2013 7 23

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 414

Cronica Vãii Jiului Marti, 23 Iulie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Aplauze pentru Tomi, la Petroºani

Primarul Petroºaniului cautã în continuare soluþii pentru Defileu

P

rimarul de la Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, nu renunþã la ideea de a face toate demersurile pentru ca Defileul Jiului sã fie închis mai puþin timp, pentru a nu fi afectat traficul ºi economia zonei.

>>> PAGINA PAGINA A 5-A

Afaceri cu flori la „porþile” Mânãstirii Prislop

M

ai mulþi florari au simþit miros de profit de pe urma pelerinilor care merg la Prislop. Negustorii ºi-au întins tarabele cu flori pe toate drumurile din Haþeg, care duc cãtre mãnãstire.

>>> PAGINA PAGINA A 7-A

Nemþii, despre furtul de cãrbune: cum sã distrugi o piaþã care funcþioneazã?

Trebuie valorificatã >>> PAGINILE 12-13

Foto: Facebook Ernest Ilea

T

omi Coconea, reprezentantul României la competiþia de anduranþã din Alpi, a explicat, vizibil emoþionat, cât de greu a fost. Campionul nostru a fost primit la primãria din localitatea natalã cu aplauze, iar sala de ceremonii a fost plinã de fanii îmbrãcaþi în tricourile inscripþionate cu numele sãu. >>> PAGINILE 8-9

Asociere pentru energia verde, la Petroºani

E

nergia verde este viitorul ºi tot mai multe administraþii publice încheie parteneriate cu societãþi care produc energie eolianã.

>>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Iulie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia –

Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea

Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Iulie 2013

Depozit mistuit de flãcãri, la Lupeni

U

n depozit cu materiale textile de la fosta fabricã Vâscoza de la Lupeni, care aparþine unui investitor turc, a ars în noaptea de duminicã spre luni, în urma unui incendiu. Pompierii s-au luptat cu flãcãrile ºi fumul gros mai bine de 10 ore.

Luiza ANDRONACHE Apelul la 112 care anunþa incendiul de la fosta fabricã Vâscoza, în prezent fabricã de textile, a venit duminicã în jurul orei 22.30. În prima fazã, acolo s-au deplasat doar pompierii din cadrul Gãrzii de Intervenþie Uricani, însã ulterior, a fost nevoie de sprijinul colegilor de la Petroºani ºi

Paroºeni.“Intervenþia a fost foarte dificilã datoritã suprafeþei foarte mari pe care se întinde aceastã fabricã.

Din fericire a ars doar o încãpere în care erau depozitate produse finite, de circa 600 de mp. Am fost solicitaþi intens datoritã fumului foarte dens, ceea ce ne-a fãcut la un moment dat sã schimbãm chiar ºi efectivele ”, ne-a declarat Rãzvan Stancu, locþiitor cmd.

F

oc izbucnit din cauza unei þigãri

Detaºamentul de Pompieri Petroºani.

I

ntervenþie de zece ore

În condiþii extreme, pompierii s-au luptat aproape 10 ore cu focul ºi cu fumul greu, înecãcios, pentru delimitarea incediului. “Încã nu am ajuns la focar. Mai mult de trei metri nu se poate avansa pentru cã este temperatura foarte ridicatã, pur ºi simplu

ia foc carnea de pe tine”, povestea un pompier în timpul intervenþiei.

Cel mai greu pentru pompieri a fost sã ajungã la locul de unde a izbucnit focul.

Datoritã lor, pagubele au fost minore în comparaþie cu dezastrul care se putea întâmpla.

“Pagubele au fost neînsemnate în comparaþie cu ceea ce am salvat. Nu pot sã estimez ca ºi valoare,

Din container, la leagãn, spre familia adoptivã

B

ebeluºul ce a fost aruncat de mama sa la gunoi aºteaptã sã ajungã la pãrinþii sãi adoptivi. Deºi mai multe familii ºi-au anunþat intenþia de a-l adopta, micuþul e încã la un leagãn cu copii abandonaþi, pânã ce se va finaliza procesul birocratic ºi pentru cã e puþin bolnav.

Diana MITRACHE Responsabilii de la Serviciul de Asistenþã Socialã din Petroºani spun cã au luat legãtura cu cel puþin douã familii care vor sã îl adopte, dar recunosc cã, din cauza birocraþiei, micuþul stã la un leagãn. În plus, el a avut ºi niºte probleme de sãnãtate ºi acum chiar ºi mama care l-a abandonat trebuie sã semneze cã e de acord cu adopþia. „S-a luat o mãsurã de protecþie specialã pentru el. Este la

dar dacã au ars numai 600 de mp din 25.000, eu zic cã am salvat destule materiale ”, a mai precizat Rãzvan Stancu.

leagãnul de copii din Hunedoara ºi urmeazã sã fie plasat, probabil, la o familie, la un asistent maternal.

Deocamdatã e la leagãn cã a avut ceva probleme de sãnãtate, la stomac, din câte am aflat.

E operioadã scurtã în care va sta aici ºi apoi va merge lao familie.

Deocamdatã, înainte de adopþie, el va fi dat în plasament la o familie, dupã care va fi adopþia. ªi în plus, va trebui ºi acordul mamei, care l-a recunoscut dupã ce a fost depistatã de poliþie ºi e pe numele ei”, a spus Cristina Mraz, ºefa Serviciului de

Asistenþã Socialã de la Petroºani.

Cecilia Vormair, femeia care i-a dat naºtere ºi l-a aruncat apoi la container este ºi acum arestatã, dar pentru cã l-a recunoscut pânã la urmã, acum trebuie sã îºi dea acordul în momentul adopþiei.

Mai mult, mama sa a fost una dintre cei care ºi-a expri-

mat dorinþa de a adopta copilul, deºi recent a semnat cã e de acord cu încredinþarea cãtre tatã a primului copil pe care Cecilia Vormair l-a nãscut ºi l-a abandonat în grija tatãlui.

Copilul a fost gãsit în luna mai la un container din Cartierul Aeroport, de cãtre gunoierii care goleau ghena ºi salvat de la o moarte sigurã.

ªi, luni dimineaþã, în jurul orei 8.00, dupã finalizarea intervenþiei, s-a stabilit ºi cauza probabilã a incendiului.

Focul s-a aprins datoritã fumatului în locuri nepermise, adicã din cauza unei

þigari care nu a fost stinsã cum trebuia ºi mai ales unde nu trebuia.

Conducerea I.S.U. Hunedoara a dispus efectuarea unui control la societatea cu pricina, iar inspectorii de prevenire au constatat cã aceasta nu era dotatã cu un sistem operativ de observare ºi anunþare a incendiului sau de alertare în cazul producerii unui astfel de eveniment, motiv pentru care administratorul a primit o sancþiune contravenþionalã în valoare de 2.500 lei.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Iulie 2013

Centru modern pentru persoanele vârstnice

C

entrul pentru persoane vârstnice din cartierul Bosnea prinde contur. La sediul fostei grãdiniþe din cartierul petroºãnean Bosnea au loc lucrãri de anvergurã pentru transformarea sediului în centru pentru persoane vârstnice.

Mai mult, aici se va realiza ºi un spaþiu pentru copii, aici fiind amenajatã ºi o grãdiniþã. Totul se deruleazã prin parohia Sfântul Prooroc Ilie. ”Suntem destul de avansaþi, au fost finalizate lucrãrile de interior, la lucrãrile de exterior mai avem doar sã dãm culoare pentru cã a fost fãcutã izolaþia, mai avem de pãus jgheaburile, burlanele ºi asteriala pe exterior. În interior aºteptãm ajutoare de la creºtinii noºtri sã putem achiziþiona mobilã ºi celelalte necesare, chiuvete, wc-uri pentru cã sunt foarte multe, sunt 13 camere cu 10 bãi, avem ºi grãdiniþã aici pe care am amenajat-o ºi cu sprijinul primãriei dar tot cu oamenii noºtrii prin urmare mai trebuie aceste dotãri pentru autorizarea ºi acreditarea atât a centrului de îngrijire pen-

tru vârstnici cât ºi a centrului pentru copii.

Cei 25 de copii care sunt din cartierul Colonie ºi din Bosnia vor beneficia ºi de o masa caldã dupã programul de grãdiniþã ºi

voluntari care sã se ocupe de copilaºi”, a spus preotul Gabriel Bulf, preot paroh.

Lucrãrile de amenajare de pânã acum s-au realizat cu ajutorul credincioºilor cu suflet

încã o orã de activitate extra ºcolarã prin centrul nostru de zi pe care dorim sã aducem

mare, care au contribuit fiecare cu câte puþin. Acum, lucrãrile sunt aproape de final, dar spaþiul mai trebuie dotat cu mobilier. Reprezentanþii parohiei apeleazã la oamenii cu dare de mânã. ”Nu am vorbit despre bani pentru cã dacã la începutul acestui proiect amfi fãcut niºte calcule cu siguranþã nu ne-am fi apucat de acest centru, nu ºtiu personal cât va costa mobilã ºi cele-

lalte dotãri, cert este cã trebuie. Dacã Dumnezeu va vrea atunci vom putea sã le facem, dacã nu, nu. La acest proiect s-a implicat întreaga comunitatea a parohiei noastre, toþi cei ce doresc sã ne sprijine pentru cã acest proiect sã înceapã cât mai curând posibil. Avem nevoie

de oameni cu credinþa ºi dragoste faþã de semenii aflaþi în situiatii mai delicate.

Poate unii dintre vârstnicii ce vor fi îngrijiþi aici nu au aparþinãtori ºi noi vom fi familia lor ºi pentru aceasta trebuie sã-i facem sã se simtã ca acasã”, mai spune preotul.

26

de vârstnici vor fi cazaþi în acest loc modificat în totalitate.

”Noi am pregãtit o capacitate de 26 de locuri, câte doi în camera cu baie proprie, vor avea ºi chiuveta pentru cã centrul a fost gândit pe module cu baie proprie, wc propriu, cu chiuvete pe holurile din cele trei camere.

Speram la 26 de vârstnici ºi la cel puþin 20-25 de copii din cartierele Bosnia sau Colonie”, a mai precizat preotul.

Dupã ce toate lucrãrile for fi finalizate, reprezentanþii parohiei spun cã vor demara procedurile pentru obþinerea tuturor autorizaþiilor. Aici vor fi angajate ºi cadre medicale pentru a avea grijã de vârstnici.

Monika BACIU

PROGRAM TV - Marþi, 23 Iulie 2013 16.00 Punctul pe i - cu Ionuþ Drãgotesc Invitat: Lasylo Domokos - preºedinte sindicatul “Huila” 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Iulie 2013

Primarul Petroºaniului cautã în continuare soluþii pentru Defileu

P

rimarul de la Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, nu renunþã la ideea de a face toate demersurile pentru ca Defileul Jiului sã fie închis mai puþin timp, pentru a nu fi afectat traficul ºi economia zonei. De altfel, acesta a ºi înaintat câteva soluþii. „Una dintre soluþii ar fi aceea de a fragmenta acest program în sensul în care acum circulaþia este opritã între 9 dimineaþa ºi 18.00 seara ºi se poate ca undeva în jurul orei 12.00 sã se dea din nou posibilitatea de a se circula, pentru ca oamenii care vin ºi nu ºtiu de aceastã restricþie sau care ºtiu,

dar au treabã, sã poatã timp de trei ore sã plece. Adicã nu poþi sã þii un om atâta timp pe loc, de la 9 dimineaþa pânã la 6 seara pânã sã-i dai drumul ”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. ªi, edilul are ºi o altã soluþie, care ar putea fi luatã în seamã de firma constructoare

sau de cãtre cei de la Drumurile Naþionale, în anumite condiþii.

“O altã soluþie ar fi sã se lucreze noaptea acolo unde se poate

lucra, pentru cã de puºcat nu se poate decât ziua, dupã cum a fost aprobat planul de construcþie. Oricum, eu cred cã trebuie

Telefonul public, o nostalgie “stricatã”

N

imeni nu mai sunã de la telefonul public!

Tehnologia a surclasat cel mai folosit mijloc de telecomunicaþii din ultimii 20 de ani ºi nimeni nu mai ºtie cã telefoanele publice au fost cândva singurul mijloc de comunicare pentru sute de oameni ce nu aveau acasã unul telefon fix.

Abandonate ºi prãfuite, cabinele telefonice publice au fost, rând pe rând, desfiinþate ºi demolate în Valea Jiului, unde niciun telefon public nu mai poate fi utilizat. Defapt, la Petroºani, spre exemplu, dupã ce Poºta s-a

mutat din vina bulinei roºii, acum canbinele s-au desfiinþat ºi singurul telefon care mai stã agãþat de un perete este cel din zona Administraþiei financiare. Aici, însã, nimeni nu a mai venit sã dea telefon de luni bune. „Nu vine nimeni sã sune de aici. Toþi au telefoane mobile ºi cred cã ãsta e stricat de vreo lunã de zile.

Nimeni nu a venit sã îl repare, cã nu cred cã e nevoie de el”, spune

vânzãtorul de ziare din zonã.

Nici la Vulcan nu mai sunt telefoane fixe pe stradã, deºi în orice oraº civilizat, cu pretenþii de oraº turistic, oamenii îºi cumpãrã cartele tefonice, iar turiºtii strãini, pe care îi aºteptãm, nu sunt nevoiþi sã îºi activeze roamingul.

De vinã, spun edilii, este tehnologia. „Acum oamenii comunicã prin internet, skipe ºi alte mijloace noi. Nu cred cã mai cumpãrã cineva cartele pentru un telefon fix de pe stradã, deºi, recunosc cã în alte þãri aºa se procedeazã. Nu ºtiu de ce singurul operator din þarã nu face acest sistem sã funcþioneze la noi”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului

Petroºani.

Responsabilii Romtelecom nu au putut fi contactaþi, iar cei de la Deva, care rãspund acum ºi de Valea Jiului ne-au declarat cã nu au competenþe. „Noi nu putem sã dãm informaþii, doar Bucureºtiul poate”, a spus Mihai Cernat, responsabil la Romtelecom Deva.

Aºa se face cã, în Valea Jiului nimeni nu poate sã dea un telefon, decât dacã are un mobil.

Toate cabinele au fost devastate ºi nimeni nu mai þine minte când a folosit ultima datã telefonul public.

Diana MITRACHE

discutat un pic mai aplicat pe aceastã problemã legatã de accesul în ºi dinspre Valea Jiului. Cred cã s-a þinut cont destul de puþin de acest lucru” , a mai precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani.

Pânã una alta, traficul spre zona de sud a þãrii a fost redirecþionat pe drumul care duce la Voineasa, dar care nu aratã foarte bine, în prezent. ªi aici, edilul petroºenean are ceva de spus. “Întradevãr, se fac reparaþii pe Voineasa, însã ritmul de lucru este foarte lent. Acolo se ocupã de asta Direcþia de Drumuri Judeþene Dolj, pentru cã este drumul lor, dar am înþeles cã nici acolo nu au foarte

mulþi bani. Cred cã aceste reparaþii trebuiau fãcute înainte de a se bãga restricþia pe Defileul Jiului ”, a mai adougat primarul petroºenean.

Acest drum trece în momentul de faþã printr-o serie de reparaþii, pe teritoriul judeþului Hunedoara. În seara zilei de sâmbãtã, însã, accesul a fost restricþionat o bunã bucatã de timp din cauza unor avalanºe de stânci.

Defileul Jiului va fi închis pânã în luna noiembrie în zilele de marþi, miercuri ºi joi.

Proiectul de reconstrucþie a drumului va dura circa 48 de luni.

Luiza ANDRONACHE

6 Actualitate

M

Medicina ”dupã ureche”

edicamentele sunt bune doar atunci când sunt luate dupã o prescripþie a medicului. Acest aspect este esenþial în tratarea afecþiunilor medicale.

Din pãcate în ultima vreme din cauza lipsei banilor ºi a unei informãri mai bune tot mai multe persoane prefera sã ia tot felul de pastile sau tot felul de tratamente tradiþionale care de cele mai multe ori nu sunt adecvate ºi poate chiar înrãutãþesc starea persoanei care apeleazã la aceste metode.

Pe lângã rude, persoane apropiate sau vecini, care ”cunosc” mult mai bine medicina decât cei care îºi petrec o mare parte a vieþii pe bãncile ºcolii tocmai pentru a putea ajuta oamenii, în ultima vreme ºi prin intermediul internetului sau a micii publicitãþi se pot gãsi foarte multe

tratamente, cele mai multe dintre acestea fiind empirice, sau tot felul de medicamente pentru multe afecþiuni medicale care însã de multe ori nu fac bine ci înrãutãþesc starea celor care le iau.

Deºi sunt atractive din punct de vedere financiar ºi poate se

gãsesc mult mai uºor decât în farmacii multe dintre pastilele care se vând în afarã farmaciilor nu au de fiecare datã termenul de valabilitate scris pe cutie sau nu conþin date despre provenienþa medicamentului. ”Am comandat de pe internet o cutie de pastile pentru boalã pe care o am pentru cã în farmacie nu gãsesc ºi pentru cã un prieten care a mai cumpãrat mi le-a recomandat.

Atunci când am primit pachetul acasã am vãzut cã erau câteva pastile într-o cutie dar nu pãreau a fi foarte proaspete ºi nici nu aveau o hârtie pe care sã o pot citi din care sã vãd dacã sunt bune pentru boala mea” ne

spune o persoanã care a cumpãrat pastile de pe internet.

Mai mult decât atât nici tratamentele primite de la medicul de familie sau medicul specialist nu pot fi

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Iulie 2013 luate dupã ureche.

Anumite tratamente trebuie luate pe o anumitã perioadã de timp, fãrã a fi întrerupte, în caz contrar pot apãrea efecte adverse. Este cazul antibioticelor. De obicei, un tratament cu antibiotice dureazã între 7 ºi 10 zile, dar majoritatea prefera sã îl întrerupã odatã ce problemã pentru care au început tratamentul a dispãrut. Din acest motiv, în timp, organismul poate dezvolta imunitate la respectivul antibiotic, iar data viitoare, un tratament de acelaºi fel nu va mai avea niciun efect.

Combinarea mai multor tratamente este complet interzisã, dacã

Încet-încet, funcþioneazã ºi plata computerizatã

M

odalitatea de platã on-line a impozitelor ºi taxelor locale a început sã fie utilizatã ºi în municipiul Petroºani.

Deºi pânã acum doar 20 de de persoane au accesat ºi plãtit „electronic” dãrile locale, reprezentanþii

Bursã pentru ºomeri O

nouã oportunitate pentru ºomeri. Persoanele aflate în cãutarea unui loc de muncã sunt aºteptate vineri, la sediul Agenþiei Locale pentru Ocuparea Forþei de Muncã din Petroºani la o nouã bursã.

”Vineri 26 iulie organizãm o nouã bursa a locurilor de muncã la nivelul judeþului Hunedoara ºi îi aºteptãm pe toþi cei care cautã un loc de muncã sã vinã. În Valea Jiului avem înregistrate în jur de 3000 de persoane care cautã un loc de muncã.

Pe perioada de varã în general persoanele care sunt în cãutarea unui loc de muncã scade având în vedere cã cei care beneficiazã de venitul minim garantat pe aceastã perioadã se descurcã altfel”, a spus Iudith Babþan, ºef ALOFM Petroºani.

Potrivit reprezentanþilor ALOFM numãrul persoanelor care cautã un loc de muncã pe timp de varã este mai mic. Acest lucru se datoreazã faptului cã mulþi dintre cei fãrã loc de muncã „produc” în aceastã perioadã de pe urma fructelor de sezon ºi a ciupercilor.

Monika BACIU

nu ai ºi aprobarea medicului de familie care îþi cunoaºte istoricul medical. La fel, în medicaþia dupã ureche, pot interveni alergiile. Mai vechi, dar nedescoperite, sau chiar alergii noi, dezvoltate în timp.

Astfel nu putem spune decât cã toate pastilele ºi tratamentele ar trebui luate doar dupã un consult medical de specialitate ºi nu dupã ”gura lumii” pentru cã cele mai multe dintre acestea pot avea chiar efecte secundare ºi pot înrãutãþi starea persoanelor care le achiziþioneazã.

Monika BACIU

Biroului de Impozite ºi Taxe susþin cã numãrul acestora este unul nesperat de mare. „Pentru noi, care nu ne aºteptam, numãrul de 20 de oameni sau firme care ºi-au achitat impozitele on-line este o surprizã plãcutã. Aceastã modalitate de platã este una simplã, pentru care nu se plãteºte niciun comision ºi, în plus, nu se mai stã la coadã la ghiºeele noastre”, a precizat Ioana Mãrgulescu, ºef Birou de Impozite ºi Taxe Locale Petroºani. De la demararea programului, la sfârºitul lunii martie, circa 6.000 de lei au intrat pe cale „electronicã” în bugetul primãriei din Petroºani.

Mir cea NISTOR

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Iulie 2013

Afaceri cu flori la „porþile” Mânãstirii Prislop

ai mulþi M florari au simþit miros

de profit de pe urma pelerinilor care merg la Prislop.

Negustorii ºi-au întins tarabele cu flori pe toate drumurile din Haþeg, care duc cãtre mãnãstire.

Încã de dimineaþã pe strãzile care duc cãtre mânãstirea de lângã Silvaº, din Þara Haþegului, florarii ambulanþi îºi aºteaptã clienþii.

Sunt poziþionaþi strategic, pe toatã strada Mihai Eminescu din Haþeg, astfel încât turiºtilor ºi pelerinilor

le este imposibil sã-i rateze. Vând flori pentru cei care merg în special pentru a se ruga la Sfântul Ardealului, pãrintele Arsenie Boca, iar afacerea merge bine. „Sunt pelerini care cumpãrã, merge destul de bine. Nu aº putea sã mã plâng pentru cã

mi-aº face pãcate. În timpul sãptãmânii sunt mai puþini, însã sâmbãtã ºi duminicã merge cel mai bine.

Florile sunt la acelaºi preþ ca la piaþã ºi credincioºii sunt scutiþi de un drum în plus prin oraº”, spune Florin, unul dintre negustorii ambulanþi.

Concurenþa este mare dupã ce s-a aflat cã afacerea merge, astfel cã pânã aproape de satul Silvaº întâlneºti câte un florar dornic sã facã un ban. „Am o masã din plastic ºi o umbrelã pentru soare atât pentru mine cât ºi pentru flori, sã nu se ofileascã. Într-o zi de sâmbãtã sau duminicã se dau flori cam cât într-o sãptãmânã la piaþã. Nu este o

Protestatarul Ureche, din nou pe stâlp la Petroºani

N

u a fost primit în audienþã ºi s-a urcat din nou pe un stâlp.

Nimeni nu mai ºtie a câta oarã protestatarul Ureche urcã la înãlþime pentru a atrage atenþia, iar de aceastã datã a vrut sã discute cu primarul ºi nu l-a gãsit.

Omul e cunoscut la Petroºani ca protestatar de profesie ºi luni a vrut din nou sã stea de vorbã cu primarul Tiberiu Iacob Ridzi.

Dupã ce l-a aºteptat la primãrie mai bine de trei ore, bãrbatul a decis sã protesteze la înãlþime. „Vreau casã! Primarul nu e ºi am stat 3 ore sã îl aºtept. Mai bine mor”, a declarat protestatarul Viorel Popa, zis Ureche, care odatã urcat pe stâlpul din faþa primãriei din Petroºani ºi-a înfãºurat un cordon în jurul gâtului cu gândul sã moarã spânzurat.

La faþa locului a ajuns un echipaj SMURD ºi Poliþiºtii, care au încercat sã îl convingã sã coboare. „Noi am fost anunþaþi prin 112 cã un bãrbat protesteazã pe un stâlp în faþa primãriei. Ne-am deplasat la faþa locului cu un echipaj SMURD ºi am încercat sã îl convingem sã coboare”, spun cei de pe ambulanþã.

De la înãlþimea stâlpului, omul a cerut zeci de minute bune sã vinã primarul, dar acesta a declarat cã nu poate ajunge la el, cã e plecat din localitate. „Sunt la Deva, nu pot ajunge”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani.

Ureche nu e prima abatere de acest fel ºi dupã ce a protestat în repetate rânduri în acelaºi fel, omul s-a ales ºi cu o slujbã. Un om de afaceri din zonã l-a angajat, pentru cã tot cerea de lucru ºi acum a ajuns sã îl lua de cât e de muncitor. „Munceºte mai mult ca oricare angajat al meu. Nu ºtiu ce l-a apucat azi (n.r. luni), dar când bea nu ºtie ce face. Eu pot spune cã e un bun muncitor ºi nu mã plâng cã l-am angajat, pentru cã tot cerea sã lucreze ºi am vrut sã vãd de ce e în stare.

M-am convins cã asta voia ºi e unul dintre cei mai buni oameni ai mei”, a spus omul de afaceri care l-a pus sã sape, sã cureþe ºi

susþine cã protestarul face tot ce i se cere. Dupã mai multe zeci de minute de protest, Ureche a fost convins sã coboare de un paramedic, dar s-a ales, din nou, cu o amendã pentru tulburarea liniºtii publice.

Diana MITRACHE

afacere din care sã te îmbogãþeºti dar nici nu mori de foame”, spune un alt negustor ambulant.

Mormântul pãrintelui Arsenie de la mãnãstirea Prislop constituie azi unul din

importantele locuri de pelerinaj din þarã, iar zeci de mii de pelerini au fost mãcar o datã în ultimii ani la mormântul celui supranumit Sfântul Ardealului.

Maximilian GÂNJU

Beat ºi fãrã permis

U

n bãrbat de 39 de ani riscã sã ajungã dupã gratii dupã ce s-a urcat la volanul une maºini deºi nu avea carnet de conducere ºi era ºi beat. ªoferul de ocazie a fost prins duminicã seara pe DN 7A, în zona Jieþ, un loc des folosit ilegal ca ºi poligon auto. „Poliþiºtii care desfãºurau activitãþi de supraveghere ºi controlul traficului rutier pe DN 7 A, în zona Jieþ, au observat un autoturism care rula pe direcþia Voineasa – Petroºani, care, observând echipajul de poliþie, a oprit brusc.

Conducãtorul auto le-a declarat poliþiºtilor cã nu posedã permis de conducere ºi cã a consumat bãuturi alcoolice. Bãrbatul, de 39 de ani, din Petroºani, a fost testat cu aparatul alcoolscop, rezultatul fiind de 1,15 mg/l alcool pur în aerul expirat”, a declarat inspector principal Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara.

Poliþiºtii i-au fãcut dosar penal pentru cã a condus un autoturism fãrã drept, dar ºi pentru cã era bãut. (M. GÂNJU) GÂNJU)

8 Eveniment

Eveniment 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Iulie 2013

Aplauze pentru Tomi, la Petroºani T

omi Coconea, reprezentantul României la competiþia de anduranþã din Alpi, a explicat, vizibil emoþionat, cât de greu a fost. Campionul nostru a fost primit la primãria din localitatea natalã cu aplauze, iar sala de ceremonii a fost plinã de fanii îmbrãcaþi în tricourile inscripþionate cu numele sãu.

cauza vitezei cu care alerga la vale, GPS-ul îl dãdea ca zburând. Asta recunoaºte ºi cel care l-a însoþit în aceastã competiþie ºi care spune cã atât de repede se miºca, încât echipa sa nu îl putea ajunge din urmã. „Toatã lumea îl ºtia ca omul care

Diana MITRACHE Primirea în oraºul natal a fost una între prieteni ºi, aºa cum a declarat ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani, Tomi rãmâne campionul nostru.

De altfel, primarul a lansat ideea de a-l invita pe Maurer în Parâng ca sã îi arãtãm noi cât de pregãtit e Tomi Coconea, cel care, aºa cum a declarat chiar el, era aºteptat de austrieci cu Tricolorul în mâini. „Vã lansez ideea unei competiþii, pe care sã o facem aici, în Parâng, ºi sã îl invitãm pe Maurer aici ca sã arate ce poate. (...) Efortul pe care l-ai depus e inuman ºi cred cã vor trece multe gerenaþii de-a lungul timpului ca, din România, nu din Valea Jiului, sã mai fie un omde valoarea ta”, a spus în deschiderea evenimentului, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani.

Toma a alergat ºi a zburat 12 zile în Alpi, unde vremea a fost infer-

nalã, a înfruntat frustrãrile ºi a mers mai departe cu gândul la faptul cã era competitorul cu cele mai multe vizualizãri. În plus, a fost ºi singurul care a aterizat pe salteaua de finish, iar din

aleargã, care dãrâma statisticile.

El a zburat 70% din traseu ºi restul a alergat. (...) Ne era nouã greu sã îl ajungem cu maºina. La finish, la alergarea de aproape 170 de m, pe

statistici, dacã aþi vãzut, arãta un zbor de 37 de km, dar defapt el alerga atât de tare la vale, încât îi arãta în zbor, aparatura”, a spus Adrian Miclea, cel care a fost alãturi de Tomy tot timpul.

Tomi Coconea a ajuns la Petroºani duminicã noaptea, iar la ceremonia sa de primire a declarat cã deja se pregãteºte pentru viitoarea competiþie de acest fel.

Cu un nod în gât, Toma a explicat unde a greºit ºi unde nu a riscat în aceastã competiþie ºi

nu a uitat sã le mulþumeascã celor pe care i-a simþit alãturi, chiar dacã erau doar prietenii din spaþiul virtual. „Vã mulþumesc cã aþi fost alãturi de mine. Sunt foarte emoþionat, iar competiþia asta nu a fost doar a mea, ci a fost ºi a voastrã, a celor care m-aþi susþinut pe internet.

Un motiv în plus pentru care nu am renunþat ºi am ajuns la Monte Carlo, iar fiecare secundã, fiecare moment de durere pe care l-am simþit, era secundat de susþinerea voastrã de acasã. A fost o cursã frumoasã, cu vreme frumoasã într-o oarecare mãsurã, faþã de alte ediþii,

dar pot sã vã dau ca exemplu cã una e vremea în Parâng ºi alta la Sibiu,

de încurajare, gen „Ia-o la stânga, la dreapta!”, dar realitatea era cu totul

sau la Braºov.

De pe internet ne-au ajuns foarte multe mesaje

alta”, a povestit Tomi Coconea, cel care a cãutat sã explice de ce a

urmat traseul pe care l-a strãbãtut de aceastã datã.

A fost ploaie ºi a urcat pe gheþari, nu a riscat sã intre pe culuare interzise, dar a mers pe jos mult. A fost greu, fizic ºi asta se vede acum pe chipul sãu obosit, dupã 12 zile în care a alergat ºi a zburat ca un adevãrat erou. Nu avea informaþii la timp ºi a ales o zonã pe care a numit-o „ghinionistã”, dar s-a calificat ultimul pentru o nouã competiþie, pe care deja o pregãteºte. „Au fost 12 zile de luptã.

Voi pune imagini ca sã vedeþi cum a fost acolo.

Am adus azi fotografii cu mine de acolo, unde oamenii ieºeau pe stradã ºi din maºini inscripþionate în Elveþia, fluturau steagul României ºi mã încurajau. Televiziunea din Austria transmitea 4, sau 5 ore pe zi live, imagini

de la competiþie, iar pe stradã erau momente emoþionante. (...)

Am zburat în condiþii grele. Aveam momente grele, la 4.000 de metri, cu vânt puternic ºi, în mod normal, nu aº fi deschis parapanta sã zbor.

Dacã azi mi-ar zice cineva sã zbor acolo, în condiþiile alea, cu siguranþã nu aº mai face-o”, a adãugat Tomi.

Tomi a recunoscut cã a schimbat greºit o vale ºi a pierdut puþin timp, într-o zonã în care se zboarã bine doar vreo 6-7 zile pe an.

Ceilalþi au riscat ºi le-a ieºit, dar el a mers pe o rutã mai clasicã, ca sã fie sigur cã nu va avea probleme. În plus, cel care a câºtigat, elveþianul

Maurer, ºi-a activat nightpass-ul (n.r., posibilitatea de a zbura ºi noaptea), iar el, la Zugspitze, nu a mai reuºit pentru cã se depãºise termenul, altfel ar fi intrat pe vale cu el ºi am fi mers umãr la umãr.

Apoi, la Matterhorn, a luat o decizie care l-a costat o zi, dar doar pentru a nu repeta greºeala din 2009, atunci când a intrat într-o zonã interzisã ºi a fost descalificat.

Acolo a pierdut cam 5 poziþii în clasament, dar a ajuns pe locul X ºi a fost singurul care a aterizat în punctul fix.

Toma se va ocupa de ºcoala sa de zbor din Parâng ºi se va pregãti pentru viitoarea competiþie.

8 Eveniment

Eveniment 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Iulie 2013

Aplauze pentru Tomi, la Petroºani T

omi Coconea, reprezentantul României la competiþia de anduranþã din Alpi, a explicat, vizibil emoþionat, cât de greu a fost. Campionul nostru a fost primit la primãria din localitatea natalã cu aplauze, iar sala de ceremonii a fost plinã de fanii îmbrãcaþi în tricourile inscripþionate cu numele sãu.

cauza vitezei cu care alerga la vale, GPS-ul îl dãdea ca zburând. Asta recunoaºte ºi cel care l-a însoþit în aceastã competiþie ºi care spune cã atât de repede se miºca, încât echipa sa nu îl putea ajunge din urmã. „Toatã lumea îl ºtia ca omul care

Diana MITRACHE Primirea în oraºul natal a fost una între prieteni ºi, aºa cum a declarat ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani, Tomi rãmâne campionul nostru.

De altfel, primarul a lansat ideea de a-l invita pe Maurer în Parâng ca sã îi arãtãm noi cât de pregãtit e Tomi Coconea, cel care, aºa cum a declarat chiar el, era aºteptat de austrieci cu Tricolorul în mâini. „Vã lansez ideea unei competiþii, pe care sã o facem aici, în Parâng, ºi sã îl invitãm pe Maurer aici ca sã arate ce poate. (...) Efortul pe care l-ai depus e inuman ºi cred cã vor trece multe gerenaþii de-a lungul timpului ca, din România, nu din Valea Jiului, sã mai fie un omde valoarea ta”, a spus în deschiderea evenimentului, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani.

Toma a alergat ºi a zburat 12 zile în Alpi, unde vremea a fost infer-

nalã, a înfruntat frustrãrile ºi a mers mai departe cu gândul la faptul cã era competitorul cu cele mai multe vizualizãri. În plus, a fost ºi singurul care a aterizat pe salteaua de finish, iar din

aleargã, care dãrâma statisticile.

El a zburat 70% din traseu ºi restul a alergat. (...) Ne era nouã greu sã îl ajungem cu maºina. La finish, la alergarea de aproape 170 de m, pe

statistici, dacã aþi vãzut, arãta un zbor de 37 de km, dar defapt el alerga atât de tare la vale, încât îi arãta în zbor, aparatura”, a spus Adrian Miclea, cel care a fost alãturi de Tomy tot timpul.

Tomi Coconea a ajuns la Petroºani duminicã noaptea, iar la ceremonia sa de primire a declarat cã deja se pregãteºte pentru viitoarea competiþie de acest fel.

Cu un nod în gât, Toma a explicat unde a greºit ºi unde nu a riscat în aceastã competiþie ºi

nu a uitat sã le mulþumeascã celor pe care i-a simþit alãturi, chiar dacã erau doar prietenii din spaþiul virtual. „Vã mulþumesc cã aþi fost alãturi de mine. Sunt foarte emoþionat, iar competiþia asta nu a fost doar a mea, ci a fost ºi a voastrã, a celor care m-aþi susþinut pe internet.

Un motiv în plus pentru care nu am renunþat ºi am ajuns la Monte Carlo, iar fiecare secundã, fiecare moment de durere pe care l-am simþit, era secundat de susþinerea voastrã de acasã. A fost o cursã frumoasã, cu vreme frumoasã într-o oarecare mãsurã, faþã de alte ediþii,

dar pot sã vã dau ca exemplu cã una e vremea în Parâng ºi alta la Sibiu,

de încurajare, gen „Ia-o la stânga, la dreapta!”, dar realitatea era cu totul

sau la Braºov.

De pe internet ne-au ajuns foarte multe mesaje

alta”, a povestit Tomi Coconea, cel care a cãutat sã explice de ce a

urmat traseul pe care l-a strãbãtut de aceastã datã.

A fost ploaie ºi a urcat pe gheþari, nu a riscat sã intre pe culuare interzise, dar a mers pe jos mult. A fost greu, fizic ºi asta se vede acum pe chipul sãu obosit, dupã 12 zile în care a alergat ºi a zburat ca un adevãrat erou. Nu avea informaþii la timp ºi a ales o zonã pe care a numit-o „ghinionistã”, dar s-a calificat ultimul pentru o nouã competiþie, pe care deja o pregãteºte. „Au fost 12 zile de luptã.

Voi pune imagini ca sã vedeþi cum a fost acolo.

Am adus azi fotografii cu mine de acolo, unde oamenii ieºeau pe stradã ºi din maºini inscripþionate în Elveþia, fluturau steagul României ºi mã încurajau. Televiziunea din Austria transmitea 4, sau 5 ore pe zi live, imagini

de la competiþie, iar pe stradã erau momente emoþionante. (...)

Am zburat în condiþii grele. Aveam momente grele, la 4.000 de metri, cu vânt puternic ºi, în mod normal, nu aº fi deschis parapanta sã zbor.

Dacã azi mi-ar zice cineva sã zbor acolo, în condiþiile alea, cu siguranþã nu aº mai face-o”, a adãugat Tomi.

Tomi a recunoscut cã a schimbat greºit o vale ºi a pierdut puþin timp, într-o zonã în care se zboarã bine doar vreo 6-7 zile pe an.

Ceilalþi au riscat ºi le-a ieºit, dar el a mers pe o rutã mai clasicã, ca sã fie sigur cã nu va avea probleme. În plus, cel care a câºtigat, elveþianul

Maurer, ºi-a activat nightpass-ul (n.r., posibilitatea de a zbura ºi noaptea), iar el, la Zugspitze, nu a mai reuºit pentru cã se depãºise termenul, altfel ar fi intrat pe vale cu el ºi am fi mers umãr la umãr.

Apoi, la Matterhorn, a luat o decizie care l-a costat o zi, dar doar pentru a nu repeta greºeala din 2009, atunci când a intrat într-o zonã interzisã ºi a fost descalificat.

Acolo a pierdut cam 5 poziþii în clasament, dar a ajuns pe locul X ºi a fost singurul care a aterizat în punctul fix.

Toma se va ocupa de ºcoala sa de zbor din Parâng ºi se va pregãti pentru viitoarea competiþie.

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Iulie 2013

S

Dezvoltare prin lichidare...

trategia de dezvoltare a Vãii Jiului înseamnã lichidarea mineritului. În urmã cu mai mulþi ani a fost elaboratã o strategie de dezvoltare a Vãii Jiului. Documentul este publicat pe site-ul Guvernului.

Potrivit strategiei, obiectivul principal al strategiei este ”restructurarea economiei Vãii Jiului, prin înlocuirea dependentei acesteia de industria minierã ca urmare a creãrii unei diversitãþi de sectoare, afaceri ºi calificãri”.

Autoritãþile locale ºi naþionale ar fi trebuit sã parcurgã mai mulþi paºi pentru cã obiectivul general sã fie atins.

Aici ar fi trebuit sã se realizeze ”stimularea creãrii de locuri de

munca prin dezvoltarea sectorului privat ºi atragerea de noi investiþii, atragerea de investiþii în scopul modernizãrii ºi reabilitãrii infrastructurii din regiune, sprijinirea ºi consolidarea activitãþii sectoriale – cu accent pe industrie, construcþii, turism, industrie manufacturierã cu serviciile asociate ºi

agriculturã”.

Pentru cã toate acestea sã fie îndeplinite ar fi trebuit sã fie realizate mai multe lucruri, majore.

Potrivit strategiei, era nevoie de ”transformarea oraºelor din bazinul carbonifer al Vãii Jiului în zone favorabile dezvoltãrii sectorului privat, include urmãtoarele

acþiuni: crearea unui mediu de afaceri propice prin concentrarea atenþiei asupra IMM-urilor existente, investiþii în incubatoare de afaceri ºi înfiinþarea unui parc de afaceri; Campanie pentru promovarea regiunii (GATE WAY –VALEA JIULUI) – proiectarea asiguratã prin fonduri nerambursabile de la

Banca Mondialã; sprijinirea dezvoltãrii turismului ca sector nou de activitate economicã”.

Valea Jiului nu a devenit un centru al IMM-urilor ºi nici un paradis turistic, deºi potenþial existã. Toate fondurile pentru dezvoltarea turismului au fost stopate de Guvern, iar lucrãrile bat pasul pe loc. În ceea ce priveºte activitatea minierã din Valea Jiului acesta este singurul punct atins în decursul anilor.

Mineritul se restrânge în fiecare an. Conform strategiei de dezvoltare a Vãii Jiului activitatea minierã a zonei înseamnã ”relansarea activitãþii Companiei Naþionale a Huilei ºi deblocarea activitãþii economice a regiunii cuprinde urmãtoarele

Sute de absolvenþi deveniþi ºomeri

D

in absolvenþi au devenit ºomeri.

Absolvenþii claselor de liceu care nu au promovat examenul de bacalaureat au optat pentru indemnizaþia de ºomaj.

Monika BACIU ”Da, absolvenþii din promoþia 2013 începând cu luna trecutã au început sã ne contacteze, avem un numãr destul de mare de absolvenþi înregistraþi, peste 100 într-o sãptãmânã. Toþi absolvenþii care în termen de 60 de zile de la absolvire se înregistreazã în cãutarea unui loc de muncã, dupã expirarea acestor 60 de zile pot solicita indemnizaþia de ºomaj, în conditile în care nu îºi gãsesc loc de muncã, indemnizaþia este pe termen de ºase luni de zile având un cuantum de 250 de lei”, a

declarat Iudith Babþan, ºef ALOFM Petroºani.

Din experienþa anilor trecuþi, reprezentanþii Agenþiei Locale pentru Ocuparea Forþei de Muncã din Petroºani spun cã numãrul abslovenþilor care vor opta în continuare pentru indemnizaþia de ºomaj va creºte.

Puþini sunt însã cei care vor fi încadraþi pe piaþa muncii dupã cele ºase luni de ºomaj. ”Având în vedere numãrul destul de mare de absolvenþi, ne aºteptãm ºi în aceastã sãptãmânã la un numãr destul de mare de persoane care ne con-

tacteazã.

Din pãcate foarte puþini sunt cei care îºi gãsesc un loc de muncã în cele 60 de zile ºi asta ºi

datoritã profilului pe care îl terminã, puþini din ei reuºesc sã se încadreze.

De cele mai multe ori ei se încadreazã pe munci necalificate nu au nicio legãturã cu calificarea, atât absolvenþii de liceu cât ºi cei de facultate, de cele mai multe ori nu are legãturã pregãtirea”, a mai spus sursa citatã.

acþiuni: iniþiative strategice pentru primul an de implementare: închiderea celor mai nerentabile mine care consumã resurse ce ar putea îmbunãtãþi performanþele celorlalte mine; reabilitarea ºi retehnologizarea minelor rãmase în exploatare în scopul atragerii surselor de finanþare necesare”.

Trei mine se vor închide pânã în anul 2018, iar în ceea ce priveºte minele viabile, investiþiile necesare sunt estimate la valoarea de 60 de milioane de euro.

Despre acest lucru, ministrul delegat pe probleme de Energie, Constantin Nitã a precizat cã Societatea Naþionalã a Huilei trebuie sã gãseascã fondurile necesare pentru realizarea investiþiilor.

Monika BACIU

În ceea ce îi priveºte pe absolvenþii instituþiilor de învãþãmânt superior, numãrul celor care au optat pentru indemnizaþia de ºomaj este mai mic. ”Absolvenþii de facultate au venit în numãr foarte mic, probabil aceºtia se înscriu la master ºi pânã îl termina probabil îºi gãsesc un loc de muncã”, a mai spus ºefa ALOFM Petroºani.

Absolvenþii de liceu ºi de facultate care au optat pentru indemnizaþia de ºomaj vor beneficia de aceasta pentru o perioadã de 6 luni.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Iulie 2013

Cu elicopterul pe lacul Bucura L

ºi-a adus ºi câþiva amici pentru o micuþã partidã de pescuit la pãstrãv. Totul s-a întâmplat la începutul lunii, însã cum zona este extrem de izolatã ºi comunicaþiile pot fi fãcute doar prin radio, turiºtii care au fost martori la incident n-au avut cum sã sesizeze autoritãþile. „A venit cu elicopterul pânã pe malul Bucurei, a aterizat ºi a fãcut un circ de parcã era lacul

lui, moºtenit din strãbuni.

Cineva a filmat tot circul acesta”, spune sub protecþia anonimatului unul dintre martori. Pentru cã este rezervaþie a biosferei, în Parcul Naþional Retezat este strict interzis accesul cu mijloace motorizate. Cu atât mai mult survolul la joasã înãlþime sau aterizarea în aria protejatã.

Maximilian GÂNJU

Sprijin pentru persoanele cu dizabilitãþi din judeþul Hunedoara

ficare - recalicficare , o analizã a capacitãþii lor de muncã ºi la ce se preteazã, cât ºi o analizã a pieþei muncii din cadrul judeþului Hunedoara ”, a declarat Marius Negrea, manager de proiect. În proiect vor fi implicate 260 de persoane cu dizabilitãþi, care vor fi consiliate ºi informate ºi aproximativ 210 hunedoreni vor fi formaþi, pentru a ocupa un loc de muncã.

De asemenea, cei implicaþi vor fi de toate vârstele, persoane de care se vor ocupa specialiºti ºi din cadrul DGASPC Hunedoara. Valoarea totalã a proiectului este de aproape douã milioane de lei, bani proveniþi din Fondul Social European prin POSDRU, la care se adaugã ºi contribuþia Consiliului Judeþean Hunedoara, în valoare de 2 la sutã.

Luiza ANDRONACHE

ipsã de respect fãrã margini din partea unui om de afaceri care s-a gândit sã se relaxeze în vârf de munte, însã nu ca orice muritor de rând.

Soarele, privit ca o ameninþare din spaþiu

S

pecialistii din domeniul fizicii ºi astro-fizicii avertizeaza asupra unor evenimente cosmice deosebite care au loc in cursul acestui an.

De aceasta data, protagonist este astrul cel mai mare din sistemul nostru solar, respectiv Soarele.

Soarele, astrul central al sistemului nostru solar trece printr-o perioadã de activitate intensã în cursul acestui an. Suprafaþa acestuia este plinã de pete care pot cauza daune serioase activitãþii de pe pãmânt. De asta se tem ºi unii specialiºti.

“Evenimentul major care va þine tot anul 2013 este faptul cã soarele este la maxim de ciclu de activitate, ceea ce înseamnã cã trebuie sã fim mai precauþi vara asta cu expunerea la soare. Odatã la 11 ani, soarele trece printr-un astfel de maxim care înseamnã foarte multe erupþii pe suprafaþa sã, foarte multe emisii de radiaþii care mãresc riscul unor îmbolnãviri la nivelul pielii” , ne-a declarat un profesor de fizicã.

Dintr-un astfel de eveniment am scãpat ca prin

urechile acului chiar zilele trecute.

“A fost o patã solarã imensã care ar fi putut sã rãbufneascã în direcþia noastrã, dar am avut noroc de data aceasta ºi nu s-a întâmplat nimic. Însã, nu se ºtie cât þine acest noroc, de aceea soarele este privit cu foarte mare atenþie. Pata care s-a format sãptãmânile trecute are dimensiuni de câteva planete Pãmânt puse una lângã alta, deci este o scarã absolut inimaginabilã pentru noi, oamenii. Dacã o astfel de furtunã magneticã aruncã masã soalarã exact în direcþia noastrã, atunci nu ne este bine deloc, sunt perturbate telecomunicaþiile, unii sateliþi pot sã iasã din funcþiune ºi pot fi afectate chiar reþelele electrice”, a spus acelaºi profesor de fizicã.

Astfel de situaþii au mai fost întâlnite în decursul timpului, iar specialiºtii aºteaptã un vârf de activitate solarã la sfârºitul anului 2013. Pânã atunci, se recomandã expunerea la soare.

Luiza ANDRONACHE

Astfel, acesta s-a urcat în elicopter ºi a aterizat în inima Retezatului, pe cel mai mare lac glacial din þarã, respectiv lacul Bucura.

Din informaþiile noastre, omul de afaceri este hunedorean ºi ar exista ºi o probã video care sã dovedeascã afirmaþiile turiºtilor. De parcã n-ar fi fost de ajuns, afaceristul

n judeþul nostru, la Îjudeþe, fel ca în multe alte exista ºi per-

soane cu dizabilitãþi.

Oameni cu care soarta nu a fost atât de blândã ºi, mai grav, pe lângã faptul cã au problemele de sãnãtate pe care le au, gãsirea unui loc de munca este aproape imposibilã. În acest sens, Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara, în parteneriat cu o asociaþie din Baia Mare au implementat un proiect.

Persoanele cu dizabilitãþi din judeþul Hunedoara au acum o ºansã în plus de a-ºi gãsi un loc de muncã.

ªi asta prin implementarea proiectului intitulat „Centrul de Management al carierei pentru persoanele cu dizabilitãþi din judeþul Hunedoara”.

Proiectul se desfãºoarã în parteneriat cu Asociaþia Profesionalã Neguvernamentalã de Asistenþã Socialã Baia Mare ASSOC. “Este un proiect care a fost dezvoltat de cãtre Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara împreunã cu Asociaþia din Baia Mare.

Este un proiect care vizeazã integrarea persoanelor din dizabilitãþi pe piaþa muncii ºi sunt mai multe activitãþi integrate care vor ajuta la ideplinirea acestui obiectiv inclusiv cali-

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Iulie 2013

Nemþii, despre furtul de cãrbune: cum sã distrugi o piaþã care funcþioneazã? Trebuie valorificatã

”C

um nu existã un cadru organizat, colectorul de cãrbune, pe care dumneavoastrã îl numiþi hoþi ºi cãrbunari, este preferat de cumpãrãtor pentru cã preþul este bun. Este o piaþã care funcþioneazã perfect. Am spus FUNCÞIONEAZÃ. ªi cum sã distrugi ceva ce funcþioneazã? Trebuie valorificat, perfecþionat ºi folosit!” – Willi Cranz, chimist, din Andernach, districtul Mayen-Koblenz, în Renania-Palatinat, Germania.

Ileana FIRÞULESCU

malul Jiului de Est, din Lonea.

”E

”Aceastã situaþie pãgubitoare ºi pentru firmã ºi pentru cetãþeanul implicat trebuie transformatã întruna beneficã pentru ambele pãrþi. Ca administrator al landului, sau locului, oraºului trebuie sã analizeri situaþia care

ca ºi când astupi un izvor ºi el tâºneºte în altã parte”

afecteazã ºi sã faci un lucru care sã aducã profituri economice ºi sociale. Este suficient ca sã nu mai existe fenomenul furtului, beneficiul sã fie ºi doar cu un euro, peste cheltuialã ºi este un mare câºtig” – a declarat Willi Crantz, un neamþ din Andernach - un oraº din districtul MayenKoblenz, în RenaniaPalatinat, Germania.

Acesta se aflã în vizitã la o familie de mineri din Vulcan, dar week end-urile le petrece la o casã a familiei de pe

amãnuntul, ºi nu numai, fãcând referire la camioanele cu numere de alte judeþe.

Furturile de cãrbune, spune acesta, implicã o cerere de cãrbune în piaþa cu

Willi Crantz vine des în România, în Valea Jiului pentru cã are

prieteni de valoare cu care are relaþii de reciprocitate trainice ºi constructive. ”Asta cu sustragerea cãrbunelui o ºtiu de mulþi ani ºi din jurnale ºi din ce am vãzut personal ºi nu am înþeles de ce nu existã idee de business, aºa cum s-a întâmplat ºi la noi, în Germania, ºi cum fac frecvent americanii. Ei sunt vestiþi în cazuri cu hakeri, dar în toate domeniile se procedeazã aºa.

Orice derapaj are un sens, este o reglare naturalã a pieþei, de cerere ºi ofertã. Nu trebuie sã te iroseºti combãtându-l, ci transformându-l într-o chestiune de avantaj, de control ºi perfectare. În multe locuri din România am vãzut cã se duce o luptã cu

fenomenele neplanificate de acest tip, dar este ca ºi când ai lupta

cu un izvor care îºi face loc sã iese la suprafaþã, îl astupi aici ºi el izbucneºte alãturi ºi mai violent. Soluþia este sã-l captezi ºi sã-l amenajezi. Pe acelaºi principiu trebuie acþionat când apar fenomene naturale ca cel de care vorbim.

Este ºi cazul cãrbunelui vândut populaþiei ºi firmelor mici ºi mijlocii. ªi cum nu existã un cadru organizat, colectorul de cãrbune, pe care dumneavoastrã îl numiþi hoþi ºi cãrbunari, este preferat de cumpãrãtor pentru cã preþul este bun. Este o piaþã care funcþioneazã perfect. Am spus FUNCÞIONEAZÃ. ªi cum sã distrugi ceva ce funcþioneazã?

Trebuie valorificat, perfecþionat ºi folosit!” – a declarat Willi Cranz, de profesie chimist în industria farmaceuticã a Renaniei Palatinat.

”B

utelia ruseascã” este mai ieftinã vara De menþionat cã au existat directori generali ai fostei Companii Naþionale a Huilei cãrora le-a trecut prin cap înfiinþarea unui asemenea compartiment de vâzare liberã a huilei. Asta se întâmpla pe vremea când fuseserã prinse în flagrant rabe care sustrãgeau cãrbunele de la mina Vulcan, dar ºi la cele din Lonea ºi Livezeni. Dar ideea a murit, pentru cã o campanie al cãrei administrator este cel mai prost din þarã – statul – a avut

ca principal obiectiv supravieþuirea ºi nu creativitatea în organizare ºi dezvoltare.

Aceastã piaþã de huilã a populaþiei este în plinã efervescenþã ºi merge cu motoare turate începând cu luna iulie ºi pânã în octombrie-noiembrie.

Un sac de huilã, pe timp de varã, se vinde cu 8-10 lei, iar în

lunile de toamnã ajunge pânã la 15 lei/sac. ”Butelia ruseascã”, adicã sac de mãrimea dublã a celui obiºnuit, costã acum 12 lei acum, iar la toamnã – 20 de lei.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Iulie 2013

C

entralele de apartament sunt date pe sobe de teracotã ”Am centralã pe gaz, dar costurile au crescut mult ºi nu îmi permit. Am un salariu mediu, zic eu, la 1500 lei pe lunã, soþia nu lucreazã, am doi copii, dar nici vorbã sã pot plãti toate facturile ºi sã mai ºi trãim.

Iarna trecutã am plãtit întro lunã 4,5 milioane lei la gaz, pentru cã aveam copil mic, iar blocul este destul de rece. Acum mi-l izolez ºi mi-am bãgat o sobã de teracotã bunã, care þine cãldura, pentru cã blocul nostru are horn. Cu douã maºini de lemne, Dacia papuc, care mã costã douã milioane vechi ºi 25 de saci de cãrbune trec iarna, or asta înseamnã 5-6 milioane lei vechi. Practic cât plãteam într-o lunã ºi jumãtate, acum îmi ajunge sã încãlzesc casa în 5 luni ºi chiar mai mult. Lemnul este de esenþã tare, cãrbunele de foarte bunã calitate, deci se meritã” – a declarat Laurenþiu Mãdaran Ciucalã, maºinist la HidroStarts Vulcan.

bate gândul sã cumpere o cãsuþã pe malul apei, sau un teren pentru a-ºi construi una. ”Este foarte frumos aici, la voi, iar oamenii sunt frumoºi, cu niºte calitãþi pe care le descopãr zilnic de când vin pe aici.

Revin întotdeauna cu mare plãcere...” – a mai spus neamþul Willi Cranz.

”C

ãrbunarii” s-ar vrea organizaþi precum taximetriºtii ”Spune dumneata ce sã fac? Am familie - o soþie operatã ºi doi copii. Am votat tot felul de partide în toþi anii ãºtia cã fac locuri de muncã ºi nu au fãcut niciunul. Niºte mincinoºi toþi! Eu ce sã fac? În toatã ziua mã duc dupã cãrbuni, cã am niºte oameni care tot de la mine iau, cã nu le-am dus piatrã ca sã mã mai cheme. Din banii aia care îi iau trebuie sã plãtesc ºi maºina care duce sacii. Pãi dacã fãceau cu noi ca la taxi, eu sã-l vând ºi sã dau ºi minei o parte din bani dar sã nu ne mai vâneze, sã fie ca la serviciu la ºoferii de taxi, mie mi-ar conveni.

Cã eu îi sortez, eu dau calitate, eu îi încarc, eu îi descarc, eu gãsesc clienþi.

Dar la noi nu se vrea nimic, vor sã ne omoare cu zile” – a povestit cu nãduf, Feri Mate din Bosnea, Petroºani. ”Da, am stat ºi eu de vorbã cu 2-3 cetãþeni care vindeau cãrbune ºi motivaþia lor este una serioasã – venitul pentru familie. La ceilalþi, cumpãrãtorii, motivaþia este reducerea cheltuielilor ºi o mai bunã gospodãrire a veniturilor.

Totul este logic. Trebuie doar organizatã o astfel de structurã pentru cã ea existã” – a declarat neamþul din districtul MayenKoblenz, în RenaniaPalatinat, Germania, în timp ce privea Jiul de Est. Acesta a mai precizat cã îl

Vara, sezon mort la munte. Turism de varã ”înviat” de administraþia din Petroºani

S

porturi de varã în Parâng. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi are în vedere organizarea unor competiþii de talie naþionalã ºi internaþionalã în masivul Parâng.

Iniþiativa acestuia a venit în urma competiþiilor la care participã an de an, parapantistul petroºãnean, Toma Coconea.

Monika BACIU

”Am vorbit cu Tomi ºi ne vom gândi sã organizãm ceva în Parâng legat de acest frumos sport care este parapanta ºi maratonul montan.

Vom pune la punct toate detaliile ºi cu siguranþã îmi doresc, ºi ne dorim ca aceastã competiþie sã se transforme într-una importantã atât la

nivel naþional cât ºi internaþional”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Competiþiile sportive din amsivul Parâng care ar urma sã se desfãºoare pe timpul verii au ca rol promovarea turismu-

lui ºi în acest sezon, sezon care este considerat ”mort” în aceastã perioadã. ”Asta este scopul, pe timp de varã sã organizãm astfel de competiþii astfel încât sã creem evenimente care sã aducã turiºti în Petroºani ºi Parâng ºi pe timpul verii”, a mai spus edilul. În zonele montane din Valea Jiului, turismul de varã este puþin atractiv pentru turiºti.

Puþini sunt cei care aleg o astfel de destinaþie pe timpul verii. Astfel, în aceastã perioadã, majoritatea cabanierilor se plâng de încasãrile extrem de reduse.

Se pare cã existã cu adevãrat o problemã în abordarea unor situaþii de agest gen care aratã o stare de fapt a unei zone, a unui ”fenomen natural” care nu poate fi gestionat pentru cã decidenþii nu-ºi folosesc creierul, dacã acesta existã.

D-aia nu suntem nici nemþi, nici americani în ale economiei.

14 Program & Horoscop

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Iulie 2013

9:50 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Legendele palatului: concubina regelui 11:10 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 11:50 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 12:30 România Turisticã Munþii Fãgãraº 13:00 Împreunã în Europa!

14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Vara pe val 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 19:00 Dosarele secolului XX

10:00 11:10 13:00 14:00 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30 22:30 23:00

9:30 O varã tra-la-la (r) 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Taxi Driver (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

În gura presei Mireasã pentru fiul meu Observator Mireasã pentru fiul meu Observator Acces direct Observator Observator special Cãutãtorii de comori Un show pãcãtos Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Pasiune orbitoare (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Când întâlneºti un strãin 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:15 Serviþi, vã rog!

21:45 Fotbal: Vardar Skopje Steaua

21 martie *** 20 aprilie Se iveºte ocazia sã vã asociaþi într-o afacere sau vi se propune un nou loc de muncã. Nu luaþi o hotãrâre definitivã fãrã sã cunoaºteþi toate avantajele ºi dezavantajele. Ar fi bine sã vã consultaþi ºi cu o persoanã în vârstã, cu mai multã experienþã.

10:15 11:15 11:30 12:30 13:00 13:05 14:00 14:30 15:15 15:30 16:30 17:30 18:30

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge 100 de poveºti celebre Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor Intrigi ºi seducþie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Alpari World Match Racing Tour 14:00 ªtirile Digi Sport 14:30 4 ani cu Digi Sport 15:30 ªtirile Digi Sport 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 FANATIK Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 4 ani cu Digi Sport 23:00 ªtirile Digi Sport 23:30 Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Aveþi succes la o întâlnire cu persoane importante, iar cei din jur vã apreciazã ideile. Este o zi bunã pentru consolidarea relaþiilor ºi aveþi ocazia sã vã faceþi noi prieteni. Ascultaþi ºi de pãrerile celor din jur, pentru cã vã pot fi de folos.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dimineaþa sunteþi obligat sã faceþi cheltuieli neprevãzute, dar apreciate de familie. Dupã-amiazã s-ar putea sã vã schimbaþi programul în ultimul moment. Se pare cã trebuie sã vã ocupaþi de o rudã bolnavã.

10:00 Draga mea prietenã La mare 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste punct ro 16:45 Dragoste ºi pedeapsã 18:30 Draga mea prietenã La mare 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iffet

21

23 iulie *** 22 august Dimineaþa survin evenimente neaºteptate, care vã dau peste cap toate planurile. Este posibil sã fiþi luat prin surprindere de niºte musafiri din altã localitate.

Pãstraþi-vã calmul ºi încercaþi sã fiþi o gazdã primitoare.

Dacã vi se propune o colaborare, nu vã refuzaþi. Sunt ºanse sã vã îmbunãtãþi sensibil situaþia financiarã. Vã puteþi ocupa de afaceri. Aveþi ºanse mari sã obþineþi venituri suplimentare, dar va abþineþi-vã de la orice fel de speculaþii.

23 august *** 22 septembrie Dimineaþa înregistraþi un succes care vã întãreºte convingerea cã parcurgeþi o perioadã favorabilã.

Aveþi ocazia sã începeþi o afacere profitabilã. Ca sã nu riscaþi nimic, acceptaþi ajutorul unui prieten apropiat.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

S-ar putea sã ajungeþi la un punct de cotiturã în viaþã, care sã vã aducã multe bucurii.

Sociabilitatea ºi forma intelectualã în care vã aflaþi vã asigurã succesul pe plan profesional ºi social. Bazaþi-vã pe intuiþie.

Aveþi un succes remarcabil pe plan social ºi material. Profitaþi de ºansele care vi se oferã, dar aveþi grijã sã nu forþaþi norocul!

Dupã-amiazã, s-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie neprevãzutã, în care puteþi obþine câºtiguri.

23 noiembrie *** 20 decembrie Dupã o perioadã dificilã pe plan sentimental ºi financiar, aveþi un succes nesperat. Climatul general vã este favorabil. Nu încercaþi sã vã impuneþi punctul de vedere!

21 ianuarie *** 20 februarie

Aveþi parte de schimbãri importante pe plan profesional ºi în relaþiile sociale. La serviciu gãsiþi soluþii originale, acceptate de ºefi ºi colegi. Dupã-amiazã vã vin în vizitã câþiva prieteni.

21 decembrie *** 20 ianuarie Sunteþi într-o formã intelectualã deosebitã. Aveþi un spirit de iniþiativã cu care reuºiþi sã vã impresionaþi colaboratorii. Aveþi succes pe toate planurile ºi sunt ºanse sã câºtigaþi bine.

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa descoperiþi cã o afacere în care nu v-aþi pus prea mari speranþe urmeazã sã vã aducã beneficii importante. Este posibil sã vi se propunã o colaborare. Nu acceptaþi.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Iulie 2013

Cãldurã puþinã, dar periculoasã pentru organism

C

hiar dacã nu putem sã ne lãudãm pânã în prezent cu un bronz frumos pentru cã vremea nu a fost foarte prietenoasã în aceastã perioadã a anului, chiar ºi în puþinele zile cu temperaturi mari din aceastã varã razele solare au fost destul de puternice pentru a ne afecta pielea ºi nu numai.

Monika BACIU Soarele pe care îl iubim cu toþii, dar care pare sã devinã mai puternic de la an la an, ne face mult bine, însã în egalã mãsurã ne provoacã ºi mari neplãceri. Suntem mereu avertizaþi împotriva lui, atât de mult, încât din

tip de cancer la om, avertizeazã Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii.

Potrivit datelor Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii, anual, la nivel global, se înregistreazã 60.000 de decese cauzate de cancerul de piele.

Conform membrilor Societãþii Romane de

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264.

Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

foarte simplã, sigurã, ºi care nu costã bani: evitarea soarelui de amiazã. Când vara e în toi, copiii ºi persoanele cu pielea albã n-ar trebui sã iasã în aer liber între orele 10 ºi 16.

îmbrãcaþi la birou, iar mâine facem plaja întreagã zi, organismul nu se poate adapta aºa repede. Consecinþã va fi o arsurã solarã, iar într-un caz extrem, aceasta poate determinã apariþia unui melanom.

Melanocitele nu intra în acþiune instantaneu, ele se obiºnuiesc lent cu radiaþiile solare.

Asta înseamnã cã în prima zi de concediu, este suficientã jumãtate de orã de stat la soare.

COLEGIUL TEHNIC „DIMITRIE LEONIDA” ,

prieten ne-a devenit duºman. Pe timpul verii, soarele este vãzut cã inamicul numãrul unu, care rãspândeºte teroarea cancerului de piele, de care trebuie sã ne ferim.

Cu toate acestea razele ultraviolete ajutã contra neurodermitei ºi a psoriazisului, eliminã micozele ºi grãbesc vindecarea acneei. ªi aici, explicaþia constã în producþia de vitamina D, impulsionatã de lumina soarelui. Studiile aratã cã aceasta vitaminã se formeazã nu numai în ficat ºi rinichi, ci ºi direct în piele.

Oricât de bine ne-ar face luminã soarelui, în exces, ea ne poate vãtãma pielea. Una dintre cele mai grave afecþiuni cauzate de soarele în exces este cancerul de piele. Aceastã boalã a devenit cel mai frecvent

Dermatologie, la noi în þara se înregistreazã pânã la 2.000 de noi cazuri pe an. Specialiºtii în dermatologie puncteazã: soarele este principalul vinovat al apariþiei acestei maladii. În ultimii trei-patru ani, razele ultraviolete au devenit mult mai periculoase, avertizeazã dermatologii. Explicaþia este una simplã: poluarea distruge stratul de ozon, necesar pentru a împiedica razele ultraviolete de tip trei, extrem de periculoase pentru piele.

Mai mult, calitatea razelor UV este atât de deterioratã încât ºi ochii au de suferit. De aceea, ochelarii de soare trebuie sã fie calitativi ºi, de preferat, testaþi într-un laborator.

Pentru a evita o porþie prea mare din puterea soarelui, exista o soluþie

Nu doar pielea este cea care are de suferit din cauza radiaþilor solare. Razele ultraviolete sunt radiaþiile solare cu cel mai dãunãtor efect asupra vederii.

Expunerea la radiaþiile ultraviolete, în special cele reflectate de nisip vara sau de zãpadã iarna pot produce arsuri la nivelul ochiului.

O expunere îndelungatã poate afecta nu doar structura superficialã a ochiului (corneea sau conjunctiva), ci ºi elemente din structura internã, precum reþinã sau lentilele.

Indiferent cât soare suporta pielea noastrã, apãrarea naturalã împotriva ultravioletelor, adicã bronzul, funcþioneazã numai atunci când melanocitele au timp sã-ºi facã treaba.

Dacã astãzi stãm

cu sediul în Petroºani, str. 22 Decembrie nr.

6, anunþã scoaterea la concurs a postului de

BIBLIOTECAR pe perioadã determinatã.

Concursul va avea loc pe data de 29 iulie 2013. Informaþii la sediul Colegiului sau la telefon 0254-542482.

ANGAJARE SC LAURA CONSTRUCT CONSULT SRL Vulcan angajeazã

BARMAN Relaþii la telefon 0766068282

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Iulie 2013

Asociere pentru energia verde, la Petroºani

E

nergia verde este viitorul ºi tot mai multe administraþii publice încheie parteneriate cu societãþi care produc energie eolianã. La Petroºani edilii au ales o firmã din Cluj Napoca, iar beneficiile acestui parteneriat sunt multiple.

Carmen COSMAN Asociere pentru energie verde. Se întâmplã la Petroºani, unde Primãria a încheiat un parteneriat cu o societate din Cluj, care va instala mai multe turbine eoliene într-o zonã din extravilanul municipiului, denumitã „ªtevia”. Locul este amplasat în imediata

vecinãtate a Comunei Orãºtioara de Sus ºi a oraºului Petrila. „Noi ne-am asociat cu societatea din Cluj pentru înfiinþarea acestui parc eolian. Suprafaþa este de 30 de hectare ºi este emis deja certificatul de urbanism pentru obþinerea autorizaþiei de construcþie”, a declarat Daniel Viºan, ºeful

Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat (SPADPP) din Primãria Petroºani. Iar din aceastã asociere, administraþia publicã are numai de câºtigat. „Urmeazã sã încasãm o chirie pentru teren de 6 000 – 7000 de euro pe turbinã, iar pe teritoriul municipiului nostru urmeazã sã fie amplasate 7 turbine.

Suntem la faza de Plan Urbanistic Zonal ºi sperãm ca într-un an sã înceapã ºi lucrãrile”, a mai spus Viºan. În plus, edilii iau în calcul ºi asigurarea energiei pentru ºcoli sau instituþii publice, dupã implementarea proiectului, aºa cum se întâmplã în alte zone ale þãrii unde se implementeazã programe similare.

O

istorie veche a energiei eoliene

Energia eolianã este energia vântului, o formã de energie regenerabilã. La

început energia vântului era transformatã în energie mecanicã. Ea a fost folositã de la începuturile umanitãþii ca mijloc de propulsie pe apã pentru diverse ambarcaþiuni, iar ceva mai târziu ca energie pentru morile de vânt.

Morile de vânt au fost folosite începând cu sec al 7-lea î.Hr, pentru mãcinarea grãunþelor.

Morile de vânt europene, construite începând cu sec al XII-lea în Anglia ºi Franþa, au fost folosite atât pentru mãcinarea de boabe cât ºi pentru tãierea buºtenilor, confecþionarea hârtiei, presarea seminþelor de in pentru ulei ºi mãcinarea de piatrã pentru vopselele de pictat.

Ele au evoluat ca putere de la 25-30 KW la început pânã la 1500 KW (anul 1988), devenind în acelaºi timp ºi loc de depozitare a materialelor prelucrate.

Potrivit datelor oficiale, turbinele eoliene moderne transformã energia vântului în energie electricã, producând între 50-60 KW (diametre de elice începând cu 1m)-2-3MW putere (diametre de 60-100m), cele mai multe generând între 500-1500 KW. Puterea vântului este folositã ºi în activitãþi recreative precum windsurfing-ul.

La sfârºitul anului 2010, capacitatea mondialã a generatoarelor eoliene era

de 194 400 MW. Þãrile cu cea mai mare capacitate instalatã în ferme eoliene sunt China, Statele Unite, Germania ºi Spania. Anul trecut, în România existau peste o mie de turbine eoliene, jumãtate dintre ele fiind în Dobrogea, dar se lucreazã la înfiinþarea mai multor parcuri eoliene, inclusiv în judeþul Hunedoara.