Skip to main content

CVJ NR. 415, MIERCURI 24 IULIE 2013

Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 415

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 24 Iulie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Sandwich politic în douã culori, cu mineri ºi minerit

Umãr la umãr cu Detroit

Primãria Aninoasa a ajuns sã ofere consultanþã despre insolvenþã altor primãrii din þarã

O

raºul Aninoasa are un frate de suferinþã mai mare ºi mai celebru. Este vorba despre Detroit, care recent a cerut falimentul.

>>> PAGINA PAGINA A 3-A

Apa Serv vrea independenþã energeticã

C

onducerea operatorului de apã ºi canal din regiunea Vãii Jiului vrea sã-ºi acopere în întregime consumul de energie electricã prin construirea unor microhidrocentrale.

>>> PAGINA PAGINA A 4-A

Directorul SNH, Nicolae Drãgoi: 290 de lei prime de Ziua Minerului

M

inerii din Valea Jiului iau primã de ziua lor. Directorul general SNH, Nicolae Drãgoi spune cã suma a fost stabilitã la valoarea de 290 de lei.

>>> PAGINA PAGINA A 7-A

Campanie: „1Fan Toma = 1 Euro pentru Toma”

R

ecentul protest al minerilor pentru nepreluarea produsului muncii lor, huila, ºi demisia/demirerea directorului Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului sunt o nebuloasã… politicã. >>> PAGINILE 8-9

C

unoscuta vedetã TV Mihaela Rãdulescu a lansat, oficial, pe Internet o campanie de susþinere a lui Toma Coconea.

>>> PAGINA A 16-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Iulie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia –

Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea

Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Iulie 2013

Umãr la umãr cu Detroit Primãria Aninoasa a ajuns sã ofere consultanþã despre insolvenþã altor primãrii din þarã raºul O Aninoasa are un frate de suferinþã mai mare ºi mai celebru. Este vorba despre Detroit, care recent a cerut falimentul. Asta le dã speranþe edililor din micuþul oraº hunedorean, care a ajuns sã ofere consultanþã ºi altor localitãþi aflate în suferinþã financiarã. Funcþionarii publici din Aninoasa au ajuns sã facã haz de necaz, dupã ce ºi Detroitul ºi-a declarat falimentul, chiar dacã primarul Nicolae Dunca recunoaºte cã situaþia în care se gãseºte localitatea pe care o conduce este supãrãtoare. „Acum cu falimentul Detroit, facem ºi noi haz de necaz: Aninoasa ºi Detroit. Dar nu mã simt bine deloc. E neplãcut ºi pentru noi,

primãriei nu mai poate rãmâne fãrã utilitãþi – apã, telefonie sau energie electricã – cum s-a întâmplat de atâtea ori pânã acum din cauza facturilor restante.

A

r putea rãmâne cu facturile neîncasate

dar ºi pentru locuitori”, a declarat primarul singurei localitãþi din þarã care a cerut, pânã acum, în instanþã, deschiderea procedurii de insolvenþã. Oricum, altã ºansã nu aveau. Bugetul anual al Aninoasei este de 4,2 milioane de lei, iar datoriile de 5,9 milioane de lei. Adicã, vorbim de un grad de îndatorare de 130 la sutã, conform cifrelor oficiale. Pânã la urmã, însã, insolvenþa cerutã de administraþia publicã în luna iunie are ºi pãrþile ei bune: nu mai cresc penalitãþile pentru datorii, iar sediul

Oricum, insolvenþa poate dura cel mult trei ani, perioadã în care autoritãþile locale declarate insolvente ar trebui sã achite creditorilor sumele cuvenite. Primarul Aninoasei spune cã s-a întocmit raportul de cenzori ºi, pânã în septembrie administratorul judiciar va face tabloul preliminar al creanþelor. Deja, administratorul judiciar a trimis notificãri cãtre toþi creditorii primãriei Aninoasa, iar pânã în data de 9 septembrie creditorii trebuie sã se înscrie la masa credalã în tabloul definitiv de creanþe. Dupã contestaþii, în octombrie, acest tablou de creanþe va rãmâne

definitiv. Primãria Aninoasa are 81 de creditori, iar cea mai maredatorie se înregistreazã faþã de BCR, respectiv 3 de miliarde de lei vechi, care reprezintã suma contractatã sub formã de credit ºi dobânzi de întârziere. Unii dintre creditori, însã, ar putea rãmâne cu facturile neîncasate. Sunt multe firme care au de încasat sume mici, aºa cã ar putea sã renunþe la înscrierea la masa credalã. „Dacã, de exemplu, ai 230 de lei de încasatã, probabil cã nu te mai duci. Taxa de timbru este de 200 de lei, mai este drumul pânã la Deva ºi alte cheltuieli”, explicã Nicolae Dunca.

onsultanþã pentru alte C primãrii din þarã

Oraºul Aninoasa este deja un model pentru alte primãrii din þarã, care ar vrea sã îºi declare insolvenþa, însã nu au fãcut-o pânã acum pentru cã au sperat cã se îndreaptã lucrurile. „M-au sunat primari din Bacãu, din Vaslui sã mã întrebe cum am procedat, sã le trimit modelul de cerere înaintat instanþei, pentru cã au ºi ei probleme. Este greu. Procedura este similarã cu cea pentru societãþile comerciale, dar sunt ºi câteva deosebiri”, a mai spus Dunca. La jumãtatea lunii Iunie, Tribunalul Hunedoara a admis deschiderea procedurii de insolvenþã solicitatã de Primãria Aninoasa ºi a numit un

administrator judiciar, respectiv SCP Tudor & Asociaþii SPRL. Termenul pentru continuarea procedurii de intrare în insolvenþã a fost stabilit pentru data de 10 septembrie.

V

or sã se retrogradeze la statutul de comunã

Pe de altã parte, edilii se gândesc la modul cel mai serios sã renunþe la statutul de oraº ºi sã retrogradeze la statutul de comunã.

Nicolae Dunca spune cã aºteaptã sã vadã exerciþiul bugetar pentru perioada 2014 – 2020, sau mai precis ce fonduri europene se vor aloca pentru zonele rurale ºi, dacã se continuã ca ºi pânã acum, va organiza un referendum, iar rezultatele acestuia vor fi înaintate Prefecturii Hunedoara pentru promovarea unei hotãrâri de guvern în acest sens. Car men COSMAN


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Iulie 2013

ai mulþi turiºti sunt pasibili de M Cu autoturismele în Parcul Naþional Retezat amenzi substanþiale dupã ce au trecut cu maºinile de bariera de la intrarea în Parcul Naþional Retezat. În masiv, de la Cârcnic- Cascada Loloaia este strict interzis accesul cu mijloace auto dacã nu existã un permis eliberat de Administraþia Parcului Naþional Retezat. Jandarmii hunedoreni încearcã identificarea mai multor turiºti, pe baza unor imagini, dupã ce aceºtia din urmã au ignorat interdicþia de a intra în Parcul Naþional Retezat cu autoturismele.

Dacã vor fi gãsiþi ºi se va constata cã nu aveau permis pentru a intra în rezervaþie,

proprietarii autoturismelor riscã amenzi de mii de lei. Turiºtii care au vrut sã

Apa Serv vrea independenþã energeticã

C

onducerea operatorului de apã ºi canal din regiunea Vãii Jiului vrea sã-ºi acopere în întregime consumul de energie electricã prin construirea unor microhidrocentrale. Apa Serv are deja douã unitãþi care i-au adus un profit frumuºel din vânzarea pe bursã a electricitãþii produse. Investiþia într-o microhidrocentralã este amortizatã în doi sau trei ani aratã

un studiu efectuat de specialiºtii operatorului de apã ºi canal din Valea Jiului, iar acum, conducerea societãþii cautã fonduri pentru a-ºi construi o unitate ºi la Vulcan. Apa Serv Valea Jiului are în funcþiune Micro Hidrocentrala Polatiºte cu o putere de 35-65 kw/h realizatã în anul 2000 ºi Micro Hidrocentrala Valea de Peºti cu o putere de 65-95 kw/h intratã în producþie în anul 2007. Investiþia de la Vulcan se ridicã la circa 110 mii de

euro ºi ar trebui finalizatã anul acesta dacã se va gãsi finanþarea necesarã. „Foarte probabil va trebui realizatã din fonduri proprii, nu ºtiu exact cum vom face. O sã contractãm un împrumut ori facem economii pentru a avea banii necesari. Cert este cã aduc profit, noi am vândut energia produsã la cele douã MHC-uri pe care le avem la bursã, la preþuri foarte bune ºi am fãcut profit de pe urma lor. Dacã vom lua un credit, din vânzarea energiei produse de Micro Hidrocentrala de la Vulcan, în fiecare lunã ne-am asigura consumul propriu de energie electricã”, a declarat directorul general al societãþii, Costel Avram. Rapoartele celor de la Apa Serv aratã cã MHCurile au mers pe profit ºi sunt investiþii eficiente, iar conducerea operatorului se bazeazã pe ele pentru a-i convinge ºi pe acþionarii regiei, Consiliul Judeþean Hunedoara ºi primãriile din Valea Jiului, sã finanþeze investiþia de la Vulcan. Maximilian GÂNJU

scurteze cât mai mult traseul dintre Cârnic ºi Pietrele cu ajutorul autoturismelor ºi au încãlcat regulile de vizitare a Parcului Naþional Retezat au fost fotografiaþi de mai mulþi turiºti care au pus la dispoziþia responsabililor imaginile. Pentru cã în zonã singurul mijloc de comunicaþie este doar prin staþiile radio, jandarmii montani ºi rangerii nu au fost sesizaþi pentru a lua mãsuri pe loc împotriva „pantofarilor”. „Pânã în prezent nu am fost sesizaþi cu privire la aceste aspecte. Vom face demersurile

necesare în vederea identificãrii conducãtorilor autovehiculelor din fotografii, stabilirea unor eventuale încãlcãri ale prevederilor legale ºi dispunerea mãsurilor de sancþionare dupã caz”, a precizat cãpitanul Nicolae Raducu, purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului Judeþean de Jandarmi Hunedoara. Nu este pentru prima datã când în Parcul Naþional Retezat unii turiºti ignorã regulile de vizitare. În anul 2009, conducãtorul unui grup de opt turiºti, ºase cehi ºi doi romani, a fost amendat cu 3.000 lei de jandarmii montani dupã ce au intrat cu autoturisme de teren în aria protejatã din Parcul Naþional Retezat. Accesul cu mijloace motorizate care utilizeazã carburanþi fosili în PNR pe traseul NucºoaraCârnic-Pietrele este interzis, de la punctul Cârnic lucru semnalat prin panourile informative amplasate la poarta de intrare în masiv de la Cârnic. Maximilian GÂNJU


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Iulie 2013

Percheziþii ºi în judeþul Hunedoara

Actualitate 5

Sute de poliþiºti au cãutat falºii avocaþi în penitenciare J udeþul Hunedoara a fost rãscolit, din nou de poliþiºtii care au declanºat o amplã anchetã care vizeazã mai multe persoane suspectate de înºelãciuni telefonice, prin metoda „accidentul”. La acþiunea ce a vizat mai multe judeþe ale þãrii au luat parte nu mai puþin de 500 de poliþiºti. Dupã ce zeci de oameni au fost înºelaþi cu sume mari de bani de falºi avocaþi care îºi anunþat victimele, telefonic, cã cineva din familia lor a provocat un accident rutier ºi este nevoie de bani pentru „rezolvarea” dosarului, poliþiºtii au rãscolit mai multe judeþe din þarã. Marþi dimineaþa, au fost efectuate percheziþii la 14 persoane încarcerate în 5 penitenciare, precum ºi alte 42 de percheziþii în 11 judeþe ºi în municipiul Bucureºti. Investigaþiile se deruleazã sub coordonarea Direcþiei de Investigaþii Criminale din I.G.P.R., iar la acþiune au luat parte poliþiºti din cadrul D.G.P.M.B. ºi Inspectoratelor Judeþene de Poliþie

Ilfov, Suceava, Iaºi, Galaþi, Brãila, Tulcea, Caraº-Severin, Hunedoara, Dolj, Prahova, Giurgiu, Buzãu, Vâlcea, Cãlãraºi ºi Ialomiþa, precum ºi echipe de intervenþie din cadrul I.G.P.R. „Astfel, au fost constituite 51 de echipe de percheziþie, formate din peste 500 de poliþiºti din structurile de investigaþii criminale ºi de intervenþie, sprijinite de S.I.I.A.S. - I.G.P.R., care beneficiazã de suportul de specialitate al Direcþiei Operaþiuni Speciale- I.G.P.R.”, spun reprezentanþii IGPR. Poliþiºtii au descins în Penitenciarul Galaþi, unde sunt vizate 8 persoane încarcerate, Penitenciarul Iaºi (sunt vizate 2 persoane), Penitenciarul Craiova (o persoanã încarceratã), Penitenciarul Tulcea (2 persoane încarcerate) ºi Penitenciarul Mãrgineni-Giurgiu (o persoanã încarceratã). De asemenea, au

Recuperat din Mureº la douã zile dupã ce s-a înecat

P

ompierii hunedoreni au reuºit sã recupereze corpul hunedoreanului înecat în urmã cu douã zile în Mureº. Operaþiunile de cãutare ale unui bãrbat dispãrut în râul Mureº, în zona parcului dendrologic din Simeria, s-au desfãºurat timp de douã zile consecutiv, dar fãrã nici un rezultat. „Pompierii au executat acþiuni de scotocire a râului ºi de observare a vegetaþiei de pe mal, câþiva kilometri în aval de locul în care bãrbatul, în vârstã de 52 de ani, a fost zãrit ultima datã”, a

fost efectuate 42 de percheziþii domiciliare, una dintre acestea fiind în judeþul Hunedoara. „Activitãþile se desfãºoarã în 78 de dosare penale înregistrate la D.G.P.M. Bucureºti, sub supravegherea procurorilor de caz. Suspecþii ar fi contactat prin telefon pãrþile vãtãmate cãrora le aduceau la cunoºtinþã implicarea unui membru al familiei sau a unei rude apropiate într-un accident soldat cu victime omeneºti ºi pentru care, pentru a nu fi arestat, era necesarã trimiterea unei sume considerabile de bani prin sistemul de curierat bancar, unor persoane pretinse a fi avocaþi sau rude ale victimelor”, au mai spus oficialii IGPR.

Î

nºelaþi prin metoda „accidentul”

Reamintim cã în judeþul Hunedoara mai multe persoane au fost

declarat Anemona Doda, purtãtor de cuvânt al ISU Hunedoara. Marþi dimineaþa, pompierii deveni au fost anunþaþi prin 112 despre faptul cã în apropierea podului peste râul Mureº, în localitatea ªoimuº, se aflã corpul unui bãrbat înecat. „O echipã de pompieri, cu o barcã pneumaticã a intervenit pentru ancorarea ºi extragerea din apã a corpului. Rudele bãrbatului se pare cã au confirmat faptul cã acesta este victima, în vârstã de 52 de ani, care ºi-a pierdut viaþa în urma cu douã zile în timp ce se afla la scãldat”, a mai spus sursa citatã anterior. Hunedoreanul s-a înecat la o distanþã de aproximativ 10 kilometri de zona în care corpul acestuia a fost reperat. Car men COSMAN

înºelate cu sume mari de bani prin aceastã modalitate, iar alþi câþiva oameni au fost al un pas de a rãmâne fãrã economiile de o viaþã. De exemplu, un bãrbat de 74 de ani, din Deva a fost sunat de o persoanã necunoscutã, care s-a prezentat ca fiind „avocat” ºi l-a informat cã fiul sãu a avut un accident cu autoturismul proprietate personalã în Petroºani, iar pentru ca victimele acestui accident rutier sã nu formuleze plângere penalã, acesta va trebui sã depunã suma de 3.600 euro într-un cont bancar. Din fericire, bãrbatul nu a depus banii în contul indicat, ci s-a adresat poliþiºtilor care l-au informat cã este posibil sã devinã victima unei infracþiuni de înºelãciune ºi l-au îndrumat sã depunã plângere penalã pentru comiterea infracþiunii de tentativã de înºelãciune. Ulterior, bãrbatul s-a întâlnit cu fiul sãu, care i-a infirmat faptul cã ar fi fost implicat într-un eveniment

rutier. Alþii însã nu au fost la fel de norocoºi. O femeie în vârstã de 60 de ani, din Petroºani, a rãmas fãrã 16.000 de lei înainte sã îºi dea seama cã ar putea fi victima unui escroc. Femeia a primit un telefon de la o persoanã necunoscutã de cãtre o persoanã care s-a recomandat ca fiind avocat ºi a anunþat-o cã fiul sãu, în timp ce conducea un autoturism, a accidentat grav douã persoane care erau angajate în traversarea strãzii pe trecerea de pietoni. Pentru ca cele douã victime ale evenimentului rutier sã nu depunã plângere penalã faþã de autorul acciden-

tului, „avocatul” i-a solicitat femeii sã transfere de urgenþã, în contul unei persoane „de încredere” , suma de 16.000 lei. Femeia s-a speriat extrem de tare ºi a plãtit imediat banii, fãrã sã stea o secundã pe gânduri. Ulterior s-a gândit totuºi sã îºi sune fiul, care i-a spus cã nu a fost implicat în nici un accident rutier, iar femeia ºi-a dat seama cã a fost victima unei înºelãciuni. A fugit întrun suflet la poliþie ºi le-a povestit oamenilor legii ce s-a întâmplat, iar acum aceºtia îi cautã pe autori. Iar exemplele ar putea continua pentru cã sunt mult mai multe victime. Carmen Carmen COSMAN


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Iulie 2013

Cancerul de col uterin ”atacã” din ce în ce mai multe tinere

T

estul Papanicolau este ignorat de femeile din Petroºani. Medicii de familie atrag atenþia persoanelor de sex feminin cã efectuarea testului Babeº Papanicolau este absolut necesarã. Existã o categorie de femei pentru care se adreseazã acest program, însã existã ºi excepþii de la regulã. ”În anul 2012 a debutat un subprogram de screening pentru depistarea cancerului de col uterin. Din pãcate adresabilitatea este destul de micã, probabil cã nici noi ºi nici ministerul nu a fãcut cunoscut acest lucru. Au fost niºte împotmoliri, banii pentru acest program au venit cu intermitenþe, când au fost, când nu au fost. Aº vrea sã mã adesez persoanelor de sex feminin cu vârsta cuprinsã

între 25-64 de ani dar ºi peste 64 de ani la cele care sunt cu suspiciuni de leziune de col uterin sau cu afecþiuni genitale pot veni, cu excepþia celor care au trei teste Papanicolau negative, acelea nu trebuie sã se mai prezinte doar eventual dupã cinci ani. Recomand acestor categorii de persoane sã se prezinte la medicul de familie mai ales în luna în care s-au nãscut ca sã nu se producã aglomeraþii,

pânã acum au fost destul de rare dar acum sã nu se producã aglomeraþii. Acum este perioada de concedii dar sper cã din septembrie sã se revinã la normal ºi subprogramul sã se deruleze în condiþii obþine”, a declarat medicul de familie Constantin Gheorghiu. Acest consult este

APIA – controale la fermieri

A

PIA verificã fermierii care au depus cereri de finanþare pentru anul în curs. Cei care nu vor permite accesul pe proprietãþile lor riscã sã nu mai primeascã banii. Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã (APIA) desfãºoarã în aceastã perioadã controlul la faþa locului în vederea verificãrii suprafeþelor agricole declarate de fermieri în cererile unice de platã pentru anul 2013, a anunþat Agenþia printr-un comunicat. Inspectorii APIA vor verifica felul în care fermierii care au depus cereri respectã condiþiile de acordare a plãþilor directe, în conformitate cu reglementãrile europene ºi naþionale în

vigoare, printre aspectele verificate numãrându-se respectarea criteriilor referitoare la suprafaþa agricolã exploatatã, respectarea cerinþelor de eco-condiþionalitate reglementate prin legislaþia naþionalã ºi respectarea cerinþelor specifice pachetelor de agro-mediu solicitate. Condiþiile ºi modalitãþile de acordare a plãþilor directe, conform reglementãrilor

gratuit pentru toate femeile, iar medicii de familie recomandã ca acestea sã se prezinte dupã trimitere în luna în care s-au nãscut pentru a evita aglomerarea. ”Testul este gratuit ºi indiferent dacã persoana este asiguratã sau nu poate sã se prezinte, noi îi dãm un formular FS1, îi

europene ºi naþionale pe care trebuie sã le respecte fermierii, sunt: - exploatarea uni teren agricol cu o suprafaþã de cel puþin 1 ha, cu suprafaþa parcelei agricole de cel puþin 0,3 ha. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuºtilor fructiferi, suprafaþa minimã a parcelei este de cel puþin 0,1 ha (conform art.7 alin.1 lit..a din O.U.G. nr. 125/2006, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare); în cazul livezilor tradiþionale, suprafaþa minimã eligibilã a parcelelor pentru Pachetele 1ºi 2 ale Mãsurii 214 este de 0,3 ha (conf. PNDR 2007-2013, versiunea consolidatã); - respectarea cerinþelor de eco-condiþionalitate reglementate prin legislaþia naþionalã, pe toatã suprafaþa agricolã a exploataþiei, respectiv: Bunele condi?ii agricole ºi de mediu (GAEC), Cerinþele legale în materie de gestionare (SMR), Cerinþele minime (relevante pentru mãsura de agro-mediu); - respectarea cerinþelor specifice pachetelor de agromediu solicitate; pentru mãsura 214 – plãþi de agro-mediu este obligatorie þinerea evidenþei agricole (caietul de agro-mediu trebuie completat ºi pãstrat pe toatã perioada de desfãºurare a angajamentului conform legislaþiei in vigoare), fiind condiþie de eligibilitate. Diana MITRACHE

spunem unde sã se prezinte ºi trebuie sã urmeze un circuit. Am avut douã suspiciuni, sigur suspiciunile se prezintã la noi ºi noi le trimitem mai departe, chiar am avut un caz care a ajuns într-o clinicã ºi acum aºteptãm rãspunsul. Este foarte important pentru cã un cancer de col uterin ºi în general toate cancerele dacã sunt depistate în fazele incipiente se vindecã”, a mai spus medicul. România se aflã pe primul loc în Europa la decesele cauzate de cancerul de col uterin. Mai grav este faptul cã boala a început sã ”loveascã” ºi tinerele. ”Acum nu au fost cazuri depistate pe ultima sutã de metri, dar în anii trecuþi, da, pentru cã la mortalitate

suntem primii în Europa din cauza cancerului de col uterin. Dar din ce în ce mai multe tinere sunt diagnosticate cu cancer de col uterin, pentru cã din pãcate ºi viaþa sexualã se începe la o vârstã mult prea fragedã, de aici ºi posibilitatea de infecþie HPV ºi de aici ar mai fi o problemã faptul cã vaccinarea HPV a eºuat, mulþi pãrinþi s-au speriat ºi atunci din pãcate s-a pierdut o oportunitate. Aceasã vaccinare e bunã ºi ar trebui sã se facã mai ales la fetiþele care nu ºi-au început viaþa sexualã”, a mai spus medicul. Potrivit reprezentanþilor Direcþiei de Sãnãtate Publicã (DSP), de la demararea campaniei naþionale de screening pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin ºi pânã în prezent, în judeþ au fost testate 1.650 de hunedorence dintre care 1.579 au ºi primit rezultatele. Pe parcursul anului 2012 ºi pânã la finele lui au fost înregistrate 81 de cazuri noi cu cancer de col uterin. Monika BACIU


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Iulie 2013

Directorul SNH, Nicolae Drãgoi: 290 de lei prime de Ziua Minerului

M

“În acest an cu ocazia Zilei Minerului angajaþii Societãþii Naþionale a Huilei vor beneficia de tichete în valoare netã de 290 de lei, indiferent cã lucreazã la suprafaþã sau în subteran”, a declarat Nicolae

Drãgoi, director general SNH. Ziua Minerului este sãrbãtoritã în Valea Jiului în data de 6 august si, conform Contractului Colectiv de Muncã, ortacii primesc cu acest prilej un adaos salarial din partea administraþiei. Ziua Minerului a fost marcatã în principal prin comemorarea

C

ei care au trecut prin zona Livezeni în ultima sãptãmânã, probabil s-au întrebat ce se întâmplp acolo, dincolo de construþia supermarketului Kaufland. Ei bine, muncitorii aceleiaºi firme care se ocupã de magazin, lucreazã acum la modificarea drumului pentru construcþia ºi a unui sens giratoriu.

inerii din Valea Jiului iau primã de ziua lor. Directorul general SNH, Nicolae Drãgoi spune cã suma a fost stabilitã la valoarea de 290 de lei. Marius MITRACHE

Zona Livezeni se schimbã

Luiza ANDRONACHE ortacilor care si-au pierdut viata în revolta de la Lupeni din 1929 si prin evocarea protestului anticomunist care a avut loc tot aici în 1977.

În fiecare an, a unitãtile miniere au loc depuneri de coroane de flori si ceremonii religioase în memoria celor care s-au jertfit pe altarul huilei.

Trecerile la nivel cu calea feratã din Lupeni, refãcute

Astfel se face cã în circa o lunã de zile, zona de intrare în Municipiul Petroºani va fi total schimbatã. “Oamenii trebuie sã ajungã ºi sã intre acolo din orice sens

ne-a declarat Marian Popescu, city manager Primãria Petroºani. Ca întindere, magazinul Kaufland este cel mai mare supermarket din Valea Jiului, iar valoarea investiþiei depãºeºte 6 milioane de euro. Acesta este cel cu

L

a Lupeni se reparã trecerile de la nivel cu calea feratã. Prima care a intrat în reabilitare este cea din zona Palatului Cultural Minerul.

ar veni, dinspre Petroºani, Vulcan sau Tg. Jiu. Astfel, acolo se va face un sens giratoriu, este prins în lucrare ºi ºtiam de el de acum cinci ani”,

Luiza ANDRONACHE

P

asajul spre minã, în reconstrucþie

Au început lucrãrile la nivel cu calea feratã la Lupeni, în zona Palatului Cultural Minerul. ºoferii care tranzitau zona s-au plâns în repetate rânduri cã aceastã trecere s-a degradat atât de tare încât era un chin sã trecã pe acolo. De astãzi, însã, muncitorii lucreazã la înlocuirea ºinelor ºi reparaþia pasajului. „Este un lucru nemaipomenit pentru noi cã reuºim sã facem aceste treceri la nivel de cale feratã, iar pe aceastã cale þin sã mulþumesc Societãþii Naþionale a Huilei, conducerii Preparaþiei pentru ajutorul pe care ni l-au dat, ºi, bineînþeles, Cãilor Ferate

Române. Noi sperãm sã reuºim sã refacem cât mai repede trecerea la nivel cu calea feratã spre Mina Lupeni”, a declarat Cornel Resmeriþã, primar Municipiul Lupeni.

U

rmeazã pasajul de la Vâscoza

De altfel, edilul ºef din Lupeni a precizat cã în curând, astfel de reparaþii vor avea loc ºi în alte zone din localitate la cererea cetãþenilor. „Sunt sigur cã vom reuºi sã

refacem trecerea la nivel cu calea feratã ºi de la Vâscoza, pentru cã în zonã avem mulþi agenþi importanþi pentru oraºul noastru, care au angajat mulþi oameni. Ei ne-au cerut în schimb foarte puþin, doar sã le rezolvãm aceastã trecere la nivel cu calea feratã, sã reuºim sã asfaltãm centura ºi o porþiune de douã, trei sute de metri de drum în zona lor. Sper sã reuºim pânã în septembrie sã facem aceste lucruri”, a mai sus primarul Municipiului Lupeni.

numãrul 6 din Municipiul Petroºani, iar termenul de predare al lucrãrilor este luna septembrie a acestui an.


8 Eveniment

Eveniment 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Iulie 2013

Sandwich politic în douã culori, cu mineri ºi minerit etre Drãgoescu nu a fost demis ºi nici nu i s-a cerut demisia. Acesta ”Pºi-a dat demisia pentru cã aºa s-a stabilit la nivel înalt în cadrul PNL, ca noi, liberalii sã ne retragem din structurile miniere. Între ministrul Varujan Vosganian ºi ministrul Constantin Niþã au existat discuþii, disensiuni pe marginea blocajului ºi a problemelor existente aici. Acum mineritul este în mâna PSD-ului ºi vom urmãri cu atenþie pânã unde ºi cum va fi dus ºi salvat mineritul din Valea Jiului, pentru cã noi nu mai suntem implicaþi” - Costel Avram, coordonator PNL Valea Jiului. Ileana FIRÞULESCU Recentul protest al minerilor pentru nepreluarea produsului muncii lor, huila, ºi demisia/demirerea directorului Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului sunt o nebuloasã… politicã. Deºi funcþionarea Complexului Energetic Hunedoara (cu Societatea Naþionalã a Huilei pânã l absorbþia minelor), pe de o parte, ºi Societatea de Închideri Mine, pe de altã parte, au avut pânã la urmã o legislaþie clarã, chiar armonizatã cu pretenþiile Uniunii Europene, cele douã entitãþi au avut mari probleme.

ând îºi bagã politica coada… C invers Directorii societãþilor din energetica hunedoreanã au avut zile grele, fiecare încercând sã-ºi administreze compania, dar degeaba. Totul pãrea cã nu funcþioneazã, cã structurile nou înfiinþate sunt de vinã, prin scãpãri în organizare, în gestionare, în comunicare etc. CEH nu prelua huilã, când de la o societate din Vale, când de la alta. Apoi, aceeaºi Mintia, prin CEH, ba vrea sã preia cãrbunele cu un preþ, ba cu altul invocând probleme cu piaþa ºi preþul, cu stocuri ºi alte stocuri moºtenite ºi mult discutate. Clar existau probleme la care directorul CEH încerca variante de soluþii. La fel, pe linie ierarhicã, procedau ºi cei doi directori din Vale, dar fãrã succes. În timp ce minele SNH ”s-au mai liniºtit” prin preluarea lor la CEH, cele pe închideri au acumulat probleme… Totul pãrea un cerc închis, iar politicul nu vroia ºi pace sã intervinã, cum se

procedeazã peste tot în lume în asemenea situaþii. Ministrul Energiei, Niþã, certa la directori, cerea soluþii, a mai dat o ordonanþã sã stingã ”focul” tensiunii acumulate în rândul minerilor, dar degeaba. Lucrurile nu s-au schimbat. Nici ceilalþi, specialiºtii ºi edilii, nu au stat cu mâinile în sân. Toatã spuma din energetica româneascã, cercetãtori, specialiºti în domeniu, secretari de stat, care au o vastã experienþã în minerit ºi în producerea energiei de orice fel, au sãrit în ajutorul ministrului Energiei, rãspunzând invitaþiei edililor locali ai Petroºaniului, care au organizat un workshoop la Petroºani. S-au dat soluþii, chiar variante de soluþii, publicate în cotidianul nostru, care au fost înaintate decidenþilor politici, ºi tot degeaba. Nu trebuie sã fii un mare om de ºtiinþã sã îþi dai seama cã sunt doat douã variante în acest blocaj: nu se vrea sau… nu se vrea.

D

rãgoescu, ”cu degetele prinse în uºã” ªi a venit protestul minerilor de sãptãmâna trecutã, când s-au blocat în subteran, situaþie ce putea sã degenereze grav. Cel care munceºte acolo unde ”moartea stã la pândã” ºi o face cu conºtinciozitate, dã producþia de cãrbune plani-

ficatã, iar sistemul bolnav îl umileºte aruncându-i munca la gunoi, devine cel mai aprig luptãtor împotriva unei asemenea nedreptãþi. Jocurile politice par a fi adevãratul motiv în toatã aceastã tevaturã. Informaþiile ºi declaraþiile decidenþilor de încetarea conflictului vorbesc de la sine. Directorul SNÎM, Petre Drãgoescu, nu a avut nici un rãspuns de la minister în cazul protestului de la Paroºeni ºi a oferit soluþia ”nefericitã” datã de CEH, al cãrui director a oferit ce a avut ºi el – custodia, ºi nu preluarea cãrbunelui. Brusc se agitã premierul Ponta, se discutã între ministerul Economiei ºi cel al Energiei, secretarul de stat de la Ministerul Economiei, Bogdan Nicolae Badea, apare, nu în Valea Jiului, ci la Deva, unde ”se negociazã” . Aceste negocieri au avut loc la Prefectura Hunedoara, la ele participând ºi directorul CEH, Daniel Andronache, directorul Direcþiei Resurse Minerale din cadrul Ministerului Energiei, Sorin Gãman, directorul Societãþii Naþionale Închideri Mine Valea Jiului,

Petre Dragoescu, ºi prefectul judeþului, Sorin Vasilescu, preºedintele Consiliului Judeþean ºi al PNL Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. Numai cã aceastã negociere aratã, conform informaþiilor date presei locale ºi naþionale, ca o execuþie a directorului Drãgoescu, mai ales cã declaraþia sa ulterioarã seamãnã cu a unuia care iau fost prinse degetele în uºã sã plece ºi sã vorbeascã doar ce trebuie. Auziþi cum sunã declaraþia acestuia, conform Mediafax. “La nivel de ministere sa convenit ca ambele societãþi din Valea Jiului sã fie subordonate aceluiaºi minister, respectiv Ministerul Energiei. În aceste condiþii, pentru a detensiona situaþia din Valea Jiului ºi pentru a rezolva imediat problema minerilor care sunt în subteran, am considerat cã tre-

buie sã-mi dau demisia, fiindcã aceastã demisie este în folosul minerilor”, a spus Dragoescu. Deci, detensionarea consta în faptul cã dacã cele douã societãþi din Valea Jiului nu sunt subordonate ministerului Energiei, revenit PSD-ului, niciodatã ministerul nu va da verde pentru rezolvarea situaþiei pentru ca PNL sã culeagã roade, prin directorul Petre Drãgoescu. Ca urmare, imediat dupã ce acesta a demisionat, acel mult cerut contract dintre CEH ºi Societatea Închideri Mine sa parafat pentru cã deja avea în frunte un nou director de aceeaºi culoare ca ministerul Economiei, PSD.

E adevãrat cã în alte condiþii decât cele cerute de directorul PNL-ist.

PSD, ar trebui întrebaþi liderii PSD” - a declarat coordonatorul PNL Valea Jiului, Costel Avram.

a rupt Spisica roº-galbenã Am verificat aceastã imagine, care reiese din declaraþii ºi informaþii, ºi ne-a fost confirmatã de coordonatorul PNL pe Valea Jiului, Costel Avram. ”Petre Drãgoescu nu a fost demis ºi nici nu i s-a cerut demisia. Acesta ºi-a dat demisia pentru cã aºa s-a stabilit la nivel înalt în cadrul PNL, ca noi, liberalii sã ne retragem din structurile miniere. Între ministrul Varujan Vosganian ºi ministrul Constantin Niþã au existat discuþii, disensiuni pe marginea blocajului ºi a problemelor existente aici. Acum mineritul este în mâna PSD-ului ºi vom urmãri cu atenþie pânã unde ºi cum va fi dus ºi salvat mineritul din Valea Jiului, pentru cã noi nu mai suntem implicaþi. Cât priveºte rapiditatea cu care contractul comercial între CEH ºi SNÎM s-a nãscut imediat dupã ce Drãgoescu ºi-a dat demisia ºi noul director

u nu puteam fi demis pentru ”E cã situaþia nu mi se datora”

Dupã ce s-au mai limpezit apele, fostul director Petre Drãgoescu a precizat cum au stat lucrurile. ”Nu, nu mi s-a cerut demisia de la ministerul Energiei, nu am fost demis. A fost o declaraþie scãpatã de domnul prefect atunci, în acel moment tensionat, când a spus cã mi s-a cerut demisia pe motiv cã nu am gestionat bine situaþia creatã. Or, acea situaþie nu mi se datora. Lucrurile au stat altfel. Ministrul Energiei, C. Niþã, ºi ministrul Economiei, Vosganian, au avut discuþii pe acestã temã, în sensul cã CEH ori trece la Vosganian, ori la Niþã. Ne-am retras cu dom-

nul preºedinte Moloþ ºi dumnealui a spus sã-i lãsãm sã aibã acelaºi stãpân (PSD – n.n.), iar eu sã-mi dau demisia pentru a-ºi numi om în locul meu. Astfel minerii de la minele aflate pe programul de închideri, sperãm noi, sã nu mai aibã probleme. Dl. Moloþ a fãcut apoi anunþul în acea ºedinþã de negociere cerând o jumãtate de orã pentru ca ministrul Vosganian sã aibã timpul necesar pentru a mã elibera din funcþie. Eu nu puteam fi demis, mã repet, pentru cã situaþia creatã nu-mi aparþinea. Chiar preºedintele Moloþ a mai precizat cã noi, PNL, ne-am asumat aceastã societate dupã alegeri, am înfiinþat-o, am pus-o pe roate ºi funcþioneazã chiar bine. Asta o spun documentele manageriale. De aici încolo noi nu mai aveam putere de decizie” – a declarat Petre Drãgoescu. Vai, lor, minerilor!!! Ca urmare, SNÎMVJ este condusã de un membru PSD, Aurel Anghel, iar în aceastã sãptãmânã, Guvernul va emite documentele prin care Societatea Naþionalã de Închideri Mine sã treacã în subordinea Ministerului Energiei. Minerii vor putea acum trãi mai liniºtiþi pentru cã la nivel înalt nu mai existã lupta politicã dintre PNL ºi PSD, adicã dintre Ministerul Economiei ºi cel al Energiei. Dar dacã CEH cu minele sale, SNÎM cu celelate mine vor fi agresiv politizate ºi astfel deprofesionalizate, vai lor, minerilor!!! Sã sperãm cã nu începe prigoana politicã printre angajaþi, aºa cum se tem chiar unii social-democraþi care cred cã politica ºi culorile ei nu au ce cãuta acolo unde trebuie sã existe doar profesioniºti ºi atât.


8 Eveniment

Eveniment 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Iulie 2013

Sandwich politic în douã culori, cu mineri ºi minerit etre Drãgoescu nu a fost demis ºi nici nu i s-a cerut demisia. Acesta ”Pºi-a dat demisia pentru cã aºa s-a stabilit la nivel înalt în cadrul PNL, ca noi, liberalii sã ne retragem din structurile miniere. Între ministrul Varujan Vosganian ºi ministrul Constantin Niþã au existat discuþii, disensiuni pe marginea blocajului ºi a problemelor existente aici. Acum mineritul este în mâna PSD-ului ºi vom urmãri cu atenþie pânã unde ºi cum va fi dus ºi salvat mineritul din Valea Jiului, pentru cã noi nu mai suntem implicaþi” - Costel Avram, coordonator PNL Valea Jiului. Ileana FIRÞULESCU Recentul protest al minerilor pentru nepreluarea produsului muncii lor, huila, ºi demisia/demirerea directorului Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului sunt o nebuloasã… politicã. Deºi funcþionarea Complexului Energetic Hunedoara (cu Societatea Naþionalã a Huilei pânã l absorbþia minelor), pe de o parte, ºi Societatea de Închideri Mine, pe de altã parte, au avut pânã la urmã o legislaþie clarã, chiar armonizatã cu pretenþiile Uniunii Europene, cele douã entitãþi au avut mari probleme.

ând îºi bagã politica coada… C invers Directorii societãþilor din energetica hunedoreanã au avut zile grele, fiecare încercând sã-ºi administreze compania, dar degeaba. Totul pãrea cã nu funcþioneazã, cã structurile nou înfiinþate sunt de vinã, prin scãpãri în organizare, în gestionare, în comunicare etc. CEH nu prelua huilã, când de la o societate din Vale, când de la alta. Apoi, aceeaºi Mintia, prin CEH, ba vrea sã preia cãrbunele cu un preþ, ba cu altul invocând probleme cu piaþa ºi preþul, cu stocuri ºi alte stocuri moºtenite ºi mult discutate. Clar existau probleme la care directorul CEH încerca variante de soluþii. La fel, pe linie ierarhicã, procedau ºi cei doi directori din Vale, dar fãrã succes. În timp ce minele SNH ”s-au mai liniºtit” prin preluarea lor la CEH, cele pe închideri au acumulat probleme… Totul pãrea un cerc închis, iar politicul nu vroia ºi pace sã intervinã, cum se

procedeazã peste tot în lume în asemenea situaþii. Ministrul Energiei, Niþã, certa la directori, cerea soluþii, a mai dat o ordonanþã sã stingã ”focul” tensiunii acumulate în rândul minerilor, dar degeaba. Lucrurile nu s-au schimbat. Nici ceilalþi, specialiºtii ºi edilii, nu au stat cu mâinile în sân. Toatã spuma din energetica româneascã, cercetãtori, specialiºti în domeniu, secretari de stat, care au o vastã experienþã în minerit ºi în producerea energiei de orice fel, au sãrit în ajutorul ministrului Energiei, rãspunzând invitaþiei edililor locali ai Petroºaniului, care au organizat un workshoop la Petroºani. S-au dat soluþii, chiar variante de soluþii, publicate în cotidianul nostru, care au fost înaintate decidenþilor politici, ºi tot degeaba. Nu trebuie sã fii un mare om de ºtiinþã sã îþi dai seama cã sunt doat douã variante în acest blocaj: nu se vrea sau… nu se vrea.

D

rãgoescu, ”cu degetele prinse în uºã” ªi a venit protestul minerilor de sãptãmâna trecutã, când s-au blocat în subteran, situaþie ce putea sã degenereze grav. Cel care munceºte acolo unde ”moartea stã la pândã” ºi o face cu conºtinciozitate, dã producþia de cãrbune plani-

ficatã, iar sistemul bolnav îl umileºte aruncându-i munca la gunoi, devine cel mai aprig luptãtor împotriva unei asemenea nedreptãþi. Jocurile politice par a fi adevãratul motiv în toatã aceastã tevaturã. Informaþiile ºi declaraþiile decidenþilor de încetarea conflictului vorbesc de la sine. Directorul SNÎM, Petre Drãgoescu, nu a avut nici un rãspuns de la minister în cazul protestului de la Paroºeni ºi a oferit soluþia ”nefericitã” datã de CEH, al cãrui director a oferit ce a avut ºi el – custodia, ºi nu preluarea cãrbunelui. Brusc se agitã premierul Ponta, se discutã între ministerul Economiei ºi cel al Energiei, secretarul de stat de la Ministerul Economiei, Bogdan Nicolae Badea, apare, nu în Valea Jiului, ci la Deva, unde ”se negociazã” . Aceste negocieri au avut loc la Prefectura Hunedoara, la ele participând ºi directorul CEH, Daniel Andronache, directorul Direcþiei Resurse Minerale din cadrul Ministerului Energiei, Sorin Gãman, directorul Societãþii Naþionale Închideri Mine Valea Jiului,

Petre Dragoescu, ºi prefectul judeþului, Sorin Vasilescu, preºedintele Consiliului Judeþean ºi al PNL Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. Numai cã aceastã negociere aratã, conform informaþiilor date presei locale ºi naþionale, ca o execuþie a directorului Drãgoescu, mai ales cã declaraþia sa ulterioarã seamãnã cu a unuia care iau fost prinse degetele în uºã sã plece ºi sã vorbeascã doar ce trebuie. Auziþi cum sunã declaraþia acestuia, conform Mediafax. “La nivel de ministere sa convenit ca ambele societãþi din Valea Jiului sã fie subordonate aceluiaºi minister, respectiv Ministerul Energiei. În aceste condiþii, pentru a detensiona situaþia din Valea Jiului ºi pentru a rezolva imediat problema minerilor care sunt în subteran, am considerat cã tre-

buie sã-mi dau demisia, fiindcã aceastã demisie este în folosul minerilor”, a spus Dragoescu. Deci, detensionarea consta în faptul cã dacã cele douã societãþi din Valea Jiului nu sunt subordonate ministerului Energiei, revenit PSD-ului, niciodatã ministerul nu va da verde pentru rezolvarea situaþiei pentru ca PNL sã culeagã roade, prin directorul Petre Drãgoescu. Ca urmare, imediat dupã ce acesta a demisionat, acel mult cerut contract dintre CEH ºi Societatea Închideri Mine sa parafat pentru cã deja avea în frunte un nou director de aceeaºi culoare ca ministerul Economiei, PSD.

E adevãrat cã în alte condiþii decât cele cerute de directorul PNL-ist.

PSD, ar trebui întrebaþi liderii PSD” - a declarat coordonatorul PNL Valea Jiului, Costel Avram.

a rupt Spisica roº-galbenã Am verificat aceastã imagine, care reiese din declaraþii ºi informaþii, ºi ne-a fost confirmatã de coordonatorul PNL pe Valea Jiului, Costel Avram. ”Petre Drãgoescu nu a fost demis ºi nici nu i s-a cerut demisia. Acesta ºi-a dat demisia pentru cã aºa s-a stabilit la nivel înalt în cadrul PNL, ca noi, liberalii sã ne retragem din structurile miniere. Între ministrul Varujan Vosganian ºi ministrul Constantin Niþã au existat discuþii, disensiuni pe marginea blocajului ºi a problemelor existente aici. Acum mineritul este în mâna PSD-ului ºi vom urmãri cu atenþie pânã unde ºi cum va fi dus ºi salvat mineritul din Valea Jiului, pentru cã noi nu mai suntem implicaþi. Cât priveºte rapiditatea cu care contractul comercial între CEH ºi SNÎM s-a nãscut imediat dupã ce Drãgoescu ºi-a dat demisia ºi noul director

u nu puteam fi demis pentru ”E cã situaþia nu mi se datora”

Dupã ce s-au mai limpezit apele, fostul director Petre Drãgoescu a precizat cum au stat lucrurile. ”Nu, nu mi s-a cerut demisia de la ministerul Energiei, nu am fost demis. A fost o declaraþie scãpatã de domnul prefect atunci, în acel moment tensionat, când a spus cã mi s-a cerut demisia pe motiv cã nu am gestionat bine situaþia creatã. Or, acea situaþie nu mi se datora. Lucrurile au stat altfel. Ministrul Energiei, C. Niþã, ºi ministrul Economiei, Vosganian, au avut discuþii pe acestã temã, în sensul cã CEH ori trece la Vosganian, ori la Niþã. Ne-am retras cu dom-

nul preºedinte Moloþ ºi dumnealui a spus sã-i lãsãm sã aibã acelaºi stãpân (PSD – n.n.), iar eu sã-mi dau demisia pentru a-ºi numi om în locul meu. Astfel minerii de la minele aflate pe programul de închideri, sperãm noi, sã nu mai aibã probleme. Dl. Moloþ a fãcut apoi anunþul în acea ºedinþã de negociere cerând o jumãtate de orã pentru ca ministrul Vosganian sã aibã timpul necesar pentru a mã elibera din funcþie. Eu nu puteam fi demis, mã repet, pentru cã situaþia creatã nu-mi aparþinea. Chiar preºedintele Moloþ a mai precizat cã noi, PNL, ne-am asumat aceastã societate dupã alegeri, am înfiinþat-o, am pus-o pe roate ºi funcþioneazã chiar bine. Asta o spun documentele manageriale. De aici încolo noi nu mai aveam putere de decizie” – a declarat Petre Drãgoescu. Vai, lor, minerilor!!! Ca urmare, SNÎMVJ este condusã de un membru PSD, Aurel Anghel, iar în aceastã sãptãmânã, Guvernul va emite documentele prin care Societatea Naþionalã de Închideri Mine sã treacã în subordinea Ministerului Energiei. Minerii vor putea acum trãi mai liniºtiþi pentru cã la nivel înalt nu mai existã lupta politicã dintre PNL ºi PSD, adicã dintre Ministerul Economiei ºi cel al Energiei. Dar dacã CEH cu minele sale, SNÎM cu celelate mine vor fi agresiv politizate ºi astfel deprofesionalizate, vai lor, minerilor!!! Sã sperãm cã nu începe prigoana politicã printre angajaþi, aºa cum se tem chiar unii social-democraþi care cred cã politica ºi culorile ei nu au ce cãuta acolo unde trebuie sã existe doar profesioniºti ºi atât.


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Iulie 2013

Au venit bani pentru anveloparea blocurilor din Aeroport

Î

n curând, se reiau lucrãrile de anvelopare a unor blocuri de locuinþe din cartierul Aeroport. Este vorba de câteva edificii de pe Strada Pãcii, pentru care s-au alocat recent bani de la centru. Luiza ANDRONACHE

În sfârºit, dupã aproape un an de zile de aºteptare, primãria de la Petroºani a primit o importantã sumã de bani pentru reabilitarea termicã a blocurilor de pe strada

Pãcii. Locatarii au strâns demult banii, partea ce trebuia plãtitã de ei, însã fondurile care trebuiau sã vinã de la Guvern, au întârziat. „ De data aceasta avem o veste bunã, în sensul cã în data de 2 mai 2013 a fost emis un ordin de

platã al Ministrului Dezvoltãrii ºi Administraþiei Publice prin care ne-a fost alocatã suma de 263.000

Misiune grea pentru noul director al SPADPP

A

dministrarea Domeniului Public Privat din cadrul municipalitãþii Petroºani are un nou director dupã ce fostul ºef s-a retras la expirarea perioadei de interimat. Maximilian GÂNJU SPADPP Petroºani a avut de la începutul acestui an trei directori. Primul, Lucian Dragomir a plecat din fruntea serviciului optând pentru un post de cadru universitar la Timiºoara, iar în locul sãu a fost numit Aron Dumitrescu pentru o perioadã de ºase luni. Dumitrescu, dupã expirarea mandatului n-a mai vrut sã conducã serviciul iar în locul sãu a venit Daniel Viºan, fost ºef la Serviciul

de Cadastru din Primãria Petroºani. Acesta va ocupa postul de director executiv pentru o perioadã de ºase luni urmând ca mai apoi sã-i fie prelungit mandatul. Viºan nu are deloc o misiune uºoarã în condiþiile în care bugetul pentru acest an este unul insuficient. Totuºi, acesta ar putea primi finanþare pentru proiectele preconizate sã se realizeze în anul 2013 dupã o rectificare de buget care ar urma sã fie discutatã ºi analizatã de aleºii locali în ºedinþa din aceastã lunã sau august. „Probabil cã o rectificare va fi din august, nu ºtiu exact. Ne descurcãm cum putem ºi cu ce avem”, a explicat directorul executiv al SPADPP Petroºani, Daniel Viºan.

de lei pentru acest proiect care ne numeºte “ Programul naþional multianual privind creºterea per-

formanþei energetice la blocurile de locuinþe” derulat conform OUG 18/ 2009. Deci, o parte din sumã a fost viratã deja ”, ne-a declarat Dorina Niþã, viceprimar Municipiului Petroºani. Blocurile aveau mare nevoie de lucrãri de reabilitare termicã. Faþadele acestora, vechi de când lumea, începuserã sã cadã, existând pericolul sã se producã inclusiv accidente. Proiectul a început încã de anul

Premii peste premii

C

hiar dacã nu au fost prezenþi la „Mamaia Copiilor”, micuþii interpreþi de muzicã uºoarã din Valea Jiului au participat la numeroase alte festivaluri. De unde, s-au întors încãrcaþi de premii ºi trofee. Mircea NISTOR Printre cele mai recente se numãrã participãrile la „Suflet de copil” – Craiova, „Coloana Infinitului” – Tîrgu Jiu sau „Voices” – Alba Iulia. De la toate aceste festivaluri copiii din Vale s-au întors cu Marile Trofee dar ºi cu numeroase alte locuri I, II, ºi III. „La Craiova, sîptãmâna trecutã, Trofeul l-a câºtigat Carla Botoacã, la Tîrgu Jiu – Laurenþiu Bârzoi iar la Alba Iulia am luat ºi Trofeul ºi locurile I, II ºi III. Am mai fost prezenþi ºi

la festivalurile din Deva ºi Sibiu, unde am luat alte premii, la toate secþiunile la care ne-am înscris. Þinând cont de rezultate, pot sã spun cã avem în Valea Jiului foarte mulþi

trecut, când s-au pus geamuri termopane ºi s-au înlocuit uºile, dar a fost stopat în ultimele luni. Acum, muncitorii trebuie sã intre din nou în teren. „ Se urmeazã procedurile legale, Consiliul Local deja a aprobat în ºedinþã aceastã sumã ºi în scurt timp ea va fi viratã cãtre constructor care îºi va continua lucrarea”, a mai adougat viceprimarul Municipiului Petroºani.

copii talentaþi, cel puþin în ceea ce priveºte interpretarea muzicii uºoare sau populare”, a declarat Eugen Munteanu, referent muzical în cadrul Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Urmãtorul festival la care vor fi prezenþi ºi 12 dintre tinerii care se pregãtesc la Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani este cel programat a se derula la începutul lunii viitoare la Bãile Herculane.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Iulie 2013

Locuri libere la UPET în urma admiterii P este 100 de locuri neocupate la Universitatea din Petroºani. Marþi a fost afiºatã lista cu studenþii care au fost admiºi pe locurile bugetate de la cele trei facultãþi din cadrul Universitãþii din Petroºani. În urma centralizãrii datelor, pentru urmãtoarea etapã de admiteri din toamnã, 150 de locuri la studiile universitare de licenþã au rãmas neocupate. Monika BACIU ”Am avut în total pe cele trei facultãþi 625 de locuri bugetate. Pânã duminicã când a fost ultima zi de înscrieri am avut un numãr de 469 de dosare, avem încã pentru sesiunea de toamnã aproximativ 150 de locuri bugetate”, a declarat Codruþa Dura, prorectorul Universitãþii Petroºani. Viitorii studenþi au avut la dispoziþie peste 600 de locuri bugetate pentru studiile de licenþã. Pentru câteva specializãri a existat ºi concurenþã. ”Cele trei facultãþi sunt cea de mine, cea de inginerie mecanicã ºi elec-

tricã ºi cea de stinte, în cadrul fiecãreia dintre acestea funcþioneazã câte opt programe de studii iar la cea de inginerie mecanicã ºi electricã avem chiar nouã programe de studii. La facultatea de mine s-au înscris 104 persoane ºi am avut 181 de locuri bugetate, la facultatea de inginerie mecanicã ºi electricã au fost 136 de dosare ºi am avut 226 de locuri bugetate, iar la facultatea de stinte am avut 218 dosare dintr-un total de 212 locuri bugetate. Pe fiecare facultate sunt specializãri care sunt mai cãutate ºi altele care sunt mai puþin cãutate de cãtre candidaþi”, a mai spus sursa citatã.

La polul opus, cu cei mai puþi candidaþi înscriºi au fost specializãrile din cadrul Facultãþii de Mine. ”La facultatea de mine avem domeniul de petrol, mine ºi gaze cu programele de studii de inginerie

Maghiarii fac voluntariat în Petroºani

U

n grup de ºapte voluntari din Varpalota se aflã în municipiul Petroºani. Aceºtia desfãºoarã mai multe activitãþi de voluntariat la diferite centre cu activitate socialã. Monika BACIU ”Am venit cu un proiect Betlehen Gabor câºtigat în Ungaria de voluntariat. Am sosit de câteva zile în Petroºani, stãm la Asociaþia Sfântul Francisc ºi facem voltuntariat acolo ºi la Pollicino. Am scris un proiect în care copii maghiari care doresc sã facã muncã de voluntariat sã vinã în Petroºani, sã ajute acele instituþii sociale ºi instituþii care se ocupã de copiii cu dizabilitãþi în munca lor ºi sã

înveþe ce înseamnã aceastã muncã de voluntariat”, a spus Attila Toth, preot evanghelist ºi conducãtorul grupului. Acþiunea de volntariat se deruleazã la Petroºani pentru al doilea an consecutiv. ”Anul trecut am fost pentru prima datã cu patru elevi din Italia. Anul acesta am venit cu ºapte elevi de la un liceu din Varpalota pentru a efectua aceste proiect la Petroºani”, a mai spus preotul maghiar. În vizitã la

Petroºani se aflã în momentul de faþã mai multe grupuri de maghiari din Varpalota. ”Acest grup a venit sã efectueze muncã de voluntariat pe baza unui proiect câºtigat acolo la ei. Ei vor sã înveþe ce înseamnã munca de voluntariat, sã ajute acele instituþii sociale ºi cele care se ocupã de copiii cu dizabilitãþi în munca lor. Trebuie ºtiut cã sãptãmâna aceasta mai este un grup de sportivi din

Varpalota care sunt invitaþii ºcolii sportive din Petroºani ºi efectueazã antrenamente comune cu sportivii de la ºcoala sportivã din Petroºani”, a spus Eduard Wersanski, responsabil cu relaþiile externe de la Primãria Petroºani. Acþiunile comune dintre cele douã localitãþi se deruleazã în cadrul programului de înfrãþire dintre Petroºani ºi oraºul maghiar Varpalota.

minierã ºi topografie minierã ºi inginerie industrialã cu programul de studiu ingineria securitãþii în industrie care au fost cele mai cãutate. La facultatea de inginerie mecanicã ºi electricã este programul de studii calculatoare din cadrul ingineriei sistemelor, iar la facultatea de stinte este vorva despre economia comerþului,turismului ºi servicilor din domeniul de studii al administrãrii afacerilor ºi programul finanþe bãnci de la finanþe. La facultatea de mine, ingineria ºi managemantul calitãþii unde au fost cei mai puþini

candidaþi, la facultatea de inginerie mecanicã ºi electricã avem pe domeniul de inginerie mecanicã douã specializãri, maºini ºi echipamente miniere ºi echipamente pentru procese industriale, la care au fost puþini candidaþi, la facultatea de stinte avem programul de studiu matematicã”, a mai declarat conf. univ. dr. ec. Codruþa Dura. Absolvenþii de liceu care au optat pentru a urma studiile universitare la Petroºani ºi care nu sunt mulþumiþi de rezultatele admiterii pot depune contestaþii. ”Depunerea contestaþilor se face în perioada 23-25 iulie, în datã de 25 iulie este analiza ºi afiºarea rezultatelor. În perioada 2328 iulie candidaþii trebuie sã vinã ºi sã-ºi confirme locul ocupat prin concurs, deci sã se înmatriculeze, semneazã cererea de înmatriculare, contractul de studii ºi taxa de înmatriculare”, a mai precizat Codruþa Dura. Pentru acest an universitar studenþii de la Universitatea Petroºani care au fost admiºi la studiile universitare de licenþã dar la sistemul cu taxã vor scoate din buzunar mai mulþi bani.


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Iulie 2013

Medic de familie: cardul de sãnãtate va deveni nul în faþa dosarului electronic al pacientului

M

edicii de familie din Petroºani nu sunt de acord cu distribuirea ºi inscripþionarea cardului de sãnãtate. la nivel naþional s-a iscat un conflict între medici ºi reprezentanþii Casei Naþionale de asigurãri de Sãnãtate ºi Ministerul Sãnãtãþii. Medicii de familie sunt parþial de acord cu introducerea acestui card de sãnãtate însã nu sunt de acord cu inscripþionarea ºi distribuirea acestuia. Monika BACIU

”Nebunia a fost iscatã de Ministerul Sãnãtãþii ºi de Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate. Trebuie explicat pacienþilor, noi cu pacienþii o listã. Noi nu avem un contract cu pacientul. Noi avem un contract cu Casa de asigurãri de Sãnãtate. În acel contract nu se specificã nicãieri cã noi suntem obligaþi, prin acel contract, sã distribuim ºi sã inscripþionãm cardurile. Este o problemã a MS, a CAS pentru pacient. Pe noi nu ne intereseazã. Dacã pacientul vine cu acel card, noi suntem pentru a încerca, însã pe acel card vor sã inscripþioneze Rh-ul, grupa sanguinã. Este degeaba pentru cã întro urgenþã niciun medic nu se ia dupã ceea ce scrie acolo. La pat, în Urgenþã fac compatibilitatea. E chiar dege-

aba cardul”, a spus medicul de familie Constantin Gheorghiu. Mai mult decât atât, medicii de familie considerã cã acest card de sãnãtate va deveni nul în momentul în care va fi funcþional dosar electronic al pacientului, dosar în care vor fi stocate toate informaþiile legate de starea fiecãrie persoane. ”Apoi urmeazã dosarul electronic al fiecãrui pacient care este foarte important. Acest card nu mai are nicio valoare dacã va fi acel dosar electronic. În urgenþã va vi necesar ca sã ºtii dacã are diabet sau altceva. De ce vor sã introducã

cardul? Pentru cã au fost niºte bani europeni, au omis sau s-au pãpat banii ºi atunci au zis cã poate gãsesc medicii de familie sã îl distribuie. Noi nu suntem poºtaºi, noi nu distribuim, nu intrã în atribuþiile noastre. Acest card este fãcut ca o micã jignire la adresa medicilor ca sã vadã dacã nu se furã din sistem servicii ºi alte lucruri. Noi nu suntem împotriva cardurilor, dar dacã vor sã ne urmãreascã nu au decât sã aloce niºte bani ºi sã facã infrastructura cum vor ei cu cititor de carduri, cu carduri”, a mai spus sursa citatã.

La impozite stãm bine

P

ânã în prezent, în Petroºani, taxele ºi impozitele locale au fost achitate în proporþie de 80%. Un nivel nesperat de bun, asemãnãtor cu cele înregistrate de-a lungul ultimilor 3-4 ani. Ca de obicei, cei mai buni platnici sunt persoanele fizice, dintre acestea remarcându-se, din nou, pensionarii. Mircea NISTOR „Media, pe persoane fizice ºi juridice, este de 80%. Cei mai buni platnici au fost, însã, persoanele fizice. Iar dintre aceºtia baza o reprezintã cei în vârstã care vin încã din primele zile ale

anului sã-ºi plãteascã impozitele ºi taxele locale. Acelaºi procent, deosebit de bun, l-am înregistrat ºi în ceea ce priveºte taxa referitoare la ridicarea gunoiului menajer. Sper ca, pânã la finele anului în curs, procentul de încasare sã fie de

Inscripþionarea ºi distribuirea cardului de sãnãtate de medicii de familie ar însemna o pierdere de timp, timp ce ar putea fi alocat bolnavilor. ”Marea majoritate a medicilor au peste 2000 de pacienþi, noi avem prin contract 20 de consultaþii pe zi, restul gratuit ºi mai vin ºi cei cu cardurile pentru a inscripþiona. Asta ne mãnâncã mult timp, pacienþii de afarã ce fac”, a mai spus Constantin Gheorghiu. În urma întâlnirii, de marþi, conducerea MS împreunã cu SNMF ºi CNAS au convenit mai multe soluþii posibile în ceea ce priveºte cardurile de sãnãtate. Distribuþia cardurilor de sãnãtate sã nu implice medicii de familie. În acest sens, au fost lansate mai multe propuneri de distribuþie a cardurilor, CNAS urmând sã hotãrascã cele mai potrivite variante pentru ca acestea sã ajungã la pacienþi. De asemenea, MS, CNAS ºi SNMF au cãzut de acord ca iniþializarea

mãcar 90%”, a declarat Ioana Mãrgulescu, ºeful Biroului de Impozite ºi Taxe Locale Petroºani. În parantezã fie spus, cei mai mulþi dintre locuitorii municipiului Petroºani ºi-au achitat deja dãrile locale pentru a beneficia de reducerea de 10%, acordatã celor care îºi plãtesc impozitele, pe tot anul, pânã la finele lunii martie. În acest timp, cei care nu ºi-au achitat la timp impozitele urmeazã a plãti majorãri în valoare de 2% pe lunã sau pe fracþiune de lunã, în funcþie de perioada de întârziere a efectuãrii plãþilor.

cardurilor din punct de vedere medical sã fie realizatã prin cabinetele de medicinã de familie, urmând sã se stabileascã criteriile. În ceea ce priveºte cititoarele, acestea vor fi achiziþionate centralizat, prin licitaþie naþionalã, iar distribuirea ºi plata se vor negocia ulterior.

În urma discuþiei, sa stabilit ca pânã sãptãmâna viitoare, reprezentanþii SNMF sã înainteze CNAS ºi MS propuneri de ameliorare a unor prevederi din Contractul Cadru ºi din normele acestuia, inclusiv prevederi pentru modificãri legislative. Toate aceste propuneri vor fi analizate pentru ca, la sfârºitul sãptãmânii viitoare, sã fie supuse transparenþei decizionale.


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Iulie 2013

Alt contract pentru grãdiniþa neconstruitã de Simota

A

dministraþia de la Petroºani a cerut alþi bani Ministerului Educaþiei pentru grãdiniþa de la I.G. Duca, pe care o construia de ani de zile firma lui Alin Simota. Acum contractul cu omul de afaceri încarcerat recent a fost reziliat ºi proiectantul, care este acelaºi, va face un nou calcul.

cã de trei ani nu s-a mai lucrat nimic Noi am cerut 15 miliarde de lei vechi de la Ministerul Educaþiei ºi sperãm ca lucrãrile rãmase sã se încadreze în sumã”, a precizat Marian Popescu, director tehnic al Primãriei Petroºani.

Turismului a aprobat finanþarea construcþiei unei grãdiniþe pentru copiii din Petroºani, ca urmare a nevoii de a le asigura un cadru adecvat pentru educaþie ºi dezvoltare. În acelaºi an a început ºi execuþia propriu-

Grãdiniþa ce aparþine de ªcoala Generalã I.G. Duca din Petroºani acostat cât un palat, dar este mult spus cã a fost ridicatã „la roºu”. În anul 2007, Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi

zisã a investiþiei. Cu toate cã pentru realizarea acestui proiect, Ministerul Dezvoltãrii ºi Turismului a cheltuit deja 1.186.994,64

Diana MITRACHE Administraþia de la Petroºani a cerut un nou calcul pentru finalizarea lucrãrilor la celebra grãdiniþã ce trebuia construitã pânã la finele anului 2008 ºi care a înghiþit pânã acum mii de lei. Potrivit directorului tehnic al primãriei Petroºani, Marian Popescu, proiectantul trebuie sã facã un plan cu toate lucrãrile care mai sunt de executat ºi sã dea un cost aproximativ al lucrãrilor. Pânã atunci, însã, primãria a fãcut o cerere la ministerul de resort pentru bani. „Urmãtorul pas, este

ca proiectantul, care a fost angajat al firmei condusã de Simota ºi care ºtie cel mai bine cum ºi cât s-a lucrat, va face un plan cu restul lucrãrilor. Va fi scoasã întreaga lucrare la licitaþie ºi vom stabili cine va face lucrarea

Încep festivalurile pãdurenilor

P

ãdurenii intrã în sãrbãtoare. În aceastã sãptãmâ,între 25 ºi 28 iulie, în Poieniþa Voinii au loc mai multe recitaluri de muzicã popularã ºi un concurs de interpretare. Organizatori sunt Consiliul Judeþean Hunedoara, Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale (CJPCT) Hunedoara, Primãria comunei Ghelari ºi cea din Bunila. Diana MITRACHE Festivalul Pãdurenilor este la ediþia cu numãrul XXXII, iar în acest an are loc ºi ediþia a II- a a Festivalului Concurs Naþional de Interpetare Vocalã a Cântecului Popular Românesc „Drãgan Muntean”. „Vor susþine recitaluri artiºti precum: Mariana Deac, Marius Ciprian Pop, Florica Zaha, Alexandru Pugna, Ovidiu Olari, sau grupul Junii de la Jidvei. Festivalul va fi acompaniat de grupul Jidvei România,

iar acest festival are drept scop promovarea culturii tradiþionale ºi a muzicii populare. Îi invitãm pe toþi iubitorii de muzicã popularã la spec-

tacole de excepþie cu oameni de excepþie”, a declarat George Muntean, inspector CJPCT Hunedoara.

lei din valoarea totalã de 2.436.997,76 lei, lucrãrile au fost sistate care urmare a blocãrii fondurilor aferente. În ultimii ani, însã, acolo nu s-a mai miºcat nicio cãrãmidã. Pânã ce va primi bani,

construcþia aflatã la doi paºi de primãrie, e nãpãditã de buruieni ºi bãlãrii, iar conducerea ºcolii din apropiere are mari bãtãi de cap în a asigura protecþia copiilor.


14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Iulie 2013

9:50 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Legendele palatului: concubina regelui 11:10 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 11:50 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 12:30 România Turisticã Munþii Fãgãraº 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 Vara pe val 17:30 O9atitudine - Protecþia consumatorilor 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã

10:00 11:10 13:00 14:00 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30 22:30 23:00

9:30 Râul 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Suflete pereche (r) 14:45 Rãzboinicul (r) 16:00 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

În gura presei Mireasã pentru fiul meu Observator Mireasã pentru fiul meu Observator Acces direct Observator Observator special Te pui cu blondele? Un show pãcãtos Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Când întâlneºti un strãin (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Ciocnirea Titanilor 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviþi, vã rog! 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Þintã umanã

21 martie *** 20 aprilie Vã angajaþi într-un nou proiect care ar putea sã vã aducã avantaje materiale substanþiale, dar nu veþi mai avea timp liber. Aveþi grijã sã nu vã neglijaþi familia ºi prietenii!

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge 100 de poveºti celebre Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor Intrigi ºi seducþie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special 15:00 Rezumat 15:30 ªtirile Digi Sport 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 FANATIK Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal: Atletico Mineiro - Olimpia 23:45 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Nu sunteþi mulþumit de nimic ºi vã enervaþi repede. Nu vã descãrcaþi nervii pe cei din jur! Pãstraþi-vã cumpãtul ºi nu exageraþi. Cu rãbdare, toate se vor rezolva uºor.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Sunteþi îngrijorat din cauza problemelor financiare. Vã puteþi baza pe ajutorul unei persoane mai în vârstã. Se iveºte ocazia sã câºtigaþi ceva în plus pe lângã salariu. Ascultaþi sfaturile partenerului de viaþã!

23 septembrie *** 22 octombrie

10:15 11:15 11:30 12:30 13:00 13:05 14:00 14:30 15:15 15:30 16:30 17:30 18:30

*** 21 mai

22

Revine în actualitate o problemã sentimentalã mai veche ºi s-ar putea sã vã certaþi cu partenerul de viaþã. Gândiþi-vã bine înainte de a face acuzaþii! Nu acþionaþi sub impulsul momentului! 7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

aprile

22

În prima parte a zilei, aveþi tendinþa sã le cãutaþi tuturor nod în papurã. Seara petreceþi momente plãcute alãturi de partenerul de viaþã. S-ar putea sã vi se confirme plecarea într-o cãlãtorie lungã. Odihniþi-vã mai mult. 10:00 Draga mea prietenã La mare 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragostepunctro 16:45 Dragoste ºi pedeapsã 18:30 Draga mea prietenã La mare 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Gãseºte-mi familia (r)

21

23 noiembrie *** 20 decembrie O rudã mai în vârstã vã atrage atenþia cã nu vã purtaþi corect. Fiþi prudent, ca sã evitaþi deziluziile ºi certurile. Aveþi mai multã grijã de sãnãtate!

21 ianuarie *** 20 februarie

S-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie. Deºi aveþi tendinþa sã cheltuiþi cam mult, aveþi ºanse sã obþineþi mari satisfacþii. Descoperiþi cu surprindere cât de bine vã simþiþi într-un colectiv nou. Respectaþi cu stricteþe reg-

S-ar putea ca o persoanã apropiatã sã vã dezamãgeascã. Sunteþi foarte energic ºi împrejurãrile vã sunt favorabile. Aveþi mari ºanse de reuºitã în tot ce faceþi. Petreceþi mai mult timp alãturi de persoana iubitã!

23 august *** 22 septembrie Este posibil sã vã certaþi cu o colegã de serviciu, despre care aflaþi cã vã bârfeºte. Pãstraþi-vã calmul ºi ascultaþi-vã intuiþia! Staþi mai mult în mijlocul familiei.

23 octombrie *** 22 noiembrie Nu vã ambiþionaþi sã vã rezolvaþi singur toate problemele. Sunteþi obosit ºi este cazul sã acceptaþi ajutorul prietenilor. Sfaturile unei persoane mai în vârstã vã ajutã sã aplanaþi un conflict cu un partener de afaceri.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa aveþi sentimente contradictorii în ceea ce priveºte problemele profesionale ºi de familie. Dupã-amiazã reuºiþi sã vã limpeziþi puþin gândurile.

21 februarie *** 20 martie Sunteþi energic ºi aveþi dispoziþia necesarã pentru a rezolva o problemã partenerialã mai veche. Sar putea sã vã dezamãgeascã un prieten în care aþi avut mare încredere. Nu puneþi la suflet.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Iulie 2013

O

datã cu venirea anotimpului cald ne putem bucura de foarte multe fructe. Toate pieþele Vãii Jiului sunt tixite de fructe care mai de care mai viu colorate ºi mai frumos mirositoare.

Gustos, dar ºi foarte sãnãtos

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

Monika BACIU Pe centura municipiului Petroºani sunt munþi de pepeni verzi sau galbeni care de cele mai multe ori sunt aduºi de la Dãbuleni, ”þara” pepenilor. Faþã de primele zile când au fost aduºi, acum ºi preþurile au început sã mai scadã acest lucru ducând la vânzãri mult mai mari. ”Abia am aºteptat sã aparã lubeniþa, iar acum vin în fiecare zi sã cumpãr câte una mare ºi un pepene galben pentru cã toatã familia mãnâncã, este foarte sãnãtoasã ºi în ultima vreme este ºi mai ieftinã” ne spune unul dintre

cumpãrãtori. Nu doar vânzãtorii recomandã consumul de pepene verde, ci ºi medicii încurajeazã consumul de astfel de fructe pentru aportul mare de vitamine. Consumul de pepene verde poate întãri sistemul imunitar, deoarece are un conþinut ridicat de vitamina C, care este un antioxidant puternic,

An ºcolar cu veºti triste

T

risteþe în rândul elevilor. Dacã pânã în prezent aceºtia se bucurau de o vacanþã de trei sãptãmâni în lunile de iarna începând cu anul ºcolar 2013-2014 lucrurile se vor schimba. Structura anului ºcolar 2013-2014 a suferit noi modificãri, potrivit ordinului ministrului Educaþiei. Monika BACIU Astfel, vacanþa de iarnã nu va mai fi de trei sãptãmâni, ci de douã, iar primul semestru se va

încheia la sfârºitul lunii ianuarie.Pe 1 februarie, elevii vor intra iar într-o vacanþã de o sãptãmânã, dupã care vor începe al doilea semestru.

ajutându-te sã previi bolile. De asemenea, consumul regulat de alimente care conþin vitamina C îþi poate proteja celulele împotriva factorilor nocivi. Mai mult decât atât pepenele verde conþine ºi licopen, care este un antioxidant foarte cunoscut pentru proprietãþile de prevenire a bolilor de inimã, dar poate preveni ºi cancerul de prostatã. Pepenele verde conþine fibre, potasiu, care este benefic pentru sistemul nervos, magneziu, acid folic ºi betacaroten, care are proprietãþi antioxiSemestrul al doilea va începe pe 10 februarie, urmând ca pe 12 aprilie elevii sã intre în vacanþa de primãvarã. Cursurile vor fi reluate pe 23 aprilie, iar vacanþa de varã va începe pe 21 iunie. Elevii vor începe ºcoala pe 16 septembrie ºi vor intra în prima vacanþã pe 20 decembrie. Semestrul I se încheie pe 31 ianuarie. Ultima zi de ºcoalã va fi pe 20 iunie.

dante. Prin urmare este recomandat sã profitãm din plin, cel puþin pânã este sezonul, de beneficiile pepenelui verde, care nu necesitã preparare pentru a-ºi elibera proprietãþile antioxidante ºi de gustul foarte bun pe care aceste fructe îl au.

Restricþii apã

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþa restricþii în furnizarea apei potabile pentru miercuri, 24 iulie 2013 în oraºul Petrila, între orele 08,00 - 15,00. Zona afectatã: cartier Brãtianu. Motivul restricþiei - executare branºament Casa Parohialã str. Auºelului. Mulþumim pentru înþelegere. Cu deosebitã stima, Director General, Costel AVRAM

ANGAJARE SC LAURA CONSTRUCT CONSULT SRL Vulcan angajeazã

BARMAN Relaþii la telefon 0766068282


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Iulie 2013

Campanie: „1Fan Toma = 1 Euro pentru Toma”

C

unoscuta vedetã TV Mihaela Rãdulescu a lansat, oficial, pe Internet o campanie de susþinere a lui Toma Coconea. Mihaela Rãdulescu a fost unul dintre oamenii care l-au susþinut în permanenþã pe Tomi în cea mai dificilã competiþie de anduranþã, Red Bull X Alps. Carmen COSMAN Conºtientã de costurile pe care le implicã participarea la o competiþie de acest nivel, de echipamentul necesar, precum ºi de antrena-

mentele ce implicã, de asemenea, costuri importante, Mihaela Rãdulescu unul dintre cei mai înfocaþi ºi constanþi susþinãtori ai lui Toma Coconea – vrea sã îl ajute în continuare. Aceasta

a lansat “1 Fan Toma = 1 Euro pentru Toma!”. Pe numele campionului nostru au fost deschise douã conturi unde oricine poate dona un euro (sau mai mulþi), astfel încât Tomi sã îºi construiascã un buget de antrenamente cu care sa-si implineascã visul de a deveni cel mai bun din lume. Iatã ºi cele douã conturi: Toma Ioan Coconea; Raiffeisen Bank Cont EURO – RO08RZBR00000600033 48592, iar pentru donaþii în lei: BRD Petroºani RO84BRDE220SV364822 82200. „Putem intra în istorie ca cel mai frumos ºi eficient grup de fani, care-ºi ajutã REAL Eroul”, scrie Mihaela Rãdulescu pe pagina sa oficialã de pe o reþea de socializare.

La ediþia din acest an a competiþiei Red Bull X Alps, Toma Coconea s-a clasat pe un onorant loc 10, din 31 de concurenþi. A parcurs în total – în zbor cu parapanta sau în alergare - 2.456 de kilometri de la Salzburg la Monte Carlo. A trecut de la temperaturi de – 10 grade, pe Mont Blanc, la aproape 30 în Monte Carlo, iar ultimii 140 de kilometri i-a parcurs alergând, forþând limitele umane. La Red Bull X Alps 2011, Toma Coconea a reuºit performanþa de a ieºi

pe locul 2, dar visul sãu este sã câºtige cea mai durã competiþie de adventure din lume, însã are nevoie ºi echipament performant.


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
CVJ NR. 415, MIERCURI 24 IULIE 2013 by Geza Szedlacsek - Issuu