Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 413

Cronica Vãii Jiului Luni, 22 Iulie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Groapa de gunoi nu poate intra pe programul de închidere finanþat din fonduri europene

Edilii din Uricani au retrocedat terenul cu tot cu deºeurile menajere!

Oficial, suntem feriþi, neoficial, nu ºtim!

alea Jiului nu este o V zonã care ar putea fi grav afectatã în cazul unui

cutremur, cel puþin aºa spun specialiºtii.Cele mai multe case stau sã cadã pentru cã unele clãdiri au o vechime ºi de peste 100 de ani.

>>> PAGINA PAGINA A 5-A

Regionalizarea care ne învrãjbeºte: Timiºoara în rãzboi cu Deva, pentru instituþii

ondajele în vederea alegerii capitalelor celor S opt regiuni care vor forma

”noua Românie” conform programului de regionalizare, ºi stabilirea sediilor instituþiilor de stat au creat discordie ºi chiar adevãrate rãzboaie între anumite judeþe ale þãrii.

>>> PAGINA PAGINA A 7-A

Petrila, un fenomen: dupã Cina creºtinã, s-a nãscut ºi Vizita creºtinã

etrila pare a fi un fenomen pentru sociologi, care spun cã de regulã sãrãcia naºte monºtri.

>>> PAGINILE 8-9

Campionul Tomy Coconea revine acasã

ncredibil! Groapa de gunoi de laUricani nu poate fi ecologizatã pe bani europeni ºi asta pentru cã Primãria a retrocedat-o. Acum, edilii trebuie sã gãseascã bani în bugetul local pentru a aduce terenul la starea iniþialã. >>> PAGINA A 3-A

>>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Iulie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic –

Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Iulie 2013

Groapa de gunoi nu poate intra pe programul de închidere finanþat din fonduri europene

Edilii din Uricani au retrocedat terenul cu tot cu deºeurile menajere!

Unde-i lege, nu-i tocmealã. Cam aºa trebuie sã fi gândit edilii din Uricani care au retrocedat terenul pe care a funcþionat groapa de gunoi a oraºului. Iniþial, acolo a fost carierã de steril dar, încet – încet, ºi-au fãcut loc ºi deºeurile menajere aduse de cei de la societatea de interes local ºi au transformat perimetrul din Valomir într-un veritabil deponeu de gunoi, deloc ecologic. Problema nu este cã s-a retrocedat, ci cã nu mai poate fi inclusã în proiectul complex de construire a

deponeului ecologic de deºeuri, respectiv de închidere ºi ecologizare a gropilor neconforme, pe bani europeni. „Groapa de gunoi de la Uricani va fi închisã ºi ecologizatã pe banii primãriei. Iniþial am inclus-o, dar, când oamenii de la Consiliul Judeþean au fost acolo ºi au cerut

actele, nu au putut sã ni le prezinte. Regret, dar prostia ºi domnia se plãtesc scump întotdeauna, iar cea care pierde este comunitatea, pentru cã se putea face altceva cu aceºti bani”, a declarat preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ.

„E

cologizatã” cu chibritul

Oficialul CJ Hunedoara spune cã ar fi nevoie de un milion de euro pentru ecologizarea fostului deponeu de gunoi, dar cei care stau în zonã

susþin cã problema deºeurilor menajere sa „rezolvat” cu chibritul. Practic, gunoiul a fost incendiat, probabil de cei de la societatea de interes local care administrau groapa, chiar dacã acest lucru a însemnat o poluare masivã, aºa încât deponeul trebuie doar acoperit cu pãmânt pentru a creºte din nou vegetaþia. Iar edilul din Uricani, Dãnuþ Buhãescu, susþine cã în proporþie de 90 la sutã problema este rezolvatã, iar groapa de gunoi igienizatã. „Fosta groapã de gunoi trebuia sã

Salariile vor creºte cu 20% pânã în 2016

ute de mii de locuri de muncã vor fi create pânã în 2016, aratã Comisia Naþionalã de Prognozã. Mai precis, în urmãtorii trei ani, românii vor avea acces la încã 210.000 de slujbe. Aceeaºi Comisie susþine cã ºi salariile ar putea creºte cu pânã la 20%.

Aceastã veste vine în condiþiile în care, odatã cu începerea crizei economice în urmã cu cinci ani, au dispãrut peste 700.000 de locuri de muncã. Din cele peste 200.000 de locuri de muncã, mai mult de jumãtate vor apãrea în Bucureºti ºi Ilfov,

urmate de judeþele Timiº - 4,3%, Iaºi 4,1% ºi Constanþa 4%, anunþã B1 TV. Potrivit Comisiei de Prognozã, în urmãtorii trei ani, ºi salariile românilor vor cunoaºte o creºtere. Cel mai mare plus la salariu se va înregistra în judeþele Caraº-Severin ºi Dolj,

acolo unde un angajat va putea câºtiga cu pânã la 15% mai mult decât acum. Urmãtoarele judeþe pe lista celor mai mari creºteri salariale sunt Arad ºi Olt, acolo unde se aºteaptã o creºtere salarialã de peste 14%. În 2016, în topul celor mai bine plãtiþi români se vor afla locuitorii din Bucureºti, Ilfov, Timiº ºi Cluj. Astfel, peste trei

ani, un angajat în Bucureºti ar putea câºtiga peste 2.600 de lei pe lunã, în timp ce un angajat din Cluj peste 1.800 de lei pe lunã. La sfârºitul lunii mai, în România existau 443 de mii de ºomeri, adicã 5,03% din populaþia þãrii.

intre pe program de închidere, dar, fiind proprietate privatã nu s-a mai putut. A fost de fapt carierã de steril ºi în micã parte depozit de deºeuri. Perimetrul a fost retrocedat în anul 2003, dar fiul proprietãresei lucra la Goscomloc (n.r. societatea de interes local) ºi atunci s-a dus în continuare, tacit, gunoiul acolo”, a explicat Dãnuþ Buhãescu. Acesta dã asigurãri cã, în maximum 2 sãptãmâni se va finaliza acþiunea de

igienizare, iar anul viitor „nimeni nu îºi va mai aminti cã acolo a fost groapã de gunoi”. Sunt aproape 2 hectare de teren pe care primãria le-ar vrea din nou în proprietate, dacã se vor înþelege la preþ cu cei care deþin pãmântul în acte, pentru a amenaja o bazã de agrement ºi un teren de fotbal.

4 Actualitate

NL-iºtii hunedoreni i-au comemorat la sfârºitul acestei sãptãmâni pe eroii neamului, care ºi-au jertfit viaþa în anul 1916 pe Muntele Tuliºa (Uricani), la monumentul de marmurã ridicat la peste 1.700 de metri altitudine. Marius MITRACHE Totodatã, în

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Iulie 2013

Urmaºii lui Tãtãrescu s-au întâlnit la Tuliºa Dãnuþ Buhãescu nu au crezut de cuviinþã cã trebuie marcat aºa cum se cuvine. Din punctul de vedere al primarului Buhãescu evenimentul de la Tuliºa nici nu a avut loc, asta dacã ar fi sã-i credem pe colegii de la o televiziune localã, cãrora li s-a transmis

amintirea celui care a fost Gheorghe Tãtãrescu, membru marcant al Partidului Naþional Liberal, fost prim ministru al

României în perioada 1924-1937, liberalii au dezvelit un monument ce reprezenta bustul demnitarului liberal. Tradiþia întâlnirii de pe vârful Tuliºa dateazã încã de pe vremea guvernului liberal condus de Gheorghe Tãtãrescu, fost prim-ministru al României, întreruptã apoi în anul 1937, o datã cu finalizarea celui de-al cincilea mandat de premier al acestuia, dar reluatã în anul 2002 de un

cã acþiunile de la Tuliºa au fost anulate. Din fericire evenimentul de la Tuliºa ºi cinstirea eroilor a avut loc datoritã liberalilor hunedoreni, care au demonstrat încã o datã cã eroii nu mor niciodatã, iar, parafrazându-l pe Nicolae Iorga “un popor care nu îºi cunoaºte istoria este ca un copil care nu îºi cunoaºte pãrinþii”.

localnic, Nicolae Stoi, care s-a luptat pentru reînvierea acestui obicei ºi ridicarea monumentului de aici. De precizat cã, deºi evenimentul are o puternicã încãrcãturã istoricã, autoritãþile locale ºi primarul

25% din candidaþii respinºi la bac nu susþin examenul în toamnã

uþin peste 1500 de absolvenþi de liceu vor susþine bacalaureatul de toamnã. Înscrierile pentru cea de-a doua etapã din acest an a examenului de bacalaureat s-au finalizat. Potrivit datelor centralizate la nivelul Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara, 1519 absolvenþi de liceu vor susþine din nu examenul maturitãþii în aceastã toamnã. Monika BACIU Numãrul celor care vor susþine aceastã ultimã etapã a examenului din acest an este mai mic faþã de numãrul candidaþilor care au fost declaraþi respinºi dupã prima sesiune. Din totalul celor care vor susþine bacul de toamnã 439 sunt din seriile anterioare. La nivelul judeþului Hunedoara peste 45% dintre abslvenþii claselor de liceu care au susþinut examenul de bacalaureat,

prima sesiune, nu au reuºit sã obþinã o medie care sã le asigure promovabilitatea. 2056 de candidaþi au fost declaraþi respinºi dupã prima sesiune a examenului din acest an. Examenele scrise

pentru cea de-a doua etapã a examenului de bacalaureat din acest an încep în 26 august ºi se terminã în data de 30 august. Competenþele încep pe data de 19 august ºi se terminã pe data de 23 august.

PROGRAM TV - Luni, 22 Iulie 2013 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Iulie 2013

Oficial, suntem feriþi, neoficial, nu ºtim! V alea Jiului nu este o zonã care ar putea fi grav afectatã în cazul unui cutremur, cel puþin aºa spun specialiºtii. Cu toate acestea, însã, cele mai multe case din Colonia Petroºani, Colonia ªtefan din Lupeni sau din cea de la Iscroni, stau sã cadã pentru cã unele clãdiri au o vechime ºi de peste 100 de ani. Luiza ANDRONACHE Dacã în mai toatã þara, autoritãþile se plâng de fap-

tul cã au multe clãdiri cu risc seismic în patrimoniu care trebuie urgent reabilitate, Valea Jiului

cutremur. Asta cel puþin oficial, pentru cã în cazul clãdirilor private, nu existã nicio statisticã Realitatea din teren, însã, aratã cã 80 % din casele din Colonia Petroºani, spre exemplu, stau sã cadã ºi chiar dacã Valea Jiului nu este zonã cu risc seismic

este mai feritã din acest punct de vedere. La Petroºani, spre exemplu,în afarã de clãdirea fostei poºte, nici o clãdire nu are bulinã roºie care semnaleazã posibilitatea de prãbuºire în cazul unui

Câinii vagabonzi, mulþi ºi agresivi M

ii de câini comunitari îºi fac veacul pe strãzile din întreaga Valea Jiului. Oamenii care merg pe stradã sunt pur ºi simplu atacaþi de animale, iar autoritãþile vin cu soluþii doar pe hârtie. Luiza ANDRONACHE

ingherii îi prind, oamenii îi rãscumpãrã În toatã Valea Jiului, câinii vagabonzi sunt la tot pasul, iar în afarã de faptul cã sunt sute, chiar mii ºi nu doar în zonele periferice ale localitãþilor, ci ºi în cele centrale, ei sunt ºi agresivi, reprezentând un pericol pentru oricine. La acest moment, în Valea Jiului nu existã zonã fãrã câini ºi oricât de mulþi dintre ei ar aduna de pe strãzi cei de la Serviciul de Ecarisaj nou înfi-

inþat de Consilul Judeþean, patrupedele ajung mai apoi tot în oraº. Oamenii se duc ºi recupereazã animalele din adãposturi chiar ºi contra unei sume consistente, aclamând faptul cã s-au obiºnuit cu ele pe lângã bloc. “Aveam uneori în jur de 80, 90 de câini în adãpost, dar de fiecare datã dupã ce i-am prins, ne-am izbit de o

problemã foarte grea. Cetãþenii solicitã înapoi animalele”, a declarat unul dintre hingheri. Oamenii muºcaþi de comunitari ajung în mod frecvent la Serviciul de Urgenþã, iar unora le este pur ºi simplu teamã sã mai meargã pe stradã în zonele unde ºtiu cã îºi fac veacul haite de câte 10, 12 câini. Întreþinerea pe zi a unui câine comunitar costã în jur de 25 de lei pe zi. Dupã ce patrupedele sunt prinse de hingheri, acestea sunt duse într-un loc special unde primesc îngrijiri medicale ºi hranã

vreme de circa douã sãptãmâni. Dupã acest interval de timp, comunitarii sunt eliberaþi din nou pe stradã. ªi, în afarã de acest aspect, mai existã unul la fel de grav. Când ajung la Spital, oamenii muºcaþi de câini sunt trimiºi înapoi acasã, pentru cã unitãþile medicale din Valea Jiului nu au doze de vaccin antirabic. Ei sunt sfãtuiþi sã ia antibiotice, în schimb, pentru cã aceste fiole nu se gãsesc nici mãcar în farmacii.

ridicat, ne punem totuºi întrebarea dacã nu se vor prãbuºi la un eventual cutremur. De fapt, inspectorii de specialitate de la Inspectoratul de Stat în construcþii, nu au fãcut nicio evaluare a clãdirilor din zonã, ci doar a construcþiilor inginereºti cu risc, cum ar fi Barajul de la Valea de Peºti.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Iulie 2013

La mineri acasã

Mihai Rãzvan Ungureanu oferã soluþii pentru scoaterea din impas a industriei extractive E

xistã soluþii pentru salvarea ºi viabilizarea mineritului. Prezent în Valea Jiului la inaugurarea sediului zonal al partidului, Mihai Rãzvan Ungureanu, preºedintele partidului Forþa Civicã, ºi fost prim ministru al României a oferit actualilor guvernanþi patru soluþii – douã pe termen scurt ºi douã pe termen mediu – pentru scoaterea din impas a mineritului ºi a sistemului energetic în general. Mihai Rãzvan Ungureanu l-a criticat dur pe Victor Ponta cã nu a fost alãturi de minerii din Valea Jiului care, timp de douã zile au protestat blocaþi în subteran pentru siguranþa locurilor de muncã. „Nu se poate sã ai o asemenea situaþie în Valea Jiului ºi sã ai grijã sã stai acasã, la plajã sau la piscina din spatele vilei în speranþa cã problemele se rezolvã de la sine”, a spus fostul Premier al României. Ungureanu spune cã anul trecut, în martie, când în Vale erau probleme similare, a venit cu o strategie de recompunere economicã a mineritului, de revalorificare economicã a acestei industrii, iar strategia viza inclusiv împãrþirea complexelor energetice. Ungureanu susþine cã a lãsat aceastã strategie „moºtenire” guvernului de acum, dar nu s-a fãcut

nimic. pe În schimb, s-au înfiinþat douã ministere care împart atribuþiile unuia singur, iar minele viabile au fost separate – inclusiv ca rãspundere ministerialã – de minele neviabile. Liderul partidului Forþa Civicã spune cã în acest fel s-a reuºit doar împãrþirea managementului în douã ºi s-a declanºat o crizã profundã, care ameninþã nu doar viabilitatea sectorului extractiv, ci inclusiv supravieþuirea comunitãþilor. Iar Mihai Rãzvan Ungureanu vine cu soluþii: „Îi dãm noi soluþii domnului Ponta foarte repede acum. Sã facã în aºa fel încât sã forþeze un export urgent, pe termen scurt, de energie electricã spre state care în preajma noastrã, în Balcani, sunt mari importatori de energie electricã: Turcia, Grecia, Albania, state precum Macedonia sau Bosnia Herþegovina. Forþând acest export de energie electricã, pe seama producþiei de energie electricã de la Nuclearelectrica sau de la Hidroelectrica. Iar diferenþa

din piaþa internã sã o acopere Mintia. Acest lucru se poate rezolva într-o lunã. Este o soluþie pe termen scurt. ªi o spun cu toatã responsabilitatea, experþii pe care îi are partidul nostru au redactat deja acest material. O altã soluþie pe termen scurt: intrarea unuia dintre reactoarele de la Cernavodã în planul de revizie anualã mai devreme

decât în calendarul stabilit la începutul anului. Oprirea unui reactor pentru revizie ºi recondiþionare. Lasã un loc în piaþa internã de energie care poate fi acoperit din nou de energia pe care o dã Mintia. ªi în felul acesta pui Mintia în funcþiune în regim forþat iar energia electricã este produsã pe seama cãrbunelui care astãzi nu poate fi achiziþionat de aici. ªi se

Negocierile pentru valoarea primelor continuã

upã 3 runde de negocieri, reprezentanþii sindicatelor ºi cei ai administraþiei Societãþii Naþionale a Huilei nu au cãzut, încã, la un acord în ceea ce priveºte valoarea primelor care le vor fi acordate minerilor de la minele viabile, cu ocazia Zilei Minerului. În principiu, potrivit dorinþei liderilor de sindicat, valoarea adaosurilor salariale care vor fi oferite minerilor cu ocazia zilei de 6 august, ar trebui sã se situeze, mãcar, la valoarea celor de anul trecut. Adicã 350 de lei pentru angajaþii care activeazã în subteran, respectiv 250 de lei plus tichete de 50 de lei pentru cei de la suprafaþã. „Am avut mai multe întâlniri cu administraþia Societãþii Naþionale a Huilei dar nu am cãzut încã de acord asupra sumei. Actualul Contract Colectiv de Muncã prevede ca salariaþii sã primeascã de Ziua Minerului tichete cadou într-un cuantum ce va fi negociat între administraþie ºi sindicatul reprezentativ. I-am transmis directorului general limita – minimã pe care o putem accepta.

duce ºi celebrul stoc cu ocazia asta”. De asemenea, Ungureanu vorbeºte ºi despre soluþii pe termen mediu, dincolo de revenirea la strategia despre care fãceam vorbire anterior, respectiv retehnologizarea grupului patru de la Mintia, realizarea condiþiilor de mediu pentru douã grupuri energetice, dar ºi construirea unui nou grup energetic de 250 de megawaþi la Paroºeni. Mihai Rãzvan Ungureanu s-a aflat al Petroºani la sfârºitul sãptãmânii trecute, pentru inaugurarea oficialã a sediului zonal al partidului, alãturi de secretarul general al partidului Forþa Civicã, ªtefan Pirpiliu, preºedintele Organizaþiei Judeþene Hunedoara - Cristian Grigoraº,precum ºi preºedintele Organizaþiei Locale Petroºani ºi responsabilul pe zona Vãii Jiului Adrian Rus. În judeþul Hunedoara, la ora actualã sunt aproximativ 1.300 de persoane înscrise, iar organizaþia de la Petroºani numãrã circa 100 de membri. Car men COSMAN

Respectiv sã nu fie mai micã decât cea de anul trecut”, a precizat Petre Nica, preºedintele Sindicatului „Muntele”. În ceea ce-i priveºte pe ortacii care activeazã la minele din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului ei au un statut aparte. Cuantumul primelor în posesia cãrora vor intra aceºtia urmeazã a fi stabilit de cãtre liderii de sindicat ºi conducerea societãþii de care aparþin. Mir cea NISTOR

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Iulie 2013

Regionalizarea care ne învrãjbeºte: Timiºoara în rãzboi cu Deva, pentru instituþii

ondajele în vederea alegerii capitalelor celor opt regiuni care vor forma ”noua Românie” conform programului de regionalizare, ºi stabilirea sediilor instituþiilor de stat au creat discordie ºi chiar adevãrate rãzboaie între anumite judeþe ale þãrii. Unul dintre acestea a început sã se manifeste ”zgomotos” între Timiº ºi Hunedoara, respectiv între Timiºoara ºi Deva. Ileana FIRÞULESCU La sfârºitul sãptãmânii trecute, românii au aflat cã existã un sondaj de opinie prin care s-a dorit aflarea opþiunilor populaþiei cu privire la regionalizare, mai precis cu privire la stabilirea ”capitalelor” celor opt regiuni formate din mãnunchiuri de judeþe. Sondajul aratã cã oraºele favorite sunt Bucureºti, Timiºoara, Cluj-Napoca, Craiova, Iaºi, Braºov, Ploieºti ºi Constanþa. Locuitorii din zona Banatului au indicat în proporþie de 69,5% Timiºoara drept reºedinþa regiunii care ar urma sã fie formatã din judeþele Arad, Timiº, Hunedoara ºi Caraº-Severin. Timiºoara este urmatã de Deva cu 10,5% ºi Arad cu 10%. Rezultatul era previzibil, vorba preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, care a precizat cã noi, cei din Hunedoara am pierdut niºte trenuri care ar fi consolidat substanþial poziþia economicã a judeþului ºi altfel ar fi fost poziþia Hunedoarei în noua structurã. Adicã, dacã ridici pretenþii trebuie sã au cu ce!

imiºorenii luptã pentru ca Finanþele sã nu fie la Deva ªi totuºi, aºa cum e

judeþul nostru, politic sau nu, din raþiuni logice sau nu, ANAF a anunþat cã sediul noii structuri regionale a instituþiei pentru regiunea Vest va fi la

Deva, în judeþul Hunedoara. Informaþia apare într-un proiect de hotãrâre a Guvernului care va fi aprobat în ºedinþa de Guvern din 24 iulie. Informaþia a inflamat sindicatul din finanþele judeþene Timiº, care ºi-a argumentat dezacordul într-un comunicat de presã emis de conducerea Fintim-SedLex Finanþe Timiº, conform stiridinvest.ro, ºi care spune cã aceastã decizie apare cuprinsã în anexele la proiectul de Hotãrâre de Guvern care va fi datã în aplicarea O.U.G. nr. 74/2013, proiect care a fost deja redactat ºi transmis Guvernului României pentru a fi pus în discuþia Executivului în ºedinþa din data de 24 iulie 2013. ”Susþinem cã intenþia de stabilire a

sediului viitoarei Direcþii Generale Regionale a Finanþelor Publice (Regiunea de Vest) în Municipiul Deva - Judeþul Hunedoara, iar nu în

Municipiul TimiºoaraJudeþul Timiº este absolut nelegalã, inoportunã ºi nejustificatã, atât din punct de vedere legal, cât ºi din punct de vedere economic, social ºi moral”, se spune în comunicatul sindicaliºtilor de la Fintim-SedLex Finanþe Timiº. ªi primarul Timiºoarei le-a sãrit în ajutor. Referitor la posibilitatea ca Deva sã fie oraºul viitoarei structuri regionale a finanþelor publice, Nicolae Robu a spus cã numãrul contribuabililor din judeþul Timiº reprezintã aproape jumãtate din totalul contribuabililor din

regiune 46,44%, în timp ce numãrul contribuabililor din celelalte judeþe reprezintã 22,71% în cazul judeþului Arad, 17,59% în cazul judeþului Hunedoara ºi 13,26% în cazul judeþului Caraº-Severin, precizeazã stiridinvest.ro. În rândul sindicatelor existã teama cã Finanþele timiºorene vor pierde din personal, ceea ce poate fi valabil ºi pentru cei din Hunedoara dacã sediul acestora va deveni o filialã teritorialã a regiunii.

ice-premierul nu vrea sã se ”devalizeze” Deva ºi reºedinþa sã ia tot Rãzboiul între anumite judeþe, deci ºi cel dintre Timiº ºi Hunedoara, este o îngrijorare pentru vicepremierul Liviu Dragnea, care a precizat sãptãmâna trecutã cã preºedinþele de regiuni nu vor lua toatã spuma devalizându-se celelalte judeþe. Adicã Timiºoara nu poate lua tot în detrimentul Devei, Aradului ºi Severinului. “…Sã ºtiþi cã cel

mai mare câºtig pentru un oraº care va deveni reºedinþa unei regiuni va fi prestigiul, ºi spun asta pentru a mai detensiona aceastã dezbatere pãtimaºã. În fiecare regiune existã douã, trei judeþe care sunt acum într-un rãzboi, între ghilimele, dar vreau sã le spun tuturor sã nu se aºtepte cã, dacã va fi reºedinþa regiunii undeva, toatã bogãþia din regiune vine acolo. Doamne, fereºte! Acesta este ºi

motivul pentru care vrem sã punem în toate reºedinþele de judeþ instituþii regionale, pentru ca fiecare comunitate judeþeanã sã simtã beneficiile acestui proces de regionalizare”, a spus Liviu Dragnea. Ai noºtri, din judeþ, tac ºi fac. ªtiu ei ce ºtiu! Lupta este strânsã pentru cã e vorba de calitatea a ceea ce se va numi ”viaþa de dupã regionalizare”.

8 Social

Social 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Iulie 2013

Petrila, un fenomen: dupã Cina creºtinã, s-a nãscut ºi Vizita creºtinã P

etrila pare a fi un fenomen pentru sociologi, care spun cã de regulã sãrãcia naºte monºtri. Aici sãrãcia face sã se manifeste din ce în ce mai des omenia, întrajutorarea, cultura, cultivarea valorii, a simþirii înalte etc. Cea mai recentã manifestare a fost cea de la sfârºitul sãptãmânii trecute, când s-a nãscut ”vizita creºtinã” la CARP Petrila, dupã ”cina creºtinã” a liberalilor.

Petrila pare cã nu se predã consecinþelor crizelor acute ale sãrãciei ºi rãbufneºte, graþie unor oameni care-I cunosc potenþialul. Acþiunile de culturã ºi oamenie par mai dese decât atunci când

pâinea era suficientã pe mesele petrilenilor, când bolile ºi bãtrâneþea erau suportabile ºi mai puþin urâte… ”Eu zic cã este un fenomen, sigur, provocat de niºte aºa-ziºi lideri. De regulã sãrãcia, umilinþa

depreciazã, oamenii devin mai arþãgoºi, mai rãi, mai dificili ºi distructivi. Aici, la Petrila, aceastã teorie începe sã se clatine serios ºi sã aparã nuferi din lacul cu noroi la fund…”- psihosociolog Ilinca Podar. O echipã a Casei Pensionarilor CAR Petrila a bãtut la uºile membrilor sãi, care au o cruce mai grea de purtat în viaþã. Profesori, învãþãtori, ingineri, preparatori, contabili, muncitori, electricieni, lãcãtuºi etc., ajunºi la o vârstã venerabilã, pe care ”ºi-o duc” cu demnitate în singurãtate ºi pe alocuri în sãrãcie acutã pentru cã medicamentele le înghit pensiile, au avut parte de bucurie.

Peste 770 de cazuri noi de hepatitã, în anul 2012

epatita continua sã facã victime. Acestea sunt în continuare concluzile medicilor din judeþul Hunedoara, Deºi numãrul bolnavilor de hepatitã este în scãdere în judeþul nostru, sute de persoane sunt diagnosticate cu una dintre formele bolii. În primele cinci luni ale anului, 44 de hunedoreni au fost diagnosticaþi cu hepatita A, trei cu hepatita B, unul cu hepatitã C ºi patru cu hepatitã non A non B. La nivelul judeþului Hunedoara în anul 2012 au fost înregistrate 776 de cazuri noi de hepatita cronicã iar dintre acestea au fost înregistrate 4 decese. Chiar ºi aºa numãrul

Ajutoarele în alimente acordate au fost o surprizã plãcutã, dar pare sã fi fost cu adevãrat important faptul cã existã oameni cãrora le pasã de ei, cã s-au gândit la ei, cã le-au cãlcat casa… Dascãlii prin mâna cãrora au trecut multe generaþii de copii, profesorul Hegy-baci, cum i se spune ºi învãþãtoarea Nimarã – o femeie cât ”o mãnuºã”, nu au reuºit sã-ºi ascundã emoþia… La fel ºi doamna Ferar, ºi doamna… ºi domnul… ”Sunt membri de-ai voºtri, de la CAR Casa Pensionarilor, oameni respectabili ajunºi la senec-

tute ºi a cãror viaþã este atât de bogatã, de densã, încât se pot scrie cãrþi de mare valoare, de învãþãturã pentru generaþiile care vin din urmã. Timp de douã zile, am fost ºi iam vizitat, i-am întrebat de sãnãtate, am încercat sã-i facem sã zâmbeascã ºi sper sã facem acest lucru în fiecare lunã, aºa cum ne-am propus” – a declarat Martin Borºa, preºedintele CAR Pensionari Petrila. ”În fiecare lunã, Consiliul Director al CARP Petrila ºi-a propus sã facã câte o vizitã membrilor care au nevoie de o mânã întinsã cu dragoste.

Valea Jiului, zonã defavorizatã P

ensionarii mineri din Valea Jiului îi solicitã primului ministru al României, transformarea Vãii Jiului în zonã defavorizatã. Transformarea zonei într-una specialã ar fi necesarã pentru relansarea economicã a Vãii, în perspectiva pensionarilor.

persoanelor diagnosticate cu diferite tipuri de hepatitã este în scãdere faþã de anii trecuþi. Vaccinarea anti-HVB se desfãºoarã în trei etape, 3 doze de vaccinare completã. Pe plan mondial, obiectivele acestei campanii sunt combaterea transmiterii

agenþilor cauzali în vederea reducerii morbiditãþii, ameliorarea tratamentelor în hepatitele virale în vederea reducerii mortalitãþii, diminuarea impactului socio-economic la nivel individual, al comunitãþilor ºi al populaþiilor. Monika BACIU

Potrivit primarului capitalei Vãii Jiului, acest lucru nu se mai poate întâmpla din cauza faptului cã România este stat membru al Uniunii Europene. ”Nu ºtiu în ce context sau cum s-au gândit la aceastã modificare însã nu ºtiu dacã ar fi posibil odatã cu intrarea noastrã

Membrii pãrãsiþi de sãnãtate, de putere sau uitaþi de copii sunt mulþi. Câþiva dintre ei au fost vizitaþi de conducerea CARP Petrila . Domnul sã-i întãreascã ºi sã le dea mângâierea Sa din plin. Dar, pentru asta sã nu uitãm cã trebuie sã le fim alãturi...” – a precizat directorul economic al CARP, Atena Bety Râºteiu. ”Tot respectul pentru acþiunea Consiliului Director, ar fi minunat dacã mai multe organisme din acest oraº s-ar ocupa cu aceeaºi dãruire pe care o aveti voi pentru membri CAR-ului. Oraºul nostru ar avea un aer, o stare, mult mai profundã, mai umanã.... Umanitatea care pânã la urmã ne caracterizeazã pe toþi... Am o stare de bine când în jurul meu vãd acþiuni de genul acesta , acþiuni care pornesc din suflet ºi mai ºtiu ca nu e singura de genul acesta. Multumesc , vouã, celor de acolo!” – scrie pe un site de socializare Marinescu Cristina, economist la fostul CNH. Aceastã hotãrâre a Casei de Ajutor Reciproc

în Uniunea Europeanã, nu ºtiu dacã s-ar mai putea întâmpla ce s-a întâmplat în perioada 1998-2007 referitor la concurenþã neloialã ºi al scutiri de taxe”, a spus primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Valea Jiului a avut statutul de zonã defavorizatã timp de 10 ani, în perioada 1998-2008. Situatia economicã ºi socialã din Valea Jiului continuã sã fie aºezatã pe un butoi de pulbere ce se aflã în continuã creºtere, iar efectele pot fi neaºteptate sau de ce nu previzibile. Monika BACIU

al Pensionarilor , de a ajuta lunar pe cei cu care soarta nu a fost prea darnicã în toamna vieþii lor, este a doua de acest gen

dupã Cina creºtinã a liberalilor din localitate. La cât mai multe! Ileana FIRÞULESCU

8 Social

Social 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Iulie 2013

Petrila, un fenomen: dupã Cina creºtinã, s-a nãscut ºi Vizita creºtinã P

Peste 770 de cazuri noi de hepatitã, în anul 2012

Valea Jiului, zonã defavorizatã P

al Pensionarilor , de a ajuta lunar pe cei cu care soarta nu a fost prea darnicã în toamna vieþii lor, este a doua de acest gen

dupã Cina creºtinã a liberalilor din localitate. La cât mai multe! Ileana FIRÞULESCU

10 Actualitate

Actul care a dezamorsat conflictul

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Iulie 2013

Contract ferm pentru huila de la minele neviabile pentru 220.000 de tone D

upã zeci de ore în care au protestat blocaþi în subteran, minerii de la cele trei mine neviabile din Valea Jiului au obþinut ceea ce au cerut: un contract ferm, care sã le garanteze cã huila extrasã de ei va fi preluatã de Complexul Energetic Hunedoara ºi un preþ corect. Pentru semnarea contractului a fost, însã, nevoie de zeci de ore de protest, de mineri aproape leºinaþi în subteran de stres, obosealã sau boalã, precum ºi de un director demis. Au o garanþie Minerii care au protestat aproape 30 de ore blocaþi în subteran ºtiu acum cã huila extrasã de ei va fi preluatã de CEH la un preþ cât mai aproape de preþul real de producþie. Oamenii au fost de acord sã încheie conflictul de muncã dupã ce le-a fost prezentat contractul încheiat de Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului cu Complexul Energetic Hunedoara, catalogat drept „sustenabil” de liderul Sindicatului Huila, Laszlo Domokos. Acesta a precizat, însã, cã este pãcat cã a trebuit sã se ajungã la un astfel de protest pentru ca factorii decizionali sã conºtientizeze problemele cu care se confruntã minerii de la cele trei exploatãri neviabile. “Le-am prezentat colegilor mei un contract de livrare de cãrbune încheiat pentru perioada 19 iulie - 31 decembrie 2013, pe o cantitate de 220.000 de tone cãrbune. Pentru aceastã lunã preþul este de 57 lei/Gcal, urmând ca preþurile pe luna viitoare sã fie stabilite

în baza unui algoritm, prevãzut în acest contract. Pãrerea mea este cã e un lucru bun

ritm de stabilire a preþului se ia în calcul atât preþul de referinþã al cãrbunelui de pe

ºi asigurã o continuitate a activitãþii de extracþie pânã la sfârºitul anului’’, a declarat preºedintele Sindicatului ‘’Huila’’, Laszlo Domokos. Practic, în acel algo-

piaþa europeanã, dar ºi eventualele costuri de transport din port la termocentralele beneficiare. De asemenea, noul director general al SNIMVJ, Aurel Anghel, a afir-

mat cã preþul oferit pentru cãrbunele ce va fi produs de minele aflate în programul de închidere va asigura necesarul pentru fondul de salarii al minerilor ºi pentru funcþionarea, în continuare, a exploatãrilor. ‘’Este un contract corect pentru Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. Este un preþ bun, care ne va asigura funcþionarea pânã la sfârºitul anului. (...) Eu sper sã avem o mai bunã comunicare cu Complexul Energetic ºi drept dovadã, din aceastã searã vom livra

primele 1.000 de tone spre termocentralele Paroºeni ºi Mintia’’, a spus Aurel Anghel.

ilmul unui protest

Reamintim cã joi dimineaþã minerii de la schimbul I al Minei Paroºeni au anunþat cã se autoblocheazã în subteran, nemuþumiþi de faptul cã huila lor nu este cumpãratã de nimeni. Lor li s-au alãturat ortacii de la celelalte schimburi, dar ºi cei de la minele Petrila ºi Uricani, precum ºi personalul TESA. Aproximativ 1300 de oameni au vrut sã atragã atenþia asupra problemelor cu care se

confruntã minele incluse în Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului SA. O delegaþie a Ministerului Economiei, formatã din secretarul de stat Bogdan Nicolae Badea ºi directorul Direcþiei Generale Resurse Minerale, Sorin Gãman, s-a deplasat, în cursul nopþii de 18 spre 19 iulie, la Petroºani pentru dezamorsarea situaþiei, respectiv pentru a media negocierea contractului cu reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara (CEH). Iar vineri dimineaþa a fost adresatã invitaþia cãtre conducerea CEH de a participa la negocierea contractului de livrare, împreunã cu conducerea Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului SA (SNIMVJ).

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Iulie 2013

Minerii „viabili”, solidari cu cei „neviabili” R

reluaþi de Ministerul Energiei

Reprezentanþii CEH nu au vrut sã vinã în Valea Jiului ºi, în consecinþã, s-a luat legãtura cu prefectul Sorin Vasilescu, convenindu-se cu acesta ca medierea între reprezentanþii celor douã companii implicate sã aibã loc la Deva. Dupã mai multe ore de discuþii, situaþia era tot în impas, iar directorului SNIMVJ; Petru Drãgoescu, i s-a cerut sã îºi dea demisia. În locul lui a fost numit imediat chiar directorul Minei Paroºeni – de unde a izbucnit conflictul – Aurel Anghel.. „Având în vedere problemele apãrute în relaþia eco-

nomicã dintre Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului (SNIMVJ) ºi Complexul Energetic Hunedoara, la sediul Instituþiei Prefectului – Judeþul Hunedoara au avut loc discuþii privind identificarea unei soluþii care sã deblocheze situaþia creatã. Astfel, conducerile celor doi agenþi economici au stabilit de comun acord încheierea unui contract cadru pentru furnizarea cãrbunelui energetic, document în care se va stipula cantitatea de cãrbune, iar prin anexe lunare se va stabili preþul de achiziþie a cãrbunelui, în funcþie de preþul cãrbunelui provenit din þãri terþe UE, influenþat de costul transportului acestuia

la utilizatorul final, Complexul Energetic Hunedoara, ºi de evoluþia pieþei de energie electricã”, se aratã într-un comunicat al Prefecturii Hunedoara. De precizat cã, la ultima comandã, CEH a oferit doar 43 de lei/ GCal, un preþ mult mai mic decât cel convenit cu Comisia Europeanã, de 65 de lei/ GCal, ºi net inferior costurilor reale de producþie, care la Mina Paroºeni, de exemplu, pe primele luni ale acestui an au fost de 72 de lei/ GCal. De asemenea, la negocieri s-a convenit ca ºi minele neviabile sã fie preluate – la fel ca ºi cele 4 viabile - de la Ministerul Economiei la Ministerul Energiei, propunerea urmând sã fie aprobatã miercuri, în ºedinþã de Guvern.

ilozuri pline cu huilã importatã Situaþia în care au ajuns cele teri mine

incluse în CEH este provocatã, în mare parte, de importurile masive de huilã din ultimii doi ani, fãcute de CEH. Cu silozurile pline de cãrbune de pe piaþa externã, Termocentralele Mintia ºi Paroºeni nu mai au nevoie de huilã autohtonã, mai ales cã ºi cererea de energie termo este micã în aceastã perioadã în care energia hidro este îndestulãtoare ºi mult mai ieftinã. Potrivit cifrelor oficiale, în 2011 ºi 2012, termocentrala din Mintia a efectuat importuri de cãrbune de peste 500.000 de tone, de la companii miniere din Ungaria ºi Elveþia. În 2011, termocentrala a cumpãrat 55.000 de tone de cãrbune din Elveþia ºi Ungaria, iar în 2012 termocentrala a achiziþionat 470.000 de tone de cãrbune din Elveþia ºi Ungaria. Preþul plãtit a fost de circa 80 de milioane de dolari.Importurile s-au oprit abia în primãîvara acestui an. Car men COSMAN

eprezentanþii sindicali ai minerilor de la minele viabile ºi-au declarat, ºi de aceastã datã, solidaritatea cu colegii lor de la minele neviabile. Respectiv cu minerii de la Paroºeni, Uricani ºi Petrila, care, sãptãmâna trecutã, au refuzat sã mai iasã din subteran.

„Totdeauna, noi minerii, am fost solidari unii cu alþii. De aceastã datã ne-am declarat solidaritatea doar la nivel declarativ dar dacã nu ºi-ar fi putut rezolva problemele ºi cererile ne-am fi solidarizat ºi prin fapte. Chiar dacã activã în douã societãþi diferite, cu probleme diferite”, a declarat Petre Nica, preºedinte Sindicatul „Muntele”. Dupã cum a precizat liderul de sindicat, de aceastã datã, blocarea minerilor în subteran s-a datorat, mai mult, neînþelegerilor legate de actualul preþ al huilei de Valea Jiului. „Problema a fost generatã de preþul de achiziþie al cãrbunelui pe care îl produc colegii noºtri de la minele neviabile ºi mai puþin de

cea a spaþiilor de depozitare. Pe de altã parte, pentru cã existã un regulament, un proiect de închidere al minelor neviabile, eu îi rog pe conducãtorii celor douã societãþi – Societatea Naþionalã a Huilei ºi Societatea Naþionalã de Închideri Mine, sã respecte acest program”, a mai spus petre Nica. În prezent, în cadrul Societãþii Naþionale a Huilei activeazã circa 5.000 de mineri. Alþi 2.400 muncesc la minele considerate drept neviabile, respectiv Paroºeni, Petrila ºi Uricani. Mir cea NISTOR

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Iulie 2013

Sportivii nu au vacanþã

ajoritatea copiilor se bucurã în aceastã perioadã de vacanþa de varã. Nu acelaºi lucru se poate spune ºi de sportivii de la Clubul ªcolar sportiv din Petroºani, care se antreneazã constant pentru competiþiile la care vor participa.

”A fost un an bun pânã acum, deºi noi am sperat la câteva medalii internaþionale unde nu am reuºit pânã acum cu Gavriliuc Laura, s-a bãtut la campionatele europene pentru locurile 3-5, a venit pe locul 5 pânã la urmã însã mai este ºi campionatul mondial de lunã

Monika BACIU ”Deºi toatã lumea este în concediu în aceastã perioadã, sportivii nu pot sã fie lãsaþi liberi pe toatã perioada verii pentru cã altfel ar lua-o de la început, ar trebui sã începem cu slãbire ºi atunci la noi se lucreazã. Hambalul are douã sãptãmâni de vacanþã, deja au susþinut probele de control dupã care urmeazã pregãtirea ºi turneul din Ungaria de la Varpalota ºi mai departe încep competitile oficiale, sania se pregãteºte pentru campionatul naþional, gimnasticã se pregãteºte pentru cupa Iaºului ºi mai departe prin octombrie pentru campionatul naþional. La noi pregãtirea continuã ºi pe perioada verii cel puþin

pentru grupele de performanþã”, a declarat Zoltan Toth, director CSS Petroºani. Pânã acum, pentru cei de la CSS anul acesta a fost unul bun din punctul de vedere al rezultatelor obþinute de sportivi.

viitoare ºi sperãm cã acolo sã evolueze la adevãrata valoare”, a precizat sursa citatã. Lunile viitoare, sportivii de la CSS Petroºani vor participa la diferite competiþii naþionale ºi mondiale.

ona Livezeni se transformã pe zi ce trece în ultimele sãptãmâni, odatã cu construcþia supermarket-ului Kaufland. Muncitorii firmei de construcþii Cona avanseazã rapid cu lucrãrile, ba mai mult, în ultimele zile au început sã opereze ºi modificarea drumului din zona General Trans.

Clãdirea este ridicatã iar acum are nevoie de retuºuri. Aici va fi un întreg complex comercial de circa 19.000 de mp. Dintre aceºtia, 4.500 de mp sunt destinaþi magazinului în sine, dar vor fi construite ºi

ãminele studenþeºti din campusul Universitãþii de la Petroºani sunt ocupate în proporþie de 60 % în baza solicitãrilor depuse de studenþi în aceastã varã. Dar, pentru a avea un grad de ocupare cât mai mare ºi implicit pentru a creºte încasãrile la buget, reprezentanþii instituþiei pun camere libere ºi la dispoziþia celor din afara universitãþii. Luiza ANDRONACHE

Magazinul Kaufland se construiºte în ritm alert

Luiza ANDRONACHE

Universitatea Petroºani închiriazã camere ºi pentru cei care nu sunt studenþi

250 de locuri de parcare. Ca întindere, acesta este cel mai mare supermarket din Valea Jiului, iar valoarea investiþiei depãºeºte 6 milioane de euro. Ceea ce este cel mai îmbucurãtor, însã, este faptul cã firma a postat pe internet anunþuri de angajare la care deja au

aplicat mii de oameni din Valea Jiului. Dupã selecþia finalã, acest magazin va asigura 100 de locuri noi de muncã. Acest super-

maket care se construiºte în prezent, este cel cu numãrul 6 din Municipiul Petroºani, iar termenul de predare al lucrãrilor este luna octombrie a acestui an. Tot în aceea perioadã ar urma sã aibã loc ºi deschiderea oficialã. Kaufland are peste 50 de filiale în Europa, iar în România, primul magazin fost construit în anul 2005.

„Diferenþa de pânã la 100%, noi sperãm sã se ocupe ºi dupã cea dea doua sesiune de Bacalaureat ºi implicit de înscriere la Universitate, iar dacã nu se poate, în campus se pot caza ºi alte persoane fizice sau juridice care nu au statut de student, în limita locurilor disponibile, la tarife diferite decât cele percepute pentru studenþi. Þinând seama

de condiþiile foarte bune de cazare, noi în fiecare an am avut cãminele ocupate”,

ne-au declarat reprezentanþii Universitãþii Petroºani. Unele cãmine au fost renovate în urmã cu puþini ani ºi au fost ºi utilate cu mobilã ºi aparaturã nouã.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Iulie 2013

de elevi din Petroºani au plecat astãzi într-o tabãrã de reciprocitate în oraºul înfrãþit Varpalota. Excursia acestora va dura pânã duminicã, timp în care vor vizita mai multe obiective turistice din Ungaria. Monika BACIU ”Programul comun al celor douã oraºe înfrãþite Petroºani ºi Varpalota îºi face datoria. Luni începe tabãra reciprocã a celor douã oraºe. Se ºtie cã în fiecare an, acum e a X-a oarã când se organizeazã, copiii din Petroºani vor pleca luni dimineaþã la Varpalota ºi vor sta pânã sâmbãtã. Copiii din Varpalota vor sosi marþi dimineaþã în Petroºani ºi vor pleca

Tabãrã de reciprocitate

duminicã. Cei din Petroºani vor avea un program foarte frumos la Varpalota. Vor avea vizite la Balaton, cu program de ºtrand, vor pleca la Budapesta, vor vizita oraºul inclusiv Parlamentul Maghiar, cetatea Budei ºi vor duce ºi în reºedinþa de judeþ, Vesprem. Este un program bine organizat”, a declarat reprezentantul administraþiei locale din Petroºani, Eduard Wersanski.

ªi copiii din Varpalota vor avea un program bine stabilit în perioada în care se vor afla aici. ”Nici noi nu o sã fim mai prejos în organizarea taberei de aici. Copiii din Varpalota vor sosi marþi vor sta pânã duminicã. Ei vor vizita parcul de aventuri de la Retezat, vor petrece câteva clipe frumoase în munþii Retezat, vor merge la Geoagiu, o zi de ºtrand ºi bineînþeles ºi în Petroºani vor avea program

DN 7A, blocat de stânci la intrarea în Cheile Jieþului

one de stânci s-au prãbuºit, sâmbãtã seara, pe DN 7A blocând pe un sens de mers aceastã cale de legãturã dintre judeþele Hunedoara ºi Gorj sau Vâlcea pentru zilele în care Defileul Jiului este închis pentru lucrãri de reparaþii.

Incidentul a avut loc în jurul orei

22:00, la intrarea în Cheile Jieþului, ºi, din fericire, nici un autovehicul nu a fost prins de prãbuºirea masivã de stânci. Poliþiºtii au asigurat imediat

perimetrul ºi au semnalizat corespunzãtor zona, iar un echipaj format din trei oameni de la Serviciul de Pompieri Petrila, ajutaþi de un IFRON al firmei de interes local Edil Urban Petrila. Se pare cã incidentul s-a produs din cauza trepidaþiilor produse de maºinile care tranziteazã zona, mai ales în zilele în care traficul auto este închis pe Defileul Jiului, dar ºi a ploilor din ultima

perioadã. Drumul naþional a fost degajat, însã oricând astfel de probleme pot sã mai aparã mai ales cã pereþii versanþilor nu sunt asiguraþi cu ziduri de sprijin sau plasã, aºa cum se întâmplã pe alte porþiuni de drumuri naþionale. DN 7 A face legãtura între Valea Jiului si judeþul Vâlcea pe ruta Voineasa, dar ºi cu judeþul Gorj, prin Transalpina. Car men COSMAN

de tabãrã, ºtrand ºi de vizitare a oraºului”, a mai spus sursa citatã. Elevii care vor pleca în Ungaria au fost selectaþi de cadrele didactice, pe baza rezultatelor obþinute la învãþãturã. ”De ani buni selectarea se face de cãtre ºcoli, direcþiunea hotãrãºte care copii pleacã, care copii sunt nominalizaþi pentru tabãrã,

iar aceastã nominalizare se face dupã criteriul de învãþãturã”, a mai precizat Eduard Wersanski. Tot în cursul sãptãmânii viitoare, un grup de 21 de elevi din Varpalota va sosi în Petroºani în cadrul aceluiaºi program. Pentru deplasarea elevilor din Petroºani în Varpalota administraþia localã a alocat suma de 36.500 de lei.

14 Program & Horoscop

9:50 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Legendele palatului: concubina regelui 11:10 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 11:50 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 12:30 România Turisticã Munþii Fãgãraº 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Vara pe val 17:30 O9atitudine - Protecþia consumatorilor 17:40 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã

10:00 11:10 13:00 14:00 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30 22:30 23:00

9:30 ªi eu m-am nãscut în România (r) 10:30 NCIS: L. A. (r) 11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

10:45 11:00 12:00 13:15 13:45 14:45 15:15 16:15 18:30 19:15 20:15 22:45

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Iulie 2013

În gura presei Mireasã pentru fiul meu Observator Mireasã pentru fiul meu Observator Acces direct Observator Observator special Venin distrugãtor Un show pãcãtos Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Un prinþ în America (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Spionul din vecini (r) 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Miss Agent Secret 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Þintã umanã 0:00 Miss Agent Secret (r)

21 martie *** 20 aprilie S-ar putea sã aveþi dificultãþi pe plan sentimental ºi sã fiþi nevoit sã luaþi o decizie importantã. Astãzi puteþi sã vã faceþi proiecte de viitor ºi sã vã folosiþi cunoºtinþele teoretice. Munca depusã îºi va arãta rezultatele în scurt timp ºi veþi câºtiga bani frumoºi.

10:00 Draga mea prietenã La mare 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste punct ro 16:45 Dragoste ºi pedeapsã 18:30 Draga mea prietenã La mare 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iffet

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge 100 de poveºti celebre Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor Intrigi ºi seducþie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Fluminense Vasco da Gama 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Fluminense Vasco da Gama 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Steaua Ceahlãul 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Steaua Ceahlãul 14:00 ªtirile Digi Sport 14:30 WTC IronMan 2013 15:00 Digisport Show 15:15 ªtirile Digi Sport 15:30 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 FANATIK Show 19:00 Fotbal: Corona Braºov - Oþelul Galaþi

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Traversaþi un moment favorabil, în care aveþi posibilitatea sã vã asumaþi noi responsabilitãþi sau sã începeþi o activitate extraprofesionalã. Puteþi avea succes în activitãþile intelectuale ºi sociale, ajutat fiind de farmecul personal ºi de ingeniozitatea de care daþi dovadã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Dimineaþa aveþi mult de alergat pentru niºte acte legate de o moºtenire. Spre searã, vã pregãtiþi sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes familial, împreunã cu partenerul de viaþã. Este un moment favorabil planurilor de viitor.

23 septembrie *** 22 octombrie

10:15 11:15 11:30 12:30 13:00 13:05 14:00 14:30 15:15 15:30 16:30 17:30 18:30

*** 21 mai

Intuiþia vã ajutã sã faceþi schimbãri importante în plan social. Pentru aceastã, însã, sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte, împreunã cu un prieten. Profitaþi de acest moment favorabil. 7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

aprile

Puteþi sã vã faceþi planuri în legãturã cu pornirea unei afaceri. Prietenii ºi partenerul de viaþã vã susþin ºi vã ajutã cu sfaturi utile. Dupã-amiazã s-ar putea sã aveþi o disputã cu un membru al familiei. Calmaþi-vã, pentru cã în scurt timp totul revine la normal. Teleshopping Culoarea fericirii Destinul regelui Grupul Vouã (r) Suflete pereche (r) Specialiºti în sãnãtate Taxi Driver (r) Doi superpoliþiºti (r) ªtiri Naþional TV Destine împlinite Evadare din Huang Shi Belele în Vegas

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa s-ar putea sã întâmpinaþi probleme financiare, însã nu este cazul sã vã demoralizaþi. Aveþi mai mult noroc dupã-amiazã. O rudã apropiatã vã propune o colaborare.

21 ianuarie *** 20 februarie

Relaþiile cu prietenii au de suferit din cauza principiilor pe care le susþineþi cu încãpãþânare. Întrebaþi-vã dacã nu cumva cei din jur au dreptate. Prietenii vã ajutã sã treceþi mai uºor peste o deziluzie sentimentalã.

Nu vã faceþi un plan strict pentru astãzi. Dimineaþa sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte, iar dupã-amiazã aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã financiarã a familiei. Bazaþi-vã pe intuiþie!

23 august *** 22 septembrie Puteþi sã vã faceþi planuri în legãturã cu o afacere rentabilã, care vã va îmbunãtãþi radical situaþia financiarã. Relaþiile cu prietenii ºi cu rudele sunt foarte bune. În partea a doua a zilei, aveþi musafiri care vã fac o deosebitã plãcere.

23 octombrie *** 22 noiembrie Dimineaþa aveþi ºansa sã gãsiþi un serviciu mai bine plãtit sau sã fiþi promovat. Veþi avea responsabilitãþi mai mari, dar ºi câºtigurile vor fi pe mãsurã. Consultaþi-vã cu partenerul de viaþã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Aveþi succes pe plan sentimental ºi în societate. Dupã-amiazã, primiþi veºti bune, din cauza cãrora vã schimbaþi programul. Este o zi bunã pentru planuri de viitor, în legãturã cu o afacere.

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa faceþi planuri de vacanþã împreunã cu persoana iubitã. Sunteþi bine dispus, pentru cã vã simþiþi înconjurat de prieteni adevãraþi. Þineþi cont de sfaturile unei persoane.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Iulie 2013

dministraþia localã de la Petroºani are în vedere amenajarea unor locuri speciale pentru picnic. Mãsura vine în urma unor reglementãri la nivel naþional, care prevãd ca în fiecare localitate trebuie sã existe un astfel de loc special amenajat. Monika BACIU ”Conform legii da,

Locuri pentru picnic

existã însã o prevedere prin care noi administraþia publicã trebuie sã stabilim niºte zone unde se pot efectua astfel de activitãþi, avem un studiu în zona Brãdet ºi zona Maleia. Pânã acum nu au fost date amenzi”, a declarat primarul

municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Mãsura privind amenajarea acestor locuri ar urma sã fie implementatã începând din acest an. ”Probabil cã ºi anul acesta vom face ceva însã presupune mai multe lucruri ºi mai mulþi paºi

Avocatul Poporului revine la Deva

entru cei care doresc consultaþii juridice, Instituþia Avocatul Poporului vine la Deva. Joi va fi o echipã ce va oferi la Prefectura din Deva informaþii celor care au nevoie. Diana MITRACHE Biroul Teritorial Alba Iulia al Instituþiei Avocatul Poporului va acorda audienþe ºi în aceastã lunã la sediul Instituþiei Prefectului – judeþul Hunedoara. Aceastã instituþie îºi trimite avocaþii ºi în judeþul Hunedoara, iar reprezentanþii Prefecturii au fãcu public programul. „Vã informãm cã demersul Instituþiei Prefectului judeþul Hunedoara în vederea apropierii instituþiilor statului de cetãþeni, început încã de la finele anului 2011, continuã. Demersul este acela de a

oferi posibilitatea cetãþenilor judeþului nostru de a

se întâlni cu reprezentanþi ai Biroului Teritorial Alba - Iulia a Instituþiei Avocatul Poporului. Continuând aceastã acþiune, aducem la

cunoºþinþa cetãþenilor judeþului Hunedoara care doresc asistenþã juridicã cã se pot prezenta la sediul Instituþiei Prefectului judeþul Hunedoara joi, 25.07.2013 începând cu orele 10.30 pentru a

putea discuta cu reprezentanþii Biroului Teritorial Alba - Iulia a Instituþiei Avocatul Poporului”, se aratã în comunicatul Prefecturii Hunedoara.

care trebuie fãcuþi de cãtre noi cei din administraþie”, a mai spus edilul. Legea picnicului, intratã în vigoare de anul trecut, prevede cã pot fi amenajate zone speciale pentru picnic pe domeniul public sau privat al statului sau al unitãþilor administrativ-teritoriale, dotate cu utilitãþi ºi facilitãþi pentru aceastã activitate ºi în care aprinderea focului este permisã. Acestea se vor gãsi în parcuri ºi în zonele limitrofe ale pãdurilor situate în intravilanul localitãþilor. Desfãºurarea activitãþii de picnic în alte zone decât cele amenajate special va fi interzisã.

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

Restricþii apã

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþa restricþii în furnizarea apei potabile pentru luni 22 iulie 2013, în oraºul Lupeni între orele 10:00 15:00. Zona afectatã Cartier Barbateni. Motivul restricþiei înlocuire conducta branºament blocul 2, str. Pãcii, ºi înlocuire robinet trecere pe branºamentul sc. 3, blocul 33, Barbateni. Mulþumim pentru înþelegere. Cu deosebitã stima, Director General, Costel AVRAM

ANGAJARE SC LAURA CONSTRUCT CONSULT SRL Vulcan angajeazã

BARMAN Relaþii la telefon 0766068282

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Iulie 2013

Campionul Tomy Coconea revine acasã T

omy Coconea se întoarce acasã, în locul din care, la începutul lunii iunie, a plecat spre Monaco. Va fi primit de oficialitãþile oraºului natal, iar fanii sãi sunt aºteptaþi în numãr cât mai mare, la sala de marmurã a Primãriei. „Luni, ora 10:00, sala de marmurã a municipiului Petroºani va gãzdui unul dintre cele mai importante momente ale anului “Toma Coconea revine acasã” de la cea mai grea competiþie de anduranþã Red Bull XAlps. Sunteti aºteptaþi în numãr cât mai mare (cu tricourile pe voi)”, a anunþat pe un site de socializare, prietenul campionului nostru, Daniel Hãlãstãuan. Diana MITRACHE

Prietenii lui Tomy Coconea din Valea Jiului îl aºteaptã cu sufletul la gurã ºi, dupã ce l-au încurajat în fiecare zi a competiþiei, chiar dacã nu au ajuns la Monaco, decât virtual, acum o pot face ºi pot sã-l felicite personal. Primirea va fi una organizatã de prieteni, iar primarul de la Petroºani îl aºteaptã în sala de marmurã, aºa cum meritã. „Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi îl va primi într-un cadru oficial ºi va avea o întâlnire cu Toma Coconea, în momentul în care se va întoarce acasã”, a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei municipiului Petroºani. Tomy a fost favoritul acestei curse extreme, dupã douã încercãri în care a ieºit

vice-campion, dar toþi cei care i-au fost alãturi, pun totul pe seama neºansei. Acum îl vor încuraja ºi îl vor susþine în urmãtoarele încercãri. Campionul României a fost întâmpinat în ziua sosirii la Monaco, de

un grup condus de Mihaela Rãdulescu, care a promis chiar cã va organiza o campanie de susþinere, din punct de vedere financiar a lui Toma Coconea. Asta pentru ca la

viitoarea cursã sã aibã ºi el aparaturã perfomantã ºi sã îºi poatã permite o echipã competitivã alãturi. „O prima idee de campanie, pe care am discutat-o cu Miclea Adrian, Toma Coconea ºi Daniel Pisicã... a fost unanim

aprobatã! Se va numi “ 1 Fan Toma = 1 Euro pentru Toma” ºi o voi demara de îndatã ce-mi vor pune la

dispoziþie un numãr de cont în care puteþi contribui la bugetul de antrenamente ºi competiþii al lui Toma Coconea. Suntem destui aici,

cât sã acoperim minimele nevoi financiare ale acestui mare sportiv ºi sperãm cã vor apãrea ºi marii sponsori, care sã fie mândri sã-ºi asocieze

brandul cu numele acestui Erou Român”, a scris Mihaela Rãdulescu pe site-ul sãu de socializare.

Traseul de la Salzburg spre Monaco, cu piscuri aflate la peste 4.000 m, a fost unul dificil ºi Startul a fost luat din Salzburg 424 m altitudine, iar sosirea a fost la Monte Carlo. Obligatoriu trebuia trecut prin 10 puncte de control: 1. Gaisberg-Aut – 1.288 m altitudine 2. Dachstein-Aut – 2.996 m 3. Wildkogel-Aut – 2.224 m 4. Zugspitze-Ger – 2.962m 5. Ortler, Sulden-Ita – 1.906 m 6. Interlaken- Sui - 568 m 7. Matterhorn – Sui – 4.478 m 8. Mont Blanc – Fra – 4.810 m ( pentru aceste 2 checkpoint-uri e de-ajuns intrarea intr-un perimetru cilindric de pe munte, nu neaparat atingerea varfului). 9. Saint Hilaire – Fra - 995 m 10. Peille - Monaco - 600 m Sosire - Monte Carlo - 0 m Distanta totalã, în linie, 1.031 km. Au luat startul 31 concurenþi din 22 de þãri din Europa, Asia, Africa, America de Nord ºi America de Sud.