 ora 1000 la sediul Primãriei municipiului Lupeni, în sala de ºedinþe a Consiliului local. Documentaþia de licitaþie poate fi procuratã de la sediul locatorului, la Biroul achiziþii, investiþii, lucrãri, patrimoniu, iar relaþii suplimentare se pot obþine la telefon 0254 – 560725, 560504, interior 213.

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

Primar, Cornel Eesmeriþã

Restricþii apã

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþa restricþii în furnizarea apei potabile pentru joi, 25 iulie 2013 în oraºele Petroºani, între orele 08,00 17,00. Zona afectatã: str. Maleia. Motivul restricþiei - montare vanã regulatoare presiune pe str. Maleia, zona bisericii. - Vulcan, între orele 10,00 - 12,00. Zona afectatã: Cartier Crividia. Motivul restricþiei - remediere pierderi pe str. Crividia nr. 78 ºi Buciumani nr. 4. Mulþumim pentru înþelegere. Cu deosebitã stimã, Director General, Costel AVRAM

ANGAJARE SC LAURA CONSTRUCT CONSULT SRL Vulcan angajeazã

BARMAN Relaþii la telefon 0766068282

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 Iulie 2013

Vara nu aduce numai lucruri bune S

ezonul estival, vacanþele ºi cãlãtoriile în strãinãtate ar putea pune din nou în pericol viaþa oamenilor. Turiºtii din Valea Jiului ºi implicit din judeþul nostru trebuie sã fie foarte atenþi la insecte. În Grecia a fost înregistrat, zilele trecute, primul caz de febrã, iar datele oficiale aratã cã 350.000 de români se aflã sau urmeazã sã plece în vacanþã în aceastã þarã în perioada urmãtoare. Astfel cã nu este exclus cã boala sã ajungã ºi la noi. Monika BACIU

Anul trecut, România a înregistrat 12 cazuri de febrã West Nile ºi un deces al unei persoane de 87 de ani. Principala cale de infecþie a oamenilor este înþepãtura de þânþar. Virusul West Nile afecteazã în primul rând pãsãrile, de altfel de la ele iau þânþarii virusul. Nu existã dovezi cercetate ºtiinþific cum cã o femeie gravidã sau fetusul

ei ar fi expuºi unui risc crescut de infecþie sau deces. Dacã o persoanã a fost înþepat de un þânþar care poartã virusul, primele simptome vor apãrea într-o perioadã care variazã de la 5 la 15 zile. Dacã virusul ajunge ºi la nivelul sistemului nervos central, pe lângã aceste simptome apar fie tulburãri ale stãrii de conºtienta, cu confuzie, cu delir, comã de diferite grade, convulsii, fie chiar tulburãri neurologice

de tip pareze, paralizii, sau pot fi prezente ºi unele ºi altele. În foarte puþine cazuri, virusul a fost transmis prin transfuzie sau de la mamã la copil, cazurile de acest tip fiind mai mult o excepþie. Nu se ia prin atingere, virusul West Nile nu este transmisibil prin atingere sau sãrut. Centrul European pentru prevenirea ºi controlul

bolilor transmisibile noteazã cã, în România, þânþarii se înmulþesc cel mai mult în marile oraºe, în subsolurile inundate ºi pline de resturi menajere care se pare cã nu deranjeazã pe nimeni.

Singurii care trebuie sã suporte mirosul insuportabil, mizeria ºi þânþarii sunt locatarii acestor blocuri care ar trebui sã se gândeascã sã nu mai arunce toate deºeurile în subsoluri pentru ca toate acestea le pot fi foarte dãunãtoare sãnãtãþii.